Efectul cutremuelor asupra c lădirilor [604423]

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Riscuri Naturale si
Amenajari Teritoriale

Lucrare de dizerta ție
„Efectul cutremuelor asupra c lădirilor
din aria urban ă a Municipiului Ia și”

Îndrumător: Masterand: [anonimizat], Iulie – 2017

Cuprins
I.Introducere .
II.Modul de produce al cutremurelor și caracteristicile acestora.
II.1Scara intensit ăților.
III. Cutremur ele la nivel mondial.
IV. Seismicitatea în Rom ânia.
IV.1 Zona Vrancea
IV.2 Zona Est – Vrancea
IV.3 Zona Făgăraș-Câmpulung
IV.4 Zona Danubian ă
IV.5 Zona Banat
IV.6 Zona Cri șana-Maramure ș
IV.7 Depresiunea B ârlad
IV.8 Depresiunea Predobrogean ă
IV.9 Depresiunea Intramoesic ă
IV.10 Depresiunea Transilvaniei
V. Cladirile din Municipiul Iasi
V.1 Fișele imobilelor din zona Podu Ro ș
VI. Concluzii

Capitolul I. Introducere

Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările Pământului , ce constau în
vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin ro ci. Aceste
vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice , fiind des cauzate de o activitate vulcanică .
Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă
daune majore, seism sau mișcări seismi ce pentru cele care trec neobservate și mișcări non –
seismice pentru cele provocate de om.
Scara seismologică a lui Richte r este o scală logaritmică , care este folosită pentru evaluarea
magnitudinii unui eveniment seismic.
Cutremurele puternice pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi, provoa că
alunecări de teren, chiar catastrofe naturale . Cutremurele submarine pot declanșa formarea de
valuri uriașe (de până la 30 de m înălțime și atingând viteze neaște ptate (800 km/h). Astfel,
în Oceanul Pacific fenomenele tzunami (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube
materiale foarte mari, cu pierderi de vieți omenești.
Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se numește seismologie .
Magnitud inea (M) unui cutremur este o mărime adimensională ce caracterizează energia
eliberată în focarul unui cutremur sub forma de unde seismice Se determină, în mod uzual, pe
scara Richter folosind înregistrările diferitelor statii seismice.
O altă practică este calculul magnitudinii din moment seismic, mărime proportională cu
produsul dintre aria suprafetei de rupere si deplasarea medie pe falie. Scara de magnitudine este
exponentială: o cre ștere cu o unitate a magnitudinii corespunde cu o crestere de 30 de ori a
energiei eliberate. De exemplu, pentru un cutremur de magnitudine 6.0 energia eliberată este de
aproximativ 30 de ori mai mare decât la un cutremur de magnitudine 5.0, în timp ce la un
cutremur de magnitudine 7.0 energia eliberată este de ap roximativ 900 de ori (30 x 30) mai mare
decât la un cutremur de magnitudine 5.0.

Figura nr. I. Elementele caracteristice ale cutremurului

Locul din interiorul pământului unde se generează cutremurul se numește hipocentru sau
focar, iar proiec ția acestuia la suprafa ța Pamântului se numește epicentru . Distanța de la
epicentru la un alt punct de pe suprafața Pământului se numește distanță epicentrală, iar
distanța de la focar la un punct de pe suprafața Pământului se numește distanță h ipocentrală .

Capitolul II. Modul de produce al cutremurelor și caracteristicile
acestora

Producerea cutremurelor
În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru , adică din punctul situat
deasupra vetrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se numesc
unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu
undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele primare
sunt urmate de undele secundare , sau undele S . Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui
perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea
solului și accent uează efectul distrugător al undelor secundare.
1. Unda P :
 este o undă longitudinală, de compresie
 determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare
 unda se deplasează prin compresie -dilatare în direcția de mers
 amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea (energia cutremurului)
 este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în plan vertical
 nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă) aproximativ 20%
din energia totală a cutremurului
2. Unda S :
 este o undă transversală, de forfecare
 determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de direcția de
propagare
 deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui șarpe (mișcări ondu latorii stânga –
dreapta față de direcția de înaintare)
 este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în plan orizontal

 este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a cutremurului
 determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata de oscilație
 clădirile cad datorită intrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a structurii clădirii
cu frecvența undei incidente, în acest caz efectul distructiv fiind puternic amplifica t .

