Eficacitatea aplicației SANATENT pentru reducerea poftei alimentare : o aplicație mobilă [629262]

1
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul de psihologie

Eficacitatea aplicației SANATENT pentru reducerea poftei alimentare : o aplicație mobilă
Teză de licență

Profesor coordonator: Lector univ. dr. Ioana Podină
Co-coordonator: Ana Cosmoiu

Absolvent: [anonimizat]
2018

2
Cuprins

1. Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
2.Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
3.Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 8
4. Cadrul teoretic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… .9
4.1. Stilul apetitiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. .9
4.1.1 Tipuri specifice de stiluri apetitive. ………………………….. ………………………….. …. .9
4.1.2 Comportamentul alimentar nesănătos și comportamentul alimentar sănătos. ….. 11
4.2 Definirea poftei alimentare ………………………….. ………………………….. …………………. 12
4.2.1 Etiologia poftei alimentare….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
4.2.2 Teorii ale poftei alimentare………………………… …………………………………………….. 16
4.2.3 Pofta și tulburările alimentare. ………………………….. ………………………….. ………. 18
4.2.4 Strategii de coping ale poftei alimentare.. ………………………….. …………………….. 20
4.2.5 Relația dintre pofta alimentară și stilul apetitiv.. ………………………….. ……………. 22
4.3 Distorsiunile atenționale ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
4.3.1 Modificarea distorsiunilor atenționale și pofta.. ………………………….. …………….. 24
4.4 Evaluarea Ecologică Momentană ………………………….. ………………………….. …………. 24
5. Obiectivele și metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………… 26
5.1 Participanți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
5.2 Design ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 27
5.3 Instrumente ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 28
5.4 Procedură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 32
6. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 33
6.1 Date descriptive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 33

3
6.2 Testarea echivalenței grupurilor în pre -intervenție ………………………….. ………………. 33
6.3 Analiza inferențială ………………………….. ………………………….. ………………………….. 36
7.Concluzii și aprecieri finale ………………………….. ………………………….. ……………………… 39
7.1 Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 40
7.2 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 41
8. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 42
9. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 52
9.1 Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 52
9.2 Anexa 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 54
10.CVAcademic…………………………………………………………………………………………………. ….58

4
1. Rezumat

Cadrul teoretic: Pofta alimentară este o dorință intensă de a mânca un anumit aliment și
este dedusă din experiențele subiective, din schimbările stării fiziologice și din
comportament. Ea reprezintă un risc semnificativ pentru sănătate, deoarece contribuie la
dezvoltarea obezității și a tulburărilor alimentare.
Obiective: Obiectivul lucrării este testarea eficienței aplicației SANATENT asupra
modificării poftelor alimentare prin contrastarea a două grupuri: unul experimental care a
primit o intervenție care antrena atenț ia către stimulii alimentari sănătoși și un grup de
control de tip sham care a primit o intervenție prin care nu s -a antrenat nimic, dar prin
modul în care a fost construită, dă impresia unei intervenții reale.
Metodologie: Din punct de vedere metodologic, acesta este un studiu controlat randomizat
de tip dublu -orb (engl. double -blinding ). La studiu au participat 152 de persoane, distribuite
aleatoriu fie în grupul de control (77 de persoane), fie în grupul experimental (75 de
persoane). Toți participanții au utilizat aplicația SANATENT timp de 7 zile. Nivelul poftei
și al tentației al acestora a fost măsurat atât înainte, cât și după intervenție. Instrumentele
folosite au fost: G -FCQ -T, DASS -21, DEBQ ȘI BIS -11. Pentru EMA și pentru intervenție
au fost utili zate aplicațiile mobile Paco și SANATENT.
Rezultate: Analiza datelor nu a indicat existența unor diferențe semnificative între cele
două grupuri la nivelul poftei și tentației de la pre-intervenție la post-intervenție. În urma
analizei rezultatelor, s -a remarcat un efect semnificativ statistic al timpului pentru fiecare
variabilă fie ca urmare a unui placebo latent, fie din cauza dezirabilității sociale sau al
efectului de monotorizare , dar nu a fost remarcată o interacț iune semnificativă cu grupul de
apartenență.
Concluzii: Rezultatele în ceea ce privește pofta și tentația obținute la nivelor celor două
grupuri și adresarea limitelor în studiile viitoare ar putea evidenția rezultate promițătoare
atât din punct de vedere al cercetării cât și al aplicațiilor practice. Aplicația ar putea fi

5
testată pe eșantioane cu obezitate și supraponderalitate de nivel clinic. De asemenea ea ar
putea fi utilizată ca o metodă de prevenție pentru persoanele care prezintă riscuri de a
dezvol ta obezitatea.
Cuvinte -cheie: poftă, SANATENT, studiu controlat randomizat, stimuli alimentari, Paco,
tentație.

6
2.Abstract

Background: Food craving is an intense desire to consume certain foods and it is deduced
from the subjective experiences, changes in physical condition and behavior. It is a
significant health risk because it contributes to the development of obesity and eating
disord ers.
Aims: The aim of the paper is to test the effectiveness of the SANATENT application on
the change of food cravings by contrasting two groups: an experimental one who received
an intervention that trains attention towards healthy food stimuli and a sh am control group
that received an intervention that did not train anything, but by the way it was built, it gives
the impression of real intervention.
Methods: From a methodological point of view, the present study is a double -blind
randomized controlled trial. The study was attended by 152 people randomly assigned
either to the control group (77 persons) or to the experimental group (75 persons). All
participants used the SANATENT application for 7 days. The level of craving and
temptation was measured bo th before and after the intervention. The instruments used were:
G-FCQ -T, DASS -21, DEBQ, and BIS -11. For EMA and for intervention, Paco and
SANATENT mobile applications were used.
Results: Data analysis revealed no significant differences between the two groups at post-
intervention at the level of craving and temptation After analyzing the results, there was a
statistically significant time effect for each variable either as a result of a latent placebo or
because of social desirability or the effect of m onitoring, but there was no significant
interaction with the group.
Conclusions: The results in terms of craving and temptation at the levels of the two groups
and addressing limitations in future research could reveal promising results both in terms of
research and practical applications. The application could be tested on samples of obesity
and overweight of clinical level. It could also be used as a prevention method for people at
risk of developing obesity.

7
Keywords : craving, SANATENT, randomized controlled trial, appetitive
stimuli, Paco, temptation.

8
3.Introducere

Prezentul studiu abordează problematica poftelor alimentare. Pofta alimentară
reprezintă un risc semnificativ pentru sănătate, deoarece ea contribuie la dezvoltarea
obezității și a tulburărilor alimentare. Scopul acestui studiu este de a reduce aceste pofte
alimentare cu ajutorul unei aplicații mobile.
Spre deosebire de studiile care folosesc stimuli vizuali ce repezintă imagini cu
mâncare și imagini cu elemente neutre, studiul curen t se axează pe stimuli vizuali ce
reprezintă imagini cu alimente sănătoase și nesănătoase. Intervenția presupune utilizarea
unei aplicații gamificate, care, printr -un training implicit, antrenează atenția dinspre stimulii
nesănătoși spre cei sănătoși pentr u a scădea pofta alimentară spre stimulii nesănătoși.
Schimbările apărute sunt monotorizate cu ajutorul metodei EMA (Evaluarea ecologică
momentană, engl: Ecological Momentary Assessment ).
Obiectivul lucrării este investigarea potențialelor diferențe într e grupul de control și
cel experimental prin testarea eficienței aplicației SANATENT asupra modificării poftelor
alimentare. Aceasta este structurată pe 6 ca pitole și conține un număr de 59 de pagini.
Primul capitol cuprinde cadrul teoretic în care sunt ab ordate de -a lungul a 4 subcapitole
stilul apetitiv, pofta alimentară, Evaluarea Ecologică Momentană (EMA) și distorsiunile
atenționale. În cadrul celui de al doilea capitol, se găsesc informații despre participanți,
design, instrumente și procedură, iar în capitolele 3, 4, 5 și 6 sunt prezentate în ordine
rezultatele cercetării, concluziile și aprecierile finale, bibliografia și anexele.

9
4. Cadrul teoretic

4.1. Stilul apetitiv
Oamenii au un stil de a mânca diferit. Unii aleg să mănânce cât mai sănătos și în
cantități potrivite pentru a se menține în formă, iar ceilalți cad pradă ispitelor și aleg să
mănânce cât mai multe alimente care conțin fie prea multe zahar uri, fie prea multă sare sau
grăsim i. Primii cinci ani de viață reprezintă o perioadă cu o creștere fizică rapidă și acești
ani sunt cei în care comportamentul alimentar poate servi ca o bază pentru dezvoltarea
stilurilor viitoare de a mânca (Savage, Fisher, & Birch, 2007) . În acești ani, copiii învață
ce, când și cât să mănânce pe baza transmiterii credințelor culturale și familiale, atitudini și
practici care înconjoară alimentația și mâncarea (Savage et al., 2007) .
Comportamentul alimentar al unui individ este înalt specializat în fu ncție de nevoile
sale personale , iar consumul poate f i determinat d e factori precum stresul (Conner, Johnson,
& Grogan, 2004) . Există mai m ulte mecanisme care pot contribui la relația dintre stres și
obezitatea precum: scăderea activității fizice , comportamentul sedentar crescut, modificările
hormonale legate de stres , modificări în obiceiurile de alimentație, durata scăzută de somn
și creșterea poftelor alimentare (A. Chao, Grilo, White, & Sinha, 2015) .

4.1.1 Tipuri specifice de stiluri apetitive . Există un interes crescut în cercetarea
mecanismelor cognitive care determină comportamentul alim entar, deoarece
supraalimentația este o problemă majoră care contribuie la obezitate (Hepworth, Mogg,
Brignell, & Bradley, 2010) . Resurse le atenționale și cognitive joacă un rol cheie în
capacitatea de a exercita autocontrolul asupra numeroaselor activități importante din viață ,
inclusiv asupra comportamentului alimentar (Royal & Kurtz, 2010) . Stresorii externi pot
diminua capacitatea de autocontrol, încercările de a reglementa consumul de alimente cu
scopul de a reduce greutatea corpo rală fiind eșuate (Royal & Kurtz, 2010) . În general,
atunci când ne uităm la televizor în timpu l cinei nu mai alocăm resurse cognitive
comportamentului alimentar, iar acest lucru duce la supraalimentație care poate să

10
corespundă dietelor bogate în grăsimi și scăzute în fructe și legume (Hartmann, Siegrist, &
van der Horst, 2013) .
Există trei tipur i de stiluri apetitive: extern, emoțional și reținut. Aceste trei tipuri de
stiluri apetitive corespund unor teorii majore privind etiologia supraaliment ației: Teoria
externă (Schachter & Rodin, 1974) care îi corespunde stilului extern, Teoria psihosomatică
(Bruch, 1975) care îi corespunde stilului emoțional și Teoria reținerii (Herman & Polivy,
1983) care îi corespunde stilului apetitiv reținut.
Stilul apetitiv extern este tendința de a mânca ca răspuns la stimulii alime ntari
externi , cum ar fi aspectul sau mirosul alimentelor, stilul apetitiv emoțional este tendința de
a mânca atunci când o persoană se confruntă cu emoții negative, iar stilul apetitiv reținut
este tendința de a restricționa consumul de alimente (Kakoschke, Kemps, & Tiggemann,
2017b) . Conform Teoriei externe, oamenii care nu au re ușit să se bazeze pe stimulii
fiziologici interni în ceea ce privește foamea și sațietatea su nt înclinați să urmeze stimulii
externi precum prezența alimentelor , mirosul și gustul (Braet et al., 2008) . Ca o
consecință, prezența acestor stimuli externi e vocă o reacție imediată în acești oameni: ei
mănâncă în absența foamei și consumă cantități mai mari decât este necesar (Braet et al.,
2008) .
Stilul apetitiv emoțional descrie tendința de a consuma mai mult ca răspuns la
problemele emoționale cum ar fi anxietatea sau excitarea mare (Conner et al., 2004) .
Comportamentul parental poate contribui la apariția supraalimentației emoționale, în special
când practicile de control se extind la controlul consumului de alimente al copilului, atunci
când părinții exercită presiu ne să mănânce sau să nu mănânce sau să mănânce alimente
pentru confort sau ca recompensă pentru un comportament bun (van Strien, Herman, &
Verheijden, 2009) . Când astfel de practici parentale de control al alimentelor sunt frecvente,
copiii pot să dezvolte o conștiință interoceptivă slabă, inclusiv dificultăți în recunoașterea
faptului că sunt înfometați, sătuli sau suferă un alt disconfort, care poa te duce la un pattern
apetitiv ca răspuns la orice stare de excitare (van Strien et al., 2009) . Stilul apetitiv
emoțional este bazat p e teoria psihosomatică, în care indivizii mănâncă ca răspuns la emoții
negative cum ar fi furia, frica sau anxietatea (Heaven, Mulligan, Merrilees, Woods, &
Fairooz, 2001) .

