Efectele stigmatizarii copilului cu autism inalt functional [615816]

1

Efectele stigmatizarii copilului cu autism inalt functional
sau sindrom Asperger
Probabilitati de interventie

Introducere
Inițiativa de a realiza lucrarea de dizertatie pe aceasta temă a avut la bază faptul că am
observat existența unor cunoștințe sărace în rândul societății legate de cauzele care
determina comportamentele agresive ale copiilor cu autism inalt functional sau sindrom
Asperger. De asemenea implic area mea d irectă în programele de recuperare , workshop -uri
și terapie individuală și de grup a susținut demersul de realizare a unei lucrări care să
demonstreze importanta parcurgerii unor programe adecvate care sa ajute la imbunatatirea
vietii sociale și integrarea socială a acestor copii.
Cercetar ea are avantajul de demonstra cum prin interventii speciale, copiii cu autism
inalt functional si Asperger reusesc sa -si imbunatateasca interactiunile sociale si sa -si
corecteze comportamentele indezirabile. A plicarea aces tor terapii se efectueaza pe o
perioadă mai lungă și de asemenea a fost aplicat un test adecvat care măsoară evoluția
înregistrată de subiecți pe parcursul a 5 -6 luni de observatie . Toate datele au fost notate,
fiind realizate și înregistrari video din ti mpul ședințelor cu scopul de masura cat mai eficient
comportamentul.
Dificultățile vor fi mereu întâlnite , odată cu desfășurarea practică a cercetării întrucât
intercțiunea directă cu copii cu TSA, poate fi deseori surprinzătoare , atât în sensul
descoperirii unor abilități extraordinare, dar și a contactului cu o rigiditate socială dificil de
pătruns. Cu toate acestea, rezultatele evolutive sunt mereu o recompensă pe măsura
efortului depus.

2

1.0 Autismul

1.1 Definitie
Autismul a fost definit de mai multi specialisti, de -a lungul timpului, din diferite
perspective, din diverse unghiuri de analiza. Autismul este o tulburare pervaziva de
dezvoltare neuropsihiatrica al e carei origini sunt neurobiologice sau neurochimice. Este,
rezultatul unor disfunctionalitati de dezvoltare multifactoriala localizata la nivelul sistemului
nervos central, a unor diferente structurale, chimice si functionale ale creierului sau de
natura genetica.1

1.2 Caracteristicile autismului
Tulburarile pervazive de dezvoltare sunt cele care sunt caracterizate printr -o afectare la
nivel global, a motricitatii, a comunicarii, intelegerii, autononmiei, limbajului interactiunilor
sociale reciproce si jocului. Chiar daca, teoretic, nu ar trebui sa existe retard cognitiv sau
mental, asociat in cazul tulburarilor pervazive de dezvoltare, in realitate, functia cognitiva
poate fi alterata.
Tulburarile pervazive de dezvoltare nu pot fi diagnosticate inca de la nastere sau din timpul
vietii intrauterine . Tiparele pe baza carora se stabileste prezenta acestora apar abia dupa
18 luni. Autismul este caracterizat printr -o serie de manifestari care difera, de la caz la caz,
ca intensitate si aparitie. In primele luni sau chiar in primii ani de viata, copilul se dezvolta
aparent normal si acumuleaza o serie de achizitii specifice varstei. In cazul in care este
asociat cu retard mental, autismul este depistat mult mai usor si mai rapid. De asemenea,

1 http://www.autismromania.ro

3
cu cat nivelul de inteligenta mentala este mai ridicat, cu atat diagnosticul de tulburare
pervaziva de dezvoltare este mai dificil de stabilit. Autismul ar putea fi asociat cu diverse
probleme de sanatate dar si diverse tuburari, cum ar fi paralizia cerebrala, epilepsia,
tulburari depresive, intarzieri de limbaj, tulb urari de somn, comportament auto -agresiv,
hiperkinetism, tulburarea bipolara, sindromul Tourette, schizofrenia etc. O serie de studii
semnaleaza faptul ca aceste tulburari asociate se pot accentua mai ales in perioada
adolescentei.

In ultimii ani, confo rm Centers for Disease Control and Prevention (USA) incidenta
tulburarilor de spectru autist a crescut foarte mult astfel:
– in anul 1970: 1 din 5000 copii
– in anul 1999: 1 din 500 copii
– in anul 2009: 1 din 110 copii
– in anul 2010: 1 din 68 copii.2
Prevalenta este de 4 ori mai ridicata in cazul baietilor decat al fetelor, dar acestea din
urma sunt mai grav afectate, de cele mai multe ori.
Gradul si intensitatea afectarii sunt diferite, de la caz la caz si poate varia.
Printre simptomele precoce din primii doi -trei ani de viata se numara:
– regresia abilitatilor pe care micutul le -a dobandit;
– deficiente in utilizarea de comportamente non -verbale dar si verbale (copilul nu isi va privi
interlocutorul in ochi, nu va raspunde la nume si nu va arata cu degetul catre un obiect sau
o persoana, va avea un vocabular sarac pentru varsta lui);
– jocul este izolat, caracterizat interesul excesiv pentru anumite parti ale obiectelor dar si de
multiple stereotipii, acesta nefiind spontan si potrivit varstei, nu este imaginativ si simbolic
(copiii mici nu se implica si nici nu participa la jocul cucu -bau, nu se ascund, nu se joaca in
mod adecvat cu jucarii, ci mai degraba folosesc diverse obiecte);3
– absenta imitatiei ca mod de invatare;
– prezenta a diferite com portamente de exces: agresiune, hiperkinetism, stereotipii,
comportament obsesiv, tulburari de somn, anomalii alimentare

2 helpautism.ro
3 newodyssey.ro

4
– limbaj stereotip sau chiar inexistenta comunicarii verbale si non -verbale (ecolalie,
solilocvie, sunete si exprimari fara sens, expri marea la persoana a III -a, nu stie sa mimeze
sau sa foloseasca gesturi in mod spontan);
– capacitate redusa de atentie si concentrare;
– functia motorie si coordonarea sunt degradate sau se depreciaza;
– absenta reactiilor sociale (incapacitatea de a se simti atras si de a participa la diferite
actiuni cu cei din jur, copilul tipa sau rade in mod inadecvat situatiei, nu face diferenta intre
persoanele straine si cei apropiati);
– nu este prezenta empatia sau reciprocitatea emotionala, nici macar ca reacti e de
raspuns;
– probleme comportamentale care includ: necesitatea de a pastra neschimbat mediul
inconjurator si rezistenta la schimbare, explorarea in mod inadecvat prin miros, atins si lins
a mediului, perseverenta si implicarea timp indelungat in aceeasi activitate;
-prezenta autostimularii si a hiperactivitatii;4
– hiper sau hiposensibilitate tactila, vizuala sau auditiva – copilul evita anumite texturi si
prefera sa nu fie atins in anumite zone ale corpului, nu ii place sa fie imbratisat si nu suporta
sa nu fie spalat pe cap sau pe dinti, isi astupa urechile la anumite tonalitati, prefera jocuri
de lumini in mod obsesiv, etc.5

1.3 Cauze si evolutie
Chiar daca nu exista claritate in aceasta directie, prima caracteristica esentiala, semnalata
de cercetato ri si specialisti, a autismului este etiologia sa neurobiologica. Aceasta tulburare
pervaziva de dezvoltare are la baza un cumul de factori biochimici si de mediu asociat i cu
o predispozitie genetica.6
Pentru ca prevalenta autismului este destul de ridicata, cercetatorii au facut eforturi sa
descopere care ar putea fi cauzele tulburarilor din spectrul autismului. Dificultatea principala
in stabilirea acestora a constat in faptul ca manifestarile acestor tulburari sunt prezente in
grade si nivel de intensitate diferite de la o persoana la alta.

4 http://www.bellanima.ro
5 http://cursuriautism.ro
6 Hans Asperger, Autisti c Psychopathology in Childhood

5
Primele ipoteze legate de cauzele care ar putea sta la baza prezentei autismului au fost
cele psihogenetice, emise in anii '50, pe baza unor observatii izolate si analogii.
Fiind insuficient argumentate, acestea au fost invalidate. 7
In urma a multiple studii epidemiologice s -a demonstrat prezenta unei componente genetice
in cazul persoanelor care sufera de tulburari din spectrul autismului. Mai exact, se considera
ca una dintre cauzele care ar putea declansa tulburarile din spectrul autismului ar fi unele
mutatii genetice. In Suedia a fost realizat in acest scop, un studiu de amploare (au fost
colectate informatii timp de 14 ani pentru acest studiu – wikipedia.ro). S-a observat ca exista
o probabilitate mai mare de risc a aparitiei sindromului la cei in ale caror familii mai exista
asemenea cazuri.
Alte cercetari in aceasta directie care au avut ca subiecti baieti cu varste intre 2 si 16 ani au
demonstrat ca, in co mparatie cu subiectii tipici cei care aveau tulburari din spectrul
autismului aveau cu pana la 67% mai multi neuroni in zona cortexului prefrontal, cel care
este responsabil de limbaj, comportament social, comunicare si atentie.
Tot in aceasta zona, studi ile in cadrul aceleasi familii, mai ales pe subiecti gemelari
monozigoti si dizigoti cu acelasi cromozom X, au comparat rata aparitiei autismului si au
descoperit o concordanta de 36.5% -89% la perechile monozigote, fata de zero, in cazul
gemenilor dizigoti . Se presupune ca mutatiile genetice au loc la nivelul cromozomilor 15, 5
si X.
O alta cauza a declansarii tulburarilor din spectrul autismului este influenta factorilor de
mediu, respectiv expunerea la poluanti (plumb, medicamente, substante sintetice et c.)
Expunerea viitorilor parinti la acesti poluanti ar putea fi un factor important in aparitia
defectelor genetice.
Exista o serie de studii neuroanatomice realizate pe copiii cu tulburari din spectrul
autismului, sustinute de tehnici recente de neuroima gistica cerebrala care sustin prezenta
unor modificari la nivelul unor arii cerebrale cum ar fi:
– mezocortexul vechi filogenetic – cel care cuprinde cerebelul si structurile diencefalice
adiacente dar si lobii temporali, frontali si neostriatul, ce actio neaza in sistemele de
procesare senzoriala ale atentiei;
– anomalii ale hipocampusului si ale cerebelului, dar si la nivelul neurotransmitatorilor;
– lobul temporal al carui corn temporal este modificat la copiii cu tulburari din spectrul

7 Bernard Rimland, Dr. O. Ivar Lovaas „Teaching Developmentally Disabled Children. The Me
Book” – 1981

6
autismului;
– emisfera stanga nu este suficient de evoluata sau a fost afectata in perioada perinatala.

Din punctul de vedere al neurostiintei, in stransa legatura cu stiintele
comportamentale este teoria neuronilor in oglinda.

