Efectul Structurii Ratiei Asupra Productiei Si Profilului Acizilor Grasi din Lapte de Oidoc

=== Efectul structurii ratiei asupra productiei si profilului acizilor grasi din lapte de oi ===

Efectul structurii ratiei asupra productiei si profilului

acizilor grasi din lapte la oi

Abstract

Obiectivul acestui studiu a fost de a investiga efectul structurii ratiei furajere si suplimentului de grasimi saponificate, asupra performantelor de productie si profilului acizilor grasi (FA) din grasimea din lapte. A fost studiat efectul a patru dite diferite: pasune (P); pasune completata cu 400 g amestec de concentrate (PC); PC completata cu 0.5 kg fan natural (PCF); PCF suplimentata cu 80 g/zi ulei de floarea-soarelui saponificat (PCFG). Nu au fost observate diferente intre tratamente cu privire la productia de lapte sau a continutului de proteine din lapte. Laptele produs de oile in hrana carora s-a introduc fanul si grasimile saponificate au avut o proportie mai mare de grasime in lapte si respectiv o productie mai mare de lapte corectat (ECM). Profilul FA din grasimea laptelui produs de oile din lotul P, a fost mai favorabil pentru om, datorita concentratiilor mai ridicate de acid α-linolenic (ALA) si c9,t11-CLA (acid rumenic) si continutului mai mic de acizi grasi saturati cu potential hipercolesterolemiant ridicat. Suplimentul de grasimi saponificate din hrana a generat o concentratie mai mare de FA mononesaturati, in special de t11-C18:1 (acid vaccenic) in grasimea din lapte si a dus la cresterea concentratiei de ALA si c9,t11-CLA. S-a ajuns la concluzia ca atunci cand calitatea si disponibilitatea pasunii nu limiteaza productia de lapte, completarea ratiei furajere cu concentrate si fan, compromite profilul FA din lapte, fara nici un efect pozitiv asupra productiei de lapte.

Introducere

Pentru a imbunatatii caracteristicile nutritionale si impactul grasimilor din lapte asupra sanatatii umane, profilul acizilor grasi trebuie sa fie modificat, in sensul cresterii ponderii acizilor grasi polinesaturati (PUFA) si in special acidului linoleic conjugat (CLA) si acidului α-linolenic (C18:3), in detrimentul acizilor grasi saturati (SFA). Izomerul C18:2 cis-9, trans-11 (acidul rumenic), care este cel mai important izomer CLA, este produs prin biohidrogenarea rumenala a acidului linoleic (C18:2) din hrana si prin desaturarea (in prezenta enzimei Δ9 desaturaza) a acidului trans-vaccenic (C18:1 trans-11), la nivelul glandei mamare. Acidul trans-vaccenic este produs prin biohidrogenarea rumenala a acidului linoleic si acidului linolenic din hrana (Bauman et al., 2001). Imbogatirea grasimii din lapte in PUFA si in special in t11-C18:1(acid trans-vaccenic); c9,t11-CLA (acid rumenic) si acid α-linolenic (C18:3) se realizeaza prin cresterea aportului de acid linoleic si acid linolenic prin hrana (Rego et al., 2005). Suplimentarea ratiei oilor care pasuneaza cu diferite furaje conservate (concentrate, fan, borhoturi) are drep scop marirea ingestei de SU si energie si respectiv cresterea productie de lapte (Molle et al., 2008).

Suplimentarea dietei rumegatoarelor cu ulei (de floarea-soarelui, soia, in, rapita) are un efect negativ mai pronuntat asupra ingestei, digestiei fibrelor, metabolismului rumenal si profilului FA din lape, decat grasimile de tip by-pass (Chilliard et al., 2003; Melle et al., 2006). Utilizarea grasimilor saponificate in hrana rumegatoarelor, ca sursa de acizi grasi polinesaturati, este o practica mai avantajoasa, deoarece este limitata biohidrogenarea rumenala a FA (Chilliard et al., 2001).

Obiectivul acestui studiu a fost, de a investiga efectul structurii ratiei furajere (pasune vs. pasune completata cu concentrate si fan) si suplimentului de grasimi saponificate (ulei de floarea-soarelui), asupra parametrilor de productie si in special a profilului FA din grasimea din lapte.

