Efectele Stresului Ocupational Asupra Sanatatii

Psihologie

Efectele Stresului Ocupational Asupra Sanatatii

Byadmin ianuarie 1, 2024

Dupa gen, subiectii sunt împartiti în doua categorii, astfel, sapte subiecti sunt de gen masculin si sapte subiecti sunt de gen feminin (Tabel 4.4).

Tabel 4.4. Gen

În functie de data nasterii, subiectii sunt împartiti astfel: un subiect, cel mai tânar, are 25 de ani, doi subiecti au 28 de ani, 10 subiecti au vârste cuprinse între 29 si 55 de ani, iar cel mai vârstnic subiect are 58 de ani (Tabel 4.5).

Tabel 4.5. Vârsta în ani

Toti subiectii ocupa functii de conducere, unii sunt pe un nivel mai înalt, altii pe niveluri intermediare, iar altii se situeaza pe niveluri mai mici. Profesiile lor în cadrul organizatiei sunt în mare parte diferite, în concordanta cu tipul de departament, cu gradul obtinut si cu functia primita (Tabel 4.6.). Astfel, avem:

Tabel 4.6. Titlul ocupatiei/ profesiei

În ceea ce priveste aranjamentul de munca, noua subiecti sunt angajati cu norma întreaga, iar ceilalti cinci sunt cu contract (Tabel 4.7.).

Tabel 4.7. Aranjamentul de munca

În functie de clasificarea ocupatiei, subiectii au optat în alegerea raspunsului astfel: patru dintre ei desfasoara o munca de birou/administrativa, cinci dintre subiecti desfasoara o munca management tehnic/mediu, iar cinci dintre ei o munca de management superior/profesionist/expert (Tabel 4.8.).

Tabel 4.8. Clasificarea ocupatiei

Subiectii au raspuns la itemul "Câte ore ar trebui sa lucrati în mod obisnuit pe saptamâna?" cu 40, dar s-a constatat prin raspunsurile lor la un alt item, ("Câte ore lucrati în mod real?") ca numarul real de ore lucrate variaza între 40 si 55 (Tabel 4.9.).

Tabel 4.9. Ore lucrate real pe saptamâna

În ceea ce priveste motivatia când se lucreaza în plus, se prezinta urmatorul tabel (Tabel 4.10.):

Tabel 4.10. Motivatia când lucrati în plus

În functie de anii lucrati în organizatie, avem patru subiecti care au raspuns ca lucreaza de un an în organizatie, doi subiecti care au o vechime de doi ani, doi subiecti cu vechime de sase ani, un subiect lucreaza de sapte ani în organizatie, un subiect este angajat de 20 de ani, unul de 22, unul de 25, unul de 32 si unul de 34 de ani lucreaza în aceasta organizatie (Tabel 4.11.).

Tabel 4.11. Vechime în ani pentru organizatia dvs.

Trei subiecti au raspuns ca a avut loc un eveniment major în ultimele trei luni, în timp ce, ceilalti unsprezece au dat un raspuns negativ (Tabel 4.12.). Un subiect a raspuns ca starea lui de sanatate nu este buna pe moment (Tabel 4.13.), tot el afirmând ca a suferit o boala majora în ultimele trei luni (Tabel 4.14.) si ca este subiectul unor presiuni/tensiuni negative, care au început cu mai mult de trei luni înainte si care mai au înca impact asupra lui (Tabel 4.15.), în timp ce restul de treisprezece au considerat ca starea lor de sanatate este buna pe moment si ca nu au suferit de vreo boala majora în ultimele trei luni si nici nu au fost subiectii unor tensiuni, dupa cum arata si tabelele urmatoare:

Tabel 4.12. Eveniment major în ultimele trei luni

Tabel 4.13. Starea de sanatate este buna pe moment

Tabel 4.14. Boala majora în ultimele trei luni

Tabel 4.15. Subiectul presiunilor

Itemul "Programul ideal de exercitii fizice" este compus din cinci scale (1 = Întotdeauna, 2 = De obicei, 3 = Câteodata, 4 = Ocazional, 5 = Niciodata). Cei mai multi dintre subiecti, în numar de opt, au raspuns ca urmeaza ocazional programul de exercitii fizice, alti trei subiecti urmeaza câteodata programul de exercitii fizice, doi dintre ei nu urmeaza niciodata si doar unul urmareste de obicei programul de exercitii fizice (Tabel 4.16.).