Conform acesteia, neuronii din cortextul motor (cel care este responsabil de coordonarea
activitatii voluntare a muschilor corpului), zona lobilor frontali (apropierea ariei Brocca care
se ocupa cu dezvoltarea limbajului) si cei din cortexul parietal inferior (cel care face legatura
dintre zonele creierului care au rol in procesarea motorie si cea senzoriala) ar putea fi
responsabili in procesul imitatiei comportamentelor (dezvoltarea limbajului, empatia,
socializare etc.). Acesti neuroni se formeaza postnatal pana la varsta de 12 luni pe baza
principiior plasticitatii sinapselor si invatarii prin asociere. Acesti neuroni, in cazul in care
sunt stimulati si dupa ce are loc procesarea senzoriala a informatiilor, ii ofera copilului, in
mod normal, potentialul de a imita comportamentele celorlalti. Sp ecialistii considera ca
actiunea deficitara a acestor neuroni este intalnita la copiii cu care sufera de tulburari din
spectrul autismului.8
Ipoteza psihogenetica centrata pe mediu, care are la baza rolul parintilor dar si modul in
acare acestia interacti oneaza cu parintii ofera informatii despre caracteristicile generale si
profilul psihologic ale celor care ar putea avea copiii cu tulburari din spectrul autismului:
– nivel socio -cultural si intelectual fie scazut, fie ridicat;
– comportamente obsesive;
– capacitatea redusa de a -si manifesta si oferi afectiunea;
– situatie si atmosfera familiala confuza, roluri parentale neclar stabilite si asumate;
– drame si traume familie;
– depresie materna manifestata atat pe parcursul sarcinii dar si post -partum .

Arii afectate
In urma a multiple cercetari s -a confirmat conexiunea dintre tulburarile din spectrul autism
si deficitul pe plan cognitiv, unele afectiuni neurologice, functionalitati ale limbajului,

8 www.psiholog iaonline.ro

7
manifestarile care implica jocul, interactiunile si relatiile sociale, atitudinea fata de sine dar
si cea raportata la de mediul inconjurator.
Autismul afecteaza evolutia normala a copilului punandu -si amprenta asupra u rmatoarelor
arii de dezvoltare :
1. Relationarea sociala
– Dificultati in folosirea com portamentelor non -verbale (expresie faciala, pozitia si
orientarea corpului, directionarea si mentinerea privirii catre interlocutor etc.)
– Carente in dezvoltarea de relatii sociale specifice nivelului dezvoltarii;
– Lipsa comportamentelor spontane
– Prezenta de comportamente stereotipe dar si de rutine nefunctionale (fluturarea mainilor,
miscari ale corpului etc.)
– Absenta empatiei9

2. Comunicarea verbala si non -verbala
– Problemele si dificultatile de comunicare pot fi identificate la copiii cu tsa in ca de la varste
foarte mici.
– Carente in comunicarea non -verbala (spre deosebire de alti copii de varsta lor, acestia nu
vor arata cu degetul catre un obiect sau o persoana ),
– Lipsa sau intarzierea limbajului expresiv, vocabular de cuvinte sarac sau ac esta va fi
inexistent. Cei care vor avea limbaj expresiv se vor lovi deseori de inabilitatea de a sustine
si a initia in mod spontan conversatii cu cei din jur.
– Stereotipii, ritm, fluenta si intonatie inadecvata in limbajul verbal.
– Dificultati de inte legere a sensului unor cuvinte, a expresiilor metaforice si abstracte.
– Absenta limbajului non -verbal, a mimicii si a gesturilor specifice.

3. Jocul
– Lipsa spontaneitatii si a imaginatiei in joc
– Absenta interactiunii cu partenerii de joc

9 http://autismmoldova.md

8
– Preocupari accentuate mai degraba pentru alte obiecte, decat jucarii, dar si pentru modul
in care functioneaza anumite mecanisme sau jocul cu parti mici ale unor obiecte
Evolutie

Leo Kanner <LEO KANNER in 1943 in lucrarea "Tulburari autiste ale contactul ui afectiv" a
fost cel care in anul 1943 a stabilit terminologia de autism infantil precoce, cea mai grava
forma de autism.
– inabilitatea de a stabili si dezvolta interactiuni sociale sau acestea sunt inadecvate,
– izolarea dar si apatia de mediul incon jurator,
– lipsa spontaneitatii,
– prezenta comportamentelor repetitive, stereotipe dar si fascinatia pentru anumite obiecte
sau mecanisme,
– dificultati de comunicare non -verbala si verbala, dorinta persistenta de a nu schimba
mediul inconjurator,
– incapacitatea de a avea contact afectiv cu persoanele din jur si de a manifesta empatie,
– limbaj verbal si non -verbal absent sau inadecvat.10

Cu o invatisare armonioasa, fara anomalii fizice, la copiii care sufera de autism clasic pot fi
intalnite:
1. Tulb urari ale comportamentului si relatiilor sociale
– lipsa dialogului tonico -postural
– absenta contactului vizual direct
– nu are expresie faciala prin care sa -si manifeste emotiile
– nu este prezenta empatia, dificultate in anticiparea comportamentelor si emotiilor
celorlalti
– dezinteresul fata de interactiunea cu cei din jur
– dificultati in autoservire.

10 Leo Kanner, Tulburari autiste ale contactului afectiv , 1943

9
2. Tulburari de limbaj verbal si non -verba l:
– limbajul este absent sau are anumite particularitati
– absenta limbajului non -verbal, nu foloseste gestur ile pentru a comunica
– copilul vorbeste despre sine la persoana a II -a sau a III -a
– dificultatea de a folosi limbajul in context adecvat
– greutate in a a intelege sensul corect al cuvintelor
– imposibilitate de a intelege cuvintele abstracte
– folosirea unui cuvant nou o poate face exclusiv in contextul si asocierea in care l -a
invatat initial
– ecolalie imediata sau intarziata care nu are rol de a transmite informatii
– emotiile nu pot fi exprimate prin tonul vocii
– dificutatea de a initia in mod spont an sau de a anticipa o conversatie

3. Jocul
– exista preferinta de a se juca mai degraba cu obiecte decat cu jucarii – jocul este
– inadecvat varstei, fiind preferate jocurile care nu implica spontaneitate, simbolistica si
imaginatie
– apare atasamentul f ata de un obiect cu care se joaca in mod stereotip

4.Dezvoltarea cognitiva
– peste 50 dintre copiii care sufera de autism au deficit cognitiv
– greutate in secventierea verbala, gandirea abstracta si simbolica
– neconcordanta intre gandire si limbajul verbal sau non -verbal
– probleme in organizarea de informatii si de a initia sau trece in mod spontan de la o idee
sau actiune la alta.11

5. Comportamentul motor

11 helpautism.ro

10
– autostimulare, prezenta unor posturi, miscari faciale, gesturi si atitudini repetitive
– nivel ridicat de hiperactivitate motorie12
– examinarea mediului inconjurator se face in mod inadecvat prin gustat, pipait, mirosit.

6. Dezvoltarea somatica
– poate fi prezenta preferinta pentru unele alimente, texturi ale mancarurilor
hipersensibilitate sau hiposensibilitate tactila, vizuala, auditiva
– nevoia de autostimulare kinestezica, olfactiva si auditiva
– tuburari de somn.13

Tulburarea Asperger este o tulburare pervaziva de dezvoltare care are specific
deteriorarea comportamentului si interactiu nii sociale, prezenta unor interese restrictive, a
unor stereotipii de co mportament, incapacitatea de a rezona afectiv, dar caracterizata
printr -o buna dezvoltare cognitiva si verbalizare specifice varstei. Unii cercetatori considera
ca ar fi afectata emi sfera dreapta in cazul acestei tulburari. De asemenea, din cercetarile
recente se presupune ca aproximativ 65% dintre adolescentii cu sindrom Asperger sufera
de tulburari de adaptare, anxioase, de dispozitie si depresive.

Spre deosebire de copiii care ar putea suferi de autism clasic, cei care ar putea fi
diagnosticati cu sindromul Asperger au urmatoarele caracteristici:

1. Tulburari ale comportamentului si relatiilor sociale
– comportament social inadecvat, lipsa interactiunii adecvate cu alti copii de varsta lor,
inadaptarea la grupuri. Copilul cu sindrom Asperger este deseori perceput ca fiind timid,
intrucat relationarea este unilaterala;
– autostimulare comportamentala;
– dificultate in a intelege emotiile celorlalti;

2. Tulburari de limbaj verbal si non -verbal :

12 helpautism.ro
13 idem

11
– limbajul verbal este dezvoltat si este relativ corect din punct de vedere gramatical, dar
intonatia este particulara, terna, pedanta;
– limbajul non -verbal este diminuat;
– conversatia are ca subiect principal propriile interese ;

3. Com portamentul motor
– abilitati fine si grosiere insuficient evoluate (neindemanare, stangacie, lipsa de abilitati
sportive, etc.);
4. Jocul
– jocul este solitar, particularizat cu stereotipii;
5. Dezvoltarea cognitiva
– functiile cognitive sunt dezvoltate , comparativ cu copilul care sufera de autism infantil, in
cele mai multe dintre cazuri nu exista intarzieri mintale (pot decodifica si intelege operatii
aritmetice, sunete scrise sau vorbite)
– gandirea este orientata catre concret, copiii cu sindrom Asper ger pot memora in mod
mecanic multiple date daca acestea intra in aria lor de interes (muzica, paleontologie,
astronomie, algebra etc.).
– pot reda in scris sau copia in mod facil personaje, scheme, etc.
– nu este prezent simtul practic, al realitatii;14
6. Dezvoltarea somatica
– probleme senzitive mai putin accentuate, spre deosebire de alte forme de autism
– infatisarea este placuta, armonioasa.