Materiale si metode

Studiul a fost realizat la Universitatea din Oradea timp de 10 saptamani, din care primele 3 saptamani au fost folosite pentru adaptare la tipurile de ratii furajere supuse testarii. 40 oi Turcana, au fost repartizate in 4 grupe omogene (10 oi/grup), care au fost repartizate aleatoriu la 1 din cele 4 ratii furajere supuse testarii:

P: pasunat, fara suplimentarea ratiei;

PC: pasunat si completarea ratiei cu 400 g concentrate/zi;

PCF: ratia PC completata cu 0.5 kg fan natural;

PCFG: ratia PCF suplimentata cu 80 g/zi grasime saponificata. Ca sursa de grasime am folosit ulei de floarea-soarelui saponificat dupa metoda descrisa de Perez E.P. (2009).

Concentratele au fost administrate in parti egale de doua ori pe zi in timpul mulsului. Grasimea saponificata a fost preparata zilnic si a fost introdusa in amestecul de concentrate, format din porumb (58%), triticale (20%), sroturi de soia (18%) si premix vitamino-mineral (5%). Acesta a asigurat: 124.5 g PDIE /kg SU; 128.3 g PDIN/kg SU si 2067 kcal/kg SU NEL (valori calculate: INRA, 1989). Fanul natural a fost administrat dimineata inaintea inceperii pasunatului.

Toate oile au fost pascute impreuna, pe o pasune montana (1248 m altitudine), formata dintr-un amestec de aproximativ 37% Festuca rubra, 18% Phleum pratense, 12% Poa pratensis, 14% Dactylis glomerata, 9% Trifolim repens. Pasunea a fost impartita in 8 padocuri de aproximativ 0.5 ha, folosind o combinatie de garduri electrice fixe si portabile. Oile au fost mutate intr-un padoc nou la interval de 4 zile, astfel incat sa permita o perioada de odihna de 28 zile intre pasunat. Pe pasune a fost asigurat un umbrar, care a fost mitat in fiecare padoc. Apa si blocuri vitamino-minerale au fost disponibile pentru oi in orice moment.

Oile au fost mulse de doua ori pe zi (ora 0700 si 2000), productia individuala de lapte fiind inregistrata in fiecare zi. Continutul laptelui in grasime, proteine (N x 6.38) si lactoza a fost determinat saptamanal. In saptamana 6 si 10 din perioada experimentala, au fost prelevate probe de lapte din doua mulgeri consecutive, in vederea determinarii profilului FA din grasimea din lapte.

Probele de furaje s-au colectat in saptamana 3, 5, 7 si 10 din perioada experimentala (n=4) și apoi analizate pentru SU (ISO, 1999a), NDF si ADF (Van Soest et al., 1991; Fibersac cu un analizor Ankom Technology, Fairport, NY), N (metoda Kjeldahl) si grasime bruta (AOAC, 1996).

Probele de lapte au fost conservate folosind cate 2 comprimate de Bronopol® (BroadSpectrum Micro-tabs II, D&F Control Systems Inc., USA). Acestea au fost pastrate in frigider, la 40 C, pana la determinarea continutului in grasime si proteine prin analiza in infrarosu (Milk Analyser System 4000, Foss Electric, HillerØd, Denmark). Continutul de lactoza a fost determinat folosind o metoda enzimatica (FIL, 1991). Probele de lapte colectate in saptamanile 6 si 10 pentru analiza profilului FA din grasime, au fost congelate la -200 C, fara conservanti.

Pentru a determina profilul FA din grasimea din furaje, esterii metilici ai acizilor grasi (FAME) au fost obtinuti prin metoda cu un singur pas de extractie-metilare (Sukhija and Palmquist, 1988). Cuantificarea acizilor grasi a fost facuta folosind 4 mg de C17:0 ca standard intern. Pentru a determina compozitia de acizi grasi din lapte, grasimea a fost extrasa in conformitate cu standardul international ISO 14156/FIL 172:2001. Esterii metilici ai acizilor grași (FAME) au fost pregătiti în conformitate cu metoda propusă de Christie (1982) și Chouinard et al., (1999). FAME au fost determinati prin cromatografie de gaz folosind un Varian GC 3600 echipat cu FID și o coloană capilară din silica topită (SP Supelco 2560), de 100 m × 0,25 mm i.d. si grosimea filmului de 0.20 micrometri. Gazul purtator a fost heliu, la o rata de 1 ml/min. Temperatura cuptorului a fost programata la 700 C si mentinuta timp de 1.5 min, apoi a fost crescuta la 1900 C la o rata de 80 C/min., pentru o durata de 25 min., dupa care a crescut la 2300 C la o rata de 150 C/min., timp de 7 min. Temperatura injectorului si detectorului a fost stabilita la 2700 C.

