Efectul Unui Program De Activitate Fizica1 [607876]

Cuprins
1. Capitolul I. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
1.1. Importanța alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 2
1.2. Motivatia alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 2
2. Capitolul II. Fundamentarea teoretică ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
2.1. Greutatea corporală și compoziția corporală relațio nate cu sănătatea ………………………….. ………. 2
2.2. Supragreutatea, obezitatea și efectele sale asupra sănătății ………………………….. …………………….. 3
2.3. Stilul de viață sănătos – premiza une i balanțe energetice echilibrate ……….. Error! Bookmark not
defined.
2.4. Alimentația echilibrată și sănătoasă ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
2.5. Activitatea fizică practicată regulat – efecte asupra sănătății ………………………….. ………………….. 4
2.6. Recomandările privind activitatea fizică pentru sănătate ………………………….. ……………………….. 6
2.7. Recomandări privind modificarea regimului alimentar pentru scăderea în greutate …………. Error!
Bookmark not defined.
3. Capitolul III. Contribuție personală – studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………….. 8
3.1. Ipoteza cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
3.2. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
3.3. Prezentarea subiecților și a desfășurării experimentului – două studii de caz ………………………… 8
3.4. Evaluarea subiecților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
3.4.1. Anamneza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
3.4.2. Evaluarea greutății și compoziției corporale ………………………….. ………………………….. ……… 9
3.4.3. Consumul caloric zilnic actual și procentele nutrienților ………………………….. ……………….. 14
3.4.4. Determinarea consumului maxim de oxigen ………………………….. ………………………….. ……. 15
3.4.5. Evaluarea motrică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 16
3.5. Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
3.5.1 An amneza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 21
3.5.2. Evaluarea greutății și compoziției corporale ………………………….. ………………………….. ……. 22
3.5.3. Perimetre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 26
3.5.4. Plicile cutatanate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 30
3.5.5. Consumul caloric alimentar ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 32
3.5.6. Consumul maxim de oxigen ………………………….. ………………………….. ………………………….. 34
3.5.7. Evaluarea motrică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 36
3.6. Stabilirea programului de antrenament ………………………….. ………………………….. …………………. 37

3.6.1. Obiectivele majore și secundare ………………………….. ………………………….. …………………….. 37
3.6.2. Programul de antrenament; mijloace și metode kinetoprofilactice ………………………….. …. 38
3.7. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 41
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 42

1. Capitolul I. Introducere
1.1. Importanța alegerii temei
Activit fizica este cea mai LA-NDEMANA TERAPIE NATURALA.PT A NE MANTINE SANATATEA NU
AVEM Nevoie decât de propriul nostru corp pus in miș care , de cel puți n o oră pe zi, in mod sistematis
si metodic, respectând fiziologia umană. A nu depăși limitele corpului nostru , a nu expune corpul
nostru la lipsa de miscare si la un regim alimentar dezordonat și supracaloric, s unt conditiile de baza
pentru mentinerea s anatatii. Un re numit fiziolog spunea ( Astrand): oricine are P17
Obiceiurile alim sanat este P18

1.2. Motivaț ia alegerii temei
Am ales această temă pentru că, pe parcursul Sem 5

2. Capitolul II. Fundamentarea teoretică
2.1. Sănătatea și condiția fizică a adultului

2.2. Greutatea corporală și c ompoziția corporală relaționate cu sănătatea

Greutatea corporală depinde de o multitudine de factori, cei mai importanți fiind cei ce
țin de atribute individuale cum ar fi: talia, vârsta, sexul, conformația corporală, compoziția
corporală, depinzând, de asemenea, de factori ereditari, de mediu, economici si geografici.
Greutatea ideală este greutatea de referință utilizată în diagnosticul și definirea
obezității în majoritatea țărilor. Calcularea ei se face prin metode statistice, rezultând o
greutate recomandabilă care concordă cu cea mai mare speranță de viață, și cu tipul
scheletului în funcție de circumferința încheieturii pumnului. Astfel, peste 20 de centimetri

este considerat schelet greu, între 16 -20 de centimet ri- schelet mediu și sub 16 centimetri
schelet ușor.
Greutatea corporală recomandată este greutatea optimă la care o persoană se simte
bine, este sănătoasă și este satisfăcută de aspectul său fizic.
Determinarea compoziției corporale este importantă pentru monitorizarea efectelor
exercițiilor fizice și/sau dietei asupra masei active și țesutului adipos. Persoanele care scad în
greutate printr -un regim alimentar restrictiv pierd la fel de multă, sau chiar mai multă, masă
activă decât grăsime. Alteori, deși s e asociază dieta și exercițiul fizic, greutatea corporală nu
se modifică în primele săptămâni -luni, dar vor exista modificări ale compoziției corporale în
sensul scăderii țesutului adipos și creșterii masei active.Beneficiul adus de exercițiul fizic
asocia t dietei pentru scăderea în greutate este tocmai menținerea masei active și scăderea
țesutului adipos, care este echivalentă sau chiar mai mare decât scăderea în greutate.1

2.3. Supragreutatea, obezitatea și efectele s ale asupra sănătății

Obezitatea este o creș tere exagerată a greutății corporale (peste 25% față de greutatea
normală), cauzată de acumularea unei cantități mari de grăsime în țesutul subcutanat și în
jurul viscerelor.2 Obezitatea rezulta mult mai frecvent d in aportul caloric in exces decâ t din
incetinirea metabolismu lui.Dietele bogate în gră simi și carbohidrați rafinați și stilul de viață
sedentar favorizează creșterea în greutate.3
Obezitatea este o tulburare a funcției de nutriție, generată de un dezechilibru între
aportul caloric și pierder ile energetice ale organismului și mai poate fi definită, după unii
autori, ca fiind o acumulare de grăsimi ce determină un exces ponderal egal sau ce depășește
cu 20% greutatea corporală recomandată pentru o anumită talie.4 Cantitatea de țesut adipos, și
nu greutatea totală a corpului, este cea care definește obezitatea.5

1Heyward, V. H. Advanced fitness assessment & exercise prescription.Champaign : Human Kinetics
Publishers.(1991).
2https://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate Accesat la data: 11.05.2017
3http://www .csid.ro/boli -afectiuni/diabet -boli-de-nutritie -si-metabolism/obezitatea -cauze -simptome -tratament –
15512626/ Accesat la data: 11.05.2017
4 Balint, Nela Tatiana (2010) Kinetoprofilaxie; Curs studii de licență , Editura Alma Mater Bacău, p. 124
5 Albright,A.L. , Stern, J.S.(1998). Adipose tissue.Encyclopedia of Sports Medicine and Science.

Doctor Peter Cohen, profesor la Facultatea de Medicină Harward și internist la
Cambridge Healths Allian ce spune “dacă îți propui să îți schimbi stilul de viată atunci
probabil că în 5 ani vei fi cu 4,5 kg mai ușor, dacă faci diete severe, probabil vei cântări cu
4,5 kg mult ”.6

2.5. Alimentația echilibrată și sănătoasă
Alimentația reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se
hrăește într -un mod nesănătos, mănâncă neechilibrat și mult. Așa se face că o persoană din
două suferă de exces de greutate. Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului
și asupra aparatului motor, în special asupra părții inferioare a corpului.7
Glucidele , care trebuie să reprezinte 65% din totalu l energetic ingerat. Aportul caloric în
organism al unui gram de glucid este de 4,1 calorii. Ele nu trebuie să fie glucide simple, rapid
absorbabile cum sunt cele conținute în dulciurile rafinate, ci trebuie să fie glucide complexe,
care se digeră și se ab sorb lent, luate din vegetale, paste făinoase, legume.
Lipidele trebuie să constituie între 10 -30% din valoarea energetică a alimentelor ingerate (10 –
20% grăsimi nesaturate și maxim 10% grăsimi saturate), iar aportul zilnic de colesterol nu
trebuie să fie mai mare de 300 mg. Aportul caloric în organism al unui gram de lipide este de
9,3 calorii.
Proteinele reprezintă 10 -15% din valoarea energetică totală.8
Imp cons caloric in efort

2.6. Activitatea fizică practicată regulat – efecte asupra sănătății
Chiar și o mică reducere în greu tate de multe ori duce la îmbunătățiri semnificative a
calității vieții.9 În SUA, aproximativ 250.000 de decese pe an sunt premature datorită
inactivității fizice.10

6 https://www.cdc.gov/ Accesat la data :
7Ganciu, Mihaela (2014) Priorități și perspective în educație fizică și sport , Editura universității din București, p.
250
8Șerbescu, Carmen (20 07) – Kinetoprofilaxie primară; Biologia condiției fizice , Editura Univer sității din Oradea,
p.105

9 Fontaine KR, Barofsky I. Obesity and health -related quality of life. Obes Rev. 2001;2:173 –182. doi:
10.1046/j.1467 -789x.2001.00032.x.