Sindromul Asperger cuprinde majoritatea criteriilor intalnite in autismul clasic cu specificatia
ca acesti copiii au o dezvoltare cognitiva corespunzatoare prin iar limbajul receptiv si
exepresiv nu este afectat . Acesta este motivul pentru are aceasta forma de tulburare de
spectru autist este depistata in mod special in timpul primilor ani de scoala cand se

14 helpautism.ro

12
evidentiaza dificultatile de socializare si comunicare. Unii specialisti consi dera ar putea fi
prezent un deficit al functiilor emisferei stangi.15

Copilul c u Asperger este caracterizat prin urmatoarele:
– dificultati de socializare si dificultate in depistarea intentiilor intelocutorului
– egocentrism manifestat prin interesul fata de sine si aparent dezinteres fata de ceilalti
– coeficient de inteligenta peste 100
– manierisme motorii
– dificultate in a avea o viziunde de ansamblu
– intelegerea limbajului verbal depaseste varsta cronologica
– transferarea achizitiilor la situatii adecvate
– dezvoltarea timpurie a cititului
– utilizarea de propozitii si fraze in conver satie
– motricitate adecvata varstei , dar fara dezvoltarea indemanarii
– probleme in a e stima situatiile care ar putea fi periculoase.16

Copiii cu tulburare autista clasica denumita si autism infantil, pot evolua in planul autoservirii
si relationarii soc iale, iar limbajul lor se poate imbunatati, stereotipiile si comportamentele
rigide pot fi diminuate. Totusi, acestia nu vor reusi sa atinga un nivel optim de independenta
si functionare, necesitand pe intreg parcursul vietii sprijinul si supravegherea fam iliei si al
societatii.
Comparativ cu cei cu autismul clasic, copiii care sufera de sindrom Asperger au un QI
normal . In urma interventiei adecvate, ca si posibilitate de evolutie, in cazul copilului
diagnosticat cu sindrom Asperger, fara comorbiditati, multe dintre abilitatile sale, in mod
special cele cognitive si de limbaj dar si comportamentele asertive si adaptative, se pot
dezvolta si normaliza . Totusi, partea de indemanare si cea de socializare pot ramane
afectate, in grade diferite. Spre deosebire autismul clasic, patternurile de interactiune
sociala in cazul tulburarii Asperger implica abordarea celorlalti chiar daca, intr -o maniera

15 http://www.autism.ro
16 http://www.romjpsychiat.ro

13
specifica si rigida. De asemenea, se poate educa si capacitatea de empatie, spre deosebire
de copilul care sufera de autism clasic.
Cu toate acestea, interactiunea cu ceilalti si manifestarea emotiilor ca si limbajul abstract
raman arii in care problemele nu se vor rezolva in totalitate. Ca urmare a achizitiilor
dobandite, multi dintre cei diagnosticati cu sindrom Aspe rger pot urma cursurile scolilor
normale. Spre deosebire de cazurile de autism clasic, functionarea profesionala este mai
putin afectata. La maturitate, se poate accentua temporar tulburarea depresiva sau obsesiv –
fobica. In cazul copiilor cu sindrom Asper ger, care au tendinta de a actiona impulsiv si au
probleme serioase in conceptualizarea gandurilor si emotiilor proprii dar si ale celorlalti, se
va interveni cu teoria mintii.17
Deseori, termenul de autism inalt functional este folosit in cazul copiilor c are au fost
diagnostiati initial cu autism clasic. Desi evolueaza la nivel cognitiv, copiii care sufera de
autism inalt functional vor avea un limbaj pragmatic, orientat catre concret. Stereotipiile lor
vor fi mai putin complexe si chiar diminuate, pe parc ursul timpului. Inteligenta non -verbala,
cea care implica simboluri si imagini, este ridicata. Notiunea timpului va ramane o
problema pe termen lung. Pentru a intelege, a explora si a exterioriza metaforele,
mesajele sociale non -verbale, intentiile si gand urile proprii dar si ale celorlalti, pentru a
intelege umorul, dar si pentru a putea stabili legatura dintre problemele sociale si cele
cognitive, in scopul integrarii in societ ate se va aplica teoria mintii.18
In cazul autismului inalt functional, limbajul se dezvolta in urma inteventiei recuperatorii,
iar aria motricitatii, de cele mai multe ori nu este afectata in comparatie cu sindromul
Asperger.
Din punct de vedere al evolutiei psihosociale, atat copilul cu autism inalt finctional , cat si
cel cu sindro m Asperger, pot discerne situatiile de pericol, de victimizare si de
discriminare, in urma programelor de recuperare.

2.0 Interactiunea sociala a copilului cu autism, conditionata de structurarea
personalitatii
Pentru a intelege mai bine felul in care evolueaza in plan social, persoana cu tulburare de
spectru autist, este necesar sa intelegem care sunt factorii determinanti si prerechizitele
dorite in formarea personalitatii acesteia.

17 www.atca.ro
18 http://www.psiholog -copii.ro

14

2.1 Personalitatea din per spectiva psihosociala
Formarea personalitatii , este un proces continuu si care se desfasoara progresiv, iar
relationarea si raportarea la semeni cat si mediul in care se formeaza individul, reprezinta
temelia formarii acesteia. Omul este o fiinta sociala, care s -a definit ca personalitate, prin
felul in care a reusit sa -si dezvolte si interiorizeze aceste relatii sociale.19 O necesitate in
formarea personalitatii, este construirea si pregatirea mediului in care se desfasora
interactiunile sociale, deoarece, calitatea personalitatii este in stransa corelatie cu calitatea
relatiilor sociale. Prin urmare cand dorim sa vorbim despre personalitatea unui individ, este
obligatoriu sa ne preocupe felul in care acesta se raporteaza la ceilalti, care sunt
comportament ele pe care le preia sau respinge la semeni si care este impactul relatiilor
sociale asupra comportamentului actual al acestuia. “A. Kardiner, vorbea de existent unei
“personalitati de baza” inteleasa ca o configuratie psihologica particulara, comuna tutur or
membrilor unui grup social, unei societati si manifesta intr -un stil de viata. Acest “nucleu de
baza al personalitatii se formeaza insa tocmai prin asimilarea conditiilor exterioare de
viata.”20
“Amploarea relatiilor persoanei cu mediul social isi pune p ecetea asupra structurii intra –
individuale a persoanei, iar combinatiile interne ale insusirilor de personalitate – formate si
stabilizate in timp – regleaza volumul si masura activismului contactelor sociale ale
persoanei, exercita o influenta asupra form arii propriului mediu de dezvoltare a persoanei.”21
Intrucat procesul de socializare presupune un parcurs mai complex, trebuie sa tinem cont
de schema generala de actiune prin care, persoana cu autism poate atinge performanta
integrarii sociale si profesio nale. Procesul de invatare este vectorul principal care
directioaneaza evolutia psihoindividuala a fiecaruia.
Asa cum am precizat in randurile anterioare, reusita acestui demers este conditioanata de
organizarea activitatilor pe parcursul procesului de inavatare.
“Activitati ludice → activitati de invatare→ activitati terapeutice de compensare → activitati
de pre -profesionalizare→ activitati de profesionalizare→ activitati de integrare
socioprofesionala→ adptare (recuperare)”.22

19 Mielu Zlate, Eul si Personalitatea, editura Trei, Bucuresti, 2004 , pag 18 -22
20 A.Kardiner, The Individual and his Society, New York, Columbia University Press, 1939
21 Pantelimon Golu, Psihologie sociala, Editura E.D.P., 1974, pag 88
22 http://documents.tips/documents/emil -verza -psihopedagogie -sp, pag 74

15

O importanta majora o putem atribui inteventiei timpurii in planul de recuperare al copilului
cu autism. Acest plan de educare prin activitati de invatare, orientate terapeutic au ca scop
sustinerea si directioanrea dezvoltarii psihice a copilului si doban direa independentei
acestuia in plan social. Este foarte important sa se actioneze pe toate palierele si sa nu se
focuseze intreaga activitate doar pe o latura a sa, cum ar fi cea cognitiva, comportamentala
ori a limbajului. In procesul de socializare, tre buie creat contactul relational, acesta putand
fi atins doar prin comunicare.

2.2 Determinari in relatia comunicare – personalitate – comportament la persoana
cu autism

In ultimele decenii, psihologia a evoluat considerabil si totodata cercet arile asupra
particularitatilor psihice ale individului au demonstrat legatura dintre gandire si limbaj.
Dezvoltarea celor doua functii este echilibrata chiar daca exista posibilitatea devansarii
uneia in raport cu cealalta.

Dezvoltarea cognitiva are u n impact semnificativ asupra dezvoltarii limbajului iar
dezvoltarea comunicarii activeaza ideatia. Exteriorizarea comportamentala are rol de
comunicare, asadar cu cat conduita este mai oraganizata si structurile personalitatii sunt
influentate pozitiv. Cre area si diversificarea constructiilor comunicationale definesc
organizarea unor tipologii ale personalitatii handicapate.

Formele de comunicare determina comportamentul, dar si tipologia personalitatii.
Coeziunea dintre comunicare – comportament si person alitate este determinata si de

16
Nucleul Ereditar al Energiei Psihice (NEEP), care are rol declansator si de directionare si
este parte integrata a structurilor innascute al e individului.23
fig.1
Asa cum se poate observa s i in fig. 1, „In tipologia personalitatii se regasesc cele doua
perechi de tipuri de personalitate: personalitate matura – imatura, personalitate armonica –
dizarmonica, in functie de echilibrul afectiv si motivational, dar si de comunicare,
comportament, trebuinte si alte laturi ale personalitatii.”24

Pentru diferentierea tipurilor de personalitate, trebuie sa tinem cont de structurile
dominante ale personalitatii definite de caracteristici duale antagonice :
– feminitate/masculinitate, extraversie/introversie, egoism/altruism, etc.

Fiecare tip de personalitate se evidentiaza prin comportamente specifice.
Comportamentele se pot reduce la cinci tipuri de manifestari; aceste manifestari sunt
denumite ca si comportamente fundamentale de tip: afectiv, psihomotor, ludic, verbal si
cognitiv. Imbinand elementele definitorii al tipului de personalitate cu specificul
comportamental, rezulta cele patru forme de comunicare: verbala, gestuala, actionala si
comp ortamentala.
Necesitatile si starile interioare (personalitatea) se manifesta prin comportament, acesta din
urma reprezentand insasi comunicarea.

Daca in cazul copilului neurotipic (normal), predomina comunicarea verbala (orala si scrisa),
in cazul copil ului cu autism, functia comunicarii verbale este in general afectata datorita
specificului sindromului, iar rolul comunicarii este substituit de manifestarea
comportamentala si de cea actionala. Trasaturile dominante ale personalitatii sunt afectate
atat p ozitiv cat si negativ de specificul unei anumite forme de comunicare a subiectului. In
functie de modul de manifestare a subiectului, acesta poate trai stari de satisfactie sau
insatisfactie. Trairile emotionale sunt create de aceste stari si definesc la r andul lor

23 Idem, pag 79 -80
24 http://documents.tips/documents/emil -verza -psihopedagogie -sp, pag 80

17
coloratura vietii interioare. Comunicarea are rolul de a transmite trairile interioare (ganduri,
emotii, atitudini, interese, motivatii).
“In interrelationare, capata importanta statutul si rolul social pe care -l ocupa subiectul
in cadrul grupul ui, la care se adauga un anumit coeficient de subiectivizare rezultat din
specificul personalitatii sale. In felul acesta se creeaza o anumita distanta psihologica intre
interlocutori, distanta ce este cu atat mai mare cu cat diferentele dintre acestia sun t mai
pregnante si este perceputa in egala masura de ei”25 (in cazul neurotipicilor).
In cazul copilului cu autism, limbajul este afectat, datorita perturbarii la nivelul de receptie a
mesajului, predominand aspectele pragmatice in detrimentul celor semantice. Intelegerea
mesajelor de realizeza prin interpretarea ad litteram, lipsind cu desavarsire intelegerea
limbajului metaforic. Comunicarea verbala (orala) este insotita in proportie de 80 % de
comunicarea nonverbala. O alta caracteristica a conditi ei persoanei cu autism, este
incapacitatea receptarii limbajului nonverbal. Deficitul de atentie reprezinta principala
bariera in receptarea acestor forme de comunicare.