Indexul aterogenic (AI) a fost calculat in acord cu Chilliard et al. (2003), dupa urmatoarea relatie: (C12:0 + 4 x C14:0 + C16:0)/FA nesaturati.

All statistical analyses were performed using the Mixed statistical procedure of SAS (1999–2000). Analyses of data concerning milk yield , milk composition, FA composition, Δ9-desaturase enzyme index and AI were done using Proc Mixed in a repeated measures design. Treatment, block, week, and treatment×week were included in the model as fixed effects with week as the repeated measure on ewes. Covariance structure was autoregressive (1). The significance level was declared at P<0.05. Trends for significance were declared at P = 0.05 to 0.10.

Rezultate si discutii

Compozitia chimica si continutul in principalii acizi grasi a furajelor utilizate (pasune, fan natural, amestecul de concentrate si uleiul de floarea-soarelui saponificat) sunt prezentate in tabelul 1. Asa cum era de asteptat, amestecul de concentrate a avut cel mai mare continut de proteina bruta, in timp ce fanul si pasunea au avut cel mai mare continut in componentele peretelui celular (NDF si ADF). Toate furajele si in special amestecul de concentrate au fost surse bune de acid linoleic (C18:2), dar pasunea a fost mai bogata in acid α-linolenic (C18:3) (40.61% din totalul FAME); aceste rezultate fiind in concordanta cu cele precizate in literatura de specialitate (e.g. Cabiddu et al., 2005; Hurtaud et al., 2007; Gomez-Cortes et al., 2009).

Table 1

Compozitia chimica si continutul in acizi grasi al nutreturilor folosite in alimentatia oilor1

ND = neidentificat; FAME = esteri de metil ai acizilor grasi

1Datele prezentate sunt valori medii pentru n=4 cu exceptia profilului acizilor grasi, unde n=2.

2SFA = acizi grasi saturati: (C12:0 + C14:0 + C16:0 + C18:0); 3MUFA = acizi grasi mononesaturati: (C16:1 + C18:1 + C20:1 + C22:1); 4PUFA = acizi grasi polinesaturati: (C18:2 + C18:3).

Productia de lapte nu a fost afectata de factorii experimentali (structura ratiei si suplimentul de grasimi saponificate) (tabel 2), desi oile din lotul PCFG au prezentat o tendinta de crestere a productiei de lapte (p < 0.10). Oile in hrana carora s-a introdus fanul natural, continutul laptelui in grasime si productia de grasime a crescut. Continutul de fibre din ratia furajera este considerat a fi un factor cheie in realizarea unui continut mai ridicat de grasime in lapte (Pulina et al, 2006). Oile a caror dieta a fost suplimentata cu grasime saponificata (PCFG) au avut un procent mai mare de grasime in lapte si respectiv o productie zilnica de grasime mai mare, iar productia de lapte corectata (energie lapte corectata = ECM) a fost semnificativ mai mare comparativ cu oile din celelalte loturi. Continutul laptelui si productia zilnica de proteine si lactoza, nu au fost afectate de structura ratiei si suplimentul de grasimi saponificate.

Table 3

Influenta structurii ratiei si suplimentului de grasime saponificata asupra productiei de lapte si compozitiei acestuia 1

1n = 10 oi/lot

2P: pasunat, PC: pasunat si completarea ratiei cu 400 g concentrate/zi, PCF: ratia PC completata cu 0.5 kg fan natural, PCFG: ratia PCF suplimentata cu 80 g/zi grasime saponificata.

3SEM: standard error of least square means. 4Significance for treatment effect.

5Energia Corectata a Laptelui, estimate in acord cu Bocquier et al., (1993): ECM = Productia de lapte (kg/zi) x (0.071 x Grasimea (%) + 0.043 x Proteina (%) + 0.2224).

