Efectele Socio Economice ale Pensionarii
Lucrare de licență
EFECTELE SOCIO-ECONOMICE ALE PENSIONĂRII
Cuprins
Introducere
De-alungul timpului au fost acumulate importante informații privitoare la bătrânețe, ajungându-se la ideea că această vârstă este o „ vârstă a înțelepciunii, a toleranței și împăcării cu lumea, de eliberare, de deșărtăciune și îndemn pentru o viață cumpătată a celor mai tineri” (Verza E. ,1993,p. 137) .
Pentru o analiză mai complexă a procesului îmbătrânirii, precum și a cauzelor și efectelor sale, perioada vârstei a treia trebuie abordată din mai multe perspective: perspectiva culturală, biologică, fizică, psihologică , socială, psihosocială și economică. Doar dacă procesul de îmbătrânire este studiat din toate aceste perspective poate fi surprinsă esența acestui fenomen. Fiind un proces dinamic și general, indiferent de vârsta cronologică, acesta se manifestă la toate nivelele de integrare a organismului: atât la nivel celular și de țesut, la nivel molecular, cât și la nivelul organelor și a funcțiilor lor, în tot organismul și la nivelul de personalitate (Denizia Gal, 2001, p. 53).
Din punct de vedere fizic, biologic și medical, îmbătrânirea presupune studierea cauzelor care conduc la acest fenomen, cauze care accelerează sau încetinesc declinul fiziologic al organismului uman, precum și studierea efectele îmbătrânirii fizice , cu combaterea, ameliorarea efectelor negative în plan fiziologic.
Studierea fenomenului îmbătrânirii se poate realiza din punct de vedere psihologic, studiul fiind centrat pe procesele senzoriale, cognitive, de sănătate mintală, de personalitate, de dezvoltare umană, precum și caracteristicile vârstei a treia.
În ceea ce privește studiul îmbătrânirii și bătrânețea din punct de vedere social, acesta se ocupă cu studierea relației individ-mediu social, reușind să surprindă adaptarea vârstnicului la mediu, influențele asupra valorilor, rolurilor sociale, atitudinilor, credințelor, imaginii de sine. Din acest punct de vedere bătrânețea impune referiri la probleme de securitate financiară, de securitate a locuinței, aceste probleme fiind soluționate de programele sociale specifice vârstei a treia, de asistență socială (Denizia Gal, 2001, pp. 53-54).
Am ales această temă, în primul rând, datorită faptului că pe viitor mi-aș dori să lucrez cu persoanele vârstnice, iar pentru a putea conștientiza importanța și specificul lucrului cu această categorie de vârstă, trebuie să știu să utilizez metodele specifice asistenței sociale. Pentru a reuși acest lucru, trebuie să îmi completez cunoștiințele dobândite în cadrul orelor de curs.
În al doilea rând, un alt motiv, ar fi familarizarea cu problemele vârstei a treia, precum și cu principiile și cadrele legislative ale protecției și asistenței sociale în România.
După părerea mea, societatea din zilele noastre nu pune accentul pe problemele specifice vârstnicilor, astfel având loc devalorizarea persoanelor din această categorie de vârstă fiind considerată adesea nesemnificativă și neimportantă.
Este clar că situația ideală pentru un vârstnic este aceea de a trăi liniștit până la sfârșitul zilelor în casa sa, cu membrii familiei naturale și cu un venit care să ii acopere toate cheltuielile pentru a duce un trai decent, însă din nefericire nu se întâmplă mereu așa. Datorită venitului lor mic provenit din pensie, bineînțeles acesta fiind insuficient pentru a-și satisface toate nevoile, aceștia sunt nevoiți să lucreze în continuare.
Capitolul I
Aspecte teoretice cu privire la efectele
socio-economice ale pensionării
1.1 Stadiile bătrâneții
Procesul de îmbătrânire este considerat ca fiind rezultatul unor procese normale, acestea survenind cu mult înaintea apariției semnelor proprii bătrâneți. Bătrânețea este acea perioadă de viață în care stigmatele involuției normale devin evidente, acestea fiind rezultatul modificărilor structurale și funcționale apărute la nivelul sistemelor și subsistemelor organismului.
Ciclul bătrâneții nu este omogen, deoarece procesul de îmbătrânire constă în interacțiunea și interinfluența între schimbările biologice și cele psihice, acestea având o importanță deosebită în instalarea celei de-a treia vârste. În acest caz pot fi identificate existența unor stadii ale bătrâneții existând diferențe semnificative între acestea. De exemplu, psihologii americani disting următoarele stadii:
– “young old” – între 65 și 70 de ani
– “old- old” după 75 ani ( Crețu T., 2009, p. 362).
Organizația Mondială a Sănătății consideră :
a) persoane în vârstă: între 60 și 74 ani;
b) persoane bătrâne :între 75 și 90 ani;
c) perioada marii bătrâneți: peste 90 de ani.
În concepțiile medico-sociale franceze există:
– vârsta a treia: după 65 de ani, corespunzând vârstei pensionării;
– vârsta a patra: după 80 de ani. (Neamțu G. , 2003, p. 915).
Cea mai des întâlnită formă de clasificare a bătrâneții este cea care cuprinde următoarele stadii:
– stadiul de trecere, este stadiul cuprins între 65 și 70 de ani și se caracterizează prin pensionare, care a intervenit în finalul stadiului adult și a anulat identitatea profesională recunoscută.
– prima bătrânețe, este perioada cuprinsă între 70 și 80 ani , această perioadă caracterizându-se prin scăderea treptată a capacităților fizice și psihice, fapt care determină persoanele din acest stadiu să acorde mai puțină atenție activităților și relațiilor , și să se axeze mai mult asupra păstrării sănătății, astfel recunoascându-și limitele datorate bătrâneții. În acest stadiu, viața se trăiește relativ restrâns, dar senin, bineînțeles dacă nu există probleme grave de sănătate.
-a doua bătrânețe, este perioada cuprinsă între 80-90 ani și implică scăderi accentuate ale capacităților fizice și a multora dintre cele psihice. În acest stadiu apar modificări în plan afectiv, acestea intensificându-se, apărând astfel dependența de alte persoane pentru rezolvarea problemelor curente de viață, starea de sănătate se degradează, iar cuplul conjungal poate că nu mai există din cauza dispariției partenerului.
-marea bătrânețe, este stadiul care cuprinde vârsta de peste 90 de ani. La această vârstă, persoanele vârstnice necesită o supraveghere aproape permanentă din partea celor din jur (Șchiopu U., Verza E.,1995, p. 339).
1.2. Modificări biologice, fizice și psihologice caracteristice vârstei a treia
Mulți autori consideră că îmbătrânirea nu este un fenomen liniar, el începând după naștere și chiar mai înainte, în cursul vieții intrauterine, iar procesul se situează atât la nivel celular, cât și la nivelul spațiilor extracelulare ale organismului (Bucur V., Maciovan A., în G. Neamțu, 2003, p. 915).
Se produc o serie de schimbări în regimul de viață al fiecăruia datorită înaintării în vârstă, acestea accentuându-se de la un stadiu la altul :
-scăderea duratei generale a somnului, mai ales cea a somnului paradoxal. Apar insomnii frecvent, pe parcursul zilei apărând , uneori o stare de oboseală, stare care ii face pe vârstnici să aibă nevoie de repaus ;
– modificarea regimului alimentar, vârstnicii preferând mai mult fructele și legumele și evitând alimentele mai grele ;
– înregistrarea momentelor de proastă dispoziție, astfel pot interveni îmbolnăviri mai frecvente.
După vârsta de 65 de ani, majoritatea vârstnicilor se internează în spital pentru o durată mai lungă în comparație cu stadiile anterioare (Crețu T., 2009, pp. 364-365).