Tabel 4.16. Program ideal de exercitii fizice

Pentru itemii care presupun chestionarea în legatura cu zilele libere pe motiv de boala, scorurile arata ca unsprezece subiecti nu au avut zile libere în ultimele trei luni pe motiv de boala, doar trei dintre ei, având cinci zile libere în ultimele trei luni (Tabel 4.17.); doisprezece subiecti au raspuns ca nu au avut deloc zile libere pe motiv de boala, iar ceilalti doi au avut cinci zile libere pe motiv de boala (Tabel 4.18.).

Tabel 4.17. Zile libere în ultimele trei luni pe motiv de boala

Tabel 4.18. Zile libere pe motiv de boala

Subiectii s-au autoevaluat din punctul de vedere al performantei/eficientei lor în munca, pe o scala de la 0-100, scorurile oscilând între 70 si 100 (Tabel 4.19.).

Tabel 4.19. Autoevaluare pe scala de la 0-100

4.2. Instrumentele de investigare

Pentru evaluarea subiectilor au fost folosite doua teste: "Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale" (IMP) si "Indicatorul de Stres Ocupational " (O.S.I.).

4.2.1. Descrierea testului (IMP) – "Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale"

A fost tradus si adaptat în scop experimental dupa chestionarul Pressure Management Indicator – PMI, Williams si Cooper, în 1998, pe 1026 de subiecti români. Testul cuprinde un chestionar de date biografice, 8 scale si 24 de subscale care masoara sursele si efectele presiunilor socioprofesionale, strategii de coping si diferentele individuale.

Cele 8 surse de presiune, formeaza o singura scala, sunt evaluate cu ajutorul a opt subscale si anume :

 Supraîncarcarea/ suprasolicitarea postului (cuprinde 6 itemi);

 Relatii interpersonale (cuprinde 8 itemi);

 Climatul organizational (cuprinde 4 itemi);

 Responsabilitatea personala (cuprinde 4 itemi);

 Rol managerial (cuprinde 4 itemi);

 Balanta casa – munca (cuprinde 6 itemi);

 Hartuiri zilnice (cuprinde 4 itemi).

Participantii sunt rugati sa estimeze itemii ce reprezinta potentialele surse de presiune care se potrivesc muncii lor, în raport cu gradul de presiune care îi apasa în ultimele trei luni. Estimarea se realizeaza pe o scala de tip Likert, cu 6 trepte (1 = în mod foarte sigur nu este o sursa; 6 = în mod foarte sigur este o sursa). Scorurile mari indica mai multa presiune.

Mecanismele de coping sunt evaluate cu ajutorul unei scale de tip Likert , cu 6 trepte (1 = niciodata nu este utilizat de mine; 6 = este utilizat foarte frecvent de mine). Aceasta scala include subscalele:

 Focalizarea pe problema (cuprinde 6 itemi );

 Balanta viata – munca (cuprinde 4 itemi );

 Suportul social (cuprinde 3 itemi);

Diferentele individuale sunt evaluate prin intermediul a doua scale: prima scala evalueaza Tipul A de comportament, aceasta cuprinde 2 subscale:

 Pulsiuni de tip A (cuprinde 4 itemi);

 Nerabdarea (cuprinde 5 itemi),

iar cea de-a doua scala include o subscala pentru:

 Evaluarea controlului (cuprinde 5 itemi);

 Influente personale (cuprinde 3 itemi);

Efectele presiunilor socioprofesionale sunt evaluate cu ajutorul a 4 scale care includ o serie de subscale.

Evaluarea satisfactiei muncii se realizeaza prin intermediul a doua subscale. Subiectii au sarcina de a estima pe o scala de tip Likert, gradul de satisfactie pe care îl simt fata de munca si organizatia în care lucreaza. Prima subscala masoara gradul de satisfactie în relatie cu munca/postul si cuprinde 6 itemi, iar satisfactia fata de organizatie este evaluata prin intermediul a 6 itemi. Atitudinea fata de organizatie este evaluata cu ajutorul subscalei de securitate organizationala care cuprinde 5 itemi si celei de implicare organizationala care cuprinde 5 itemi.

