Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne [610668]

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

1

CUPRINS
CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL AL UTILIZĂRII FITOADITIVILOR ÎN HR ANA
PĂSĂRILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 2
CARACTERIZARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 2
1.3 MODUL DE ACȚIUNE AL FITOGENILOR ………………………….. ………………………….. … 5
1.3.1 Extracte din unele plante folosite ca și fitoaditivi ………………………….. ………………….. 7
PARTEA A II -A CERCETĂRI/CONTRIBU ȚII PROPRII ………………………….. ………………….. 13
CAPITOLUL 2. MAT ERIALEȘI METODE ………………………….. ………………………….. ……… 13
SCOPUL EXPERIMENTULU I ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
2.1. MATERIALUL BIOLOGIC ȘI CONDIȚIILE EXPERI MENTALE ………………………… 13
CAPITOLUL 3. REZULTATE ȘI DIS CUȚII ………………………….. ………………………….. ………. 17
3.1. EVOLUȚIA INDICI LOR NUTRITIVI ȘI BIO PRODUCTIVI LA PUI DE CARNE
VARIANTELE EXPERIMEN TALE ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
3.1.1 Subperioada experimentală ecloziune -10 zile ………………………….. ………………………. 17
3.1.2. Subperioada de cr eștere 11 -21 zile ………………………….. ………………………….. ……….. 20
3.1.3. Subperioada de creștere 22 -35 zile ………………………….. ………………………….. ……….. 23
3.1.4. Subperioada de creștere ecloziune -35 zile ………………………….. ………………………….. 25
CONCLUZII ȘI RECOMAN DĂRI ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
RECOMANDARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 28
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 29

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

2
CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL AL UTILIZĂRII FITOADITIVILOR
ÎN HRANA PĂSĂRILOR
INTRODUCERE

Dezvoltarea agr iculturii ecologice constituie ș i o prioritate euro peană a ultimilor
ani fapt pus în evidenț ă de macroprogram ele KA5 si FAIR, care definesc în acelaș i timp
linia politică și prioritățile cercetării știintifice ale comunităț ii europene.
(http://europa.eu.int/comm/reserach/agriculture/researchthemes/agri environment.html )
În ultimul timp a crescut interesul consumatorilor pentru produsele biologice, ceea
ce a generat un impuls pentru piaț a aditivilor furajeri nefarmaceutici cum ar fi: enzimele,
probioticele, acizi organici, extractel e din plante sau uleiurile esenț iale.
Treptat aditivii furajeri pe bază de antibiotice vor fi î nlocuiț i cu alte tipuri de ad itivi care
nu prezintă pericol pentru sănătatea animalelor și implicit pentru sănă tatea omului, care este un
consumator de preparate animaliere. Plant ele aromatizante, condimentele ș i extractele din plante
sunt utilizate de secole pentru a face alimentele mai gustoase, unele din ele avân d efecte benefice
asupra sănătății oamenilor. Compuș ii din plante care actionează asemănător cu antibioticele
produse de fungi, pot fi utilizați pentru î nlocuirea unor promotori de creș tere.
O alternativă de înlocuire a ant ibioticelor îl reprezintă fitoaditi vii furajeri care pot fi
obtinuți din plante medicinale ș i din extracte din plante. Prin utilizarea acest or fitoaditivi se poate
spera în obț inerea de rezultate comparabile cu cele consemnate î n cazul antibioticelor dar a u
avantajul că nu reprezintă nici un pericol pentru animale, om și mediul î nconjură tor .
CARACTERIZARE
Aproape toate plantele posedă mecanisme proprii de protecție împotriva bolilor, prin
acumularea de produși ai metabolismului secundar în țesuturi. Restrângerea utilizării
antibioticelor în nutriția animalelor a condus la folosirea a diferiți compuși din plante ca o
posibilă alternativă naturală. Aditivii furajeri fitogenici sunt un grup foarte heterogen de aditivi
obținuți din frunze, rădăcini, tuber culi sau fructe ale plantelor medicinale, condimentelor și altor
plante. Sunt disponibili fie sub formă solidă, uscată și măcinată, fie ca extract sau ca uleiuri
esențiale. Fitogenii prezintă o foarte mare variație în ceea ce privește compușii chimici din care
sunt alcătuiți, în funcție de compoziția chimică a plantelor , condițiile climatice, locația sau
timpul recoltării. Prin urmare, diferențele în ceea ce privește eficacitatea între diferitele produse
comerciale existente pe piață pot fi atribuite, în p rincipal, compoziție i chimice diferite a acestora.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

3
1.2. PLANTE MEDICINAL E ȘI CONDIMENTE FOLOSITE ÎN NUTRIȚIA
ANIMALELOR

Există un număr mare de plante medicinale și condimente care pot fi folosite ca
fitoaditivi în nutriția animalelor, iar cele mai frecvent utiliza te sunt prezentate în tabelul 1.1 .
Majoritatea acestora conțin un număr mare de substanțe activ e, care determină eficacitatea î n
vivo.
Tabelul nr. 1.1.
Plante medicinale și condimente folosite ca aditivi furajeri fitogenici
Plante / condi mente Denumirea latină Familia Principalii constituenți
Oregano Oreganum vulgare Labiatae Carvarol, timol
Cimbru Thymus vulgare Labiatae Timol, carvarol
Usturoi Aallium sativum L., Aalliaceae, Liliaceae Dialildisulfit allin,
allicin
Hrean Armoracia rusticana Brassicaceae Allil-isotiocianate
Cili, piper Capsicum frutescens Solanaceae Capsaicin
Menta Mentha piperita Labiateae Ment ol, carvarol
Scorțișoara Cinnamomum cassia Lauraceae Cinamaldehide
Anason Pimpinella anisum Apiaceae,
Umbelliferae Anetol

Dintre plantele medicinale și condiment ele prezentate în tabelul 1,1 , cel mai folosit este
oregano. El este bogat în carvarol și timol, care posedă proprietăți antibacteriene și antioxidante
puternice. După Kamel (2000), în urma unor experimente in vitro a arătat că oregano și
scorțișoara sunt foarte eficace împotriva unor bacterii patogene ce includ E. coli, Salmonella
typhimurium și Clostridium perfrigens.
Plantele din fam. Labiatae, ca rozmarinul, oregano, lămâița sau salvia au puternice
proprietăți antioxidante; deasemenea ghimbirul, cuișoara, nucșoara, măslinele, ceaiul verde și
struguri i sunt bogate în antioxidanți.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

4
Tabelul nr. 1.2
Plante folosite ca aditivi furajeri și proprietățile acestora
Denumirea
plantei Partea
folosită Proprietăți
A B C D E F G H I
Anason Fructe b e
Ardei roșu Fructe a b c d f g h i
Busuioc Frunze b h i
Brusture
(scai ) Rădăcina b d g i
Coriandru Frunze,
semințe b h i
Cuișoară Cuișoare a b g h
Chimion
(chimen) Semințe b e h
Cimbru Plantă
întreagă a b g h I
Dafin Frunze a b g I
Fenicul Semințe b d I
Ghimbir Rizomi b d f h i
Ginseng Rădăcina b f
Mentă Frunze a b c g h i
Mușețel Flori b d g
Oregano Frunze a b c g h i
Pătrunjel Frunze b d g
Salvie Frunze b g h i
Telină Rădăcină,
frunze a b
Usturoi Bulb b g h i

A – stimularea apetitului, B – digestiv, C – antidiareic, D – antiinflamator, E – prolactogen,F –
tonifiant, G – antiseptic, H – antioxidant,.I – antibacterian
Uleiurile esențiale sunt produse secundare obținute din plante, odorante, care conțin
majoritatea substanțelor active din plantă, fiind în principal hidrocarburi (terpene), compuși
oxigenați (alcooli, aldehide, cetone) și un procent redus de reziduuri nevolatile (parafină, ceară)
(Losa, 2000). Ele sunt obținute din plante, în principal prin distilare. Folosirea uleiurilor esențiale
are o tradiție lungă, în parfumuri, arome pentru alimente, deodoranți și produse farmaceutice. Î n
nutriția umană, calitățile lor atractante și digestive au fost demult recunoscute, iar plantele
aromatice sunt folosite în medicina tradițională umana și veterinară. Compoziția lor chimică este
foarte variată, incluzând un număr destul de mare de substan țe necunoscute. Unii compuși
biologic activi care intră în componența uleiurilor esențiale extrase din plante medicinale și
condime nte sunt prezentați în tabelul 1.3 .