2.3 Dezvoltare a copilului si interactiunile sociale

Copilul si etapele de d ezvoltare ale acestuia, au fost subiecte extrem de dezbatute si
cercetate de mai multe ramuri ale stiintelor cognitive. Nu se poate discuta dintr -o singura
perspectiva, intrucat aceste probleme au fost abordate in stransa colaborare atat din punct
de veder e biologic cat si psihologic si sociologic. Dezvoltarea fizica armonioasa este
completata de dezvoltarea psihica optima cat si de evolutia copilului in plan social prin
prisma formarii personalitatii acestuia, determinata de relatiile sociale si mediul in care s -a
format.

Din perspectiva psihologica, pentru a intelege mai bine aceste etape, vom face referire in
cele ce urmeaza la stadiile de dezvoltare ale copilului, din punctul de vedere a lui Piaget.
Acesta a stabilit ca exista trei mari stadii numit e stadiile dezvoltarii inteligentei. Structurile
intelectuale (gandurile si opertiunile mentale) se construiesc progresiv, trecandu -se de la o
etapa inferioara la una superioara, asemenea urcarii unei scari.
Aceste achizitii se dobandesc in urma interacti unii individului cu mediul inconjurator.
Piaget acorda o importanta deosebita actiunii exercitate de catre copil asupra ambientului

25 http://documents.tips/documents/emil -verza -psihoped agogie -sp, pag 86

18
prin manipulare, explorare si experimentare, considerand invatarea activa ca fiind cea mai
eficienta.
„ Pentru Piaget, ele mentul fundamental din cadrul interactiunii dintre individ si mediu este
dinamica asimilare -acomodare. In psihologie, la fel ca si in biologie, asimilarea este
procesul prin care un obiect din mediul inconjurator este capturat direct de structura
organismu lui. Acomodarea este, dimpotriva, procesul in urama caruia structura
organismului se modifica pentru a se adapta la mediu.”26

3.0 Agresarea copilului cu autism inalt functional sau Asperger si consecintele
psiho -sociale ale acestui comportament

3. 1 Mediul social (familia)

Intr-o societate dinamica, in care schimbarea si revolutionarea vechilor valori sunt
obiectivele noilor generatii, ne confruntam cu o crestere tot mai mare a numarului de violente
domestice. Familia simbolizeaza in universul minoru lui, siguranta si iubirea. Dezvoltarea
psihica si fizica a copilului este conditionata de mediul in care acesta creste si este educat.
Aceasta conditie determina si potentialul victimal al copilului, datorita vulnerabilitatii
acestuia. Rimul alert in care tehnologia se dezvolta, contribuie negresit la crearea
sentimentului de insecuriate la nivel social.

Mass -media, prin promovarea non -valorilor, isi aduce aportul la conturarea profilului viitorilor
adulti, prin intoxicarea societatii cu materiale ale propagandei libertinismului.
Nucleul principal al societatii (familia), este alterat, prin slabirea princ ipalului resort, relatia
parinte – copil.

Aceasta relatie este afectata de lipsa comunicarii autentice si de carentele educatiei
morale, rolul educatorului revenindu -i intotdeauna adultului.

Lipsa disponibilitatii pentru implicarea in procesul de educar e a minorului, in primii ani de

26 Oliver Houde, Psihologia copilului, editura Cartier, Chisinau, 2007, pag 12

19
viata, in cadrul familiei, au ca urmare intretinerea si dezvoltarea unor relatii precare intre
copii si adulti. Intrucat in cadrul familiei, parintele reprezinta modelul comportamental, oferit
copilului, intelegem ca princip alul factor de risc il reprezinta chiar parintele, acesta fiind
primul mediu social, restrans, numit familie.
Victima, in urma agresiunii ramane cu traume psihice care au fost evidentiate in apropae
toate cazurile: anxietate, depresie, nivel scazut de aut oestimare sexuala, probabilitatea de
a deveni homosexual in cazul baietilor.
Victimizarea copiilor cuprinde o arie larga de actiuni, prin care se include:
– Agresiunea fizica
– Agresiunea sexuala
– Agresiunea psihica
– Neglijarea
– Raniri cauzate de neglijenta parin tilor
– Agresiuni fizice fara urmari vizibile
In functie de natura agresiunii si a modului de exercitare, agresiunile pot fi clasificate asfel:
Moduri de agresare pasiv si activ.
Modul activ: agresare – fizica (loviri, otraviri)
-psihica (agresiune emotionala, denigrare)
-sexuala (incest, viol)
Modul pasiv: agresare – fizica (rele tratamente, lipsire de ingrijire medicala)
-psihica (neglijare, lipsa de afectiune)
-sexuala (lipsa de protectie)
In functie de raporturile existente intre copil si agresor, agresiunile pot fi clasificate in:
 Agresiuni in cadrul familiei
 Agresiuni savarsite de cunoscuti
 Agresiuni savarsite de straini27
Agresiunea in cadrul familiei este realizata de catre membrii familiei si poate fi determinata
de actiuni sau de inactiuni .
Actiunile agresive pot fi deasemena im partite in:

27 Tudorel Butoi, Alexandra Butoi, Alexandru Butoi, Masterat Psihologie judiciara Victimologie, Compendiu universitar, Bucuresti
2011, Editura Solaris Print, pag 104 -105

20
1. Agresiuni fizice
– rele tratamente aplicate minorului (infractiuni), fiind lovirile de o gravitate mai mare sau
mai mica (uneori soldandu -se cu decesul victimei, daca lovitura este aplicata in zona
craniana)
– fraticidul (forma agravata a omaorului, incriminat ca omor calificat)
-infanticidul (uciderea copilului de catre parinte, considerat ca omor calificat)

2. agresiuni sexuale – aceste actiuni sexuale sunt relaizate asupra adolescentilor, sau a
copiilor impuberi, care nu inteleg in tota litate actiunea in care se implica si isi pot da
consimtamatul dar acesta este viciat. Agresorul se afla in raport de putere sau autoritate
fata de minor, iar agresiunea poate lua forma unor atingeri, penetrare vaginala, penetrare
anala, cunillingus si fel ltio, masturbare, etc..
“Ca manifestari aberante ale vietii de familie, agresiunile sexuale ale copiilor cunosc doua
forme mai grave:
 incestul – definit ca relatiile sexuale dintre tata si fiica, ori dintre frati si surori. Aceasta
fapta este incriminate c a infractiune in art. 2013 C.pen.
 perversiunile sexuale (art. 202 C.pen.). Acestea reprezinta modalitati anormale, aberante
de satisfacere a dorintelor erotico -sexuale. Perversiunile sexuale exercitate de catre
parinti sau rude in varsta asupra copiilor p rezinta o gravitate cu atat mai mare cu cat
posobilitatile reale de sanctionare a faptelor si de tratament a victimelor sunt foarte
reduse.”28
Inactiunile agresive cu toate ca au urmari de netagaduit, gravitatea acestor acte este
greu de demonstrat.
Omisiunile unor actiuni cu consecinte grave asupra minorului, pot fi incadrate ca infractiuni.
Ca si cause sociale sau individuale, victimizante putem reaminti: relele tratamente applicate
minorului, infractiune ce poate fi savarsita prin refuzul asigurari i hranei, imbracamintii,
libertatii de a socializa, juca. Abandonul de familie este deasemenea o infractiune ce se
concretizeaza prin lasarea fara ajutor a minorului, neindeplinirea obligatiilor de intretinere.
Alte inactiuni ce pot avea consecinte asupra dezvoltarii psihice ale copilului sunt: deprivarea
afectiva, oferirea atentiei disproportionat intre minorii aceleasi familii, lipsa protectiei prin
indiferenta afisata fata de agresinile exercitate de alte peroane asupra copilului.

28 Tudorel Butoi, Alexandra Butoi, Alexandru Butoi, Masterat Psihologie judiciara Victimologie, Compendiu universitar, Bucuresti
2011, Editura Solaris Print, pag 106

21
“Toate evenimentele cu incaractura afectogena semnificativa pentru copil, contribuie la
formarea acestuia ca adult, viitor membru active al societatii.
In cazurile in care impactul afectogen asupra psihicului copilului este negative, aceasta se
va reverbera pana in viata adultului, de multe ori ducand la aparitia unor stari psihice
patologice cu grave disfunctii in plan atitudinal si comportamental.”29
In plan anatomo -fiziologic, traumatismele (arsuri, taieturi, contuzii, fracturi) daca nu au o
gravitate mare, exista posibilitatea sa nu ramana sechele. Dar in cazul traumatismelor grave
care afecteaza cutia craniana sau SNC -ul pot avea repercursiuni in dezv oltarea fizica sau
psihica. “In general, dezvoltarea fizica insuficienta se asociaza cu problem
comportamentale sau de dezvoltare psihica.
Dezvoltarea fizica insuficienta a fost deseori asociata cu agresiunea asupra copiilor.”30
O alta consecinta a victimi zarii copilului este apartitia anumitor disfunctii in dezvolatrea
afectiva.
Sunt cazuri in care aceste disfunctii au repercursiuni si in viata adulta, dar de cele mai
multe ori, aceste dificultati nu afecteaza viata psihica a viitorului adult.
Consecintel e victimizarii copilului sunt multiple, dintre acestea putem enumera:
 “dificultati in capacitatea de autoaparare, in raport cu ceilalti si cu sine
 anxietate
 timiditate excesiva
 sentimente de inferioritate si subapreciere
 modificarea expectatiilor pentru viitor
 reducerea capacitatii volitionale (ambitia)
 tulburari de relationare cu sexul opus
 tulburari sexuale
 fundamentarea unei peronalitati autodistructive”31
Conform noilor concluzii obtinute in urma cercetarilor efectuate de specialist, s -a constatat
ca agresarea copilului are ca uramare aparitia anumitor comportamente in cazul copilului
agresat, cum ar fi izolarea si agresivitate in cazul copilului neglijat.
Toatodata, copiii agresati pot fi caracaterizati ca fiind, timizi, inhibati in raporturi interuma ne
si cu probleme de limbaj (receptiv si expresiv). O alta consecinta a maltratarii copilului este

29 Idem 106
30 Idem 107
31 Tudorel Butoi, Alexandra Butoi, Alexandru Butoi, Master at Psihologie judiciara Victimologie, Compendiu universitar, Bucuresti
2011, Editura Solaris Print, pag 107

22
, imposibilitatea minorului de a distinge rolurile sociale complexe si cu carente in dezvoltarea
emotionala (nu intelege sentimentele celorlalti si prezinta carente in dezvolatrea empatiei).

Urmarile victimizarii copilului sunt: agresivitatea, un slab control al impulsurilor primare, un
nivel scazut de toleranta la frustrare, izolare sociala, o rata mai mare a delincventei
juvenile. Efecetele mai pot fi evide ntiate prin modificarea rezultatelor scolare.