Includerea grasimilor bogate in PUFA in hrana vacilor de lapte, determina o scadere a productiei de lapte si continutului laptelui in grasime, acest efect fiind cunoscut sub numele de sindromul Milk Fat Depression (MFD). Exact opusul pare sa apara la oi si capre, la care suplimentarea dietei cu grasimi duce la cresterea continutului si productiei de grasimi din lapte (Chilliard et al., 2003; Pulina et al., 2006; Andrade et al., 2006).

Rezultatele privind efectul factorilor experimentali, asupra profilului acizilor grasi din lapte sunt prezentate in tabelul 3. Completare ratiei bazate pe pasune, cu concentrate si respectiv cu fan, a dus la cresterea continutului grasimii din lapte in acizi grasi saturati (SFA: C6:0, C8:0, C10:0, C14:0, C16:0) si la scaderea cuantumului de FA mononesaturati (C16:1, t11- C18:1 and c9-C18:1) si polinesaturati FA (c9,t11-C18:2; C18:3). Rezultatele sugereaza ca introducerea concentratelor si respectiv a fanului natural in hrana oilor in lactatie, a determinat modificari importante in populatiile de bacterii din rumen, care au favorizat procesele de biohidrogenare, astfel ca o parte din FA nesaturati din hrana au fost hidrogenati complet. Acest argument este confirmat de continutul semnificativ mai mic al grasimii din lapte in acid α-linolenic (ALA), acid rumenic (c9,t11-C18:2) si acid vaccenic (t11-C18:1), care indica o activitate mai intensa a microflorei rumenale responsabile de biohidrogenarea PUFA din dieta suplimentata cu concentrate si fan natural.

Table 4

Influenta structurii ratiei si suplimentului de grasime saponificata asupra profilului acizilor grasi din grasimea din lapte1 (% of total FAME2)

1n = 10 oi/lot

2FAME = esteri de metil ai acizilor grasi; 3P: pasunat, PC: pasunat si completarea ratiei cu 400 g concentrate/zi, PCF: ratia PC completata cu 0.5 kg fan natural, PCFG: ratia PCF suplimentata cu 80 g/zi grasime saponificata.

4SEM: standard error of least square means. 5Significance for treatment effect.

6Idexul Aterogenic; SEM: eroarea standard a mediei; MUFA si PUFA: acizi grasi mono- si polinesaturati. RA: acid rumenic (cis-9, trans-11 CLA); VA: acid trans-vaccenic (trans-11 C18:1); ALA: acid α-linolenic (C18:3).

Cresteri ale concentratiei de C18:0, C18:1 cis-9 si C18:1 trans-11 in grasimea din lapte si scaderea in C16:0 au fost constatate la oile si vacile care pasuneaza in comparatie cu cele hranite cu TMR (Gomez-Cotres et al., 2009; Morales-Almaraz et al., 2010).

Ingesta de pasune in cazul oilor din lotul P a dus la scaderea continutului de acid linoleic (C18:2 n6c) si la cresterea continutului de acid α-linolenic (ALA) in grasimea din lapte, in acord cu structura FA din hrana. Cresterea continutului in acid α-linolenic, rumenic si oleic in grasimea din lapte reprezinta un avantaj al ratiilor furajere bazate pe pasune, din punct de vedere al impactului grasimilor alimentare asupra sanatatii omului (Gomez-Cortes et al., 2009).

Grasimea din laptele oilor care pasuneaza, a avut cu peste 80% mai mult CLA cis-9, trans-11, comparativ cu grasimea din laptele oilor in hrana carora s-au introdus concentrate si fan natural. Acest efect pozitiv al pasunii asupra continutului grasimii din lapte in CLA cis-9, trans-11, a fost constatat anterion, nu numai la vacile de lapte, dar si la oile si caprele in lactatie (Cabiddu et al., 2005; Tsiplakou et al., 2006; Gomez-Cortes et al., 2009). Caile metabolice prin care pasunea determina cresterea c9,t11-CLA in lapte nu sunt bine cunoscute. Nu se Ascultați

Citiți fonetic

Dicționar

cunoaste modul in care acidul α-linolenic, care predomina in grasimea din pasune (55-65% din total FA – Chilliard, 2001), participa ca intermediar la formarea c9,t11-CLA, desi pasunea favorizeaza formarea de C18:1 trans-11 (Griinari et al., 1999).