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

5
Tabelul nr. 1.3.
Compuși biologic activi extrași din plante medicinale și condimente și efectele acestora (după Mathe,
1996)
Planta/condiment Efecte
Antioxidant Sedativ Antidepresiv Antiviral Bactericid
Dafin 3 5 – 5 5
Scorțișoară 3 – – 3 3
Ardei Cayenne 9 7 7 6 8
Chimion 5 6 – 7 11
Usturoi 9 5 5 5 13
Ghimbir 6 11 5 6 17
Oregano 14 – – 11 19
Rozmarin 12 6 – 10 19
Salvie 7 – – 6
Cimbru 4 – 3 3 5

După cum este prezentat și în tabelul de mai sus, oregano conține 14 substanțe cu
proprietăți antioxidante. Mai mult, au fost identificate și 19 substanțe care p osedă proprietăți
bactericide.
1.3 MODUL DE ACȚIUNE AL FITOGENILOR

Datorită proprietăților aromatice, majoritatea fitogenilor au o influență pozitivă asupra
palatabilității furajului, care depinde de procentul de participare a respectivului ingredient.
Potențialul acestora de a stimula consumul voluntar de furaj, în special la animalele tinere, a fost
prezentat în mai multe experimente (Ertas și colab., 2005; Giannenas și colab., 2003; Günther și
Bossow, 1998). În prezent, se cunosc doar puține aspecte î n ceea ce privește modul de acțiune al
fitogenilor, care pot avea un efect potențial benefic asupra sănătății intestinale și a
performenț elor de creștere. Numărul mare d e compuși chimici activi din care sunt alcătuiți
fitogenii, face dificilă atribuirea a cestor efecte unui anumit component. De aceea, principalul
scop al cercetărilor actuale este lămurirea modului de acțiune al fitogenilor pentru a putea stabili
modul de folosire al acestora în nutriția animalelor. Extractele obținute din unele plante au
demonstrat proprietăți antimicrobiene, antimicotice, fungicide sau antioxidante, proprietăți
asociate cu un efect lipolitic (Giannenas și colab., 2003; Helander și colab., 1998; Juven și
colab., 1994). Mai multe experimente in vitro au arătat o puternică inh ibiție a dezvoltării
bacteriilor patogene în prezența unor extracte din plante (Dorman și Deans, 2000). Într -un
experiment in vitro realizat de către Helander și colab. (1998), carvacrolul, timolul și
cinamaldehide au inhibat creșterea unor bacterii Gram n egative cum sunt E. coli și Salmonella

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

6
typhimurium. Conform lui Ferket și colab. (2005), elementele antimicrobiene prezente în fitogeni
pot fi la fel de eficace ca și antibioticele în suprimarea bacteriilor patogene, fie prin pătrunderea
în celula bacteria nă fie prin dezintegrarea membranei celulare bacteriene. Lee și Ahn (1998) au
raportat că cinamaldehide inhibă selectiv microorganisme din genul Bacteroides și Clostridium
perfringens , microorganisme care sunt răspunzătoare de apariția enteritei necrotice la păsări.
Mitsch și colab. (2004) au studiat eficacitatea uleiurilor esențiale la puii de carne. Un amestec de
timol, eugenol, curcumin și piperină, reduce semnificativ concentrația de Clostridium
perfringens din intestinele și fecalele păsărilor. Cele ma i pronunțate efecte ca urmare a
suplimentării cu uleiuri esențiale au fost obținute în prima jumătate a perioadei de creștere. Într –
un experiment in vitro, Zrustova și colab. (2005) au arătat că diferite uleiuri esențiale inhibă
puternic dezvoltarea Clostr idium perfringens .
Se presupune că fitogenii stimulează producția de enzime digestive cum sunt lipaza și
amilaza, având astfel un efect benefic asupra utilizării nutrienților de către diferite categorii de
animale (Ramakrishna și colab., 2003; Williams și Losa, 2001). În plus, fitogenii mai posedă
proprietăți sedative, imunostimulatoare și diuretice (Ertas și colab., 2005).
Extractele din plante se bazează pe următoarele efecte constatate:
– activitate antimicrobiană și antifungică ;
– activitate antioxidativă ;
– controlează stresul auto -oxidativ cauzat de radicali liberi din sâ nge;
– ameliorează activitatea ficatului și maresc rezistenț a la toxine;
– stimulează activitatea echipamentului enzimatic propri u si măresc absorbț ia
azotului;
– controlul poluă rii prin reduce rea mirosurilor neplăcute ș i legarea azotului
amoniacal.
Pe plan internaț ional relativ recent s -au realizat unele experimente și s -au obț inut produse
din plante care se utilizează in obț inerea produselor animaliere biologice.
Literatura de specialitate est e încă limitată, dar totuși am identificat câ teva experimente
care ne încurajează î n atingerea obiectivelor propuse.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

7

1.3.1 Extracte din unele plante folosite ca și fitoaditivi

1.3.1.1 Cimbru (Thymus vulgaris L.) fam.
Lamiaceae/Labiatae. Subarbust cu formă de tufă
globuloasă, alogam, originar din sudul Europei; se
mai numește cimbrișor, cimbru grecesc, cimbroi,
cimbru adevărat, cimbru bun, cimbru de grădină,
cimbru mirositor, iarba -cucului, iarbă de lămâioară,
lămâioară, lămâiță; Engl.: Thyme, Garde n Thyme;
Franc.: Thym, Faligoule; Germ.: Garten -Thymain,
Thymain, Gundelkraut; Magh.: Borsfű, Kakukfü,
Kerti kakukfü, Csombor; Rus.: Ceabreț, Timian Obîknovennâi; Ucr.: Temian.
ISTORIC . Cultivat din antichitate ca plantă medicinală, mai târziu și ca plantă
condimentară. Plinius cel Bătrân menționează existența atât a formei cultivate, cât și a celei
sălbatice. Cântat în balade la greci și romani. Cunoscut și cultivat de către geto -daci. Ei îl
numeau cinouboila/cinúboila -cimbrilă/cimbroi, cimbru (I. Pachia Tatomirescu, 1997). Decoctul
obținut prin fierberea plantei se ținea în gură contra durerilor de dinți și se bea în bolile de
stomac. Se mai practica vindecarea bubelor. Firul de cimbru cu frunze se punea pe bube și se
turna peste el apă caldă timp de câteva minute. Tratamentul se repeta până când se vindeca.
Decoctul din tulpinile florifere se folosea de către femei în bolile genitale, prin spălături
vaginale. Astăzi planta se cultivă mult în Grecia, Spania, Franța, Portugalia, Algeria, Germania,
Norvegia, Rusia, Ungaria, Bulgaria și alte țări din Europa, în nordul Africii și în America de
Nord, unde ca plantă condimentară este destul de apreciată. În România este cultivat prin
grădinile țăranilor, cu rezultate mai bune în sud și sud -vest.
DESCRIERE A SPECIEI . Plantă rustică, cu pretenții reduse față de climă și sol. Are
cerințe mijlocii spre mari față de căldură. Rezistă bine la condițiile de iernare. Acoperită cu
zăpadă, planta rezistă la temperaturi scăzute de peste –25°C. Suferă însă în iernile fără zăpadă,
cu temperaturi negative de 20 -25°C și la gerurile târzii de primăvară. Nu suportă umbrirea. Este
o specie iubitoare de lumină. Zilele însorite și calde sporesc conținutul de ulei volatil din plantă.
Are o bună rezistență la secetă. Are cerințe mai mari față de umiditate la răsărire și în primele
faze de vegetație. În anii următori are cerințe mai mici față de umiditate. Excesul de ploi
dăunează producției și calității. Nu are cerințe ridicate față de sol. Reușește bine pe soluri ușoare,
bogate, afânate, fără exces de umiditate. Cele mai bune sunt solurile de tipul cemoziomurilor și