Agresiunea sexuala este o forma de victimizare cu consecinte atat in plan fiziologic cat si
in component psiho -comportamentala.
1.“Consecintele anatomo -patologice: deflorarea, frigiditate (in cazul in care actul sexual este
perceput exagerat, acesta va fi traumatizant pentru tot restul vietii), incapacitate biologica
de procreere (leziuni ale aparatului genital), , anorgasmia, impotenta sexuala, contaminare
venerica sau virala (sifilis, SIDA, etc.), disfunc tii sexuale variate.

2.Consecinte psihologie: sentimente de subapreciere, autoinvinovatire cronica in privinta
agresiunii, depresie cronica sau temporara, izolare externa, o capacitate traumatizanta de
a se angaja in relatii interumane semnificative; rela tiile cu ceilalti sunt caracterizate de un
sentiment de neputinta si neajutorare; sentimente profunde si adesea coplesitoare de furie
si pierdere; instalarea unor complexe (Oedip, Electra, Cain, de castrare, de culpabilitate,
de inferioritate, de superiori tate); tulburari ale comportamentului sexual (homosexualitate,
onanism, fobii sexuale).32

Efectele victimizarii sunt prezente pe o perioada scurta de timp in majoritatea cazurilor de
victimizare a copilului, dar in cazul agresiunilor sexuale, efectele sunt de durata si se pot
manifesta pe intreaga perioada de viata adulta. Cea mai grava consecinta consta in aparitia
tulburarilor psiho -comportamentale, putandu -se ajunge la cazuri patologice.
Familie este mediul in care copilul ar trebui sa se simta in s iguranta. Cea mai grava forma
de victimizare a copilului este victimizarea in cadrul vietii de familie. In functie de tipul familiei
si de modul de neglijare, putem distinge:
 familia agresiva – in cadrul careia copiii pot fi extrem de divicili si rebeli ori docili, subordonati
si inhibati; copiii cred ca prin supunere pot preveni agresiunea; adesea in cazul copiilor

32 Tudorel Butoi, Alexandra Butoi, Alexandru Butoi, Masterat Psihologie judiciara Victimologie, Compendiu universitar, Bucuresti
2011, Editura Solari s Print, pag 108

23
supusi, ne confruntam cu inversarea de roluri (gen); dezvoltar ea fizica si psihica precoce,
ori contrariul, retardarea mintala si imaturitate psiho -fizica
 familia neglijenta: nu este interesat de activitile prescolare si scolare, se manifesta pasiv;
cu trecerea timpului, copilul devine hiperactiv si instabil psihi c; empatie scazuta si slaba
dezvoltare a inteligentei emotionale; retardarea semnificativa a dezvoltarii fizice si psihice.
 “Familia agresiva si neglijenta: copiii sunt imposibil de controlat; copiii neglijati nu pot invata
sa-si “manipuleze” parintii; cop iii agresati nu pot sa -si ignore parintii fara teama de a fi
descoperiti; numeroase anomalii fizice, emotionale si comportamentale.”33
 Familia marginalizata: copiii sunt dezorganizati, dificil de supravegheat si agitate;
neascultarori atat acasa cat si al s coala, plangareti, dependent emotional si certareti.

Concluzii
Dezvoltarea psihocomportamentala a copilului este conditionata de mediul in care acesta
creste.
Familia, este cel mai adesea principalul responsabil pentru procesul de victimizare al
copilulu i.
“Dezvoltarea armonioasă a copilului poate fi perturbată ireversibil de abuzurile exercitate de
părinți sau de persoanele care -l îngrijesc. Practicile abuzive pot genera învățări patologice,
care modifică definitiv structura personalității și, în conseci nță, alterează calitatea relațiilor
umane și conce pția despre oameni și viață. Persistența, timp îndelungat, a copilului într -o
relație cu un adult abuziv îl poate determina pe acesta să joace roluri nepotrivite vârstei și,
ca urmare, să -i perturbe procesu l de socializare progresivă, adecvată ni velului său fizic și
mintal. Dacă nevoile superioare ale copilului de vârstă mică (de cunoaștere, de prieteni, de
explorare, de frumos, de progres, etc.) sunt satisfăcute rareori sau deloc de către părinți,
ele vor d ispărea și nu vor ajunge niciodată să devină motive ale acțiunilor adolescentului și
adultului în viață. În schimb, nevoile bazale (de hrană, de protecție, de sănătate, de sex),
care au fost satisfăcute accidental sau condiționat, vor deveni motive dominan te în viața
copilului și a viitorului adult. În sfârșit, nevoile satisfăcute anormal sau în modalități
neobișnuite, vor deveni, în anumite condiții, motivații inconștiente, care vor regla întrega
viață a celui în cauză și a celor care depind de el (Klein, 2001, p. 346). ”34

3.2 Steriotipuri, prejudecata si discriminare

33 Idem 109
34 Gheorghe Florian, Mihaela Puscas, Abuzurile asupra copilului, forme, motivatie, consecinta,
http://www.revistadesociologie.ro/pdf -uri/nr.5 -6-2008/02 -Puscas.pdf

24

Steriotipuri
Termenul de steriotip, in psihologie si sociologie a fost introdus de Walter Lippmann35,
avand ca model, forma in care se toarna plumbul pentru formarea pozei tipografice numita
si cliseu.
Acesta le -a asociat imaginilor mentale care contureaza impresiile formate din mediul
social in urma procesarii informatiilor.
„Lippmann considera ca nu vedem realitatea inainte de a o defini, ci o defenim inainte de
a o vedea.”36
Pentru formarea steriotipurilor, este necesara procesarea cognitiva pe baza caruia se
realizeaza categorisirea sociala. Prin impartirea pe categorii, oamenii reusesc sa perceapa
realitatea. Perceptia aceste realitati este subiectiva, intrucat exista doua entitati, cel care
percepe si cel care este perceput.
Categorisirea se realizeaza pe baza experientelor anterioare cu membrii care au fost
atribuiti respectivei categorii, categor ie ce devine reprezentativa si de referinta pentru
atribuirea calitatilor.

Nu intotdeauna steriotipizarea are sens negativ, dar aceasta este necesara pentru adaptare
si invatare. Prin utilizarea steriotipurilor ca indici, ne usuram si reducem efortul cog nitiv si
totodata economism timp pentru a intui comportamentele celorlalti.
„Problema apare, insa, cand se ignora diferentele dintre indivizii plasati mecanic in cadrul
aceleiasi categorii.Prin emiterea de inferente corespondente cu privire la persoane dat orita
calitatii lor de membre intr -un anumit grup, vom supraestima diferentele dintre grupuri si
vom subestima diferentele dintre membrii aceluiasi grup.(Stangor&Lange, 1994).”37
Grupurile pot fi in sau out. Grupul de apartenenta de numeste in -grup.
Ceilal ti, si anume out grupurile sunt considerate omogene, de aici si denumirea de efect al
omogenitatii grupului extern, termen care se refera la ideea preconceputa ca membrii unui
grup sunt foarte asemanatori ca mod de gandire si actiune.

„ Nu obsdervam difer entele subtile dintre membrii grupurilor externe pentru ca nu avem

35 Salomea Popoviciu, Psihologie sociala. O abordare contextuala a individului ca actor social, editura Universitatii Emanuel,
2013, pag 155
36 Idem, pag 156
37 Idem 157

25
relatii personale cu ei…apelam la imagini prototip, cu ajutorul carora membrii considerati cei
mai exemplari pentru o categorie servesc ca punct de referinta in judecatile noastre fata de
ceilalti membri ai aceleiasi categorii”38
Mediul social este determinant in formarea steriotipurilor si a prejudecatilor, intrucat noi,
oamenii acceptam informatiile din propriul mediu social, informatii pe care le preluam prin
intermediul mesajelor si le acceptam daca acestea ne sunt repetate in mod frecvent.
„Este dificil ca in judecatile noastre sa luam in considerare aspecte care nu ne sunt
reprezentate. De aceea, factorii contextului nostru social joaca un rol atat de important
pentru steriotiourile si prejudecatile acceptate si promovate de noi.”39

Prejudecata si discriminarea sau raportarea steriotipa la celalalt .

Prejudecata se poate defini ca atitudinea in general negativa fata de apartinatorii unui
grup, sustinuta si determinata doar de apartenanta acestora la acel grup.40 „Prejudecatile
sunt atitudini negative fata de un grup sau fata de membri acestuia, pe baza unei
generalizari rigide sau eronate (Alport, 1954). Prejudecatile sunt problematice fiinca impun
generalizari defavorabile asup ra fiecarui individ care apartine unui grup stereitipizat,
indiferent de diferenta dintre el ci ceilalti din grup.”41
Caracteristicile det erminante ale prejudecatii sunt:

„reprezinta o atitudine operationala ce permite o gestionarea mai facila a informatie i din
mediul social”42
Cu cat este mai des confirmata si reconfirmata prejudecata cu atat mai mult aceasta se
consolideaza si devine mai greu de invins si reconstruit ideea de baza.
„prejudecata, asemenea steriotipului generic, este puternic incarcata de af ectivitate…prin
urmare, acest gen de steriotip, nu aduce in relatie doar o proiectie depreciativa a „ celuilalt”
…ci este insotit de emotii si sentimente pregnant negative fata de persoanele din grupul tinta

38 Salomea Popoviciu, Psihologie sociala. O abordare contextuala a individului ca actor social, editura Universitatii Emanuel,
2013, pag 159
39 Idem, pag 159
40 Alin Gavreliuc, De la relatiile interpersonale la comunicarea sociala, editura Polirom, 2007, pag 86
41 Salomea Popoviciu, Psihologie sociala. O abordare contextuala a individului ca actor social, editura Universitatii Emanuel,
2013, pag 165
42 Alin Ga vreliuc, De la relatiile interpersonale la comunicarea sociala, editura Polirom, 2007, pag 86