11
Stilul apetitiv reținut a fost definit ca eforturi intenționate de realizare sau men ținere
a greutății dorite prin aportul caloric redus (Heaven et al., 2 001). Herman și Polivy (1980)
au definit stilul apetiti v reținut ca fiind sinonim cu dieta cronică și a sugerat că în timp ce
oamenii care se hrănesc nerestricționați se bazează p e stimulii interni de foame pentru a
determina când să mănânce, mâncătorii reținuți au mai multe șanse de a reduce consumul
de alimente,chiar și atunci când le e foame. Ei numără calorii, planifică mesele pentru viitor
și se lipsesc de produsele alimentare pe care le consid eră "i nterzis e" sau "rele ", oferindu -le
un control cognitiv puternic în alegerile lor alimentare (Royal & Kurtz, 2010) . Deși ei
încearcă să -și limiteze aportul alimentar prin procesele de autocontrol, rezolvarea cognitivă
strictă cauzează eșecuri de reglementare și episoade de a mânca în exces de obicei inițiate
de stres care pot avea consecințe im portante pentru greutatea corporală și sănătate (Conner
et al., 2004) .
Conform teoriei reținerii , dieta cronică este imposibilă, iar încercarea de a ține o
astfel de dietă duce la recidivă. Ignorarea stimulilor interni de foame și privarea de alimente
creează o sensibilitate sporită la stimulii externi care pot duce la supraalimentație. Lipsa
calorică este atât un factor de risc și cât și de menținere a supraalimentării: episodul de
supraalimentare este urmat de sentimente de vinovăție (Braet et al., 2008) , care induc un
nou episod de dietă care ignoră stimulii interni și astfel va urma curând o altă recidivă.
Eșecurile repetate în atinge rea greutății dorite, precum și obezitatea în sine, poate duce la
preocupări intense cu privire la corpul unei persoane anume, stări deprimante și stimă de
sine redusă (Werrij et al., 2009) .

4.1.2 Compo rtamentul alimentar nesănătos și comportamentul alimentar
sănătos . Clasificarea alimentelor este o componentă importantă a procesului de alegere a
alimentelor (Falk, Sobal, Bisogni, Connors, & Devine, 2001) . Alimentele sunt clasificate
ca fiind "sănătoase" și "nesănătoase" pentru selecția de produse alimentare de zi cu zi.
Aceste categorii ajută la simplificarea procesului de alegere a alimentelor (Falk et al.,
2001) .
Un factor major care contribuie la ratel e ridicate de supraponderalitate și obezitate
este comportamentul alimentar nesănătos, în special, supraconsumarea de alimente bogate

12
în grăsimi, sare și zahăr (OMS, 2014). Un motiv care st ă la baza supraalimentației sunt
distorsiunile cognitive manifestat e de persoanele obeze și supraponderale care au
dificultăți în ignorarea stimulilor asociați cu mâncarea și dorința de a mânca (Roefs,
Werthmann, Houben, Hofmann, & Nordgren, 2015) . Unul dintre procesele cognitive
implicate în consumul de alimente este atenția (Bazzaz, Fadardi, & Parkinson, 2017) . O
influență potențială asupra alimentației nesănătoase este expunerea la numeroși stimuli
vizuali asociați cu alimente prin publicitate pe internet, panouri, reviste și televiziune
(Kakoschke, Kemps, & Tiggemann, 2017d) .
O dietă sănătoasă este despre dezvoltarea unui echilibru corect între consumul de
alimente sănătoase și nu foarte multe alimente nesănătoase (Kakoschke, Kemps, &
Tiggemann, 2017c) . Controlul impulsivității și a inhibiției au fost mult timp postulate că
joacă un rol cheie în capacitatea de a menține o dietă sănătoasă și o greutate normală
(Jasinska et al., 2012) . Alimentația sănătoasă poate reduce substanțial riscul unor afecțiuni
adverse, cum ar fi boala coronariană, accidentul vascular cerebral, hipertensiunea, cancerul,
diabetul, cariile și astmul (Kalavana, Maes, & De Gucht, 2010) .

4.2 Definirea poftei alimentare
Termenul ,,poftă ” se referă la o stare motivantă în care individul se simte forțat să
caute și să ingereze o anumită substanță (Kemps, Tiggemann, Martin, & Elliott, 2013) .
Pofta este una dintre principalele motive pentru care oamenii nu se abțin de la fumat, de la
consumul de alcool, de la consumul de droguri și de la anumite alimente nesănătoase
(Kemps et al., 2013) . Pofta pentru alimentele nesănătoase este cali tativ similară cu pofta
pentru alcool, droguri și tutun, acestea fiind asociate cu o atenție sporită și cu gânduri
intruzive despre ținta dorită (Giuliani, Calcott, & Berkman, 2013) . Reglarea cognitivă a
poftei a început recent să primească atenție empirică (Giuliani et al., 2013) . Literatura
despre reglementarea emoțiilor a demonstrat că răspunsurile afective pot fi modulate
folosind reevaluarea, o strategie care implică c ontrolul deliberat a modului în care apreciem
un stimul afectiv într -un mod cognitiv (Giuliani et al., 2013) . Pofta alimentar ă este o dorință

13
intensă de a mânca un an umit aliment (Rabinovitz, 2006) . Ea este o construcție dedusă din
experiențele subiective, schimbări în starea fiziologică și din comportament (Hill, 2007) .
Originea poftei alimentar e a fost atribuită unor declanșatori fiziologici și psihologici
precum: deficiențe nutriționale în perioada menstruați ei, stări negative ale stării de spirit și
expunerea la vederea sau mirosul alimentelor (Kemps, Tiggemann, & Grigg, 2008) . Pofta
nu este sinonim ă cu creșterea alimentației (Hill, 2007) . Alimente pot fi frecve nt consumate
fără a avea poftă și ali mentele pentru care avem poftă pot să nu fie întotdeauna consumate.
Fenomenul de poftă alimentar ă a fost legat de multe condiții fiziologice și psihologice, cum
ar fi sarcina, depresia și tulburări ale alimentației (Weingarten & Elston, 1990) .
Două sisteme de procesare a informațiilor contribuie la evaluările legate de
substanțe și comportament: un sistem impulsiv care funcționează rapid, automat, și în afara
controlului conștient, și un sistem reflexiv care funcționează mai lent, în mod deliberat, și
conștient (Brockmeyer, Hahn, Reetz, Schmidt, & Friederich, 2015) .
Pofta alimentară este o experiență multidimensională care include aspecte cognitive
(de exemp lu, gândul la hrană), emoționale (de exemplu, dorința de a mânca sau schimbările
de dispoziție), comportamentale (de ex emplu căutarea și consumul hranei) și aspecte
fiziologice (de exemplu, salivare) (Rodriguez -Martin & Meule, 2 015).
Pofta alimentară este asociată cu anxietatea, dispoziția disforică și scăderea calității
vieții (mai ales în cazul celor care se luptă cu controlul greutății), precum și cu creșterea
consumului de calorii și abandonul de la tratamentele pentru a pierdere în greutate (Forman
et al., 2007; Vander Wal, Johnston, & Dhurandhar, 2007) . Aceasta a fost, de asemenea,
văzută ca fiind expresia condițio nată a foamei, pofta provenind din consumul unor alimente
cu foame (Martin et al., 2011) . Foamea este asociată cu pofta alimentară la femei și ea
presupune că observarea scăderii poftei alimentare în timpul dietei este mediată de
reducerea foamei (Martin et al., 2011) .
Formele adiționale ale poftei discutate acum în literature sunt: pofta indusă de
stimuli, pofta ca stare și pofta ca trăsătură. Pofta indusă de stimuli este o perioadă acută de
poftă, provocată de stimuli externi, pofta ca stare este un sentiment de poftă într-un anumit
moment, indiferent dacă un stimul este prezent, iar pofta ca trăsătură se referă la o tendință
de a simți pofta în general, atât în prezența stimulilor cât și fără aceștia (Hallam, Boswell,
DeVito, & Kober, 2016) . Un considerent important în definirea și măsurarea poftei este

14
dacă aceasta este definită ca stăre sau trăsătură (Vander Wal et al., 2007) .
Contructul de poftă alimentară ca stare e ste utilizat atunci când se examinează
răspunsurile individuale la evenimentele stresante sau stări afective negative și, alternativ și
atunci când examinează efectele macronutrienților, meselor și tratamentele de pierdere în
greutate (Vander Wal et al., 2007) .
Măsurarea poftei ca trăsătură este necesar ă pentru a descoperi modul în care ea se
mani festă în timp și în situații. Aceste măsurări sunt frecvent utilizate în intervenții pentru
pierderea în greutate și î n intervențiile din cadrul tulburărilor de alimentație. (Vander Wal et
al., 2007) .
Cercetările arată că există diferențe de gen în mat erie de poftă (Rodriguez -Martin &
Meule, 2015) . Femeile sunt mai predispuse de a avea pofte decât bărbații și acest lucru se
bazează pe schimbările hormonale, care cresc pofta alimentară mai ales când acestea se află
în perioa da premenstruală și prenatală. Bărbații și femeile au tendința de a dori diferite
tipuri de alimente. Mai multe studii au arătat că bărbații raportează mai multă poftă pentru
alimente savuroase (de exemplu, carne, pește, ouă), în timp ce femeile raportează mai multă
poftă pentru alimente dulci (de exemplu, ci ocolată, produse de patiserie, înghețată etc)
(Hallam et al., 2016) .
În societățile occidentale, cele mai poftite alimente sunt acelea bogate în grăsime,
zahăr și sare, cum ar fi prăjiturile, chipsurile, pizza, înghețata și în special ciocolata (Kemps
& Tiggemann, 2015) . Pofta alimentară are mai multe consecințe negative și este un
declanșator al unor posibile sentimente de vinovăție și de rușine dacă sunt urmate de un
consum nedorit (Kemps et al., 2008) . Ea poate prezenta riscuri semnificat ive pentru
sănătate, deoarece ea contribuie la dezvoltarea obezității și a tulburărilor alimentare (Kemps
& Tiggemann, 2015) , aceste cazuri fiind în creștere la nivel global.

4.2.1 Etiologia poftei alimentare . Nu există nici un acord general cu privire la un
mecanism exact care reglementeaz ă pofta alimentară, pentru că ea este un fenomen
complex, multidimensional care poate fi evaluată prin metode fiziologice și psihologice,
atât i nterindividual cât și intraindividual (Nijs, Franken, & Muris, 2007) . Au fost formulate
mai multe teorii cu privire la originea și mecanismele care stau la baza poftei precum: teoria

15
fiziologică, teoria psihologică bazată pe afect și teoria învățării.
Teoria fizio logică subliniază nutriția și energia rolului homeostatic al poftei
alimentare (de exemplu, pofta alimentară apare mai frecvent la persoanele care sunt
deprivate de hrană) sau rolul abilităților psihoactive al anumitor compuși ai alimentelor
poftite (de exemplu, necesarul de carbohidrați este provocat pentru ameliorarea unui deficit
central al serotoninei) (Nijs et al., 2007; Wurtman & Wurtman, 1986) .
Teoria psihologică bazată pe afect accentuează rolul stărilor emoționale negative,
cum ar fi furia și plictiseala ca declanșatori ai poftei (Hill, Weaver, & Bl undell, 1991; Nijs
et al., 2007) .
Teoria învățării pretind e că pofta, pentru a condiționa răspunsurile senzoriale,
situaționale sau interoceptive la stimulii alimentari, scoate în evidență așteptările și
consecințele plăcute ale consumării alimentelor poftite (Nijs et al., 2007; Rozin, Levine, &
Stoess, 1991) .
Vederea, mirosul și gustul alimentelor cu un conținut ridicat de calorii provoacă
răspunsuri care pregătesc organismul pentru digestie și sunt as ociate cu creșterea poftei. La
nivel neuronal, acele procese sunt însoțite de o puternică act ivare a ariilor limbic e și
paralimbic e, structuri asociate cu recompense și stimulente, cum ar fi insula, amigdala,
striatum și cortexul orbitofrontal (Meule & Kübler, 2014) . Activitatea acestor structuri este
legată de prelucrarea motivației alimentare, precum și de recompensa alimentară, iar o
activitate sporită a fost asociată cu dorința de o hrană apetisantă (Dietrich, Hollmann,
Mathar, Villringer, & Horstmann, 2016) .
Pe măsură ce insula medială integrează semnalele viscerale interoceptive cu
informații despre saliență sau atenție din insula anterioară, statutul de greutate poate
contribui în continuare la diferențele în reglarea poftei prin modularea medierii părții
afective a insulei mijlocie a autonomiei activități (Dietrich et al., 2016) . Reglementarea
voluntară a poftei alimentare poate merge împreună cu motivația contraproductivă privi nd
stimulentele alimentare atractive la nivelul creierului (Dietrich et al., 2016) .
În ceea ce privește reactivitatea fiziologică în timpul expunerii la hrană și
consumului de alimente, se poate concluziona că expunerea la alimente provoacă o creștere
puternică a fo amei și a poftei (Nederkoorn, Smulders, & Jansen, 2000) . Modificările
reactivității fiziologice în timpul expunerii la hrană ș i la consumul de alimente au loc la

16
nivelul salivei, temperaturii, tensiunii arteriale și activității gastrice (Nederkoorn et al.,
2000) .
Nu există o sin gură explicație pentru pofta alimentară, iar explicațiile variază de la
nivelurile scăzute ale serotoninei care afectează creierul în ceea ce privește apetitul până la
producerea de endorfine ca urmare a consumului de grăsimi și carbohidrați (Ronzio, 2003) .
Pofta la femei poate avea și o cauză hormonală. Studiile au arătat că pofta pentru dulciurile
și alimentele grase sunt asociate cu sindromul premestrual, depresia și de schimbări ale
stării de spirit în funcție de anotimp (Ronzio, 2003) .
Un dezechilibru biochimic poate promova pofta. Acest model se concentrează pe
serotonină, un neurotransmițător care ajută la transmisia impulsurilor nervoase. S erotonina
cerebrală este înainte de menstruație și ea este cea care reglementează apetitul, setea ,
somnul și starea de spirit (Ronzio, 2003) . Atunci când corpul nostru are un deficit de
serotonină, consumul alimentar este o formă de auto -medicație. Nivelul scăzut al
serotoninei declanșează nevoia de dulciuri și carbohidrați.
Pofta poate apărea și din cauza unui nivel scăzut de endorfine. Produc ția de
endorfine crește în timpul ovulației și scade în timpul menstruație (Ronzio, 2003) . Durerea
menstruală este o consecință a nivelul scăz ut de endorfine. Pentru a crește acest nivel și
pentru a diminua durerile apare această poftă atât pentru carbohidrați cât și pentru grăsimi .