Din punct de vedere biologic, scăderea energiei instinctelor (scăderea libidoului) este fenomenul cel mai semnificativ în această perioadă, după ce în finalul fazelor adulte a avut loc anularea capacității de procreere (Verza E.,1993, p. 140) .
Modificările organice caracteristice îmbătrânirii cuprind atât sistemul nervos locomotor și cardiovascular, cât și pe cel respirator, renal și reproducător (Bucur V.,Maciovan A., în G. Neamțu, 2003, p. 915).
Cât despre aspectul exterior, putem vedea că apar modificări la nivelul tegumentelor și anume: pielea își pierde elasticitatea , aceasta devinând mai subțire , ridată și palidă. Acest fenomen se datorează scăderii troficității și irigației locale, scăderii secreției glandulare și umidității.
Și la nivelul apartului cardiovascular , apar modificări o dată cu înaintarea în vârstă, crescând frecvența infractelor cardiace și în general a bolilor cardiovasculare : hipertensiunea sau hipotensiunea, ateroscleroza,conduc la lezarea vaselor sanguine și afectarea activității cordului.
Datorită influențelor unor medii poluate și a muncii desfășurate în condiții necorespunzătoare, respirația își modifică ritmul normal (de 16- 18 respirații pe minut la adulți) , astfel reducându-se gradul de oxigenare a țesuturilor organismului.
Aparatul digestiv este și acesta afectat, datorită alimentației necorespunzătoare, declașându-se afecțiuni ale întregului tub digestiv, chiar de la vârsta de 40 de ani, fiind foarte des întâlnită scăderea sau creșterea poftei de mâncare, precum și afecțiuni de masticație și de defecație.
Și la nivelul analizatorilor apar modificări frecvente , acestea fiind inevitabile la vârste înaintate, degradându-se activitatea vizuală apărând presbiția, claritatea imaginii și acomodarea vizuală la întuneric și lumină realizându-se greoi, este afectată și capacitatea discriminatorii a nuanțelor.
La această vârstă apar și fenomene de surditate sau surditate psihică, adică persoana aude ce i se spune, însă nu înțelege. Aceste fenomene se datorează sclerozei interne și dezafectării celulelor centrilor corticali ai analizatorului auditiv, ca urmare a sensibilității auditive.
În ceea ce privește sistemul nervos, și acesta se degradează și îmbătrânește, irigarea și oxigenarea creierului facandu-se cu dificultate, neuronii intrând într-un proces de atrofiere , din nefericire acesta fiind ireversibil.
Schema perioadelor de maturitate realizată de către D. Levinson (1978) arată că etapa finală începe dupa 55 ani, remarcând că anumite capacităși scad odată cu vârsta (mai ales cele care necesită rapiditate și memorare) , în timp ce altele se păstrează (cele care implică reflecția, judecata și cunoștințele generale) (Denizia G., 2001, pp. 59-61)
Modificările din punct de vedere psihologic sunt rezultatul unor factori interni (ereditatea și modificările hormonale ) precum și a unor factori externi ( pensionarea, scăderea numărului membrilor de familie, decesul unor rude sau prieteni de vârste apropiate) .
Modificările psihologice constau în:
1) Modificarea atenției sau a capacității de concentrare, constă în scăderea atenției voluntare.
2) Modificarea gândirii constă în scăderea spontaneității, apărând tulburările de adaptare rapidă .
3) Din punct de vedere caracterial poate avea loc ascuțirea sau intensificarea unor trăsături disarmonice preexistente sau dezvoltarea lor pentru prima dată.
4) Din punct de vedere afectiv se remarcă depresia, apatia, răceala, fapt ce duce la un comportament irascibil, labil. Depresia se manifestă prin suferințe somatice, tulburări de somn, sentimente de inutilitate și culpabilitate, autoacuzare. Persoanele vârstnice devin apatici, triști, la ei totul este negru și sunt dominați de dorința de a muri.
5) Din punctul de vedere al învățării, unele studii arată că persoanele în vârstă , învață la fel de mult ca alte grupuri de vârstă, timpul de rezolvare fiind mai ridicat
6) Și vorbirea este afectată, aceasta devenind mai greoaie datorită îmbătrânirii fiziologice la nivelul organului fonator în urma deteriorării gândirii, a memoriei și a atenției. (Bucur V., Maciovan A., în G. Neamțu, 2003, p. 915) .
Modificărilor biologice, fizice și psihologice caracteristice vârstei a treia li se alătură evenimentele legate de pensionare, acestea producând o stare emoțională care nu poate fi considerată compatibilă cu un comportament echilibrat. Psihoterapia ar putea ajuta persoanele de vârsta a treia să ducă o viață armonioasă și echilibrată, astfel reușind să le schimbe dorința de a trăi. ( Verza E., 1993, p. 149) .
1.3 Retragerea din viaț din viața activă și reacțiile față de pensionare
În această perioadă are loc retragerea din viața activă, reprezentând un moment major în viața tuturor indivizilor, fiind urmată de problemele de sănătate și de văduvie. Retragerea din viața activă este momentul în care adulții se confruntă cu problema organizării personale și independente a programului, aceștia neștiind uneori cum să se organizeze, echilibrul vieții cotidiene fiind perturbat. Cei care au desfășurat activități în timpul liber sau concomitent cu perioada în care au lucrat, este mult mai ușor, dar pentru cei care nu au dezvoltat interese în afara profesiunii, retragerea din viața activă poate fi întampinată cu mare dificutalte. Desemenea, pentru femeile care au fost casnice, retragerea din activitate a soțului poate fi dificilă, deoarece el se va afla mereu acasă , în “spațiul de lucru” al acesteia.
Și din punct de vedere financiar, pensionarea este privită ca fiind o problemă datorită micșorării venitului, afectând planurile de viață și organizarea activităților de zi cu zi (Sion G. , 2007, pp. 234-235).
Concomitent cu pierderea unor roluri și relații din câmpul muncii, vârstnicul proaspăt pensionat trebuie să-și renegocieze sarcinile în familie, mai ales că acum se poate dedica mai mult familiei (Munteanu A., 2004, p. 29)
Pensionarea reprezintă unul din cele mai importante evenimente din viața unei persoane, care poate marca terminarea dinamismului social, sau din contră, poate fi începutul uneo noi vieți, rezervată relaxării, precum și unor activități care nu au existat în trecut (Bucur V., Maciovan A. în Neamțu G., 2003, p. 920) .
În societățile tradiționale persoanele vârstnice erau tratate cu respect, aceștia jucând un rol important în luarea deciziilor privind viața comunității și a propriei familii. Deși existau opoziții între bătrâni și tineri, vârstnicii erau respectați, deseori punctul lor de vedere era unul decizional. Însă, în unele societăți, bătrânii erau considerați ca o povară pentru familie și societate. De exemplu : eschimoșii duceau bătrânii în ținuturile părăsite, iar după ceremonii complicate aceștia erau lăsați în pustiurile polare ; popoarele războinice îi considerau pe vârstinici ca fiind inutili și îi lăsau să moară , sau chiar să se sinucidă.
În societățile industrilizate, persoanele vârstnice devin mai sărace și lipsite de prestigiu social, prestigiu de care se bucurau în societățile tradiționale.
Pensionarea a fost introdusă pentru prima dată în Germania în anul 1889, aceasta fiind concepută la început ca o formă de asistență socială până în anul 1915. Înainte de aceste perioade, oamenii munceau toată viața.
Vârsta de pensionare era diferită de la o țară la alta. De exemplu : în Marea Britanie vârsta de pensionare este cea de 65 de ani pentru bărbați și de 60 de ani pentru femei, în timp ce în Statele Unite ale Americii nu este stabilită o „vârstă legală de pensionare”.