Figura nr. II.
Amplitudinea mișcării solului datorată unui cutremur depinde de o serie de factori precum
magnitudinea, distanța epicentrală, distanța hipocentrală, topografia și condițiile geologice
locale.
Intensitatea (I) cutremurului este mărimea care exprim ă modul în care a fost simțit un
cutremur într -o zona. Scara MSK (Medvedev, Sponhauer, Karnik) modificat ă, este o scara de 12
grade (I -XII) cu ajutorul căreia se poate aprecia intensitatea cutremurelor în diferite zone în
funcție de efectele produse de aceste cutremure asupra oamenilor, animalelor, construcțiilor,
solului, etc.
Scara Richter de magnitudini , numită astfel după Dr. Charles F. Richter de la California
Institute of Technology este cea mai cunoscută scară de masură a magnitudinilor. Richter a
inventat aceast ă scară în 1935 ca instrument matematic pentru compararea m ărimilor
cutremurelor. Scara este logaritmică, astfel încât o înregistrare de gradul 7 (de exemplu) indică o
mișcare a solului de 10 ori mai mare decât cea corespunzătoare unui cutremur de grad 6,

respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de magnitudine mai mică decâ t 2
sunt numite microcutremure, nu sunt simtite de oameni si sunt înregistrate doar de seismografele
locale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egală cu 4,5 sunt destul de puternice pentru a
putea fi înregistrate de seismografele sensibile de pe într egul glob, fiind simtite de oameni de
cele mai multe ori. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari,
iar cele mai mari de 8 grade, majore. Cu toate că scara Richter nu are, teoretic, limita superioară,
există totusi o limită si anume aceea a celui mai mare cutremur produs până în prezent: 8,8.
2.1 Scara intensităților.
Efectele unui cutremur la suprafa ța Pământului sunt reprezentate numeric prin termenul
numit intensitate seismică. Cu toate că de -a lungul ultimelor secole s -au realizat numeroase
scări de intensităti pentru evaluarea efectelor cutremurelor, cea mai folosită este Scara Mercalli
modificată (in Statele Unite ale Americii) si o variantă adaptată a acesteia corespunzatoar e
tipurilor de clădiri specifice în Europa: Scara Europeană a intensitătilor macroseismice.
Prima scară mentionată mai sus este rezultatul scării realizate de Mercalli în 1902 si al
modificărilor efectuate ulterior de alti seismologi. Această scară cuprinde 12 niveluri crescătoare
de intensităti, de la miscări imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentată de obicei
prin cifre romane. Scara intensit ăților nu are o baz ă matematic ă, fiind aranjat ă arbitrar doar pe
baza efectelor observate. Evaluarea intensit ății unui cutremur poate fi f ăcută doar după rapoartele
martorilor oculari și după studierea si interpretarea rezultatelor cercet ărilor din teren. Scara de
intensități este mai folositoare persoa nelor care nu lucrează în domeniu decât scara de
magnitudini, deoarece intensitatea se referă la efectele reale de la suprafa ța locului de interes.
I Nu se simte
II Simtit de persoanele care se odihnesc, la etajele înalte sau în alte locuri favorabile.
III Simtit în interioare. Balansarea obiectelor at ârnate. Vibratii asem ănatoare cu trecerea
unor camioane usoare.
IV Vibratii asem ănatoare cu trecerea unor camioane grele. Tr ăncănitul geamurilor, veselei si
a usilor. Paharele zornăiesc. Scârtâitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste
etajul IV.
V Simtit în afară; directia poate fi estimat ă. Cei care dorm se trezesc. Lichidele se

împrăstie. Obiectele mici se deplasează. Usile trosnesc, se deschid, se închid.
VI Simtit de toată lum ea; multi se sperie si aleargă spre iesire. Persoanele merg fară
stabilitate. Tablourile cad de pe pereti. Mobila este miscat ă sau rasturnat ă. Copacii,
tufisurile se clatin ă.
VII Dificultati în a mentine pozitia verticală. Simtit mai ales de motociclisti. Obiectele
atarnate vibreaza. Mobila se crapă. Distrugeri în rândul clădirilor cu o rezistentă scazută.
Acoperisurile se rup. Cad carămizi, plastic, pietre, tigle, cornise. Valuri în bazine; apa
tulbure de noroi. Prăbusiri si alunecări de teren. Clopotele mari sună. Santurile pentru
irigatii avariate.
VIII Direcția motocicletelor afectat ă. Avarieri în rândul construc țiilor; partial pr ăbușite.
Câteva avarieri în rândul constructiilor întărite. Căderi de tencuială si de pereti. Prăbusiri
de cosuri, fabrici, monumente, turnuri, bazine înalte. Scheletul caselor mutat de pe
fundatie dacă nu prăbusit. Ramuri rupte de copaci. Despicări de teren umed si pe râpele
abrupte.
IX Panică generală. Clădirile cu o slab ă rezistentă distruse, cele cu o rezistent ă medie grav
avariate, unele complet d ărâmate, cele întărite serios avariate. Avarieri serioase
rezervoarelor. Conductele subterane sparte. Cr ăpături în teren. În zonele m âloase f ântâni
si cratere în pamant.
X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alături de fundatii. Structuri rezistente de
lemn si poduri distruse. Digurile, santurile, drumurile serios afectate. Alunecări masive
de teren. Apa iesită din canale, râuri, lacuri. Nisip si mal întins pe plaje si pe pământ plat.
Sinele de cale ferat ă îndoite usor.
XI Sinele de cale ferată îndoite foarte mult. Conductele subterane ireparabile.
XII Avarieri aproape în totalitate. Deplasări masive de stânci. Obiecte împrăstiate.
Cutremurele pot avea durate diferi te. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a
durat doar 40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. Cutremurul
principal este urmat de altele cu intensitate din ce în ce mai mică. Acestea sunt provoca te de
faptul că rocile dislocate încep să se reaseze într -o pozitie stabilă, ceea ce poate din nou provoca
distrugeri enorme. In anul 1985, în centrul orasului Mexico, un cutremur de gradul 11 pe scara
Mercalli a provocat pagube imense. Replica din ziua ur mătoare, de intensitatea 10 pe scara