Pentru a obține rezultatele scontate, adică acelea de a menține o greutate normală și o
musculatură tonică și trofică este nevoie de o participare constantă și activă la efectuarea
programelor de kinetoprofilaxie.11
Dovezi puternice demonstrează că persoanele mai active au rate mai mici ale
mortalității de toate cauzele, boală coronariană, hipert ensiune arterială, accident vascular
cerebral, diabet de tip 2, sindromul metaboic, colon sau cancer de sân și depresie. Au risc mai
scăzut de fractură vertebrală sau de șold, prezintă un nivel mai mare de ant renament muscular
și respirator; a u o masă corp orală și o compoziție mai sănătoasă.12
Studiile au arătat că începând de la vârsta adultă procentul de țesut muscular scade și
țesutul adipos crește. Chiar indivizii care au greutatea standard și și -o mențin, pierd țesut
muscular și pun țesut adipos, datori tă stilului de viață sedentar cu puține exerciții și multe
grăsimi în dietă. Folosind însă exerciții și o dietă adecvată este posibilă construcția de masă
musculară la adulți și chiar la vârstnici.13
În gene ral, literatura de specialitate susține că, chiar și o mică reducere în greutate de
multe ori duce la îmbunătățiri semnificative a calității vieții.14
Beneficiile activității fizice pentru promovarea sănătății și prevenirea celor mai
frecvente boli cronice sunt atâ t de bune încât, probabil sunt cele mai sănătoase obiceiuri
pentru menținerea sănătății și cele mai de folos tratamente individuale disponibile. Activitățile
fizice regulate îmbunătățesc calitatea vieții, previn bolile cardiovasculare și respirator ii,
obezitatea, diabetul de gradul 2, hipertensiunea, osteoporoza, unele tipuri de cancer, depresia,
reduc anxietatea și alte boli și reduc cauzele mortalității. Conform autorităților publice de
sănătate și organizațiilor științifice, recomandă cel puțin 3 0 de minute de activitate fizică
moderată în majoritatea zilelor săptămânii. În ciuda acestora, inactivitatea și stilul de viată
sedentar rămân o problemă pentru majoritatea populatiilor din țarile industrializate, activitatea

10 Hoffman C., Rice D .,Sung H.Y. Persons with chronic conditions. Their prevalence and costs. Jama 1996.
27618: 1473 -9
11 Balint, Nela Tatiana (2010) Kinetoprofilaxie; Curs studii de licență , Editura Alma Mater Bacău, p. 136
12http://www.who.int/dietphysicalactivity/factsheet_adults/en/ – Global Strategy on Diet, Physical Activity &
Health Accesat la data: 20.12.2016
13http://www.medicinasportiva.ro/SRoMS/revista/Nr.6%202006/Importanta%20determinarii%20compozitiei%2
0corporale%20la%20sportivi%20si%20nesportivi.html Accesat la data: 05.01.2017
14Fontaine KR, Barofsky I. Obesity and health -related quality of life . Obes Rev. 2001; 2:173–182. doi:
10.1046/j.1467 -789x.2001.00032.x.

fizică continuă să fie la un nivel scăzut sau chiar să scadă iar promovarea activităților fizice
reprezintă o priori tate privind sănătatea publică.15

2.7. Recomandările privind activitatea fizică pentru sănătate
Pentru promovarea și menținerea sănătătății tuturor adulții sănătoși cu vârstele
cuprinse între 18 -65 de ani li se recomandă o intensita te moderată aerobă (rezistență) de
activitate fizică de minim 30 min/5zile, săptămânal, sau viguroasă de cel puțin 20 min/3zile,
săptămânal. Combinații de activități viguroase cu cele de intensitate moderată pot fi efectuate
pentru a îndeplini această reco mandare. Activitatea de intensitate moderată aerobă , care este,
în general, echivalentă cu o plimbare vioaie, care accelerează considerabil ritmul cardiac, se
recomandă a fi efectuată pe o durată de minim 30 min ,aceasta putând fi împarțită în reprize de
10 minute sau mai mult . Intensitatea activității viguroase este exemplificată de jogging care
determină o respirație rapidă și o creștere substanțială a ritmului cardiac. Fiecare adult ar
trebui să efectueze activități de menținere și creștere a forței muscu lare și rezistenței, minim
de două ori pe săptămână. Pentru persoanele care doresc să își îmbunătățească forma fizică și
sănătatea, se recomandă creșterea duratei minime a efortului fizic, astfel reducând riscul
bolilor cronice și a surplusului de greutate . 16
Bazat pe dovezile deja existente cu privire la exercițiile prescrise pentru sănătatea
adulților și pentru nevoia de instrucțiuni, Colegiul American de Medicina Sportului
(American College of Sports Medicine ACSM), fac următoarele recomandări pentru calitatea
și cantitatea antrenamentului, pentru dezvoltarea și menținerea capacității cardiorespiratorii,
compoziția corporală, forța și flexibilitatea musculară la adultul sănătos:
1. Frecvența ant renamentului: 3 -5 zile/ săptămână;
2. Intensitatea antrenamentului: 55/65% – 90% din pulsul maxim sau 40/50% – 85% din
rezerva de oxigen maximă asimilată sau rata maximă a pulsului. Valorile mai mici ale

15Grandes G, Sanchez A, Montoya I, Ortega Sanchez -Pinilla R, Torcal J, for the PEPAF Group (2011) Two -Year
Longitudinal Analys is of a Cluster Randomized Trial of Physical Activity Promotion by General Practitioners.
PLoS ONE 6(3): e18363. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0018363
16Haskell, W. L., Lee, I -M., Pate, R. R., Powell, K. E., Bla ir, S. N., Franklin, B. A., Bauman, A. (2007). Physical
activity and public health: Updated recommendation for adults from the Amer ican College of Sports Medicine
and the American Heart Association. Circulation, 116(9), 1081 -1093. doi : 10.1161/CIRCULATION.107.185649

intensității 40 -49% din VO2max sau rezerva de oxigen și 5 5-64% din VO2max,
aplicabile pentru indivizii care sunt într -o formă fizică improprie.
3. Durata antrenamentului: 20 -60 de minute de activitate aerobă continuă sau
intermitentă (minim 10 minute acumulate pe parcursul zilei). Durata depinde de
intensitatea act ivității; prin urmare, activitatea scăzută ar trebui să conducă la o
perioadă mai lungă de antrenament (30 de minute sau mai mult) și în schimb,
antrenamentele la un nivel mai ridicat de intensitate ar trebui să dureze 20 de minute
sau mai mult . Din cauza importanței fitness -ului și faptului că este mai ușor de atins
prin sesiuni de exerciții de lungă durată și din cauza potențialelor riscuri și
problemelor asociate cu activitățile foarte intense, activitățile moderate desfășurate pe
o perioadă mai lungă de timp sunt recomandate pentru adulți și nu antrenamentele
pentru competiții atletice.
4. Modul de activitate: orice activitate în care sunt utilizate grupele mari musculare care
pot fi întreținute continuu și sunt ritmice și aerobe în natură, de exemplu joggi ng,
plimbări, drumeții, alergare, etc.17

17 Ryan, P. Beyond aerobics: Why the term “group exercise” better reflects today’s wide range of programming.
Idea Today. 15(7):60 –71, 1997.

3. Capitolul III. Contribuție personală – studiu de caz

3.1. Ipotez a cercetării

Urmând un program de kinetoprofilaxie având obiectivele bazat e pe o evaluare
complexă a greutății și compoziției corporale, a bilanțului energetic – consum caloric real și
necesar, a consumului maxim de oxigen și a capacităților motrice, cei doi s ubiecți vor fi
capabili să își modifice parametrii măsurați în decurs de trei luni.

