Efectuarea Practicii de Inițiere în Specialitate la Srl ,, Discont T”
Ministerul Educației al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Științe Economice
Departamentul „Contabilitate și Informatică Economică”
Raport
privind efectuarea practicii de inițiere înspecialitate la
SRL ,, DISCONT-T”
Prenumele, numele studentului : Taran Natalia
Grupa: Con 1301
Conducător științific
Prenumele, numele : Lisnic Victoria,
Lector universitar,
Mag.,drd.
Chișinău-2016
Cuprins:
Introducere…………………………………………………………………………………..3
Capitolul I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității entității……..…….4
Capitolul II. Organizarea contabilității la entitatea economică. Automatizarea sistemului de
informație contabilă……………………………………………………………….…………..5
Capitolul III. Contabilitatea entității:
3.1 Contabilitatea imobilizărilor necorporale……………………………………….………9
3.2 Contabilitatea imobilizărilor corporale…………………………………………………13
3.3 Contabilitatea investițiilor financiare…………………………………………………..23
3.4 Contabilitatea materialelor și obiectelor de mica valoare și scurtă durată………….….26
3.5 Documentarea, calculul și contabilitatea salariului…………………………………….31
3.6 Contabilitatea producției în curs de execuție și a produselor …………………………..36
3.7 Contabilitatea mărfurilor…………………………………………………………………38
3.8 Contabilitatea creanțelor……………………………………….……………………….40
3.9 Contabilitatea numerarului……………………………………………………………..44
3.10 Contabilitatea capitalului propriu……………………………………………………….48
3.11 Contabilitatea datoriilor…………………………………………………..…………….52
3.12 Contabilitatea costurilor de producție, cheltuielilor și a veniturilor………….…………57
3.13 Calculația costului produselor fabricate/serviciilor prestate……………………………64
3.14 Structura și modul de întocmire a situațiilor financiare și notelor acestora…………….66
Încheiere…………………………………………………….……………………………….71
Bibliografie………………………………………………………..…………………..……..72
Anexe……………………………………………………………….…………………………74
Introducere
,,Contabilitatea este un produs social de informare, întărit prin practica de-a lungul unei istorii de peste cinci secole pentru a ilustra viața întreprinderilor. Contabilitatea își vede astăzi principiile sale fundamentale reluate și actualizate prin normalizarea și reglementarea în perspectiva unei mai bune satisfaceri a utilizatorilor de informații’’ remarcă profesorul Bernard Colasse. Un rol importat în activitatea întreprinderii este pregătirea și prezentare informațiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni și externi ai rapoartelor financiare. Cu ajutorul unei evidențe contabile eficiente se poate de apreciat performanțele obținute de întreprindere în procesul activității sale.
Contabilitatea financiară presupune urmărirea, controlul și prezentarea fidelă a patrimoniului, în ansamblu și pe structură, a situației financiare și rezultatului exercițiului, prin intermediul documentelor de sinteză, în scopul furnizării informațiilor necesare, elaborării deciziilor economice.Astfel,orice operatie economică și financiară desfasurata în unitatea patrimonială trebuie sa fie consemnată într-un document care sa ateste înfaptuirea ei.
Practica de producție permite: familiarizarea cu principiile de organizare a contabilității; formarea deprinderilor profesionale în procesul de producție prin aplicarea metodelor eficiente de muncă; cunoașterea normelor de conduită profesională și a valorilor spirituale specifice profesiei contabile; cunoașterea bazei tehnologice ale profesiei de contabil, a metodologiei de soluționare a problemelor profesionale; cunoașterea actelor normative care reglementează activitatea profesională de contabilitate; cunoașterea specificului activității instituțiilor în cadrul cărora se desfășoară activitatea profesională; testarea tehnologiilor moderne în cadrul procesului de soluționare a problemelor de contabilitate .
Reflectarea fidelă a realității economico-financiare și a consecințelor sale sociale, umane, instituționale sunt atributele definitorii ale contabilității, pentru perfecționarea căreia se bat, se luptă și muncesc astăzi cei mai redutabili specialiști în “știința conturilor”.
Capitolul I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității entității
Societatea cu răspundere limitată ,,DISCONT-T” este o societate fondată conform Legii Republicii Moldova ,, Cu privire la societățile cu răspundere limitată” nr.135 din 14 iunie 2007.
Statutul întrerinderii SRL ,,DISCONT-T” este elaborat în conformitate cu prevederile Legii Republicii Moldova nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprizătorilor individuali și contractul de constituire al Societății cu Răspundere Limitată ,,DISCONT-T” .
Socitatea este o persoană juridică din momentul înregistrării la Camera Înregistrării de Stat a RM, cu numarul de identificare de stat-codul fiscal:1003601006049, conform Certificatului de Înregistrare din 29 decembrie 2007. (Anexa 1)
Societatea dispune de denumirea sa, bilanțul independent, conturi în instituțiile bancare, ștampila cu denumirea și IDNO conform prevederilor ,,Legii Republicii Moldova cu privire la societățile cu raspundere limitată” prin urmare forma de organizare a întreprinderii este : Societate cu Răspundere Limitată, prezentată juridic în Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr.186040 din 05 iunie 2009.(Anexa 2)
SRL ,,DISCONT-T” este situată în teritoriul satul Molovata-Nouă, raionul Dubăsari, Republica Moldova, tel.24851298. Fondatorul societății este Ureti Iurie cetățean al Republicii Moldova a cărui aport la capitalul social a constituit 5400 lei, ceea ce constituie 100%.Capitalul social determina voloarea minima a activelor pe care trebuie sa le detina societatea și se formează din aporturile fondatorilor , exprimate în lei.
Societatea desfașoară activitatea de antreprenoriat ce prevede desfășurarea comerțului cu ridicata pe bază de tarife sau contracte.
Marfa SRL,,DISCONT-T” corespunde preferințelor conducerii și a cumpărătorilor. Astfel,în scopul comercializării mărfii Primaria comunei Molovata-Nouă i-a acordat Autorizație pentru amplasarea și funcțioanarea societății nr.7 din 05.01.2012. (Anexa 3)
Capitolul II. Organizarea contabilității la entitate. Automatizarea sistemului de informație contabilă
În corespundere cu Politica de contabilitate a întreprinderii (Anexa 4), evidența contabilă la Societatea cu răspundere limitată,,DISCONT-T’’se aplică în conformitate cu:
Legea Contabilității Republicii Moldova nr.113-XVI din 27 aprilie 2007;
Standardele Naționale de Contabilitate și Planul de Conturi Contabile aprobate prin ordinal Ministrului Finanțelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;
Alte acte legislative și normative ale Republicii Moldova.
Activitatea contabilului societății ,,DISCONT-T’’ este reglementată oficial de Regulamentul intern al organizației. Acest act prevede reguli referitoare la procedurile disciplinare, reguli privind securitatea în muncă, drepturile și obligațiile atît ale angajatorilor, cît și ale salariaților. Conform prevederilor sale, administrația ce include și contabilitatea este obligată: să asigure organizarea și funcționarea unității; să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condițiile legii și/sau în condițiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național sau la nivel de ramură de activitate, aplicabil, inclusiv în condițiile contractului; să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor; să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern; să asigure condițiile organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă; sa asigure gospodărirea eficientă a mijloacelor fixe și a celor circulante din patrimoniul societății; sa coordoneze procesul de producție în scopul îndeplinirii la parametrii calitativi și cantitativi a indicatorilor economici propuși; să tină evidența, respectiv să controleze aprovizionarea cu materiale necesare procesului muncii; să asigure plata tuturor contribuțiilor și impozitelor aflate în sarcina sa în mod integral și în termene stabilite de lege; să înființeze registrul general de intrare/ieșire a documentelor; să asigure confidențialitatea datelor obtinute; să respecte timpul de muncă convenit și modalitățile concrete de organizare a acestuia, stabilite prin prezentul regulament intern precum și timpul de odihnă corespunzător; să respecte prevederile legale imperative.
Secția Contabilitate a organizației ,,DISCONT-T’’ în structura sa cuprinde doar un contabil-șef ce răspunde de salarizare, ține evidența materialelor. Astfel, contabilul-șef asigură controlul și oglindirea pe conturile contabile a tuturor operațiunilor financiare în termenele stabilite; prezintă informația operativă și dările de seama în termene stabilite de lege; poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenței contabile; semnează împreună cu directorul întreprinderii documentele, care servesc ca bază pentru a primi și a elibera materiale, mărfuri și materiale pe facturi interne, de expediție și fiscal, deasemenea este responsabil de documentele primare, adică se ocupă de partea operativă a ținerii evidenței contabile specifice anumitor sectoare de activitate. Contabilului-șef i se interzice de a lua la evidență documentele operațiilor efectuate ce contrazic documentele normative și legislative și care încalcă disciplina financiară.
Programul de lucru al contabilului SRL,,DISCONT-T’’coincide cu cel al personalului administrativ al entității, dupa cum urmează: șase zile în săptamînă începînd de luni și finisînd cu ziua de sîmbătă; de luni pîna vineri ziua de lucru începe de la 8 °°-17°°, iar sîmbătă de la 8°°-14°°.( Anexa 3)
Privitor la organizarea contabilității societății ,,DISCONT-T’’, trebuie de menționat că responsabil de organizare este organul de conducere al întreprinderii, care creează condiții necesare pentru ducerea corectă a evidenței, asigură exercitarea strictă a tuturor cerințelor privind îndeplinirea documentelor contabile și prezentarea oportună a informației necesare pentru ducerea evidenței și gestiunii financiare.
Politica de contabilitate se bazează pe următoarele principii permise de evidența contabilă a întreprinderii:
întreprinderea este analizată ca o unitate în activitate continuă;
politica de contabilitate acceptată de întreprindere este aplicată în mod consecutiv de la o perioada gestionară la alta;
la întocmirea raportului financiare se dă dovadă de prudență, pentru ca activele și veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile să nu subevaluate.
operațiile economice și alte fenomene se contabilizează și se prezintă în rapoartele financiare în conformitate cu conținutul și realitatea financiară a acestuia, dar nu numai potrivit formei lor juridice.
În conformitate cu Politica evidenței contabile a SRL ,,DISCONT-T’’, dările de seamă a societății se îndeplinesc prin metoda de calcul, entitatea aplică sistemul contabil complet în partidă dublă, registrul contabil obligatoriu care servește drept baza pentru întocmirea rapoartelor financiare este Cartea mare, rapoartele financiare se semnează de către administratorul întreprinderii, faptele economice se perfectează prin formulare tip de documente primare, precum și formulare elaborate de întreprindere de sinestătător.
Contabilitatea are sarcina de a urmări, controla și înregistra situația economico- financiară și activitatea entității. Pentru realizarea acestor obiective, contabilitatea a elaborat un procedeu corespunzător care să permită cunoașterea fenomenelor și proceselor economice în dimensiunile în care ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comporta și implicațiile pe care le produc. Procesul cunoașterii contabile începe în mod obligatoriu cu acțiunea de conservare și de culegere a informațiilor, a datelor despre patrimoniul instituției. Nici o operație economică nu se poate înregistra în contabilitate fara un act scris în care sa fie consemnată operația respectivă. Documentul servește la formularea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc modificări ale patrimoniului. Documentația este acțiunea de culegere și consemnare în documente a datelor privitoare la operațiile ecnomice din întreprindere. Mișcarea documentelor și circulația acestora reprezintă un obiect important de organizare a contabilității la întreprinderea ,,DISCONT-T’’ și prevede parcurgerea cîtorva etape:
-întocmirea documentelor;
-primirea documentelor de contabilitate;
-prelucrarea și înregistrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile;
-predarea documentelor în arhivă;
La prima etapă, documentele primare sunt întocmite cocnomitent cu efectuarea operațiunilor economice, sau după terminarea acestora. Documentele se întocmesc de persoanele responsabile ( contabil ), asigurînd valoarea juridică integrală a acestora. Prin urmare, la această etapă contabilul alege formularele, documentele primare, mijloacele și procesele de întocmire a documentelor. În momentul perfectării documentelor se masoară parametrii necesari ai operațiunii economice și datele percepute se fixează în documentul primar. Măsurarea operațiunii se efectuează prin mijloace automatizate ( programă contabilă 1C ). Dupa primire, documentele sunt prelucrate și înregistrate în contabilitate. Prelucrarea constă în transformarea informatiei primare prin operațiuni logice în scopul obținerii indicatorilor centralizatori și generalizatori despre obiectele contabile. Astfel, la etapa dată etaloanele naturale și de muncă sunt transformate într-un etalon bănesc generalizator. După prelucrare, operațiunile economice sunt reflectate în registrele contabilității sintetice și analitice. Circulația documentelor se organizează de aparatul contabil și prevede reguli și modalități de întocmire și utilizare în activitatea contabilă a documentelor contabile. După prelucrare documentele se predau în arhivă pentru a fi pastrate pe o perioadă de timp.
Cu ajutorul programei 1C ,,Contabilitate’’, toata informația din documentele primare (facturi fiscale, facturi de expediție, dispoziții de încasare, dispoziții de plată, dispoziții de plată trezoreriale, notă de transfer) este înserată în memoria calculatorului. Apoi în baza programului dat, informația înserată se supune evaluării, grupării după anumite criterii de grupare și automat are loc întocmirea formulelor contabile. Apoi se creează registre de evidență sintetică și analitică pe fiecare cont. Pe baza informației din registrele de evidență analitică și sintetică se fac înregistrări Cartea Mare, pentru fiecare cont, apoi se totalizează rulajul respectiv și se determină soldurile finale. Din cele expuse, putem spune că programul de calcul computerizat permite prelucrarea datelor ciclului contabil, în urma unei singure introduceri a acestora în baza de date, de regulă pe baza articolului sau formulei contabile redactată fie direct pe documentele justificative ( primare sau centralizatoare), fie pe un document tipizat specializat “Notă de contabilitate”.
Astfel, sistemul informațional contabil al SRL ,,DISCONT-T’’ automatizează o mare parte a activităților utile și productive ale companiei. Prin urmare, acesta contribuie la eliminarea erorilor care pot interveni prin procesarea unui număr mare de date într-un sistem în care există mijloace puține de verificare, oferă funcționalități destinate contabilității primare, are o bază de date validă pe care o utilizează în emiterea documentelor reducînd la maximum intervenția umană, oferă posibilitatea de a sinteza în mod automat utilizînd toate datele disponibile la momentul raportării. În acest fel, informațiile necesare evaluării activității companiei dar și cele importante pentru procesul decizional sunt accesibile, actuale și corecte.
Capitolul III. Contabilitatea entității:
3.1 Contabilitatea imobilizării necorporale
În conformitate cu Standardul național de contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale” ( SNC ), imobilizările necorporale reprezintă imobilizări nepecuniare care nu îmbracă formă materială, identificabilă și controlabilă de entitate și utilizate mai mult de un an în activitatea de producție, comercială și alte activități, precum și în scopuri administrative sau destinate predării în folosința (chiriei) persoanelor juridice și fizice.
În activitatea economică a întreprinderii pot fi utilizate diverse imobilizări necorporale , ce pot fi clasificate dupa cîteva criterii, și anume:
1. Conținut economic și destinație ( cheltuieli de constituire, fond comercial, brevete, embleme comerciale, licențe, programe informatice ș.a );
2. Grad de finisare ( imobilizări necorporale finisate care se utilizează după destinație, imobilizări necorporale în curs de execuție ce includ cheltuieli aferente activelor nemijlocit la intrare ).
Dupa prevederile SNC , activele imobilizate cuprind:
a) cheltuielile de organizare – cheltuieli aferente creării întreprinderii (pregătirea documentelor pentru înregistrare; executarea ștampilelor; taxele de stat; plata serviciilor prestate de consultanți, a acțiunilor de reclamă etc. );
b) fondul comercial – depășirea valorii de procurare a întreprinderii în ansamblu asupra valorii de piață a tuturor activelor, dacă acestea ar fi fost procurate separat, diminuată cu suma datoriilor;
c) brevetele – drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită perioadă, pentru fabricarea unui fel de produse, utilizarea sau vînzarea unui produs specific, de exemplu, drepturile ce rezultă din brevetele care aparțin întreprinderii privind invențiile, noile soiuri de plante etc. ;
d) emblemele comerciale și mărcile de deservire – simboluri (denumiri) înregistrate, protejate de stat, cu drept exclusiv de utilizare a lor pentru identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane juridice și fizice de mărfurile și serviciile identice ale altor persoane juridice și fizice;
e) licențele – drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate. Pentru proprietatea intelectuală licența este un acord conform căruia o persoană (licențiar) în anumite condiții permite altei persoane (licențiat) să folosească drepturile la proprietatea intelectuală;
f) know-how-urile – cunoștințe tehnico-științifice, tehnologice, comerciale, financiare, organizatorice, de gestiune, biotehnice și de altă natură, acumulate de întreprindere, care constituie secret comercial și aduc avantaj economic (profit);
g) programele informatice – set de documentație tehnică și de exploatare, precum și complexul de programe pentru sisteme de prelucrare a informației;
h) desenele și mostrele industriale – un nou tip de articol înregistrat, cu funcție de utilitate care acordă deținătorului documentului de protecție dreptul exclusiv de utilizare a articolului;
i) drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung;
Nu se consideră active imobilizate:
a) licențele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, și programele informatice, elaborate de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vînzare în decursul a mai multe perioade și contabilizate în componența produselor în conformitate cu cerințele SNC "Stocurile de mărfuri și materiale";
b) fondul comercial, brevetele, emblemele comerciale și alte active imobilizate incluse în componența proprietății investiționale în conformitate cu SNC "Contabilitatea investițiilor".
De asemenea, în componența imobilizărilor necorporale nu se includ cheltuielile legate de modificarea statutului, schimbarea acționarilor (fondatorilor), fabricarea ștampilei, autentificări notariale, înregistrate pe parcursul activității întreprinderii. Astfel de cheltuieli se includ în componența cheltuielilor sau consumurilor directe.
Conform Politicii de contabilitate a SRL ,,DISCONT-T”, în componența activelor nemateriale intra: costul licențelor, programelor pentru calculator, cheltuieli de organizare și altele.
Pentru evidența sintetică a activelor imobilizărilor necorporale este destinat contul de activ 112. În Debitul contul 112 „ Imobilizări necorporale „ se reflectă valoarea de intrare a imobilizărilor necorporale, iar în Creditul contului se reflectă valoarea de bilanț a activelor nemateriale ieșite, din motivul expirării duratei de utilizare, casării înainte de termen din cauza rezilierii contractului de licență, autorizație sau că utilizarea activului dat a devenit ineficientă. Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea de intrare sau reevaluată a imobilizărilor necorporale la sfârșitul perioadei de gestiune.