Mercalli a distrus si ceea ce a mai rămas. Cele două cutremure împreună au provocat moartea a
aproximativ zece mii de oameni si ruinarea clădirilor din oras.
Cutremure intraplaci sunt cutremurele care nu se produc la marginile pl ăcilor tectonice.
Studiind aceste tipuri de cutremure în diferite zone de pe glob, seismologii au ajuns la concluzia
că marea lor majoritatea se produc prin faliere invers ă, proces datorat fortelor de compresiune la
care sunt supuse rocile. Se pare c ă mișcarea plăcilor tectonice induce efecte de compresiune și
asupra rocilor nesituate în apropierea marginilor pl ăcilor. Cutremurele intrapl ăci nu sunt la fel de
întalnite ca cele produse la marginea pl ăcilor tectonice, dar pot produce chiar și cutremure
majore (magnitudine > 7.0). Și în Rom ânia avem astfel de cutremure, în mai toate zonele
seismice cu excep ția zonei Vrancea.

Capitolul III . Cutremurele la nivel mondial
Cele mai intense cutremure înregistrate
După datele furnizate de USGS ; magnitudinea pe scara Richter .
Nr.crt. denumire locul data magnitudine mențiuni
1. Cutremur în Chile Chile 22.05.1960 9,5 1655 de morți, 3000 de
răniți și 2 milioane fără
adăpost
2. Prince William
Sund Alaska 28.03.1964 9,2

3. Cutremur în
Oceanul Indian Sumatra 26.12.2004 9,1 După noile interpretări a
avut intensitatea de 10,1 –
11.3
4. Kamciatka Rusia 04.11.1952 9,0

5. Cutremurul din
Sendai (2011) Japonia 11.03.2011 9,0

6. Oceanul Pacific Chile 27.02.2010 8,8

7. Cutremur în Ecuador 31.01.1906 8,8

Ecuador
8. Rat Islands Alaska 04.02.1965 8,7

9. Cutremur în Nord –
Sumatra Nord –
Sumatra 28.03.2005 8,6

10. Assam Tibet 15.08.1950 8,6

11. Andreanof Islands Alaska 09.03.1957 8,6 După noi aprecieri mai
puțin de 13
12. Cutremur
în Bandasee Indonezia 01.02.1938 8,5

13. Kamciatka Rusia 03.02.1923 8,5

14. Chile -Argentina Chile 11.11.1922 8,5 După noi aprecieri mai mult de
8,3
15. Kuril Islands Insulele
Kurile 13.10.1963 8,5

16. Ningxia -Gansu China 16.12.1920 7,8 După noi aprecieri mai puțin de
8,6

Capitolul IV. Seismicitatea în România
Seismicitatea Rom âniei
Zonele seismogene se definesc ca arii cu seismicitate grupată, în interiorul cărora activitatea
seismică și câmpul de tensiuni sunt considerate a fi relativ uniforme. Identificarea
caracteristicilor pe termen lung ale procesului de generare a cutremurelor în fiecare zonă
seismogenă este de importanță majoră pentru estimarea hazardului seismic.
Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată în
litosfera subcrustală, la curbura Carpaților Orientali – regiunea Vrancea.
Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanță locală
pentru hazardul seismic: zonele Est – vrânceană, Făgăraș – Câmpulung, Danubiană, Banat,
Crișana – Maramureș, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică,
depresiunea Transi lvaniei (Radulian et al., 2000). Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu
magnitudine Mw < 5.0 – se observă sporadi c, cu precădere în nordul Olteniei, Depresiunea
Hațeg, partea estică a Câmpiei Române, Platforma Moldovenească, Orogenul Carpaților
Orientali.

Figura nr.III. Seismicitatea subcrustală (adâncime > 60 km) (catalogul ROMPLUS, Oncescu et
al., 1999, actualizat).

Figura nr.IV. Seismicitatea de adâncime normală (h < 60 km) (catalogul ROMPLUS, Oncescu et
al., 1999, actualizat). Zonele seismogene – după Radulian et al. (2000) și Ardeleanu et al. (2005).

IV. 1 Zona Vrancea (VR)
Regiunea Vrancea este o zonă seismică complexă de convergență continentală, situată la
contactul a 3 unități tectonice: placa Est – Europeana, subplăcile Intra – Alpină și Moesică
(Constantinescu et al., 1976).
Cea mai puternică activitate seismică pe teritoriul României se concentrează la adâncimi
intermediare (60 – 200 km), într -un corp litosferic mai rece, în coborâre gravitațională, orientat
aproape vertical. Activitate ridicată a fost observată în două domenii de adâncime – între 80
și100 km, și re spectiv între 120 și 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s -au produs în
ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) și 1990 (Mw 6.9) în segmentul superior, iar
evenimentele din 1940 (Mw 7.7) și 1986 (Mw 7.1) în cel inferior.