3.2. Obiectivele cer cetării

Obiectiv ul propus este acela de a crea un program de activitate fizică, cu ajutorul
căruia să se obțină rezultate calitative în reglarea greutății și ameliorarea condiției fizice , iar
subiecții să înțeleagă și să conștientizeze beneficiile activităților fizice care îmbunătățesc
calitativ viața.18

3.3. Prezentarea subiecților și a desfășurării experimentului – două studii de caz

Cei doi sub iecți aleși în acest studi u, și-au exprimat dorința de a -și crește condiția
fizică și de a -și remodela corpul, prin ameliorarea compoziției cor porale și scăderea în
greutate. Ei au apelat la ajutor de specialitate, care l e-a fost acordat în acest sens.
Astfel, în luna noiembrie 2016 , a început acest experiment. Subiecții au fost examinați
și evaluați în 20 noiembrie, după care li s -a elaborat programul de kinetoterapie profilactică ș i
a început aplica rea acestuia timp de trei luni. Antrenamentele s -au desfă șurat la domiciliul
subiecților și în împrejurimi. În data de 22 .02.2017 s-a realizat evaluarea finală.
Subiectul 1: T.C ., Vârsta: 21 ani , Sex: masculin , Profesia: student ;
Subiectul 2: F.C ., Vârsta: 45 ani , Sex: feminin , Profesia: economist .

18 Encuțescu, Dana, Teză de doctorat: Somatopsychic effects of psyhical activities from the female students in the
framework of non -profile co lleges consistent with national requirements , București 2015

3.4. Evaluare a subiecților

Evaluarea subiecților a cuprins mai multe metode.

3.4.1. Anamneza

Anamneza cuprinde pe lângă datele personale, a ctivități la calculator , jocuri e lectronice, TV
(ore/zi), antecedente heredo -colaterale (patologice, dezvoltarea fizică a asc endenților,
eventuale deficiențe fizice) și antecedente personale (fiziologice, patologice, sportive).

3.4.2. Evaluarea greutății și compoziției corporale

În acest studiu s -au folosit următoarele metode de evaluare, efectuate înainte și după
încheierea programul ui de activitate fizică:
a. Greutatea;
b. Înălțimea;
c. Indicele de masă corporală;
d. Pliurile cutanate;
e. Perimetrele;
f. Compoziția corporală.

Măsurarea greutății

S-a făcut cu cântarul analog, cu marja de eroare de ±0,1 gr. S -a măsurat în kg și sute
de grame. Cântărirea s -a făcut după defecație și urinare. Înainte de cântărire s -a verificat și
reglat cântarul.

Înălțimea corporală

Înălțimea corporală s -a măsurat cu taliometrul între vertex și planul plantelor.
Subiectul s-a aflat în ortostatism cu articulațiil e MI extinse și c oloana vertebrală dreaptă. Tija
verticală a taliometrului atinge călcâiele lipite între ele, șanțul interfesier și coloana vertebrală
în dreptul omoplaților. Capul nu se lipește de tija verticală și pentru ca vertexul să fie cel mai
înalt punct de pe calota craniană, capul va fi ținut astfel încât linia imaginară care unește
unghiul extern al ochiului cu marginea superioară a conductului auditiv extern să fie paralelă
cu planul plantelor (planul orizontal).19

Indicele de masă corporală

Este cea mai răspândită metodă de apreciere a greutății corporale în funcție de vârstă,
sex, talie, constituție osoasă, după formula:
IMC =

El singur poate constitui un indicativ al greutății. Valorile normale sunt date în funcție de
constituția osoasă, vârstă, sex.
Oamenii sunt considerați obezi atunci când indicele de masă corporală (IMC), o
mărime obținută prin împărțirea greutății unei persoane, exprimată în kilograme, la pătratul
înălțimii acelei persoane, exprimată în metri, est e mai mare de 30 kg/m2 (WHO, 2000).
Medical, o persoană poate fi considerată ca supraponderală când greutatea ei este mai
mare decât 1,2 x IMC, sau depășește greutatea ideală cu mai mult de 20%, sau dacă IMC este
mai mare de 27, dar ținându -se cont de vâr stă.

19 Mariana Cordun (2009) – Kinantropometrie , Editura CD PRESS, București

Tabelul nr.1. Valori norma le ale IMC în funcție de vârstă

Clasificarea supraponderalității și obezității raportat la procentajul de masă grasă, IMC,
circumferința șoldurilor, și factorii de risc asociați.20

Tabelul nr.2. Riscul de îmbolnă virii raportat la greutatea normală.21

20Șerbescu, Carmen (2007) – Kinetoprofilaxie primară; Biologia condiției fizice , Editura Universității din
Oradea, p. 119
21 Clinical Guidelines on the Identification, Evaluation, and Treatment of Overweight and Obesity in Adults: The
Evidence Report: National Institutes of Health. Obes Res 19998. 6 Suppl 2: 51S -209S

Pliurile cutanate

S-a măsurat grosimea stratului subcutanat de țesut adipos cu adipocentimetrul în
milimetri.
Măsurătorile s -au făcut numai pe partea dreaptă, repetându -se de trei ori măsurătorile
și făcându -se me dia între cele trei valori obținute.
S-a făcut măsur area pliu rilor cutanat e la nivelul:
 Abdominal – policele și indexul, de părtate la o distanță de 5 cm s -auașeazat lateral față
de ombilic, fie sub -, fie supraombilical, în funcție de dispoziția tesutului ad ipos
subcutanat la acest nivel. S-a cuprins pielea și s -au strâns degetele formându -se o
plică, grosimea acesteia a fost măsurată cu adipocentimetrul .
 Biceps – cu MS extins, s -a măsurat pe partea anterioară a brațului, la același ni vel ca și
cel al tricepsu lui, s -a prins pliul în axul longitudinal, în punctul median al brațului.
 Flanc -sau creasta iliacă s -a măsurat la 3 cm deasupra crestei iliace, pe partea laterală a
trunchiului, orientând plica cutanată anterior și ușor inferior.
 Subscapular – subiectul cu umerii relaxați, s -a prins pliul astfel încât s -a format o linie
diagonală pe marginea internă a omoplatului, la un centimetru sub v ârful omoplatului.
Pliul formând ununghi de aproximativ 45 cu coloana vertebrală, orientat inferior.
 Coapsă – la jumătatea feț ei anterioare , în axul longitudinal.22

Perimetre

1. Perimetrul toracic : s-a măsurat cu banda metrică așezată:
 la femei , posterior pe sub vârful omoplaților și anterior la nivelul articulației coastei a
IV-a cu sternul ;
 la bărbați posterior tot sub vârful o moplaților și anterior la baza apendicelui xifoid.

22 http://www.csupomona.edu/~pvetter/ape/MSI_Scoresheet.pdf – Motor Development Clinic Cal Poly
University, Pomona – Motor Skills Inventory Accesat la data: 13.11.2016

Subiectul stând cu fața la examinator, capul răsucit într -o parte pentru a nu expira în fața
examinatorului, membrele superioare extinse și ușor abdu se, până ce examinatorul a fixat
banda metrică poster ior și anterior, astfel încât s -a putut relaxa banda metrică după mișcările
toracelui, după care subiectul și-a relaxat memb rele superioare și a respirat liniștit .
Perimetrul toracic s -a măsurat în:
 Repaus respirator
 Inspirație maximă
 Expi rație forțată
2. Perime trul abdominal : s-a măsurat cu banda metrică la jumătatea distanței dintre
crestele iliace și rebordurile costale. În cazul supraponderalilor, banda metrică s-a
trecut peste zona cea mai proeminentă a abdomenului. Valorile normale ale acestei
diferențe , la adulți sunt cuprinse între 0,5 – 1,0 cm.
3. Perimetrul bazinului : s-a măsurat cu banda metrică, fixând -o în dreptul simfizei
pubiene și peste zona cea mai voluminoasă a feselor.
4. Perimetrul brațului : s-a măsurat cu banda metrică peste zona cea mai voluminoasă a
brațului. Măsurându -se în:
 Contracție – brațul s -a ținut în abducție 90  rotat extern, antebrațul flectat la 90 ,
 Relaxare – MS relaxat .
5. Perimetrul antebrațului : s-a măsurat cu banda metrică în zona cea mai voluminoasă.
Măsurându -se în:
 Contracție: s -a ceru t subiectului să facă o contracție maximă a flexorilor palmari ,
 Relaxare: cu degetele relaxate.
6. Perimetrul coapsei : s-a măsurat cu banda metrică așezată orizontal, imediat sub plica
fesieră . S-a măsurat în contracție și în relaxare.
7. Perimetrul gambei : s-a măsurat cu banda metrică în zona cea mai voluminoasă.
 Contracție: subiectul ridicându -se pe vârfuri
 Relaxare: subiectul stând pe toată talpa.23