Modul de reflectare în evidența contabilă a intrărilor de imobilizări necorporale este prevăzut de SNC ,, Contabilitatea imobilizări necorporale și corporale”.”. Evidența analitică se ține pe feluri și surse de intrarea a activelor nemateriale. În conformitate cu pevederile Politicii de contabilitate a societății, activele nemateriale se oglindesc în evidența contabilă și bilanț cu costul de intrare. Costul de intrare al activelor imobilizate include: valoarea de cumpărare; impozitele și taxele prevăzute de legislație; cheltuielile de aducere a activului nematerial în stare de lucru. Evidența activelor imobilizate la intrare este condiționată de sursa de primire a acestora. Prin urmare, intrarea are loc în rezultatul:
a) Cumpărării;
b) Creării la întreprindere;
c) Primite pe calea schimbului;
d) Primite cu titlu gratuit sau sub formă de subvenții;
e) Primite ca cotă parte în capitalul statutar;
f) Înregistrate ca plusuri de active nemateriale în urma inventarierii acestora
În anul 2016, la SRL ,,DISCONT-T’’ nu s-a înregistrat intrarea imobilizărilor necorporale.
În conformitate cu SNC, amortizarea imobilizărilor necorporale este definită ca repartizare sistematică a valorii imobilizărilor necorporale în decursul întregii durate de exploatare utilă a acestuia. Durata de exploatare utilă reprezinta fie perioada de timp în decursul căreia întreprinderea prevede să utilizeze activul nematerial, fie cantitatea de unități de produse (volum de servicii) pe care întreprinderea planifică să le obțină de la utilizarea activului nematerial. Trebuie de menționat că durata de funcționare utilă pentru fiece activ nematerial în parte este stabilită în Catalogul mijloacelor fixe și a imobilizărilor necorporale aprobat prin Hotărîrea de guvern al Republicii Moldova nr. 338. Conform prevederilor SNC , amortizarea poate fi calculată dupa urmatoarele metode:
1. Metoda liniară ( uniformă );
2. Metoda în raport cu cantitatea de produse fabricate ( metoda de producție );
3. Metoda soldului degresiv.
Ca și majoritatea întreprinderilor, societatea utilizează metoda liniară de calcul a uzurii. Aceasta este prevazut în Politica de contabilitate a organizației.
Conform metodei date, amortizarea lunară se calculează dupa urmatoarea formulă:
Valoarea de intrare – VPR
Amortizarea lunară = –––––––––––––
Numărul de luni de funcționare
Amortizarea imobilizărilor necorporale se reflectă în contul rectificativ 113 „ Amortizarea imobilizărilor necorporale”. În Creditul contului 113 se calulează amortizarea imobilizărilor necorporale pe parcursul duratei de funcționare utilă. Trebuie de menționat că amortizarea imobilizărilor necorporale calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri sau cheltuieli în funcție de destinația utilizării activelor nemateriale corespunzătoare. În Debitul contului 113 se reflectă casarea amortizării acumulate aferentă imobilizării necorporale ieșite.
Conform SNC, există cîteva cazuri de ieșire a imobilizărilor necorporale, și anume:
a) Vînzare;
b) Transmitere cu titlu gratuit;
c) Predarea activelor ca cotă-n capitalul statutar;
d) Iesire în urma schimbului.
În toate cazurile menționate valoarea de bilanț a imobilizărilor necorporale se consideră cheltuieli, iar valoarea de piață – venit. Rezultatul ieșirii imobilizărilor necorporale se reflectă în Raportul forma nr. 2 ca diferență dintre valoarea venală și cea de piață. Tot la ieșire, se casează atît amortizarea calculată a activelor ieșite, cît și valoarea de bilanț a acestora. Ca rezultat, se întocmește proces-verbal de casare a activelor imobilizate. Pe parcursul anului 2015, la SRL ,,DISCONT-T’’ nu s-a înregistrat nici un caz de ieșire a imobilizărilor necorporale .
La încheiere, trebuie de menționat că toată informația referitoare imobilizărilor necorporale privind existența și mișcarea lor se găsește în Bilanțul contabil (Anexa 5), în capitolul 1.1 ,,Imobilizări necorporale”.
Contabilitatea imobilzărilor corporale
În conformitate cu Standardul Național de Contabilitate ,,Imobilizări necorporale și corporale’’ (SNC), imobilizările corporale reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a întreprinderii în scopuri productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obține un avantaj economic, precum și elementele ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît cea de gestiune și nu sunt destinate vînzării.
Conform Planului de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderii, componența imobilizărilor corporale cuprinde:
1. Imobilizări corporale în curs de execuție;
2. Terenuri;
3. Mijloace fixe;
4. Resurse naturale.
În conformitate cu SNC ,,Imobilizări necorporale și corporale’’ , imobilizările corporale în curs de execuție reprezintă imobilizări corporale procurate sau aflate în procesul de execuție și pregătire pentru utilizare după destinație pînă la transmiterea lor în exploatare.
Evidența activelor în curs se ține la contul de activ 121,, Imobilizări corporale în curs de execuție”. În Debitul contului 121 se reflectă articolele de cheltuieli, iar în Creditul contului 121 – capitalizarea acestora.Soldul este debitor și reprezintă valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuție la finele perioadei de gestiune.
Terenurile reprezintă imobilizări sub formă de teritorii funciare (de pămînt) deținute de entitate cu drept de proprietate sau primite în arendă financiară pentru a fi folosite în activitatea entității.Evidența terenurilor se ține la contul de activ 122 ,,Terenuri”.
Conform prevederilor SNC, componența imobilizărilor corporale include deasemenea și mijloace fixe, acestea reprezintă mijloace de muncă, prețul unitar al cărora depășește plafonul stabilit de legislație, planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de producție, comercială și în alte activități, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, sau sînt destinate închirierii sau pentru scopuri administrative.
Fiecare grupă de imobilizări corporale în raport cu componența și omogenitatea ei poate fi subdivizată în baza altor criterii.De exemplu, imobilizările corporale în curs de execuție,în funcție de tipurile acestora, pot fi subdivizate în:
lucrări de construcție (extindere a clădirilor existente) a clădirilor, construcțiilor speciale;
lucrări de montaj (asamblarea și instalarea utilajului);
cheltuieli de achiziționare a utilajelor, instrumentelor, inventarului;
alte lucrări capitale și servicii (de proiectare-explorare).
Mijloacele fixe, în funcție de componența naturală și substanțială, se divizează în următoarele grupe:
clădirile- blocuri ale secțiilor de producție, biroul întrerinderii, depozitele și alte subdiviziuni (case de odihnă, serviciul medical etc.);
construcții speciale- sonde de petrol, de gaze naturale, poduri, drumuri, estacade, fîntîni arteziene, lacuri etc.)
instalații de transmisie – rețele electrice, transmisii, conducte cu toate dispozitivele intermediare pentru transformarea energiei și transmisia substanțelor lichide sau gazoase;
mașini și utilaje- tehnică de clacul, mașini și utilaje de lucru, mașini și utilaje de forță;
mijloace de transport- transport auto, feroviar, aerian, naval precum și magistrele de asigurare cu apa și gaze etc.;
alte mijloace fixe.
Nu se includ în componența mijloacelor fixe și se raportă la investiții sau la stocuri de mărfuri și materiale:
a) clădirile, construcțiile speciale și alte obiecte pe care întreprinderea nu le utilizează în activitatea sa operațională și sînt destinate pentru scopuri investiționale;
b) animalele tinere și la îngrășat;
c) obiectele destinate închirierii.
Evaluarea și reevaluarea au o contrubuție sporită la determinarea valorii patrimoniului în scopuri de impozitare, pentru alocarea prețului de achiziție, pentru aport la capitalul social al altor entități, pentru a reflecta imobilizările corporale și financiare în situațiile financiare anuale la valoarea justă în fiecare moment din evoluția sa, în special în condițiile de incertitudine. Asfel, raportul de evaluare și reevaluare este important în sintetizarea și generalizarea informației generate de mișcarea și existența elementelor patrimoniale. Doar prin intermediul acestora se poate de generalizat din punct de vedere valoric informația financiar- contabilă. Prin urmare, evaluarea și reevaluarea, ca elemente esențiale ai metodei contabilității au o mare însemnătate pentru reflectarea obiectivă, reală a situației financiare a întreprinderii și rezultatelor activității acesteia. Cu ajutorul elementelor date ai metodei contabile este posibilă determinarea unui șir de indicatori generalizatori și ai nivelului eficienței deciziilor luate de aparatul de conducere.
Astfel, în conformitate cu SNC ,,Imobilizări necorporale și corporale’’, obiectul constatat drept activ este evaluat la valoarea de intrare a acestuia. Valoarea de intrare a obiectului constă din valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale și taxele pentru import, impozitele pentru obiectele cumpărate, prevăzute de legislație, cheltuielile de aducere a activului achiziționat în starea de lucru pentru utilizarea previzibilă a lui. Rabaturile comerciale și scontul la cumpărare se scad la determinarea valorii de cumpărare a activului.
Conform Politicii de contabilitate a societății ,,DISCONT-T’’, valoarea de intrare a mijloacelor fixe cuprinde: prețul de cost, cheltuielile de dare-n exploatare, de transport, de instalare e.t.c.
În general, valoarea de intrare a mijloacelor fixe se determină în funcție de sursele de intrare și natura economică a sa:
a) Valoarea de intrare a clădirilor și construcțiilor speciale cuprinde:
– la crearea acestora în regie proprie – toate consumurile necesare (valoarea materialelor consumate, consumurile aferente retribuțiilor muncitorilor, contribuțiile pentru asigurările sociale, cheltuielile aferente întreținerii mașinilor și mecanismelor de construcție, o parte din consumurile indirecte de producție, valoarea permisiunii pentru construcție);
– la crearea acestora prin metoda de antrepriză – cheltuielile aferente executării lucrărilor de terasament cu destinație specială în cazul cînd acestea nu sînt reflectate în valoarea contractuală; onorariile juriștilor care participă la efectuarea tranzacției de procurare a clădirilor și construcțiilor speciale; alte consumuri aferente antreprizei, recuperate de către beneficiar conform contractului de antrepriză. valoarea contractuală
În valoarea de intrare a clădirilor, construcțiilor speciale și a altor imobilizări corporale necesită o perioadă îndelungată de construcție se includ și dobînzile aferente creditelor, dar numai în perioada construcției acestora. După punerea imobilizărilor în funcțiune suma respectivă a dobînzilor aferente creditelor se trece la cheltuielile perioadei.
b) Valoarea de intrare a mijloacelor fixe la procurarea acestora de la alte persoane juridice și fizice cuprinde:
– valoarea de cumpărare;
– cheltuielile aferente reparației, resistematizării și aducerii acestor active în stare de lucru.
c) Valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate pe calea schimbului cuprinde valoarea coordonată de părți, cheltuielile de transport și cheltuielile aferente aducerii mijloacelor fixe în stare de lucru (cheltuielile aferente montajului, instalării). Valoarea coordonată de părți se determină strict în următoarea succesiune și poate fi egală cu:
– valoarea venală a activului primit sau oferit în schimb, corectată cu suma mijloacelor bănești plătite (primite), sau
– valoarea de bilanț a activelor supuse schimbului în cazul cînd nu există valoarea de piață reală confirmată, sau
– valoarea contractuală.
Evaluarea mijloacelor fixe după constatarea inițială a acestora poate fi efectuată prin:
a) Metoda recomandată de SNC,,Imobilizări necorporale și corporale’’ – prevede, că după constatarea inițială a mijloacelor fixe, întreprinderea le contabilizează la valoarea de intrare, iar în bilanț le reflectă la valoarea de intrare cu scăderea amortizării acumulate. În cazul cînd valoarea de bilanț a unui oarecare obiect depășește considerabil valoarea de recuperare, întreprinderea aduce valoarea de bilanț pînă la valoarea de recuperare, reflectînd diferența în conformitate cu metoda alternativă admisibilă. În cazul pierderii parțiale sau totale a utilității inițiale a obiectului ca rezultat al calamităților naturale sau în urma avariilor, defecțiunilor etc., partea valorii de bilanț în mărimea pierderii utilității inițiale se decontează ca pierderi din evenimente excepționale.
b) Metoda alternativă admisibilă de SNC– prevede, că după constatarea inițială a obiectelor corespunzătoare ca active, întreprinderea poate aplica metoda alternativă admisibilă de evaluare, conform căreia mijloacele fixe și alte imobilari corporale se contabilizează la valoarea reevaluată, iar în bilanț se reflectă la valoarea reevaluată diminuată cu amortizara acumulată la data întocmirii bilanțului. Drept valoare reevaluată a obiectului se consideră valoarea venală a acestuia.
Un alt procedeu important în activitatea unei entități economice, similar evaluării este considerat reevaluarea.
Conform SNC ,,Imobilizări necorporale și corporale’’, întreprinderea reevaluează mijloacele fixe și alte imobilizări corporale de sine stătător în cazul cînd valoarea de bilanț a acestora diferă considerabil de valoarea venală. Se recomandă efectuarea reevaluării la finele anului de gestiune pentru a asigura comparabilitatea indicatorilor activității întreprinderii.
Valoarea venală a imobilizărilor se determină ținînd cont de destinația, de utilizare a acestora la data reevaluării. Astfel, clădirea, utilajul și terenul pe care este amplasată întreprinderea se evaluează, pornind de la aceeași destinație de utilizare – crearea întreprinderii pentru fabricarea producției. În cazul reevaluării nu se admite aplicarea valorii de piață pentru clădiri, construcții speciale, utilaj care au o destinație de utilizare – deservirea activității de producție a întreprinderii și pentru terenul pe care este amplasată întreprinderea – altă destinație de utilizare, de exemplu, pentru construcția centrului comercial sau pentru cultivarea culturilor agricole. Valoarea de piață a unuia și aceluiași obiect în funcție de destinația de utilizare a acestuia va fi diferită.
În urma reevaluării, în afară de valoarea reevaluată a obiectului se determină suma amortizării acumulate a acestuia la data reevaluării. În acest scop:
a) suma amortizării acumulate a obiectului pînă la reevaluarea acestuia se înmulțește cu coeficientul modificării valorii obiectului după reevaluarea lui. Acest coeficient se calculează ca raportul dintre valoarea reevaluată a obiectului și valoarea de bilanț a acestuia pînă la reevaluare;
b) din valoarea de bilanț a obiectului după reevaluarea acestuia se scade amortizarea acumulată la data reevaluării. Astfel, amortizarea se egalează cu zero. Această metodă se recomandă pentru mijloacele fixe din grupa "Clădiri".
Trebuie de menționat că la SRL ,,DISCONT-T” pe parcursul anului 2015 si 2016 nu s-a petrecut nici evaluarea, nici reevaluarea mijloacelor fixe.
În cazul cînd mijloacele fixe nu necesită montaj și data procurării coincide cu data punerii în funcțiune se utilizeaza contul de activ 123 „ Mijloace fixe”. În Debit cont 123 se reflectă intrarea mijloacelor fixe, iar în Credit cont 123 – ieșirea lor. Soldul este debitor și reprezintă valorea mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.Modul de contabilizare a intrării de mijloace fixe depinde de condițiile, modul de achiziție și creare a acestora. Astfel, deosebim cîteva cazuri de intrare a mijloacelor fixe, și anume: construcție, procurarea, primite cu titlu gratuit, schimb, primite ca aport în capitalul statutar, stabilite ca plusuri în urma inventarierii.
Înregistrările contabile la intrarea Mijloacelor fixe.
I .În cazul cînd are loc procurarea utilajelor, instrumentelor, inventarului și alte obiecte care nu necesită montaj în cazul în care momentul achiziționării coincide cu momentul punerii în funcțiune:
1. Reflectarea intrării mijlocului fix la preț de procurare:
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Debit contul 534 ,, Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
Credit contul 521 ,, Datorii comerciale curente”
Credit contul 544 ,, Alte datorii curente”
2. Reflectarea costurilor accesorii procurării mijloacelor fixe (transport, încarcare-descărcare, asigurare în drum)
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Debit contul 534 ,, Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
Credit contul 521 ,, Datorii comerciale curente”
Credit contul 812 ,, Activități auxiliare”
Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”
Credit contul 542 ,,Datorii privind asigurarea bunurilor și a persoanelor”
Credit contul 544 ,, Alte datorii curente”
II.Înregistrarea intrării Mijloacelor fixe cu titlu gratuit
1. La valoarea Mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit:
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Credit contul 622 ,, Venituri financiare”
2. Reflectarea costurilor accesorii aferente primirii Mijloacelor fixe:
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Credit contul 521 ,, Datorii comerciale curente”
Credit contul 812 ,, Activități auxiliare”
Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”
Credit contul 542 ,,Datorii privind asigurarea bunurilor și a persoanelor”
Credit contul 544 ,, Alte datorii curente”
III. Reflectarea intrării Mijloacelor fixe ca aport a fondatorilor la capitalul social
1. Înregistrarea la valoarea mijloacelor fixe primite ca aport
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Credit contul 311 ,, Capital social”
Credit contul 313 ,, Capital nevărsat”
Credit contul 314 ,, Capital neînregistrat”
2. Reflectarea costurilor accesorii
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Credit contul 521 ,,Datorii curente
Credit contul 812 ,, Activități auxiliare”
Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”
Credit contul 542 ,,Datorii privind asigurarea bunurilor și a persoanelor”
Credit contul 544 ,, Alte datorii curente”
IV.Înregistrarea mijloacelor fixe constatate ca plusuri în rezultatul inventarierii
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe ”
Credit contul 612 ,, Alte venituri din activitatea operațională”
V.Intrarea mijlaocelor fixe prin schimb
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Credit contul 221 ,,Creanțe comerciale”
Credit contul 234 ,,Alte creanțe curente”
Evidența analitică a mijloacelor fixe se ține în fișe de inventar. Evidența sintetică a intrării mijloacelor fixe se ține în diferite registre în dependență de căile de intrare.
Amortizarea mijloacelor fixe se determină și se contabilizează de către toate entitățile indiferent de forma de proprietate. Amortizarea mijloacelor fixe o constituie repartizarea sistematică a valorii amortizabile a mijloacelor fixe pe parcursul duratei de utilizare. Durata de utilizare servește ca element de bază la calcularea amortizării, concomitent entitatea mai calculează și valoarea reziduală. Acest indicator îl constituie valoarea metalului uzat, a materialelor de construcție, pieselor de schimb și altele. În urma determinării celor doi indicatori menționați, se determină amortizarea lunară a mijlocului. Există cîteva metode de determinare a amortizării care sunt prevazute în SNC , și anume:
a) metoda casării liniare;
b) metoda unităților de producție;
c) metoda de diminuare a soldului .