În scopul evaluarii nivelului de stare de bine mentala, participantilor li s-a cerut sa raspunda la o serie de întrebari legate de sanatatea mentala care cuprinde 5 itemi, optimismul/rezilienta, ce cuprinde 4 itemi si nivelul de încredere personala care cuprinde 3 itemi. Scala de stare de bine fizica include subscale de simptome fizice care cuprind 3 itemi si subscala nivelului de energie care cuprinde 4 itemi.

4.2.2. Descrierea testului "Indicatorul de Stres Ocupational " (O.S.I.)

Cuprinde sapte chestionare, reunite laolalta într-o anumita ordine si evaluând:

1. Date biografice, itemi care se refera la :

 Dvs. si familia dvs.: cuprinde 6 itemi;

 Pregatirea: cuprinde 2 itemi;

 Locuri de munca acceptate: cuprinde 8 itemi;

 Alte interese si angajamente: cuprinde 3 itemi;

 Obiceiurile dumneavoastra: cuprinde 4 itemi;

 Istoricul vietii recente: cuprinde 3 itemi.

2. Satisfactia în munca, ("Ce parere aveti despre serviciul Dvs."), cuprinde 22 de itemi, privind urmatoarele subscale:

 Ocupatia însasi;

 Structura si designul operational;

 Procesele organizationale;

 Relatiile interpersonale;

 Satisfactia muncii în general.

3. Starea curenta de sanatate mentala, ("Cum va apreciati starea actuala de sanatate"), cuprinde 18 itemi, iar cea fizica cuprinde 12 itemi.

4. Comportamentul în general, ("Felul în care va comportati în general"), cuprinde 14 itemi, este o scala pe 6 trepte, privind urmatoarele subscale:

 Atitudinea în fata vietii;

 Stilul comportamental;

 Ambitia, nevoia de realizare;

5. Sursele de stres, ("Surse de tensiune în serviciul Dvs."), cuprind 61 de itemi, si au urmatoarele subscale:

 Factori intrinseci ai muncii;

 Rolul managerial;

 Relatii interpersonale;

 Cariera si dezvoltare;

 Structura si climat organizational;

 Interfata munca – familie.

6. Strategiile de înfruntare (coping), ("Cum faceti fata stresului la care sunteti supus"), cuprind 28 de itemi si se refera la urmatoarele scale:

 Suport social;

 Strategia de îndeplinire a sarcinilor;

 Logica;

 Relatia munca – familie;

 Timp;

 Implicare.

Chestionarele acestui test sunt destinate sa masoare atât sursele de stres cât si efectele stresului ocupational. Vorbind la modul general, stresul ocupational este considerat un raspuns la situatii si împrejurari care supun individul unor cerinte deosebite cu rezultatele negative; aceasta este definitia care a fost utilizata la construirea acestui chestionar. Sursele stresului sunt multiple, tot asa si efectele. Nu este doar o functie a faptului de a fi "sub presiune". Sursele pot fi legate de serviciu, dar viata de familie poate fi si ea implicata. Efectele asupra sanatatii s-ar putea sa nu priveasca doar starea dumneavoastra fizica, ci si felul în care reactionati si va comportati atât la serviciu cât si acasa.

Acest test a fost elaborat, folosind date statistice (de tip interval), si a fost recurent pentru mai multe ocupatii variate din domeniul industrial, fiind permanent îmbunatatit. Prin OSI nu se intentioneaza o diagnoza individuala, cum ar realiza un chestionar de personalitate. Obiectivul principal al acestui test este de a surprinde situatia globala a unei organizatii si interactiunile individuale individ – munca, iar de asemenea rezultatele obtinute pot fi folosite în dezvoltarea unor strategii de coping.

4.3. Procedura de lucru

Pentru evaluarea subiectilor au fost folosite doua teste: "Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale" (IMP) si "Indicatorul de Stres Ocupational " (O.S.I.).

Testele utilizate în cadrul studiului au fost distribuite unui numar de 14 persoane. În momentul distribuirii testelor, participantilor la studiu li s-au prezentat si explicat instructiunile de completare a chestionarelor si li s-au oferit informatii cu privire la obiectivele studiului. Totodata, li s-a prezentat ce contine fiecare test în parte si li s-a spus ca prin acest studiu se doreste a se masura gradul de stres pe care ei îl resimt la locul de munca.