Suplimentarea dietei oilor cu grasimi saponificate a modificat compozitia in acizi grasi a grasimii din lapte spre un nivel mai scazut de acizi grasi saturati si un nivel mai ridicat de MUFA si PUFA, confirmand faptul ca prin adoptarea unei strategii de alimentatie adecvate, se poate imbunatatii calitatea nutritionala si dietetica a laptelui de oaie. Grasimile saponificate din hrana au determinat, in special, o crestere semnificativa a concentratiei de acid trans-vaccenic (t11-C18:1), acid rumenic (c9,t11-CLA) si acid α-linolenic (C18:3) in grasimea din lapte.

Continutul grasimii din lapte in c9,t11-CLA a fost de 3.06% (% din total FAME) in cazul oilor hranite pe pasune si respectiv 0.97% in cazul oilor la care ratia a fost completata cu concentrate si fan natural. Concentratia grasimii din lapte in c9, t11-CLA a crescut semnificativ atunci cand ratia formata din pasune, concentrate si fan a fost suplimentata cu grasimi saponificate (tabel 3).

Oile intretinute pe pasune si a caror ratie nu a fost suplimentata cu alte furaje, au avut in grasimea din lapte cea mai mica concentratie de FA C10:0, C14:0, C16:0 si C17:0 (P<0.10 la 0.05), in schimb au avut cea mai mare concentratie de FA C18:0, t11-C18:1, c9-C18:1, c9,t11-C18:2 si C18:3 in grasimea din lapte (P<0.05 to 0.001).

Scaderea continutului in C12:0, C14:0 si C16:0 a condus la scaderea indicelui aterogenic al grasimii din laptele oilor intretinute pe pasune si celor la care dieta a fost suplimentata cu grasime saponificata (PCFG), comparativ cu oile in hrana carora s-au introdus concentratele si fanul (tabel 4).

Raporturile produs/substrat + produs, au fost estimate pentru a evalua gradul de desaturare specifica acizilor grasi, in timpul sintezei grasimilor din lapte (Mele et al., 2006). Valorile ridicate ale acestor raporturi au indicat faptul ca desaturarea acizilor grasi considerati drept substrat a fost mai intensa in cazul oilor in hrana carora s-au introdus concentratele si fanul; suplimentul de grasimi saponificate din hrana avand un efect de reducere a proceselor de desaturare (tabel 3). Aceasta concluzie a fost in concordata cu cea raportata de Mele si col. (2006) si de Bernard et al., (2005) in studiile efectuate pe oi si respectiv pe capre.

Concluzii

Acest studiu a aratat ca atunci cand calitatea si disponibilitatea pasunii nu limiteaza productia de lapte, completarea dietei cu concentrate si fan, compromite profilul FA din lapte, fara nici un efect pozitiv semnificativ asupra productiei de lapte. Pasunea este o sursa importanta de FA polinesaturati, in special de acid α-linolenic, afectand profilul FA din lapte. Completarea dietei oilor, cu ulei de floarea-soarelui saponificat poate imbunatatii calitatea nutritionala a grasimilor din lapte, datorita concentratiilor mai ridicate de acid α-linolenic (ALA) si c9,t11-CLA (acid rumenic) si continutului mai mic de acizi grasi saturati cu potential hipercolesterolemiant ridicat. Oile intretinute pe pasune si a caror ratie nu a fost suplimentata cu alte furaje, au avut in grasimea din lapte cea mai mica concentratie de FA C10:0, C14:0, C16:0 si C17:0 (P<0.10 la 0.05), in schimb au avut cea mai mare concentratie de FA C18:0, t11-C18:1, c9-C18:1, c9,t11-C18:2 si C18:3 in grasimea din lapte (P<0.05 to 0.001).

Bibliografie

AbuGhazaleh, A.A., Felton, D.O., Ibrahim, S.A. 2007. Milk conjugated linoleic acid response to fish oil and sunflower oil supplementation to dairy cows managed under two feeding systems. J. Dairy Sci. 90:4763-4769.