Metoda casării liniare (uniforme) a valorii amortizabile prevede casarea (repartizarea) ultimei în cursul duratei de serviciu a obiectului de mijloace fixe, care depinde de durata termenului de funcționare utilă. Mărimea amortizării pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează prin împărțirea valorii amortizabile a obiectului la numărul perioadelor de gestiune (anilor) de exploatare a obiectului. Norma amortizării este constantă pe toată durata de funcționare utilă și se calculează ca raportul dintre 100 și durata de funcționare utilă (în ani). Metoda soldului degresiv se bazează pe aplicarea unei rate (norme) fixe a amortizării care poate fi majorată nu mai mult decît de două ori în comparație cu norma prevăzută la aplicarea metodei casării liniare (uniforme) a valorii amortizabile.
Ciclul mijloacelor fixe cuprinde în structura sa și faza de ieșire al acestora. Există cîteva modalități de ieșire, și anume: vînzare, schimb, deteriorare e.t.c. Orice modalitate de ieșire a mijloacelor fixe este insoțită de procedura de casare atît a amortizării acumulate, cît și a valorii de bilanț a activelor date.
Înregistrările contabile
1.Calculul amortizării mijloacelor fixe
Debit contul 812 ,,Activități auxiliare”
Debit contul 712 ,, Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7122 ,,Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație comercială”
Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative”, subcontul 7132 ,,Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație administrativă”
Debit contul 714 ,, Alte cheltuieli din activitatea operațională”
Credit contul 124 ,, Amortizarea mijloacelor fixe”
II.La casarea amortizării mijloacelor fixe ieșite se întocmește formula contabilă
Debit contul 124 ,, Amortizarea mijloacelor fixe”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Pentru susținerea mijloacelor fixe în condițiile normale de funcționare personalul entității economice le deservește sau le repară.Astfel, mijloacele fixe supuse reparației se determină de o comisie specială deosebind:
reparație curentă – schimbul unor piese neesențiale, reparație neînsemnată;
reparație medie- se efectuează periodic pînă la un an, aparține reparației curente; are scopul de a pastra mijlocul fix în stare normală de lucru și nu aduce avantaj economic suplimentar;
reparație capitală- schimbul pieselor esențiale cu descompletarea totală a utilajelor sau mijloacelor de transport; pentru clădiri schimbul geamurilor, ușilor etc. poate să aducă avantaj economic suplimentar.
Cheltuielile la reparația capitală a mijloacelor fixe se contabilizează în dependență de contribuția reparației la obținerea unui avantaj economic. În cazul în care reparația capitală a mijlocului fix nu a fost luată în calcul la determiarea duratei de utilizare, atunci ca rezultat a reparației entitatea va obține avantaj economic suplimentar, astfel cheltuielile la această reparație capitală vor fi capitalizate.
Reflectarea efectuării reparației capitale
Debit contul 812 ,,Activități auxiliare "
Debit contul 121 ,, Imobilizări corporale în curs de execuție”
Credit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 812 ,, Activități auxiliare”
Credit contul 821 ,, Costuri indirecte de producție”
Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”
În cazul casării mijloacelor fixe din cauza amortizării totale cît și a calamităților naturale se întocmește proces-verbal de lichidare a mijloacelor fixe, iar în cazul schimbului, comercializării, transferului cu titlu gratuit se întomește proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.
Trebuie sa menționez ca la SRL ,,DISCONT-T” în perioada anilor 2015 și 2016 nu au fost înregistrate ieșirea imobilizărilor corporale.
Înregistrările contabile
I.În cazul amortizării totale a mijlocului fix
Debit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
II.În cazul comercializării mijloacelor fixe, se intocmesc urmatoarele formule:
Casarea amortizării acumulate
Debit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Reflectarea valorii contabile a mijloacelor fixe
Debit contul 721,, Cheltuieli cu active imobilizate”, subcontul 7212 ,, Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Constatarea venitului din vînzări
Debit contul 234 ,,Alte creanțe curente”, subcontul 2341 ,, Creanțe privind ieșirea activelor imobilizate”
Credit contul 621 ,,Venituri din operațiuni cu active imobilizate”, subcontul 6212 ,,Venituri din ieșirea imobilizărilor corporale”
Credit contul 534 ,, Datorii față de buget”
III.Lichidarea mijloacelor fixe care nu aduc avantaj economic
Casarea amortizării acumulate
Debit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Reflectarea valorii contabile a mijloacelor fixe
Debit contul 721,, Cheltuieli cu active imobilizate”, subcontul 7212 ,, Valoarea contabilă și cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieșite”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
IV.Predare mijlaocelor fixe cu titlu gratuit
Casarea amortizării acumulate
Debit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Reflectarea valorii contabile a mijloacelor fixe
Debit contul 722,, Cheltuieli financiare”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
V.Lichidarea mijloacelor fixe ca rezultat a evenimentelor excepționale
Casarea amortizării acumulate
Debit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Reflectarea valorii contabile a mijloacelor fixe
Debit contul 723,, Cheltuieli excepționale”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
VI.Lipsuri constatate în rezultatul inventarierii
Casarea amortizării acumulate
Debit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
Reflectarea valorii contabile a mijloacelor fixe
Debit contul 714,, Alte cheltuieli din activitatea operațională”,subcontul 7144 ,, Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și circulante”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
În componenta imobilizărilor corporale se includ de asemeni resursele naturale și terenurile. Resursele naturale reprezintă partea naturală a activelor materiale pe termen lung, care are o formă naturală concretă de rezerve de petrol, gaze, piatră, material lemnos etc., extrase (explorate) în cursul unei perioade îndelungate, iar ternurile sunt un tip special de imobil care are o durată de utilizare nelimitată în desfășurarea activității întreprinderii sau poate fi destinat închirierii. Evidența sintetică a resurselor naturale se ține la contul de activ 125,, Resurse minerale”. Aceste active sunt supuse epuizării. Evidența sintetică a epuizarii se ține la contul 126,, Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”. Terenurile cu, sau fără construcții se țin la evidență prin intermediul contului de activ 122 ,,Terenuri”.
SRL ,,DISCONT-T” pe parcursul anilor 2015 și 2016 nu a avut în posesia sa terenuri și nici resurse minerale.
Contabilitatea investițiilor financiare
Investițiile reprezintă active deținute de întreprinderea-investitor în scopul ameliorării situației sale financiare prin obținerea veniturilor (dobînzilor, dividendelor, redevențelor etc.), majorarea capitalului propriu și obținerea altor profituri (în special, ca rezultat al operațiilor comerciale).
Investițiile pot fi clasificate dupa cîteva criterii:
Dupa conținut economic: cote de participație ( cota patrimoniului agentului economic ce aparține participantului și este stabilită în baza contractului de constituire a întreprinderii ), titluri de valoare ( documente bănesti ce certifică dreptul patrimonial al proprietarului sau dreptul imprumutătorului față de emitentul acestora – acțiuni, obligațiuni, titluri de creanță de stat, certificate bancare ), proprietate investițională ( investiții pe termen lung în terenuri, clădiri, ce nu sunt exploatate la întreprinderea investițională ), alte investiții financiare ( împrumuturi acordate, depozite ș.a ).
Pe direcții de investire: în parti afiliate(cota investitorului în capitalul statutar este mai mare de 20 % ), în parti neafiliate( cota investitorului în capitalul statutar al unei întreprinderi este pînă la 20 % ).
Pe termene de deținere: pe termen lung (investiții deținute de întreprindere mai mult d e un an ),pe termen scurt (investiții pe care întreprinderea are intenția să le comercializeze sau să le stinga în curs de un an, cu excepția titlurilor de valoare de piață cu lichiditate înaltă avînd un termen de stingere pînă la 3 luni ).
Forma investițiilor reprezintă o investire cu destinație specială a activului. Se disting următoarele forme de investiții:
a) financiară reprezintă plasarea mijloacelor pentru procurarea titlurilor de valoare, cotelor de participație în capitalul statutar al altor întreprinderi etc;
b) materială reprezintă investirea mijloacelor în terenuri, clădiri, bijuterii, obiecte de artă, aur, briliante etc.
Pentru evidența investițiilor financiare pe termen lung se folosesc următoarele conturi contabile:
141 „Investiții pe termen lung în părți neafiliate”;
142 „ Investiții pe termen lung în părți afiliate”;
151 „ Investiții imobiliare”.
La achiziționare, investițiile se evaluează la valoarea de intrare care este egală cu:
a) suma mijloacelor bănești achitate sau a echivalentelor acestora – pentru investițiile achiziționate contra mijloace bănești sau echivalentele acestora;
b) valoarea venală a titlurilor de valoare emise – pentru investițiile achiziționate integral sau parțial în contul emisiunii de către investitor a acțiunilor sau a altor titluri de valoare;
c) valoarea venală a activului predat pe calea schimbului – pentru investițiile achiziționate pe calea schimbului sau schimbului parțial cu alt activ;
d) valoarea venală a activului obținut pe calea schimbului – pentru investițiile obținute în schimbul altui activ, în cazurile în care valoarea ultimului diferă esențial de valoarea venală a investiției obținute.
Valoarea de intrare a investițiilor se compune din valoarea de cumpărare a acestora, comisioanele de broker, taxe, impozite prevăzute de legislația în vigoare și alte cheltuieli pentru achiziționarea acestora. Valoarea de intrare a titlurilor de valoare poate să nu corespundă cu valoarea nominală (de răscumpărare) a acestora. De exemplu, suma respectivă a diferenței privind titlurile de valoare (cu excepția acțiunilor) fie că se calculează suplimentar, fie că se anulează astfel încît la momentul răscumpărării titlului de valoare, valoarea de bilanț va corespunde cu cea nominală. Calcularea suplimentară (anularea) se efectuează prin metoda liniară (în cote egale) pe măsura calculării dobînzii (venitului) aferent.
Prin urmare, evaluarea inițiala a investițiilor financiare pe termen lung depinde de modul de procurare al lor, și anume:
a) contra mijloacelor bănesti;
b) în contul emiterii de investitor a acțiunilor sau a altor titluri de valoare;
c) pe calea schimbului.
Trebuie de menționat că, creanțele privind dobînzile, dividendele, redevențele se clasifică drept venit care se consideră profit la capitalul investit. În unele cazuri asemenea sume nu pot fi considerate drept venit, ci se raportează la restabilirea valorii investițiilor. De exemplu, cînd se achiziționează titluri de valoare cu dobînzi neachitate, aceste dobînzi calculate pînă la achiziționarea lor se includ în valoarea de intrare a hîrtiilor de valoare. Suma totală a dobînzilor calculate se repartizează între perioadele pînă la achiziționarea și după achiziționarea titlului de valoare. Suma dobînzilor raportată la perioada de pînă la achiziționare se scade din valoarea titlurilor de valoare, iar cea raportată la perioada după achiziționare se consideră ca venit.
Investițiile pe termen lung se reflectă în bilanț după unul din următoarele tipuri de evaluare:
a) la valoarea de intrare;
b) la valoarea reevaluată;
c) la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare și valoarea de piață (numai pentru titlurile de valoare corporative de piață).
Metoda preponderentă de evaluare a investițiilor pe termen lung constituie evaluarea lor la valoarea de intrare. Aceasta rămîne constantă pe toată durata de deținere a investițiilor, cu excepția următoarelor cazuri:
a) scăderea permanentă a cursului la bursele de valori publicat în edițiile financiare – pentru titlurile de valoare care au cotare de piață;
b) reducerea bruscă a valorii activelor întreprinderii investite;
c) restricțiile ce țin de vînzarea titlurilor de valoare ale întreprinderii investite;
d) survenirea unui anumit risc legat de deținerea titlurilor de valoare (de exemplu, informații despre falimentul întreprinderii investite);
e) decizia consiliului directorilor întreprinderii, bazată pe avizele specialiștilor în domeniul pieței de valori – pentru titlurile de valoare care nu au cotare de piață;
f) aducerea valorii de intrare la valoarea nominală (pentru titlurile de valoare recuperabile).
În cazul reducerii permanente a valorii de intrare a investițiilor pe termen lung valoarea de bilanț a acestora se diminuează cu suma acestei reduceri, care trebuie să fie reflectată drept cheltuială. Dacă ulterior a avut loc majorarea valorii investițiilor pe termen lung, diferența survenită se raportează la restabilirea valorii de bilanț a acestora și se constată ca venit în limitele reducerii calculate anterior.
Valoarea reevaluată a investițiilor pe termen lung se determină ca rezultat al reevaluării acestora la valoarea venală. Rezultatele reevaluării investițiilor pe termen lung sînt reflectate în modul următor:
a) suma reducerii valorii investițiilor se trece la diminuarea capitalului propriu la postul "Diferențe din reevaluarea activelor pe termun lung";
b) suma majorării valorii investițiilor se trece la majorarea capitalului propriu la postul "Diferențe din reevaluarea activelor pe termun lung".
Ieșirea investițiilor survine la realizarea, schimbarea sau stingerea acestora. La realizarea investițiilor diferența dintre venitul din vînzarea lor și valoarea de bilanț a investițiilor și cheltuielile aferente realizării acestora se constată ca profit sau pierdere. Titlurile de valoare se sting la valoarea nominală a acestora și suma aferentă a dobînzilor se constată ca venit.
SRL ,,DISCONT-T’’, pe parcursul perioadei analizate nu a înregistrat investiții financiare pe termen lung.
Contabilitatea materialelor și obiectelor de mica valoare și scurtă durată
Conform SNC ,,Stocuri” stocurile reprezintă active circulante care sunt:
destinate pentru a fi vîndute pe parcursul desfășurării normale a activității;
sunt înregistrate în curs de execuție;
sub formă de materie primă, materiale de bază și alte materiale consumabile care urmeaza a fi folosite în procesul de producție pentru prestarea serviciilor și alte activități gospodărești.
Conform Planului General de Conturi contabile stocurile includ:
Materiale
Active biologice circulante
Obiecte de mică valoare și scurtă durată
Producția în curs de execuție
Produse
Mărfuri
Materialele reprezintă bunuri de natura activelor curente care participă direct la procesul de producție și care se regăsesc sau nu în conținutul material al produselor fabricate, în dependență dacă sunt materii prime sau materiale consumabile. Astfel, mterialele pot fi destinate utilizării în procesul de producție, fabricate la întreprindere, procurate cu scopul revînzării.
Pentru evidența materialelor este prevăzut contul de activ 211 ,,Materiale”. In Debit contul 211 se reflectă valoare de intrare a materialelor procurate și fabricate la întreprindere, iar în Credit contul 211 – valoarea materialelor vîndute și/sau utilizate în procesul de producție.Soldul este debitor și reprezintă valoarea materialelor la finele perioadei de gestiune.
Din grupa materialelor fac parte următoarele subgrupe:
2111 ,,Materii prime și materiale de bază”;
2112 ,,Materiale auxiliare”;
2113 ,,Piese de schimb”;
2114 ,, Combustibil”;
2115 ,,Ambalaje”;
2116 ,, Anvelope și acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport”;
2117 ,, Materiale cu destinația agricolă’’;
2118 ,,Materiale transmise temporar terților ”;
2119 ,, Alte materiale’’.
În activitatea sa SRL ,, DISCONT-T’’ care desfașoara activitatea de comerț cu ridicata pe bază de tarife sau contracte, țin sa menționez faptul ca societatea nu dispune de materie prima și ca rezultat nu am fost inregistrate în perioada anilor 2015 și 2016 . Pentru a iniția activitatea sa este nevoie de activitatea de aprovizionare. Secția de aprovizionare joacă un rol semnificativ datorită sarcinilor sale de serviciu:
-studierea pieții și a furnizorilor potențiali și reali;
-selectarea și testarea credibilității furnizorilor;
-elaborarea strategiilor în cumpărarea/achiziționarea stocurilor;
-negocierea condițiilor de vînzare – cumpărare care se finalizează cu încheierea de contracte;
-urmărirea evoluției pieții de furnizare a structurii și potențialului de resurse,a prețurilor și a altor elemente;
Totodată, pentru recepția bunurilor materiale este necesar de eliberat delegații. Acestea se eliberează pe formulare tipizate. Delegațiile sînt semnate de conducătorul și contabilul-șef ai întreprinderii. Delegațiile se eliberează la primirea valorilor materiale, livrate de către furnizor conform contractului, acordului sau altui document ce le substituie. În cazurile cînd persoana împuternicită urmează să primească materialele și produsele solicitate de la un singur depozit, dar conform cîtorva contracte, acorduri și altor documente ce le substituie, ei i se poate elibera o singură delegație cu indicarea numerelor și datelor contractelor, acordurilor și altor documente analogice, sau cîteva delegații, în cazurile cînd valorile materiale urmează să fie primite la cîteva depozite. Termenul de valabilitate a delegației se stabilește în dependență de posibilitățile existente pentru primirea și transportarea valorilor în cauză conform contractului, acordului, facturii sau altui document ce le substituie, în baza căruia a fost eliberată delegația dar, de regulă, cel mult 15 zile. La eliberarea delegațiilor, contabilitatea întreprinderii o înregistrează în Registrul de evidență a delegațiilor . În registrul de evidență a delegațiilor, înaintea începutului eliberării delegațiilor, se numerotează toate filele. Registrele de evidență a delegațiilor eliberate sunt păstrate la persoana responsabilă de înregistrarea delegațiilor.
Persoana, căreia i s-a înmînat delegația, este obligată să prezinte în contabilitatea întreprinderii, organizației, instituției, cel tîrziu în ziua următoare după primirea valorilor, indiferent de faptul dacă valorile materiale, indicate în delegații, au fost primite complet sau parțial, actele doveditoare privind îndeplinirea dispozițiilor și predarea valorilor materiale la depozit sau gestionarului respectiv. Persoanele, care nu și-au dat darea de seamă privind utilizarea delegațiilor cu termen de valabilitate expirat, poartă răspundere disciplinară și alte delegații nu li se eliberează. Delegațiile, indiferent de termenul lor de valabilitate, se iau de către furnizor la prima livrare a valorilor materiale. Controlul atît asupra respectării de către furnizor a ordinii stabilite de eliberare conform delegațiilor a valorilor materiale, cît și a dărilor de seama a expeditorilor pe fiece delegație, se pune în sarcina contabilului-șef al întreprinderii.
Conform SNC, materialele se evaluează atît la intrarea acestora în patrimoniul întreprinderii, cît și în momentul întocmirii bilanțului contabil. La intrare, ele se evaluează la costul de procurare plus cheltuielile efectuate pentru taxe și impozite vamale la import, cheltuieli de transport legate de procurare, alte servicii legate de procurare.