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

8

cele aluvionare. Nu merge pe soluri
grele, reci, cu apa freatică la suprafață.
În România, cerințele ecologice cele
mai adecvate pentru cultura acestei
plante sunt C âmpia Olteniei (județele
Olt, Dolj). Câmpia Bărăganului
(județele Brăila, Ialomița, Buzău,
ilfov) și Câmpia Timișului. Rădăcină
pivotantă în primul an, apoi se
ramifică abundent. Tulpină groasă, erectă, lemnoasă, cenușie la bază, înaltă 10 -40 (50) cm, pe
părțile tinere cu peri îndreptați în jos. Frunze mici, liniare sau eliptic -lanceolate, opuse, cu
margini răsucite, pe fața inferioară scurt -păroase, scurt -pețiolate. Flori mici, rozacee, inserate 1a
subsuoara frunzelor superioare, rezultând inflorescențe s piciforme laxe. Caliciu tubulos. Corolă
bilabiată, cu stamine și stile ieșite în afară. Înflorire, V -X. Polenizare entomofilă. Fructe, nucule
elipsoidale, mici (sub 1 mm), brune, grupate câte 4 la baza caliciului persistent (v. Pl. XXVIII,3).
Facultatea ge rminativă se păstrează până la 3 ani.
SOIURI . La noi în țară se cultivă din anul 1973 populația locală De Dolj. Înălțimea este
de 25 -40 cm și perenitatea de 5 -6 ani. Conține între 0,79 -2,02% ulei volatil. Producția medie de
plantă uscată este de 1 -1,5 t/ha . Producția de sămânță, 100 -150 kg/ha.
COMPOZIȚIE CHIMICĂ . Frunzele și florile conțin ulei eteric (peste 2%). format din
timol, carvacrol, hidrocarburi terpenice. (p -cimen, α -pinen. β -pinen, camfen. γ -ter-pinen, mircen,
limonen, caren, triciclen, fenchen, p-mentan, mentan, sabinen, terpinolen, β -felandren, α –
felandren, trans -sabi-nenhidrat, cariofilen, cadinen), compuși exigenați (1,8 -cineol, l -borneol,
linalool, geraniol, tetrahidrogeraniol, nerol, citronelol, terpinen -l-ol, α -4-terpineol, alcool
fenchil ic, pinocarveol, farnesol, nerolidol, alcool amilic, 2 -metil -6-metilen -2,7-octadienol,
pinocarvonă, timolmetileter, carvacrometileter, acetat de bornil, acetat de linalil, acetat de
geranil, fenchonă, tujonă, citronelal, propionat de linalil, acetat de ter pinil, acetat de neril,
valerianat de linalil). Semințele conțin ulei gras compus din acid linoleic (54 -62%), acid α –
hidroxilinolenic (13,3%), acid norlinolenic (2%), acizii palmitic (1,6 -4,8%), stearic (l,8%), oleic
(7-8%) și linolic (12 -14%) (Viorica Cuc u, Cornel Bodea, Cristina Cioacă, 1982).
FITOTERAPIE . Părțile aeriene nelignificate au importanță terapeutică în medicina
umană și veterinară. Proprietăți: colagoge, coleretice, stomahice, antihelmintice, antiseptice
generale și mai ales pulmonare, regulatoare ale funcțiilor hepatice, splinice și renale, di aforetice,

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

9

diuretice, antidiareice, depurative, expectorant, calmant asupra tusei. Principiile active
stimulează secrețiile celulei hepatice și prin aceasta volumul de bilă (fiere); favorizează
eliminarea bilei prin activarea contracțiilor vezicii biliare; favorizează digestia prin stimularea
secreției glandelor gastrice, intestinale și a pancreasului; stimulează funcțiile splinei; provoacă
eliminarea viermilor intestinali; provoacă moartea microorganismelor și împiedică înmulțirea
lor; înlătură afecțiunile inflamatorii acute ale intestinului; activează funcția nefronilor renali
mărind excreția și secreția de urină și prin aceasta volum de urină eliminată în timp; activează
procesele de eliminare din corp a toxinelor; favorizează fluidificarea secrețiilor br onșice și
expectorația lor; stimulează cicatrizarea rănilor etc. Se întrebuințează în tratamentul tusei
convulsive, spastice și asmatice, dischineziei biliare, bronșitelor, dispepsiilor ușoare,
enterocolitelor, viermilor intestinali, răgușelii, rănilor, ul cerațiilor etc.
MEDICINĂ VETERINARĂ . Uz intern. Pentru tratarea anorexiei, dischineziei biliare,
enterocolitei, afecțiunilor pulmonare și a bronșitelor: infuzie, din 2 -5 g plantă uscată și mărunțită
peste care se toarnă 100 ml apă clocotită. Se lasă acoper ită 30 minute. Se strecoară. Se
administrează prin breuvaj bucal (se toarnă pe gât) după ce se răcește. Dozele de tratament:
animale mari (cabaline, taurine), 15 -20-30 g; animale mijlocii (ovine, caprine, porcine), 2 -4-10
g; animale mici (pisici, câini, pă sări), 0,5 -1-2 g. Se folosește și ca insecticid pentru ectoparaziții
din adăpostul păsărilor. Infuzia se face mai concentrată.
APICULTURĂ . Specie meliferă. Florile oferă culesuri de nectar și polen pentru
întreținerea și dezvoltarea familiilor dc albinc. Cantitatea dc nectar, 0,1 1 -0.20 mg/floarc.
Producția de miere, 80 -120 kg/ha. Ponderea cconomico -apicolă, mică.
(Prof. Dr. Constantin Pârvu, Enciclopedia plantelor , Plante din flora României A -C Vol.
1, Editura Tehnică, București 2002)
1.3.1.2 Fenicu l (Foeniculum vulgare Mill.), fam. Apiaceae/Umbelliferae. Plantă erbacee,
anuală, bisanuală sau perenă, terofită până la
hemiterofită, condimentară, aromatică, medicinală,
legumicolă, exclusiv de cultură; se mai numește;
Bulg.: Kopăr; Engl.: Common fennel; F ranc.:
Fenouil; Germ: Gemeiner Fenchel; Magh.: Édes
kömény, Anis, Kerti kömény; Rus.: Fenheli
obâknovennât; Ucr.: Vlasshii Krop. Genetic, 2n=22.
Răspândită în Europa, Asia Mică, America.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

10
ISTORIC . Cultivat, din antichitate, de către popoarele care au locu it în regiunile din jurul
Mării Mediterane. Astăzi, se cultivă pentru fructe care conțin ulei volatil. În Europa, țările
cultivatoare sunt: Austria, Bulgaria, Gemania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Olanda, Spania,
Ungaria. În România, feniculul se cultivă în zonele sudice și sud -vestice ale țării, ocupând anual
suprafețe cuprinse între 600 și 800 hectare. Pe alte continente se cultivă: în Asia (Afganistan,
China, Japonia, India, Iran), în Africa de Nord (Algeria) și America de Sud (Argentina).
DESCRIEREA SPE CIEI . Feniculul este pretențios față de căldură. Suportă bine iernile
din zonele sudice ale Europei. Cultura ca plantă perenă este posibilă până la limita țării noastre.
În condițiile țării noastre, feniculul iernează bine, putându -se cultiva și ca plantă semănată
toamna. Plantele de fenicul mușuroite rezistă foarte bine la îngheț, dacă sunt acoperite și cu un
strat de zăpadă de 10 -25 cm. În sudul țării,
pentru reținerea zăpezii, feniculul se recoltează
la înălțimea de 35 -40 cm de sol. Zăpada
reținută prote jează planta de ger și îi
temperează tendința de a pomi în vegetație, în
zilele cu temperatura optimă este grăbită de
prezența unei cantități suficiente de umiditate,
răsărirea având loc în 4 -5 zile. De la răsărire la
înflorit, feniculul are nevoie de 1 46 9°C,
reprezentând suma temperaturilor medii zilnice
pentru această perioadă de vegetație. Formarea fructelor și ajungerea lor la maturitatea
fiziologică are loc la temperaturi medii zilnice de 19,7°C. Are pretenții mari față de lumină. La o
bună luminare se obțin producții mari și de calitate. Lumina slabă are ca rezultat alungirea și o
ramiflcare slabă a plantelor, iar producția obținută este mică. Feniculul pretinde un regim de
umiditate echilibrat. Este rezistent la secetă. Are nevoie de umiditate mai m ultă în timpul
germinației și în timpul înfloritului. În aceste două perioade critice sunt necesare ploi. Producția
este afectată de seceta prelungită însoțită de vânturi calde și uscate, precum și de ploile dese în
timpul înfloritului și fructificării. Fe niculul este pretențios la sol. El preferă soluri nisipo -lutoase,
fertile, bogate în humus și cu un regim hidric echilibrat. Solurile cele mai potrivite sunt solurile
cemoziomice și solurile aluvionare de luncă, cu o reacție ionică alcalină și cu apa freat ică la 2 –
2,5 m adâncime. Nu îi sunt potrivite solurile grele, reci și acide. Zonele foarte favorabile culturii
fenicului la noi în țară sunt: Câmpia Dobrogei, Câmpia Olteniei, Câmpia Crișurilor și Câmpia
Timișului. Zonele favorabile sunt Câmpia Bărăganului , Câmpia Burnazului, Câmpia Moldovei
(județul Botoșani), Câmpia Covurluiului (F. Crăciun, A. Mihalea, Anela Dumitrescu, Maria