4.2.2 Teorii ale poftei alimentare . Din perspectiva teoriei învățării, pofta
alimentară și supraalimentația pot rezulta din ambele procese ale condiționării: clasică și
operantă, în care mediul și stimulii interoceptivi sunt sistematic asociați cu aportul
alimentar astfel încât acești stimul i să semnaleze efectele consumului de alimente, iar acest
consum a fost întărit de experiențe pline de plăcere și lipsite de disconfort (Brockmeyer et
al., 2015) .
Pe baza paradigmei clasice de condiționare, putem presupunem că degustarea
produselor alimentare reprezintă un stimulent necondi ționat pentru salivare, și că salivarea
ar trebui să scadă dacă stimularea condiționată (mirosul, vederea și gândirea la hrană) este
în mod repetat prezentată fără stimulul necondiționat (degustarea produselor alimentare)
(Lappalainen, Sjoden, Karhunen, Gladh, & Lesinska, 1994) .

17
Pofta apare ca o cauză majoră a unui disconfo rt, atunci când oamenii încearcă să
reducă anumite alimente. Teoria elaborată a intruziunii dorinței explică procesele cognitive
care stau la baza episoadelor de poftă și explică impactul emoțional și motivațional al
acestora (May, Andrade, Panabokke, & Kavanagh, 2004) .
Episoadele de poftă persistă, deoarece cei care poftesc își creează imagini mentale
ale substanței dorite, care sunt imediat plăcute, dar care își exacerbează conștientizarea
deficitului lor (May et al., 2004) . Acest lucru cauzează un cerc vicios de dorință, imagistică
și planificare pentru a satisface acea dorință, urmată de o mai mare articulare a imagini i
care antrenează procesele cognitive la nivel înalt (de exemplu, memoria de lucru), care
afectează performanța în sarcina cognitivă concurentă și amplifică răspunsul emoțional
(May et al., 2004) .
Memoria joacă un rol esențial în teoria elaborată a intruziunii dorinței, deoarece
procesele de elaborare sunt în esență scopuri căutate prin memoria de lungă d urată pentru
asociațiile gândurilor intruzive (May et al., 2004) . Gândurile intruzive sau obsesiile sun t
gânduri, imagini sau impulsuri persistente care pătrund în conștiința subiectului și sunt în
general surse de angoasă. Reprezentările mentale mediate care dau naștere unor aspecte
fenomenologice subiective ale poftei sunt susținute de imaginile mentale c are decurg din
această căutare elaborativă (May et al., 2004) .
Afectul este implicat în toate aspectel e teoriei. Atât gândurile intruzive cât și
gândurile elaborate sunt legate de procesele de recompensare care le conferă atât un ton
hedonic, cât și tendința spre gândurile apetisante capturați și păstrați atenția (Kavanagh,
Andrade, & May, 2005) . Dar reacția emoțională predominantă în multe episo ade de poftă
este negativă, deoarece emoția negativă este atât un potențial precursor al poftei, cât și o
consecință a ei (Kavanagh et al., 2005) . Mai mulți factori pot provoca dor ința precum:
stimulii externi, gândurile apetisante ca o reacție condiționată fiziologic la un stimul extern,
un deficit al unei substanțe.

18
4.2.3 Pofta și tulburările alimentare . Tulburările de alimentație sunt caracterizate
de restricții alimentare disf uncționale sau de consumul necontrolat de alimente și sunt
asociate cu preocupări persistente privind greutatea, forma sau consumul de alimente
(Fischer & Munsch, 2012) . Pofta alimentar ă este predominant ă în populația generală și în
populația pacienților cu tulburări de alimentație (Moreno, Warren, Ro dríguez, Fernández, &
Cepeda -Benito, 2009) .
Restricția dietei creează deficite biologice, psihologice și senzoriale și se sugerează
că organismul încearcă să corectez e aceste deficite prin pofta alimentelor restrânse
(Weingarten & Elston, 1990) .
Pofta alimentar ă este un construct important pentru teoriile și tratamentele
tulburărilor alimentare (Cepeda -Benito, Fernandez, & Moreno, 2003) . Eficacitatea
farmacoterapiei în reducerea consu mului compulsiv sau a consumului excesiv a fost
atribuită posibilității ca medicamentele de creștere a serotoninei să re ducă sau să blocheze
pofta alimentar ă (Cepeda -Benito et al., 2003) . Nevoia de a crește nivelul serotoninei din
creier a fost sugerată ca o cauză a poftei pentru carbohidrați la persoanele obeze (Gendall,
Sullivan, Joyce, & Bulik, 1997) .
Pofta este des citat ă ca fiind u n antecedent pentru mâncatul compulsiv (A. M. Chao,
Grilo, & Sinha, 2016) , iar acest lucru este demonstrat de Modelul de analiză funcțională al
mâncatului compulsiv (McManus & Waller, 1995) . Mâncatul compulsiv este consumul
unei cantități mar i de alimente într -o perioadă limitată de timp însoțită de sentimente de
lipsă de control (American Psychiatric Associ ation, 1994 ). El prezice creșterea excesivă în
greutate, debutul obezității, revenirea în greutate după dietă și eșuarea pierderii în greutate
(Jeanes et al., 2017) .
Mai multe studii au rap ortat o asociere între pofta alimentar ă și tulburările de
alimentaț ie, precum bulimia nervoasă, anorexia nervoasă , tulburarea mâncatului compulsiv ,
sindromul mâncatului noaptea (Fabbricatore, Imperatori, Contardi, Tamburello, &
Innamorati, 2013) . Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentație, î n care persoana care
are un astfel de diagnostic are o teamă imensă de a se îngrășa, are o perturbare în ceea ce
privește perceperea greutății corporale și a formei corpului, iar toate aceste temeri duc la
refuzul de a mânca pentru a -și menține greutatea , subponderabilitatea fiind ceva normal și
considerat sănătos pentru astfel de persoane . Mai multe caracteristici ale anorexiei

19
nervoase ridică posibilitatea creșterii probabilității apariției și / sau intensității poftei
alimentar e la femeile cu anteceden te de tulburare (Gendall et al., 1997) . Sistemul
serotoninergic, care mediază saturația, în special pentru carbohidrații, poate fi implicat atât
în anorexia nervoasă, cât și în pofta pentru carbohidrați (Gendall et al., 1997) .
Pofta poate, de asemenea, prec ipita episoadele mâncatului compulsiv la femeile
diagnosticate cu bulimie nervoasă (Martin et al., 2011) . Persoanele care sunt diag nosticate
cu bulimie nervoasă sunt cunoscute pentru lipsa controlului în ceea ce privește apetitul și
experiența intensă a poftei alimentar e, care probabil au ca rez ultat episoadele de mâncat
compulsiv (Kim, Ku, Lee, Lee, & Jung, 2012) . Simptomul primar al acesteia este mâncatul
compulsiv (Rogers & Smit, 2000) .
Bulimia nervoasă se caracterizează prin episoade repetate de consum rapid al unor
cantități mari de alimente, acompaniate de un sentiment de pierdere a controlului, la care se
adaugă un comportament compensator, care are rolul de a preveni creșterea în gr eutate.
Vărsături le, laxative le, activitate a fizică extremă, post ul etc sunt unele din exemplele unui
comportament compensator .
Bulimia începe deseori în timpul unui stres personal (Rogers & Smit, 2000) . A fost
investigată relația dintre pofta alimentar ă și mâncatul compulsiv la femeile diagnosticate cu
bulimie nervoasă ș i s-a constatat că aceea poftă care duce la mâncatul compulsiv este
asoci at cu o tensiune mare și cu o stare de spirit scăzută (Hill, 2007) . Studiile au susținut
ideea că tulburările alimentare de obicei găsite la pacienții bulimici cont ribuie la experiența
poftei alimentar e, adică după controlul privării alimentare și a sexului, simptomele
tulburării de alimentație au fost predictive pe ntru un nivel ridicat de poftă (Cepeda -Benito
et al., 2003) . Dintr -o recenzie a 275 de cazuri, Mitchell et al. (1985) menționează că 70%
din femeile bulimice atr ibuie debutul m âncatului compulsiv poftei pentru anumite
alimente, în special cele dulci (Mitchell, Hatsukami, Eckert, & Pyle, 1985) .
Spre deosebire de bulimia ne rvoasă, în tulburarea mâncatului compulsiv nu există
un comportament compensator (Allison & Stunkard, 2005) . Persoanele diagnosticate cu
tulburare mâncatului compulsiv suferă de o obezitat e mai severă, de o instalare precoce a
excesului în greutate și o psihopatologie mai mare (Allison & Stunkard, 2005) . Persoanele
au raportat mai puțini factori de risc pentru psihopatolog ia generală decât cele cu bulimie
nervoasă.

20
Sindromul alimentar de noapte este o tulburare de alimentație caracterizată prin o
întârziere în patternul circadian al alimentației, manifestată prin hiperfagia de seară,
trezirea însoțită de ingerări nocturne sau ambele (Allison & Stunkard, 2005) . Criter iile de
diagnosticare au evoluat de -a lungul anilor, începând de la anorexia de dimineață,
hiperfagia de seară, insomnia și distresul (Allison, Grilo, Masheb, & Stunkard, 2005) . Acest
mâncat necontrolat în timpul nopți este susținut de pofta alimentar ă.

4.2.4 Strategii de coping ale poftei alimentare . O provocare pentru eforturile de
gestionare a obezității este capacitatea de a ajuta oamenii să gestioneze pofta alimentar ă
astfel încât ace asta să nu ducă la probleme emoționale sau la un consum nesănătos de
alimente (Forman et al., 2007) . Unul dintre cele mai mari obstacole cu care se confruntă
oamenii în dieta este controlul poftei și a gândurilor intruzive cu privire la hrană, pe care le
trăiește o persoană atunci când se abține de la a mânca anumite alimente (Hooper, Sandoz,
Ashton, Clarke, & McHugh, 2012) .
Una dintre strategiile de coping ale poftei alimentare sunt cele bazate pe control,
cum ar fi suprimarea sau distragerea atenției. Suprimarea gândurilor implică un efort
conștient de a ignora sau de a nega existența unui gând nedorit și duce adesea la un revenire
paradoxală după terminarea perioadei de suprimare (Hooper et al., 2012) .
O componentă a ACT (Acceptance and Commitment Therapy), care poate servi ca o
alternativă la suprimarea gândirii pentru a face față poftei este defuziunea cognitivă
(Hooper et al., 2012) . Defuziunea implică trăirea de gânduri de la distanță și fără implicații
pentru acțiune și este în contrast cu fuziunea, care implică o dominare a unor gânduri
particulare în influențarea comportamentului (Hooper et al., 2012) . Fuziunea alimentară
implică vulnerabilitatea la stimulii legați de alimente în mediul înconjurător și prezice
pofta, consumul alimentelor evitate și sensibilitatea la intervențiile bazate pe acceptare
(Hooper et al., 2012) .
Aceste strategii vizează reducerea frecve nței și a intensității poftei și se bazează
puternic pe autoreglementarea activă (Alberts, Mulkens, Smeets, & Thewissen, 2010) .
Autoreglementarea este identificată ca un proces în care se încearcă reducerea discrepanței
dintre starea curentă și ținta dorită (Alberts et al., 2010) .

21
O alternativă nouă a strategiilor bazate pe control în ceea ce privește pofta sunt
strategiile bazate pe acceptare (Alberts et al., 2010) . Acceptarea implică o atitudine care nu
judecă pofta și necesitatea dorinței pentru a rămâne în contact cu sentimentele
inconfortabile, adesea negative care însoțesc pofta (Alberts et al., 2010) . În acest sens,
acceptarea este fundamental diferită de procesul de autoreglementare care stă la baza
strategiilor de control, deoarece nu vizează în primul rând modificarea răspunsurilor sau a
stărilor interioare (Alberts et al., 2010) . Nu implică reducerea unei discrepanțe între starea
curentă și ținta dorită. În schimb, se dorește acceptarea promovând dorința de a experimenta
starea actuală, pofta, fără a acționa asupra acesteia (Alberts et al., 2010) .
Spre deosebire de strategiile bazate pe control, strategiile baza te pe acceptare nu
încearcă în mod explicit să reducă numărul poftelor sau ameliorarea disconfortului cauzat
de pofte , ci mai degrabă, scopul este de a promova dorința de a experimenta ceea ce nu
poate fi controlat în timp ce se promovează simultan un com portament care este în
concordanță cu obiectivele și valorile dorite (Forman et al., 2007) . Acest obiectiv este
realizat prin mai multe tipuri de intervenții precum: recunoașterea capacității limitate pentru
a controla experiențele interne, cum ar fi gândurile și sentimentele, strategii inspirate din
mindfulness pentru a crește conștientizarea experiențelor interne, în timp ce le acceptă așa
cum sunt; și defuzionarea de la gânduri și alte experiențe interne (Forman et al., 2007)
Intervenții le cognitiv -comportamentale au avut rezultate promițătoare în tratamentul
obezității. O astfel de intervenție este programul LEARN (Stil de viață, exerciții, atitud ini,
relații și nutriție) pentru managementul greutății care vizează modificările nivelul ui de
alimentație, gândire ș i activitate (Forman et al., 2007) . Aceste intervenții învață un număr
de strategii comportamentale orie ntate spre reducerea poftei și a alimentelor nesănătoase,
inclusiv înlăturarea din casă și de la locul de muncă a unor alimente gustoase, dar
nesănătoase și creșterea structurii și a regularității consumului de alimente sănăto ase
(Forman et al., 2007) .
.