23http://www.csupomona.edu/~pvetter/ape/MSI_Scoresheet.pdf – Motor Development Clinic Cal Poly
University, Pomona – Motor Skills Inventory Accesat la data: 13.11.2016

Compoziția corporală

Pentru determinarea procentului de masă grasă actuală, precum și pentru determinarea
cantității de țesut adipos optim și a greutății optime a celor doi subiecți, s -au folosit formulele
de calcul ale Centrului Naț ional pentru Medicină Sportivă.24
Formule pentru calcularea compoziției corporale și a greutății corporale optime pe
baza măsurării a cinci plici de țesut adipos: biceps, subcapular, abdominal, în flanc și coapsă
exprimate în mm , folosind formulele Centrului Național de Medicină Sportivă25. Apoi, pe
baza țesutului adipos procentual, greutății actuale (reale), masei slabe sau active actua le, s-a
calcula t ȚA optim în kg, masa activă optimă, greutatea corporală optimă.26
SC = suprafața corporală calculată cu ajuto rul nomogramei Du Bois .
Țesut adipos % = (suma celor cinci plici (mm) x 0.15) + 5.8 + SC(m²)
Țesut adipos real (kg) = Greutatea co rporală reală (kg) x țesut adipos%
Masa slabă reală (kg) = Greutatea corporală reală (kg) – ȚA (kg)
Masa slabă optimă (kg) = Greutatea corporală reală (kg) x 75%
Țesut adipos optim (kg) = Masă slabă optimă x 25% (femei)/15 -17% (B)
Greutatea corporală optim ă (kg) = Masă slabă optimă + ȚA optim27

3.4.3. Consumul caloric z ilnic actual și procentele nutrienților

Estimarea consumului cal oric total zilnic al subiecților și caloriile repartizate pe cele
trei principii alimentare (glucide, lipide, protide) s-a realizat pe baza chestionarului alimentar
completat pentru trei zile consecutive (tot ce a u mâncat subiecții de dimineața până seara,

24Drăgan,I. (2002) Medicina sportivă . Ed. Medicală, București
25Șerbescu, Carmen (2007) – Kinetop rofilaxie primară; Biologia condiției fizice , Editura Universității din
Oradea, p. 128
26From DuBois EF, Basal metabolism in health and disease. Philadelphia: Lea & Febiger, 1936. Copyright 1920
by WM Boothby & RB Sandiford.
27Drăgan,I. (2002) Medicina sporti vă. Ed. Medicală, București

descrierea alimentului și a cant ității, inclusiv apa). S -a socoti t numărul de calorii pe baza
tabelelor cu conținutul calori c și principii le alimentar e ale alimentelor.

3.4.4. Determinarea consumului maxim de oxigen

Pentru evaluarea capacității aerobe de efort prin estimarea consumului maxim de
oxigen s -a folosit proba Astrand28, la scăriță, încadrând valorile obținute, în fun cție de vârstă ,
sex și gradul de antrenament. Această valoare s -a folosit pentru de terminarea intensității
efortului fizic.
Testul Astrand utilizează efortul standardizat (submaximal). Frecvența cardiacă a fost
cuprinsă între 120 – 170 b/ min. Efortul depus a fost de 6 minute cu o intensitate (pentru
neantrenați), la subiectul I, 600 kgm/ min iar la subiectul II, de 500 kgm/ min. Ritmul de
urcare a scăriței a fost dat de un metronom, frecvența bătăilor metronomului este egală cu F(
frecvența urcărilor) x 4 d eoarece se face în 4 timpi, 2 timpi urcarea și 2 timpi coborârea .
Determinarea VO2max s-a făcut pe seama frecvenței cardiace, înregistrându -se în ultimele 15
secunde al fiecărui minut, înmulțind apoi cu cifra 4, efortul prestat îndeplinind cele două
condiț ii:

1. Intensitatea submaximală ;
2. Durata efortului a fost suficient de lungă, realizându -se ergostaza.

Aceste condiții fiind îndeplinite, pe baza valorii frecvenței cardiace din ultimul minut al
probei și a lucrului mecanic efectuat, utilizând nomorgama Astr and- Ryhming (fig.1), s-a
făcut predicția consumului maxim de oxigen – VO2max.29

28Astrand PO, Ryhming I. A nomogram for calculation of aerobic capacity (physical fitness) from pulse rate
during sub -maximal work. J Appl Physiol. 1954 Sep; 7(2):218 –221.
29Șerbescu, Carmen (2007) – Kinetoprofilaxie primară; Biolo gia condiției fizice , Editura Universității din
Oradea, p.137

Fig.1. Nomograma Astrand -Ryhming

3.4.5. Evaluarea motrică

Testarea complexă
Testul Hettinger, cuprinde exerciții prin care se apr eciează mobilitatea articulară. Forța
muscu lară, echilibrul ș i coordonarea, capacitatea de e fort. Performanța fiecărui exercițiu a fost
cuantificată pe baza unui punctaj , dupa care s -a realizat aprecierea generală prin adunarea
punctajelor obținute la fiecare exercițiu.
1. Testarea mobilității arti culare, a echilibrului, a îndemânării și a coordonării:
Exercițiul 1 .Testul “degete -sol”.
Punctajul este:

Tabel ul nr.3 . Punctajul exercițiului 1

Exercițiul 2. PI: Așezat pe sol: se apropie piciorul, cu halucele, cât mai mult de nas. Se adună
punctajul pentru fiecare MI. Punctajul este următorul:
Tabel ul nr.4 . Punctajul exercițiului 2

Exercițiul 3 PI: Stând cu un MS jos, înapoi și îndoit, fața dorsală a mâinii pe spate, cât mai
sus (între omoplați), celălalt MS sus îndoit, palma așezată pe spate cât m ai jos (între
omoplați): se încearcă atingerea celor două mâini. Se testează apoi, schimbând pozițile MS.
Punctajul este următorul:
Tabel ul nr.5 . Punctajul exercițiului 3

Exercițiul 4 PI: Stând, antebrațul întins înainte cu palma în sus: se așează o rig lă cu lungimea
de 40 -50cm transversal pe palmă: se balansează rigla prin răsucirea palmei în interior și în
exterior, numărând până la căderea riglei, începând de la 21 (pronunțarea numerelor începând
cu 21, durează o secundă). Se fac trei încercări cu fie care mână, punctându -se încercarea cea
mai bună, după următoarea grilă:

Tabel ul nr.6 . Punctajul exercițiului 4

Se punctează identic și execuția cu cealaltă mână.

Exercițiul 5. PI: Stând într -un picior: se încea rcă ridicarea unui prosop aflat pe sol, cu
degetele piciorului liber, și rid icarea genunchiului sus, astfel încât coapsa să fie orizontală. Se
fac 5 încercări cu fiecare picior, acordându -se un punct pentru fiecare încercare reușită.
2. Testarea forței musculare

Exercițiul 6 . PI: Culcat dorsal
– T1: ridicarea simultană a trunchiului și a MI;
– T2: menținere cât mai îndelungată (se numără începând de la 21, pentru
cronometrarea secundelor).
Grila de punctare este următoarea:

Tabel ul nr.7. Punctajul exercițiului 6

Exercițiul 7 . PI: Culcat ventral , cu palmele pe fese:
– T1: extensia trunchiului și a MI;
– T2: menținere cât mai îndelungată (se numără secundele).
Punctajul este același ca și la exercițiul 6.
Exercițiul 8 PI: Sprijin culcat ventral: flotări (abdomenul trebuie să atingăușor solul). O
flotare se execută în 2 secun de. Ritmul de execuție este dat de numarătoare începând de la 21.
Grila de punctare pentru proba flotări și pentru proba săritură din sprijin ghemuit :
Tabel ul nr.8. Punctajul exercițiului 8

Exercițiul 9 . PI: Sprijin ghemuit -sprijin culcat prin săritură
– T1: trece re săritură;
– T2: revenire la PI.
Ritmul de execuție este de o secundă, dat tot de numărătoarea crescătoare începând de la 21.
Punctajul este prezentat după datele ce provin din Ancheta co ndiției fizice Canada, 1981
(tabel nr. 9).