Capitolul 5. Rezultatele cercetarii si interpretarea acestora

5.1. Prezentarea distributiei datelor

Tabel 5.1. Surse de presiune – PMI

Tabel 5.2. Strategii de coping – PMI

Tabel 5.3. Personalitate (diferente individuale) – PMI

Tabel 5.4. Efectele stresului – PMI

Tabel 5.5. Surse de stres – OSI

Tabel 5.6. Tip A de comportament – OSI

Tabel 5.7. Control – OSI

Tabel 5.8. Strategii de coping – OSI

Tabel 5.9. Satisfactia muncii – O Vorbind la modul general, stresul ocupational este considerat un raspuns la situatii si împrejurari care supun individul unor cerinte deosebite cu rezultatele negative; aceasta este definitia care a fost utilizata la construirea acestui chestionar. Sursele stresului sunt multiple, tot asa si efectele. Nu este doar o functie a faptului de a fi "sub presiune". Sursele pot fi legate de serviciu, dar viata de familie poate fi si ea implicata. Efectele asupra sanatatii s-ar putea sa nu priveasca doar starea dumneavoastra fizica, ci si felul în care reactionati si va comportati atât la serviciu cât si acasa.

Acest test a fost elaborat, folosind date statistice (de tip interval), si a fost recurent pentru mai multe ocupatii variate din domeniul industrial, fiind permanent îmbunatatit. Prin OSI nu se intentioneaza o diagnoza individuala, cum ar realiza un chestionar de personalitate. Obiectivul principal al acestui test este de a surprinde situatia globala a unei organizatii si interactiunile individuale individ – munca, iar de asemenea rezultatele obtinute pot fi folosite în dezvoltarea unor strategii de coping.

4.3. Procedura de lucru

Pentru evaluarea subiectilor au fost folosite doua teste: "Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale" (IMP) si "Indicatorul de Stres Ocupational " (O.S.I.).

Testele utilizate în cadrul studiului au fost distribuite unui numar de 14 persoane. În momentul distribuirii testelor, participantilor la studiu li s-au prezentat si explicat instructiunile de completare a chestionarelor si li s-au oferit informatii cu privire la obiectivele studiului. Totodata, li s-a prezentat ce contine fiecare test în parte si li s-a spus ca prin acest studiu se doreste a se masura gradul de stres pe care ei îl resimt la locul de munca.

Capitolul 5. Rezultatele cercetarii si interpretarea acestora

5.1. Prezentarea distributiei datelor

Tabel 5.1. Surse de presiune – PMI

Tabel 5.2. Strategii de coping – PMI

Tabel 5.3. Personalitate (diferente individuale) – PMI

Tabel 5.4. Efectele stresului – PMI

Tabel 5.5. Surse de stres – OSI

Tabel 5.6. Tip A de comportament – OSI

Tabel 5.7. Control – OSI

Tabel 5.8. Strategii de coping – OSI

Tabel 5.9. Satisfactia muncii – OSI

Tabel 5.10. Sanatate mentala si fizica – OSI

5.2. Interpretarea rezultatelor

Pentru început este esentiala precizarea faptului ca nivelul de semnificatie statistica de 0,01 este indicat de prezenta a doua semne "*", în tabelul de corelatie, (99% grade de încredere), iar nivelul de semnificatie statistica de 0,05 este indicat de prezenta unui singur semn "*".

Prin analiza corelationala între sursele de presiune si efectele stresului, din cadrul testului PMI, reies urmatoarele aspecte:

 "Recunoasterea profesionala", ca sursa de presiune, coreleaza negativ cu "Starea mentala", ca efect al stresului organizational, având un coeficient de corelatie de -,608, cu un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta înseamna ca atunci când cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al nevoii ca realizarile sale sa îi fie recunoscute creste, gradul de satisfactie pe care acesta îl resimte în legatura cu starea sa mentala scade (tabel 5.11.).

Tabel 5.11. Corelatia dintre "Recunoasterea profesionala" si "Starea mentala".

 "Responsabilitatea personala", ca sursa de presiune, coreleaza negativ cu "Starea mentala", ca efect al stresului organizational, având un coeficient de corelatie de -,650, cu un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta înseamna ca atunci când creste cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, gradul de satisfactie pe care acesta îl resimte în legatura cu starea sa mentala scade (tabel 5.12.).

 "Responsabilitatea personala" coreleaza negativ cu "Nivelul de încredere personala", având un coeficient de corelatie de -,660, cu un prag de semnificabilitate statistica de 0,05, aceasta însemnând ca atunci când crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, cantitatea de energie simtita de persoana scade semnificativ (tabel 5.12.).