Există cîteva cazuri de intrare a materialelor, și anume: primirii cu titlu gratuit, aprovizionare, fabricare, înregistrarea de plusuri în urma inventarierii, obținerea bunurilor de la casarea mijloacelor fixe.
Înregistrările contabile
I.Reflectarea intrării meterialelor prin intermediul procurării
Debit contul 211 ,,Materiale”
Debit contul 534 ,, Datorii față de buget”,subcontul 5344 ,, Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”
Credit contul 521 ,, Datorii comerciale curente”
Credit contul 544 ,,Alte datorii curente”
Credit contul 241 ,, Casa” sau contul 242 ,, Conturi curente în monedă națională” sau contul 243 ,, Conturi curente în valută străină”
I.I Reflectarea costurilor directe ce pot fi atribuite intrării materialelor la procurare
Debit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 521 ,, Datorii comerciale curente”
Credit contul 812 ,, Activități auxiliare”
Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”
Credit contul 542 ,,Datorii privind asigurarea bunurilor și a persoanelor”
Credit contul 544 ,, Alte datorii curente”
II.Reflectarea creării de către entitate a materialelor de entitate însăși
Debit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 811 ,, Activități de bază”
Credit contul 812 ,, Activități auxiliare”
III.Intrarea materialelor ca aport a fondatorilor la capital social
Debit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 313 ,, Capital nevărsat”
Credit contul 314 ,, Capital neînregistrat”
IV.Intrarea materialelor cu titlu gratuit
Debit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 622 ,, Venituri financiare”,subcontul 6224 ,, Venituri din active imobilizate și circulante intrate cu titlu gratuit”
V.Plusuri constatate în rezultatul inventarierii
Debit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 612 ,, Alte venituri din activitatea operațională”,subcontul 6124 ,, Venituri din plusurile de active imobilizate și circulante constatate la inventariere”
VI.Intrarea materialelor prin schimb
Debit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 223 ,, Creanțe ale părților afiliate”
Credit contul 234 ,, Alte creanțe curente”
VII.Intrarea materialelor prin scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe
Debit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe”
VIII.Obținerea deșeurilor din procesul de producție
Debit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 811 ,, Activități de bază”
Credit contul 812 ,, Activități auxiliare”
IX.Obținerea materialelor din producția rebutată
Debit contul 211 ,,Materiale”
Credit contul 612 ,, Alte venituri din activitatea operațională”
Evidența sintetică a obiectelor de mică valoare și scurtă durată se organizează cu ajutorul contului de activ 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, care are 2 subconturi: 2131 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc”; 2132 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată în exploatare”. În Debit se reflectă intrările, iar în Credit – ieșirile de obiecte de mică valoare și scurtă durată. Soldul este debitor si reflecta valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată la sfirșitul perioadei de gestiune.
Pentru a fi folosite în procesul de producție obiectele de mică valoare și scurtă durată și celelalte materiale se eliberează de la depozit în baza facturii de expediție. Totodată, eliberarea de la depozit sau mișcarea propriu-zisă se efectuează în baza formularului interdepartamental nr. M-11 în care se indică secția ce livrează, secția ce receptionează bunurile, denumirea obiectelor, suma, prețul și înregistrările contabile.
Ex: În baza cererii nr.1, la 15 martie 2015 are loc mișcarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată și respectiv înregistrarea formulelor contabile:
Debit contul 213 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc’’ – la valoarea OMVSD recepționate de 2500,00 lei.
Credit contul 213 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc’’ – la valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată eliberate de 2500,00 lei.
OMVSD-urile cu valoare mai mare de 1500,00 lei li se calculează uzura în marime de 100%. Evidența sintetică a uzurii OMVSD-urilor se ține la contul de pasiv 214,, Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”. În Debit cont 214 se reflectă calcularea uzurii, iar în Credit cont 214 – casarea stocului repectiv de OMVSD. Soldul este creditor și reflectă valoarea uzurii a OMVSD la finele perioadei de gestiune.
Ex: In baza actului nr.000001, la 15 martie 2015 s-a dat în exploatare OMVSD în valoare 2500 lei
1 ) Debit contul 821 ,, Consumuri indirecte de producție’’-la valoarea amortizării calculate în marime de 100% a OMVSD-urilor date în exploatare de 2500 lei
Credit contul 214 ,, Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2141 ,, Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’ – la suma uzurii calculate a OMVSD-urilor în marime de 2500,00 lei.
2 ) Debit contul 214 ,, Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2141 ,,Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’ – la suma uzurii calculate a OMVSD-urilor în marime de 2500,00 lei
Credit contul 213 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 2132 ,, Obiecte de mică valoare și scurtă durată în exploatare’’ – la valoarea OMVSD-urilor casate de 2500,00 lei
Pentru a determina existența reală a materialelor, periodic la întreprindere se petrece inventarierea acestora.Cu ocazia inventarierii se întocmesc liste de inventariere. Pentru final, este necesar de menționat, că pentru o evidența contabilă veridică a materialelor și OMVSD-urilor, este necesar automatizarea sistemului de evidența. SRL ,,DISCONT-T’’este dotată cu programă contabilă 1C v7.7 ,dar această programă nu este autorizată.
Documentarea, calculul și contabilitatea salariului
Datoriile față de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaților aferentemuncii prestate care se stabilesc prin negocieri collective sau individuale între persoane fizice și întreprindere și sunt în raport direct cu cererea și oferta forței de muncă pe piața muncii, cantitatea și calitatea muncii,rezultatele și condițiile funcționării întreprinderii.
Salariul constituie orice recompensă sau venit calculat în conformitate cu contractul individual de muncă,de patron sau de organul împuternicit de acesta angajatului pentru munca prestată și depinde de sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri și alte elemente.
Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor sisteme de retribuire.
Obiectivele practicii de producție referitor la subcompartimentul ,, salariu’’ este de a determina și controla timpul de muncă a angajaților, de a evalua și determina drepturile salariale, de a include consumurile directe privind retribuirea muncii în costul de producție.
În vederea realizării obiectivelor menționate este necesar de analizat componența și clasificarea personalului. Astfel, SRL,, DISCONT-T’’ dispune de 3 angajați : director, contabil-șef și administrator.
În sarcina contabilului intră evidența și întocmirea documentelor de angajare și concediere. Prin urmare, la angajare, solicitantul scrie o cerere în care se indică data emiterii, numele și prenumele solicitantului, specialitatea. La cerere se anexează certificatul eliberat de comisia medicală, ce atestă starea de sănătate a solicitantului. În cazul în care solicitantul este acceptat, organizația emite ordinul de angajare . Apoi, se deschide carnetul de munca al angajatului și se face însemnari în acesta. Se activează polița de asigurare și codul CPAS. Se determină în funcție de pregatire și experiența de muncă categoria de calificare al angajatului, și în final se încheie contractul individual de muncă pe termen scurt sau pe o perioadă nedeterminată (Anexa 6 ). În cazul concedierii, angajatul la fel este obligat să scrie o cerere de eliberare. Dupa care, nemijlocit conducerea organizației emite ordinul de concediere al angajatului.
Determinarea și controlul prezenței fiecărui salariat se efectuează prin întocmirea unui document primar: fișa de pontaj ( Anexa 7 ). În vederea calculării salariului este necesar de a cunoaște, pe lînga timpul lucrat, și volumul muncii prestate. Cel mai adesea, acesta se perfectează prin cîteva documente primare: bon de lucru în acord individual sau colectiv, raport de fabricație, foaie de parcurs. Ulterior, timpul de lucru, volumul de muncă prestat consemnați în documentele primare stau la baza calculării salariilor care în continuare depind de formele de salarizare utilizate.
În cnformitate cu art. 130 ( alin.3 ) al Codului muncii și art. 3 ( alin.2 ) al Legii salarizării, pentru remunerarea salariaților se pot folosi două forme de salarizare, și anume: pe unitate de timp sau în regie; pe unitate de produs sau în acord.
Contabilul societății ,,DISCONT-T’’ utilizează forma de salarizare în regie. Aceasta presupune retribuirea muncii în raport cu timpul efectiv lucrat ( luni, zile, ore ), indiferent de randamentul muncii salariatului, și prevede doua sisteme de salarizare: sistemul simplu și premial. Sistemul simplu prevede calcularea salariului în dependență de numărul de ore, zile efectiv lucrate. Salariul se calculează prin înmulțirea numărului de ore efectiv lucrate cu tariful de plată pe oră. Sistemul premial prevede înafară de salariul calculat dupa timpul efectiv lucrat și un premiu în dependență de coeficientul participării în muncă sau de calitatea muncii depuse. Acesta se folosește pentru stimularea cointeresării lucrătorilor în ameliorarea rezultatelor activității întreprinderii.
Prin urmare, salariul administrației societății ,,DISCONT-T’’ i se calculează ca produsul dintre salariul minim stabilit de lege ( pentru anul 2015-2016 salariul minim a fost de 1650,00 lei) și coeficientul tarifar conform Rețelei tarifare unice. Astfel, salariul dupa timpul efectiv lucrat al muncitorilor se calculează ca produsul dintre numărul de ore efectiv lucrate și tariful de plată pe oră. Trebuie de menționat, că la sfîrșitul lunii directorul entității aprobă coeficientul de participare a forței de muncă. După stabilirea coeficientului de participare a forței de muncă și calcularea salariului dupa timpul efectiv lucrat, se calculează salariul total prin înmulțirea salariului dupa timpul efectiv lucrat și a coeficientului de participare a forței de muncă. Prin urmare, putem observa că forma de salarizare în regie are atît avantaje, cît și dezavantaje.
Avantaje:
Salariul se calculează foarte simplu și poate fi ușor explicat.
Angajații au mai multă sigurantă în salariul pe care-l primesc, fiindcă acesta nu se schimbă direct proporțional cu volumul de producție.
Se reduc cheltuielile administrative pentru calcularea și contabilizarea salariului.
Dezavantaje:
Nu stimulează muncitorii pentru a spori volumul de producție și performanțele de muncă.
Salariile sunt calculate uniform pe categoriile de calificare, fără a lua în considerație inițiativa și performanțele individuale.
Există tentația de încetinire a ritmului de muncă în condițiile unei supravegheri ineficiente.
Un rol important în contabilitatea salariului îi revine calcului concediilor. Pentru a beneficia de concediu, persoana angajată trebuie să depună o cerere în care se indică data de cînd și pînă cînd se solicită concediul. Limita maxima a concediului este de 28 zile plus doua zile de odihnă. Concediul se calculează conform , dupa cum urmează:
Se însumează salariul calculat și eliberat pe ultimile 3 luni pînă la data începerii concediului.
Se calculează un coeficient ce este egal cu raportul dintre total zile lucratoare din ce le 3 luni la total zile calendaristice din lunile date.
Suma salariului pe cele 3 luni se împarte la numarul total de zile efectiv lucrate a lunilor menționate.
Se calculează mărimea concediului mediu pe zi prin înmulțirea sumei obținute la punctul 3 cu coeficientul calculat.
Se determină suma totală a concediului prin înmultirea concediului mediu pe zi cu numarul de zile de concediu.
Pentru achitarea concediului anual, organizațiile pot crea provizioane sau rezerve pentru plata concediilor.
Odata cu calcularea salariului, apare necesitatea de a calcula contribuțiile medicale, fondul de pensii și a impozitului pe venit ale salariatilor. Pentru anul 2016, cotele acestor rețineri rămîn neschimbate, adică: pentru asigurările medicale – 4,5 %; fondul de pensii – 6 %; impozit pe venit – 7 % și 18 %. Mărimea asigurării medicale și a fondului de pensii se calculează ca: mărimea salariului calculat x cotele stabilite. Mărimea impozitului pe venit se calculeaza ca: 2470 lei x 7 % + (mărimea salariului calculat – scutirile – asigurarea medicală – fondul de pensii – 2470) x 18 %.
Trebuie de menționat că mărimea scutirilor stabilite pentru anul 2016 sunt:
scutire personală-844 lei ;
scutirea soției-844 lei ;
scutire pentru copii-188 lei ;
scutire majoră- 1255 lei.
Concomitent cu calculul reținerilor din salariu, entitatea mai calculează contribuțiile pentru asigurările sociale și o parte a asigurării medicale. Cotele rămîn neschimbate: asigurarea sociala – 23 %; asigurarea medicala – 4,5 %. Aceste rețineri se calculează prin înmulțirea salariului calculat cu cotele stabilite de legislație.
Pentru a acorda scutirile sus-menționate, angajatul prezintă patronului cererea de scutire pînă la data încadrării în muncă ca angajat sau pînă la începutul anului (Anexa 8), anexînd documentele necesare pentru confirmarea poziției sale de rezident, stării sociale, familiale sau sănătății.
Acordarea scutirilor și calcularea impozitului pe venit se efectuează, indiferent de faptul dacă au fost sau nu achitate veniturile în luna raportată (Anexa 9) .
După calcularea salariului personalului organizației, apare necesitatea de a repartiza salariul între membrii colectivului utilizînd doua metode: metoda salariului tarifar și metoda coeficient-ore.
Pentru o evidența certă, justă a calculului și eliberării salariului, este nevoie de automatizat contabilitatea sectorului dat. Contabilul SRL ,, DISCONT-T’’ specializat în acest domeniu utilizează în practică diverse programe computerizate ce sunt de primă-importanță, ca: programă contabilă 1C v.7. 7. si v.8; Office Excel 2007 și Open Office.
Pentru generalizarea informației privind decontarea cu personalul întreprinderii aferente retribuțiilor și sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”.În Credit acestui cont se reflectă retribuțiile calculate, iar în Debit- sumele achitate și reținute. Soldul acestiu cont este creditor și reprezintă datoriile întreprinderii față de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune.
SRL ,,DISCONT-T” pentru luna martie anul 2016 s-a calculat salariul contabilului-șef Oprea Tatiana (Anexa 10). În cazul cînd salariile calculate reprezintă cheluieli ale perioadei, ele nu constituie o parte a costului de producție. Acestea se reflecta în conturile clasei 7 ,, Cheltuieli” și se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.
În funție de tipul activității pe care o desfașoară persoana angajată, salariul se înregistrează prin urmăoarea formulă contabilă:
Debit contul 713 ,, Cheltuieli administrative”, subcontul 7131 ,, Cheltuieli cu personalul administrative” – 2675,00 lei
Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 2675,00 lei
Reținerile din salariu se reflectă în felul următor:
Debit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- 376,23 lei
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 ,,Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 160,50 lei
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5332 ,, Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medical”- 120,38 lei
Credit contul 534 ,, Datorii față de buget”, subcontul 5342 ,, Datorii privind impozitul pe venit din salariu” – 95,35 lei
În debitul contului 531,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, în afară de rețineri se reflectă plata salariilor prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- 2298,77 lei
Credit contul 241 ,,Casa”– 2298,77 lei
Informația privind calcularea și mișcarea datoriilor față de salariați se reflectă respectiv în registrele pentru contul 531,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”(Anexa 11 ) care sunt elaborate independent de întreprindere. La sfîrșitul lunii informația se înregistrează in Cartea mare și după verificare în Bilantul contabil.
Contabilitatea producției în curs de execuție și a produselor
Producția în curs de execuție reprezintă producția care nu a trecut prin toate fazele de producție stabilite de procesul tehnologic, dar și produsele finite însă care nu au fost supuse probelor sau recepției calitative și cantitative. Evidența sintetică a producției în curs de execuție se ține la contul de activ 215 ,, Producția în curs de execuție’’. În Debit contului 215 se reflectă producția la sfîrșitul perioadei de gestiune, iar în Credit contului 215 – producția nefinisată la începutul perioadei următoare. SRL ,, DISCONT-T’’ nu are, și deci nu ține evidența producției în curs de execuție.
Este de menționat că producția în curs de execuție nu trebuie și nici nu poate să facă obiectul înregitrării curente, permanente, pe parcursul perioadei în cadrul contabilității, deoarece:
producția în curs de execuție se stabilește la sfirșitul perioadei, de regulă, prin inventariere;
costl efectiv al produselor și serviciilor în curs de execuție se determină după încheierea perioadei de fabricație sau execuție.
Această caracteristică a produselor în curs de execuție organizează contabilitatea astfel:
La sfîrșitul perioadei de gestiune, în baza lucrărilor de inventariere, se stabilește costul efectiv (valoarea de bilanț) al producției în curs de execuție care se înregistrează în evidența financiară prin formula contabilă:
Debit contul 215 ,,Producție în curs de execuție”
Credit contul 811 ,,Activități de bază” sau
Credit contul 812 ,,Activități auxiliare”
La începutul perioadei următoare se scoate din evidența financiară producția în curs de execuție înregistrată la sfirșitul perioadei, întrucît aceasta este în continuă mișcare, transformare și finalizare, astfel are loc următoarea înregistrare:
Debit contul 811 ,,Activități de bază” sau
Debit contul 812 ,,Activități auxiliare”
Credit contul 215 ,,Producție în curs de execuție”
Informația privind producția în curs de execuție se generalizează în registrul pentru contul 215 ,,Producție în curs de execuție”.La sfîrșitul perioadei de gestiune după perfectarea Cărții mari din registrele folosite se trec în Bilanțul contabil pe rîndul 220 ,,Producție în curs de execuție”.
SRL ,,DISCONT-T” nu are, deci nu ține evindența producției în curs de execuție”.
Produsele reprezintă bunuri în diferite faze ale procesului de producție, ce sunt destinate livrării terților. În componența sa pot fi incluse:
produse finite;
semifabricate din producție proprie;
produse secundare ( riziduale ).
SRL ,, DISCONT-T’’ în cadrul activității pe care o desfășoară nu are în posesia sa produse.
Valoarea de intrare a produselor fabricate include:
consumuri materiale directe;
consumuri directe privind retribuirea muncii;
consumuri indirecte de producție.
Produsele finite sunt evaluate și reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Evaluarea se face la valoarea realizabilă netă în cazul cînd ea este mai mică decît costul, adica în cazul:
deteriorării sau degradării parțiale ;
reducerii prețului de vînzare ;
creșterea cheltuielilor pentru organizarea vînzării.
Pentru evidența sintetică a produselor este destinat contul de activ 216 „ Produse’’, în care se înregistreză mișcarea produselor la întreprindere. În Debit cont 216 se reflectă costul efectiv al produselor obținute din producția proprie, iar în Credit cont 216 – valoarea de bilanț a produselor vîndute. Soldul este debitor și reprezintă valoare produselor la finele perioadei de gestiune.