Rata de produce re a cutremurelor puternice – între unu și șase evenimente cu magnitudine
Mw > 7.0 pe secol – într-un volum focal extrem de restrâns implică un nivel înalt al ratei
deformării relative/specifice (~3.5×10 -7 an-1). Procesul tectonic la adâncime apare ca decu plat,
în mare măsură, de tectonica în crustă.
În ceea ce privește mecanismul focal al cutremurelor vrâncene de adâncime intermediară,
falierea inversă – cu axa extensiilor (T) aproape vericală și axa compresiilor (P) cvasi -orizontală
– caracterizează toate evenimentele majore (Mw > 6) și, de asemenea, peste 90% din
evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu și Trifu, 1987;
Enescu și Zugrăvescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s -au
evidențiat două soluții tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV și înclinat spre NV, iar
axa P perpendiculară pe Arcul Carpatic; și (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P
paralelă cu arcul muntos. Datele disponibile – atât macroseismice cât și instrumentale – indică
soluții de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.
Mecanisme de tip faliere normală sau alunecare laterală/ în direcție au fost rar observate,
pentru evenimente localizate cu precădere la marginea superioară și respectiv inferioară a
volumului seismogen (Radulian et al., 2000). Regimul tensional în zo na subcrustală Vrancea este
predominant compresiv.

IV. 2 Zona Est -Vrancea (EV)
Seismicitatea superficială în regiunea Vrancea se distribuie difuz spre est față de Arcul
Carpatic, într -o bandă delimitată de falia Peceneaga – Camena la nord, și de falia Intra -Moesică
la sud (așa -numita subplacă a Marii Negre). Seismicitatea constă din cutremure de mărime
moderată, care nu depășesc magnitudinea 6. Manifestări explozive ale activității seismice – sub
forma secvențelor seismice sau a roiurilor de c utremure – sunt frecvente în această zonă (de ex.
în regiunea Râmnicu Sărat – Focșani, în aria Vrâncioaia).
Rata momentului seismic în crustă, în zona Vrancea (~5.3×1015 Nm/an) este mult mai mică
decât rata în domeniul subcrustal (~1.2×1019 Nm/an) (Radu lian et al., 2000).
Diversitatea mecanismelor focale – falierea inversă, alunecarea laterală și falierea normală
sunt observate în egală măsură – indică un câmp de tensiune complex, caracteristic tranziției de
la regimul compresiv predominant la adânci me, la regimul extensional predominant în crustă.

IV. 3 Zona Făgăraș – Câmpulung (FC)

Zona Făgăraș – Câmpulung este situată în partea de răsărit a Carpaților Meridionali. Este
caracterizată de șocuri ce pot ajunge până la Mw~6.5, cele mai puternice cutremure de suprafață
înregistrate pe teritoriul Romaniei. Ultimul cutremur major s -a produs pe 16 ianuarie 1916
(Mw=6.4) și a fost urmat de o importantă activitate de replici.
Distribuția epicentrelor pune în evidență două grupări semnificative: una localizată în partea
de vest a zonei, care include șocurile cele mai mari puternice (Mw~6), cealaltă situată la est
(regiunea Sinaia), cu evenimente mai mici (Mw<5).
Mecanismele focale sunt de tip alunecare laterală și faliere normală, indicând un câmp de
tensiune extensional. Falierile de tip alunecare laterală predomină, planele de falie fiind orientate
NV-SE (Enescu et al., 1996).

IV. 4 Zona Danubiană (DA)

Zona seismogenă Danubiană reprezintă extremitatea vestică, adiacentă fluviului Dunărea, a
unității orogene a Carpaților Meridionali.
Rata activității seismice este relativ ridicată, în special la granița cu Serbia și dincolo de
aceasta, peste Dunăre. Magn itudinea observată nu depășește valoarea de 5.6.
Puținele soluții de mecanism focal disponibile indică faliere normală, cu axa T orientată aprox.
N–S, în concordanță cu regimul de tensiune extensional din Carpații Meridionali (Oncescu et al.,
1988; Radu lian et al., 2000).

IV. 5 Zona Banat (BA)
Contactul între Depresiunea Panonică și orogenul Carpatic se întinde în întregime de -a lungul
graniței vestice a României.
Distribuția seismicității indică existența a două arii active, relativ distincte: Banat, la sud și
Crișana – Maramureș, la nord, deși diferențe tectonice sau geostructurale între cele două zone nu
au fost puse în evidență.