Tabel ul nr.9 . Aprecierea pe grupe de vârstă și sex a flexiei trunchiului (cm)

Exercițiul 10 PI: Culcat dorsal, palmele pe coapse .
– T1: ridicarea trunchiului menținând palmele pe coapse și călcâile pe sol;
– T2: revenire la PI.
Ritmul de execuție este tot de 1/secundă.
Punctajul este:

Tabel ul nr.10 . Punct aj refritor la exercițiul nr.10

Punctajul maxim ce poate fi obținut este de 100 de puncte. Punctaj bun este între 65 –
70 de puncte.30

3.5. Rezultate și discuții
3.5.1 Anamnez a
Subi ectul I
Nume și prenume: C.T, 21 de ani, sex masculin, student .
Nu are antecedente heredo -colaterale patologice, deficiențe fizice și antecedente
personale patologice.
Stil de viață:
 activități la calculator /TV de 5 ore/zi;
 a practicat fotbal timp de 10 ani, între 7 și 17 ani.
 După încetarea fotbalului a practicat fitnes de 4 -5 ori pe lună, nesistematic
timp de 2 ani (până la 19 ani).
Obezitate de gradul I începând de la 17 ani de cand a incetat activitatea sportivă fotbalist ică.

30Șerbescu, Carmen (2007) – Kinetoprofilaxie primară; Biologia condiției fizice , Editura Universității din
Oradea, p.166 -170

Subiectul II
Nume și prenume: C.F, 45 de ani, sex feminin, economist .
Nu are antecedente heredo -colaterale patologice , deficiențe fizice și antecedente
personale patologice .
Stil de viață:
 activități la calculator/TV de 9 ore/zi;
 a practicat volei t imp de 2 ani, între 13 și 15 ani.

3.5.2. Evaluarea greutății și compoziției corporale

Subiectul I

Greutatea corporală a scăzut în 3 luni, cu aproximativ 9 kg, iar încadrarea greutății în
funcție de IMC a scăzut de la obezitate clasa I la supraponderal (tabel 1 1). Media scăderii în
greutate ar fi de 3 kg/lună. Dar studiile arată că pierderea optimă în greutate este de 1,8 kg per
lună. Cu toate că scăderea lunară în greutate a subiectului este aproape dublă, targetul nostru,
adică greutatea optimă calculat ă (85,68 kg) nu a fost atins. Rata de scădere în greutate a fost
în medie de 3 kg/lună, încadrându -se în aceleași recomandări.31

Tabelul nr.11 . Valorile inițiale și valorile finale ale compoziției corporale pre cum și difernța
dintre acestea (subiectul I)
INDICATORI VALORI
INIȚIALE VALORI
OPTIME VALORI
FINALE DIFERENȚA
INIȚIAL –
FINAL
Greutate corporală
reală (kg) 98,5 85,68 kg 89,8 -8,7
IMC 30,12 < 24 27,46 -2,66

31 Michael D. Jensen, MD, Donna H. Ryan, MD ,2013 AHA/ACC/TOS Guidelin e for the Management of
Overweight and Obesity in Adults A Report of the American College of Cardiology/American Heart Association
Task Force on Practice Guidelines and The Obesity Society

OBEZITATE
CLASA I SUPRAPOND
ERAL
Țesut adipos real % 27,8% 16% 26,02 % -1,78%
Țesut adipos r eal (kg) 27,38 11,81 23,36 -4,02
Masă slabă reală (kg) 71,12 73,87 66,44 -4,68
Țesut adipos real – Țesut adipos optim= 27,38 kg -11,81 kg= -16,38kg
Masa slabă optimă – Masa slabă reală= + 2,75kg

Subiectul I ar trebui să scadă cu 16,38 kg din țesut ul adipos. Din care, 2,75 kg se vor
transforma în masă musculară, iar restul se va pierde, așa cum arată , cu aproximați e de mai
puțin de un kilogram, diferența dintre greutatea totală reală și ce a optimă ( Greală – Goptimă=
-12,82kg ) (fig 2,3).

Fig.2 . Valorile inițiale și finale ale greutății corporale (subiectul I) 98.5
89.8
8486889092949698100
Greutatea corporală (kg)Valori inițiale
Valori finaleGREUTATEA
(kg)
SUBIECTUL I

Fig.3 . Valorile inițiale și finale ale IMC -ului (subiectul I)
Subiectul II
Greutatea corporală a sc ăzut în 3 luni cu 6,5 kg, iar încadrarea greutății în funcție de
IMC a trecut de la supraponderal la greutate normal ă (tabel 12 ). Media scăderii în greutate ar
fi de 2,16 kg/lună. Dar studiile arată că pierderea optimă în greutate este de 1,8 kg per lună.
Targetul nostru, adică greutatea optimă calculată ( 71,43 kg) a fost depășit32.

Tabelul nr.12 . Valo rile inițiale și valorile finale ale compoziției corporale pr ecum și difernț a
dintre acestea (subiectul II)
INDICATORI VALORI
INIȚIALE VALORI
OPTIME VALORI
FINALE DIFERENȚA
INIȚIAL –
FINAL
Greutate corporală (kg) 76,2 71,43 kg 69,7 -6,5
IMC 28,43
SUPRAPO ND< 27 26
NORMAL -2,43

32 Michael D. Jensen, MD, D onna H. Ryan, MD ,2013 AHA/ACC/TOS Guid eline for the Management of
Overweight and Obesity in Adults A Report of the American College of Cardiology/American Heart
Association Task Force on Practice Guidelines and The Obesity Society 30.12
27.46
2626.52727.52828.52929.53030.5
IMCValori inițiale
Valori finaleIMC

ERAL PENTRU
VÂRSTĂ
Țesut adipos % 28,05% 25% 26,49% -1,56
Țesut adipos real (kg) 28,37 14,28 18,46 -2,91
Masă slabă reală (kg) 54,83 57,15 51,24 -3,59
Țesutul adipos real – Țesutul adipos optim=28,37 kg -14,28 kg= -14,09 kg
Masa slabă optimă – Masa slabă reală = +2,32kg

Deși ne-am propus o scădere în greutate de 4,77 kg ( diferența dintre greutatea reală și
cea optimă ), subiectul nostru a slăbit 6,5 kg. Dar diferența dintre țesutul adipos real și cel
optim este de 14,09 kg, din c are 2,32 kg se vor transforma în masă musculară, iar restul se va
pierde (fig.4,5).

Fig.4. Valorile inițiale și finale ale greutății corporale (subiectul II) 76.2
69.7
66687072747678
Greutatea corporală (kg)GREUTATEA (kg)
SUBIECTUL II
Valori inițiale
Valori finale

Fig.5 . Valorile inițiale și finale ale IMC -ului (subiectul II)

3.5.3. Perimetre

Subiectul I
Rezultatele măsurătorilor antropometrice iniț iale și finale ale subiectului I sunt
prezentate în tabelul nr. 1 3.