22
4.2.5 Relația dintre pofta alimentară și stilul apetitiv . Există trei tipuri de stiluri
apetitive: extern, emoțional și reținut. Stilul apetitiv extern este tendința de a mânca ca
răspuns la stimulii alimentari externi, cum ar fi aspectul sau mirosul alimentelor
(Kakoschke et al., 2017b) . Pofta se declanșează la vederea sau mirosul alimentelor (Kemps
et al., 2013) . Astfel, persoanele care au un stil apetitiv extern, pot pofti fără a rea liza acest
lucru. De exemplu chiar dacă o persoană are un stil apetitiv predominant extern, atunci când
aceasta se va afla pe lângă o cofetărie, vede o prăjitură sau simte mirosul din laboratorul
cofetăriei , ea nu va face față acestei tentații și simte nev oia de a -și satisface urgent această
poftă și ar face orice pentru asta. În acest caz stilul apetitiv extern a susținut această poftă
pentru prăjituri. Oamenii cu un stil apetitiv extern pot mânca mai multe gustări ca răspuns
la reclamele legate de aliment e (van Strien, Peter Herman, & Anschutz, 2012) . Nivelurile
ridicate ale consumului extern sunt, de asemenea, lega te de nivele ridicate de poftă , care, la
rândul său, este legat de greutatea corporală ridicată. În concluzie, pofta este asociat ă cu
stilul apetitiv extern, el fiind declanșat de stimulii din mediul înconjurător (Rodriguez –
Martin & Meule, 2015) .
Stilul apetitiv emoțional este tendința de a mânca atunci când o persoană se
confruntă cu emoții negative (Kakoschke et al., 2017b) . Cea mai des întâlnit ă poftă în cazul
celor care mănâncă pe fon d emoțional este pofta pentru carbohidrați . Acești carbohidrați
cresc nivelul endorfinelor care au rolul de a ate nua stările negative. Pofta pentru ciocolată
este des întâlnit ă în rândul studenților atunci când sunt în sesiune și sunt stresați. În acele
momente ei simt o dorință necontrolată de a mân ca ciocolată pentru a reduce nive lul de
stres și pentru a prinde energie și indiferent de oră ei se duc să își cumpere acest aliment
pentru a -și satisface această poftă intensă.
Stilul apetitiv reținut este tendința de a restricționa consumul de alimente
(Kakoschke et al., 2017b) . El a fost definit ca eforturi intenționate de realizare sau
menținere a greutății dorite prin aportul caloric redus (Heaven et al., 2001) . Asociațiile
negative între stil ul apetitiv reținut și pofta pentru grăsimi și fast -food sugerează o modulare
a alimentație i ca o strategie cognitivă în restricționarea alimentelor bogate în energie și a
alimentelor cu o valoare hedonică mai mare (Burton, J. Smit, & J. Lightowler, 2007) .

23
4.3 Distorsiunile atenționale
Distorsiunea atențională este o formă de distorsiu ne cognitivă care acordă o atenție
preferențială unui anumit tip de informație (Kakoschke, Kemps, & Tiggemann, 2014) . De
exemplu în studiul curent, atenția unei persoane cu distorsiuni atenționale către stimulii
alimentari nesănătoși va fi atras ă imediat către cartofii prăjiți și nu către salata de lângă.
Un mecanism automat implicat în dezvoltarea comportamentului alimentar
nesănătos este procesarea distorsiunilor cognitive ai stimulilor apetitivi care se referă la o
procesare selectivă a stimul ilor relevanți față de alți stimuli din mediu (Kakoschke, Kemps,
& Tiggemann, 2017a) . Cele mai multe cercetări despre distorsiunile cognitive, s -au axat pe
distorsiunile atenționale care se referă la alocarea automată a atenției la stimulii particulari
din mediul înconjurător (Kakoschke et al., 2017a)
Relația opusă conform căreia distorsiunea atențională crește pofta și consumul
alimentar poate fi testată prin manipularea experimentală a distorsiunii atenționale cu
ajutorul unei versiuni modific ate a sarcinii probei vizuale (V isual probe task) (Hardman,
Rogers, Etchells, Houstoun, & Munafò, 2013) . În această probă vizuală apar simultan doi
stimuli pe ecranul calculatorulu i: un stimul legat de substanță (alimente) și un stimul neutru.
Când stimulii dispar, proba vizuală apare în locul ocupat de unul dintre cei doi stimuli.
Participanții trebuie să răspundă cât mai repede posibil. În ABM, proba este mai probabil să
apară în locația opusă stimulilor amenințători pentru a încuraja orientarea atenției departe
de locul în care a apărut stimulul amenințător (Mogg, Waters, & Bradley, 2017) .
Protocoalele privind modificarea distorsiunii atenționale (ABM) vizează
modificarea distorsiunilor atenționale care stau la baza mai multor forme de patologie
(Beard, Sawyer, & Hofmann, 2012) . Distorsiunea atențională către stimulii amenințători a
fost asociată mai ales cu anxietatea și cu depresia. Scopul clinic al procedurilor ABM este
de a reduce excesiv îndreptarea atenției către informațiile relevante care pot tulbura
individul (de exemplu, amenințare, informații negative sau materiale legate de de pendență)
(Mogoașe, David, & Koster, 2014) ; prin vizarea acestui proces critic cognitiv. ABM
reduce simptomele, reactivitatea emoțională sau pofta (Mogoașe et al., 2014) .

24
4.3.1 Modificarea distorsiunilor atenționale ș i pofta . În prezent, sunt puține
lucrări axate pe ABM/CBM și pofta ali mentară. Un studiu al cercetătorilor Eva Kemps,
Marika Tiggemann, Rachel Martin, Mecia Elliott (2013) a încercat printr -un experiment să
arate cum poate fi m odificată relația dintre distorsiunile atenționale și pofta alimentară.
Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii au folosit o variantă modificată a testului
asocierilor implicite, în care participanții au fost instruiți să asocieze ciocolata fie ca o
apropiere, fie ca o evitare. Mai departe, ei au examinat efectul manipulării nivelului de
poftă de ciocolată al participanților și astfel au testat rolul cauzal al distorsiunilor în poftă.
Experimentul a demonstrat că asociațiile de apropiere -evitare legate de poftele
alimentare pot fi modificate. Participanții au arătat schimbări în ceea ce privește asocierea
ciocolatei în conformitate cu instructajul primit . Grupul care a fost instruit să apropie
ciocolata atunci când văd o imagine legată de ciocola tă, au arătat o asociere crescută d e a
apropia ciocolata la evaluarea post -instruire, în timp ce în grupul de evitare a ciocolatei,
persoanele au arătat o asociere sporită de evitare a ciocolat ei la evaluarea post – instruire.
Aceste schimbări au fost în în tregime atribuite modificărilor în asociațiile de
abordare -evitare pentru stimulii de ciocolată. Participanții din grupul de apropiere au
raportat în mod semnificativ o puternică pofta de ciocolată după instruire, ia r participanții la
grupul de evitare au raportat o poftă mai puțin intens ă, deși nu este semnificativ ă (Kemps
et al., 2013) . Constatând că manipularea ciocolatei fie printr -o asociere de apropiere, fi e
printr -o asociere de evitare a produs o modificare a poftei de ciocolată , se susține o relație
de cauzalitate între distorsiuni și poftă (Kemps et al., 2013) . Acest lucru sugerează că
oamenii trebuie să învețe să nu mai acorde atenție stimulilor alimentari nedoriți, în ziua de
azi avân d o multitudine de astfel de stimuli în mediu (Kemps, Tiggemann, Orr, & Grear,
2014) .

4.4 Evaluarea Ecologică Momentană
Evaluarea Ecologică Mo mentană examinează experiențele zilnice,comportamentale
și stările psihologice ale indivizilor în mediul lor natural (Haedt -Matt & Keel, 2011) .
Indivizii completează anumite întrebări care evaluează starea lor actuală (dispoziția,

25
comportamentul în momentul de față) (Haedt -Matt & Keel, 2011) . Înregistrarea datelor se
face după evenimentul contingent, adică participanții furnizează date imediat după
eveniment, după evenimente de un anumit interes, care pot varia în funcție de întrebarea de
cercetare (aan het Rot, Hogenelst, & Schoevers, 2012) .
Astăzi, Evaluarea Ecologică Momentană, este din ce în ce mai des folosită ca
instrument pentru că surprinde stările și comportamentele importante care variază de la o zi
la alta, colectează datele în timp real și astfel se pot examina în detaliu procesele
psihologice și ajută cercetătorii să înțeleagă experiențele, comportamentele și stările
anterioare și actuale. Un alt motiv pentru care Evaluarea Ecologică Momentană este folosită
mai ales în cercetare este acela că ea conectează variabilele dependente cu cele
independente pentru a surprinde procesele în detaliu (Beal & Weiss, 2003) .
Cercetătorii care utilizează acest instrument trebuie să decidă când să evalue ze
aceste experiențe zilnice. În general, există două categorii principale de strategii de
eșantionare: înregistrarea răspunsurilor în diferite momente pe parcursul zilei și
înregistrarea răspunsurilor în timpul apariției diferitelor evenimente pe parcursu l zilei (Beal
& Weiss, 2003) .
Avantajele tehnicilor EMA sunt următoarele: (a) Datele sunt colectate în timp real
ca răspuns la un interviu standard; (b) fieca re intrare este etichetată cu o dată și o oră și nu
poate fi ceva falsificat; (c) eșecurile de a răspunde solicitărilor aleatorii sunt etichetate și
stocate; și (d) participanții nu pot sări peste întrebări oferind astfel calitate controlul datelor
(Collins, Kashdan, & Gollnisch, 2003) .
Tipurile de întrebări la care se poate răspunde folosind Evaluarea Ecologică
Momentană depind de protocolul de evaluare utilizat pent ru a determina experiențele
zilnice ale participanților (Haedt -Matt & Keel, 2011) . Există trei tipuri de protocoale ale
Evaluării Ecologice Momentane: contigența intervalului (participanții vor raporta ceea ce
simt/fac la intervale prestabilite de timp), contigența semnalului (participanții completează
instrumente de tip raportare la sine atunci când primesc câte un prompt în mod aleatori u) și
contigența evenimentelor (participanții completează instrumente ca urmare a unui
eveniment sau comportament).

26
5. Obiectivele și metodologia cercetării

Prezentul studiu presupune o intervenție gamificată pentru adresarea distorsiunilor
alimentare înspre stimulii apetitivi, apli cată în sesiuni multiple. El s-a desfășurat pe
parcursul a două săptămâni , iar scopul este antrenarea atenției spre stimulii apetitivi
sănătoși.
Spre deosebire de studiile care folosesc stimuli vizuali ce repezintă imagini cu
mâncare și imagini cu elemente neutre, studiul curent se axează pe stimuli vizuali ce
reprezintă imagini cu alimente sănătoase și ne sănătoase . Intervenția presupune utilizarea
unei aplicații gamificate, care printr -un training implicit antrenează atenția dinspre stimulii
nesănătoși spre cei sănătoși pentru a scădea pofta alimentară spre stimulii nesănătoși.
Schimbările apărute sunt mon otorizate cu tehnologia EMA (Evaluarea ecologică
momentană, engl: Ecological Momentary Assessment ). Până în prezent nu au existat
intervenții de modificare a distorsiunilor atenționale în raport cu alimentația care să își
propună să modifice aceste distors iuni în mediul ecologic al participantului, prin
intermediul tehnologiei mobile.
Obiectivul lucrării este investigarea potențialelor diferențe între grupul de control și
cel experimental prin testarea eficienței aplicației SANATENT asupra modificării pofte lor
alimentare.
Ca ipoteze principale ne așteptăm să existe diferențe între grupul experimental și
cel de control în ceea ce privește modificarea poftei alimentare de la pre -intervenție la post –
intervenție , iar participanții la studiu care fac parte din g rupul experimental să aibă mai
puțină poftă spre stimulii apetitivi față participanții care fac parte din grupul de control.
Ca ipoteze secundare ne așteptăm să existe diferențe între grupul experimental și
cel de control în ceea ce privește modificarea tentației de la pre -intervenție la post –
intervenție, iar participanții la studiu care fac parte din grupul experimental să aibă mai
puțină tentați e spre stimulii apetitivi față participanții care fac parte din grupul de control.

27
5.1 Participanți
Pentru acest studiu s -au înscris voluntar 229 de studenți (92,14% femei; 7,86%
bărbați), cu vârste cuprinse între 18 și 41 de ani (M=20.34; SD=3.13) . Datele a 77 de
participanți au fost eliminate deoarece o parte din ei s -au retras sau nu au completat
intervenția până la final (46), iar ceilalți fie nu au avut suficiente zile de joc în SANATENT
(22), fie nu au avut suficiente răspunsuri în aplicația Paco ( 7). Astfel, p entru acest
experiment au rămas valizi 152 de participanți, 143 de participanți fiind de sex feminin
(94,1%), iar 9 de sex masculin(5,9%). Aceștia au avut vârste cuprinse între 18 și 41 de
ani(M=20.26; SD=3.05). Participanții au fost distribuiți aleatoriu astfel: 77 de persoane au
fost distribuite în grupul de control și 75 de persoane au fost distribuite în grupul
experimental.
Conform analizei apriori realizată cu ajutorul programului Gpower, versiunea 3.1,
pentru o mărime a efectul ui mică de .15 și o putere a testului mare de .95 era necesar un
număr minim de 148 de participanți. Prezentul studiu are 152 de participanți, fapt ce arată
că eșantionul are destulă putere pentru a detecta o potențială eficacitate a aplicației mobile
SANA TENT asupra modificării poftelor alimentare.