Seismicitatea zonei Banat s e caracterizează prin relativ numeroase cutremure cu magnitude
Mw>5, dar fără să depășească Mw 5.6. Socurile mai puternice, care sunt de obicei urmate de
secvențe de replici, apar grupate în timp (în ferestre de câteva luni).
În contrast cu mecanismele focale observate în aria avanfosei Carpaților (cu excepția zonei
crustale Vrancea) și în Carpații Meridionali, unde falieri inverse nu au fost puse în evidență, aici
falierile inverse și alunecările laterale sunt predominante. Ele conturează un câmp regio nal de
compresie orizontală pe direcție E –V, în concordanță cu un model aproximativ radial al
regimului extensional din Bazinul Panonic (Grünthal and Stromeyer, 1992), care implică
compresie pe direcție E –V la est de bazin, în regiunea intra -Carpatică.

IV. 6 Zona Crișana -Maramureș (CM)

Cataloagele de cutremure istorice raportează producerea de evenimente cu magnitudine mai
mare decât 6 în Crișana -Maramureș (catalogul ROMPLUS, Oncescu et al., 1999 – 1 eveniment,
Shebalin et al., 1998 – 2 eveniment e, în prima jumătate a secolului XIX). Pe baza informației
istorice sunt de asemenea raportate mai multe cutremure cu efecte distrugătoare, cu magnitudine
peste 5.
În perioada instrumentală însă (începând cu secolul XX), a fost localizat în zonă un singur
eveniment cu magnitudine apropiindu -se de 5.

IV. 7 Depresiunea Bârlad (BD)

Depresiunea Bârlad este o depresiune de subsidență situată la NE de regiunea Vra ncea, în
Platforma Scitică, și reprezintă prelungirea către NV a Depresiunii Predobrogene. Cutremurele
observate sunt de mărime moderată – nu depășesc Mw=5.6.
Soluțiile de plan de falie disponibile indică un regim de stres predominant extension al.
Falierea normală este probabil legată de falierea în trepte, evidențiată în Depresiune (Mutihac
și Ionesi, 1974).

IV. 8 Depresiunea Predobrogeană (PD)

Zona seismogenă aparține marginii de sud a Depresiunii Predobrogene, urmărind aliniamentul
faliei Sfântul Gheorghe.
În linii generale, seismicitatea și caracteristicile mecanismelor focale sunt similare cu cele
evidențiate pentru depresiunea Bârlad: activitate seismică moderată (Mw≤5.3) – grupată mai ales
de-a lungul faliei Sfân tul Gheorghe și regim extensional al câmpului de deformare. Similitudinea
poate fi pusă pe seama afilierii celor două zone la aceeași unitate tectonică – Platforma Scitică.

IV. 9 Falia Intramoesică (IM)
Falia Intramoesică traversează Platforma Moesică în direcție SE -NV, separând două
sectoare distincte, cu constituție și structură diferite, ale fundamentului. Deși este o falie adancâ
bine definită, atingând baza litosferei (Enescu, 1992), și se extinde către sud -est până în regiunea
Faliei Anatoliene (Săndulescu, 1984), activitatea seismică asociată este slabă și sporadică (numai
două evenimente cu magnitudine mai mare decât 5, ambele raportate în perioada instrumentală).
Adâncimea focarelor (atunci când poate fi constrânsă) a re valori relativ mari (h~35 km),
sugerând un proces activ în crusta inferioară sau în mantaua superioară.
Foarte puținele soluții de mecanism focal disponibile pentru această zonă sunt toate
consistente cu regimul extensional observat în aria avanf osei Carpaților (cu excepția regiunii
crustale Vrancea).

IV. 10 Depresiunea Translvaniei (TD)
Această zonă seismogenă este definită numai pe baza informațiilor istorice.
Activitatea seismică aproape lipsește în prezent. Cu toate acestea, mai multe cutremure cu
magnitudine peste 5 (două evenimente având Mw > 5.5) au fost raportate pe baza documentelor
istorice, importante efecte distructive fiind consemnate în Transilvania (catalogul ROMPLUS,
Oncescu et al., 1999).

Capitolul V . Clădirile din Municipiul Iași (Pod u Roș)

Blocurile din Podul Roș au fost construite începnd cu anii 1958 -1960 și amplasate de o parte
și de alta a arterelor principale cum ar fi: Strada Nicolina, Strada Țuțora, Splai Bahlui, Sf. Lazăr,
Șoseaua Națională, Șoseaua Republicii.
În anii următori (1960 -1970), s -au construit blocurile de pe străzile și aleele adiacente
străzilor principale mai s us menționate, spre exemplu: Aleea Decebal, Aleea Rozelor, Strada
Primaverii.
Cele mai noi blocuri din zona sunt cele construite pe artera ce leagă Podul Roș de Hala
Centrală (Sf. Lazar, anii 1975 – 1985).
Analiza riscului seismic a acestor blocu ri se bazează pe următoarele aspecte:
– Anul construc ției
– Materialele folosite
– Modul de îmbinare a elementelor constructive
– Modul de exploatare
– Înălțimea.
Prin urmare, blocurile cu risc seismic cel mai ridicat sunt cele construite din caramid ă,
neavând foarte multe elemente de îmbinare și de rezistență, aceste blocuri fiind cu precădere cele
construite pe arterele secundare care se întretaie cu cele amintite mai sus.
Imobilele cu 10 nivele au un risc seismic mai scăzut, deoarece au eleme nte de siguranță în
construcție, grinzi și stâlpi din beton armat, fiind prevăzute cu un “sistem de role la nivelul
elevației în vederea reducerii trepidațiilor și a mișcărilor în plan orizontal care ar putea duce la
prăbușirea etajelor superioare. Imobile le din această categorie sunt amplasate numai la arterele
principale, de o parte și de alta a acestora, fiind intercalate cu imobile cu patru etaje care au un
risc seismic scazut.
Acestea din urmă sunt construite din placi prefabricate de beton arma t care conferă o mare
rezistență la miscările tectonice , atat prin natura construcției cât și a numărului redus de etaje.