Alegerea vârstei de pensionare este o metodă prin care se urmărește extinderea sau limitarea accesului pe piata muncii a anumitor categorii de persoane sau vârste. De cele mai multe ori, populația vârstnică se retrage de pe piața muncii datorită capacității scăzute de adaptare la schimbarea tehnologică. Nu toate persoanele vârstnice doresc să se retragă din activitatea profesională, aceștia continuându-și activitatea, chiar dacă aceasta nu este susținută de o recompensă echivalentă celei din perioada de activitate. Acesta este cazul Chinei și Japoniei. O stare bună de sănătate, precum și creșterea speranței de viață și prosperitatea economică a țărilor motivează dorința persoanelor vârstnice să fie active.
Oamenii reacționează diferit la acest eveniment major din viața lor, fiind recunoscute mai multe tipuri de reacții:
1. Tipul echilibrat, adică acceptarea firească a pensionării, însoțită uneori de resemnare. Acest tip de reacție este întlnit cel mai frecvent.
2. Tipul optimist, adică persoana vârstnică vede pensionarea ca pe un nou început.
3. Tipul pesimist, adică vârstnicul privește pensionarea ca pe un sfârșit.
O altă clasificare cuprinde următoarele tipuri:
1. Revolta vizibilă, constă în revolta vârstnicilor, un exmplu ar fi cazul unui intelectual care a făcut greva foamei și a dat în judecată statul susținând că numai prin muncă activă și creativă omul poate supraviețui. Pensionarea fiind considerată ca o agresiune la adresa persoanelor considerate socialmente inutile.
2. Revolta pașnică, adică vârstnicii încearcă să trăiască cât mai mult în condiții satisfăcătoare pentru a se putea bucura de anii de pensionare (Denizia Gal, 2001, pp. 92-94).
Trecerea individului de la anii de început ai bătrâneții spre marea bătrânețe are loc gradual. De exemplu dacă un individ continuă să ia parte la activitățile sociale sau comunitare, se poate considera că se află la începutul bătrâneții, și nu la finalul ei.
În jurul vârstei de 75 de ani, problemele de sănătate cresc foarte mult, dar există și excepții, unele persoane chiar și la 90 de ani se pot descurca și trăi independente și nu cu foarte mare ajutor din partea familiei (Sion G., 2003, p. 236) .
Longevitatea face ca perioada de după pensionare să devină din ce în ce mai lungă, acest fapt ridicând mai multe probleme.
O primă problemă se referă la fondurile sociale de pensionare, care trebuie să crească din ce în ce mai mult.
O a doua problemă este cea legată de fondurile de asistență medicală, se referă la faptul că există riscul apariției mai mult boli la persoanele care au vârsta cuprinsă între 55-60 ani, astfel cerințele de asistență medicală cresc.
O a treia problemă ar fi aceea legate de constituirea cadrului social- ocupațional al persoanelor în vârstă, astfel acestea putând să ducă o viață liniștită, iar statul să restituie o parte din obligațiile ce-i revin față de această categorie de vârstă. ( Șchiopu U., Verza, 1995, p. 363 ).
După pensionare, nivelul de trai, în marea majoritate a cazurilor, scade. La această situație material-economică se asociază una social- psihologică. Este vorba de o patologie a pensionării, un fel de boală a pensionării, cu impact asupra celorlalte sisteme a ființei umane. Ieșirea la pensie și reunțarea la activitățile profseionale taie brusc fluxul de energie, antrenat prin exercitarea profesiunii care până la momentul pensionării întreținea un echilibru adaptiv. Un pericol ce îi amenință pe cei care au avut realizări , mari succese, iar acum la vârsta pensionării este acela al depersonalizării, aceștia neacceptând noul mod de viață, mai modest. În aceeași situație se află și cei care asociază succesul cu tinerețea, frumusețea, atracția personală, iar când aceste valori dispar, vârstnicii manifestă foarte des stări depresive (Denizia G., 2001, p.p. 95-96).
Starea depresivă este o stare cu severitate variabilă. În zilele noastre, tot mai multe persoane, fie tineri, fie persoane vârstnice suferă de depresie. În urma unor evaluări s-a ajuns la concluzia că peste 15 % din populația de peste 65 de ani manifestă simptofme depresive. ( Fontaine R., 2008, p. 186) .
Există trei tipuri esențiale de depresie :
depresia minoră ( diforia);
depresia majoră (severă);
mascată;
1. Depresia minoră se caracterizează prin tonalitate mai blândă, simptomatologiile acestei forme de depresie sunt: tristețea, oboseală marcantă, dezinteres generalizat, descurajare. În plus, la această vârstă apar frecvent anxietatea, insomnia, idei de suicid etc.
2. Depresia majoră. La persoanele vârstnice, care suferă de această formă de depresie, apare riscul accentuat de sinucidere. Se instalează și refuzul alimentar, apar frecvent halucinațiile auditive și stările delirante. În aceste situații, suicidul constituie un pericol cert.
3. Depresia mascată este și ea prezentă, la aproximativ 10-15 % din persoanele vârstnice. Aceștia manifestă existența unor stări pesimiste, comportamentul acestora este iritabil și anxios. Apar frecvent oboseala, constipația, dureri abdominale și articulare. Depresia mascată conduce și la scăderi în greutate.
Indiferent de formă, depresia poate conduce la sinucidere. Vârsta la care se înregistrează cele mai multe sinucideri este cea cuprinsă între 70-80 ani.
Tratamentul depresiei la această vârstă este anevoios, pentru că:
-în primul rând, aceasta este cauzată de motive reale;
– în al doilea rând, persoanele vârstnice nu constituie pentru anturaj o companie agreabilă, astfel acestea sunt evitate ( Munteanu A., 2004, pp. 129-134).
Există mai multe tratamente pentru a trata depresia:
– utilizarea medicamentelor: antidepresive și inhibitorii;
– modalități de îngrijire, precum terapiile cognitive;
– apelarea la programele de terapie cognitivă în grup (Fontaine R., 2008, pp. 188-189) .
La această vârstă sunt întâlnie în mod frecvent tulburări , precum confuzia mentală și demența.
Confuzia se manifestă pasager la majoritatea vârstnicilor. Ea poate semnala debutul unor maladii organice precum: cele cardiace, renale, în cazul în care aceasta persistă. Însă nu este exclus ca simptomul respectiv să anunțe și o serie de afecșiuni cerebrale precum demența, meningita etc. Una din cauzele apariției confuzieieste consumul unor medicamente (somnifere, sedative, autodepresive) , precum și consumul susținut de alcool pot alimenta apariția confuziei ( Munteanu A., 2004, p. 135).
Demența este definită de către Organizația Mondială a Sănătății ca “o alterare progresivă a memoriei și a ideației, suficient de puternică pentru a handicapa activitățile din viața de toate zilele, apărută de cel puțin șase luni și asociată cu o tulburare a cel puțin una dintre funcțiile următoare: limbajul, calculul, judecata, gândirea abstractă, praxia, gnozia sau personalitatea.”
Există mai multe clasificări ale demențelor:
– demențele presenile apărând înaintea vârstei de 60 ani. Boala Alzheimer face parte din această categorie de demență.
– demențele reversibile: pseudodemențele și delirium tremens.
– demențele ireversibile : boala Parkinson, boala Alzheimer (Fontaine R., 2008, pp. 191-192 ).
Cea mai răspândită formă de demență este boala Alzheimer. În zilele noastre, boala Alzheimer reprezintă o problemă de sănătate publică majoră, datorită modului în care evoluează boala. Vârsta de supraviețuire a populației care au vârsta cuprinsă între 65-80 ani este de 7,7 ani și de 3, 3 ani pentru populația cu vârsta peste 80 ani.