26
(de la neliniste si anxietate pana la revolt a si dispret, dar si o serie de expectatii si crdinte
privitoare la „ celalalt” diferit, conform unei logici conspirative”43
De-a lungul timpului s -a constatat si demonstrat ca daca sentimentul de ura fata de un grup
de persoane, intemeiat pe o prejudecata, se consolideaza, acest lucru duce la dorinta de
segregare, torturare si chiar ucidere. „Zimbardo spune ca imaginatia ostila este o
constructie psihologica implantata adanc in mintile oamenilor de o propaganda care -i
transforma pe cailalti in dusmani.”44
Prejudecatiile sunt niste pareri determinate de informatiile primite despre un grup si de
reactia afectiva pe care o activeaza aceste informatii. Cand aceste prejudecati declanseaza
un comportament negativ al celui care emite judecta, atunci se trece la dis criminare.
Discriminarea poate fi definita ca fiind un comportament negativ care este determinat de o
prejudecata.
„Discriminarea este un comportament indreptat impotriva membrilor unui grup din pricina
interiorizarii steriotipurilor si prejudecatilor cu p rivire la ei.”45
Indivizii se includ si ii includ pe ceilalti in categorii sociale. Fiecare individ doreste aprecierea
sociala asadar doreste sa apartina unui grup valorizat social (conform teoriei identitatii
sociale). „indivizii au tendint a de a deduce ca racteristicile grupurilor, pe baza rolurilor sociale
ale acestora (Eagly și Diekman, 2005; Jost și Banaji, 1994), tendinta care poate produce
efecte in lant i n dinamica discrimi nării grupurilor dezavantajate in structura sociala.
Discriminarea, i n sensul cel m ai general al termenului, este inteleasa ca trata ment favorabil
sau defavorabil in relatie cu o persoana, datorat apartenent ei acelei persoane l a un anumit
grup, clasa sau categorie sociala . Discriminarea ca tratament ce aduc e prejudicii,
presupune r estrict ionarea accesului i ndivizilor sau grupurilor care impartas esc anumit e
caracteristici, la oportunitat i sau privilegii accesibile pentru alt i indivizi sau grupuri.
Caracteristicile care atrag trat amentul discriminatoriu, conduca nd astfe l la excluziune , sunt
asociate si marcheaza apartenent a indivizilor la anumite grupuri sau categorii sociale
considerate indezirabile. Conceptul de discriminare se referă la tratamentul
necorespunzător și potential nedrept al indivizilor, datorat apartenentei lor de grup .
Discriminarea inseamna ata t tratament explicit negativ fata de membrii unui grup, cat si
tratament mai putin favorabil decat fata de membrii ingrou p-ului, in contexte similare. I n mod
frecven t, discriminarea nu este cauzata de intent ia de a dezavantaja m embrii outgroup –
urilor, ci de favorizarea membrilor ingroup -ului (Greenwald, Anthony; Pettigrew, Thoma s,

43 idem
44 Salomea Popoviciu, Psihologie sociala. O abordare contextuala a individului ca actor social, editura Universitatii Emanuel,
2013, pag 262
45 Idem, pag 165

27
2014). Tipologiile discriminarii disting i ntre discriminarea directa, care se manifesta atunci
cand o persoana este tratata defavorabil sau mai putin f avorabil, din cauza ca poseda sau
i se atribuie o anumita caracteristica, și discriminarea asociata, care ar aparea atunci ca nd
cineva are parte de un tratament nefavorabil sau mai putin favorabil, din cauza ca este
asociata unor persoane/unui grup care po seda anumite caracteristici considerate
discrimin atorii. Discriminarea perceptiva este discriminarea directa indreptata impotriva unui
individ, cauzata de faptul că ceilal ti cred că el poseda o anumita caracteristica . Acest t ip de
discriminare apare chiar si atunci când respectiva persoana nu poseda, in fapt, acea
caracteristica ce i se at ribuie. Discriminarea indirecta poate aparea atunci cand intr -o
organizat ie exista conditii, reguli, masuri sau practici care se aplica tuturor, dar care în mod
particula r dezavantajeaza persoanele care impartasesc o anumita caracteristica.
Discriminare multipla , ca termen, a intrat în circuitul de idei i n ultimii ani, pentru a d escrie
situatia in care doua sau mai multe tipuri de discriminare, bazate pe diverse criterii, se
conjuga, produca nd efecte agregate asupra ind ivizilor, victime ale discrimina rii”46

Stima de sine se poate imbunatatii fie prin realizarile proprii fie prin apartenenta la grupuri
de succes. Daca grupul de apartenenta falimenteaza, indivizii incearca s a-si disocieze
propria apartenenta, tocmai pentru a nu -si periclita imaginea personala. In incercarea
schimbarii identitatii sociale, oamenii cauta sa faca parte din grupuri care detin puterea,
bunastarea sau care au un statut superior.Toate aceste incerca ri sunt realizate pentru
imbunatatirea stimei de sine, asadar individul „va abandona grupul dezavantajat si va
patrunde intr -un grup avantajat. (Tajfel, 1981)”47

In concluzie, putem afirma ca steriotipurile ne ajuta sa ne creem o impresie despre ceilalti
prin incadrarea acestora in categorii. Daca informatiile nu sunt suficiente sau eronate dar
sunt generalizate si consolidate, se contureaza prejudecatile fata de out grupuri. Daca
aceste prejudecati, declanseaza un comportament care afecteaza out grupul, at unci vorbim
despre discriminare. „Activarea steriotipurilor poate fi controlata; raspunsurile lipsite de
prejudecati si un comportament nediscriminant sunt posibile, dar toate acestea necesita
timp, atentie, efort, motivatie si un context social favorabil. ”48

46 Ana-Maria Dalu, Discriminarea -factor de risc in incluziunea sociala a tinerilor NEET 2015, Editura Pro Universitaria , cap II
47 Salomea Popoviciu, Psihologie sociala. O abordare contextuala a individului ca actor social, editura Universitatii Emanuel,
2013, pag 174
48 Idem, pag 195

28
3.5 Comportamentul agresiv – factorii care il determina in cazul copilului cu autism
inalt functional sau Asperger…….
Agresivitatea poate fi definita ca o forma de manifestare intentionata care cauzeaza pagube
materilale, morale, psihologice sau mixte, unor persoane, obiecte sau ambelor. 49 In
general, prin socializare, oamenii dobandesc un nivel moral care le defines te educatia si
ulterior comportamentul. Aceste cerinte sociale ale nivelului moral, sunt impuse de parinti,
educatori si de auroritate, si au ca scop interiorizarea acestor trasaturi comportamentale,
care odata insusite au rol reglator emotional, prin infranare a impulsurilor antisociale si
agresive.
„ O actiune care nu este intentionata sa raneasca pe cineva, nu este agresiva.”50
Agresivitatea manifestata in anumite sporturi, nu poate fi catalogata ca si comportament
agresiv antisocial sau infractional, asadar da ca actiunea nu are intentia de a aduce prejudicii
si de a produce durere, nu poate fi considerata agresivitate. Ca si o rezultata logica a celor
afirmate anterior, orice actiune care este realizata cu intentia de a produce durere, chiar
daca nu este dusa l a indeplinire din diferite motive, este considerata ca fiind un
comportament agresiv.
Agresivitatea poate fi individuala sau colectiva, verbala sau fizica, directa sau indirecta.
Agresivitatea individuala reprezinta acea forma de agresivitata indreptata s pre sau realizata
de catre un individ. Cea colectiva se refera la agresivitatea realizata sau indreptata catre un
grup de indivizi.
Agresivitatea verbala sau fizica este mainifestata prin acel comportament agresiv care
afecteaza emotional ori fizic o perso ana sau un grup de persoane.

Agresivitatea directa sau indirecta; cea directa este forma de agresivitate care este realizata
direct de catre agresor, pe cand cea indirecta, este realizata prin intemediul altor persoane
sau situatii de catre agresor.

Agre sivitatea mai poate fi violenta sau nonviolenta in functie de modul in care se manifesta
comportamentul agresorului. Daca se produce vatamarea fizica, atunci esste evident ca
agresivitatea este violenta, dar in cazul in care persoana agresata nu simte impl icarea

49 Salomea Popoviciu, Psihologie sociala. O abordare contextuala a individului ca actor social, editura Universitatii Emanuel,
2013, pag 198
50 Idem, pag 201

29
directa a agresorului in realizarea actului (exemplu: otravirea), atunci forma de agresivitate
este nonviolenta.
Agresivitatea emotionala este in general impulsiva si se mainifesta ca o consecinta a
incapacitatii agresorului de a -si stapani emotiilo r negative, fiind declansata in momentul
critic. Acest tip de agresivitate se poate manifesta calm si calculat, razbunarea fiind aproape
intotdeauna premeditata. „Agresivitaea emotionala apeleaza la atitudinile agresorului,
precum mania sau ostilitatea. Ma nia este un sentiment puternic, manifestat ca ca raspuns
la o dauna perceputa”51
Cum explicam agresivitatea?

Tine oare agresivitatea umana de factorul ereditar, de cel legat de mediu sau de cel
educativ?
"Agresivitatea este innascuta" sustine Sigmund Freud dar si Konrad Lorenz. Oamenii se
nasc cu predispozitia sau impulsul de a fi violenti si de a agresa. Cum nu se poate inlatura,
trebuie, prin educare, gasite modalitati nedistructive de canalizare a energiei negative.
Totusi se face o departajare intre cei doi teoreticieni asupra acestui lucru: la Freud
agresivitatea apare ca fiind predominant distructiva pe cand la Konrad Lorenz agresivitatea
are o valoare adaptativa si este chiar esentiala pentru supravituire.
Daca agresivitatea uman a ar fi numai de natura instinctuala ar fi de asteptat sa intalnim
foarte multe asemanari intre oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului
agresiv. Cu toate astea realitatea demonstreaza permanent ca exista mari diferente atat la
nivel individu al cat si la nivel de comunitati. Sunt indivizi, grupuri si chiar popoare care se
manifesta extrem de agresiv, pe cand altii sunt foarte pasnici.
Respingerea cvasi -generalizata a naturii instinctuale a agresivitatii nu inseamna, insa, si
ignorarea unor inf luente biologice asupra ei, cum ar fi:
– influente neuronale – exista anumite zone ale cortexului care, in urma stimularii electrice,
faciliteaza adoptarea de catre individ a comportamentului agresiv;
– influente hormonale – masculii sunt mult mai agresivi d ecat femelele datorita diferentelor de
natura hormonala;
– influente biochimice – cresterea alcoolului in sange, scaderea glicemiei pot intensifica
agresivitatea.

"Agresivitatea este un raspuns la frustrare" sustin cei de la Yale University din SUA. Atunci
cand atingerea unui scop este blocata ia nastere frustrarea. Aceasta frustrare devine apoi

51 Salomea Popoviciu, Psihologie sociala. O abordare contextuala a ind ividului ca actor social, editura Universitatii Emanuel,
2013, pag 201

30
o sursa de manifestare a agresivitatii. Se intampla insa deseori ca agresivitatea aceasta sa
nu poata fi orientata catre sursa starii de frustrare ci ea este reorie ntata catre ceea ce se
numeste o "tinta sigura". De exemplu o persoana nu isi poate sanctiona seful si in schimb
se poate certa acasa cu partenerul de viata; un copil nu isi poate pedepsi parintele in schimb
insa loveste un alt copil.
Mai apoi, supusa unor revizii, aceasta teorie sufera modificari. Se considera ca intr -adevar
frustrarea produce suparare (stare de pregatire emotionala pentru a deveni agresiv) insa o
persoana poate da curs furiei sau nu.

O a treia explicatie ar fi aceea ca "agresivitatea es te un comportament social invatat" . A
aparut astfel teoria invatarii sociale a agresivitatii care sustine ca un comportament agresiv
se invata prin mai multe modalitati:
– direct, deci prin învatare directa (prin recompensarea sau pedepsirea unor
comportamente);
– prin observarea si imitarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor.