În figura 5 este prezentată harta imobilelor cu risc seismic din zona Pod Roș, Iași. Precum se
poate observa, cele 21 de clădi ri luate în studiu prezintă risc de gradul 1 (R1), 2 (R2) și 3 (R3).
Clădirile cu risc de gradul 1 ( R1) corespund construcțiilor cu risc ridicat de prăbușire la
cutremure având intensitățile corespunzătoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de
proiectare).
Clădirile cu risc de gradul 2 ( R2) corespund construcțiilor la care probabilitatea de prăbușire
este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore la incidența cutremurului de
proiectare.
Clădirile cu risc de gradul 3 ( R3) corespund construcțiilor la care sunt așteptate degradări
structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările
elementelor nestructurale pot fi importante.
Ultima clasă de risc, care nu este reprezentată p e hartă, este cea de gradul 4 ( R4) care corespunde
imobilelor noi, proiectate pe baza cerințelor în vigoare.
Toate cele 21 de clădiri sunt blocuri de locuit, construite din cărămidă și beton armat între anii
1960 -1975.
Din totalul de clădiri lu ate în studiu se observă că frecvența cea mai mare este deținută de
imobilele cu risc de gradul 3 ( R3), cu un efectiv de 10 clădiri ( fig.5.) . Acestea, în cazul unui
cutremur nu vor suferi degradări structurale semnificative.
Din fișa imobilelor ( Anexa 1) se constată că toate clădirile cu gradul de risc 3 ( R3), deși au
fost construite prin anii 1960 -1970, acestea au fost reabilitate recent, de aceea vulnerabilitatea lor
în cazul unui cutremur a scăzut considerabil. Așadar, populația prezentă în aceste imobile nu va
fi afectată.
În clasa imobilelor cu gradul de risc 2 ( R2) sunt incluse doar dou ă clădiri, acestea fiind
locuințe construite în anii 1963, respectiv, 1974,nereabilitată, fără izolație termică, respectiv,
reabilitată recent, cu izolați e termică.

Figura nr. V.: Harta imobilelor cu risc seismic din zona Pod Roș, Iași
Acestea prezintă probabilitate de prăbușire redusă, însă în cazul unui cutre mur, degradările
structurale vor fi semnificative, existând posibilitatea rănirii persoanelor aflate în imobile.
Având în vedere ca imobilele sunt blocuri de locuit, ambele clădiri având însumată o
capacitate de aproximativ 300 de personae, în cazul apariției unui cutrenur pe timp de noapte
(frecvența acestora fiind mai ridicată n oaptea), numărul de victime ar fi mult mai mare decât în
cazul producerii unui cutremur pe timp de zi.
În cazul clădirilor cu risc de gradul 1 ( R1), acestea au o frecvență absolută de 9 din totalul de
21 de clădiri ( fig.5.), cu un procentaj mare de 42 ,85%. Toate clădirile clasate în gradul1 de risc

(R1) sunt locuințe tip bloc, nereabilitate, acestea nefiind nici izolate, construite prin anii 1960 –
1965, cu o capacitate cuprinsă între 100 și 300 de personae.
În cazul producerii unui cutrenur ace stea au un risc ridicat de prăbușire, existând
posibilitatea înregistrării unui număr mare de victime. Având în vedere capacitatea imobilelor,
însumate, acestea prezintă un număr de aprozimativ 1500 de persoanae, ceea ce reprezintă un
număr de posibile vic time în cazul producerii unui cutrebur pe timp de noapte.
În cazul în care cutremurul s -ar produce între orele 8:00 și 17:00, numărul victimelor ar
scădea la aproximativ 50% deoarece majoritatea localnicilor lipsesc din locuințele lor.