Recepția producției finite de către depozitar ( magazioner ) este însoțită de Fișa de magazie și factura fiscala privind mișcarea producției din secția de fabricare în depozitul organizației. Ambele documente conțin informație referitoare la denumirea produsului fabricat, cantitatea primită/eliberată, unitatea de masură, prețul, cantitatea rămasă-n stoc, semnăturile persoanelor responsabile.Pentru a determina existența efectivă a producției fabricate, aceasta se supune inventarierii.
Informația privind produsele se generalizează în registrul pentru contul 216 ,,Produse”.La sfîrșitul perioadei de gestiune după perfectarea Cărții mari din registrele folosite se trec în Bilanțul contabil pe rîndul 230 ,,Produse”.
SRL ,,DISCONT-T” nu are, deci nu ține evindența produselor.
Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile reprezintă bunurile achiziționate în vederea revînzării în aceeași stare. Pentru evidența mărfurilor este destinat contul de activ 217 ,,Mărfuri”. În Debit contului 217 se reflectă valoarea de intrare a mărfurilor. Creditul acestui cont reflectă valoarea de bilanț a mărfurilor ieșite din gestiune prin diverse căi. Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea de bilanț a mărfurilor existente în stoc la finele perioadei de gestiune.
Componența mărfurilor societății ,, DISCONT-T’’ cuprinde diverse tipuri de produse : pîine, produse lactate, paste făinoase, condiment, făina de grîu, zahăr, sare, ceai etcc.
SRL ,, DISCONT-T’’ aprovizionează mărfuri de la furnizori din țară. În perioada analizată s-au înregistrat procurări de mărfuri de la SRL ,,Ramaiana”, c/f 100360015958 conform facturii fiscale seria AAA069710 din 01.03.16 în sumă totală 10662,21 lei; SA ,, JLC”, c/f 100260000505 confom facturii fiscale seria LC2341459 din 01.03.16 în sumă totală 8962,06 lei etc .
În conformitate cu Politica de contabilitate a SRL ,, DISCONT-T’’, mărfurile se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă.
Valoarea initială a mărfurilor cuprinde cheltuielile de achiziționare, cheltuielile pentru prelucrare și alte cheltuieli aferente aducerii stocului la locul păstrării și în starea de utilitate.
Conform Politicii de contabilitate, evaluarea curentă a mărfurilor se efectuează după metoda costului normativ. Costul normativ se determină, luînd în considerare nivelul normativ al cheltuielilor materiale directe și a cheltuielilor directe privind retribuirea muncii. Normele de cheltuieli sunt analizate sistematic și, în funcție de necesități, sunt revizuite.
Intrările de mărfuri se contabilizează în baza documentelor primare care însoțesc mărfurile procurate. În calitate de documente primare este:
„Factura fiscală” atunci când plătitorul este înregistrat ca plătitor de TVA.
,,DISCONT-T”SRL procură mărfuri de la „Omega”SRL în baza facturii fiscale seria JB1055777 în sumă de 926,80 lei, inclusiv TVA, și respectiv se întocmeste:
Debit contul 217 „Mărfuri” – 772,33 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 772,33 lei
Respectiv se reflectă și suma TVA:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 154,47 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” –154,47 lei
Achitarea pentru mărfurile procurate este efectuată din contul de decontare și se face formula:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”– 926,80 lei
Credit contul 242 „Cont curent în valută națională” – 926,80 lei
„Actul de achiziție a mărfurilor” (Anexa 12) este întocmit când materialele sunt procurate de la o persoană fizică și se achită 5% din valoarea materialelor la bugetul de stat.
,,DISCONT-T”SRL a procurat mărfuri de la persoana fizică Oprea Tatiana (Anexa 13) în sumă de 162,00 lei, se înregistrează următoarele formule contabile :
Achiziția mărfurilor de la persoanele fizice în baza actului de achiziție a marfurilor:
Debit contul 217”Mărfuri „ – 162,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 162,00 lei
Suma de 7% impozitul pe venit o reflectăm:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”–11,34 lei lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 11,34 lei
Achităm datoria :
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”-150,66 lei
Credit contul 241 ,,Casa”-150,66 lei
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”-11,34 lei
Credit 242 ,,Cont curent în monedă națională”-11,34 lei
Ieșirea mărfurilor din entitate este reprezentată de vînzarea acestora. Trebuie de menționat că mărfurile pot fi realizate angro sau/și cu amanuntul. SRL ,, DISCONT-T’’ comercializează mărfurile angro (Anexa 14 ). Cu această ocazie, contabilul înregistrează urmatoarele formule contabile:
1 ) Debit contul 221 ,, Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’ – 1212,12 lei
Credit contul 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor’’ – 1051,19 lei
Credit contul 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – 160,93 lei
2) Debit contul 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7112 ,, Costul mărfurilor vîndute’’ –1010,10 lei
Credit contul 217 ,, Mărfuri’’ – 1010,10 lei
Informația privind mărfurile se generalizează în registrul pentru contul 217 ,,Mărfuri”.La sfîrșitul perioadei de gestiune după perfectarea Cărții mari din registrele folosite se trec în Bilanțul contabil pe rîndul 240 ,,Mărfuri”.
3.8 Contabilitatea creanțelor
Creanțele întreprinderii sunt contabilizate în baza mai multor standarde cum ar fi: Standardul națonal de contabilitate „ Componența consumurilor și cheltuielilor’’;Standardul național de contabilitate „ Prezentarea rapoartelor financiare’’;Standardul național de contabilitate „ Venitul’’ , precum și alte standarde. Conform standardelor enumerate, creanțele reprezintă niște drepturi juridice ale întreprinderii în calitatea ei de creditor, ca la scadență să primească bunuri materiale sau alte valori de la persoane fizice sau juridice, ce apar în calitate de debitori.
Creanțele se clasifică în funcție de urmatoarele criterii:
) După termenul de achitare :
– pe termen lung
– curente
) După conținutul economic :
creanțe comerciale;
creanțe privind decontările cu bugetul de stat;
creanțe pe termen scurt ale personalului;
alte creanțe pe termen scurt .
Conform Politicii de contabilitate la SRL,,DISCONT-T” creanțele pe termen scurt și cele pe termen lung sunt reflectate în contabilitate la valoarea nominală.
Creanțele comerciale sunt creanțe care apar în cazul, în care momentul transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra activelor livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.
O condiție esențială la apariția creanțelor comerciale este încheierea de contracte cu clienții aferent livrării bunurilor fabricate. Analiza modului de încheiere a contractelor de livrare ține de competența secției de desfacere. Anume aici se stabilește dacă ulterior se vor livra bunuri unor anumiți clienți, sau nu. Conform contractului de livrare încheiat între SRL ,, DISCONT-T’’ și clienții săi, toate prețurile includ taxa pe valoarea adaugată, legală, valabilă pe teritoriul R.Moldova. Costurile de transport, de ambalare sau de asigurare se calculează separat. Plata se poate face fie în numerar la livrare, sau cu plata în avans prin ordin de plata sau depunere în numerar în contul firmei. Cotractele de livrare conțin informație privitoare la: dreptul de garanție, termenul de livrare sau furnizare, obligația clientului la primirea produsului, situațiile în care garanția nu este valabilă, condiții suplimentare la returnarea bunurilor etc. Odată ce contractele sunt încheiate, organizația livrează bunurile ce au facut obiectul contractului, și ca urmare contabilii entității duc evidența sintetică și analitică a creanțelor apărute.
Pentru generalizarea informației privind existența, formarea și achitarea creanțelor pe termen scurt sunt utilizate conturile de activ 221 „ Creanțe comerciale ”, 222 ,, Corecții (provizioane) privind creanțele compromise’’, 223 ,, Creanțe ala părților afiliate’’ și 224 „ Avansuri acordate curente”. Pentru evidența analitică a creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se folosește clasificarea în dependență de debitor, termen de formare sau termen de achitare. În baza acestor date se fac înregistrări în Registrul Vînzărilor. Registrul menționat cuprinde informație referitoare la denumirea și codul fiscal al cumparatorului, numărul și seria documentelor în baza cărora s-a petrecut livrarea, data livrării, cotele TVA, valoarea livrării cu TVA, suma TVA aferent livrării, suma fără TVA. Livrarea produselor de către întreprinderea SRL„ DISCONT-T’’ în urma cărora apar creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale se înfăptuiește în baza următoarelor documente primare: factura fiscală, bon de încasare, dispoziție de plată, iar în urma transferului bancar se intocmește nota de plata.
Ex: În baza facturii fiscale ( Anexa 15 ), la data de 29 martie 2016, SRL ,, DISCONT-T’’ a livrat mărfuri clientului său CRRIVMR în valoare de 3644,43 lei inclusiv TVA.
Debit contul 221 ,, Creanțe comerciale’’, subcontul 2211,, Creanțe comerciale din țară’’ – la valoarea totala a bunului livrat inclusiv TVA de 1820 lei
Credit contul 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6111 ,, Venituri din vînzarea produselor’’ – la valoarea de vînzare a bunului fără TVA de 3348,42 lei
Credit cont 534 ,, Datorii față de buget’’, subcontul 5344,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoare TVA aferent produsului realizat de 296,01 lei
O amplă evidența a decontărilor cu clienții este redată în registrul contului 221 (Anexa 16 ).
Pentru formarea rezervelor privind creanțele dubioase este destinat contul de pasiv 222 ,,Corecții (provizioane) privind creanțele compromise”.Trebuie de menționat că societatea,, DISCONT-T’’ nu formează astfel de rezereve, și drept urmare nu ține evidența acestor creanțe.
Contul de activ 224 ,, Avansuri acordate curente’’ este destinat pentru a ține evidența avansurilor eliberate atît în țară, cît și de peste hotare pentru achiziționarea ulterioară de bunuri sau în alte scopuri. Avansurile sunt acordate în numerar din cont curent sau din casă, fiind însoțite de ordine sau dispoziții de plată. SRL ‚,DISCONT-T” în perioada analizată nu a eliberat avansuri.
Creanțele privind decontarile cu bugetul reprezintă sumele de bani ce urmează să fie trecute în cont sau primite de la buget pentru impozitele și taxele achitate. Aceste creanțe apar în cazul efectuării decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit, TVA, accizele,etc.
Situațiile de apariție a creanțelor depind de specificul operațiunilor economice, tipul impozitului și cuprind sumele:
Impozitului pe venit plătit în plus, achitat în avans în decursul anului, reținut la sursa de plată.
TVA pentru trecera în cont, TVA de recuperat, TVA calculat de la avansurile primite.
Alte impozite și taxe locale și republicane achitate în avans sau plătite în plus.
Accize aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont.
Evidența analitică se ține pe tipuri de impozite și plăți, pe termene de recuperare a acestora din buget. Pentru evidența sintetica a creanțelor privind decontările cu bugetul este destinat contul de activ 225 ,, Creanțe ale bugetului”. În Debit contul 225 se înregistrează avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislația în vigoare (făcînd excepție doar TVA ), sumele plătite în plus la buget, la fel se reflectă și diferențele dintre sumele taxei pe valoare adăugată plătită sau de plătit și primită sau de primit. În Credit cont 225 se reflectă sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul efectuate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum și plățile în plus recuperate din buget. Soldul este debitor și reprezintă datoriile bugetului de stat față de întreprindere la sfîrșitul perioadei de gestiune.
Conform anexei la Bilanțul contabil numărul 2.2 „Creanțe pe termen scurt” creanțele privind decontările cu bugetul (pentru impozitele și taxele republicane) ale ,,DISCONT-T” SRL pentru anul 2015 au fost în sumă de 4800,00 lei.
Creanțele personalului reprezintă datoriile angajaților față de întreprindere. Aceste creanțe apar în rezultatul: acordării avansurilor spre decontare, recuperării daunelor materiale, efectuării altor operațiuni (reținerii plăților în folosul altor persoane, calculării amenzilor, penalităților).
Evidența analitică se ține pe fiecare angajat, termeni de apariție și de achitare a creanțelor. Pentru evidența sintetică este destinat contul de activ 226 „ Creanțe ale personalului”. În Debit contul 226 se reflectă apariția creanței, iar în Credit – achitarea acesteia. Soldul este debitor și reflectă datoria angajatului față de întreprindere la sfîrșitul perioadei de gestiune.
Adesea la întreprinderi apar creanțe legate de retribuirea muncii. Acestea survin atunci, cînd angajaților li se eliberează din casă sume de bani, care apoi se vor scoate din salariul calculat angajatului.
Titularii de avans sunt angajații întreprinderii, cărora li se eliberează mijloace bănești pentru acoperirea cheltuielilor viitoare în scopurile stabilite de întreprindere sau pentru procurarea anumitor active și achitarea anumitor plăți. Lista titularilor de avans se aprobă prin ordinul conducătorului organizatiei.
Datele despre acordarea mijloacelor bănești titularilor de avans ai SRL ,, DISCONT-T’’ sunt prezentate de ( Anexa 17 ), cunform căreia se poate de întocmit urmatoarea formulă contabilă:
Debit cont 226 ,, Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227,,Creanțe ale titularului de avans’’ – la suma avansului acordat de 524,44 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută națională’’ – la suma avansului acordat de 524,44 lei
În termen de trei zile titularul de avans trebuie să prezinte în contabilitate „Decontul de avans” în care se indică suma primită și suma efectiv cheltuită. În baza exemplului raportului de avans din anexa 18 la ,,DISCONT-T”SRL se întocmește formula:
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale”,subcontul 5211,, Datorii comerciale în țară”-1630,00 lei
Credit contul 532.1 „Datorii față de titularii de avans”-1630,00 lei
În afară de creanțele comerciale, creanțele personalului, creanțele bugetului în procesul activității economice a întreprinderii apar și alte creanțe pe termen scurt (aferente vânzării mărfurilor către întreprinderile de colaborare).
Contabilitatea numerarului
Mijloacele bănești sunt considerate activele cu cel mai înalt grad de lichiditate. Acestea sunt reprezentate de disponibilitățile bănești aflate în casieria întreprinderii, depozite, conturi curente în valută străină sau/și în valută națională.
Mijloacele bănești se clasifică în funcție de urmatoarele criterii:
în funcție de locul păstrării și formele de existență:
mijloace bănești în numerar;
mijloace bănești în conturi bancare.
în funcție de valuta în care sunt exprimate:
mijloace bănești în valută națională;
mijloace bănești în valută străină.
în funcție de posibilitatea utilizării:
mijloace bănești nelegate;
mijloace banesti legate.
Evidența sintetică privind existența și mișcarea disponibilităților bănești ale întreprinderii se înfăptuiește cu ajutorul conturilor de activ:
241 „ Casa’’;
242 ,, Conturi curente în valută națională’’;
243 ,, Conturi curente în valută străină’’;
244 ,, Alte conturi curente’’.
În Debitul acestor conturi se reflectă intrarea disponibilităților bănești, iar în Credit – ieșirea lor. Soldul este Debitor și reprezintă valoarea disponibilităților banești la finele perioadei de gestiune.
În casieria întreprinderii, pe lînga mijloace bănești pot fi păstrate documente de ordin strict și alte hîrtii de valoare. Numerarul din casă se păstrează pe bancnote în safeul organizației. Responsabilul de organizarea casei este casierul. Cu acesta se încheie un contract de răspundere materială. Contractul cuprinde informație referitoare la numele/prenumele casierului, obligațiile angajatului și ale angajatorului, condițiile de modificare a contractului, mărimea reparării prejudiciului cauzat angajatorului, termenul de valabilitate al contractului.
Astfel, în conformitate cu prevederile contractuale, casierul este obligat să asigure păstrarea și integritatea mijloacelor bănești ale organizației, să-și declare banii personali, să execute lucrări de calitate și ușor de supravegheat. De funcția sa ține și numărarea zilnică a banilor și întocmirea dării de seamă privind disponibilitățile din casierie (Anexa21). De regulă, recepția sau predarea numerarului din casă trebuie să fie însoțita de procesul-verbal respectiv. Însa, casierul care deține și funcția de contabil-șef SRL ,, DISCONT-T’’ nu întocmește un astfel de act.
La intrarea mijloacelor bănești în casă se întocmește fie dispoziția de încasare ( Anexa19), fie cecul bancar versoul caruia indica destinația disponibilităților recepționate de la bancă. Pentru confirmarea primirii numerarului, chitanța la dispoziția de încasare se semnează de contabilul – șef și de casier și se certifică prin ștampila casierului.
Ex: În conformitate cu dispoziția de încasare nr.10, la data de 31 martie 2016, a fost încasată datoria clientului privid marfa livrată în valoare de 1000,00 lei.
Debit contul 241 ,,Casa’’,subcontul 2411 ,,Casa în valută națională’’ – suma de 1000,00 lei
Credit contul 221 ,, Creanțe comerciale curente’’, subcontul 2211 ,, Creanțe comerciale din țară’’ – la suma de 1000,00 lei
La eliberarea numerarului din casierie se întocmește dispoziție de plată ( Anexa 20 ), care este semnată de către conducătorul și contabilul-șef al întreprinderii.
Ex: În conformitate cu dispoziția de plată nr.00000007, la 31 martie 2016, titularului de avans i s-a eliberat 971,55 lei.
Debit cont 532 ,, Datorii de personal privind alte operațiuni’’, subcontul 5321 ,, Datorii față de titularii de avans’’ – la suma de 971,55 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411,, Casa în valută națională’’ – la suma de 971,55 lei
Înainte ca dispozițiile de plată și de încasare să se transmită în casierie, trebuie înregistrate în registrul de evidență a lor. La sfîrșitul fiecărei zi casierul este obligat să înregistreze toate dispozițiile de plată și de încasare în registrul de casă. În registrul dat se determină soldul de mijloace bănești în casierie la începutul zilei, încasările și ieșirile acestora în cursul zilei, precum și soldul final la sfîrșitul zilei. Registrul de casă se îndeplinește în două exemplare dintre care primul rămîne în casierie, iar cel de al doilea exemplar se detașează de la registru și se prezintă în contabilitate ca raport, împreună cu documentele anexate.
Pentru evidența zilnică a încasărilor și eliberărilor, cît și a soldului de numerar restant, casierul entității întocmește darea de seamă privind situația casieriei.
Pentru evidența mijloacelor în contul curent în valuta națională se utilizează contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”. Însa, pentru a putea efectua operațiuni de depunere, de încasari și plăți, întreprinzătorii trebuie să inițieze procedura de deschidere a contului. Astfel, una dintre persoanele cu drept de semnătura ce va fi indicată în fișa cu specimente de semnături, prezintă copiile legalizate notarial a urmatoarele documente: cererea de deschidere a contului, fișa cu specimente de semnături și amprenta ștampilei, copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare, copia extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice, copia actului de indentitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului.