Tratamentul demențelor, include pe lângă cel farmacologic , trebuie să cuprindă și apelarea la strategii psihosociale.
La această vârstă poate apărea și o tulburare emoțională numită ipohondrie și se concretizează prin certitudinea irațională, dar fermă a vârstnicului, că suferă de o boală gravă. Între ipohondrie și depresie există o relație biunivocă.
Cât despre incidența paraniei la persoanele de vârsta a treia, este redusă, un număr foarte mic de vârstnici este afectat de paranoia, făcându-și apariția, astfel, halucinațiile.
La bătrânețe își fac apariția și nevrozele, aproximativ o persoană din trei dezvoltând o stare nevrotică ( Munteanu A., 2004, pp.137-138 ).
1.4. Îngrijirea persoanelor vârstnice
Cel mai numeros grup social care are nevoie de protecția celorlalți, în special de protecția familiei este grupul de vârstnici.
Problematica îngrijirii vârstnicilor vizează diversitatea nevoilor și exigențele persoanelor de vârsta a treia, deci natura și volumul de servicii sociale de care aceste persoane au nevoie este tot mai mare (Miftode V., 2010, p.157).
Politica socială a unui stat democratic este responasibil de protejarea și ajutorul social acordat tuturor categoriilor defavorizate ale populației trebuie să participe la ajutorarea persoanelor de vârsta a III-a.
Serviciile sociale oferite persoanelor de vârsta a treia au un carctare preventiv, vizând și intervenția , adresându-se persoanelor de peste 65 de ani cu afecțiuni psiho-fizice grave sau cei care nu își pot asigura singuri resursele pentru a duce un trai decent.
Serviciile referitoare la sprijinirea bătrânilor constau în:
-cantina socială reprezintă o variantă a acestui gen de servicii asigurând nu doar hrănirea clienților în mod corespunzător din punct de vedere caloric, ci și întâlnirea celor izolați social. Înscrierea și evidența clienților se face pe baza anchetelor sociale efectuate de către asistenții sociali, obținându-se astfel date despre numărul , sexul persoanelor care au nevoie de astfel de servicii de asistență socială.
În fiecare județ ar trebui să existe cantine, însă din nefericire, fondurile necesare pentru a fi înființate sunt insuficiente .Această insuficiență explică închiderea în unele județe a acestor cantine. Un alt motiv al închiderii ar fi acela că managementul este unul slab, în multe cazuri aceste servicii sunt utilizate de către persoane care nu se află în situații de dificultate sau nu corespund condițiilor privind înscrierea și beneficierea. Deasemenea, ar fi necesar inițierea unor programe de educație despre alimentarea persoanelor vârstnice., deoarece hrana afectează atât longevitatea cât și starea de sănătate a individului de-alungul vieții și de aceea este necesar a fi cunoscute următoarele :
comportamentul privitor la hrănire se formează în copilărie și se păstrează până în perioada maturizării, perpetuându-se și la nivelul vârstei a treia;
hrănirea incorectă contribuie la dezvoltarea condițiilor cronice, acestea favorizând apariția bolilor cardiovasculare, precum și a cancerului și a deabetului;
mare proporție a bătrânilor nu respectă o dietă.
– hrana adusă la domiciliu. În țările democratice dezvoltate există și această formă de servicii de asistență socială specializate cu privire la nutriția vârstnicilor , iar conform regulilor după care funcționează acest serviciu, se poate solicita o masă pe zi, oferită de cel puțin 5 ori pe săptămână. Preparea mâncării se face diferențiat, în funcție de regimul urmat de fiecare client în parte, precum și în funcție de prescripțiile medicului, preferințele clientului și de bugetul alocat pentru această categorie de clienți.
– educația în privința alimentației. Se pot oferi informații cu privire la comportamentul alimentar , indiferent de vârstă prin asocierea cu diferite organizații voluntare sau prin intermediul mass-mediei.
– servicii de consiliere. O abordare specifică a consilierii este studiul de caz prin care se specifică problemele cu care se confruntă clientul , probleme precum : dificultăți în locomoție, boli cronice, relația cu partenerul de viață , relația cu familia etc. .
-servicii cu caracter de protecție. Bazându-se pe principiile studiului de caz, consilierii acestui serviciu doresc atingerea obiectivului , constând în sprijinirea clienților pentru a-și achiziționa și consolida toate deprinderile funcționale pentru a supraviețui într-un mediu restrictiv. Lipsa acestor servicii , poate avea ca urmare abuzul de sine, subestimarea, deterioarea fizică și emoțională , precum și la pierderea proprietății și independenței.
– servicii cu caracter juridic. Asistentul social care a dobândit suficiente cunoștiințe despre drepturile clientului, acesta îl poate reprezenta în diferite situații.
– vizite și telefon pentru sfătuirea persoanelor vârstnice. În cazul acestui serviciu de asistență socială pot fi folosiți și voluntarii pregătiți pentru a identifica problemele clientului, nevoile acestuia , pentru a putea stabili stadiul unei crize și a formula modele de intervenție, însă doar sub supravegherea și îndrumarea asistentului social specializat.
– grupuri de întrajutorare au ca obiective oferirea de ajutor vârstnicilor aflați în dificultate de către alte persoane vârstnice valide, cu inițiativă, dinamice. Instruirea membrilor grupuilui de întrajutorare are drept scop:
oferirea de consultații;
cererea de ajutor profesioniștilor;
realizarea serviciilor de tip vizite;
oferirea de îngrijire medicală. (Vasile Miftode ,1995 ,pp. 194-198 ).
1.5. Pensia, formă de ocrotire a cetățenilor
Structura legislației în domeniul asigurărilor sociale de pensii, își are originea în cea concepută în 1945.
În anul 1949, fondurile private de pensii au fost desființate, iar beneficiile către persoanele asigurate în sistemul de stat au început să fie plătite din bugetul de stat. De-alungul timpului, au fost integrați în acest sistem de asigurări sociale o serie de categorii de muncitori, contribuțiile acestora fiind constituite în fonduri socaile distincte.
În anul 1966, a fost introdusă pensia suplimentar obligatorie pentru persoanele incluse în cadrul acestui sistem de asigurări sociale de stat. Pensia suplimentară era constituită din contribuțiile aduse dintr-un fond social distinct.
În anul 1989, erau acoperite toate categoriile profesionale, de asigurări sociale, cea mai mare pondere fiind deținută de sistemul asigurărilor de stat.
Schimbările au apărut după anul 1990, cu scopul de a integra în cadrul asigurărilor sociale de stat a tuturor categoriile sociale excluse: agricultorii, scriitorii, militarii.
Contribuția la sistemul de asigurări sociale de stat se realizează de către angajați și angajatori.
Începând cu anul 2000 a fost adoptată o nouă lege ce își propune o corelare mai bună între nivelul contribuției și cel al beneficiilor (L. M. Pop, 2005, pp. 115-117) .
Pensiile reprezintă forma principală de ocrotire a cetățenilor prin asigurările sociale.
Pensionarea reprezintă unul din cele mai importante evenimente din viața noastră, care poate determina punctul de încheiere al dinamismului social, sau din contră un nou început pentru o viață rezervată relaxării precum și unor activități pentru care n-au existat fie timp, fie fonduri ( V. Bucur, A. Macovian în George Neamțu, p. 920 ).
Prin asigurările sociale de stat se acordă următoarele tipuri de pensii:
pensia pentru munca depusă și limita de vârstă;
pensia de invaliditate;
pensia anticipată;
pensia anticipată parțială;
pensia de urmaș .
Pensia pentru munca depusă și limita de vârstă
Pentru ca această pensie sa fie acordată trebuie să se îndeplinească cumulativ două condiții:
persoana să aibă vechime în muncă ;
persoana să împlinească vârsta care se consideră că nu mai există capacitate normală de muncă.