 "Responsabilitatea personala" coreleaza negativ si cu "Simptomele fizice"; coeficientul de corelatie este de -,622, iar pragul de semnificabilitate statistica fiind de 0,05. Atunci când cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii creste, gradul de calm pe care o persoana îl simte în termeni de tensiune fizica sau alte senzatii inconfortabile scade (tabel 5.12.).

Tabel 5.12. Corelatia dintre "Responsabilitatea personala" si "Starea mentala", "Nivelul de încredere personala", si "Simptomele fizice".

 Exista o corelatie semnificativa negativa între predictorul "Hartuiri zilnice" si efectul stresului: "Nivelul de încredere personala", cu un coeficient de corelatie de -,538 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta înseamna ca atunci când cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al problemelor iritante si agravante de zi cu zi de la locul de munca creste, masura în care o persoana se simte sigur de propriile forte, are încredere în propriile puteri, scade (tabel 5.13.).

Tabel 5.13. Corelatia dintre "Hartuiri zilnice" si "Nivelul de încredere personala".

Prin analiza corelationala între sursele de presiune si personalitate (diferente individuale), din cadrul testului PMI, reies urmatoarele aspecte:

 Sursa de presiune "Supraîncarcarea muncii" coreleaza pozitiv cu diferenta individuala de "Nerabdare", având un coeficient de corelatie de ,696 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, ceea ce înseamna ca, atunci cândcantitatea de presiune pe care o (re)simte o persoana ca rezultat al cantitatii sau dificultatii muncii cu care se confrunta la locul de munca creste, va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata dificultatilor (tabel 5.14.).

Tabel 5.14. Corelatia dintre "Supraîncarcarea muncii" si "Nerabdare".

 Predictorul "Relatii interpersonale" coreleaza pozitiv cu "Nerabdarea", coeficientul de corelatie este de ,623, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,05. Cu cât creste cantitatea de presiune pe care o (re)simte o persoana ca rezultat al întelegerii cu persoanele din jur, în special cu cele de la locul de munca, cu atât va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata dificultatilor (tabel 5.15.).

Tabel 5.15. Corelatia dintre "Relatii interpersonale" si "Nerabdare".

 Predictorul "Climat organizational" coreleaza pozitiv cu "Nerabdarea", având un coeficient de corelatie de ,604 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta înseamna ca atunci când creste cantitatea de presiune pe care o persoana o (re) simte ca rezultat al atmosferei de la locul de munca, va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata dificultatilor (tabel 5.16.).

Tabel 5.16. Corelatia dintre "Climat organizational" si "Nerabdare".

 Sursa de presiune "Responsabilitate personala" coreleaza negativ cu "Pulsiune de tip A", având un coeficient de corelatie de -,670 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, ceea ce înseamna urmatoarele: cu cât crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re) simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, cu atât va scadea agresivitatea proactiva (sârguinta) (tabel 5.17.).

 Sursa de presiune "Responsabilitate personala" coreleaza pozitiv cu "Nerabdarea", având un coeficient de corelatie de ,837 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, ceea ce înseamna ca atunci când creste cantitatea de presiune pe care o persoana o (re) simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata stresului (tabel 5.17.).

 "Responsabilitatea personala" coreleaza negativ cu diferenta individuala, "Control", având un coeficient de corelatie de -,829 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01. Prin aceasta reiese ca pe masura ce crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re) simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, va descreste masura în care persoana se simte capabila sa influenteze si sa controleze evenimentele din jurul sau (tabel 5.17.).

 "Responsabilitatea personala" coreleaza negativ si cu "Influenta personala", coeficientul de corelatie fiind de -,709, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,01. Aceasta corelatie arata ca pe masura ce creste cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al asumarii responsabilitatii pentru actiunile si deciziile proprii, va descreste masura în care cineva este capabil sa îsi exercite libertatea de decizie la locul de munca (tabel 5.17.).

Tabel 5.17. Corelatia dintre "Responsabilitatea personala" si "Pulsiune de tip A", "Nerabdarea", "Control", si "Influenta personala".

 Exista o corelatie semnificativa negativa între predictorul "Rol managerial" si "Influenta personala", cu un coeficient de corelatie de -,595 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Aceasta înseamna ca atunci când crestecantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al responsabilitatii pentru managementul si supervizarea altor persoane, va descreste si masura în care cineva este capabil sa îsi exercite libertatea de decizie la locul de munca (tabel 5.18.).

