Efectul Interventiei Comportamentului Familiei Asupra Cunoasterii Strategiilor de Parenting Eficiente

Literatura de specialitate abundă informații privitoare la calitatea rolului de părinte pentru starea de bine a copilului. Cu cat părinții sunt mai deschiși, mai calzi, cu atat copii vor dezvolta abilități comportamentale optimale, spre deosebire de familiile adversive, reci, punitive, care cresc riscul de psihopatologie în randul copiilor și în randul adolescenților.

Principalul scop al programelor de intervenție este de a îmbunătăți cunoștințele, abilitățile și încrederea părinților în ceea ce privește calitatea de părinte. A rezultat o corelație pozitivă între motricitatea copilului, funcționalitatea cognitivă și bune cunoștințe parentale, și o corelație negativă, între mediul familial și abuzul copiilor.

Strategiile de parenting eficiente sunt definite ca strategii empirice de reducere a disfuncționalității parentale și tratamentul abuziv al copiilor. Cei care dețin bune cunoștințe și bune practici, sunt mai puțin anxioși, sunt mai puțin disfuncționali și au o mai bună interacțiune cu copiii lor. De asemenea, diferențe s-au soldat și în ceea ce privește nivelul socio-economic al părinților: cei cu nivel înalt, tind să dețină mult mai multe informații decat cei cu nivel scăzut. Cei cu nivel scăzut înregistrează atat lipsa de cunoștințe, cat și lipsa încrederii în abilitatea lor de părinți, spre deosebire de cei cu nivel soci-economic ridicat, care au temeri legate de încrederea în propriile forțe.

În urma studiilor și experiementelor realizate, în cazul copiilor non-complianți, agresivi, s-a constatat o ameliorare a comportamentului acestora față de grupul de control, iar în cazul copiilor născuți prematur, o mai bună legătură părinte-copil.

Un bun program de intervenție s-a dovedit a fi ancheta făcută acasă, care a avut mari reușite, atat pentru mamele adolescente, cat și pentru cele trecute de adolescență. Același lucru s-a observat și în cazul celor consumatoare de droguri.

Scopul acestui studiu este de a extinde literatura de specialitate pe tehnici de parenting și de a vedea care este este efectul intervenției comportamentului familiei asupra eficacității strategiilor de parenting.

Ipoteze

Prima ipoteză a studiului, bazată pe ceea ce s-a mai studiat deja, este aceea că părinții cu nivel socio-economic ridicat dețin mai multe informații și sunt mai bine pregătiți decat cei cu nivel mai scăzut. De asemenea, cei cu nivel ridicat sunt mai interesați de nivelul încrederii decat de cunoștințele pe care le dețin în relația cu copilul.

Metode

Participanți și procedură

Pentru acest studiu au participat 91 de subiecți, 44 mame și 47 de tați, ai unor copii cu varsta cuprinsă între 2-10 ani, ce au fost aleși dintre cilenții Clinicii de Psihologia Familiei și a Copilului. Toți și-au exprimat acordul pentru a participa, și înainte de a începe studiul, au primit un set de chestionare pe care l-au completat și l-au trimis clinicii. Dintre participanți, 2 au ieșit din program pentru că, copilul avea sub 2 ani ; 8 tați au intrat în program la cererea clinicii, restul participand voluntar ; după finalizarea primei etape, participanții au mai primit un set de chestionare, dintre toți, doar 61 de respondenți ramanand în program. ( 28 de mame și 33 tați).

Respondeții au fost împărțiți în două grupuri, grup cu statut ridicat și grup cu statut scăzut. Cei din primul grup, format din 16 mame și 18 tați, cu varsta medie de 35.5 ani, copii cu varsta medie de 4.37 ani, au declarat că au sudii liceale și de calificare. Aceștia erau căsătoriți sau în comuniuni consensuale. 11 mame erau angajate cu o normă de 30.20 de ore pe saptamană, iar 16 tați, aveau o normă de 37.42 ore pe săptămană.

Cei din grupul al doilea, cu statut economic ridicat include 57 de părinți, cu studii universitare. Varsta medie era de 36.7 ani, iar copiii, 3.55 ani. 21 de mame erau angajate cu o normă de 20.10 ore pe saptamană și 27 de tați, cu o normă de 39.20ore pe saptamană.

Interventii

Programul Parintilor Pozitivi (Triplu P) are mai multe etape de strategii de sprijin familial, iar scopul lui este de a preveni problemele de comportament, emotionale si de dezvoltare a copilului prin cresterea increderii si comportamentului parintilor. In cadrul acestui program, grupul isi dezvolta competentele parentale in ceea ce priveste rezolvarea problemelor de comportament ale copiilor, strategii de incurajare a copiilor in dezvoltare si strategii de prevenire si controlare a comportamentelor neadecvate.

Programul Triplu P are o baza teoretica puternica construita pe teoria invatarii, metode sociale de procesare a informatiilor, cercetare in terapia comportamentului copiilor si familiei.