Acest tip de pensie se acordă persoanelor asigurate care îndeplinesc cumulativ la data pensionării condițiile privitoare la vârsta standard de pensionare precum și privitoare șa stagiul minim de cotizare adus sistemului public de pensii.
Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei , iar pentru bărbați de 65 de ani.
Cei care îndeplinesc condițiile de pensionare își pot continua activitatea, însă doar cu acordul angajatorului.
2. Pensia de invaliditate
Agenții economici, precum și instituțiile sunt obligate să asigure angajaților cele mai bune condiții pentru ca aceștia să își desfășoare activitatea cât mai bine și să ia toate măsurile de protecție a muncii pentru a înlătura și preveni cauzele care pot avea ca efecte diminuarea sau chiar pierderea capacității de muncă a acestora.
Acest tip de pensie se acordă persoanelor care sunt asigurate și care se află în situația în care și-au pierdut capacitatea de muncă total sau parțial datorită unor cauze precum:
boli profesionale;
accidente de muncă;
accidente care nu au legătură cu munca;
boli cronice;
boli obișnuite.
De acest tip de pensie mai beneficiază și persoanele asigurate care au lucrat în serviciul miliat ca și militar în termen sau ca militar în termen redus, pe durata legal stabilită și care au fost fie mobilizați fie prizonieri.
Și cei care au participat la Revoluția din decembrie 1989 și și-au pierdut capacitatea de muncă total sau parțial pot beneficia de acest tip de pensie.
Prin invaliditate se înțelege pierderea totală sau parțială a capacității de muncă, în mod definitiv sau pe o durată îndelungată de timp.
Gradele de invaliditate care dau dreptul la pensie sunt:
invaliditate de gradul I, constă în pierderea totală a capacității de muncă, a capacității de autoservire, de orientare spațială, invalidul necesitând îngrijire permanentă și supraveghere din partea altor persoane;
invaliditate de gradul II , constă în pierderea totală a capacității de muncă, însă invalidul are posibilitatea de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spațial, fără ajutorul altei persoane;
invaliditate de gradul III, constă în pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, însă individul poate presta aceeași muncă, însă având un program redus, sau o muncă mai ușoară.
Pentru ca o persoană să fie încadrată în una din cele trei grade de invaliditate se șine cont de următoarele criterii: gravitatea, particularitățile și evoluția bolii, elementele care ar putea duce la agravarea bolii, posibilitatea recuperării capacității de muncă în raport cu natura muncii prestate, în cazul continuării activității ( G. D. Bistriceanu, 2002, pp. 44-48) .
Pensia anticipată
Pensionarea anticipată reprezintă o măsură pasivă de protecție a persoanelor șomere și constă în susținerea ieșirii de pe piața muncii prin pesnionare, a persoanelor care fac dovada unui număr minim de ani de muncă și se află în preajma vârstei legale de pensionare ( L. M. Pop, 2002, p. 504).
Persoanele asigurate care depășesc stagiul complet de cotizare cu cel puțin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult cinci ani înainte de a împlina vârsta standard de pensionare.
4. Pensia anticipată parțial
Asigurații care au realizat stagiile complete de cotizare, precum și cei care au depășit stagiul complet de cotizare de până la 10 ani, pot să solicite pensie anticipată parțială cu reduerea vârstei standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
Persoanele asigurate care au desfășurat activități în condiții deosebite sau speciale de muncă, pot benficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu cel mult 5 ani.Când se împlinește vârsta standard de pensionare, pensia anticipată parțială devine pensie pentru munca depusă și limită de vârstă.
5. Pensia de urmaș
Pensia de urmaș se acordă copiilor și soțului supraviețuitor, dacă la data decesului persoana respectivă era pensionar sau întrunea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensia de urmaș atunci când îndeplinesc următoarele condiții:
până la vârsta de 16 ani;
dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată conform legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
dacă până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26 este diagnosticat ca fiind suferind de o formă de invaliditate.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Dacă perioada în care au fost căsătoriți este mai mică de 15 ani, dar este de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș se diminueză cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Dacă soțul supraviețuitor nu îndeplinește aceste condiții beneficiază de o pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie.
Pensia de urmaș se calculează din:
pensia pentru munca depusă și limita de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat;
pensia de invaliditate de gradul I, dacă decesul a survenit înainte de îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă și era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată, pensie anticipată parțială sau ar fi avut dreptul potrivit legii la una din aceste categorii de pensie.
Beneficiarii pensiei de urmaș invalizi sunt expertizați de către medici și au obligația de a urma programe recuperatoare (G. D. Bistriceanu, 2002, pp. 51-53).
1.6 Principiile dreptului la pensie
Pensiile sunt drepturi bănești acordate persoanelor care își încheie activitatea fie datorită atingerii unei anumite limite de vârstă fie datorate invalidității sau copiilor urmași până la o anumită vârstă sau soțului supraviețuitor care are calitatea de urmaș, acordate în mod lunar., asigurându-le astfel condiții de viață decente. Acestea se acordă în raport cu salariul.
Principiul cel mai important al sistemului de pensionare este acela care constă în îmbunătățirea raportului dintre pensie și salariul tarifar.
Sistemul de pensii din România se construiește în jurul principiului echității sociale, pensia fiind stabilită în funcție de contribuția fiecărui cetățean la dezboltarea economico-socială a țării, realizându-se , în același timp , un raport echitabil între veniturile provenite din salariu cât și din cele care se obțin din pensie.
Sistemul de pensii este mai are la bază și următoarele principii:
– solidaritatea socială constă în asumarea atât a obligațiilor cât și a drepturilor pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor sociale, de către persoanele participante la sistemul public de pensii;
– egalitatea socială , constă în garantarea acordării unui tratament nediscriminatoriu tuturor participanților la sistemul public de pensii cu privire la drepturile și obligațiile reglementate de lege;
– fondurile bănești necesare plății pensiilor se formează din contribuția întreprinzătorilor particulari, precum și din contribuția instituțiilor și ale cetățenilor , ale salariațiilor;
– stimularea realizării unei vechimi cât mai mari în muncă ;
– cuantumul pensiei se stabilește în primul rând, în funcție de condițiile locului de muncă ;
– unicitatea pensiei constă în faptul că persoana poate primi o singură pensie de bază integrală de asigurări sociale ;
– neimpozabilitatea pensiilor, a celor până la 500 Ron;
– imprescriptibilitatea dreptului la pensie. Conform acestui principiu, toate persoanele care îndeplinesc condițiile legale necesare pentru a primi o pensie poate să ceară oricând înscrierea la pensie, indiferent de cât timp a trecut de la nașterea dreptului la pensie;
– incesibilitatea dreptului la pensie, conform acestul principiu dreptul la pensie nu poate fi cedat nici total, nici parțial;
– indexarea, majorarea și recorelarea pensiilor .
Statul român garantează tuturor cetățenilor dreptul la pensie, indiferent de sex , naționalitate, precum și acordarea de sprijin material prin asistență socială persoanelor care sunt inapte de muncă și lipside de mijloacele de existență ( G. D. Bistriceanu, 2002, pp. 39-43).
1.7 Efectele socio-economice ale pensionării
În societatea modernă, datorită procesului rapid de schimbare, contribuția persoanelor vârstnice, controlul exercitat de ei se diminuează. Ieșirea din câmpul muncii și reducerea nucleului familial prin plecarea copiilor creează modificări complexe în rolurile acestora (www.revistademedieresociala.bizhosting.com/Revista%20DE%20ASISTENTA%20SI%20MEDIERE%20SOCIALA6.html ).
Pensionarea este un atribut al epocii moderne. În societățile industrializate, vârstnicii nu se bucură de un prestigiu atât de mare ca în trecut nici în familia acestuia, nici în grupurile sociale mai mari. După retragerea din activitatea profesională, adesea persoanele vârstnice devin mai săraci și lipsiți de prestigiu social.