“Se considera ca modelele de conduita agresiva se intalnesc cel mai des in:
a) familie (copii violenti provin din familii in care cei doi parinti au fost crescuti tot cu ajutorul
pedepselor fizice);
b) mediul social (in acele comunitati in care modelele de conduita agresiva sunt acceptate,
chiar admirate, agresivitatea se transmite usor si generatiilor urmatoare);
c) mass -media (in special televiziunea care ofera zilnic modele de conduita agresiva, fizica
sau verbala)

Putem enumera adesea printre cauzele comportamentelor impulsiv -agresive existenta la
subiect a unor trasaturi temperamentale, apartenenta individului la unul din tip urile de
temperamente. Anumite temperamente – coleric, nervos – se constituie in baza pentru
conduite agresive adoptate imediat. " Temperamentul este dimensiunea dinamico –
energetică a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită". De aceea
cunoasterea temperamentului poate deveni un punct de plecare pentru modalitatile in care
putem gestiona impulsurile si comportamentele agresive.
Pe baza a trei trasaturi fundamentale: emotivitatea, activismul si rezonanta reprezentarilor
au fost descrise opt tipuri temperamentale nervos, sentimental, coleric, pasionat, sangvinic,
flegmatic, amorf, apatic.

A cincea cauza demna de mentionat este cea legată de stima de sine. Multi cercetatori au
stabilit o legatura evidenta intre nivelul stimei de sine si tend intele agresive, in sensul ca cu

31
cat stima de sine, increderea in fortele si capacitatile proprii, este mai scazuta cu atat
componenta agresiva este mai pregnanta.
Conceptul de stima de sine este corelat cu sentimentul de competenta si constientizare a
propriei valori. Indivizii cu un grad scazut de stima de sine se concentreaza de obicei sa -i
impresioneze pe altii, au o incredere scazuta in propria persoana, au dubii asupra valorii si
acceptarii lor sociale, nu -si asuma riscuri si incearca sa evite eșecul. Caută confirmarea
propriei valori, a propriilor decizii la altii si sunt usor influentabili. ”52

4. Studiu privind impactul programelor de interventie in diminuarea agresivitatii si
imbunatatirea relatiilor sociale

Metodologia cercetarii
Scopul, Obiectivele, Ipotezele cercetarii

Scopul cercetarii, este de a studia impactul pe care il au programele de interventie alese,
pentru diminuarea agresivitatii si imbunatatirea interactiunii sociale prin cresterea stimei de
sine; de asemenea, dezvoltarea de noi abilitati de relationare in mediul social.

Obiective
1. Studierea efectului pe care il au programele de inteventie alese , pe grupa de varsta 6 – 12
ani a copiilor cu autism inalt functional si sindrom Asperger.
2. Evaluarea modificarilor comportamentale d in punct de vedere al agresivitatii in interactiunile
sociale.

Ipoteze le cercetarii sunt doua la numar, intrucat s -au urmarit atat componenta
comportamentala cat si cea a interactiunii sociale adecvate:
1. Programele de interventie alese vor reduce comportamentul agresiv si acesta va fi inlocuit
cu comportamente adecvate

52 http://www.umfcv.ro/ccop -ce-este -agresivitatea

32
2. Datorita cresterii stimei de sine cat si invatarii unor comportamente adaptative,
interactiunea sociala se va imbunatati .

Metodele utilizate si instrumentele de evaluare
Cercetare d e tip calitativ
Metodele alese pentru aceasta cercetare sunt: observatia clinica, interviul clinic si
inventarul de ostilitate aplicat pentru evaluarea starii initiale si finale a subiectilor cat si
lista de control pentru depistarea tulburărilor de compor tament. (ANEXA 1).
Descrierea instrumentelor
Lista de control pentru depistare a tulburărilor de comportament – Werry, Quay, ne ajuta sa
identificam daca copilul are o tulburare de comportament si poate fi folosit orientativ in
cazul copiilor cu deficit de atentie si tulburari de invatare.
Inventarul de ostilitate , – Arnold H. Buss și Ann Durkee , ne ajuta sa masuram gradul de
agresivitate al subiectului. Acest inventar are 66 de itemi si 7 subscale. Noi vom folosi
doar 3 subscale prin care dorim sa masuram negativismul, agresivitatea fizica si ostilitatea
verbala a subiectului, aceste trei subscale insumand 28 de itemi.

Interviul clinic
Cu ajutorul acestui instrument, se urmareste intelegerea particularitatilor fiecarui subiect in
parte, prin adresarea unor intrebari sub forma nestructurata, ci adaptate in functie de
dinamica discutiei.
Intrucat fiecare dintre subiecti este un caz particular, cu un istoric diferit si cu perspective
de evolutie variabile in functie de mediul de provenienta, am incercat s a adaptez
chestionarele in functie de specificul fiecarui subiect.
Interviul clinic contine informatii despre: datele personale, istoric medical, mediul familial,
mediul scolar, stari si sentimente traite in mediul familial si social
Interviul clinic se va realiza nestructurat, asadar ordinea intrebarilor va fi realizata in functie
de dinamica discutiei si de disponibilitatea copilului de a colabora.
Se va urmari initial, crearea unei atmosfere prietenoase, printr -o discutie care va satisface
lista de intrebari despre datele personale, interese, abilitati artistice, familie…etc; si abia
ulterior se vor adresa intrebarile care vizeaza relatiile sociale sau comportamentele.
Intrebarile vor fi realizate sub forma unui dialog cu copilul, astfel incat sa nu se simta

33
presat sau incomod ci sa se poata deschide.
Intrebarile din cadrul interviului clinic, la care vom incerca sa aflam raspunsul sunt:
– nume și prenume: ……………………………………………………………………………….. ……………
– data nașterii: ………………………………………………………………………………………………………
– sexul: …………………………………………………………………………………… ……………………………
– frecventare grădiniță / scoala : ………………………………………………………………………………
– numele, vârsta, profesiunea și locul de muncă al tatălui: ……………………………….. ……….
– numele, vârsta, profesiunea și locul de muncă al mamei: ………………………………………..
– frați, surori, alți membri care locuiesc cu copilul: …………………………………………………….
condiții de locuit: ……………………………………………………………………………………………………
– relațiile din familie și atitudinea părinților față de copil: ………………………………………………
– relațiile părinților c u cadrele didactice și implica rea lor în educarea copilului:
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………
– date semnalate de mamă privind comportamentul cop ilului în familie și în afara familiei,
cât și față de evenimentele inedite: ……………………………………………………………………………
Date privind sănătatea și dezvoltarea fizică a copilului: …………………………… …………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
Particularități ale comportamentului in interactinile sociale:
cu alti copii……….. …………………………………………………………………………………………………….
cu adultii……………………………………………………………………………………………………. ……………
(Se vor avea în vedere particularitățile și nivelul dezvoltării: limbajului gândirii imaginației
memoriei atenției )
– inclinații, aptitudini creative: ……………………………………………………………………………………
– reactivitatea emoțională: ………………………………………………………………………………………..
– reactivitatea afectivă complexă și de mai lungă durată: ………………………………………………
– manifestarea și c onținutul expresiei afective: …………………………………………………………….
– particularități ale voinței manifestate în procesul de integrare, în colectivitatea de copii și
față de activitate :……………………………………………………………………………………………………..

34
– atitudinea față de adult și semeni:
………………………………………………………………………………………. ……………………………………..
– atitudinea față de sine …………………………………………………………………………………………..
– gradul de integrare în colectivul grupei sau al clasei: ………………………………………………..
-poziția și rolul copilului în grup: …………………………………………………. ……………………………
-tipuri de relații (de comunicare, de cooperare, de dominare):
…………………………………………………………………………………………………………………… ……….
autonomie socială ………………………………………………………………………………………… ……….
structurarea micro -grupurilor – spontaneitatea – durată stabilitate: ………………………………..
Probleme de comportament: ……………………………………………………………………………………
în ce constă p roblema (descrieți): …………………………………………………………………………….
când apare problema: ……………………………………………………………………………………………..
cum reacționează copilul (descrieți): ………………………………………………………………………….
care credeți că este cauza: …………………………………………………………………………………….
dacă există o strategie de rezolvare a problemei: ………………………………………………………..

Observatia clinica
Oservatia clinica se realizeaza pe tot parcursul cercetarii si are ca scop, identificarea si
descrierea comportamentelor in urma interactiunii sociale si a comportamentelor in cadrul
sedintelor de inteventie.
Fiecare subiect a fost monitorizat constant pe parcursul sedintelor prin notarea fiecarei
reactii in urma provocarilor aparute in interactiune cu ceilalti.
Deasemenea, s -a urmarit si gradu l de participare al fiecaruia si nivelul de agresivitate in
cazul situatiilor create special prin metodele de inteventie. In urma utilizarii acestor
instrumente, am putut realiza o evaluare initiala a subiectilor cat si o evaluare finala, si am
reusit sa c omparam rezultatele obtinute, totodata sa demonstram utilitatea programelor de
inteventie in corectarea si imbunatairea comportamenala dar si a interactiunii sociale.

Pentru realizarea evaluarilor subiectilor din aceste cazuri, am ales ca si instrumente de
evaluare: observatia clinica, interviul clinic semi -structurat, inventarul de ostilitate ( Arnold H.

35
Buss și Ann Durkee) si lista de control pentru depistarea tulburărilor de comportament (J.S.
Werry, H.C.Quay).

Populatia supusa cercetarii
Am aplicat ac este metode pe sase subiecti, pe o perioada de 6 luni, prin colectarea
permanenta de date si observatie directa. Am ales aceaste metode, intrucat le -am
considerat cele mai relevante, fiind vorba de aplicarea programelor de interventie selectate
pe o perio ada destul de lunga. Numarul subiectilor este redus, din motive obiective
(diagnostic destul de rar intalnit si timpul alocat fiecarui subiect de cel putin patru ore pe
saptamana).

Programele de interventie alese sunt:
– eu sunt special
– teoria mint ii
– dezvoltare personala prin tehnicile: joc de rol, povesti terapeutice, exercitii terapeutice
– ateliere pentru imbunatatirea abilitatilor practice (desen, pictura, dans)

Descrierea programelor de interventie.
Teoria mintii
Prin parcurgerea acestui program de interventie, copilul cu autism inalt functional sau
sindrom Asperger, va reusi sa inteleaga mai bine emotiile, intentiile si convingerile celor din
jur. Cu ajutorul acestui program se doreste dezvoltarea si imbunatatirea abilitatilor sociale
prin intelegerea comportamentului celorlalti.
Pasii pe care ii vom urma se vor desfasura progresiv:
– se va invata interpretarea expresiilor faciale
– recunoasterea emotiilor primare (prin: desen, intrepretare, atribuire abstracta)
– modul in care anumite situatii declanseaza anumite emotii
– anticiparea unei emotii, in functie de situatia data
– depre perspectiva si transpunerea in pielea celuilalt

36
– intelegerea faptului ca ceilalti au alte convingeri in functie de cunostintele dobandite
Pentru realizarea pasilor prezent ati anterior vom folosi mai multe abordari, cum ar fi: teatrul
de papusi, povestirea,constructia logica, jocul de rol, desenul si pictura.