Figura nr. VI..: Reprezentarea grafică a fracvenței absolute a imobilelor cu risc seismic: R1 -risc
mare, R2 -risc moderat, R3 -risc scăzut
9
2 10
024681012
R1 R2 R3

V.1 Anexa 1 : Fișele imobilelor din zona Pod u Roș

Adresa:
Șos. National ă 51, C2
Coordonate geografice:
47 9 8,38 N, 27 35 6,37 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă, administrativ ă
etc.) : locuință
An construcție : 1971
Nivel de în ăltime : p+10
Arie construit ă/Arie desfa șurată (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) :33m.
Sistem constructiv – materiale de construc ție
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă

Adresa:
Șos. National ă 47, C4
Coordonate geografice:
47 9 10,42 N, 27 35 02,24 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1973
Nivel de în ăltime : p+10
Arie construita/Arie desfa șuratp (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 33m.
Sistem constructiv – materiale de construc ție
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă

Prezența sau nu a izola ției termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari: 300 -350
Alte observații:

Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari : 300-350
Alte observații:

Adresa: Șos.
Națională,
198,bloc B
Coordonate geografice: 47 9 4,77 N, 27 35 10 E
Risc seismic: R2
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă, administrativ ă
etc.) : locuință
An construcție : 1974
Nivel de în ălțime : p+8
Arie construit ă/Arie desfa șurată (aprox.) : 800 mp.
Adresa: :Șos.
Națională,
186, C1
Coordonate
geografice: 47 9 11,21 N, 27 34 54,2 E
Risc seismic : R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala,
administrativa etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.

Înăltime – m (aprox.) : 28 m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izola ției termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari: 120
Alte observații
Înăltime – m (aprox.) : 15 m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari : 80
Alte observații:

Adresa: Șos. Națională 184, A1.
Coordonate geografice: 47 9 13, 32 N, 27 34
50,63 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativ ă
etc.) : locuință

Adresa: Șos. Națională 182, A2
Coordonate geografice: 47 9 17,15 N, 27 34 45,
5 E
Risc seismic : R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință

An construcție : 1964
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc ) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Numar locatari: 250 -300
Alte observații:

An construcție : 1964
Nivel de înaltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari : 300
Alte observații:

Adresa:
Șos. Națională
180A, A16
Coordonate geografice: 47 9 19,29 N, 27 34
41,3 E

Adresa:
Șos. Națională
180, A3
Coordonate geografice : 47 9 20,05 N, 27 34
39,94

Risc seismic : R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă, administrativ ă
etc.) : locuință
An construcție : 1970
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurata (aprox.) : 700 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari: 80 -100
Alte observații:

Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1965
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari : 180 -200
Alte observații:

Adresa: str.
Decebal, bloc Z10, 36
Coordonate geografice: 47 9 19,23 N,
Adresa: Str.
Decebal, bloc Z9, 30A
Coordonate geografice: 47 9 20,7 N,

27 34 30,73 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1968
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construită/Arie desfasurat ă (aprox.) : 2500 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari: 120
Alte observații:

27 34 36,15 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala,
administrativa etc.) : locuință
An construcție : 1968
Nivel de înaltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 2500 mp.
Înăltime – m (aprox.) :15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari : 120
Alte observații:

Adresa: Str.
Decebal, bloc Z12, 27
Adresa: str.
Decebal 18, C2

Coordonate geografice: 47 9 15,56
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă, administrativ ă
etc.) : locuință
An construcție : –
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 2500 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izo latieit ermice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari: 100
Alte observații:

Coordonate geografice: 47 9 15,23 N, 27 34
43,64 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1964
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) 2500 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stareavansată de deteriorare ⃝
Număr locatari : 100 -120
Alte observații:

Adresa: str.
Decebal, bloc X10, 14A
Coordonate geografice: 47 9 14,27 N, 27 34 46
E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : –
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.):300 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constr uctie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari: 100
Alte observații:

Adresa: str.
Decebal 6A, O21
Coordonate geografice: 47 9 9,65 N, 27 34
49,17 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ etc.) : locuință
An construcție : 1970
Nivel de înltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 2500
mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari : 100
Alte observații:

Adresa: D. Cantemir 5, B4
Coordonate geografice: 47 9 5,03 N, 27 34
52,8 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 800
mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari: 100
Alte observații:

Adresa: D. Cantemir 9, B3
Coordonate geografice: 47 9 2.66 N, 27 34
48,88 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 800
mp.
Înăltime – m (aprox.) :15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc ) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stareavansată de deteriorare ⃝
Număr locatari :100
Alte observații:

Adresa: D. Cantemir 11, B2
Coordonate geografice: 47 9 1,27 N, 27 34
46,67 E
Risc seismic: R2
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 800
mp.
Înăltime – m (aprox.) :15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Numărlocatari: 160 – 200
Alteobservații:

Adresa: Al.Decebal 6, B5
Coordonate geografice: 47 9 5,76 N, 27 34
58,95 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) :800
mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari : 120
Alte observații:

Adresa: Al. Decebal 4, B6
Coordonate geografice: 47 9 5,5 N, 27 35 2,13
E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de în ăltime :p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) :800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari: 120
Alte observații:

Adresa: Al.Decebal 2, B7
Coordonate geografice: 47 9 4,98 N, 27 ,
35 3,73 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 800
mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, betonetc) : beton
prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari : 100
Alte observații:

Adresa: Al. Decebal 1A, Q2
Coordonate geografice: 47 9 7,27 N, 27 34
58,74 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comercial ă,
administrativ ă etc.) : locuință
An construcție : 1968
Nivel de în ăltime : p+4
Arie construit ă/Arie desfasurat ă (aprox.) : 800
mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămidă, BCA, lemn, beton etc) : beton
prefabricat , cărămidă.
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝
NU⃝ PARTIAL ⃝
Dacă a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare
bună ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Număr locatari: 80
Alte observații:

În concluzie, putem spune c ă toate blocurile prezintă un oarecare risc seismic, dar din
acest punct de vedere, cele mai sigure ar fi cele construite din plăci prefabricate din beton armat,
cât și cele mai noi, construite în anii 1980 – 1990, cum ar fi cele de pe Sf. Lazar, Bulevardul
Republicii și Șoseaua Națională, care au structura de grinzi și stâlpi din beton armat precum cele
cu 10 etaj e.
În evaluarea riscului seismic pe care il prezintă imobilele, un lucru important îl
constituie si modul în care acestea au fost și sunt exploatate, factor care pot prelungi sau scurta
durata medie de “viață“, care poate să afecteze, pozitiv sau negativ, ris cul seismic.

VI. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1. Ardeleanu L., Leydecker G., Bonjer K. P., Busche H., Kaiser D., Schmitt T., 2005.
Probabilistic seismic hazard map for Romania as a basis for a new building code, Nat.
Haz. Earth Syst. Sci., 5, 679 –684.
2. Constantinescu L., Constantinescu P., Cornea I. and Lăzărescu V., 1976. Recent seismic
information on the Lithosphere in Romania, Rev. Roum. Geol., Geophys., Geogr., Ser
Geophys., 20, 33 –40.
3. Enescu D., 1980. Contributions to the knowledge of the focal mech anism of the Vrancea
strong earthquake of March 4, 1977, Rev. Roum. Geol., Geophys., Geogr., Ser Geophys.,
24, 3–18.
4. Enescu D., 1992. Lithosphere structure in Romania. I. Lithosphere thickness and average
velocities of seismic waves P and S. Compression wi th other geophysical data, Rev.
Roum. Phys., 37, 623 –639.
5. Enescu D. and Zugrăvescu D., 1990. Geodynamic considerations regarding the Eastern
Carpathians Arc Bend, based on studies on Vrancea earthquakes, Rev. Roum.
Geophysique, 34, 17 –34.
6. Enescu D., Popesc u E. and Radulian M., 1996. Source characteristics of the Sinaia
(Romania) sequence of May –June 1993, Tectonophysics, 261, 39 –49.
7. Grünthal G. and Stromeyer D., 1992. The recent crustal stress field in Central Europe:
trajectories and finite element modeling, J. Geophys. Res., 97, 11805 –11820.
8. Mutihac V. and Ionesi L., Geology of Romania (in Romanian) (Technical Press,
Bucharest 1974).
9. Oncescu M. C. and Trifu C. -I., 1987. Depth variation of the moment tensor principal axes
in Vrancea (Romania) seismic region, Ann. Geophysicae, 5B, 149 –154.
10. Oncescu M. C., Ardeleanu L. and Popescu E., 1988. The state of stress under the
Meridional Carpathians, Proc. of XXIst Gen. Ass. of ESC, Sofia, 1988, 149 –154.
11. Oncescu M. C., Mârza V. I., Rizescu M. and Popa M., The R omanian earthquake
catalogue between 984 –1996. In Vrancea Earthquakes: Tectonics, Hazard and Risk
Mitigation (eds. Wenzel, F., Lungu, D., and Novak, O.) (Kluwer Academic Publishers
1999), pp. 43 –49.
12. Radulian M., Mândrescu M.N., Panza G.F., Popescu E. and Utale A., 2000.
Characterization of seismogenic zones of Romania, Pure Appl. Geophys., 157, 57 –77.
13. Săndulescu M., Geotectonics of Romania (in Romanian) (Technical Press, Bucharest
1984).
14. Shebalin N. V., Leydecker, G., Mokrushina N., Tatevossian R., Ertelev a O. and Vassilev
V., Earthquake Catalogue for Central and Southeastern Europe, European Commission,
Report No. ETNU CT93 -0087, Brussels, 1998,
15. http://www.bgr.de/quakecat .

16. https://media.imopedia.ro/stiri -imobiliare/locuin -ele-construite -dupa -2014 -cele-mai-
rezistente -la-seism -fac-fa-a-unor-magnitudini -de-pana -la-8-5-grade -pe-scara -richter –
23346 -print.html

17. http://www.casade x.ro/2013/10/8 -dintre -cele-mai-rezistente -la-cutremur -cladiri -din-
lume -care-este-secretul -tehnologic -al-acestora/

18. http://www.zia re.com/casa/apartamente/vezi -unde -se-afla-cel-mai-sigur -bloc-din-tara-in-
caz-de-cutremur -1079278