Tabelul nr.13 . Valorile inițiale și finale ale măsurătorilor antropo -fiziometrice pre cum și
diferența dintre acestea (subiec tul I)
VALORI
INIȚIALE VALORI
FINALE VALORI
DIFERENȚIALE
PERIMETRUL TORACIC
Repaus respirator (cm) 97 95 -2
Inspirație maximă (cm) 101 103 +2
Expirație forțată (cm) 95 93 -2
Elasticitate toracică (cm) 6 10 4
PERIMETRUL ABDOMINAL (cm) 101 96 -5 28.43
26
24.52525.52626.52727.52828.529
IMCValori inițiale
Valori finale

PERIMETRUL BAZINULUI (cm) 112 108 -4
PERIMETRUL BRAȚULUI STÂNG
Relaxare (cm) 35 34 -1
Contracție (cm) 36,5 37 +0,5
PERIMETRUL BRAȚULUI DREPT
Relaxare (cm) 35 34 -1
Contracție (cm) 36,5 37 +0,5
PERIMETRUL ANTEBRAȚULUI STÂNG
Relaxare (cm) 29,5 29,5 0
Contracție (cm) 30,5 31 +0,5
PERIMETRUL ANTEBRAȚULUI DREPT
Relaxare (cm) 30 29,5 -0,5
Contracție (cm) 30,5 31 +0,5
PERIMETRUL COAPSEI STÂNGI
Relaxare (cm) 66,5 63 -3,5
Contracție (cm) 68 65 -3
PERIMETRUL COAPSEI DREPTE
Relaxare (cm) 66,5 64 -2,5
Contracție (cm) 68 66 -2
PERIMETRUL GAMBEI STÂNGI
Relaxare (cm) 45 44 -1
Contracție (cm) 45,5 45 -0,5
PERIMETRUL GAMBEI DREPTE
Relaxare (cm) 44 44,5 +0,5
Contracție (cm) 45 45 0

Toate perimetrele s -au modificat la evaluarea finală în sensul ameliorării funcționale.
Perimetrul toracic a crescut în inspirație maximă și a scăzut în expirație forțată (cu câte 2 cm),
ceea ce ne arată o ameliorare a mobilității toracice cu 4 cm. Exersarea respirației profunde și
forțate pe parcursul antrenamentului aerob timp de 3 luni a dus la creșterea amplianței
toracice.
În schimb, scăderea cu 2 cm a perimetrului toracic în repaus respirator, ne indică o
scădere a țesutului adipos la acest nivel. Acest lucru este susținut și de scăderea plicii

subscapulare cu 1 mm. Scăderea țesutului ad ipos subcutanat este evident și la nivelul
abdominal și al șoldurilor, unde perimetrele au scăzut cu 5 respectiv 4 cm. Toate perimetrele
membrelor au scăzut ( fig. 6).

Fig.6 . Poze din față, profil și spate, făcute inițial (sus) și după încheierea progra mului de
antrenament (jos) , subiectul I
Subiectul II
Rezultatele măsurătorilor antropometrice inițiale și finale ale subiectului II sunt prezentate în
tabelul nr. 14 .

Tabelul nr.1 4. Valorile inițiale și finale ale măsurătorilor antropo -fiziometrice precu m și
diferența dintre acestea (subiectul II)
VALORI
INIȚIALE VALORI
FINALE VALORI
DIFERENȚIALE
PERIMETRUL TORACIC
Repaus respirator (cm) 98 93 -5
Inspirație maximă (cm) 102 102 0
Expirație forțată (cm) 96 94 -2
Elasticitate toracică (cm) 6 8 2

PERIM ETRUL ABDOMINAL (cm) 99 89 -10
PERIMETRUL BAZINULUI (cm) 110 105 -5
PERIMETRUL BRAȚULUI STÂNG
Relaxare (cm) 29 29 0
Contracție (cm) 29 29 0
PERIMETRUL BRAȚULUI DREPT
Relaxare (cm) 29 29 0
Contracție (cm) 29,5 29 -0,5
PERIMETRUL ANTEBRAȚULUI STÂNG
Relaxare (cm) 23 23,5 +0,5
Contracție (cm) 23,5 24 +0,5
PERIMETRUL ANTEBRAȚULUI DREPT
Relaxare (cm) 23 23,5 +0,5
Contracție (cm) 23,5 24 +0,5
PERIMETRUL COAPSEI STÂNGI
Relaxare (cm) 62,5 58 -4,5
Contracție (cm) 63 60 -3
PERIMETRUL COAPSEI DREPTE
Relaxare (cm) 62,5 58 -4,5
Contracție (cm) 63 60 -3
PERIMETRUL GAMBEI STÂNGI
Relaxare (cm) 37,5 37 -0,5
Contracție (cm) 37,5 37 -0,5
PERIMETRUL GAMBEI DREPTE
Relaxare (cm) 37,5 37 -0,5
Contracție (cm) 37,5 37 -0,5

Toate perimetrele s -au modificat l a evaluarea finală în sensul ameliorării funcționale.
Perimetrul toracic a scăzut în expirație forțată (cu câte 2 cm) . Elasticitatea toracică a crescut
datorită alergării timp de 3 luni.
În schimb, scăderea cu 5 cm a perimetrului toracic în repaus respira tor, ne indică o
scădere a țesutului adipos la acest nivel . Acest lucru este susținut și de scăderea plicii

subscapulare cu 1,5 mm. Scăderea țesutului adipos subcutanat este evident și la nivelul
abdominal și al șoldurilor, unde perimetrele au scăzut cu 10 respectiv 5 cm. Toate perimetrele
membrelor au scăzut (fig.7).

Fig.7. Valorile inițiale și finale ale perimetrului toracic, abdominal și bazinului (subiectul II)

3.5.4. Plicile cutat anate

Subiectul I
Suma plicilor a scăzut cu 11,5 mm, cel mai mult a s căzut stratul adipos la nivelul
abdo menului și coapsei (tabel nr. 15, fig.8).

Tabelul nr. 15. Valorile inițiale și finale a le plic ilor cutanate precum și diferența dintre acestea
(subiectul I)
PLICA VALORI
INIȚIALE VALORI
FINALE VALORI
DIFERENȚIALE
(mm)
ABDOMINAL (mm) 33 29 -4 98 99 110
93 89 105
020406080100120
Perimetrul toracic Perimetrul
abdominalPerimetrul
bazinuluiValori inițiale
Valori finale

FLANC (mm) 23 21 -2
SUBSCAPULAR (mm) 26 25 -1
COAPSĂ (mm) 35 31 -4
BICEPS (mm) 15 14,5 -0,5
SUMA PLICILOR (mm) 132 120,5 11,5

Fig.8. Scăderea sumei celor 5 plici cutanate la încheierea celor 3 luni de antrenament fizic
(subiectul I)

Subiectul II
Suma plicilor a scăzut cu 10 mm, cel mai mult a scăzut stratul adipos la nivelul abd omenului
și coapsei (tabel nr.16, fig. 9).

Tabelul nr. 16 . Valorile inițiale și finale ale plicilor cutanate precum și diferența dintre acestea
(subiectul II)
PLICA VALORI VALORI VALORI 132
120.5
114116118120122124126128130132134
Suma celor 5 plici cutanate (mm)Valori inițiale
Valori finale

INIȚIALE FINALE DIFERENȚIALE
(mm)
ABDOMINAL (mm) 30 26 -4
FLANC (mm) 24 22 -2
SUBSCAPULAR (mm) 25 23,5 -1,5
COAPSĂ (mm) 37 34,5 -2,5
BICEPS (mm) 20 20 0
SUMA PLICILOR (mm) 136 126 10

Fig.9. Scăderea sumei celor 5 plici cutanate la încheierea celor 3 luni de antrenament fizic
(subiectul II)

3.5.5. Consumu l caloric alimentar

Subiectul I
Centrul American pentru Controlul Bolilor și Prevenție recomandă un deficit caloric
săptămânal între 3.500 și 7.000 de kc al care ar fi o rată „sigură ” și „sustenabilă ” de 3,60 136
126
120122124126128130132134136138
Suma celor 5 plici cutanate ( mm)Valori inițiale
Valori finale

kg/lună. Aceasta poate fi o rată agresivă pentru cei care nu cheltuiesc un n umăr mare de
calorii în fiecare zi . 33
Modificările regimului alimentar au constat, la subiectul 1 din eliminarea băuturilor
răcoritoare (Cola, Pepsi 856 kcal/zi); menționăm că subiectul bea înainte doar sucuri, deloc
apă, și mânca snaksuri, aprox 142,85 kcal/zi, în total 1000 kcal/zi. Deci, deficitul săptămânal
de calorii a fost în jur de 7000 kcal, ceea ce corespunde cu rata d e siguranță și sustenabilitate
indicată de CACBP. La această balanță energetică alimentară, se adaugă consumul de calorii
datorat exercițiului f izic practicat – 318,6 kcal/zi (tabel nr.17).
Bărbații tind să piardă greutate mai repede decât femeile datorită diferențelor
hormonale și pentru că au o cantitate mai mare de masă musculară. Ei pot să cheltuiască mai
multe calorii pe zi pentru că au o masă corporală mai mare și le este mai ușor să creeze un
deficit caloric. O rată normală de pierdere în greutate de 1,81-3,60 kg/lună este mai ușor de
atins la vârsta de 20 -30 de ani, dar această rată încetinește în următoarea lună până la 0,9 -1,36
kg.34