Tranzacțiile se efectuează în baza următoarelor documente: dispoziție de plată, dispoziție de plată trezorială, dispoziție de plată acceptată. După fiecare tranzacție întreprinderea primește de la bancă extras de cont ( Anexa 22) cu anexarea tuturor documentelor în baza cărora a fost întocmit acest extras. Extrasul de cont permite verificarea egalității soldului final debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont.
Contul curent în valută națională poate fi completat cu mijloace încasate de la clienti prin virament sau din casierie prin prezentarea ordinului de încasare.
Ex: În baza ordinului de plată nr.55 (Anexa 23), la data de 31 martie 2016 a fost achitată datoria față de furnizor pentru produsele lactate procurate în valoare de 20084,15 lei.
Debit contul 521 ,, Datorii comerciale curente’’, subcontul 5211 ,, Datorii comerciale în țară’’ – la valoarea datoriei pentru energia consumata de 20084,15 lei
Credit contul 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2421 ,, Numerar la conturi nelegat’’ – la valoarea datoriei achitate de 20084,15 lei
Este necesar de menționat că pentru serviciile prestate de bancă, titularul de cont achită comision. Marimea comisionului la fel este reflectată în extrasul de cont curent în valuta natională (Anexa24).
Ex: În conformitate cu extrasul de cont în valută națională de la 31 martie 2016, s-a reținut un comision pentru serviciile bancare în valoare de 17 lei.
Debit cont 544 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5442 ,, Alte datorii calculate curente”– la suma comisionului reținut de 17 lei
Dupa primirea facturii de expediție, valoarea comisionului reținut se trece la cheltuieli generale și administrative.
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2421 ,, Numerar la conturi nelegat’’ – la suma comisionului achitat de 17 lei
Pentru evidența disponibilităților în valută se utilizeaza contul 243 ,, Conturi curente în valută străină’’. În debit contului 243 se reflectă încasarea mijloacelor bănești în valută străină, iar în credit se reflectă utilizarea acestora. Soldul contului 243 este debitor și reprezintă suma mijloacelor bănești în valută străină la finele perioadei de gestiune și se reflectă în capitolul 2 ,,Active curente’’ din Bilanțul contabil.
La deschiderea contului în valută străină, de regulă, între întreprindere și instituția bancară se încheie un contract de deservire în care se stipulează nomenclatorul serviciilor prestate de bancă, comisioanele, drepturile și obligațiile părților etc.
Modul de efectuare a operațiunilor prin contul în valută străină este reglementat de legislatia în vigoare. Astfel, în contul în valută straină al înterprinderii mijloacele pot fi primite numai prin virament, dacă o altă modalitate nu este prevazută de B.N.M.
Tranzacțiile din contul dat sunt reflectate în extrasul de cont curent în valută străină. La inițierea tranzacțiilor în valută străină, întreprinderile procură valută prezentînd cererea de cumpărare a valutei. Acest act include informația cu privire la data procurării, denumirea valutei, cantitatea de valută, cursul de schimb oficial și cel stabilit de banca comercială.
3.10 Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanțare a activității economico-financiare a unității economice și poate fi determinat ca diferență dintre activele întreprinderii și datoriile acesteia.
Marimea și modul de formare al capitalului propriu este reglementat de urmatoarele acte normative:
Codul fiscal;
Legea RM „Cu privire la Societatile cu Raspundere Limitată”, nr. 135 din 14.06.2007;
Standardele naționale de contabilitate, în special: SNC „Contabilitatea impozitului pe venit”; SNC „ Activele imobilizate”; SNC „ Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”; SNC ,,Contabilitatea arendei’.
În conformitate cu Planul de conturi contabile al activității economico-financiare, capitalul propriu în componența sa cuprinde: capital social, capital suplimentar, capital neînregistrat, capital retras, rezerve, profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ), alte elemente de capital propriu și rezultat financiar total. Conform prevederilor Politicii de contabilitate a SRL ,,DISCONT-T’’, capitalul său propriu este compus din capital social și profit nerepartizat (pierdere neacopeită ) a anului de gestiune și a anilor precedenți.
Capitalul social constituie aportul proprietarilor în patrimoniul întreprinderii. Acest aport se depune în contul achitării cotelor de participație și se reflectă în contabilitate în momentul înregistrării de stat a întreprinderii pentru a asigura activitatea statutară a întreprinderii. Modul de formare a capitalului social este reglementat de acte legislative ai R. Moldova și actele de constituire a întreprinderii. Aporturile în capitalul social pot fi: mijloace bănești, hîrtii de valoare plătite în întregime, alte bunuri. Conform Planului de conturi contabile al SRL ,, DISCONT-T’’ și/sau Raportului său financiar, capitalul social al entității are mărimea de 5400 lei.
Pentru generalizarea informației privind situația și mișcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 ,, Capital social’’. În Credit contul 311 se reflectă formarea și majorarea capitalului, iar în Debit – mișcorarea ( anularea acțiunilor ).
Ex: La entitatea ,, AZURIT’’ capitalul statutar a fost depus în mărime de 5400 lei sub formă de mijloace bănești:
Debit contul 242 ,, Conturi curente în valută națională’’, subcontul 2422 ,, Numerar la conturi legat’’ – la suma aportului depus în valoare de 5400 lei
Credit contul 311 ,, Capital social’’- la valoarea capitalului format de 5400 lei
Mărimea capitalului social poate fi modificată numai conform deciziei Adunării generale a acționarilor, însa pe parcursul perioadei analizate, la entitatea ,, AZURIT’’ nu s-au înregistrat astfel de modificări.
Capitalul suplimentar este compus din diferențe dintre valoarea nominală și cea efectivă aferentă aportului de capital social, cît și diferențe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul social. Pentru evidența capitalului suplimentar este prevăzut contul de pasiv 312 ,,Capital suplimentar’’. În Credit contul 312 se reflectă diferența de curs favorabilă aferentă mijloacelor depuse în capitalul social, diferența pozitivă dintre valoarea propriilor acțiuni vîndute și valoarea nominală a lor, iar Debitul acestui cont reflectă diferența negativă dintre valoarea nominală a acțiunilor și cea de piață în cazul emiterii ( plasarii ), micșorarea capitalului social ca rezultat a majorării valorii propriilor acțiuni răscumpărate.
Capital nevărsat include sumele aporturilor la capital neachitate. Pentru avidența acestuia se utilizează contul de pasiv 313 ,, Capital nevărsat’’. În Credit contul 313 se reflectă mărimea aportului nedepus în capitalul statutar al organizației sau depunerea acestuia în cont provizoriu în momentul înregistrării organizației. În Debit cont 313 se reflectă vărsarea aportului în capital (înregistrarea entității ), emiterea de acțiuni, constatarea majorării capitalului suplimentar ca rezultat a diferenței pozitive dintre valoarea nominală și cea venală a acțiunilor plasate.
Capital retras reprezintă valoarea acțiunilor proprii răscumpărate de întreprindere de la proprii acționari. Acesta se ține la evidența contabilă cu ajutorul contului de pasiv 315 ,, Capital retras’’. În Credit cont 315 se reflectă anularea propriilor acțiuni răscumpărate, iar în Debit – răscumpărarea acțiunilor în limita valorii acestora.
În corespundere cu legislația în vigoare (Legea cu privire la Societățile cu răspundere limitată), agenții economici sunt obligați să creeze rezerve, care se tratează ca o măsura de precauție pentru înlaturarea dereglărilor în desfășurarea normală a activității financiare și de producție. În ansamblu rezervele întreprinderii din componența capitalului propriu se divizează in 3 categorii: capital de rezervă, rezerve statutare și alte rezeve. Din prima grupă fac parte rezervele, a căror mărime, surse de formare și scopuri de utilizare sunt stabilite de legislația în vigoare. Grupa a doua cuprinde rezervele, a căror creare, scop și mărime sunt prevăzute de statutul întreprinderii (rezerve pentru dezvoltarea producției întreprinderii). Din categoria altor rezerve fac parte rezervele, a căror creare nu este prevăzuta de statut, dar este efectuată conform deciziei Adunării generale a acționarilor sau a altui organ autorizat de conducere. Pentru evidența acestor rezerve sunt utilizate următoarele conturi contabile de pasiv: 321 ,, Capital de rezervă’’, 322 ,, Rezerve statutare ’’, 323 ,, Alte rezerve’’. SRL ,, DISCONT-T’’ nu a înregistrat rezerve.
Profitul sau pierderdrea societății se stabilește în conformitate cu legislația în vigoare. Profitul nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedenți se reflectă în contabilitate separat pe anul curent de gestiune și precedent. Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare. Evidența sintetică a acestora se ține în conturile de pasiv 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedenți’’ și 333 ,, Profit net ( pierdere netă ) al perioadei de gestiune’’. În Creditul acestor conturi se reflectă creșterea profitului, iar în Debit – creșterea pierderii sau/și utilizarea profitului.
Ex: La începutul anului 2015, profitul net al SRL ,,DISCONT-T” înregistrat în 2014 în valoare de 44225 lei a trecut la categoria profitului nerepartizat.
Debit contul 333 ,, Profit net ( pierdere netă ) al perioadei de gestiune’’ – la valoarea profitului net al perioadei de gestiune transmis la categoria profitului nerepartizat al anilor precedenți de 44225 lei
Credit contul 332 ,, Profit nerepartizat( pierdere neacoperită) al anilor precedenți’’– la valoarea profitului net recepționat de 44225 lei
Este necesar de menționat că în componența profitului ( pierderii ) net al perioadei de gestiune se include datele contului 351 „ Rezultat financiar total’’. Contul dat este de pasiv, și deci Creditul contului reflectă valoarea totală a veniturilor pe toate tipurile de activități, acumulate pe parcursul anului de gestiune, iar Debitul – suma totală de cheltuieli.
Ex: În baza Raportului de profit și pierderi ( Anexa 25) al societății ,, DISCONT-T’’ la finele anului 2015 s-a înregistrat o peirdere în valoare de 16492 lei.
a ) închiderea la sfîrșitul anului conturile de venituri:
Debit contul 611 „ Venituri din vînzări’’ – 709394 lei
Credit contul 351 „ Rezultatul financiar total’’ – 709394 lei
închiderea la sfîrșitul anului a conturilor de cheltuieli:
Debit contul 351 „ Rezultatul financiar total’’ – 725886 lei
Credit contul 711. „ Costul vînzărilor’’ – 602634 lei
Credit contul 712 „ Cheltuieli comerciale’’ – 9807 lei
Credit contul 713 „ Cheltuieli generale și administrative’’ – 95980 lei
Credit contul 714 „ Alte cheltuieli operaționale’’ – 17465 lei
determinarea soldului creditor al contului 351 ( PPGPI ):
Credit contul 351 – Debit contul 351( 709394 lei – 725886 lei = (16492) lei )
Reflectarea în conturi contabile a formării pierderii al perioadei de gestiune:
Debit contul 351 „ Rezultatul financiar total’’ – la valoarea pierderii al perioadei de gestiune calculat în suma de 16492 lei
Credit cont 333 „ Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’’– la valoarea pierderii de 16492 lei
În cazul cînd entitatea înregistrează profit,atunci decizia de repartizare a profitului net este luată de către Adunarea generală a asociaților sau conducătorul întreprinderii. Profitul net poate fi folosit în următoarele scopuri:
acoperirea pierderii din anii precedenți;
formarea capitalului de rezervă;
investirea în vederea dezvoltării producției;
premierea lucrătorilor.
Alte elemente de capital propriu cuprinde în componența sa: fonduri, subvenții entităților cu proprietate public, alte elemente de capital propriu. Pentru evidența acestora sunt destinate conturile de pasiv 341 ,,Fonduri’’, 342 ,,Subvenții entităților cu proprietate public”, 343 ,,Alte elemente de capital propriu” .
În baza Raportului privind fluxul capitalului propriu și a datelor din (Anexa 25) observam că SRL ,,DISCONT-T” nu deține alte elemente de capital propriu.
Subvențiile reprezintă asistența acordată întreprinderilor de către guvern sau alte organisme ale statului. Acestea pot fi primite sub formă bănească și/sau materială. Scopul poate fi: finanțarea investițiilor, acoperirea diferenței dintre costul producției și prețul de vînzare ș.a. Evidența sintetică a subvențiilor se ține la contul de pasiv 342 ,,Subvenții entităților cu proprietate public” . Este necesar de remarcat că la bunurile primite în calitate de subvenții și contabilizate la contul 342 nu figurează TVA.
SRL ,, DISCONT-T’’ nu a înregistrat subvenții nici în perioadă analizată, nici anterior.
Contabilitatea datoriilor
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii față de furnizorii pentru bunurile procurate și serviciile prestate, față de stat privind plata impozitelor și taxelor, față de alte persoane juridice și fizice.
În contabilitate și în rapoartele financiare, datoriile se clasifică dupa următoarele criterii:
După conținutul economic:
datorii financiare;
datorii comerciale;
datorii calculate.
În funcție de termenul de achitare:
datorii pe termen lung;
datorii pe termen scurt.
Datoriile financiare cuprind credite bancare și împrumuturi, care se divid în credite și împrumuturi pe termen lung și scurt. Evidența acestor datorii se ține cu ajutorul conturilor de pasiv :
411 ,, Credite bancare pe termen lung’’;
412 ,, Împrumuturi pe termen lung’’;
413 ,,Datorii pe termen lung prinvind leasingul financiar’’;
414 ,, Datorii privind depunerile de economii pe termen lung ale membrilor asociațiilor de economii și împrumut’’;
511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’;
512 ,, Împrumuturi pe termen scurt’’;
513 ,, Datorii privind depunerile de economii pe termen lung ale membrilor asociațiilor de economii și împrumut’’’.
În Creditul acestor conturi se reflectă sumele creditelor și împrumuturilor primite, iar Debitul reflectă rambursarea lor. Soldul este creditor și reprezintă suma datoriilor întreprinderii la sfîrșitul perioadei de gestiune.
Pentru a putea beneficia de credite bancare pe termen lung sau/și pe termen scurt, persoanele juridice rezidente în R.Moldova trebuie să prezinte la bancă urmatoarele documenete: cererea în care se indică denumirea, adresa solicitantului, termenul, suma creditului, scopul și garanția acordată; Bilanțul contabil; Raportul de profit și pierderi; Business plan ș.a. Creditul se acordă în baza negocierilor cu banca comercială în funcție de situația economico-financiară și a garanțiilor materiale. În baza analizei pachetului de documente, lucrătorii din secția de credite a bancii iau decizii referitoare la acordarea creditului. Dacă se decide acordarea creditului solicitat, atunci se deschide un cont de credit personal și se încheie acordul ( contractul ) de creditare și contractul cu privire la garanții. În contractul de creditare se reflectă drepturile și obligațiile părților, termenul de acordare, mărimea dobînzii, termenul de achitare a dobînzii ( lunar, trimestrial, semestrial sau anual ), termenul de rambursare a creditului, sancțiunile în caz de nerambursare.
Totodată, banca întocmește și prezintă debitorului graficul plăților în care se indică rata dobînzii și a comisionului exprimată în procente, suma creditul rambursat în rate, mărimea dobînzii și a comisionului achitată lunar, suma restantă a creditului.
În general, procedura de acordare a creditului bancar include:
1) solicitarea creditului, prezentînd pachetul de documente;
2) negocierea și aprobarea creditului;
3) analiza situației economico-financiare a solicitantului;
4) derularea creditului, acordarea și rambursarea;
5 )controlul și supravegherea băncii.
Odată ce solicitantul juridic beneficiază de creditul bancar, acesta îl contabilizează urmărind urmatoarele momente:
gajarea bunurilor;
2 )apariția datoriei financiare pe termen lung și scurt;
3 ) reflectarea cheltuielilor privind dobînda calculată;
4 ) reflectarea cheltuielilor anticipate pentru comisionul lunar calculat privind gestiunea portofoliului de credit;
5 ) reflectarea la sfîrșitul anului de gestiune a plăților anticipate pe termen scurt și formarea provizioanelor privind dobînda sau penalitățile de întîrziere, în caz că aceasta se practică la întreprindere;
6) scoaterea de sub gaj a activelor și stornarea provizioanelor nefolosite în cazul rambursării creditului.
SRL ,, DISCONT-T’’ în anul 2015 și 2016 nu a beneficiat de nici un credit bancar.
În literatura de specialitate, dobînda și comisionul total calculat aferent creditului încasat se reflectă ca cheltuieli anticipate curente, care apoi se constată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune, iar plata lunară a acestoră se reflectă ca alte creanțe pe termen scurt, ce ulterior în momentul recepționarii facturii de expediție privind serviciile financiare prestate de banca comercială micșorează datoria față de bancă pentru dobînda și comisionul total calculat la suma dobînzii și comisionului lunar achitat.
Debit contul 511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’, subcontul 5111 ,, Credite bancare în monedă națională’’ – la valoarea creditului bancar rambursat
Credit contul 242 ,, Conturi curente în valută națională’’ – la suma creditului bancar rambursat
Este necesar de menționat că la acordarea creditelor și împrumuturilor cu dobînda pentru procurarea activelor pe termen lung, construcția lor, dobînda calculată pîna la darea în exploatare a acestor active se va include în costul lor.
Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii față de furnizorii pentru activele procurate, avansurile primite ,etc.
Pentru evidența sintetică a datoriilor comerciale sunt utilizate conturile de pasiv: 521 „Datorii comerciale curente”, 522 ,, Datorii curente față de părțile afiliate’’, 523 „Avansuri primite curente”. Evidența analitică a datoriilor comerciale se ține pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe termene de apariție și de stingere a datoriilor.
Documentul de baza ce justifica apariția datoriilor privind facturile comerciale servește factura fiscală.
Ex: La 06 aprilie 2010, SRL ,,DISCONT-T’’ a achiziționat marfă de la SA ,,JLC’’ în valoare de 10226,43 lei inclusiv TVA ( Anexa 26 ).
Debit contul 217,, Materiale’’ – la valoarea mărfurii achiziționate fără TVA de 9468,93 lei
Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent costului de procurare a materialelor în valoare de 757,50 lei
Credit cont 521 ,, Datorii comerciale curente’’– la valoare de achiziție a materialelor inclusiv TVA de 10226,43 lei
Creanțele privind facturile comerciale pot fi stinse ca urmare a achitării datoriei din contul mijloacelor bănești, din contul creanței comerciale, din contul creditelor ș.a.