Tabel 5.18. Corelatia dintre "Rol managerial" si "Influenta personala".

 Predictorul "Balanta casa-munca" coreleaza pozitiv cu efectul "Nerabdare", având un coeficient de corelatie de ,542 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05. Cu cât cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al deconectarii de presiunea de la locul de munca când persoana se afla acasa si invers creste, cu atât va creste si ritmul de viata si abilitatea de a face fata dificultatilor (tabel 5.19.).

Tabel 5.19. Corelatia dintre "Balanta casa-munca" si "Nerabdare".

Prin analiza corelationala între personalitate (diferente individuale) si efectele stresului, din cadrul testului PMI, reies urmatoarele aspecte:

 Predictorul "Nerabdare" coreleaza semnificativ negativ cu:

– "Starea mentala" – coeficientul de corelatie este de -,562, pragul de semnificabilitate statistica fiind de 0.05, ceea ce înseamna ca atunci când predictorul creste, gradul de satisfactie pe care cineva îl resimte în legatura cu starea sa mentala va descreste (tabel 5.20.).

– "Simptome fizice" – coeficientul de corelatie este de -,625, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,05, ceea ce înseamna ca atunci când predictorul creste, gradul de calm, pe care o persoana îl simte în termeni de tensiune fizica sau alte senzatii inconfortabile, va descreste (tabel 5.20.).

– "Nivel de energie" – coeficientul de corelatie este de -,556, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,05, ceea ce înseamna ca atunci când predictorul creste, cantitatea de energie pe care o simte o persoana va descreste (tabel 5.20.).

Tabel 5.20. Corelatia dintre "Nerabdare" si "Starea mentala", "Simptome fizice", si "Nivel de energie".

 Exista o corelatie semnificativa pozitiv între predictorul "Control" si "Simptome fizice", cu un coeficient de corelatie de ,677 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01. Aceasta înseamna ca atunci când masura în care o persoana se simte capabila sa influenteze si sa controleze evenimentele creste, va creste si gradul de calm pe care o persoana îl simte în termeni de tensiune fizica sau alte senzatii inconfortabile (tabel 5.21.).

 Predictorul "Control" coreleaza pozitiv si cu "Nivelul de energie", coeficientul de corelatie fiind ,555, iar pragul de semnificabilitate statistica de 0,05, ceea ce înseamna ca daca va creste masura în care o persoana se simte capabila sa influenteze si sa controleze evenimentele, atunci va creste si cantitatea de energie simtita de persoana (tabel 5.21.).

Tabel 5.21. Corelatia dintre "Control" si "Simptome fizice", si "Nivelul de energie".

 Predictorul "Influenta personala" coreleaza pozitiv cu "Satisfactia postului". Coeficientul de corelatie este de ,610, pragul de semnificabilitate personala este 0,05, ceea ce înseamna ca atunci când creste masura în care cineva este capabil sa îsi exercite libertatea de decizie la locul de munca, va creste si gradul în care o persoana se simte satisfacuta în legatura cu tipul de munca în care este implicata, în termeni de sarcini si functii (tabel 5.22.).

Tabel 5.22. Corelatia dintre "Influenta personala" si "Satisfactia postului".

Prin analiza corelationala între sursele de stres si sanatatea fizica, din cadrul testului OSI, reies urmatoarele aspecte:

 Exista o corelatie semnificativa pozitiva între "Rol managerial" si "Sanatatea fizica", având un coeficient de corelatie de ,717 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, ceea ce înseamna ca atunci când creste cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al responsabilitatii pentru managementul si supervizarea altor persoane, va creste si starea de sanatate fizica (tabel 5.23.).

 Exista o corelatie semnificativa pozitiva între "Relatii interpersonale" si "Sanatatea fizica", având un coeficient de corelatie de ,656 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,05; aceasta însemnând ca pe masura ce cantitatea de presiune pe care o (re)simte o persoana ca rezultat al întelegerii cu persoanele din jur, în special cu cele de la locul de munca creste, va creste si starea de bine, fizica, a persoanei (tabel 5.23.).

 Exista o corelatie semnificativa pozitiva între predictorul "Cariera si dezvoltare" si "Sanatatea fizica", având un coeficient de corelatie de ,742 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01. Daca predictorul creste, atunci va creste si gradul de calm pe care o persoana îl simte în termeni de tensiune fizica sau alte senzatii inconfortabile (tabel 5.23.).