Participanții erau eligibili pentru participare dacă: 1) dețineau un smartphone ce
operează pe un sistem Android de minim 5.2 ; 2) dețineau o adresă de gmail funcțională 3)
aveau vârsta de cel puțin 18 ani; 4) nu sufereau de o tulburare de alimentație de nivel clinic;
5) nu utilizau medicație care influențează apetitul; 6) nu participau la un alt program care
vizează comportamentul alimentar; 7) nu aveau un diagnostic de depresie sau alte tulburări
de spectru psihotic. Participarea voluntară la studiu a fost recompensată cu 30 de ore de
practică.

5.2 Design
Acest studiu este unul experimental controlat randomizat de tip dublu -orb.
Participanții au fost distribuiți în mod aleatoriu fie în grupul de control, f ie în grupul

28
experimental. Atât participanții, cât și experimentatorii nu au știut din ce grup face parte
fiecare participant.
La nivel metodologic, se compară un grup experimental cu un grup de control de tip
sham (placebo) , prin care nu se antrenează nim ic, dar prin modul în care este construit, dă
impresia unei intervenții reale. Până în prezent, puține studii și -au propus să contrasteze
intervențiile de modificare a distorsiunilor atenționale cu grupuri de control de tip sham. În
acest mod, orice efect placebo poate fi resimțit și orice efect apărut în cadrul grupului
experimental se datorează intervenției.

5.3 Instrumente
Paco – The Personal Analytics Companion. Paco este o platformă mobilă de cercetare
a comportamentului pentru cercetători și persoane fizice. Ea a fost creată de Bob Evans și a
fost numită așa după numele câinelui acestuia, care a fost un mare asistent personal
(https://www.pacoapp.com/ ).
Paco este o platformă dedicată intervențiilor comportamentale. Ea este o sursă
deschisă pentru a încuraja cercetătorii să dezvolte noi intervenții menite să schimbe
comportamentul și de a aduce lucruri noi în știință. Paco este o platformă pentru știința
comportamentală pentru a accelera implementarea, testarea și partajarea de teorii, cadre,
idiomuri și trucuri pentru înțelegerea și schimbarea comportamentului
(https://www.pacoapp.com/ ).
Această aplicație se găsește pe Magazin Play și este gratuită. Ea ajută în crearea
experimentelor științifice. Ea a fost utilizată de către participanți în primele și în ultimele 4
zile ale studiului. A fost necesar ca participanții să dețină o adresă de gmail pentru a li se
genera un cont și o parolă. Aplicația este o evaluare ecologică momentană în care
participanții dau răspunsuri la anumite întrebări în funcție de starea lor de moment, la
anumite intervale de timp, atunci când această aplicație generează noi notificări , la care
aceștia trebuie să răspundă în cel mai scurt tim p.

29
SANATENT. SANATENT este o aplicație mobilă gratuită pusă la dispoziție de
SIGMA mHealth, având ca director de proiect pe Dr. Ioana Podină. Această aplicație
momentan este disponibilă doar pentru smartphone -urile cu un sistem de operare Android
de minim 5.2 și se găsește în Magazin Play.
SANATENT este o aplicatie mobilă, integrativă, cu elemente de joc terapeutic
pentru managementul greutății la adulții tineri și este o intervenție de an trenare atențională
implicită. Aplicația fost construită ca o compon entă a intervenției SIGMA, o intervenție
specializată, bazată pe principii cognitiv -comportamentale (Podina, Fodor, Cosmoiu, &
Boian, 2017) . Ea este bazată pe tehnici de modificare a distorsiunilor cognitive și
antrenează atenția participanților la studiu în direcția alimentelor sănătoase.
Pentru acest studiu a fost necesar ca participanții să joace minim 3 zile din cele 7
zile propuse pentru utilizarea aplicației SANATENT între 5 și 7 minute pe zi (echivalentul
a 132 de trialuri), până când aceștia primesc mesajul care îi anunță că jocul s -a încheiat pe
ziua respectivă ( vezi Fig. 1, Anexa 1).
La începutul jocului pe ecran au apărut niște mic i instrucțiuni. Grupul experimental
a fost informat că în fiecare serie de imagini ei trebuie să aleagă o singură imagine cu
alimentul cel mai sănătos din fiecare serie de imagini în parte( vezi Fig. 2, Anexa 1), iar cei
din grupul de control au fost infor mați că vor alege fie alimentul sănătos, fie alimentul
nesănătos din fiecare serie de imagini în parte. Astfel pentru participanții alocați grupului
experimental, atenția va fi antrenată în direcția alimentelor sănătoase, iar pentru
participanții alocați g rupului de control de tip sham, atenția va fi antrenată în mod egal în
direcția alimentelor sănătoase și nesănătoase.
În timpul jocului au apărut concomitent pe ecran de la 2 până la 6 imagini, o singură
imagine per serie fiind corectă. Locația imaginilor variază de la un trial la altul, iar scopul
participanților este de a alege fie alimentul sănătos, fie cel nesănătos cât mai repede. Dacă
nu este făcută nicio alegere într -un interval prestabilit (ex: 2500 ms), sarcina trece la
următorul trial și participa ntul primește 0 drept punctaj. La finalul jocului, utilizatorii pot
primi informații suplimentare privind anumite alimente nesănătoase ( vezi Fig. 3, Anexa 1)
În grupul experimental este un training de 100% orientat spre alimente sănătoase,
iar în grupul de control 50% din joc este orientat spre alegerea imaginii sănătoase, iar restul

30
de 50 % este orientat spre alegerea imaginii nesănătoase. În acest mod, nu se antrenează
nimic în grupul de control.
În grupul de control sunt 4 blocuri de încercări: 2 blocu ri sunt realizate pentru
alegerea imaginii sănătoase , iar celelalte 2 blocuri sunt realizate pentru alegerea imaginii
nesănătoase. Ordinea acestor blocuri este randomizată în fiecare joc. Între fiecare bloc,
există câte o pauză de 1 minut pentru a se anu nța schimbarea regulii: trecera de la alegerea
imaginilor cu alimente sănătoase la cele nesănătoase și viceversa. Locația imaginii va fi
diferită de la o serie de imagini la alta.
În acest joc, pentru a cumula un punctaj cât mai bun, a fost necesar ca par ticipanții
să aleagă cât mai repede imaginea corectă în funcție de instrucțiunile pe care le -au avut, ei
având posibilitatea de a -și monitoriza progresul privind punctele acumulate de la o zi la alta
(vezi Fig. 4, Anexa 1) Aceste puncte au contat la atinge rea unui nou nivel. Nivelul nu este
unul vizibil, însă contribuie la determinarea rangului și la determinarea nivelul ui de
dificultate din misiuni. Rangurile acestui joc sunt: fără experiență, amator, novice, semi –
profesionist, profesionist, campion, maest ru, erou, super -erou și legendă .
Stimulii vizuali utilizați în această intervenție au fost aleși de pe Food -pics, o bază
de date care conține imagini standardizate cu stimuli alimentari (Blechert, Meule, Busch, &
Ohla, 2014) .
General Food Cravings Questionnaire – Trait . G-FCQ -T cuprinde 21 de întrebări
împărțite în 4 subscale astfel: (1) preocuparea pentru alimente ( gândire obsesivă la
alimente și mâncare); (2) pierderea controlului (tendința de a demonstra comportamentul
alimentar dezinhibat atunci când persoana este expusă la stimulii alimentari); (3)
anticiparea efectelor pozitive; (4) poftele emoționale (tendința de a avea pofte alimentare
atunci când experiment ăm emoții negative) (Nijs et al ., 2007) . Subscala (1) cuprinde 6
întrebări, subscala (2) cuprinde 6 întrebări, subscala (3) cuprinde 5 întrebări,iar subscala (4)
cuprinde 4 întrebări. Răspunsurile sunt date pe o scală Likert cu 6 trepte, unde 1 înseamnă
că „nu mi se aplica niciodată”, iar 6 înseamnă că „mi se aplică întotdeauna”.
În prezentul studiu, pentru scorul total al G -FCQ -T a rezultat un coeficient
Cronbach ’s Alpha de .92, similar cu cel al studiul original al Ilse M.T. Nijs, Ingmar H.A.
Franken , Peter Muris (2007), unde coeficientul Cronbach ’s Alpha pentru scorul to tal a fost
de .94.

31
Acest chestionar a fost aplicat participanților pentru a descoperi situația fiecărui
participant în ceea ce privește controlul poftelor alimentare
Depression Anxiety and Stress Scale (DASS -21). DASS -21 cuprinde 21 de itemi
și a fost utilizat pentru a măsura simptomele de depresie, anxietate și stres (Lovibond &
Lovibond, 1995). Itemii sunt grupați în 3 subscale, fiecare subscală a vând în componența s a
7 itemi. Răspunsurile sunt date pe o scală Likert cu 4 nivele, de la 0 până la 3, unde 0
înseamnă că „nu s -a întâmplat deloc în cazul meu”, iar 3 înseamnă că „s -a întâmplat într -o
foarte mare măsură”. Prezentul studiu are același coeficient precum studi ul original care are
un coeficent Cronbach’s Alpha de .93 (Henry & Crawford, 2005) .
Dutch Eating Behavior Questionnaire (DEBQ) . Acest chestionar cuprinde 33 de
întrebări, grupate în 3 subscale pentru evaluarea mâncatului: restrictiv (DEBQ -R care
conține 10 întrebări), pe fond emoțional (DEBQ -E care conține 13 întrebări) și extern
(DEBQ -X care conține 10 întrebări) (Nolan, Halperin, & Geliebter, 2010) . Cele 33 de
întrebări sunt măsurate pe o scală Likert cu 5 nivele, de la 1 până la 5, având ca ancore 1
care înseamnă ,,niciodată” și 5 care înseamnă ,, foarte des” (Nolan et al., 2010) .
În prezentul studiu s cala pentru mâncatul restrictiv are un coeficent Cronbach’s
Alpha de 0.94 , față de 0.95 din studiul original , scala pentru mâncatul pe fond emoțional
are un coe ficient Cronbach’s Alpha de 0.93 față de 0.94 , iar scala pentru evaluarea
mâncatului ex tern are un coe ficient Cronbach’s Alpha de .87 față de .80 din studiul original
(van Strien, Frijters , Bergers, & Defares, 1986) .
Barratt Impulsiveness Scale (BIS -11). BIS -11 a fost utilizat pentru a măsura
impulsivitatea ca trăsătura, acest chestionar având un număr de 30 de itemi .BIS-11 este
alcătuit din trei subscale: impulsivitatea atențională (e .g. Mă simt ușor plictisit atunci când
rezolv probleme de gândire), impulsivitatea motorie (e.g. Fac lucruri fără să mă gândesc) și
impulsivitate non -planificatoare (e.g. Eu sunt mai mult interesată de prezent decât de viitor)
(Whiteside & Lynam, 2001) . Itemii sunt scorați pe scală Likert de la 1 (Rar/Niciodată) la 4
(Aproape întotdeauna/Întotdeauna).
În studiul curent s -a obținut un coeficient Cronbach’s Alpha de .79, similar cu cel al
studiul original care are un coeficient Cronbach’s Alpha de .83 (Stanford et al., 2009) .

32
5.4 Procedură
Studiul s -a desfășurat pe parcursul a două etape. În prima etapă, participanții au
primit un link de acces către o serie de chestionare care vizează simptomele de depresie,
stres și anxietate, comportamentul alimentar, impulsivitatea ca trăsătură ș i pofta alimentară
ca trăsătură pentru a descoperi situația inițială a fiecărui partici pant.
În ultima etapă a fost necesar ca participanții la studiu să vină la Laboratorul de
Științe Cognitive Clinice din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației,
Universitatea din București.
În prima parte a vizitei, aceștia au primit un con simțământ informat în care erau
prezentate obiectivele și etapele studiului, alături de informarea cu privire la posibilitatea de
a se retrage oricând din studiu (vezi Anexa 2). De asemenea au fost asigurați că datele lor
vor fi confidențiale și vor fi fol osite doar în scop științific.
În ultima parte a vizitei , în urma acordului pe care și l -au dat în urma semnării
consimțământului informat a fost instalată de către experimentatori o aplicație mobilă din
cele două aplicații mobile necesare studiului , descărcată de pe Magazin Play. Această
aplicație instalată de către experimentatori se numea Paco, iar participanții au fost instruiți
să o folosească la începutul și sfârșitul experimentului pe o perioadă de 4 zile.
De asemenea participanții au fost in formați că în a cincea zi a studiului aceștia vor
primi un mesaj de la experimentatori prin care vor fi rugați să își descarce aplicația
SANATENT de pe Magazin Play și să o folosească timp de 7 zile.
După cele 7 zile de SANATENT, la sfârșitul experimentul ui participanții au folosit
aplicația Paco timp de 4 zile, Paco fiind instrumentul prin care s -au obținut rezultatele pre și
post-intervenție în ceea ce privește poftele alimentare.