Debit contul 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’ – la valoare totala a datoriei inclusiv TVA față de furnizor
Credit cont 532 ,, Datorii față de personal privind alte operații’’sau 241,,Casa” sau 242,,Conturi curente în valută națională”– la valoarea datoriei totale privind materialele procurate
Este necesar de menționat, că în cazul decontării cu nerezidenții apar diferențe de curs valutar atît pozitive, cît și negative. În cazul achiziționării activelor circulante și/sau imobilizate, diferențele de curs pentru activele imobilizate se includ în costul lor pîna la darea în exploatare, iar pentru cele curente pîna la determinarea costului lor de procurare. În cazul în care se încheie contract în valuta străină, diferențele de curs ce apar nu se consideră ca diferențe de curs, ci ca o ajustare a prețului..
Pentru evidența avansurilor pe termen scurt primite este destinat contul 523 ,, Avansuri primite curente’’. Acesta cuprinde în componența sa avansuri primite din țară și din străinătate.
Pentru evidența datoriilor față de personal sunt destinate următoarele conturi de pasiv: 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’ și 532 ,, Datorii față de personal privind alte operații’’. În Credit cont 531 se reflectă salariul calculat angajaților întreprinderii, iar în Debit – sumele achitate și reținute.Soldul este creditor și reprezintă suma datoriei la finele perioadei de gestiune care o datorează entitatea personalului.
Din cele expuse ne dăm seama că procesul de salarizare este compus din două etape: calcularea și achitarea plăților salariale. Calcularea salariului se reflectă la unul din conturile de consumuri și cheltuieli, în funcție de destinația serviciului prestat de angajat.
Ex: Conform (Anexa 11), salariul calculat pentru martie 2016 directorului SRL ,, DISCONT-T’’ Ureti Iurie a fost de 3500 lei.
I. Calcularea salariului angajatului Ureti Iurie:
1) Debit contul 713 ,, Cheltuieli administrative’’, subcontul 7131 ,, Cheltuieli cu personalului administrativ”– la suma salariului calculat de 3500 lei
Credit contul 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii salariale’’ – la suma salariului datorat angajatului de 3500 lei
2) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’, subcontul 7133 ,, Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit’’ – la valoarea contribuției de asigurări sociale datorată de angajator în suma de 210 lei
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările sociale și medicale’’, subcontul 5331 ,, Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat ’’ – la suma datoriei privind asigurările sociale datorate statului de 210 lei ( 3500 lei x 6%)
3) Debit contul 713 ,, Cheltuieli generale și administrative’’, subcontul 7133 ,,Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit’’’’ – la suma contribuției de asigurări medicale ce este suportată de patron în mărime de 157,50 lei
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările sociale și medicale’’’, subcontul 5332 ,,Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală’’ – la suma contribuției de asigurări medicale ce urmează a fi achitată de angajator de 157,50 lei ( 3500 lei x 4,5%)
4) Debit contul 713 ,, Creanțe pe termen scurt ale personalului’’, – la mărimea fondului de pensii de la salariul calculat în valoare de 160,19 lei
Credit contul 534 ,, Datorii față de buget’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind impozitul pe venit din salariu” – suma impozitului pe venit reținut al angajatului în mărime de 160,19 lei (3500 lei – 844lei(scutire personala) – 157,50 lei – 210 lei- 2470 lei) x 0,07
6) Debit contul 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’– la suma salariului achitat angajatului în mărime de 2972,31 lei ( 3500 lei – 210 lei – 157,50lei -160,19 lei )
Credit cont 241 ,, Casa’’– la suma salariului eliberat din casieria întreprinderii în valoare de 2972,31 lei
Analizînd exemplul de mai sus observăm că, concomitent cu reflectarea datelor privind modul de calculare al salariului, se reflectă și modul de calculare și reținere a principalelor contribuții datorate statului. Informația referitoare la toate contribuțiile ce urmează a fi vărsate în bugetul de stat, suportate atit de angajator, cît și de angajat pe parcursul lunii martie este reflectată în (Anexa 26).
În conformitate cu Raportul de profit și pierderi al SRL ,, DISVONT-T’’, pentru anul 2015 nu s-au înregistrat cheltuieli privind impozitul pe venit.
Datele din conturile claselor IV si V se trec la sfîrșitul lunii în Cartea mare și se reflectă în capitolul IV și respectiv V al Bilanțului contabil.
Contabilitatea costurilor de producție, cheltuielilor și a veniturilor
Costurile de producție resurse exprimate valoric și consumate pentru fabricația produselor și prestarea serviciilor în scopul obținerii venitului. Acestea sunt nemijlocit legate de procesul de producție, își găsesc întruchipare materială în stocurile producției finite și produselor în curs de execuție, la finele perioadei de gestiune se reflectă în bilanțul contabil ca active și nu se iau în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii.
În conformitate cu Planul de conturi contabile ai activității economico-financiare, costurile de producție se țin la evidență cu ajutorul conturilor clasei a opta a contabilității de gestiune. În Debitul acestor conturi se reflectă acumularea consumurilor, iar în Credit – fie repartizarea, fie determinarea costului efectiv al producției fabricate. După prevederile Planului de conturi al SRL ,, DISCONT-T’’,consumurile de producție se clasifică în:
811 ,, Activități de bază’’;
812 ,, Activități auxiliare’’;
821 ,, Costuri indirecte de producție’’;
822 ,, Costuri indirecte aferente contractelor de construcție’’;
823 ,, Costuri de regie aferente contractelor de construcție;
824 ,, Alte costuri repartizabile”.
Costurile de producție se recunosc în baza contabilității de angajamente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate. În acest scop este necesară contabilizarea separată a:
1) costurilor curente, care cuprind costurile suportate și recunoscute în perioada curentă (luna, trimestrul, anul) (de exemplu, costul materialelor consumate, salariile calculate muncitorilor de bază, energia electrică consumată);
2) costurilor anticipate, care cuprind costurile efectuate în perioada curentă, dar care se referă la perioadele viitoare (de exemplu, costurile aferente reparațiilor mijloacelor fixe, certificărilor, expertizelor, evaluărilor);
3) costurilor preliminate, care cuprind costurile ce urmează a fi suportate în perioadele viitoare, dar se recunosc în perioada curentă (de exemplu, provizioanele privind concediile de odihnă ale muncitorilor de bază).
Costurile de producție se evaluează la valoarea contabilă a stocurilor consumate, suma retribuțiilor efectiv calculate personalului încadrat nemijlocit în procesul de fabricație a produselor/prestare a serviciilor, suma contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente retribuțiilor calculate, suma amortizării activelor imobilizate cu destinație de producție, valoarea serviciilor procurate de la terți etc. Contabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor fabricate/serviciilor prestate se delimitează pe perioade de calculație.Contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare. Conform politicilor contabile, în cadrul activităților de bază și auxiliare contabilitatea costurilor de producție poate fi ținută pe subdiviziuni (de exemplu, secții, ateliere, linii), tipuri de produse și servicii și alte direcții stabilite de entitate.
Costurile de producție ale activităților de bază reprezintă costurile ce țin de fabricația produselor și/sau prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității.
Costurile materiale reprezintă valoarea contabilă a stocurilor sau altor resurse materiale utilizate nemijlocit la fabricația produselor/prestarea serviciilor. În funcție de modul de includere în costul produselor fabricate și serviciilor prestate, costurile materiale se divizează în:
1) costuri materiale directe – sînt legate de fabricația unui tip de produs sau de prestarea unui tip de serviciu și pot fi identificate ușor și exact pe obiecte de evidență a costurilor și de calculație nemijlocit prin observare și măsurare;
2) costuri materiale repartizabile – sînt legate de fabricația produselor cuplate și pot fi atribuite obiectelor de calculație prin repartizare.
Costurile materiale directe și repartizabile aferente fabricației produselor includ costurile privind:
1) materiile prime și materialele, care constituie baza produselor sau o componentă indispensabilă la fabricația acestora;
2) articolele accesorii (piesele de completare) și semifabricatele supuse asamblării sau prelucrării suplimentare la entitatea respectivă;
3) serviciile cu caracter de producție prestate de terți (de exemplu, privind executarea unor operații distincte pentru fabricația produselor, prelucrarea materiilor prime și materialelor);
4) combustibilul de toate tipurile, consumat în scopuri tehnologice;
5) energia de toate tipurile (de exemplu, energia electrică, termică, aerul comprimat, frigul, apa), consumată în scopuri tehnologice;
6) ambalajul și materialele de ambalat consumate în subdiviziunile de producție;
7) alte costuri materiale directe și repartizabile aferente fabricației produselor.
Costurile de producție ale activităților auxiliare reprezintă costurile legate de:
1) producerea ambalajelor;
2) furnizarea diferitor tipuri de energie (de exemplu, energiei electrice, termice, aerului comprimat, frigului, apei);
3) deservirea cu transport;
4) reparația mijloacelor fixe;
5) fabricația instrumentelor, echipamentelor speciale, pieselor de schimb etc.;
6) fabricația altor produse sau prestarea altor servicii cu caracter auxiliar pentru necesitățile interne ale entității și/sau destinate livrării terților.
Costurile indirecte de producție includ:
1) amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale cu destinație de producție;
2) costurile de întreținere, deservire și reparație a imobilizărilor corporale cu destinație de producție;
3) plata pentru leasingul operațional (arendă, locațiune) al activelor cu destinație de producție;
4) retribuțiile calculate și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală ale personalului administrativ și de deservire a subdiviziunilor de producție ale entității;
5) costurile aferente perfecționării tehnologiilor, organizării producției, îmbunătățirii calității produselor/serviciilor;
6) costul obiectelor de mică valoare și scurtă durată utilizate în subdiviziunile de producție ale entității;
7) costurile de asigurare a tehnicii securității și sănătății în muncă, precum și a condițiilor normale de lucru în subdiviziunile de producție ale entității;
8) costurile serviciilor de pază a subdiviziunilor de producție ale entității;
9) costurile de delegare în scopuri de producție a lucrătorilor încadrați în procesul fabricației produselor/prestării serviciilor;
10) costurile serviciilor activităților auxiliare aferente fabricației produselor/prestării serviciilor (de exemplu, energiei electrice și termice de producție proprie);
11) alte costuri indirecte legate de gestiunea și deservirea subdiviziunilor de producție.
Trebuie de menționat că în componența consumurilor indirecte de producție se includ consumuri variabile și constante de producție. Consumurile variabile sunt considerate consumuri ce-și modifică mărimea în același sens cu modificarea volumului fizic de producție, ex: consumuri directe materiale, salariale, energia electrică pentru funcționarea utilajului de producție e.t.c. Consumurile constante sunt consumuri a căror mărime rămîne neschimbată față de evoluția volumului fizic de producție, ex: uzura utilajelor de producție, asigurarea utilajului productiv, salariul paznicilor secției de producție e.t.c. Consumurile indirecte de producție variabile și constante se repartizează în conformitate cu capacitatea de producție. Dacă gradul de utilizare a capacității de producție depășește 100%, atunci consumurile indirecte constante se includ integral în costul producției, iar dacă gradul de utilizare a capacității de producție este mai mic decît 100%, consumurile constante se includ parțial în costul producției, iar restul se repartizează la cheltuielile perioadei.Gradul de utilizare reprezintă raportul procentual dintre capacitatea efectivă și cea normativă. Ca bază de repartizare a consumurilor indirecte de producție poate servi: salariul de bază, total consumuri directe materiale, valoarea materiei prime consumata, nr om/ore prestate. Coeficientul de repartizare se determină ca raportul dintre total consumuri indirecte de producție și total baza de repartizare. Conform prevederilor SNC, consumurile indirecte variabile se includ integral în costul producției fabricate indiferent de nivelul utilizării efective a capacității de producție, pe cînd consumurile constante se includ în funcție de capacitatea normativă. Capacitatea normativă presupune nivelul mediu al producției obținute pe parcursul a cîtorva perioade de gestiune în cazul unor condiții normale de lucru. Dacă capacitatea efectivă de producție depășește capacitatea normativă de producție, atunci consumurile constante se includ integral în costul de producție, iar dacă capacitatea normativă este mai mare decît cea efectivă, atunci consumurile indirecte constante se repartizează în raport cu gradul de utilizare.
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfășurării activității economico-financiare a întreprinderii și se reflectă în Anexă la raportul de profit și pierderi (Anexa 33).
Conform Planului de conturi contabile ai activitatii economico-financiare, cheltuielile se împart în:
– cheltuieli ale activității operaționale;
– cheltuieli ale altor activități;
– cheltuieli privind impozitul pe venit.
Pentru evidența sintetică a cheltuielilor din activitatea operațională a întreprinderii sunt destinate conturile de activ ale clasei a 7 „ Cheltuieli”, și anume:
711 „ Costul vînzărilor”;
712 „ Cheltuieli de distribuire”;
713 „ Cheltuieli administrative”;
714 „ Alte cheltuieli din activitatea operațională’’;
715 ,, Cheltuieli aferente dobînzilor calculate”;
716 ,, Cheltuieli aferente mijloacelor cu destinație specială”;
717 ,, Alte cheltuieli (cu excepția cheltuielilor din activitatea economică)”;
718 ,, Cheltuieli din activitatea economică”.
Pentru evidența sintetică a cheltuielilor ale altor activități a întreprinderii sunt destinate urmatoarele conturi sintetice:
721 „ Cheltuieli cu active imobilizate’’;
722 „ Cheltuieli financiare”;
723 ,, Cheltuieli excepționale’’.
Iar pentru evidența sintetică a cheltuielilor privind impozitul pe venit este destinat contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit’’.
Pentru evidența sintetică a costului de vînzare, în contabilitatea întreprinderii se utilizează contul de activ 711 „Costul vînzărilor”.
Ex: În conformitate cu datele cuprinse în anexele raportului financiar ( Anexa 25), în anul 2015 SRL,,DIISCONT-T”a înregistrat urmatoarele formulE contabile aferente costului de vînzare a mărfurilor:
Debit contul 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7112 ,, Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute’’ – la valoarea efectivă a mărfurilor vîndute în mărime de 602634 lei
Credit contul 217 ,, Mărfuri’– la valoarea efectivă a mărfurilor livrate 602634 lei
Pentru generalizarea și evidența informației privind procesul de desfacere a produselor, se utilizează contul sintetic 712 „Cheltuieli comerciale” indicat în .
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7124 ,, Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor’’ – la valoarea totală a transportarii a mărfurilor în sumă de 9142 lei
Credit contul 544 ,, Alte datorii curente’’ – la valoarea datoriei față de furnizori 9142 lei
Debit contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7126 ,, Cheltuieli privind reparațiile și deservirea produselor și mărfurilor în perioada de garanție”- la valoarea totală a deservirii cu garanție 265 lei
Credit contul 544 ,, Alte datorii curente’’ – la valoarea datoriei față de agenție 9142 lei
Debit contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7129 ,,Alte cheltuieli de distribuire”- la valoarea totală de 400 lei
Credit contul 544 ,, Alte datorii curente’’ – la valoarea de 400 lei
Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii și gestiunii întreprinderii în ansamblu. Pentru evidența acestor cheltuieli în contabilitatea întreprinderii se utilizează contul sintetic 713 ,, Cheltuieli administrative’’. Conform ( Anexa 25 ), în 2015 SRL ,, DISCONT-T’’ a înregistrat urmatoarele cheltuieli administrative:
Debit cont 713 ,, Cheltuieli administrative’’, subcontul 7131 ,, Cheltuieli cu personalul administrativ’’ – la suma salariului calculat administrației entității în valoare de 53967 lei
Credit cont 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii salariale’’ – la suma salariului datorat administrației al organizației în sumă de 53967 lei
Alte cheltuieli din activitatea operațională reprezintă cheltuieli aferente activității de baza a întreprinderii dar nu se referă la cheltuieli comerciale și administrative. Acestea se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului de activ 714 ,, Alte cheltuieli din activitatea operațională’’, ce poate fi analizat în baza ( Anexa 25 ).
Debit contul 714 ,, Alte cheltuieli din activitatea operațională’’, subcontul 7144 ,, Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și circulante”– la valoarea efectivă a lipsurilor/pierderilor constatate în sumă de 206 lei
Credit contul 211 ,, Materiale’’– la valoarea efectivă a materiei în sumă de 206 lei
La finele anului de gestiune conturile de evidență a cheltuielilor se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar total, întocmindu-se următoarele formule contabile:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total”
Credit contul 711 „Costul vînzărilor”
Credit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”
Credit contul 713 „Cheltuieli administrative”
Credit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”
Credit contul 721 „Cheltuielile cu active imobilizate”
Credit contul 722 „Cheltuieli financiare”
Credit contul 723 „Cheltuieli excepționale”
Credit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”.
Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obținute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau de micșorare a datoriilor.
În conformitate cu Planul de conturi contabile ai activității economico-financiare, pentru evidența sintetică a veniturilor sunt destinate conturile de pasiv:
venituri din activitatea operațională:
– 611 ,,Venitul din vînzări”;
– 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională”;
– 613,,Venituri din dobînzile aferente împrumuturilor acordate”;
-616,,Venituri aferente mijloacelor cu destinație specială”;
– 617 ,,Alte venituri (cu excepția veniturilor din activitatea economică)”;
– 618,,Venituri din activitatea economică”.
venituri din alte activități:
– 621 ,,Venituri din operațiuni cu active imobilizate;
– 622,,Venituri financiare”;
– 623,,Venituri excepționale”.
În Creditul acestor conturi se înregistrează sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile SNC, iar în Debit – trecerea lor la finele anului de gestiune în contul de evidență a rezultatelor financiare.
Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc dupa finalizarea tranzacției.Venitul din activitatea financiară include venitul determinat în evidența contabilă în momentul majorării valorii și structurii capitalului propriu, altor active financiare, cît și diferențele de suma.
Contabilitatea veniturilor societății ,, DISCONT-T’’ a înregistrat în anul 2015 , este reflectată în ( Anexa 25 ), conform căreia s-au înregistrat urmatoarele formule contabile:
Debit contul 221 ,, Creanțe comerciale’’- la valoarea creanței înregistrate aferentă mărfurilor vîndute fără TVA în mărime de 709394 lei
Credit contul 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6112 ,, Venituri din vînzarea mărfurilor’’– la valoarea mărfurilor vîndute fără TVA în sumă de 709394 lei
La finele perioadei de gestiune are loc închiderea conturilor de venituri prin intermediul contului 351 „Rezultatul financiar” întocmindu-se formula contabilă:
Debit contul 611 „Venituri din vînzări” – 709394 lei
Credit contul 351 „Rezultat financiar total”- 709394 lei
Calculația costului produselor fabricate/serviciilor prestate
Calculația costului reprezintă totalitatea procedeelor folosite pentru determinarea costului produselor fabricate și serviciilor prestate.