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

11
Verzea, O. Coșocariu, 1986; L. S. Muntean, 1990). Rădăcină pivotantă, cărnoasă, lungă până la
30 cm, cu puține ramificații latera le. Tulpină erectă, cilindrică, fin -striată, fistuloasă, glabră,
înaltă până la 200 cm, ramificată în partea superioară. Frunze alungit -triunghiulare, de 3 -4 ori
penat -sectate, cu segmente filiforme sau liniar -subulate, cele bazale lung -pețiolate, iar supe rior
sesile, toate cu vagină dezvoltată. Flori galben -aurii, cu caliciu redus, dispus în umbele mari,
lipsite de involucru. Radiile inflorescenței sunt inegale și frecare poartă 15 -20 flori. Înflorire,
VII-IX. Fructe, diachene ovoide, cu 5 coaste foarte pr oeminente (v. Pl. VII, 2).
SOIURI . Feniculul (Foeniculum vulgare) are două varietăți: var. vulgare (Mill.)
Thellung, fenicul peren, amar, și var. dulce (Mill.) Thellung, fenicul anual, dulce. Feniculul
peren are rădăcină viguroasă, profundă, puternic ramificată. Tulpinile de bază sunt în număr de
7, înalte până la 2 m. Numărul de umbele compuse este de peste 27. Numărul de fructe este mare
și au greutatea specifică de la o plantă, de 89,3 g. Fructele conțin 3,37% ulei volatil și 36,15%
anetol. Are o ma re rezistență la iernare și poate vegeta 6 -7 ani. Feniculul dulce are rădăcina mai
puțin viguroasă. Tulpina este unică și înaltă de cca 0,70 m. Numărul umbelelor compuse este în
jur de 24, iar a celor simple din cadrul umbelei compuse este de cca 17 . Greu tatea semințelor de
la o plantă este de 27 g. Fructele conțin ulei volatil (2,05%) și anetol (64,45° 0). Se cultivă anual
(B. Tchingova, 1967). Pretutindeni în lume se cultivă numai populații locale, adaptate condițiilor
pedoclimatice. În România, se culti vă, din anul 1973, soiul local (populația) Românesc. Acesta
se comportă ca o plantă anuală sau perenă, cu perioada de vegetație, în primul an, de 170 zile, iar
în ceilalți ani, de 150 zile (A. Mihalea, 1982). Talia plantei este de 130 -180 cm, iar conținutu l în
ulei volatil de 3,5 -4,5% (Leon S. Muntean, 1990).
COMPOZIȚIE CHIMICĂ . Fructele conțin ulei eteric (4,30 -5,41%), lipide (9 -19,7%),
celuloză brută (13 -15%), glucide simple (4 -5 %), pentozani (5 -6%), pectine (l,3 -3%), proteine
(l4-22%), acid cafeic, acid clorogenic, o glicozidă triterpenică, elemente chimice (Zn, Ni, Co, Cr,
Fe, Ca, Mg, Cu, K, Na, V, Ce, Mo, Ti). Uleiul eteric este compus din trans -anetol (50 -75%), cis –
anetol (0,2 -0,5%), estragol (2,6 -6%), derivați fenilpropionici, terpenici etc. Rădăcina conține ulei
eteric (0,50 -0,7%) compus din dilapiol (90%), anetol, miristicină, apiol, α și β -pinen, camfen,
mircen, α și β -felandren, limone, terpinolen, terpinen etc.; acizii cinamic, cafeic, ferulic, benzoic,
anisic, vanilic, gentisic, protocatechic, s inapic, siringic, fumaric, mafic, citric, tartric etc.,
cumarine (umbeliferona, bergapten). Tulpina, frunzele și florile conțin ulei eteric (0,25%) cu
aceeași compoziție ca cel din fructe, acizi organici identici cu cei din rădăcină, elemente chimice.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

12
FITOTERAPIE . Fructele au importanță terapeutică în medicina umană și veterinară.
Principiile active pe care le conțin au acțiune farmacodinamică antispastică, carminativă,
galactogogă, sedativă, diuretică, expectorantă, vermifugă. Diminuează sau înlătură spa smele
generate de contracțiile mușchilor aflați în structura organelor interne; favorizează eliminarea
gazelor intestinale; stimulează secreția glandelor mamare; determină o liniștire a sistemului
nervos; acționează asupra epiteliului renal mărind cantitat ea de urină eliminată în timp;
favorizează expectorația; provoacă eliminarea viermilor intestinali. Sunt folosite pentru tratarea
balonărilor abdominale (cu expulzarea gazelor din intestin), tusei convulsive, astmului bronșic,
bronșitelor, helmintozei, afe cțiunilor renale, pentru stimularea secreției de lapte la femei în
perioada de alăptare. În medicina veterinară, fructele servesc la tratarea indigestiilor, afecțiunilor
digestive, bronșitelor și colicilor abdominale. Face parte din compoziția pulberii de frangula
compusă sau de licviriție compusă. Intră în compoziția siropului de cinci rădăcini. Sub formă de
Aqua. Foeniculi se folosește în tratamentul unor stări inflamatorii oculare în conjunctivite,
pleoape umflate și chiar blefarite. Atenție! În doze mar i, poate produce fenomene toxice,
provocând la om crize epileptiforme cu halucinații și somnolență. De asemenea, sunt
contraindicate în ulcerul gastric și duodenal, enterocolite cronice și acute.
MEDICINĂ VETERINARĂ . Uz intern. Pentru tratarea indigestiilo r, afecțiunilor
digestive, bronșitelor, colicilor abdominale la animalele mici și la tineret: a) pulbere plante, care
se administrează prin breuvaj bucal (se toarnă pe gât); b) infuzie, din 2 g fructe peste care se
toarnă 100ml apă clocotită. Se lasă acope rită 20 minute. Se strecoară. Se lasă la răcit și se
administrează prin breuvaj bucal. Dozele de tratament: animale mari (cabaline, taurine), 10 -25-
50 g; animale mijlocii (ovine, caprine, porcine), 2 -5-10 g; animale mici (pisici, câini, păsări),
0,3-0,5–1 g sau 3 -5 picături ulei de fenicul. Uz extern. Pentru combaterea paraziților: infuzie,
din 2 g fructe la 500 ml apă. Se lasă acoperită 60 minute. Se strecoară. Se unge corpul
animalului.
APICULTURĂ . Specie meliferă. Florile furizeaza albinelor, în lunile iulie și august,
culesuri de nectar și polen. Cantitatea de nectar, 0,012 -0,035 mg/floare. Producția de miere, 25 –
100 kg/ha. Pondere economico -apicolă mică.
(Prof. Dr. Constantin Pârvu, Enciclopedia plantelor , Plan te din flora României D -L Vol.
II, Editura Tehnică, București 2003 )

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

13
PARTEA A II -A CERCETĂRI/CONTRIBU ȚII
PROPRII
CAPITOLUL 2. MAT ERIALE ȘI METODE
SCOPUL EXPERIMENTULU I

În ultimul timp a crescut interesul consumatorilor pentru produsele biologice, ceea
ce a generat un impuls pentru piaț a aditivilor furajeri nefarmaceutici cum ar fi: enzimele,
probioticele, acizi organici, extractel e din plante sau uleiurile esenț iale.
Indicii nutritivi și bioproductivi ai puilor de carne sunt influențați în mare măsură de
calitatea furajului combinat care se administrează , de materialul biologic folosit la care se
adaugă și starea de sănătate a puilor de carne.
Legat de calitatea fura jului combinat în prezenta cercetare ne -am propus să s tabilim
efectul uleiurilor esenț iale extrase din cimbru și fenicul asupra indicilor nutritiv i și bioproductivi
ai puilor de c arne.
2.1. MATERIALUL BIOL OGIC ȘI CONDIȚIILE E XPERIMENTALE
Hibrizii pentru producția de carne în sistem intensiv sunt birasiali tetraliniari formați
prin hibridarea simplă a două linii de Cornish alb (forma paternă) și a două linii de Plymouth
Rock alb (forma maternă). În final se încrucișează cocoșii hibrizi Cornish cu g ăinile hibride
Plymouth Rock.
Lucrările experimentale s -au efectuat pe pui de carne, hibridul Ross 308, (figura 3.1.) în
cadrul pavilionului disciplinei de Nutriția și alimentația animalelor, din Stațiunea Didactică a
USAMVB Timișoara, în perioada martie 2 018-mai 2018.
În tabelul 2.1 sunt prezentate performanțele de creștere ai hibridului comercial ROSS
308.
Tabelul nr. 2.1.
Performanțele de creștere
La hibridul commercial pentru carne ROSS 308
(www.aviagen.com )
Vârsta
(zile) Greutatea vie (g) Sporul mediu zilnic (g)
M F M+F M F M+F
7 184 180 182 20,29 19,71 20
14 471 439 455 41,00 37,00 39
21 920 828 874 64,14 55,57 59,86
28 1505 1318 1412 83,57 70,00 76,86
35 2173 1869 2021 95,43 78,71 87

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

14
42 2867 2436 2652 99,14 81,00 90,14
49 3541 2986 3264 96,29 78,57 87,43
56 4162 3493 3828 88,71 72,43 80,57
63 4712 3947 4330 78,57 64,86 71,71
70 5186 4341 4764 67,71 56,29 62,00

Figura 3.1. Broiler Ross 308
(http://aviagen -intl.aviagen.d bt.co.uk/images/Ross%20308.jpg)
Condițiile de microclimat din perioada experimentală, respectiv: temperatura, iluminatul
și viteza curenților de aer, au fost respectate conform no rrmelor tehnologice de creștere a puilor
de carne (Driha Ana, 2000) și a celor din ghidul tehnologic editat de producătorul hibridului
Ross 308 ( www .aviagen.com ).
Hrănirea s -a realizat cu furaje combinate specifice, administrate la discreție. Formularea
rețetelor de nutrețuri combinate a fost efectuată pe baza recomandărilor ghidului de creștere a
hibridului ROSS 308.
Pentru adăparea puilor din variantele experimentale s -a folosit apă potabilă care a
corespuns normelor de calitate impuse de legislația în vigoare.
Pe tot parcursul experimentelor s -au respectat măsurile de bios ecuritate și prevenție
prevăzute î n protocolul sanitar veterinar.