 Exista o corelatie semnificativa pozitiva între "Structura si climat organizational" si "Sanatatea fizica", având un coeficient de corelatie de ,720 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01. Starea de bine a individului creste pe masura ce creste si cantitatea de presiune pe care o persoana o (re)simte ca rezultat al atmosferei de la locul de munca (tabel 5.23.).

 "Interfata munca-familie" coreleaza pozitiv cu "Sanatatea fizica", având un coeficient de corelatie de ,725 si un prag de semnificabilitate statistica de 0,01, indicându-ne faptul ca atunci când persoana reuseste sa se deconecteze de la presiunea de la locul de munca când se afla acasa si invers, si starea de sanatate fizica va fi mai buna (tabel 5.23.).

Tabel 5.23. Diferite corelatii între surse de stres si sanatatea fizica.

Capitolul 6. Concluzii si implicatii

În baza analizei diferitelor abordari teoretice ale stresului si a modelelor dezvoltate în domeniul stresului ocupational au putut fi formulate câteva concluzii.

În primul rând trebuie precizat faptul ca teoria cognitiva reprezinta în prezent cadrul de baza în studiul stresului. Aceasta abordare se caracterizeaza prin recunoasterea faptului ca aceleasi modificari din mediu determina reactii diferite la indivizi diferiti, a rolului evaluarilor subiective asupra stimulilor si resurselor de coping în aparitia reactiilor de stres. Stresul nu mai este tratat ca o dimensiune a mediului fizic (aparitia unor evenimente considerate stresante), sau în termeni de raspunsuri care sunt uneori corelate cu stresul. Încadrat prin prisma abordarii cognitive, studiul stresului vizeaza oameni normali care fac fata, sau esueaza în a face fata, problemelor cu care se confrunta. Stresul este cel mai adecvat vazut ca un construct complex, mai degraba decât ca o simpla variabila care poate fi direct masurata si corelata cu rezultate adaptationale.

În al doilea rând, modelele stresului ocupational dezvoltate în ultima perioada au integrat achizitiile teoriei cognitive a stresului. Numeroase modele ale stresului includ ca dimensiuni procesele de evaluare si diferentele individuale care modereaza relatia dintre stresori si reactii.

În prezent emotiile au capatat importanta, în ceea ce priveste studiul stresului ocupational, în cadrul cercetatorilor din domeniul organizational, o dovada fiind includerea si investigarea diferitelor tipuri de emotii (de exemplu, depresia, burnout-ul, satisfactia cu munca).

Solicitarile muncii (stresorii) se afla într-un proces constant si rapid de schimbare ca urmare a dezvoltarilor la nivel social si tehnologic. Ca rezultat al acestor schimbari, natura solicitarilor postului (stresorii) a suferit o modificare de la solicitari pur fizice la solicitari mentale si emotionale, cu importante implicatii pentru dezvoltarea modelelor teoretice ale stresului ocupational.

Nivelul suprem de manifestare al stresului, în sens non-adaptativ, îl reprezinta aparitia starii de epuizare la nivelul persoanei care nu mai poate gestiona constructiv stresul.

În al treilea rând, este important sa se dezvolte proceduri de managementul stresului fundamentate teoretic, bazate pe analiza nevoilor organizatiei si angajatilor, si care sa fie reevaluate si revazute în mod regulat.

Investigarea stresului ocupational s-a dezvoltat intens în ultimele decenii, în prezent existând o recunoastere unanima si dovezi concludente asupra relatiei dintre stresorii muncii si o serie de consecinte la nivelul sanatatii mentale si fizice.

Obiectivul cercetarii mele a fost acela ca exista relatii semnificative între stresori si efecte, respectiv diferente individuale si efecte ale stresului ocupational la managerii, din cadrul organizatiei FlaroProd, centrul de profit Flaplast.

S-a lucrat numai la nivel de manageri. Ipoteza de start a fost aceea ca factorii stresului ocupational influenteaza negativ sau pozitiv sanatatea mentala, sanatatea fizica si nivelul de energie resimtit la locul de munca.

În urma analizei corelationale dintre sursele de presiune socio-profesionale si efectele stresului, dintre sursele de presiune si diferentele individuale (personalitate), dintre diferentele individuale si efectele stresului, cât si dintre sursele de stres si sanatatea fizica, s-au obtinut rezultatele ce confirma ipotezele de lucru ale cercetarii.