Calculația costului produselor și serviciilor cuprinde următoarele etape principale:
1) determinarea producției în curs de execuție la începutul perioadei de gestiune;
2) înregistrarea costurilor directe și indirecte pe activități de bază și auxiliare;
3) repartizarea costurilor indirecte de producție între costul produselor fabricate /serviciilor prestate și cheltuielile curente;
4) repartizarea costurilor indirecte de producție repartizabile pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate ale subdiviziunilor auxiliare;
5) repartizarea costurilor indirecte de producție repartizabile pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate ale subdiviziunilor de bază;
6) repartizarea costurilor activităților auxiliare pe tipurile activităților de bază;
7) evaluarea deșeurilor recuperabile și excluderea valorii lor din costurile de producție;
8) determinarea costului rebuturilor definitive și scăderea lui din costurile de producție;
9) determinarea costului produselor secundare și scăderea lui din costurile de producție;
10) determinarea costului producției în curs de execuție la sfîrșitul perioadei de calculație conform SNC “Stocuri” și excluderea acestuia din costul de producție.
Calculația costului produselor și serviciilor se efectuează pe obiecte de calculație (de exemplu, produs/grupe de produse omogene, serviciu/grupe de servicii omogene) și perioade de calculație (de exemplu, lună, trimestru, an).
Conform politicilor contabile, entitatea determină costul total sau costul unitar al produselor fabricate și serviciilor prestate. Costul total se determină pentru cantitatea (volumul) totală a produselor fabricate și serviciilor prestate. Costul unitar al produsului și serviciului se calculează prin raportarea costului total la cantitatea (volumul) totală de produse fabricate și servicii prestate, care este stabilit de entitate în funcție de particularitățile tehnologice (de exemplu, costul unui km, costul unui metru cub, costul unei bucăți).
Costul efectiv al produselor fabricate se contabilizează ca majorare a stocurilor, activelor imobilizate, cheltuielilor curente (de exemplu, la livrarea producției direct din subdiviziunea de bază) etc. și diminuare a costurilor activităților de bază și auxiliare sau a producției în curs de execuție etc. Costul efectiv al serviciilor prestate se contabilizează ca majorare a activelor imobilizate și circulante, costurilor, cheltuielilor curente și diminuare a costurilor activităților de bază și auxiliare etc.
Calculația costurilor poate fi efectuată prin următoarele metode principale:
metoda globală;
metoda pe faze;
metoda pe comenzi;
metoda costului standard;
alte metode stabilite în politicile contabile.
În cazul în care se modifică semnificativ procesul organizatorico-tehnologic, se poate schimba și metoda de calculație a costului. Efectele modificării metodei de calculație se contabilizează în conformitate cu SNC ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”.
Metoda globală de calculație a costurilor poate fi aplicată de către entitățile care confecționează un tip de produs sau o grupă de produse omogene, execută un tip de lucrări sau prestează un tip de serviciu (de exemplu, producerea de energie electrică, extragerea de piatră, prestarea serviciilor de transport). În cazul aplicării metodei globale toate costurile de producție sînt considerate costuri directe.
Costul unitar pe produs sau serviciu la aplicarea metodei globale se determină prin raportarea totalului costurilor directe la cantitatea de produse fabricate/servicii prestate în perioada de calculație.
Metoda de calculație a costului pe faze poate fi aplicată în cazul confecționării produselor în masă sau în serii mari (de exemplu, producerea cimentului, ceramicii, zahărului, conservelor, înghețatei, produselor de panificație, uleiului vegetal, textilelor). Faza de calculație se stabilește de către entitate de sine stătător și poate să coincidă sau să nu coincidă cu faza (stadiul) de producție.
În cazul aplicării metodei de calculație a costului pe faze, costurile se acumulează pe faze de calculație. Costul produselor cuprinde costurile acumulate în fazele precedente și costurile aferente fazei de fabricație respective.
Metoda de calculație a costului pe comenzi poate fi aplicată de entitățile ce fabrică producție individuală sau în serii mici, care se caracterizează prin exemplare (grupe) unice care nu se repetă sau se repetă rar (de exemplu, fabricația de utilaje, producerea mobilei la comandă, reparația mașinilor și utilajelor). În cazul acestei metode obiectul de calculație îl constituie comanda care poate fi: un produs sau o serie de produse, un serviciu sau o grupă de servicii, o lucrare sau un complex de lucrări etc.
În cazul aplicării metodei de calculație a costului pe comenzi costurile se identifică și se acumulează pe fiecare comandă. Pentru comenzile nefinisate costul producției în curs de execuție include costurile acumulate în perioadele de gestiune precedente și curentă. Perioada de calculație constituie termenul de executare a comenzii.
3.13 Structura și modul de întocmire a Situațiilor financiare și notelor acestora
Operațiunile economice la întreprindere se înregistrează cu ajutorul contabilității curente care efectuează doar gruparea intermediară a datelor acestora, însă utilizatorii au nevoie de informația generalizată obținută în urma unei sistematizări și grupări mai înalte. Totodată, o astfel de informație trebuie să fie prezentată la o dată determinată și pentru o perioadă concretă. Datele care sunt necesare utilizatorilor se reflectă în rapoartele financiare. Acestea se obțin prin gruparea informației inițiale în baza conturilor sintetice în registrele contabile care apoi se transpun în calitate de indicatori determinați în rapoartele financiare. Întocmirea raportului financiar este necesară atît pentru controlul asupra mișcării mijloacelor concrete ale agentului economic, cît și pentru luarea deciziilor economice și manageriale. Prin urmare, rapoartele financiare reprezintă generalizarea diverșilor indicatori interdependenți care caracterizează situația financiară la o dată determinată.
În conformitate cu Standardele naționale de contabilitate, întreprinderile întocmesc și prezintă următoarele rapoarte financiare:
-Bilanțul contabil;
-Raportul privind rezultatele financiare;
-Raportul privind fluxul mijloacelor bănești;
-Raportul privind fluxul capitalului propriu;
-anexele la acestea, în special, la Bilanțul contabil și alte rapoarte prevăzute de actele normative ale sistemului de reglementare normativă a contabilității;
-nota explicativă.
Primele trei rapoarte se întocmesc și se prezintă trimestrial, iar raportul anual cuprinde toate rapoartele financiare și nota explicativă. Raportul anual pentru 2015 al SRL,,DISCONT-T’’ este reflectat în ( Anexa 25 ).
Rapoartele financiare se întocmesc și se prezintă de către întreprinderi conform formularelor aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Formularul raportului financiar reprezintă un tabel care conține denumirea indicatorilor și coloanelor destinate înregistrării sumelor fiecărui indicator. Blanchetele rapoartelor financiare se tipăresc la tipografie. Acestea cuprind următoarele date: denumirea întreprinderii raportoare; sediul acesteia; codul fiscal; forma de proprietate și tipul de activitate; perioada de gestiune; valuta în care sunt prezentați indicatorii rapoartelor financiare (lei moldovenești). La baza întocmirii rapoartelor financiare ale întreprinderii stau principiile fundamentale și respectarea tuturor cerințelor față de informația financiară. În conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate la întocmirea rapoartelor financiare sunt prioritare următoarele principii: imaginea fidelă, continuitatea activității, metoda specializării exercițiilor. Față de informația inclusă în rapoartele financiare sunt înaintate un șir de cerințe: importanța, oportunitatea, veridicitatea, neutralitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea. O importanță deosebită are de asemenea permanența metodelor utilizate la întocmirea și prezentarea informației, ceea ce se asigură de politica de contabilitate a întreprinderii.
Bilanțul contabil cuprinde structura activelor și pasivelor întreprinderii, precum și valoarea fiecărui activ și pasiv la o dată determinată, în activ se indică starea patrimoniului agentului economic prezentat sub formă de active imobilizate și curente. Pasivul cuprinde informația privind sursele de formare a acestui patrimoniu: capitalul propriu; datoriile pe termen lung și curente.
Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe perioada de gestiune (de exemplu, pe un an, începând cu 1 ianuarie și terminând cu 31 decembrie), conține informația privind veniturile și cheltuielile, și se calculează profitul net sau pierderea, în acest caz atât cheltuielile, cât și veniturile se grupează pe tipuri de activități (operațională, de investiții, financiară), precum și acelor rezultate din evenimentele excepționale. Suma profitului net sau a pierderii se reportează apoi în Bilanțul contabil. Acest raport are 15 indicatori. Primii opt indicatori caracterizează veniturile, cheltuielile și rezultatele din activitatea operațională a întreprinderii. Se mai reflectă rezultatul din operațiunile efectuate în activitatea de investiții și cea financiară, se mai înregistrează rezultatul apărut ca urmare a evenimentelor excepționale. Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor de venituri și cheltuieli din clasele 6 și 7 ale Planului de conturi.
Raportul privind fluxul mijloacelor bănești cuprinde datele privind starea tuturor mijloacelor bănești ale întreprinderii (în casierie, conturile de decontare și valutar, alte conturi bancare) la începutul și sfârșitul perioadei de gestiune, intrarea și ieșirea acestora pe tipuri de activități. El oferă utilizatorilor o imagine fidelă despre mijloacele bănești de care dispune întreprinderea și modul de utilizare a acestora. Raportul dat este întocmit în baza metodei de casă. Aceasta înseamnă că toate încasările mijloacelor bănești se reflectă în raportul menționat la sumele încasate efectiv în casierie sau înregistrate în conturile bancare ale întreprinderii, iar plata acestora – la sumele plătite efectiv din casierie sau transferate de pe conturile bancare.
Raportul privind fluxul capitalului propriu înglobează informația privind mărimea și structura capitalului propriu al întreprinderii la începutul și sfârșitul perioadei de gestiune, modificările care s-au produs în cursul perioadei de gestiune pe posturi distincte ale capitalului propriu. Acest lucru este important pentru a aprecia corect situația financiară a întreprinderii. În conformitate cu prevederile Standardului national de contabilitae „Prezentarea rapoartelor financiare”, raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole care cuprind date privind soldurile și modificările părților componente ale capitalului propriu grupat în capitol III al Bilanțului contabil. Tehnica de întocmire a raportul privind fluxul capitalului propriu constă în completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor din clasa 3 ale Planului de conturi.
În anexa la Bilanțul contabil se prezintă date concrete privind existența si mișcarea activelor pe termen lung și curente, starea datoriilor pe termen lung și curente etc. În anexa la Raportul privind rezultatele financiare se dezvăluie structura tuturor veniturilor și cheltuielilor pe toate tipurile de activități, precum și a veniturilor și cheltuielilor excepționale.
Înainte de întocmirea rapoartelor financiare, se efectuează lucrări pregătitoare. Este vorba de următoarele proceduri contabile:
Totalizarea datelor în registrele contabile și reportarea acestora în Cartea mare. La aceasta etapa are loc analiza operațiilor economice și reflectarea acestora în registrele contabile. Această etapă cuprinde, la rîndul ei, următoarele proceduri: verificarea corectitudinii reflectării în bilanțul contabil a tuturor operațiilor economice; reflectarea sumelor din conturile corespondente în registrele corespunzătoare ale contabilității analitice și sintetice; verificarea corespondenței conturilor conform datelor din documentele primare; verificarea identității datelor din contabilitatea analitică cu rulajele și soldurile conturilor sintetice.
Compararea reciprocă a totalurilor rulajelor și soldurilor conturilor sintetice și analitice.
Calcularea soldurilor în Cartea mare și întocmirea balanței de verificare. Aceasta etapă ia în considerație următoarele elemente: trecerea în Cartea Mare a datelor din registrele contabile și calcularea rulajelor și soldurilor fiecărui cont; compararea soldurilor și rulajelor din Cartea Mare cu datele contabilității analitice; întocmirea balanței de verificare. Balanța de verificare joacă un rol însemnat pentru întocmirea bilanțului contabil. Cu ajutorul ei se verifică corelația existentă între elementele conturilor sintetice și cele analitice în baza principiului dublei înregistrări și realizează legătura dintre acestea și a Raportului financiar.
Închiderea conturilor care nu au sold. Etapa data presupune parcurgerea a citorva proceduri:
Se închide fiecare cont al veniturilor respectîndu-se cu exactitate soldul creditor al conturilor prin intermediul contului 351 “Rezultat financiar total”;
Se închide (se creditează) fiecare cont a cheltuielilor respectîndu-se cu exactitate soldul debitor al contului în cauză prin intermediul contul 351 “Rezultat financiar total”;
După întocmirea acestor înregistrări, conturile de venituri și cheltuieli se închid și la începutul anului următor nu au sold. După trecerea la scăderi a veniturilor și cheltuielilor în contul 351 “Rezultat financiar total” se determină profitul contabil (pierderea ) al anului de gestiune.
În continuare se determină soldul contului 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”, prin confruntarea rulajelor debitor si creditor ale acestui cont. După reflectarea în contul 351 “Rezultat financiar total” a cheltuielilor privind impozitul pe venit se confruntă rulajele debitor si creditor ale acestui cont și se determină rezultatul financiar total.
La inițierea procedurii de întocmire a raportului financiar anual, întreprinderile efectueaza de asemenea inventarierea completă a tuturor bunurilor și decontărilor. Acest lucru este necesar pentru confirmarea veridicității datelor contabile care vor fi incluse în rapoartele financiare. După efectuarea tuturor lucrărilor pregătitoare se procedează la completarea rapoartelor financiare. În acest scop datele conturilor sintetice se trec în rândurile și coloanele corespunzătoare ale tabelelor din rapoarte. În Bilanțul contabil se înscriu soldurile conturilor din clasele 1-5 la data încheierii perioadei de gestiune. Coloana „La începutul anului" se completează în baza sumelor reflectate în bilanț la 31 decembrie a anului precedent. Rulajele creditoare ale conturilor din clasa 6 „Venituri" și debitoare ale conturilor din clasa 7 „Cheltuieli" se utilizează pentru completarea coloanelor corespunzătoare din Raportul privind rezultatele financiare.
Alte rapoarte se întocmesc utilizându-se datele din contabilitatea curentă și rapoartele financiare deja completate. În rapoartele financiare, în afară de indicatorii din perioada de gestiune, trebuie să se includă și datele din perioada precedentă care se calculează după o metodă unică. Rapoartele financiare le semnează conducătorul întreprinderii și contabilul-șef care poartă răspundere pentru veridicitatea și plenitudinea infomiației prezentate în Bilanțul contabil și alte rapoarte. Termenele de prezentare a acestora nu trebuie să depășească data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune pentru rapoartele trimestriale și până la data de 15 martie a anului următor anului de gestiune – pentru rapoartele anuale. În afară de aceasta, rapoartele financiare se prezintă proprietarilor, de regulă, până la data desfășurării adunării acționarilor. În unele cazuri, înainte de a prezenta rapoartele financiare, acestea sunt supuse verificării de audit, conform rezultatelor căreia se întocmește concluzia de audit. O astfel de concluzie constituie o parte componentă a raportului anual al întreprinderii.
Conform deciziei conducerii întreprinderii și adunării generale rapoartele financiare pot fi publicate.
Pe lînga întocmirea raportelor financiare, întreprinzatorii sunt obligați să întocmească forme cu caracter statistic privind munca, producția, consumurile și cheltuielile întreprinderii. Astfel, fie lunar, fie trimestrial acestea prezintă organelor de statistică rapoarte statistice.
Încheiere
Lucrarea dată reprezintă o desfășurare din punct de vedere teoretic cu nuanțe practice prezentate în documente reale ale SRL ,, DISCONT-T’’. În baza acestora am luat cunoștință cu principalele aspecte ale organizării activității economico-financiare la întreprindere. Astfel, am analizat forma organizatorico-juridică a societății, evoluția întreprinderii pînă în prezent, structura organizatorică etc. Prin urmare, am dedus care sunt principalele momente în evoluția întreprinderii pe plan organizatoric și productiv. Am determinat factorii ce contribuie la creșterea vînzărilor, și anume: diversificarea și creșterea calității serviciilor ( livrări punctuale, utilizarea de ambalaje compacte și comode etc.). Am luat cunoștință cu modul de organizare și supraveghere a lucrului specific contabilitații.
Am analizat structura, funcțiile și programul de lucru al personalului din secția de contabilitate. Prin urmare, am ajuns la concluzia că sistemul informational contabil reprezintă un suport în fundamentarea și urmărirea deciziilor la toate nivelurile unei entități economico-sociale. Acest sistem permite determinarea noilor cerințe informaționale, stabilirea necesarului de resurse fizice, determinarea beneficiilor, avantajelor competitive, proiectarea și implementarea informației.
Implicindu-mă în contabilitate prin analiza și înregistrarea fiecărei operații economice am simțit obligațiuni și responsabilități. Astfel, mi-am aprofundat cunoștințele teoretice în domeniul contabilității, mi-am format deprinderi profesionale în procesul de producție prin aplicarea metodelor eficiente de muncă.
Bibliografie
I. Acte legislative și normative
1.1 Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90-93 din 29 iunie 2007.
1.2 Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29 iulie 2003.
1.3 Codul civil nr. 1107 din 06 iunie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 82-86 din 22 iunie 2002.
1.4 Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21 martie 2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr 062 din 04 aprilie 2003.
1.5 Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova № 27 din 28 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 123-124 din 27 iulie 2007.
1.6 Regulamentul cu privire la modul de evidență și calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova № 289 din 14 martie 2007 // Monitorul Oficial № 39-42/305 din 23 martie 2007.
1.7 Legea privind societățile cu răspundere limitată Nr. 135 din 14.06.2007// 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130 art Nr : 548
1.8 Legea salarizării № 847-XV din 14 februarie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 50-52 din 11 aprilie 2002.
1.9 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 № 129 din 23 decembrie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196 din 29 decembrie 2009.
1.10 Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2010 № 128-XVIII din 23 decembrie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196/615 din 29 decembrie 2009.
1.11 Standardele Naționale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din 30 decembrie 1997.
1.12 Planul de conturi contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din 30 decembrie 1997.
II. Manuale, monografii, cărți, broșuri
2.1 Dolghi Cr., Macovei T „Organizarea contabilității, rolul acesteia în sistemul de managment al
entității economice”, CEP USM, Chișinău, 2013
2.2 Bazele contabilității / Viorel Țurcanu, Eudochia Bajerean. – Chișinau: Contabilitate și audit, 2004. – 265 p.
2.3 Contabilitate financiară. Ediția a I-a / Nederiță A. – Chișinău: Editura ACAP, 1999 – 437 p
2.4 Contabilitate financiară. Ediția a II-a / Nederiță A. – Chișinău: Editura ACAP, 2003 – 640 p.
2.5 Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal / Alexandru Nederița. – Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. – 640 p.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Efectuarea Practicii de Inițiere în Specialitate la Srl ,, Discont T” (ID: 114662)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.