Eu sunt special
Este un program conceput special pentru copiii cu autism sau adhd. Prin parcurgerea
acestui program , se imbunatatesc: imaginea de sine, competentele sociale si de
comunicare. Invata sa ceara ajutorul si cum sa reactioneze in situatiile de criza.
Deasemenea vor putea avea o imagine realista despre diferentele dintre oameni si vor
invata ca fiecare este u nic, avand atat calitati cat si particularitati. Acest program se poate
realiza prin interventie individuala cat si de grup. Se vor defini pe intelesul copilului, termenii
dizabilitate si handicap, intr -un context prietenos si pozitiv.
Cu ajutorul acestui program copilul isi va accepta cu usurinta si deschidere diagnosticul si
va invata sa reactioneze adecvat stigmatizarii. Odata cu acceptarea conditiei psihice si
fizice, se va imbunatatii comportamentul acestora si se va diminua agresivitatea Programul
poate fi realizat cu ajutorul fiselor de lucru, concepute special pentru fiecare etapa. Totodata
pot fi folosite diferite materiale didactice (corpul uman, creierul…), pentru a intelege mai bine
anatomia; deasemena prezentarile animate sunt foarte utile p entru predarea acestui
program.

Dezvoltare personala prin: joc de rol, povesti terapeutice, exercitii terapeutice
Prin activitatile din cadrul sedintelor de dezvoltare personala, se urmareste imbunatatirea
conduitei si a respectului reciproc, incurajand in acelasi timp imaginatia prin provocarea
copiilor la dialog.
Jocurile de rol , au rolul de a determina copilul sa poata experimenta anumite situatii si a –
si descoperii propriile emotii in anumite contexte. Totodata, pot trai prin intermediul jocului
si transpunerea in realitatea celulilat, schimbad perspectiva.
Povestile terapeutice , sunt schite cu rol moralizator, ce reusesc sa transmita cu usurinta
mesaje si informatii copilului, conform varstei acestuia. Aria vizata de aceste povestioare
este cea a int eractiunii sociale, care de cele mai multe ori se realizeaza necorespunzator.
Asadar, povestile terapeutice urmaresc intelegerea propriilor nevoi si adaptarea acestora in
societate.

37
Exercitiile terapeutice au rolul de a facilita relationarea la nivel colec tiv. Sunt un mod
distractiv prin care copiii isi pot mentine un nivel motivational ridicat, prin participarea la
activitatile de grup intr -un mod activ si voluntar. Uneltele pe care le poate intrebuinta la
realizarea acestor sarcini sunt: acuarelele, lipi ciul, creioanele colorate…)
Ateliere pentru imbunatatirea activitatilor practice
In cadrul atelierelor pentru dezvoltarea abilitatilor practice, copiii vor putea exersa si
imbunatati anumite competente motrice cat si dezvoltarea coordonarii.
Atelierele de desen si pictura ajuta la stimularea creativitatii si in acelasi timp, au un rol
corector din punct de vedere al organizarii materialelor de lucru cat si al indemanarii.
Sedintele de dezvoltare personala prin dans, ajuta la imbunatatirea coordonarii, v itezei de
reactie, atentiei, memoriei cat si interactiunii sociale.

Partea paractica a acestei lucrari va fi impartita in doua etape, dupa cum urmeaza:
Etapa I
– prezentarea cazurilor
– evaluarea subiectilor pe baza instrumentelor de evaluare alese in cercetare

Etapa II
– reexaminarea subiectilor, dupa perioada de interventie, pe baza acelo rasi instrumente de
evaluare
– compararea rezultatelor
– concluziile cercetarii.

Prezentarea de tip calitativ a cazurilor alese pentru aceasta cercetare
Subiectii sunt copii diagnosticati cu TSA, inalt functional sau sindrom Asperger si sunt
integrati in invatamantul de masa, fara insotitor, avand dezvoltarea cognitiva
corespunzatoare varstei.

38

Etapa I

Subiectul 1

C, Fata, varsta 9 ani, diagnosticata cu sindrom Asperger, integrata in invatamantul de masa.
Provine dintr -o familie organizata, in care parintii sunt implicati si receptivi la nevoile
copilului. Are un fratior mai mic, cu intarziere in dezvolatrea limbajului expresiv, asadar
comunicarea nu se poate rea liza corespunzator intre cei doi frati. In urma interviului clinic
si al observatiei clinice, s -a constatat ca C este un copil cu o dezvoltare cognitiva conform
varstei, fara probleme in dezvoltarea limbajului expresiv, dar cu carente in intelegerea
comun icarii nonverbale si paraverbale. Jocul imaginativ este limitat, restrans. Centrata mai
mult pe propriile nevoi, C nu are capacitatea de empatie conforma varstei, intrucat
dezvoltarea emotionala este deficitara. Toleranta scazuta la frustrare, nivel de ag resivitate
ridicat in interactiunea cu ceilalti copii.
In urma aplicarii instrumentului de evaluare -Lista de control pentru depistare a tulburărilor
de comportament – Werry, Quay, C a obtinut un punctaj de 42 de puncte, ceea ce ne indica
ca nu prezinta tu lburare de comportament semnificativa.

Subiectul 2

L, fata 7 ani, diagnosticata cu TSA, inalt functionala, integrata in invatamantul de masa.
Provine dintr -o familie echilibrata si implicata. Are o sora de aceeasi varsta cu care
interactioneaza foarte bine. Jocul este imaginativ si variat, conform varstei. In urma
interviului clinic si al observatiei clinice, s -a constatat ca L, in urma terapiilor educationale a
fost recuperata pe majoritatea ariilor, mai putin pe socializare. Limbajul este functional si
conform varstei, mai putin comunicarea nonverbala si paraverbala. Dezvoltarea emotionala
este afectata, subiectul nemanifestandu -si afectiunea decat cu membrii familiei, si in mod
surprinzator empatizeaza cu mama sa. In interactiunea cu ceilalti copii de aceeasi varsta,
prezinta toleranta scazuta la frustrar e, manifestata prin agresivitate fizica (impinge, tipa,
smulge si arunca obiectul care a cauzat frustrarea).

39
In urma aplicarii instrumentului de evaluare -Lista de control pentru depistare a tulburărilor
de comportament – Werry, Quay, L a obtinut un puncta j de 38 de puncte, ceea ce ne indica
ca nu prezinta tulburare de comportament semnificativa.

Subiectul 3

A, baiat, 10 ani, diagnosticat cu sindrom Asperger, integrat in invatamantul de masa.
Provine dintr -o familie nu foarte echilibrata emotional, intr ucat tatal este agresiv verbal,
extrem de impulsiv si in starea de negare al diagnosticului copilului. Are un frate mai mic,
cu care nu interactioneaza corespunzator, manifestatand comportamente dezadaptative.
Diagnosticul baiatului a fost pus la varsta de 7 ani, dupa ce s -a constat ca nu interactioneaza
corespunzator cu ceilalti copii si este foarte neindemanatic. In urma interviului clinic si al
observatiei clinice, s -a constatat ca A are stima de sine scazuta si nu stie sa interactioneze
corespunzator cu copiii, nu are reciprocitate in conversatie. Coordonarea este deficitara din
punct de vedere a indemanarii.
In urma aplicarii instrumentului de evaluare -Lista de control pentru depistare a tulburărilor
de comportament – Werry, Quay, A a obtinut un punctaj de 87 de puncte, ceea ce ne indica
ca prezinta tulburare de comportament severa.

Subiectul 4

C, baiat 12 ani, diagnosticat cu sindrom Asperger, integrat in invatamantul de masa. Provine
dintr-o familie organizata. Mama este foarte implicata, dar are t impul limitat pentru
supravegherea permanenta a colilului. C, are un frate mai mare cu care interactioneaza
corespunzator. In urma evaluarii cu instrumentele prezentate, s -a constatat ca C are
toleranta scazuta la frustrare si se victimizeaza. Este impulsi v si agresiv cu cei de aceeasi
varsta, dar tolerant cu cei de varsta mai mica. Este interesat de jocurile pe calculator si
vorbeste doar despre acest lucru.
In urma aplicarii instrumentului de evaluare -Lista de control pentru depistare a tulburărilor
de co mportament – Werry, Quay, C a obtinut un punctaj de 54 de puncte, ceea ce ne indica
ca nu prezinta tulburare de comportament semnificativa.

40

Subiectul 5

M, baiat, 9 ani, diagnosticat cu tsa, inalt functional, integrat in invatamantul de masa. Provine
dintr-o familie monoparentala, mama fiind implicata in recuperarea copilului. Nu are frati sau
surori. In urma evaluarii initiale cu ajutorul instrumentelor alese, s -a constat ca M nu stie sa
interactioneze conform varstei si are probleme comportamentale i n cadrul grupurilor de
copii. Este violent cu obiectele si jucariile, daca trebuie sa le foloseasca impreuna cu ceilalti
copii.
In urma aplicarii instrumentului de evaluare -Lista de control pentru depistare a tulburărilor
de comportament – Werry, Quay, M a obtinut un punctaj de 53 de puncte, ceea ce ne indica
ca nu prezinta tulburare de comportament semnificativa.

Subiectul 6
A, fata 10 ani, diagnosticata cu sindrom Asperger, integrata in invatamantul de masa.
Provine dintr -o familie organizata cu ambii parinti implicati in recuperarea copilului. Nu are
frati sau surori. In urma evaluarii pe baza instrumentelor alese, s -a constat ca A nu este
interesata de interactiunea cu ceilalti copii, fiind centrata mai mult pe propriile activitati. Jocul
este variat din punct de vedere al actiunii, dar rigid din punct de vederea al alegerii jucariilor
(prefera jocul cu papusile si bucataria). Are un comportament ostil, daca este intrerupta din
activitatile preferate, avand un autocontrol foarte slab.
In urma aplicarii instrumentului de evaluare -Lista de control pentru depistare a tulburărilor
de comportament – Werry, Quay, A a obtinut un punctaj de 45 de puncte, ceea ce ne indica
ca nu prezinta tulburare de comportament semnificativa.

Subiectul 7
I, baiat 10 ani, dia gnosticat cu TSA, inalt functional, integrat in invatamantul de masa.
Provine dintr -o familie organizata si are o sora mai mica. In urma evaluarii pe baza
instrumentelor alese, s -a constat ca I, nu reuseste sa interactioneze corespunzator cu copiii,

41
doar c u adultii, dar are un comportament neagresiv fata de sora sa. In situatiile stresante, I
se autoagreseaza si musca jucariile.
In urma aplicarii instrumentului de evaluare -Lista de control pentru depistare a tulburărilor
de comportament – Werry, Quay, I a o btinut un punctaj de 53 de puncte, ceea ce ne indica
ca nu prezinta tulburare de comportament semnificativa.
Etapa II