Andrade, P.V.D., Schmidely, Ph. 2006. Influence of procentage of concentrate in combination with rolled canola seeds on performance, rumen fermentation and milk fatty acid composition in dairy goats. Livest. Sci. 104(1):77-90.

AOAC. 1996. Official Methods of Analysis. Vol. I. 16th ed. Association of Official Analytical Chemists, Arlington, VA.

Bauman, D.E., Griinari, J.M. 2001. Regulation and nutritional manipulation of milk fat: low-fat milk syndrome. Livest. Prod. Sci. 70:15-30.

Baumgard, L.H., Matitashvili, E., Carol, B.A., Dwyer, D.A., Bauman, D.E. 2002. trans-10, cis-12 conjugated linoleic acid decreases lipogenic rates and expression of genes involved in milk lipid synthesis in dairy cows. J. Dairy Sci. 85:2155-2163.

Bernard, L., Rouel, J., Leroux, C., Ferlay, A., Faulconnier, Y., Legrand, P., Chilliard, Y. 2005. Mamary lipid metabilism and milk fatty acid secretion in Alpine goats fed vegetable lipids. J. Dairy Sci. 88:1478-1489.

Boken, S.L., Staples, C.R., Sollenberger L.E., Jenkins, T.C., Thatcher W.W. 2005. Effect of grazing and fat supplementation on production and reproduction of Holstein cows. J. Dairy Sci. 88:4258-4272.

Cabiddu, A., Decandia, M., Addis, M., Piredda, G., Pirisi, A., Molle, G. 2005. Managing Mediterranean pastures in order to enhance the level of beneficial fatty acids in sheep milk. Small Rumin. Res. 59:169-180.

Chilliard, Y., Ferlay, A., Mansbridge, R.M., Doreanu, M. 2000. Ruminant milk fat plasticity: nutritional control of saturated, polyunsaturated, trans and conjugated fatty acids. Ann. Zootech. 49:181-205.

Chilliard, Y., Ferlay, A., Doreau, M. 2001. Effect of different types of forages, animal fat or marine oils in cow’s diet on milk fat secretion and composition, especially conjugated linoleic acid and polyunsaturated fatty acid. Livest. Prod. Sci.. 70:31-48.

Chilliard, Y., Ferlay, A., Rouel, J., Lambere, G. 2003. A review of nutritional and physiological factors affecting goat milk synthesis and lipolysis. J. Dairy Sci. 86:1751-1770.

Chouinard, P.Y., Corneau, L., Barbano, D.M., Metzger, L.E., Bauman, D.E. 1999. Conjugated linoleic acids alter milk fatty acid composition and inhibit milk fat secretion in dairy cows. J. Nutr. 129:1579-1584.

Christie, W.W. 1982. A simple procedure of rapid transmethylation of glycerolipids and cholesterol esters. J. Lipid Res. 23:1072-1075.

Cieslak, A., Kowalczyk, J., Czauderna, M., Potkanski, A., Szumacher-Strabel, M. 2010. Enhancing unsaturated fatty acids in ewe’s milk by feeding rapeseed or linseed oil. Czech Journal Animal Science, 55(11):496-504.

Flowers, G., Ibrahim, S.A., AbuGhazaleh, A.A. 2008. Milk fatty acid composition in grazing dairy cows when supplemented with linseed oil. J. Dairy Sci. 91:722-730.

Gomez-Cortes, P., Frutos, P., Mantecon, A.R., Juarez, M., de la Fuente, M.A., Harvas, G. 2009. Effect of supplementation of grazing dairy ewes with a cereal concentrate on animal performance and milk fatty acid profile. J. Dairy Sci. 92:3964-3972.

Gomez-Cortes, P., Frutos, P., Mantecon, A.R, Juarez, M., De La Fuente, M.A., Hervas, G. 2008. Addition of olive oil to dairy ewe diets: Effect on milk fatty acid profile and animal performance. J. Dairy Sci. 91:3119-3127.

Griinari, J.M., Bauman, D.E. 1999. Biosynthesis of conjugated linoleic acid its incorporation into meat and milk in ruminants, in: Yurawecz, M.P., Mossoba, M.M., Kramer, J.K.G., Pariza, M.W., Nelson, G.J. (Eds.), Advances in Conjugated linoleic acid research, vol.1, AOCS Press, Champaign, IL, pp. 180-200.