Din punct de vedere socio-economic, bătrânețea impune referiri la probleme de securitate financiară, precum și la securitatea locuinței, aceste probleme fiind soluționate de programele sociale specifice a vârstei a treia, de asistență socială ( Denizia G., 2001,p. 54-91).
Efectele socio-economice ale pensionării cel mai frecvent întâlnite sunt:
– stima de sine scăzută, apărută ca urmare a deteriorării statusului social, îmbolnăvirilor, pierderii partenerului de viață, scăderii nivelului de trai. La toate acestea se adaugă o criză de prestigiu ca și imaginea proprie îmbătrânirii ca și fenomen de degradare ;
– izolarea socială , pierderea identității personale apărută la vârsta a treia, inhibă latura comunicațională a individului;
(http://www.revistademedieresociala.bizhosting.com/REVISTA%20DE%20ASISTENTA%20SI%20MEDIERE%20SOCIALA6.html )
– apariția sentimentului de inutilitate ;
– scăderea nivelului de trai. Datorită scăderii venitului, aceștia nu mai pot duce o viață la fel ca înainte de pensionare. Aceștia nu mai pot cheltui sumele de bani provenit din venit cum o faceau înainte, punând accentul mai mult pe achitarea întreținerii, cumpărarea medicamentelor, decât pe cumpărarea de alimente, cât despre plecare în vacanță nici nu se pune problema.
Capitolul II
Aria și metodologia cercetării
2.1 Obiectivele și ipotezele cercetării
Termenul metodologie este compus din grecescul methodos (metodă) și logos (știință) și desemnează „învățătura metodelor” sau „știința metodelor”.
Asistența socială oferă sistemului client care se află într-o situație de risc, prin ansamblul său de metode de investigație practică și de tehnicile sale de intervenție sprijin suportiv direct, astfel contribuind la depășirea situației problemă care apare la un moment dat, fie că această problemă este de natură economică, socială, materială, culturală, sau educațională. Sprijinul oferit clienților sociali aflați în nevoie prin procesul asistențial este bazat pe analiza situațiilor de viață. Această analiză este necesară deoarece situațiile problemă sunt diferite de la caz la caz. (Andrioni F., Hirghiduș I., 2010, p. 5).
Scopul cercetării pe care am realizat-o este acela de identifica situațiile problemă cu care se confruntă persoanele care și-au încetat activitatea din punct de vedere profesional, a persoanelor pensionate.
Obiectivele cercetării sunt:
aplicarea unui chestionar în scopul obținerii de la persoanele care și-au încheiat activitatea profesională a unor informații privind:
starea lor de sănătate din punct de vedere psihic;
relațiile lor cu familia;
tipul de pensie acordat;
schimbările survenite în urma pensionării;
ajutorul primit de la Adminitrația publică locală;
în ce măsură veniturile satisfac nevoile.
aplicarea studiilor de caz pe câteva persoane în scopul obținerii de informații referitoare la starea lor materială, socială și morală, precum și obținerea de informații referitoare la obținerea ajutorului provenit de la Administrația publică locală, după ce aceștia s-au pensionat.
Ipotezele cercetării sunt:
1. Ieșirea la pensie (ieșirea din activitatea socială) poate determina izolarea socială.
2. Dacă pensionarea duce la scăderea veniturilor, atunci este posibil ca stresul persoanelor pensionate să crească.
3. Cu cât nivelul veniturilor ( a pensiei în special ) scade, cu atât crește grija față de rezolvarea problemelor personale și ale familiei.
4. Dacă nu există suficient sprijin material din partea statului pentru pensionarii cu venituri mici, atunci nivelul de viață al acestora se degradează.
2.2 Aria cercetării
Cercetarea de față, Efectele socio-economice ale pensionării, constituită în lucrarea mea de licență, s-a desfășurat în municipiul Vulcan în luna februarie a anului 2014, atât pe bază de chestionar, cât și pe bază de studiu de caz. Numărul persoanelor cărora le-am aplicat studiul de caz este 3, iar numărul persoanelor chestionate este de 50.
2.3 Date despre lotul studiat
Subiecții sunt persoane care au ieșit la pensie și se confruntă cu diferite probleme, fie de natură psihică, fie de natură materială și socială.
Majoritatea persoanelor chestionate sunt persoane de sex masculin (fig. 1) și studii medii (fig. 2). Persoanele invervietate au vârsta cuprinsă între 45 și 60 de ani (fig. 3).
Fig.nr.1 Structura lotului de subiecți în funcție de sex (%)
Fig.nr.2 Structura lotului de subiecți în funcție de studii (%)
Fig.nr.3 Structura lotului de subiecți în funcție de vârstă (%)
2.4. Metodologia cercetării
Metodologia este analiza metodelor și tehnicilor aplicate în realizarea, precum și finalizarea cercetării sociale, având un caracter predominant normativ ( V. Fulger, 2010, p. 7).
După pensionare apar multe probleme în viața indivizilor, astfel aceștia cer ajutorul asistenților sociali pentru a rezolva aceste probleme atât problemele din punct de vedere moral și social , cât și problemle din punct de vedere financiar. În această lucrare am ales să utilizez două metode și anume: chestionarul și studiul de caz. Chestionarul a fost aplicat pe 50 de persoane, iar studiul de caz a fost folosit pe 3 persoane.
Chestionarul
Chelcea definește chestionarul ca fiind „ o tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare constănd dintr-un ansamblu de întrebări scrise și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrade în scris”. (V. Ciocodeică și V. I. Fulger , 2002, p. 24.)
Chestionarul pe care l-am elaborat are 25 de întrebări , acestea fiind întrebări introductive, filtru, și factuale. Întrebările sunt puse în ordine logică. Chestionarul este alcătuit atât din întrebări închise, cât și deschise.
Studiul de caz
Studiul de caz este o investigație empirică prin care se urmărește investigarea unui fenomen contemporan în contextul său din viața reală, mai ales atunci când granițele dintre fenomen și context nu sunt foarte bine delimitate (I. V. Fulger, 2010, p. 130)
Pentru un asistent social este foarte importantă alegerea cazului, studiul de caz fiind o modalitate de cunoaștere concretă a realității subiectului investigat cât și o modalitate de înțetegere a problematicii sociale investigate.
Studiile de caz elaborate în cadrul acestei cercetări au următoarea structură:
Date beneficiar- client;
Istoricul social al beneficiarului;
Situația familială a beneficiarului;
Venitul beneficiarului;
Nevoi și probleme identificate;
Concluzii. (Andrioni F., 2009, pp. 60-63)
Modelul studiului de caz după care m-am ghidat este cel din cartea doamnei Andrioni F., Repere metodologice în asistența socială, Editura Focus, Petroșani, 2009.
Capitolul III
Analiza și interpretarea datelor
În această cercetare am dorit să obțin informații referitoare la problemele cu care se confruntă persoanele după înceterea activităților desfășuratate pe parcursul vieții, precum și cum îi ajută Adminitrația Publică locală.
Unul din obiectivele lucrării a fost acela de a aplica un chestionar pentru a obține informații de la persoanele pensionate informații privind:
starea lor de sănătate din punct de vedere psihic;
relațiile lor cu familia;
tipul de pensie acordat;
schimbările survenite în urma pensionării;
ajutorul primit de la Adminitrația publică locală;
în ce măsură veniturile satisfac nevoile.
Schimbările survenite în urma pensionării, tipul de pensie primit și vârsta optimă de pensionare
Înainte de a discuta despre venitul pensionarilor cu aceștia este necesar să aflăm ce tip de pensie primesc aceștia. Din cele 50 de persoane intervievate, 41 de persoane primesc pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, 3 persoane primesc pensie de invaliditate, 5 persoane primesc pensie de urmaș, iar o persoană primește pensie anticipată. La tipul de pensie anticipată parțial nu a fost încadrată nicio persoană (fig. 4).