Acest program s-a aratat a fi eficient in a furniza rezultate pozitive pentru abilitatile parintilor si in prevenirea si controlarea problemelor de comportament ale copiilor. Programul consta in 8 sesiuni, primele 4 avand durata de 2 ore si sunt tinute de specialisti calificati care ii ajuta pe parinti sa invete prin intermediul observatiei, discutiilor, practicii si a feedback-ului. Urmatoarele 4 sesiuni, au o durata de 15-30 de minute si telefonice, avand o fecventa de o sesiune pe saptamana, si sunt conduse de psihologi care ofera suport parintilor care pun in practica strategiile invatate. Toti participantii au participat la primele 4 sesiuni de grup, iar aproximativ 68% pe cele telefonice( tati 47% si mame 88%).

Masuri

Cercetatorii acestui studiu au folosit 4 scale de masurare a comportamentului familiei, si anume, Scala de cunostinte parentale eficiente ( KEPS-Knowledge of effective parenting scale), care se refera la strategiile eficente pe care parintii le folosesc pentru a preveni sau a tine sub control comportamentele copiilor. Urmatorul instrument de masurare se numeste Inventarul Eyberg al comportamentelor copiilor( ECBI- Eyberg Child behavior Inventory), care este un chestionar de 36 de itemi care masoara perceptiile parentale asupra comportamentelor copiilor. O alta scala folosita in acest program este Scala Parentala ( PS- Parental Scale) care este de asemenea un chestionar de 30 de itemi ce masoara 3 tipuri de comportament parental: permisiv, autoritar si ostil. Ultima masuratoare folosita este o Lista de sarcini parentale ( PTC- Parental tasks checklist), ce contine 28 de itemi construiti sa masoare autoeficacitatea parintilor. Parintii apreciaza cat de increzatori sunt in strategiile si modul lor de a reactiona in fata comportamentelor problematice ale copiilor.

Design

Studiul a cuprins participanti cu doua dimensiuni educationale diferite ( scazut si ridicat), in doua perioade de timp, pre-interventie si post-interventie.

Rezultate

Diferentele de grup in pre-interventie

Parintii cu un nivel al educatiei mai ridicat au dat dovada de mai multe cunostinte in ceea ce priveste strategiile eficace de controlare si prevenire a comportamentelor decat cei cu un nivel al educatiei mai scazut. Nu sunt diferente semnificative in ceea ce priveste increderea de sine a parintilor, a disfunctiilor parentale sau intensitatea problemelor de comportament ale copiilor.

Efectul interventiei asupra parintilor cu nivel de educatie diferit

In cazut post-interventiei ambele categorii de parinti au dobandit mai multe competente, mai multa incredere de sine, mai putine disfunctii si s-a raportat o intensitate mai scazuta a problematicii comportamentelor copiilor decat in pre-interventie. Pentru parintii cu un nivel al educatiei mai ridicat, nivelul increderii a fost mai ridicat decat cel al cunoasterii, in timp ce pentru parintii cu un nivel scazut al educatiei cele doua dimensiuni, al increderii si al cunostintelor a fost similar.

Datorita faptului ca parintii din cele doua grupuri a arata imbunatatiri in ceea ce priveste cunostintele, increderea, autorii studiului au fost interesati sa afle in ce masura schimbarea acestor variabile este asociata cu imbunatatirea comportamentelor copiilor. Asadar, schimbarile in ceea ce priveste disfunctiile parentale au cea mai mare infuenta in modificarea comportamentelor copiilor.

Alte analize

Datorita rezultatelor similare ale celor doua grupe de participanti, cercetatorii au fost interesati sa afle diferentele intreventiilor intre tati si mame. Au aflat astfel ca mamele se cunosc mai bine strategii de control si prevenire a comportamentelor si le aplica mai bine decat tatii. Insa nu s-au obtinut diferente semnificative intre tati si mame in ceea ce priveste increderea de sine sau disfunctiile parentale.

Discutii

In primul rand cercetatorii au tintit asupra aflarii unui rezultat important in ceea ce priveste efectele interventiilor asupra cunostintelor si a increderii parintilor asupra unui grup format de parinti cu nivel scazut si ridicat al educatiei. Ipoteza conform careia parintii cu un nivel mai ridicat al educatiei detin mai multe cunostinte in ceea ce priveste controlul comportamentelor copiilor decat cei cu un nivel al educatiei mai scazut, a fost confirmata. Este posibil ca parintii cu nivel mai ridicat sa caute informatii despre acest subiect mai activ decat cei cu nivel scazut.

Ambele grupuri si-au dezvoltat, in cadrul acestui program, cunostintele cu privire la strategiile parentale. Aceste rezultate se completeaza cu cercetarile din trecut care au aratat ca interventiile comportamentale pot imbunatatii cunostintele despre dezvoltarea copilului.