Hunter, J., Roth, G. 2010. Camelina production and potential in Pennsylvania. http://www.agsci.psu.edu

Hurtaud, C., Peyraud, J.L. 2007. Effects of feeding Camelina (seeds or meal) on milk fatty acid composition and butter spreadability. J. Dairy Sci. 90:5134-5145.

INRA. 1989. Ruminant Nutrition. Recomanded allowances and feed tables. pp. 193-212, R. Jarrige (Ed.), John Libbrey&INRA, London&Paris.

ISO. 1999a. Animal feeding stuffs Determination of moisture and other volatile matter content. International Organization for Standardization, Geneva, Switzerland.

Jahreis, G., Fritsche, J., Steinhart, H. 1997. Conjugated linoleic acid in milk fat: high variation depending on production system. Nutr. Res. 9:1479-1484.

Kalac, P., Samkova, E. 2010. The effects of feeding various forages on fatty acid composition of bovine milk fat: A review. Czech J. Anim. Sci., 55(12):521-537.

Kelly, M.L., Berry, J.R., Dwyer, D.A., Griinari, J.M., Chouinard, P.Y., Van Amburgh, M.E., Bauman, D.E. 1998. Dietary fatty acid sources affect conjugated linoleic acid concentrations in milk fat from factating dairy cows. J. Nutr. 128:881-885.

Klieve, A.V., Hennessy D., Ouwerkerk D., Forster R.J., Mackie R.I., Attwood G.T. 2003. Establishing populations of Megasphaera elsdenii YE 34 and Butyrivibrio fibrisolvens YE 44 in the rumen of cattle fed high grain diets. J. Applied Microb. 595: 621-630.

Loor, J.J., Herbein, J.H. 2003. Reduced fatty acid synthesis and desaturation due to exogenous trans10, cis12-CLA in cows fed oleic or linoleic oil. J. Dairy Sci. 86:1354-1369.

Mele, M., Buccioni, A., Petacchi, F., Serra, A., Banni, S., Antongivanni, M., Secchiari, P. 2006. Effect of forage/concentrate ratio and soybean oil supplementation on milk yield, and composition from Sarda ewes. Anim. Res. 55:273-285.

Molle, G., Decandia, M., Cabiddu, A., Landau, S.Y., Cannas, A. 2008. An update on the nutrition of dairy sheep grazing Mediterranean pastures. Small Rumin. Res. 77:93-112.

Morales-Almaraz, E., Soldado, A., Gonzalez, A., Martinez-Fernandez, A., Dominiquez-Vara, I., de la Roza-Delgado, B., Vicente, F. 2010. Improving the fatty acid profile of dairy cow milk by combining grazing with feeding of total mixed ration. J. Dairy Res. 77:225-230.

Palmquist, D.L., Beaulieu, A.D. and Barbano, D.M. 1993. Feed and animal factors influencing milk fat composition. J. Dairy Sci. 76:1753-1771.

Pulina, G., Nudda, A., Battacone, G., Cannas, A. 2006. Effects of nutrition on the contents of fat, protein, somatic cells, aromatic compounds, and undesirable substances in sheep milk. Anim. Feed Sci. Tech. 131:255-291.

Rego, O.A., Rosa, H.J.D., Portugal, V.P., Franco, T., Vouzela C.M., Borba A.E.S., Bessa, R.J.B. 2005. The effects of supplementation with sunflower and soybean oils on the fatty acid profile of milk fat from grazing dairy cows. Anim. Res. 54:17-24.

SAS. 1999. SAS OnlineDoc®, Version 8, SAS Institute Inc., Cary. NC.

Sukhija, P.S., Palmquist, D.L. 1988. Rapid method for determination of total fatty acid content and composition of feedstuffs and faeces. J. Agric. Food Chem. 36:1202-1206.

Tsiplakou, E., Mountzouris, K.C., Zervas, G. 2006. Concentration of conjugated linoleic acid in grazing sheep and goat milk fat. Livest. Sci. 103:74-84.

Van Soest, P.J., Robertson, J.B., Lewis, B.A. 1991. Methods for dietary fiber, neutral detergent fiber, and non starch polysaccharides in relation to animal nutrition. J. Dairy Sci. 74:3583-3597.