2.2 METODE DE DETERMINAR E A REZULTATELOR
a. Analize de conținut nutritiv al furajelor combinate
Pentru stabilirea valorii nutritive a furajelor combinate administrate puilor de carne
în cele patru experimente s -au utilizat metodele standardizate conform schemei WEENDE;
analizele au fost efectuate în laboratorul Disciplinei Nutriția și alimentația animalelor de la
Facultatea de Bioingineria Resurselor Animaliere Timișoara, respectiv:

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

15
– SU (%) – uscarea la etuvă la 105oC
– PB (%) – metoda Kjeldahl
– GB (%) – metoda Soxhlet
– CB (%) – metoda Van Soest
b. Determinarea indicilor nutritivi și bioproductivi la puii de carne
În cadrul experimentelor intreprinse pe puii de carne au fost stabiliți următorii indici
nutritivi și bioproductivi:
– Greutatea corporală
– consumul de furaj,
– greutatea corporală,
– sporul în greutate,
– indicele de conversie al hranei.
Pentru a stabili cantitatea de furaj consumată s -au cântărit furajele alocate consumului în
perioada 0 -10 zile pentru fiecare lot experimental. La fel s -a procedat și pentru perioada 11 -20 și
21-35 zile. La sfârșitul fiecărei perioade experimentale s -a cântărit cantitatea de furaj
neconsumată.
Pe baza datelor obținute s -a stabilit consumul de furaj pentru fiecare fază de creștere și
pe întreaga durată a experimentului, calculându -se apoi consumul mediu zilnic.
Determinarea evoluției masei corporale și a sporului în greutate pe perioada
experimentală s -a realizat prin cântărirea individuală a puilor din fiecare variantă, în fazele de
creștere specifice, respectiv: la 11, la 20, 35 zile.
Analiza statistic a datelor s -a făcut cu testul Anova și Tukey HSD.
Tabelul nr. 2.2
Schema de organizare aexperimentului
Perioadaexperimentala T0 T1 T2 T3 T4
Nr replicatii 3 3 3 3 3
Nr pui 24 24 24 24 24
1-10 zile
– T1
125 mg ulei
esential de
cimbru T2
250 mg ulei
esential de
cimbru T3
125 mg ulei
esential de
fenicul T4
250 mg ulei
esential de
fenicul 11-21 zile
22-35 zile

Din datele tabelului se poate constata că pe întreaga perioadă experimentală la variant a
experimentală T0 nu s -a administrat nici un supl iment nutriț ional, la varian ta T1 ș i T2 s-a
încorporat ulei esenț ial de cimbru în cantitate de 125 mg/kg NC respectiv 250 mg / kg NC, la T3
și T4 fenicul în cantitate de 125 mg/kg NC respective 250 mg / kg NC.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

16
Structura furajului combinat este pre zentată în tabelul 2.3
Hrănirea pe fiecare va riantă a fost administrată în 3 faze, starter (0 -10 zile), creștere (11 -20
zile) și finisare (21 – 35 zile).
Tabelul nr. 2.3
Structura furajului combinat adminstrat puilor din experiment

Fazele de creștere starter creștere Finisare
Vârsta (zile) 0-10 11-20 21-35
Ingrediente (%)
Șrot de soia 46% 43,8 34,0 29,6
Grâu11,57% 25,0 30,0 30,0
Porumb 6,71% 21,1 26,6 31,0
Ulei de floarea soarelui 5,99 5,72 5,83
Fosfat monocalcic 1,52 1,31 1,19
Limestone 1,48 1,25 1,21
Premix 0,5% 0,50 0,50 0,50
NaCl 0,26 0,24 0,24
MetAMINO® 0,24 0,19 0,17
L-Lys HCl 0,12 0,15 0,15
ThreAMINO® 0,04 0,04 0,05
Bicarbonat de sodiu 0,01 0,04 0,04

Suma tuturor ingredientelor 100 100 100
NUTRIENTI (%)
SUBSTANȚĂ USCATĂ 88,1 87,8 87,8
Energie metabolizabilă (kcal) 3,025 3,100 3,150
PROTEINĂ BRUTĂ 24,7 21,2 19,4
CELULOZA BRUTA 3,50 3,11 2,94
GRASIME BRUTA 7,99 7,81 7,99
SID Lys poultry 1,29 1,10 1,00
SID Met poultry 0,61 0,52 0,49
SID M+C poultry 0,93 0,81 0,76
SID Thr poultry 0,82 0,70 0,65
SID Arg poultry 1,55 1,28 1,16
SID Ile poultry 0,94 0,79 0,72
SID Val poultry 1,02 0,87 0,80

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

17
CAPITOLUL 3. REZULTATE ȘI DISCUȚII
3.1. EVOLUȚIA INDICI LOR NUTRITIVI ȘI BIO PRODUCTIVI LA PUI DE CARNE
VARIANTELE EXPERIMEN TALE
Învederea stabilirii efectului princi palelor suplimente nutriționale cercetate ( ulei esențial de
oregano, negrilică , coriandru ) asupra parametrilor de performanță ale puilor de carne h ibridul
ROSS 308, în experimentu l intreprins au fost urmăriți următorii indicatori nutriționali și
bioproduc tivi:
 evoluția greutății corporale prin cântăriri individuale la eclozi une și la vârstele de 10; 21
și 35 zile la fiecare replicație. Pe baza datelor obținute s -au stabilit și sporurile totale/subperioade
de creștere și pe întreaga perioadă experimentală;
 ingesta de hrană ; exprimată în g/cap/zi a fost stabilită la fiecare subperioadă de creștere
(ecloziune -10 zile, 11 -21 zile, 22 -35 zile) precum și pe întreaga perioadă experimentală.;
 feed conversion ratio a fost calculat pentru fiecare subperioadă de creș tere (ecloziune -10
zile, 11 -21 zile, 22 -35 zile) și pe întreaga perioadă experimentală pe baza datelor de ingestă a
hranei și a sporurilor aferente pentru fiecare replicație.
3.1.1 Subperioada experiment ală ecloziune -10 zile
Tablul nr. 3.1
Indicii bio productivi ș i nutritivi la puii din variantele experimentale
Specificare Performanțe productive (ecloziune -10 zile) (media ±SD1)
Greutatea
corporală 10 zile
(g) Sporul total per
perioadă (g/pui) Ingesta de hrană
(g/pui) FCR (kg:kg)
Tratament
T0 Control 236,80 ±9,848 198,00 ±9,848 217,57 ±9,336 1,099 ±0,028
T1 230,65 ±9,119 191,85 ±9,119 178,60 ±6,089 0,933 ±0,065
T2 231,33 ±8,736 192,33 ±8,736 202,00 ±11,135 1,053 ±0,097
T3 226,40 ±8,915 187,40 ±8,915 208,00 ±7,211 1,112 ±0,082
T4 224,53 ±9,457 185,53 ±9,457 207,50 ±11,302 1,122 ±0,114
P-value ANOVA test4 0,550 0,535 0,005** 0,098
Diferențe
semnificative P<0.001 – – – –
P<0.01 – – T0 vs T 1 –
P<0.05 – – T1 vs T3; T4 –

Evoluț ia indicilor bioproductivi și nutritivi la cele 5 variante experimentale poate fi urmarită și în
graficul de mai jos.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