Fig.4 Tipul de pensie primit (%)
O altă întrebare pe care am pus-o, a fost cea referitoare la părerea celor intervievați care ar fi vârsta optimă de pensionare. Aceștia au răspuns: 14 persoane au răspuns că sunt de părere că vârsta potrivită ar fi cea cuprinsă între 45-50 de ani, 21 de persoane consideră că vârsta optimă ar fi cea cuprinsă între 51-60 de ani, 12 persoane consideră că vârsta optimă este cea cuprinsă între 61-65 ani, iar 3 persoane sunt de părere că vârsta optimă este cea de peste 65 de ani (fig. 5).
Fig. 5 Vârsta optimă de pensionare (%)
În continuare, am vrut să aflu care sunt schimbările care au apărut în viața persoanelor după pensionare. Principalele schimbări survenite sunt:
Situația financiară: 9 persoane au răspuns;
Relațiile sociale: 6 persoane au răspuns;
Preocupările: 25 persoane au răspuns;
Starea de sănătate: 10 persoane au răspuns;
Altceva: nicio persoană nu a ales această variantă de răspuns (Fig. 6)
Fig. 6 Schimbarea survenită după pensionare (%)
Relațiile sociale și familiale
Dintre cele 50 de persoane chestionate 8 locuiesc cu soțul/soția și copii, 18 numai cu soțul/ soția, 7 numai cu copilul, 14 singure, 2 cu alte persoane (fig. 7).
Fig. 7 Persoanele cu care locuiesc (%)
Am observat că din totalul de 50 de persoane chestionate 9 persoane își doresc să își petreacă timpul cu familia, 4 persoane să citească, 6 persoane își doresc să ia parte la activitățile desfășurate în cadrul clubului pensionarilor, 4 să se plimbe, iar 27 își doresc să desfășoare alte activități în timpul lor liber (fig. 8)
Fig. 8 Petrecerea timpului liber (%)
Din nefericire, majoritatea persoanelor intervievate, nu păstrează legatura cu foștii colegi de muncă, rezultând că relațiile lor sociale sunt slabe, doar 18 persoane din cele intervievate păstrează legătura cu foștii colegi de muncă, pe când 32 de persoane nu păstrează legătura (fig. 9).
Fig. 9 Păstrarea legăturii cu foștii colegi de muncă (%)
În urma aplicării chestionarelor persoanele intervievate și-au exprimat părerea cu privire la importanța activităților sociale răspunzând astfel: pentru 8 persoane activitățile sociale sunt foarte importante, pentru 10 persoane sunt importante, pentru 24 sunt neimportante, nicio persoană nu a răspuns că relațiile sociale sunt foarte neimportante (fig. 10).
Fig. 10 Importanța activităților sociale (%)
Starea de sănătate a persoanelor pensionate
În urma aplicării acestui chestionar am constatat și cât de frecvent apar dispoziții triste la persoanele pensionate și care este riscul instalării depresiei după încheierea activităților profesionale. Două persoane au spus ca ei nu sunt triști niciodată, 21 persoane au răspuns că au rar dispoziții triste, 6 persoane au uneori dispoziții triste, 21 persoane au deseori dispoziții triste și din fericire nicio persoană nu a răspuns că se afla trist întotdeauna (fig. 11).
Fig 11. Frecvența existenței unei dispoziții triste (%)
Un alt indiciu, că persoanele vârstnice sunt depresive, este lipsa sau scăderea apetitului sau pierderea greutății fără a ține o dietă. În urma intervievării 12 persoane au răspuns că și-au pierdut pofta de mâncare, pe când 38 au răspuns că nu și-au pierdut pofta de mâncare (fig. 12).
Fig. 12 Pierderea poftei de mâncarea sau slăbirea fără ținerea unei diete (%)
Un alt motiv după care ne putem da seama dacă o persoană este depresivă este pierderea interesului pentru activitățile zilnice. Din fericire, la această întrebare au răspuns 28 de persoane cu NU și 22 de persoane cu DA (fig. 13) .
Fig.13 Pierderea interesului pentru activitățile zilnice (%)
În urma aplicării chestionarelor pe persoanele vârstnice pensionate am constatat, 37 de persoane au răspuns că au sentimente de izolare, iar restul- cele 13 persoane au spus că nu există, astfel se adeverește prima ipoteză conform căruia ieșirea la pensie poate determina izolarea socială (fig. 14) .
Fig. 14 Existența sentimentelor de izolare (%)
Cei care au răspuns afirmativ, la întrebarea În prezent, vă simțiți izolat? , au răspuns și care sunt motivele apariției acestui sentiment de izolare.La această întrebare 18 persoane au răspuns că una din cauzele izolării este lipsa comunicării cu familia, 12 persoane au răspuns lipsa comunicării cu prietenii, iar 7 spun că se simt inutili, ceea ce indică o stimă de sine scăzută (fig. 15).
Fig. 15 Principala cauză a sentimentului de izolare (%)
Persoanele care au răspuns la acest chestionar, au răspuns și la întrebarea „Cum credeți că va fi viitorul dvs. ? ”, dintre care 26 de persoane au răspuns că se vor descurca, 17 persoane au răspuns că nu cred că se vor descurca în viitor, iar 7 persoane au răspuns că nu mai au niciun viitor (fig. 16).
Fig. 16 Viziunea asupra viitorului (%)
Satisfacerea nevoilor de către venitul persoanelor vârstnice și ajutorul primit de la administrația publică locală
Din nefericire, Administrația publică locală nu a ajutat foarte mult persoane intervievate, ci doar 17 persoane din cele 50, au beneficiat de ajutor din partea Administrației publice locale și 33 de persoane nu au beneficiat de ajutor deși se aflau în situații de dificultate (fig. 17).
Fig. 17 Existența ajutorului primit de la administrația publică locală (%)
Cei care au răspuns afirmativ la întrebarea Administrația publică locală v-a ajutat într-un fel? au răspuns în ce a constat acest ajutor. Patru persoane au beneficiat de ajutor de întreținere, 9 persoane au luat parte la activitățile de socializare pentru pensionari, iar ceilalți 4 au beneficiat de ajutor constând în alimente. Astfel, Administrația Publică locală a contribuit la rezolvarea problemelor de tip material, precum și la rezolvarea problemelor de tip social (fig. 18).
Fig. 18 În ce a constat acordarea ajutorului de către administrația publică locală (%)
Am vrut să văd și care este venitul persoanelor intervievate. Din lotul de 50 de persoane, 3 au răspuns că au venitul până la 300 Ron inclusive, 4 persoane au răspuns că au venitul cuprins între 301-500 Ron, 6 persoane au venitul cuprins între 501-700 Ron, 27 de persoane au venitul cuprins între 701-100 Ron, iar 10 persoane au venitul peste 1000 Ron (fig. 19) .
Fig. 19 Venitul persoanelor intervievate (%)
După obținerea informațiilor referitoare la venit am vrut să văd care sunt cheltuielile considerate de către persoanele pensionate ca fiind prioritare. În urma primirii răspunsurilor acestora : 26 persoane au răspuns că cei mai mulți bani se duc pe întreținere, 7 persoane au răspuns că cei mai mulți bani se duc pe alimente, 14 persoane au răspuns că cei mai mulți bani se duc pe medicamente, iar 3 persoane au alte cheltuieli, s-a confirmat ipoteza a treia „Cu cât nivelul veniturilor ( a pensiei în special) scade, cu atât crește grija față de rezolvarea problemelor personale și ale familiei”, priotar pentru aceștia fiind achitarea întreținerii, pentru a asigura liniștea familiei și a propriei persoane (fig. 20).