33
6. Rezultatele cercetării

6.1 Date descriptive
Pentru a distribui participanții fie în grupul de control fie în cel experimental s -a
folosit site -ul www.randomizer.org . Datele obținute în pre și post intervenție au fost
introduse și analizate în programul SPSS, versiunea 20. Testele aplicate au fost testul t
pentru eșantioane independente (în pre -intervenție) și testul ANOVA pentru măsurători
repetate. Pentru calculul a priori a fost utilizat programul GPower versiunea 3.1. GPower
(Erdf elder, Faul, & Buchner, 1996) este un program gratuit de analiză a puterii pentru o
varietate de teste statistice. El a fost conceput ca un program general de analiză a puterii
pentru testele statistice utilizate în mod obișnuit în cercetarea socială ș i comportamentală
(Faul, Erdfelder, Lang, & Buchner, 2007) .

6.2 Testarea echivalenței grupurilor în pre -intervenție
Pentru a analiza situația inițială a participanților din ambele grupuri înainte de
începerea derulării intervenției au fost analizate rezultatele obținute în urma aplicării
testului t pentru eșantioane independente pentru fiecare chestionar în parte: G -FCQ -T,
DASS -21, DEBQ și BIS -11.
Între cele două grupuri, nu s -au găsit diferențe semnificative la scala G -FCQ -T
(t(150)= -.96, p= . 33), la scala DASS -21 (t(150)= -.08, p= .93) și BIS -11 (t(150)= -.40, p=
.68). De asemenea, nu au fost găsite diferențe semnificative între grupul experimental și
grupul de control la subscalele DEBQ . Pentru mâncatul externalizat s -a obținut t(150)= –
1.22, p= .22 , pentru mâncatul emoțional t(150)= -.63, p= .53 și pentru mâncatul restrictiv s –
a obținut t(150)= .03, p= .97.

34
Analiza descriptivă a celor 4 chestionare și rezultatele testului t pentru eșantioane
independente pentru identificarea di ferențelor inițiale între grupul de control și cel
experimental se regăsesc în tabelele 1 și 2.

Tabelul 1. Statistică descriptivă G-FCQ -T, DASS -21, BIS -11, DEBQ
Group N Mean SD SE
G-FCQ -T total
control
77
57.532
18.519
2.110

experimental
75
60.467
18.913
2.184

DASS -21 total
control
77
23.831
14.067
1.603

experimental
75
24.027
14.432
1.667

BIS-11 total
control
77
61.312
10.062
1.147

experimental
75
61.973
10.027
1.158

DEBQ Restrictiv
control
77
22.870
10.511
1.198

experimental
75
22.813
10.854
1.253

DEBQ Emoțional
control
77
30.662
11.764
1.341

experimental
75
31.933
13.101
1.513

DEBQ Extern
control
77
31.649
7.582
0.864

experimental
75
33.240
8.403
0.970

35

În pre-intervenție intervenție , participanții au răspuns la întrebările din Paco pe o
perioadă de 4 zile . Datele au fost analizate cu ajutorul testului t pentru eșantioane
independente pentru a descoperi dacă cele două grupuri (experimental și control) nu au
diferit semnificativ în nici o privință îna inte de începerea intervenției. A fost verificat dacă
există diferențe în ce ea ce pri vește pofta alimentară și tentația în funcție de grup . Variabilele
dependente sunt: pofta alimentară și tentația măsurate pe o scală de interval/raport, iar
grupul de control/experiment al este variabila independentă măsurată pe scală nominală
categorială.
În urma aplicării acestui test t pentru eșantioane independente rezultatele obținute
nu au fost unele semnificative din punct de vedere statistic pentru fi ecare variabilă în parte.
Pentru variabila dependentă poftă între grupul de control ( M=2.39 , SD= .70) și grupul
experimental ( M=2.39, SD= .75) s -a obținut t(150)= -.05, p= .95 și pentru variabila tentație
între grupul de control ( M=2.74; SD= .79) și grupul experimental ( M=2.66; SD= .75) s -a
obținut t(150)= .59, p= .55 (Vezi tabelele 4 și 5).

Tabelul 2. Testul t pentru eșantioane independente
95% CI for Mean Difference
t df p SE Difference Lower Upper
G-FCQ -T total
– .966
150.000
.335

3.036
-8.933
3.065

DASS -21 total
-.085
150.000
.933

2.312
-4.763
4.372

BIS-11 total
-.406
150.000
.685

1.630
-3.882
2.558

DEBQ Restrictiv
.033
150.000
.974

1.733
-3.367
3.481

DEBQEmoțional
-.630
150.000
.530

2.018
-5.259
2.717

DEBQ Extern
-1.226
150.000
.222

1.298
-4.155
.973

36

Tabel 4. Rezultatele testului t pentru eșantioane independente pre -intervenție
95% CI for Mean
Difference
Variabile t df p SE
Difference Lower Upper
Poftă pre
-.056
150.000
.955

.118
-.240
.226

Tentație pre
.592
150.000
.555

.126
-.175
.324

6.3 Analiza inferențială
Pentru a analiz a eficiența aplicației Sanatent asupra poft elor alimentare, datele din
pre și post-intervenție obținute cu ajutorul programului de evaluare ecologică momentană
Paco, au fost introduse în programul SPSS v20 pentru a fi analizate din punct de vedere
statistic.

Tabelul 5. Statistică descriptivă pre -intervenție
Variabile Group N Mean SD SE
Poftă pre
control
77
2.390
.702
.080

experimental
75
2.397
.751
.087

Tentație pre
control
77
2.743
.797
.091

experimental
75
2.669
.757
.087

37
S-a folosit un model de analiză mixtă a varianței 2 (grup: de control, experimental)
x 2 (timp: pre -intervenție, post -intervenție) pentru a evalua modificarea poftelor alimentare,
utilizând testul ANOVA pentru măsurători repetate (ANOVA RM ).
Prima variabilă dependentă analizată a fost pofta. Analiza datelor indică un efect
semnificativ al intervenției d e la pre la post -intervenție ( F(1, 150 )=21. 59, p< .01 ), dar nu s –
a constat un efect semnificativ al grupului ( F(1,150)= .10, p= .74) și al interacțiunii dintre
cele două ( F(1,150)= .27, p= .60) (vezi tabelul 6).

Tabelul 6. Rezultate within and between subjects effects VD: Poftă
Sum of Squares df Mean Square F p
Timp
6.474
1
6.474
21.595
< .001

Timp ✻ grup
.081
1
.081
.271
.603

Grup
.117
1
.117
.108
.743

A doua variabilă dependentă analizată a fost tentația. În urma măsurătorilor
ANOVA RM nu s -a constat un efect semnificativ al grupului ( F(1, 150 )= .36, p= .54), dar
s-a constat un efect semnificativ al intervenției de la pre -intervenție la post -intervenție (F(1,
150)= 65.46, p< .01 ) și un efect semnificativ al interacțiunii dintre cele două ( F(1, 150 )=
5.42, p= .02) (Vezi tabelul 7).

38
Tabelul 7. Rezultate within and between subjects effects VD: Tentație
Sum of Squares df Mean Square F p
Timp
20.220
1
20.220
65.462
< .001

Timp ✻ grup
1.674
1
1.674
5.420
.021

Grup
.414
1
.414
.367
.546

Pentru a stabili dacă intervenț ia chiar a avut un efect la nivelul acestei variabile a
fost rulat un test post hoc. Acest test post hoc a fost realizat cu testul t pentru eșantioane
independente. Deși există un efect semnificativ al interacțiunii dintre timp și grup ( F(1,
150)= 5.42; p= .02) , acest rezultat nu este datorat intervenției co nform rezultatelor
obținute în urma testului post -hoc (t(150)= -1.502; p= .13) (vezi T abelul 8).

Tabelul 8. Rezultate post -hoc VD: Tentație
95% CI for Mean Difference
Variabilă t df p
SE Difference Lower Upper
Tentație post
-1.502
150.000
.135
.148
-.514
.070

În baza analizei a rezultat un efect semnificativ al timpului ( p< .01) pentru fiecare
variabilă dependentă. Pofta și tentația s -au redus în ambele grupuri (vezi Tabelul 9) .

39

Tabelul 9. Date descriptive de la pre la post -intervenție pentru variabilele poftă și tentație
Variabile Group N Mean SD SE
Poftă pre -intervenție
control
77
2.390
0.702
0.080

experimental
75
2.397
0.751
0.087

Poftă post-intervenție
control
77
2.066
0.905
0.103

experimental
75
2.138
0.946
0.109

Tentație pre -intervenție
control
77
2.743
0.797
0.091

experimental
75
2.669
0.757
0.087

Tentație post -intervenție
control
77
2.079
0.886
0.101

experimental
75
2.301
0.938
0.108

40
7.Concluzii și aprecieri finale

7.1 Discuții
Obiectivul studiului a fost testarea intervenției gamificate SANATENT și a
eficienței acesteia asupra modificării poftelor alimentare. Mai exact am studiat dacă există
diferențe între grupul de control și cel experimental de la pre la post -intervenție asupra
poftelor alimentare . Studiul curent s -a axat pe stimuli vizuali ce reprezintă imagini cu
alimente sănătoase și nesănătoase. Intervenția a presupus utilizarea unei aplicații
gamificate, care printr -un training implicit desfășurat pe parcursul a două săptămâni, a
antrenat atenția dinspr e stimulii nesănătoși spre cei sănătoși pentru a scădea pofta
alimentară spre stimulii nesănătoși. Schimbările apărute au fost monotorizate prin metoda
EMA cu ajutorul aplicației mobile Paco.
Analiza datelor din pre -intervenție a arătat că nu există difer ențe semnificativ
statistic între grupul experimental și cel de control în ceea ce privește pofta și co ntrolul
alimentar, cele două grupuri fiind echivalente. De asemenea cele două grupuri nu au
înregistrat rezultate semnificative statistic în ceea ce priv ește impulsivitatea, stresul,
depresia și anxietatea .
În urma intervenției nu au existat diferențe între grupuri în ceea ce privește pofta și
tentația . Rezultatele obținute nu au susținut eficiența aplicației SANATENT asupra
modificării poftei alimentare și a tentației de la pre la post -intervenție, ipotezele studiului
fiind astfel infirmat e.
Totuși, în baza analizei a rezultat un efect semnificativ al timpului pentru fiecare
variabilă dependentă . Pofta și tentația s -au redus în ambele grupuri fie ca urmare a unui
placebo latent, fie din cauza dezirabilității sociale sau al efectului de monotorizare
O limită a studiului curent a fost disponibilitatea aplicației SANATENT doar pe
telefoane cu sistem de operare Android. Pe viitor , se urmărește dezvoltarea acestei aplicații
și pe alte sisteme de operare decât cel Android.
Participarea la studiu mai multor persoane de sex feminin decât cele de sex
masculin a limitat generalizarea rezu ltatelor. Ca o direcție viitoare de cercetare, studiul ar

41
trebui să conțină un eșantion format doar din respondenți de sex feminin. O altă limită în
ceea ce privește participanții a fost selectarea acestora pe baza unui voluntariat. În
următoarele studii aceștia ar trebui selectați în baza unor probleme legate de controlul
alimentar sau să fie incluse persoane care au o motivație spec ifică de a -și optimiza
comportamentul alimentar, chiar și în absența unor probleme de nivel clinic
Mizarea pe răspunsuri auto -raportate a fost o altă limită a studiului curent. Pe viitor
ar trebui să se utilizeze măsuri obiective ale poftei și comportament ului alimentar, cum ar fi
Bogus Taste Task care este o măsură utilizată pe scară largă în cercetarea comportamentului
alimentar pentru a identifica factorii care pot avea un efect cauzal asupra consumului de
alimente (Robinson et al., 2017) .

7.2 Concluzii
Obiectiv ul studiului a fost testarea eficienței aplicației SANATENT asupra
modificării poftelor alimentare . În baza analizei a rezultat un efect semnificativ al timpului
pentru cele două variabile dependente de la pre la post -intervenție . Rezultatele în ceea ce
privește pofta și tentația (variabilele dependente), obținut e la nivelor celor două grupuri
(variabile independente) și adresarea limitelor în studiile viitoare ar putea evidenția
rezultate promițătoare atât din punct de vedere al cercetării cât și al apli cațiilor practice .
Aplicația ar putea fi testată pe eșantioane cu obezitate și supraponderalitate de nivel clinic.
De asemenea ea ar putea fi utilizată ca o metodă de prevenție pentru persoanele care
prezintă riscuri de a dezvolta obezitatea.