18

Evoluț ia indicilor bioproductivi și nutritivi la puii din variantele experimentale
3.1.1.1. Evoluția masei corporale în subperioada ecloziune -10 zile
Media greutăților corporale a puilor la ecloziune respectiv la startul experimentului
precum și indicii statistici rezultați din prelucrarea datelor sunt prezentați în tabelul 1.
Media greutatii corporale la cele două loturi fiind foarte apropiată diferența dintre loturi
este nesemni ficativă din punct de vedere statistic (p≥0,05).
La ecloziune, media greutății corporale la puii din cele două variante experimentale a
fost cuprinsă între … 38,8.g la T0 și T1 și 39g la restul variantelor experimentale . În urma
aplicării t -test coeficie ntul de significanță obținut a avut valoarea de 0,687. Acesta fiind mai
mare de 0,05, diferenț ele dintre loturi sunt nesemnificativ e din punct de vedere statistic
3.1.1.2. Masa corporală a puilor la 10 zile
Greutățile corporale ș i indicii statistici stabiliți la vârsta de 10 zile la puii din cele 5
variante experiment ale sunt prezentate în tabelul 3.1 .
In urma cântăririi puilor la vârsta de 10 zile s -a constatat că greutatea corporală a fost
cuprinsă între 224,53 g la T4 și 236,80 g la T0. In urma ap licării testului Anova valoarea
coeficientului de significanță a fost mai mare de 0,05 ceea ce înseamnă că în interiorul loturilor
nu există diferențe semnificative. Prin aplicarea testului Tukey HSD se constată că între loturile
experimentale nu există d iferente semnificative
La vârsta de 10 zile, Ghidul de creștere prevede la hibridul ROSS 308 (anul 2012) 291 g.
La această vârstă puii din variantele experimentale au greutatea mai mică decat cea dat a in
ghidul de creș tere pentru ROSS 308. 050100150200250
Masa corporală
(g)Sporul total de
creștere (G) Ingesta de nutreț
combinat (g) T0
T1
T2
T3
T400,20,40,60,811,2
FCRT0
T1
T2
T3
T4

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

19
3.1.1.3. Sporul total în subperioada de creștere ecloziune -10 zile
Datele referitoare la sporul total înregistrat de puii din cele 5 variante experimentale se
prezintă în tabelul 3.1. Valorile de spor total reprezintă diferența dintre greutățile corporale ale
puilo r stabilite la ecloziune respectiv 10 zile.
În subperioada de creștere de la ecloziune -10 zile , media sporului total la acela 5 variante
experimentale a oscilat de la 185,53 g la puii din T4 și 198,00 g la puii din T0 urmând evoluția
greutăților corporale ale puilor din cele 5 variante experimentale.
Prelucrarea statistică a acestor rezultate prin testele ANOVA și Tukey HSD relevă că
diferenț ele de spor total dintre cele 5 variante experimentale urmează aceeași linie ca și în cazul
greutății cor porale în sensul că adăugarea unor uleiuri esențiale , determină obținerea unui spor î n
greutate mai mic , comparativ cu T0 respectiv puii din variant a la care in furajul combinat nu s -au
încorprat uleiuri. Diferențele de greutate corporală între T0 si celel alte loturi experimentale sunt
nesemnificative din punct de vedere statistic.
3.1.1.4. Ingesta de hrană în subperioada de creștere ecloziune -10 zile
Consumul de hrană exprimat în g NC/zi/pui în subperioada de creștere analizată precum
și datele de prelucr are statistică a acestui indicator sunt prezentate în tabelul
Conform datelor din tabelul de mai sus, valorile inges tei de nutreț combinat la cele 5
variante experimentale sunt apropiate acestea oscilând de la 178,60g /zi/pui la T1 și 217,57 g la
T0. Apl icarea testului ANOVA la aceste date arată prin valoarea coeficientului de sigura nță de
0,005 că diferențele de consum între variante au semnificație statistică ( p≤0,05). Astfel există
diferențe semnificative între T1 vs T3; T4 (p≤0,05) și între T0 și T1 ( p≤0,01).
Și în cazul acestui indicator se poate concluziona că introducerea în hrana puilor de carne
a unor uleiuri esențiale influențează semnificativ consumul de hrană care la toate varian tele
experimentale este mai mic comparativ cu valorile ingestei prevăzută în Ghidul de creștere 295
g. Introducerea unor uleiuri esențiale în furajul combinat destinut puilor de carne determină
reducerea ingestei de furaj combinat .
3.1.1.5. Feed conversion ratio -FCR
Valorile acestui indicator rezultate din prelucrarea statistică a datelor de la fiecare
replicație a unei variante de lucru sunt prezentate în tabelul 3.1 .
Din datele tabelului de mai sus se poate constata că valorile indicelui de conversie sunt
cupri nse între 0,933 ( furaj combinat/kg spor în greutate) la va rianta T1 și 1,122 kg furaj combinat
/ kg s por la varianta experimentală T4 . Încă de la această vârstă valoarea in dicelui de conversie

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

20
la variantele experimentale T1 și T2 , este mai mic comparativ cu celelalte valori ale indicel ui de
conversie, dar la diferenț e nesemnificative.
În concluzie se poate aprecia că suplimentarea unui furaj combinat având nivele
nutriționale care asigură necesarul hibridului Ross 308 cu diferite uleiuri esențiale prezenta te în
schema de organizare a experimentului, influențează nesemnificativ indicele de conversie al
hranei la puii de carne în perioada de la ecloziune până la 10 zile.
Valorile FCR la toate variantele experimentale sunt comparabile cu indicele prevăzut în
Ghidul de creștere al hibridului Ross 308 care este de 1,004. Adăugarea cimbrului î n cantitate de
125 mg și respective 250 mg /kg NC determină obținerea unui FCR mai mic comparative cu cel
al puilor din T0.
3.1.2. Subperioada de cr eștere 11 -21 zile
Indici i bioproductivi ai puilor din cele 5 variante experimentale pentru această perioadă
de creștere sunt prezentati in tabelul nr. 3.2 .
3.1.2.1 Evoluția masei corporale în subperioada 11 -22 zile
În subperioada experimental 11 -22 zile puii din cele 5 variante experimentale au fost
hrăniți cu un nutreț combinat tip “grower”. Datele tabelului reprezintă media greutăților
corporale rezultate din prelucrarea valorilor de masă corporală provenite din cântărirea
individual a puilor din cele 3 replicații ale fiecăre i variante de lucru. Premergător prezentării
datelor în tabelul 1 s -a verificat dacă sunt diferențe semnificative între mediile greutăților
corporale stabilite la fiecare replicație din cele 3 care alcătuiesc o variantă experimentală.
În urma prelucră rii statistice a rezultatelor obținute prin aplicarea testelor ANOVA și
Tukey HSD respectiv LSD, la cele 5 variante experimentale, referitor la greutățile corporale ale
puilor la vârsta de 22 de zile, se pot face următoarele aprecieri:
-la vârsta de 21 zile, media greutăților corporale ale puilor variază în funcție de varianta
de la 770,60 g la T3 și 835,67 g la T2. La celelalte variante experimentale greutățile corporale
sunt cuprinse intre aceste valori.
-comparativ cu media greutății (828,63 g ) consemnată la puii din varianta martor (T0),
adăugarea celor două uleiuri esențiale asigură o medie a greutatii mai mică, exceptie face T2 la
care greutatea coporală a fost mai mare, dar la diferențe nesemnificative (p>0,05).
În urma aplicării testului Anova ș i apoi a testului Tukey am consta tat că diferenț ele
dintre cele 5 variante experimentale au fost nesemnificative din punct de vedere statistic
(p>0,05).

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

21
Comparativ cu ghidul de creș tere al hibridului Ross 308 ( 945 g) greutăț ile corporale ale
puilor de la cele 5 variante experimentale au fost mai mici la varsta de 21 de zile.

Tabelul nr. 3.2

Indicii bioproductivi și nutritivi la puii din variantele experimentale
Specificare Performanțe productive (11 -21 zile) (media ±SD1)
Greutatea
corporală 21 zile
(g) Sporul total per
perioadă (g/pui) Ingesta de hrană
(g/pui) FCR (kg:kg)
Tratament
T0 Control 828,63 ±37,000 591,83 ±27,25038 890,00 ±55,677 1,506 ±0,120
T1 810,82 ±27,989 580,14 ±20,71433 802,60 ±23,577 1,384 ±0,064
T2 835,67 ±9,073 604,33 ±14,84363 796,80 ±35,308 1,319 ±0,083
T3 770,60±30,065 544,20± 25,90984 816,00 ±36,715 1,500 ±0,054
T4 783,40±22,354 558,87± 27,16346 808,80 ±28,416 1,450 ±0,099
P-value ANOVA test4 0,058 0,063 0,067 0,111
Diferențe
semnificative P<0.001 – – – –
P<0.01 – – – –
P<0.05 – – – –

Evoluț ia indicilor bioproductivi și nutritivi la cele 5 variante experimentale poate fi urmari tă și în graficul
de mai jos.