6.1. Directii ulterioare de cercetare

Pentru a obtine date mai relevante pentru aceasta tema, studiile ulterioare ar trebui sa utilizeze, în primul rând, esantioane în care participantii sa fie selectati aleator deoarece prin intermediul unei astfel de esantionari pot fi reduse o parte din distorsiunile rezultatelor. În plus, informatii mai concludente despre tema abordata în studiul de fata ar putea fi obtinute prin intermediul unor studii care sa utilizeze doar manageri dintr-un anumit nivel (managementul de vârf, de nivel mediu sau de baza) si dintr-un anumit domeniu de activitate profesionala (dintr-un anumit departament).

Pentru a combate stresul ocupational este nevoie de interventie atât la nivel de surse de presiune socio-profesionale, cât si la nivelul evaluarilor pe care persoanele le fac acestor evenimente din mediul ocupational. În cadrul diferentelor individuale Tipul A de comportament joaca un rol important în perceperea surselor de presiune socio-profesionala obiective din mediul profesional. Cunoasterea acestei dinamici la nivel de perceptie si la nivel de reactii la stres va permite implementarea unor masuri de management al stresului, respectiv dezvoltarea unor programe de reducere a stresului ocupational.

În concluzie, investigarea stresului ocupational la nivel managerial este o activitate ce trebuie permanentizata la nivelul fiecarei organizatii, calitatea vietii personalului fiind afectata de aceasta componenta organizationala; din acest motiv, fiecare psiholog specialist în domeniul muncii si în cel organizational este responsabil de determinarea nivelului de stres din organizatia în care activeaza.

Bibliografie

1. Baba, A.I., & Giurgea, R. (1993). Stresul, adaptare si patologie. Editura Academiei Române, Bucuresti;

2. Baban, A. (1998). Stres si personalitate. Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;

3. Bogathy, Z. (2004). Manual de psihologia muncii si organizationala. Editura Polirom, Iasi, pp. 179 – 184;

4. Bogathy, Z. (2007). Manual de tehnici si metode în psihologia muncii si organizationala. Editura Polirom, Iasi, pp. 235 – 252;

5. Capotescu, R. (2006). Stresul ocupational. Teorii, modele, aplicatii. Editura Lumen, Iasi;

6. Cocoara, M. (2005). Stresul. Definire, manifestare, prevenire. Editura Crisserv, Medias;

7. Derevenco, P., Anghel, I., & Baban, A. (1992). Stresul în sanatate si boala. De la teorie la practica. Editura Dacia, Cluj-Napoca;

8. Holdevici, I. (2005). Psihoterapia cognitiv-comportamentala: Managementul stresului pentru un stil de viata optim. Editura stiintelor Medicale, Bucuresti;

9. Iamandescu, I.-B. (1993). Stresul psihic si bolile interne. Editura All, Bucuresti;

10. Iamandescu, I.-B. (2002). Stresul psihic: din perspectiva psihologica si psihosomatica. Editura Infomedica, Bucuresti;

11. Miclea, M. (1997). Stres si aparare psihica. Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;

12. Mocan, I. (2005). SPSS. Introducere în analiza datelor. Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu;

13. Percek, A. (1992). Stresul si relaxarea. Editura Teora, Bucuresti;

14. Stora, J.-B. (1999). Stresul. Editura Meridiane, Bucuresti;

15. Zlate, M. (2007). Tratat de psihologie organizational – manageriala. Vol II. Editura Polirom, Iasi, pp. 559 – 653;

Anexe

Anexa 1. Gen

Anexa 2. Vârsta în ani

Anexa 3. Aranjamentul de munca

Anexa 4. Clasificarea ocupatiei

Anexa 5. Ore lucrate real pe saptamâna

Anexa 6. Motivatia când lucrati în plus

Anexa 7. Vechime în ani pentru organizatia dvs.

Anexa 8. Eveniment major în ultimele trei luni

Anexa 9. Starea de sanatate este buna pe moment

Anexa 10. Boala majora în ultimele trei luni

Anexa 11. Subiectul presiunilor

Anexa 12. Program ideal de exercitii fizice

Anexa 13. Zile libere în ultimele trei luni pe motiv de boala

Anexa 14. Zile libere pe motiv de boala

Anexa 15. Autoevaluare de la 0-100