42
8. Bibliografie

Aan het Rot, M., Hogenelst, K., & Schoevers, R. A. (2012). Mood disorders in everyday
life: A systematic review of experience sampling and ecological momentary
assessment studies. Clinical Psychology Review , 32(6), 510 -523.
https://doi.org/10.1016/j.cpr.2012.05.007
Alberts, H. J. E. M., Mulkens, S., Smeets, M., & Thewissen, R. (2010). Coping with food
cravings. Investigating the potential of a mindfulness -based intervention. Appetite ,
55(1), 160 -163. https://doi.org/10.1016/j.appet.2010.05.044
Allison, K. C., Grilo, C. M., Masheb, R. M., & Stunkard, A. J. (2005). Binge Eating
Disorder and Night Eating Syndrome: A Comparative Study of Disordered Eating.
Journal of Consulting and Clinical Psychology , 73(6), 1107 -1115.
https://doi.org/10.1037/0022 -006X.73.6.1107
Allison, K. C., & Stunkard, A. J. (2005). Obesity and Eating Disorders. Psychiatric Clinics
of North America , 28(1), 55 -67. https://doi.org/10.1016/j.psc.2004.09.006
Bazzaz, M. M., Fadardi, J. S., & Parkinson, J. (2017). Efficacy of the attention control
training program on reducing att entional bias in obese and overweight dieters.
Appetite , 108, 1-11. https://doi.org/10.1016/j.appet.2016.08.114
Beal, D. J., & Weiss, H. M. (2003). Methods of Ecological Momentary Assessment in
Organizational Research. Organizational Research Methods , 6(4), 440 -464.
https://doi.org/10.1177/1094428103257361
Beard, C., Sawyer, A. T., & Hofmann, S. G. (2012). Efficacy of Attention Bias
Modification Using Threat and Appetitive Stimuli: A Meta -Analytic Review.
Behavior Therapy , 43(4), 724 -740. https://doi.org/10 .1016/j.beth.2012.01.002

43
Blechert, J., Meule, A., Busch, N. A., & Ohla, K. (2014). Food -pics: an image database for
experimental research on eating and appetite. Frontiers in Psychology , 5.
https://doi.org/10.3389/fpsyg.2014.00617
Braet, C., Claus, L., Goo ssens, L., Moens, E., Van Vlierberghe, L., & Soetens, B. (2008).
Differences in Eating Style between Overweight and Normal -Weight Youngsters.
Journal of Health Psychology , 13(6), 733 -743.
https://doi.org/10.1177/1359105308093850
Brockmeyer, T., Hahn, C., R eetz, C., Schmidt, U., & Friederich, H. -C. (2015). Approach
bias and cue reactivity towards food in people with high versus low levels of food
craving. Appetite , 95, 197 -202. https://doi.org/10.1016/j.appet.2015.07.013
Burton, P., J. Smit, H., & J. Lightow ler, H. (2007). The influence of restrained and external
eating patterns on overeating. Appetite , 49(1), 191 -197.
https://doi.org/10.1016/j.appet.2007.01.007
Cepeda -Benito, A., Fernandez, M. C., & Moreno, S. (2003). Relationship of gender and
eating disord er symptoms to reported cravings for food: construct validation of
state and trait craving questionnaires in Spanish. Appetite , 40(1), 47 -54.
https://doi.org/10.1016/S0195 -6663(02)00145 -9
Chao, A., Grilo, C. M., White, M. A., & Sinha, R. (2015). Food cravi ngs mediate the
relationship between chronic stress and body mass index. Journal of health
psychology , 20(6), 721 –729.
Chao, A. M., Grilo, C. M., & Sinha, R. (2016). Food cravings, binge eating, and eating
disorder psychopathology: Exploring the moderating roles of gender and race.
Eating Behaviors , 21, 41-47. https://doi.org/10.1016/j.eatbeh.2015.12.007
Collins, R. L., Kashdan, T. B., & Gollnisch, G. (2003). The feasibility of using cellular
phones to collect ecological momentary assessment data: Applicati on to alcohol
consumption. Experimental and Clinical Psychopharmacology , 11(1), 73 -78.
https://doi.org/10.1037/1064 -1297.11.1.73

44
Conner, M., Johnson, C., & Grogan, S. (2004). Gender, Sexuality, Body Image and Eating
Behaviours. Journal of Health Psychology , 9(4), 505 -515.
https://doi.org/10.1177/1359105304044034
Dietrich, A., Hollmann, M., Mathar, D., Villringer, A., & Horstmann, A. (2016). Brain
regulation of food craving: relationships with weight status and eating behavior.
International Journal of Obesi ty, 40(6), 982 -989.
https://doi.org/10.1038/ijo.2016.28
Erdfelder, E., Faul, F., & Buchner, A. (1996). GPOWER: A general power analysis
program. Behavior Research Methods, Instruments, & Computers , 28(1), 1 -11.
https://doi.org/10.3758/BF03203630
Fabbricato re, M., Imperatori, C., Contardi, A., Tamburello, A., & Innamorati, M. (2013).
Food craving is associated with multiple weight loss attempts. Mediterranean
Journal of Nutrition and Metabolism , 6(1), 79 -83. https://doi.org/10.1007/s12349 –
012-0115 -x
Falk, L. W., Sobal, J., Bisogni, C. A., Connors, M., & Devine, C. M. (2001). Managing
Healthy Eating: Definitions, Classifications, and Strategies. Health Education &
Behavior , 28(4), 425 -439. https://doi.org/10.1177/109019810102800405
Faul, F., Erdfelder, E., Lan g, A. -G., & Buchner, A. (2007). G*Power 3: A flexible
statistical power analysis program for the social, behavioral, and biomedical
sciences. Behavior Research Methods , 39(2), 175 -191.
https://doi.org/10.3758/BF03193146
Fischer, S., & Munsch, S. (2012). Se lbstregulation bei Essstörungen und Adipositas –
Implikationen für die Behandlung. Verhaltenstherapie , 22(3), 158 -164.
https://doi.org/10.1159/000341540
Forman, E. M., Hoffman, K. L., McGrath, K. B., Herbert, J. D., Brandsma, L. L., & Lowe,
M. R. (2007). A comparison of acceptance – and control -based strategies for coping

45
with food cravings: An analog study. Behaviour Research and Therapy , 45(10),
2372 -2386. https://doi.org/10.1016/j.brat.2007.04.004
Gendall, K. A., Sullivan, P. F., Joyce, P. R., & Bulik, C. M. (1997). Food cravings in
women with a history of anorexia nervosa. International Journal of Eating
Disorders , 22(4), 403 –409.
Giuliani, N. R., Calcott, R. D., & Berkman, E. T. (2013). Piece of cake. Cognitive
reappraisal of food craving. Appe tite, 64, 56-61.
https://doi.org/10.1016/j.appet.2012.12.020
Haedt -Matt, A. A., & Keel, P. K. (2011). Revisiting the affect regulation model of binge
eating: A meta -analysis of studies using ecological momentary assessment.
Psychological Bulletin , 137(4), 660-681. https://doi.org/10.1037/a0023660
Hallam, J., Boswell, R. G., DeVito, E. E., & Kober, H. (2016). Focus: Sex and Gender
Health: Gender -related Differences in Food Craving and Obesity. The Yale journal
of biology and medicine , 89(2), 161.
Hardman, C. A., Rogers, P. J., Etchells, K. A., Houstoun, K. V. E., & Munafò, M. R.
(2013). The effects of food -related attentional bias training on appetite and food
intake. Appetite , 71, 295 -300. https://doi.org/10.1016/j.appet.2013.08.021
Hartmann, C., Siegrist, M., & van der Horst, K. (2013). Snack frequency: associations with
healthy and unhealthy food choices. Public Health Nutrition , 16(08), 1487 -1496.
https://doi.org/10.1017/S1368980012003771
Heaven, P. C., Mulligan, K., Merrilees, R., Woods, T., & Fairooz, Y. (2001). Neuroticism
and conscientiousness as predictors of emotional, external, and restrained eating
behaviors. International Journal of Eating Disorders , 30(2), 161 –166.
Henry, J. D., & Crawford, J. R. (2005). The short -form ver sion of the Depression Anxiety
Stress Scales (DASS -21): Construct validity and normative data in a large non –
clinical sample. British Journal of Clinical Psychology , 44(2), 227 -239.
https://doi.org/10.1348/014466505X29657

46
Hepworth, R., Mogg, K., Brignell, C., & Bradley, B. P. (2010). Negative mood increases
selective attention to food cues and subjective appetite. Appetite , 54(1), 134 -142.
https://doi.org/10.1016/j.appet.2009.09.019
Hill, A. J. (2007). The psychology of food craving. Proceedings of the Nutr ition Society ,
66(02), 277 -285. https://doi.org/10.1017/S0029665107005502
Hill, A. J., Weaver, C. F. L., & Blundell, J. E. (1991). Food Craving, Dietary Restraint and
Mood. Appetite , 17, 187 -197.
Hooper, N., Sandoz, E. K., Ashton, J., Clarke, A., & McHugh, L. (2012). Comparing
thought suppression and acceptance as coping techniques for food cravings. Eating
Behaviors , 13(1), 62 -64. https://doi.org/10.1016/j.eatbeh.2011.10.002
Jasinska, A. J., Yasuda, M., Burant, C. F., Gregor, N., Khatri, S., Sweet, M., & F alk, E. B.
(2012). Impulsivity and inhibitory control deficits are associated with unhealthy
eating in young adults. Appetite , 59(3), 738 -747.
https://doi.org/10.1016/j.appet.2012.08.001
Jeanes, Y. M., Reeves, S., Gibson, E. L., Piggott, C., May, V. A., & Hart, K. H. (2017).
Binge eating behaviours and food cravings in women with Polycystic Ovary
Syndrome. Appetite , 109, 24-32. https://doi.org/10.1016/j.appet.2016.11.010
Kakoschke, N., Kemps, E., & Tiggemann, M. (2014). Attentional bias modification
encoura ges healthy eating. Eating Behaviors , 15(1), 120 -124.
https://doi.org/10.1016/j.eatbeh.2013.11.001
Kakoschke, N., Kemps, E., & Tiggemann, M. (2017a). Approach bias modification training
and consumption: A review of the literature. Addictive Behaviors , 64, 21-28.
https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2016.08.007
Kakoschke, N., Kemps, E., & Tiggemann, M. (2017b). Differential effects of approach bias
and eating style on unhealthy food consumption in overweight and normal weight
women. Psychology & Health , 32(11), 1371 -1385.
https://doi.org/10.1080/08870446.2017.1327587

47
Kakoschke, N., Kemps, E., & Tiggemann, M. (2017c). Impulsivity moderates the effect of
approach bias modification on healthy food consumption. Appetite , 117, 117 -125.
https://doi.org/10.1016/j.appet. 2017.06.019
Kakoschke, N., Kemps, E., & Tiggemann, M. (2017d). The effect of combined avoidance
and control training on implicit food evaluation and choice. Journal of Behavior
Therapy and Experimental Psychiatry , 55, 99-105.
https://doi.org/10.1016/j.jbte p.2017.01.002
Kalavana, T. V., Maes, S., & De Gucht, V. (2010). Interpersonal and self -regulation
determinants of healthy and unhealthy eating behavior in adolescents. Journal of
Health Psychology , 15(1), 44 –52.
Kavanagh, D. J., Andrade, J., & May, J. (200 5). Imaginary Relish and Exquisite Torture:
The Elaborated Intrusion Theory of Desire. Psychological Review , 112(2), 446 -467.
https://doi.org/10.1037/0033 -295X.112.2.446
Kemps, E., & Tiggemann, M. (2015). A Role for Mental Imagery in the Experience and
Reduction of Food Cravings. Frontiers in Psychiatry , 5.
https://doi.org/10.3389/fpsyt.2014.00193
Kemps, E., Tiggemann, M., & Grigg, M. (2008). Food cravings consume limited cognitive
resources. Journal of Experimental Psychology: Applied , 14(3), 247 -254.
https://doi.org/10.1037/a0012736
Kemps, E., Tiggemann, M., Martin, R., & Elliott, M. (2013). Implicit approach –avoidance
associations for craved food cues. Journal of Experimental Psychology: Applied ,
19(1), 30 -38. https://doi.org/10.1037/a0031626
Kemps, E ., Tiggemann, M., Orr, J., & Grear, J. (2014). Attentional retraining can reduce
chocolate consumption. Journal of Experimental Psychology: Applied , 20(1), 94 –
102. https://doi.org/10.1037/xap0000005
Kim, K. R., Ku, J., Lee, J. -H., Lee, H., & Jung, Y. -C. (2 012). Functional and effective
connectivity of anterior insula in anorexia nervosa and bulimia nervosa.

48
Neuroscience Letters , 521(2), 152 -157.
https://doi.org/10.1016/j.neulet.2012.05.075
Lappalainen, R., Sjoden, P. -O., Karhunen, L., Gladh, V., & Lesinska, D. (1994). Inhibition
of Anticipatory Salivation and Craving in Response to Food Stimuli. Physiology &
Behavior , 56(2), 393 -398.
Martin, C. K., Rosenbaum, D., Han, H., Geiselman, P. J., Wyatt, H. R., Hill, J. O., …
Foster, G. D. (2011). Change in Food Cra vings, Food Preferences, and Appetite
During a Low -Carbohydrate and Low -Fat Diet. Obesity , 19(10), 1963 -1970.
https://doi.org/10.1038/oby.2011.62
May, J., Andrade, J., Panabokke, N., & Kavanagh, D. (2004). Images of desire: Cognitive
models of craving. Mem ory, 12(4), 447 -461.
https://doi.org/10.1080/09658210444000061
McManus, F., & Waller, G. (1995). A Functional Analysis Of Binge -Eating. Clinical
Psychology Review , 15(8), 845 -863.
Meule, A., & Kübler, A. (2014). Double trouble. Trait food craving and impul sivity
interactively predict food -cue affected behavioral inhibition. Appetite , 79, 174 -182.
https://doi.org/10.1016/j.appet.2014.04.014
Mitchell, J. E., Hatsukami, D., Eckert, E. D., & Pyle, R. L. (1985). Characteristics of 275
Patients With Bulimia. The American Journal of Psychiatry , 142(2), 482 -485.
Mogg, K., Waters, A. M., & Bradley, B. P. (2017). Attention Bias Modification (ABM):
Review of Effects of Multisession ABM Training on Anxiety and Threat -Related
Attention in High -Anxious Individuals. Clinical Psychological Science , 5(4), 698 –
717. https://doi.org/10.1177/2167702617696359
Mogoașe, C., David, D., & Koster, E. H. W. (2014). Clinical Efficacy of Attentional Bias
Modification Procedures: An Updated Meta -Analysis: Clinical Efficacy of
Attenti on Retraining. Journal of Clinical Psychology , 70(12), 1133 -1157.
https://doi.org/10.1002/jclp.22081