Tabelul nr. 17. Consumul caloric estimativ pe zi al subiectului I determinat pe baza
chestio narului alimentar pe trei zile (subiectul I)

33 https://www.cdc.gov/ Accesat la data: 17.06.2017
34 https://www.cdc.gov/ Accesat la data:17.06.2017 SUBIECTUL I Valoare
energetică
kcal Procentajul
princ ipalilo r
nutrienți din
totalul caloriilor
ingerate procentul
recomandat
al
nutrienților Caracterizarea
regimului alimentar în
funcție de procentul
recomandat al
nutrienților
Totalul
caloriilor 2.326,2 kcal
Glucide 1.030,4 kcal 44,29 % 55 Hipoglucidic
Lipide 801,9 kcal 34,47 % 30 Hiperlipidic
Proteine 367,6 kcal 15,84 % 15 Normo/hiperproteic

Subiectul II

Modificările regimului alimentar au constat din reducerea băuturilor ră coritoare .
Recomandarea făcută subiectului II este de a păstra proporțiile pri ncipalilor nutrienți
alimentari (tabel nr.18).

Tabelul nr.18 . Consumul caloric estimati v și intrepretarea rezultatelor (subiectul II)

3.5.6. Consumul maxim de oxigen

Subiectul I

Tabelul nr. 19. Valorile inițiale și finale ale consumului maxim de oxigen precu m și diferența
dintre acestea (subiectul I)
VALORI INIȚIALE
VO2max VALORI FINALE
VO2max DIFERENȚA
VALORILOR
VO 2max 1,8 L/MIN 2,4 L/MIN +0,6 L/MIN

Deși consumul maxim de oxigen a crescut cu 0,6 l/min (tabel nr.19, fig.10 ), atât
rezultatele inițiale cât și cele finale ale consumului maxim de oxigen, se află mult sub limita
valorilor normale în funcție de grupă, vârstă și sex.
SUBIECTUL II Valoare
energetică
Kcal Procen tajul
principalilor
nutrienți din
totalul caloriilor
ingerate Procentul
recomandat
al
nutrienților Caracterizarea
regimului alimentar în
funcție de procentul
recomandat al
nutrienților
Totalul caloriilor 2.356,8
kcal
Glucide 1.242,8
kcal 52,73% 55% Normoglucidic
Lipide 777,6 kcal 32,99% 30% Normo lipidic
Proteine 321,6 kcal 13,64% 15% Normo proteic

Fig.10. Evoluția consumului maxim de oxigen de la momentul inițial la cel final al
experimentului (subiectul I)
Subiectul II
Tabelul nr.20 . Valorile inițial e și finale ale consumului maxim de oxigen pre cum și diferența
dintre acestea (subiectul II)
VALORI INIȚIALE
VO2max VALORI FINALE
VO2max DIFERENȚA
VALORILOR
VO 2max 1,9 L/MIN 2,2 L/MIN +0,3 L/MIN

Deși consumul maxim de oxigen a crescut cu 0,3 l/min (tabel nr.20, fig.11 ), atât
rezultatele inițiale cât și cele finale ale consumului maxim de oxigen, se află mult sub limita
valorilor normale în funcție de grupă, vârstă și sex. Valoarea consumul maxim de oxigen a
fost folosit pentru determinarea valorii inte nsității antrenamentului aerob ( 50 -85% din
VO2max), (vezi cap. 3.6 .2. Programul de antrenament). 1.8 2.4
00.511.522.53
VO2maxValori inițiale
Valori finale

Fig.11. Evoluția consumului maxim de oxigen de la momentul inițial la cel final al
experimentului (subiectul II)

3.5.7. Evaluarea motric ă

Subiectul I

Tabelul nr.21 . Valorile inițiale și finale ale evaluării motrice pre cum și diferența dintre acestea
(subiectul I)
EVALUARE MOTRICĂ VALORI INIȚIALE
ALE EVALUĂRII
MOTRICE VALORI FINALE
ALE EVALUĂRII
MOTRICE DIFERENȚA
VALORILOR
Testul Hettinger 95 PUNCTE 97 PUN CTE +2 PUNCTE
Interpretare a rezultatelor : Punctaj bun, apreciat pe grupă de vârstă

Rezultate mai slabe s -au observat la forța abdominală, drept urmare am stabilit ca obiectiv
tonifiere a musculaturii abdominale (tabel nr.21).

Subiectul II 1.9 2.2
1.751.81.851.91.9522.052.12.152.22.25
VO2maxValori inițiale
Valori finale

Tabelul nr.22. Valorile inițiale și finale ale evaluării motrice precum ș i diferența dintre acestea
(subiectul II)
EVALUARE MOTRICĂ VALORI INIȚIALE
ALE EVALUĂRII
MOTRICE VALORI FINALE
ALE EVALUĂRII
MOTRICE DIFERENȚA
VALORILOR
Testul Hettinger 81 PUNCTE 84 PUNCTE +3 PUN CTE
Interpretare a rezultatelor : Punctaj bun, apreciat pe grupă de vârstă

Rezultate mai slabe s -au observat la musculatura membrelor superioare și forței
abdominale, drept urmare s -a urmărit în cadrul programului de activitate fizică introducerea
exercit iilor de tonifiere acestor mușchi (tabel nr.22).

3.6. Stabilirea programului de antrenament

3.6.1. Obiectivele majore și secundare

Tabelul nr .23. Obiectivele programului de activitate
Obiective primare Obiective secundare Obiective terțiare
Reducerea f actorilor de risc
pentru bolile cardio -vasculare Creșterea capacității de efort prin
îmbunătățirea consumului maxim de
oxigen.
Creștere și dezvoltare fizică
optimală Optimizarea greutății și aspectului
corporal și a compoziției corporale Scăderea excesu lui
țesutului adipos
Tonifierea masei
musculare
Reluarea pe termen scurt a
unui stil de viață sănătos –
activ și cu o dietă echilibrată.
Reluarea în viitorul apropiat a
activității sportive – fotbal, în
regim compe tițional, la nivel
universitar.

3.6.2. Programul de ant renament; mijloace și metode kinetoprofilactice

Recentele recomandări asupra exercițului fizic practicat pentru pieredrea sau
menținerea greutății includ antrenamentul de tonifiere musculară ca și parte a
antrenamentului. Există studii care au comparat efectul antrenamentului aerob și
antrenamentului de tonifiere asupra masei și grăsimii corporale la adulții supraponderali.
Astfel grupul cu antrenamet aerob (AA) și antrenamet de tonifiere (AT), au determinat
reducerea masei și grăsimii c orporale mai mult decât antrenamentul de tonifiere singur. AT +
AA au crescut masa slabă mai mult decât AA, cu toate că cere un timp dublu, programul
combinat de AA + AT nu a dus la scăderea semnificativă a masei corporale față de AA
singur. Făcând echilib rul între beneficiile sanatatii si timpul acordat, se pare că antrenamentul
aerob este tipul de antrenamet optim pentru reducerea masei și grăsimii corporale, în timp ce
un program care include AA este necesar pentru creșterea masei slabe la persoanele de vârstă
mijlocie, supraponderale sau obeze.35 De aceea am ales acest tip de antrenament aerob și de
tonifiere pentru că ne -am propus să reducem masa corpo rală totală și masa grasă.
Asfel, p rogramul de antrenament a constat din AA în principal, și secundar
antrenamet de tonifiere musculară. Programul a durat trei luni. El a fost împărțit în două e tape
a câte o lună și jumătate. Diferența dintre cele 2 etape a constat din trecerea de la mers viguros
( prima etapă) la alergare (a doua etapă).
Ședințele de antre nament au fost zilnice, s -au desfășurat seara.
 Ședinț a a început printr -o pregătire a organismului pentru efort timp de 10 -13 minute ,
cu creșterea FC până la 120 b/min .
 Apoi, timp de 30 de minute , momentul de antrenament aerob propriu -zis, constând în
mers/alergare. Valoarea intensității de antrenament a fost determinată pe baza VO2
max. Intensitatea efortului unei ședințe de antrenament, pentru a avea efecte asupra
acestuia, trebuie să fie cuprinsă între 50 -85% din valoarea testată a VO2max. Metoda
de an trenament a fost metoda antrenamentului continuu.