Evoluț ia indicilor bioproductivi și nutritivi la puii din variantele experimentale

01002003004005006007008009001000
Masa corporală
(g)Sporul total de
creștere (G) Ingesta de nutreț
combinat (g) T0
T1
T2
T3
T41,21,251,31,351,41,451,51,55
FCRT0
T1
T2
T3
T4

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

22
3.1.2.2 Sporul total în subperioada de creștere 11 -22 zile
Datele referitoare la sporul total înregistrat de puii din cele 5 variante experimentale se
prezintă în tabelul 3.2 . Valorile de spor total reprezintă diferența dintre greutățile corporale ale
puilor stabilite la vârsta de 10 zile și de 21 zile.
În subperioada de creștere de la 11 la 21 zile, media sporului total la acela 5 variante
experimentale a oscilat de la 544,20 g la puii din T 3 și 604,33 g la puii din T 2.
Prelucrarea statistică a acestor rezultate prin testele ANOVA și Tukey HSD relevă că
diferenț ele de spor total dintre cele 5 variante experimentale urmează aceeași linie ca și în cazul
greutății corporale în sensul că adăugarea unor uleiuri esențiale , determină obținerea unui spor in
greutate mai mic , excepție face varianta experimentală T2 .
Mediile sporului total de greutate înregistrat la puii din variantele experimentale au fost
mai mici la toate variantele experimentale comparativ cu sporul total redat de ghidul de creștere
al hibri dului Ross 308 (654 g).
3.1.2.3 Ingesta de hrană în subperioada de creștere 11 -21 zile
Ingesta de hrană și indicii statistici ai acestui indicator stabiliți pentru fiecare variantă
experimentală în subperioada 11 -21 zile se prezintă în tabelul 3.2 .
După cum rezultă din datele tabelului în perioada 11 -21 zile , consumul de furaj combinat
la cele 5 variante experimentale a oscilat de la 796,80 g la puii din T2 care au avut cel mai mic
consum de furaj pentru aceasta perioada, și 890,00 g la puii din T0, care a avut cel mai mare
consum de furaj pentru aceasta perioada. Diferențele de ingestă de nutreț combinat dintre puii
din variantele experimentale fiind reduse, sunt nesemnificative din punct de vedere statistic.
Pragul de significanță în urma aplicării testului ANOVA a fost de 0.067 ceea ce înseamna că în
interiorul loturilor nu există diferențe semnificative dpv statistic.
Se poate constata că cel mai mare consum de furaj combinat se înregistrează la puii din
T0considerata varianta martor, puii care nu au primit în furaj nici un aditiv furajer. Ingesta de
hrană la cele 5 variante experimentale este mai mică decât ingesta consemnată în Ghidul de
creștere al hibridului Ross 308 (925 g).

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

23
3.1.2.4 Feed conversion ratio în subperioada de creștere 11 -21 zile
Valorile acestui indicator și interpretarea statistică a acest uia sunt prezentate în tabelul
3.2. Prin coroborarea datele de spor în greutate cu cele de ingestă a hranei, s -a obținut FCR. În
subperioada de creștere a puilor de la 11 la 21 zile FCR a a vut limite de variație cuprinse între
1,319 la T2 și 1,506 la T0. Varianta experimentală T2 înregistrează un FCR mai mic decât
celelalte variante experimentale, pentru această perioadă de crestere. Diferentele de consum
specific înregsitrate intre puii din cele 5 variante experimentale sunt nesemnificative din punct de
vedere statistic ( p≥0,05). Acest lucru rezultă ș i din valoare corficientului de significanta de
0,111 care este mai mic decât 0,05.
Se poate trage concluzia că administrarea unor aditivi fu rajeri corelat c u structura
furajului combinat și a cerinț elor puilor c e determină obținerea unor diferenț e nesemnificative
între valorile FCR
Indicele de conversie al hranei la variantele experimentale este mai mică la variantele T1 –
T3 comparativ cu valoarea FCR din Ghidul de creștere a hibridului ROSS 308 (1.41kg furaj
combinat / kg spor) .
3.1.3. Subperioada de creștere 22 -35 zile
Indicii bioproductivi ai puilor din cele 5 variante experimentale pentru această perioadă
de creștere sunt prezentați î n tabelul nr. 3.3 .
Tabelul nr. .3.3
Indicii bioproductivi și nutritivi la puii din variantele experimentale
Specificare Performanțe productive (22 -35 zile) (media ±SD1)
Greutatea
corporală 35 zile
(g) Sporul total per
perioadă (g/pui) Ingesta de hrană
(g/pui) FCR (kg:kg)
Tratament
T0 Control 1998,63 ±40,994 1170,00 ±54,671 2100,67 ±89,226 1,800 ±0,151
T1 2088,82 ±90,489 1278,00 ±63,694 1955,20 ±100,404 1,531 ±0,091
T2 2144,07 ±67,542 1308,40 ±60,063 2066,60 ±100,571 1,580 ±0,081
T3 1940,73±65,597 1170,13±65,605 2044,87±77,811 1,749±0,064
T4 1958,67±36,122 1175,27±58,079 2088,33±93,050 1,781±0,148
P-value ANOVA test4 0,012* 0,042* 0,382 0,046*
Diferențe
semnificative P<0.001 – – –
P<0.01 – – –
P<0.05 T2 vs T3; T4 T0 vs T 2 – T0 vs T 1

Evoluț ia indicilor bioproductivi și nutritivi la cele 3 variante experimentale poate fi urmarită și în
graficul de mai jos.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

24

Evoluț ia indicilor bioproductivi și nutritivi la puii din variantele experimentale

3.1.3.1 Masa corporală a puilor la vârsta de 35 de zile
Greutatea corporală a puilor din cele 5 variante experimentale și indicii statistici ai
acestui indicator la vârsta de 35 zile se prezintă în tabelul nr. 3.3
În tabel este prezentată media greutăților corporale rezultate din preluc rarea datelor de
cântărire individuală a puilor la vârsta de 35 zile pe baza mediilor obținute la cele 3 replicații
care alcătuiesc o variantă experimentală.
Conform datelor tabelare, după aplicarea testului Anova ș i a testului Tukey la sfârșitul
experimen tului se pot face următoarele constatări:
– în experimentul înterprins, media greutăților corporale de la cele 5 variante
experimentale a fost de 1940,73g la puii din T3 și 2144,07g la puii din T2. Intre variantele
experimentale există diferențe semnificative întrucât valoare a coeficientului de significanț ă este
0,012 acesta fiind mai mică decât 0,05. Diferențe semnificative se înregsitrează între variantele
T2 vs T3; T4 (p≤0,05), în favoarea lui T2.
3.1.3.2 Sporul total înregistrat de puii din variantele experimentale
Datele referitoare la sporul total înregistrat de puii din cele 5 variante experimentale sunt
prezentate în tabelul nr 3.3. La sporul total valorile reprezintă diferența dintre greutățile
corporale stabilite la vârsta de 35 zile re spectiv la 21 zile. Rezultatele obținute sunt prezentate în
tabelul nr. 3.3.
În urma prelucră rii statistice a datelor de spor în greutate s-a constatat că există diferenț e
semnificative din punct de vedere statistic între puii din cele 5 variante experimentale (p≤0,05). 05001000150020002500
Masa corporală (g) Sporul total de
creștere (G) Ingesta de nutreț
combinat (g) T0
T1
T2
T3
T41,351,41,451,51,551,61,651,71,751,81,85
FCRT0
T1
T2
T3
T4

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

25
Pentru această perioadă cel mai mare spor în greutate se înregsistrează la puii din T2 ( 1308,40 )
iar cel mai mic la puii din T0 (1170,00 g ). Diferențe semn ificative se înregistrează între puii din
T0 vs T2
3.1.3.3 Ingesta de hrană în subperioada 22-35 zile
Datele referitoare la ingesta de hrană în subperioa da de creștere a puilor de la 22 zile la
35 zile sunt preze ntate în tabelul nr . 3.3. Tot în acest tabel sunt cuprinși și indicii statistici
rezultați din prelucrar ea datelor prin t -test la cele 5 variante experimentale.
Din datele tabelului se poate constata că consumul total înregistrat de puii din variantele
experimentale în perioada 22 -35 zile este cupr ins între 1955,20g la varianta T1 și 2100,67g la
T0, variantă l a care nu s -a încorporat ulei esențial. Î n urma prelucrarii statistice, s -a constatat că
diferențele înregsitrate la puii din cele 5 variante experimentale au fost nesemnificative din punct
de vedere statist ic , coeficientul de significanț ă având valoarea 0,382.