49
Moreno, S., Warren, C. S., Rodríguez, S., Fernández, M. C., & Cepeda -Benito, A. (2009).
Food cravings discriminate between anorexia and bulimia nervosa. Im plications for
“success” versus “failure” in dietary restriction. Appetite , 52(3), 588 -594.
https://doi.org/10.1016/j.appet.2009.01.011
Nederkoorn, C., Smulders, F. T. Y., & Jansen, A. (2000). Cephalic phase responses,
craving and food intake in normal sub jects. Appetite , 35(1), 45 -55.
https://doi.org/10.1006/appe.2000.0328
Nijs, I. M. T., Franken, I. H. A., & Muris, P. (2007). The modified Trait and State Food –
Cravings Questionnaires: Development and validation of a general index of food
craving. Appetite , 49(1), 38 -46. https://doi.org/10.1016/j.appet.2006.11.001
Nolan, L. J., Halperin, L. B., & Geliebter, A. (2010). Emotional Appetite Questionnaire.
Construct validity and relationship with BMI. Appetite , 54(2), 314 -319.
https://doi.org/10.1016/j.appet.2009 .12.004
Podina, I. R., Fodor, L. A., Cosmoiu, A., & Boian, R. (2017). An evidence -based gamified
mHealth intervention for overweight young adults with maladaptive eating habits:
study protocol for a randomized controlled trial. Trials , 18(1).
https://doi.o rg/10.1186/s13063 -017-2340 -6
Rabinovitz, S. (2006). Stress and food craving. În Nutrients, Stress, and Medical Disorders
(pp. 155 –164). Springer.
Robinson, E., Haynes, A., Hardman, C. A., Kemps, E., Higgs, S., & Jones, A. (2017). The
bogus taste test: Vali dity as a measure of laboratory food intake. Appetite , 116,
223-231. https://doi.org/10.1016/j.appet.2017.05.002
Rodriguez -Martin, B. C., & Meule, A. (2015). Food craving: new contributions on its
assessment, moderators, and consequences. Frontiers in Psyc hology , 6.
https://doi.org/10.3389/fpsyg.2015.00021
Roefs, A., Werthmann, J., Houben, K., Hofmann, W., & Nordgren, L. (2015). Desire for
food and the power of mind. The Psychology of Desire , 323 –346.

50
Rogers, P. J., & Smit, H. J. (2000). Food craving and fo od “addiction”: a critical review of
the evidence from a biopsychosocial perspective. Pharmacology Biochemistry and
Behavior , 66(1), 3 –14.
Ronzio, R. A. (2003). The encyclopedia of nutrition and good health (2nd ed). New York,
NY: Facts On File.
Royal, J. D., & Kurtz, J. L. (2010). I ate what?! The effect of stress and dispositional eating
style on food intake and behavioral awareness. Personality and Individual
Differences , 49(6), 565 -569. https://doi.org/10.1016/j.paid.2010.04.022
Rozin, P., Lev ine, E., & Stoess, C. (1991). Chocolate Craving and Likin. Appetite , 17, 199 –
212.
Savage, J. S., Fisher, J. O., & Birch, L. L. (2007). Parental influence on eating behavior:
conception to adolescence. Journal of Law, Medicine & Ethics .
Stanford, M. S., Mat hias, C. W., Dougherty, D. M., Lake, S. L., Anderson, N. E., & Patton,
J. H. (2009). Fifty years of the Barratt Impulsiveness Scale: An update and review.
Personality and Individual Differences , 47(5), 385 -395.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2009.04.008
van Strien, T., Frijters, J. E. R., Bergers, G. P. A., & Defares, P. B. (1986). The Dutch
Eating Behavior Questionnaire (DEBQ) for assessment of restrained, emotional,
and external eating behavior. International Journal of Eating Disorders , 5(2), 295 –
315. ht tps://doi.org/10.1002/1098 -108X(198602)5:2<295::AID –
EAT2260050209>3.0.CO;2 -T
van Strien, T., Herman, C. P., & Verheijden, M. W. (2009). Eating style, overeating, and
overweight in a representative Dutch sample. Does external eating play a role?
Appetite , 52(2), 380 -387. https://doi.org/10.1016/j.appet.2008.11.010
van Strien, T., Peter Herman, C., & Anschutz, D. (2012). The predictive validity of the
DEBQ -external eating scale for eating in response to food commercials while

51
watching television. Internationa l Journal of Eating Disorders , 45(2), 257 -262.
https://doi.org/10.1002/eat.20940
Vander Wal, J. S., Johnston, K. A., & Dhurandhar, N. V. (2007). Psychometric properties
of the State and Trait Food Cravings Questionnaires among overweight and obese
persons. Eating Behaviors , 8(2), 211 -223.
https://doi.org/10.1016/j.eatbeh.2006.06.002
Weingarten, H. P., & Elston, D. (1990). The Phenomenology of Food Cravings. Appetite ,
15, 231 -246.
Werrij, M. Q., Jansen, A., Mulkens, S., Elgersma, H. J., Ament, A. J. H. A., & Hospers, H.
J. (2009). Adding cognitive therapy to dietetic treatment is associated with less
relapse in obesity. Journal of Psychosomatic Research , 67(4), 315 -324.
https://doi.org/10.1016/j.jpsychores.2008.12.011
Whiteside, S. P., & Lynam, D. R. (2001). The Five Factor Model and impulsivity: using a
structural model of personality to understand impulsivity. Personality and
Individual Differences , 30(4), 669 -689. https://doi.org/10.1016/S0191 –
8869(00)00064 -7
Wurtman, R. J., & Wurtman, J. J. (1986). Carbohy drate craving, obesity and brain
serotonin. Appetite , 7, 99–103.
https://www.pacoapp.com/

52
9. Anexe

9.1 Anexa 1

Fig. 1. SANATENT: Anunț încheiere joc

53

Fig. 2. SANATENT: serie de 4 imagini, dintre care a fost aleasă imaginea cu alimentul
sănătos

Fig. 3. SANATENT: informații suplimentare privind alimentul nesănătos

54

Fig. 4. SANATENT: monitorizarea progresului

9.2 Anexa 2
FORMULAR DE CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT
Titlul proiectului
Testarea aplicației/intervenției SANATENT pe telefonul mobil

Scopul Studiului
Această cercetare este condusă de către Lect. univ. dr. Ioana
Podina de la Universitatea din București.
Scopul acestui proiect de cercetare este de a testa eficiența
intervenției SANATENT pentru îmbunătățirea managementului
comportamentului alimentar.

Proceduri Participarea dvs. la studiu va constă în următoarele etape.

1. Completarea unor scale online accesate de pe computerul

55
personal.
2. Utilizarea aplicației PACO, instalată pe telefonul mobil al
participantului, pe tot parcursul studiului.
3. Doua vizite la Laboratorul de Științe Cognitive Clinice (UB) unde
se va completa un set de scale online și un joc de atenție pe
calculator. Tot aici, la prima vizită, se va instala aplicația PACO și
aplicația SigMon despre care participanții au fost inf ormați de către
experimentator.
3. Utilizarea aplicației SANATENT timp de7 zile, aplicație instalată
pe telefonul mobil al participantului.

Riscuri potențiale și
disconfort posibil Cerințele necesare pentru participarea la studiu sunt ca dvs.: (a) sa
NU suferiți de o tulburare de alimentație de nivel clinic; (b) să NU
utilizați medicație ce influențează apetitul sau să participați la un alt
program ce vizează managementul greutății sau al
comportamentului alimentar; d) să NU suferiți în prezent de
depresie sau de tulburări de spectru psihotic.

Beneficii Posibile Voluntarii acestui studiu beneficiază de o intervenție psihologică
gratuită, bazată pe principii validate științific. Bonusul/orele de
practică sunt oferite ca urmare a finalizării integrale a studiului.

Confidențialitate Datele dvs., precum progresul în cadrul aplicației și răspunsurile la
evaluări, vor fi colectate constant de serverul nostru, într -o manieră
confidențială. Datele obținute prin intermediul telefonului mobil sunt
protejate prin parolă și cod unic de identif icare.
Tratament Medical

Universitatea nu oferă asigurări medicale, spitalizare sau alte
drepturi de asigurare pentru participanții la acest studiu, precum
nici orice tratament medical sau despăgubiri pentru orice prejudiciu
suferit ca urmare a participării la acest studiu, cu excepția cazurilor
prevăzute prin lege.
Dreptul subiectului de
a se retrage și de a
pune întrebări Participarea dumneavoastră la această cercetare este în întregime
voluntară. Dacă decideți să participați la această cercetare, puteți
să vă retrageți la orice moment. În ambele cazuri, respectiv dacă

56
decideți să vă retrageți sau dacă decideți să nu partic ipați, nu veți fi
penalizat în niciun fel și nu veți pierde niciun beneficiu la care vă
calificați până la momentul participării. Spre exemplu puteți
continua să folosiți aplicația și după ce ați părăsit studiul.
Bonusul/orele de practică pot fi oferite do ar ca urmare a finalizării
integrale a studiului.
Dacă veți decide să nu mai participați la studiu, dacă aveți întrebări,
nelămuriri sau reclamații sau în cazul în care doriți să raportați un
prejudiciu ori un abuz legat de cercetare, vă rugăm să contactaț i
cercetătorul principal:
Lect.univ.dr. Ioana Podina
Adresă de e -mail: ioana.podina@fpse.unibuc.ro

Drepturile
Participanților
Dacă aveți întrebări cu privire la drepturile dumneavoastră ca
participant la cercetare sau doriți să raportați un prejudiciu
referitor la cercetare, vă rugăm să contactați:
Universitatea București
Comisia de Etică a Cercetării Științifice
Adresa: Șoseaua Panduri 90, București
Telefon: 0314253445

Această cercetare a fost revizuită în conformitate cu procedurile
Universității din București, bazate pe modele interne de cercetare
care implică subiecți umani.
Declarația de
Consimțământ Semnătura dumneavoastră indică faptul că sunteți major (aveți cel
puțin 18 ani), că ați citit acest formular de consimțământ sau că vi s –
a citit, că ați primit răspunsuri satisfăcătoare la întrebările
dumneavoastră și că sunteți de acord, în mod voluntar, să participați
la această cercetare. Veți primi o copie a acestui formular de
consimțământ semnat.
Dacă sunteți de acord să participați, vă rugăm să semnați în josul
paginii:

57

Data și Semnătura Numele Participantului

Semnătura
participantului

Data

Curriculum vitae
INFORMAȚII PERSONALE Oana Maria Stan
B-dul Iuliu Maniu,nr. 53A, Bl.18p, Sc.5, Ap.175, 061078 Bucuresti (România)
0764247733
stan.oanamaria@yahoo.com
Sexul Feminin | Data nașterii 20/01/1996 | Naționalitatea Română
EDUCAȚIE ȘI FORMARE
2015–Prezent
Facultatea de Psihologie i tiin ele Educa iei, Bucuresti (România) ș Ș ț ț
Sec ia Psihologieț
07/11/2017–12/12/2017
Practică Penitenciarul Bucure ti-Jilava, Jilava (Romania) ș
-am învă at cum se sus in anumite activită i cu de inutii ț ț ț ț
-am văzut cum se desfă oară diferite programe înainte de eliberare ș
-am învă at despre recompensele pe care detinu ii le pot ob ine în urma implicării lor în diferite activită i ț ț ț ț
i de asemenea i despre sanc iunile pe care ace tia le primesc atunci când adoptă un comportamentș ș ț ș
nepotrivit
-am sus inut interviuri cu diferi i de inu i, fiind ajutată de ț ț ț ț psihologi
10/2016–12/2016
Practică Cabinet Individual Andrei Chiriac, Bucure ti (Romania) ș
– am învă at cum se aplică anumite teste i cum se scorează acestea ț ș
– prin joc de rol am învă at cum ar trebui să se prezinte un psiholog/psihoterapeut în fa a pacientului i ț ț ș
cum decurge o edin ă ș ț
2011–2015Diplomă de bacalaureat
Colegiul Na ional ,,Grigore Moisil”, Urziceni (România) ț
Profil tiin e Sociale intensiv engleză Ș ț
COMPETENȚE PERSONALE
Limba(i) maternă(e)română
Limbile străine ÎN ELEGEREȚ VORBIRE SCRIERE
AscultareCitireParticipare laconversațieDiscurs oral
englezăB2B2B2B2B2
Niveluri: A1 i A2: Utilizator elementar – B1 i B2: Utilizator independent – C1 i C2: Utilizator experimentat ș ș șCadrul european comun de referință pentru limbi străine
Competențe de comunicare Sunt o persoană deschisă, cu spirit de echipă, de in abilită i de convingere i persuasiune, sunt ț ț ș
capabilă să mediez conflictele apărute i să ofer feedback, mă exprim clar. ș
Competențe
organizaționale/manageriale1.Bun management al timpului.
8/6/18 © Uniunea Europeană, 2002-2018 | http://europass.cedefop.europa.eu Pagina 1 / 2

Curriculum vitae Oana Maria Stan
2. Rezolvarea problemelor neprevăzute.
3. Capacitatea de a interac iona cu diferite tipologii de persoane i de a lucra în echipă. ț ș
4. Bună orientare în spa iu. ț
Competen ele digitale ț AUTOEVALUARE
ProcesareainformațieiComunicareCreare deconținutSecuritateRezolvarea deprobleme
Utilizator
experimentatUtilizator
experimentatUtilizator elementarUtilizator
experimentatUtilizator
independent
Competen ele digitale – Grilă de auto-evaluare ț
Bună cunoa tere a pachetului Office i SPSS ș ș
Permis de conducere B
8/6/18 © Uniunea Europeană, 2002-2018 | http://europass.cedefop.europa.eu Pagina 2 / 2