35 Leslie H. Willis, Cris A. Slentz, Lori A. Bateman, A. Tamlyn Shields, Lucy W. Piner, Connie
W. Bales, Joseph A. Houmard, William E. Kraus, Ef fects of aerobic and/or resistance training on body mass and
fat mass in overweight or obese adults, Journal of Applied Physiology Dec 2012, 113 (12) 1831 –
1837; DOI:10.1152/japplphysiol.01370.2011

 A treia parte a antrenamentului a constat din exerciții de dezvoltare a forței
musculaturii abdomino -lombo -pelviene (core muscles).
 Revenirea organismului după efort, cu o durată de 5 -8 minute. S -au făcut e xerciții de
stretching a grupelor musculare solicitate.
Prima etapă
Antrenamentul aerob
În prima etapă de o lună și jumătate , subiecții nu a putu t alerga. Valoarea consumului
maxim de oxigen al subiectului I a fost de 1,8l/minut, iar al subiectului II a fo st de 1,9l/minut.
Valoare a intensității efortului S.I trebuia să fie între 0,9-1,53 l/minut , ceea ce reprezint a 4,5-
7,65 kcal/minut36. Deci, subiectul trebui a să se deplaseze cu o viteză care să -i permită
cheltuirea între 4,5 -7,65 kcal/minut. Pentru aceasta , confo rm tabelului (Franks și Hawley,
1989) , subiectul nu a put ut alerga, ci doar merge; viteza de mers fi ind cuprinsă între 4 – 5,9
km/h, metoda antrenamentului continuu. Valoarea intensității efortului S.II trebuia să fie între
0,95-1,61 l/minut , ceea c e reprezinta 4,75 -8,05 kcal/minut. Deci, subiectul trebuia să se
deplaseze cu o viteză care să -i permită cheltuirea între 4,75 -8,05 kcal/minut. Pentru aceasta,
conform tabelului (Franks și Hawley, 1989), subiectul nu a putut alerga, ci doar merge; viteza
de mers fiind cuprinsă între 5,6 -7,2 km/h, metoda antrenamentului continuu.
Antrenamentul de tonifiere musculară
Urcatul -coborâtul scărilor, exerciții de trezire și tonifiere a transversului abdominal și
de toni fiere în corset a musculaturii abdomino -lombo -pelviene (prima etapă a
antrenamentului) .
O persoană care cântărește 72,5 kg consumă 102 calorii în 10 minu te de urcat și
coborât scările . 37 Subiectul I cântărind 98,5 kg, consumă 138,57 kcal/10 min iar subiectul II,
cântărind 76,2 kg consumă 107,2 kcal/1 0 min.
O persoană care cântărește aprox 90 kg, consumă în 15 minute de exerciții de tonifiere
abdominală , 102 calorii.38 Subiectul I consumă 111,63 kcal/15min, iar subiectul II consumă
86,36 kcal/15min.

36 Formula de transformare a litrilor în calorii este 1lO 2=5kcal.
37 http://www.livestrong.com/article/310999 -how -many -calories -are-burned -going -up-down -stairs -for-ten-
minutes/ , accesat la data 23.06.2017

Subiectul I
 Consumul caloric per antrenament fizic
Mers alert (68,4 kcal/30min) + urcat/coborât scări (138,57 kcal/10min ) + tonifiere în
planșă ( 111,63 kcal/15min ) = 318,6 kcal/zi.
 Consumul caloric prin antreanament per săptămână
318,6 kcal/zi x 7 = 2230,2 kcal/săpt.
Subiectul II
 Consumul caloric per antrena ment fizic
Mers alert (52,91 kcal/30min ) + urcat/coborât scări (107,2 kcal/10min) + tonifiere în
planșă (86,36 kcal/15min) = 246,47 kcal/zi.
 Consumul caloric prin antreanament per săptămână
246,47 kcal/zi x 7 = 1725,29 kcal/săpt.
A doua etapă
Antrenamentu l cardio -respirator
La evaluarea intermediară a VO2max s-a observat creșterea la ambi subiecți. L a
subiectul I la 2,18 l/min, reuși nd să alerge cu o viteză între 4,8 -6,4 km/h, consumul caloric
fiind cuprins între 8,9 -11,3 kcal/min datorită scăderii în greu tate. Iar la Subiectul II la 2 l/min,
reușin d să alerge cu o viteză între 5,8 -7,5 km/h , consumu l caloric fiiind cuprins între 7 -9,1
kcal/min.
Antrenamentul de tonifiere musculară
Urcatul -coborâtul scărilor, exerciții de toni fiere în corset a musculaturii a bdomino –
lombo -pelviene (a doua etapă a antrenamentului).
În 10 minute de urcat și coborât scările, subiectul I cântărind 94 kg, consumă 132,24
kcal/10 min iar subiectul II, cântărind 72 kg consumă 101,29 kcal/10 min.

38 http://www.livestrong.com/article/425996 -calories -burned -in-an-abdominal -workout/ accesat la data:
23.06.2017

În 15 minute de exerciții de tonifiere abdominală, subiectul I consumă 106,53
kcal/15min, iar subiectul II consumă 81,6 kcal/15min.
Subiectul I
 Consumul caloric per antrenament fizic
Alergare ( 267 kcal/30min ) + urcat/coborât scări (132 ,24 kcal/10min ) + tonifiere în
planșă ( 106,53 kcal/15min ) = 505,77 kcal/zi.
 Consumul caloric prin antreanament per săptămână
505,77 kcal/zi x 7 = 3540,39 kcal/săpt.
Subiectul II
 Consumul caloric per antrenament fizic
Alergare (210 kcal/30min) + urcat/coborât scări (10 1,29 kcal/10min) + tonifiere în
planșă (81,6 kcal/15min) = 392,89 kcal/zi.
 Consumul caloric prin antreanament per săptămână
392,89 kcal/zi x 7 = 2750,23 kcal/săpt.
3.7. Concluzii

 Primul s ubiect , perfect sănă tos, a practic at fotbal de performanță, s -a lăsat brusc la 17
ani, continu ând sporadic antranam ente la sala de forță. Între timp d evine obez, iar la
vârsta de 21 de ani decide să slăbească prin antrenament fizic.
 Al doilea subiect este o femeie de vârstă mijlocie, supraponderală, sănătoasă.
 Ambii s -au adres at unui specialist, și au trecut printr -o evaluare complex ă a condiț iei
fizice rapor tate la sănătate: greutatea corporală ș i comp oziția corporală , consumul
maxim de o xigen, capacitatea motrică (forță , cordonare, flexibilitate, echilibru),
consum caloric zilnic.
 Pe baza acestei evaluă ri complexe s -a realiz at un progr am de activit ate fizică pentru
menținerea sănătății, consum ul caloric trebiund să fie de cel puțin 2.000
kcal/săptămână pentru a preveni instalarea bolilor cardiovasc ulare , diabetului,
obezităț ii, etc.

 Dupa 3 luni, r ezultatele finale au arătat o îmbunătăț ire net ă a tuturor parametrilor
vizaț i (greutatea scade substanțial, își schimbă încadrarea greutății conform IMC-ul,
compo ziția corp orală se ameliorează , la fel și capacit atea aerobă, aspectul fizic se
îmbună tățește, regimul alimentar se ameliorează ).
 Aceste 3 luni constituie o primă etapă în creșterea condiției fizice, subiecții fiind
conștienți că este nevoie de schimbarea stilului de viață și păstrarea acestor schimbări
pentru întreaga viață.
Aceste rezultate ne îndreptățesc să afirmăm că sănătatea, respectiv condiția fizică
raportată la sănătate, poate fi îmbunătățită la adultul tânăr și de vârstă mijlocie, indiferent de
gen, făcându -se schimbari minore în regimul alimentar și introducând în viața zilnică, un
program de activitate fizi că aerobă și tonifiere musculară de 60 min ute, bazat pe evaluare a și
prescrierea tuturor componentelor determinante.

Bibliografie