3.1.3.4 Indicele de conversie al hranei (FCR) în subperioada de creștere 21 -35 zile
Datele de conversie a hranei (FCR) în perioada de finisare a puilor (21 -35 zile) precum și
rezultatele interpretărilor statistice sunt prezentate în tabelul nr. 3.3.
FCR î nregistrat de puii din variantele experimentale a fost cuprins între 1,531 și 1,8000
kg furaj / kg spor . Diferen țele înregsitrate între variantele experimentale au fost semnif icative din
punct de vedere statis tic, coeficientul de significanț ă având valoarea de 0,046 apropape de limita
de semnificaț ie 0,05. Diferențe semnificative se î nregistrează între puii din T0 ș i cei din T1
(p≤0,05).
3.1.4. Subperioada de creștere ecloziun e-35 zile
Valorile sporului total înregistrat pe întreaga perioadă experimentală sunt prezentate în
tabelul nr. 3.4 și reprezintă diferențele de greutate corporală stabilite prin cântărirea individuală a
puilor la vârsta de 35 zile și respectiv la ecloziune.
În tabelele de mai jos sunt prezentate și datele rezultate din prelucrarea și interpretarea
statistică a valoril or de spor prin testul Tukey HSD.
Indicii bioproductivi ai puilor din cele 5 variante experimentale pentru această perioadă
de creștere sun t prezentați î n tabelul nr. 3.4.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

26
Tabelul nr. 3.4
Indicii bioproductivi și nutritivi la puii din variantele experimentale
Specificare Performanțe productive (1 -35 zile) (media ±SD1)
Greutatea
corporală 35 zile
(g) Sporul total per
perioadă (g/pui) Ingesta de hrană
(g/pui) FCR (kg:kg)
Tratament
T0 Control 1998,63±40,994 1959.8333 ±40,99492 3208.2333 ±117.22527 1.6380 ±0.08496
T1 2088,82±90,489 2050.0167 ±90,49835 2936.4000 ±74.58123 1.4340 ±0.06655
T2 2144,07±67,542 2105.0667 ±67,54268 3065.4000 ±97.47800 1.4563 ±0.03400
T3 1940,73±65,597 1901.7333 ±65,59705 3068.8667 ±105.79345 1.6137 ±0.02194
T4 1958,67±36,122 1919.6667 ±36,12220 3104.6333 ±63.26376 1.6180 ±0.05977
P-value ANOVA test4 0,012* 0,012* 0,05* 0,003* *
Diferențe
semnificative P<0.001 – – –
P<0.01 – – –
P<0.05 T2 vs T3; T4 T2 vs T3; T4 T0 vs T1 T0 vs T1,
T0 vs T2,
T1 vs T3, T4,
T2 vs T3, T4

Evoluți a indicilor bioproductivi și nutritivi la pu ii din variantele experimentale

3.1.4 .1 Sporul total la puii din variantele experimentale

Conform Ghidului de creștere a hibridului Ross 308 până la vârsta de 35 zile puii
trebuie să realizeze un spor total de 2071 g. Comparativ cu această valoa re de referință, puii din
cele 5 variante experimentale ajung la vârsta menționată (35 zile) la sporu ri totale care oscilează
de la 1901.7333g la T3 și 2105.0667 g la T2. 0500100015002000250030003500
T0 Control T1 T2 T3 T4
Sporul total per perioadă (g/pui) Ingesta de hrană (g/pui) FCR (kg:kg)

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

27
În urma prelucrarii statistice a datelor se constată că între variante exi stă diferente
semnificative ( p≤ 0,05), valoarea coeficientulu i de significanță fiind de 0,012 . Diferenț e
semnif icative se înregsitreayă între T2 vs T3; T4 (p≤0,05).
3.1.4 .2 Ingesta de hrană în perioada experimentală (ecloziune -35 zile)
Pe baza datelor de ingestă a hranei stabilite pentru fiecare subperioadă de creștere a puilor
s-a determinat consumul total de furaje combinate pe întreaga perioadă experimentală respectiv
de la ecloziune la 35 zile.
Datele de consum precum și indicii statistici stabiliți prin testul Tukey se prezintă în tabelul
nr. 3.4.
În Ghidul de creștere a hibridului Ross 308 se prevede că până la vârsta de 35 zile
ingesta totală de nutreț combinat să fie de 3331 g /pui.
În experimentul întreprins la cele 5 variante, consumul de NC a osci lat de la 2936.4000g
la puii din T1 și 3208.2333g la puii din T0. Între puii din variantele experimentale T0 și T1 se
înregistrează diferențe semnificative de consum ( p≤0.05) .
3.1.4 .3 Indicele de conversie al hranei –FCR în perioada experimentală ecloziune -35 zil e
Pe baza datelor de ingestă a hranei și de spor total în greutate s -a calculat indicele de
conversie a hranei –FCR ale cărui valori pe întreaga perioadă experimentală (ecloziune -35 zile)
sunt prezentate în tabelul 3.4. Conform datelor însc rise în Ghidul de creșterea hibridului Ross
308 indicele de conversie a hranei până la vârsta de 35 zile este de 1.576 .
În condițiile acestui experiment, acest indicator la cele 5 variante experimentala a variat
de la 1.4340 la puii din T1 și 1.6380 la puii din T0. În urma aplicării testului Anova s -a constatat
că între cele variantele experimentale există diferențe semnificative, valoarea coeficientului de
significanță fiind de 0,003. Folosind testul Tukey s -a constatat că sunt diferențe se mnificative
între următoarele variante experimentale: T0 vs T1, T0 vs T2, T1 vs T3, T4, T2 vs T3, T4
(p≤0,05).

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

28
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Referitor la greutatea corporală s -a constatat că introducerea uleiului de cimbru in furajul
combinat destinat puilor de carne determină obținerea la puii de carne a unei greutăți corporale
mai mari com parat iv cu puii care au consumat furaj combinat fără ulei.
Încorporarea uleiurilor esențiale în furajul combinat destinat puilor de carne determină
reducerea consumului de fu raj co mparative cu lotul martor.
Încorporarea uleiului esenț ial de cimbru in furajul combinat determină reducerea
indicelui de conver sie al hranei.
RECOMANDARE
Pe baza concluz iilor trase se poate recomanda î ncorporarea uleiului esențial de cimbru în
structura furajului combinat la puii de carne întrucât determină îmbunătățirea indicilor nutritivi și
bioproductivi la puii de carne.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

29
BIBLIOGRAFIE
1. Ertas, O. N., Guler, T., Ciftci, M., Dalklllc, B., Simek, U.G., 2005, The effect of an essential
oil mix derved from oregano, clove and anise on broiler performance. Inrenational Journal of
Poultry Science 4 : 879 -884.
2. Giannenas, I., Florou -Paneri, P ., Papazahariadou, M., Chrristaki, E., Botsoglou, N. Aa., Spais,
Aa. B., 2003, Effect of dietary supplementation with oregano essential oil on performance of
broilers after experimental infection with Eimeria tenella. Aarchives of Aanimal Nutrition 57 :
99-106.
3. Helander, I.M., Aalakomi, H.L., Latva – Kala, K., Mattila –Sandholm, T., Pol, I.,M Smid, E.
J., Gorris, L.G.M., von Wright a., 1998, Characterization of the action of selected essential oil
components on Gram –negative bacteria. Journal of Agric ultural and Food Chemistry 46: 3590 –
3595.
4. Kamel C. 2000. Botanicals in modern animal production strategies: seeing is believing.
5. Kamel C. A novel look at a classic approach of plant extracts. Feed Mix, November. 2000.
6. Kamel, C., 2000, Natural plant extract. Classical remedies bring modern animal production
solutions. 3 rd Conference on Sow Feed Manufacturing in the Meditarranean Region. March 22 –
24, Reus, Spain pp. 31 – 38.
7. Lee, H. S., Ahn, Y. J., 1998, Growth in hibiting effects of Cinnamonum cassia bark – derived
materials on human intestinal bacteria. Journal of Agricultural anf Food Chemistry 46: 8 -12.
8. Lee, Y. -K., Nomoto, K., Salminen, S. and Gorbach, S.L. (1999) Handbook of Probiotics. John
Wiley and Sons, New York.
9. Losa, R., 2000, The use essential oils in animal nutrition. 3 RD Conference on Sow Feed
Manufacturing in the Mediterranean Region. March 22 -24, Reus, Spain, pp. 39 – 44.
10. Mitsch, P., Zitterl -Eglseer, K., Kohler, B., Gabler, C., Losa, R., Zimpernik, I., 2004, The
effect of two different blends of essential oil components on the proliferation of Clostridium
perfringens in the intestines of broiler chickens. Poultry Science 83: 669 – 675.
11. Ramakrishna, R.R., Platel, K., Srinivasan, K., 20 03, In vitro influence of species and spice –
active principles on digestive enzymes of rat pancreas and small intestine. Food 47: 408 -412.

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne

30
12. Williams, P., Losa, R., 2001, The use of essential oils and their compounds in oultry
nutrition. Wolrd Oultry 1 7: 14 – 15.
13. Zrustova, J., Ritter, M., Svoboda, K.p., Brooker, J.D., 2005, Secondary plant metabolites to
control growth of Clostridium perfringens from chickens, 15 th European Symposium on Poultry
Nutrition. 24 – 29 september 2005, Balatonfured, Hung ary, pp. 221 – 233.
14.Prof. Dr. Constantin Pârvu, Enciclopedia plantelor , Plante din flora României A -C Vol. 1,
Editura Tehnică, București 2002)
15.Prof. Dr. Constantin Pârvu, Enciclopedia plantelor , Plante din flora României D -L Vol. II,
Editura Tehni că, București 2003)
16. http://europa.eu.int/comm/reserach/agriculture/resear chthemes/agri environment.html
17. www.aviagen.com