Fig. 20 Cheltuirea celor mai mulți bani (%)
În continuare am vrut să văd în ce măsură veniturile pot satisface nevoile persoanelor pensionate referitoare la alimente (fig. 20a), la medicamente (fig. 20b), la îmbrăcăminte (fig. 20c), la întreținere (fig. 20d) precum și apariția altor cheltuieli (fig. 20e).
Satisfacerea nevoilor referitoare la alimente. În acest caz, nicio persoană nu își satisface în totalitate nevoile referitoare la alimente, 2 persoane au răspuns în foarte mare măsură, 13 au răspuns în mare măsură, 26 persoane au răspuns potrivit, 7 persoane au răspuns în mică măsură, iar în foarte mică măsură au răspuns 2 persoane, iar nicio persoană nu a ales ca variantă de răspuns deloc (fig. 20a).
Fig. 20a În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la alimente (%)
satisfacerea nevoilor referitoare la medicamente. În acest caz, nicio persoană nu își satisface în totalitate nevoile referitoare medicamente, 2 persoane au răspuns în foarte mare măsură, 15 au răspuns în mare măsură, 20 persoane au răspuns potrivit, 10 persoane au răspuns în mică măsură, iar în foarte mică măsură au răspuns 3 persoane, iar nicio persoană nu a răspuns că nu își poate satisface deloc nevoia referitoare la medicamente (fig. 20b).
Fig. 20b În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la medicamente (%)
satisfacerea nevoilor referitoare la îmbrăcăminte. În acest caz, nicio persoană nu își satisface în totalitate nevoile referitoare medicamente,nici în foarte mare măsură, 3 persoane au răspuns în mare măsură, 12 persoane au răspuns potrivit, 15 persoane au răspuns în mică măsură, iar în foarte mică măsură au răspuns 14 persoane, iar 6 persoane au răspuns că nu își poate satisface deloc nevoia referitoare la îmbrăcăminte (fig. 20c).
Fig. 20c În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la îmbrăcăminte (%)
Satisfacerea nevoilor referitoare la întreținere. În acest caz, 3 persoane au răspuns că își pot satisface în totalitate nevoile referitoare medicamente,2 persoane au răspuns în foarte mare măsură, 13 persoane au răspuns în mare măsură, 23 persoane au răspuns potrivit, 6 persoane au răspuns în mică măsură, iar în foarte mică măsură au răspuns 3 persoane, iar nicio persoană nu a răspuns că nu își poate satisface deloc nevoia referitoare la întreținere (fig. 20d).
Fig. 20d În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la întreținere (%)
satisfacerea nevoilor atunci când își fac apariția alte cheltuieli. În acest caz, nicio persoană nu își satisface în totalitate nevoile atunci când își fac apariția alte cheltuieli, 1 persoană a răspuns în foarte mare măsură, 1 persoană a răspuns în mare măsură, 4 persoane au răspuns potrivit, 13 persoane au răspuns în mică măsură, iar în foarte mică măsură au răspuns 14 persoane, iar 17 persoane au răspuns că nu își poate satisface deloc alte nevoi (fig. 20e).
Fig. 20e În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la apariția altor cheltuieli (%)
Putem observa, că cei care au răspuns la chestionare, pun accentul mai mult pe cheltuirea veniturilor pe alimente, pe întreținere, pe medicamente, lăsând la o parte satisfacerea nevoii referitoare la îmbrăcăminte.
În urma aplicării acestui chestionar, am constatat că după pensionare venitul scade, iar dacă înainte de pensionare persoanele își permiteau să utilizeze banii pentru a-și putea satisface toate nevoile și să meargă în concediu, acum, după pensionare, aceștia nu mai pot face acest lucru, datorită diminuării venitului în urma pensionării . Din 50 de persoane chestionate, 36 au răspuns că după achitarea tuturor cheltuielilor necesare pentru a-și satisface nevoile de bază, aceștia nu le mai rămân bani pentru a putea să îi cheltuie așa cum își doresc aceștia, iar 14 persoane își pot cheltui venitul după cum doresc aceștia (fig. 21).
Fig. 21 Cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia (%)
Am dorit să aflu și dacă aceștia au și alte surse de venit, în afara pensiei și dacă există, care este sursa lui. Din cele 50 de persoane asupra cărora am aplicat chestionarul, 21 au spus că au și alte surse de venit, iar 29 de persoane ca nu au alte surse de venit (fig. 22). Din cele 21 de persoane care au răspuns afirmativ, au răspuns și care este altă sursă de venit: 8 persoane sunt angajate, pe ceilalți 8 îi ajută familia, iar 5 persoane au alte surse:chirii, vânzarea pământului din altă localitate (fig. 23).
Fig. 22 Existența altor surse de venit (%)
Fig. 23 Proveniența altor surse de venit (%)
Persoanele vârstnice, care au ieșit la pensie, se confruntă cu probleme grave, atât sociale , cât și economice. Aceștia au o nevoie accentuată de a primi mai mult ajutor, atât din partea Administrației Publice Locale, cât și de sprijinul familiei și al prietenilor. În urma obținerii informațiilor de la persoanele intervievate, s-a confirmat ipoteza a doua : „ Dacă pensionarea duce la scăderea veniturilor, atunci este posibil ca stresul persoanelor pensionate să crească”.
Ipoteza a patra nu a fost confirmată „Dacă nu există suficient sprijin din partea statului pentru pensionarii cu venituri mici, atunci nivelul de viață al acestora se degradează”.
Cap. IV Analiza studiilor de caz
În urma aplicării studiilor de caz am constatat care sunt problemele cu care se confruntă persoanele după încetarea activității profesionale.
Problemele comune identificate în urma aplicării studiilor de caz sunt:
probleme financiare, datorate venitului insuficient pentru a satisface toate nevoile persoanelor intervievate.Nivelul scăzut de trai este o problemă de actualitate, pensionarii făcând și ei parte din categoria celor afectați de acest fenomen. Venitul vârstnicilor este unul foarte scăzut în comparație cu venitul acestora înainte de pensionare. La această vârstă și cu acest venit, pensionarii se confruntă cu probleme financiare grave. Aceștia nu își mai permit să plece în vacanță, persoanele din această categorie preferă să cheltuie banii surveniți din pensie pe produsele care satisfac nevoile de bază ale omului, deși sunt și cazuri în care venitul nu acoperă nici măcar aceste cheltuieli. Persoanele pensionate cu venituri mici trebuie să aleagă între medicamente și alimente, de multe ori aceștia aleg medicamentele. Venitul scăzut îi afectează și din punct de vedere alimentar, majoritatea fiind malnutriți. Având un venit mic , pensionarii nu își pot asigura o masă cu carne sau pește, legume și fructe proaspete, un regim alimentar adecvat și necesar pentru această categorie de vârstă.
probleme sociale, cauzate fie de problemele financiare ( având un venit mic, persoana este nevoită să se angajeze pentru a beneficia de un venit suplimentar sau sunt nevoiți să accepte situația în care unul din soți trebuie să traiască în altă țară pentru a asigura un venit suplimentar), fie de probleme medicale ( probleme datorate de apariția complicațiilor diabetului sau de dependența de alcool, astfel persoanele intervievate nu mai pot intra în contact direct cu celelalte persoane, fie sunt părăsite de acestea).
În ultimul studiu de caz au fost identificate mai multe nevoi și probleme, care necesită rezolvarea imediată prin acordarea de sprijin specializat pentru a se vindeca de dependența de alcool și angajarea fiului pentru a beneficia de un venit suplimentar necesar pentru a rezolva problemele referitoare la lipsa curentului electric și a apei potabile.
Cap. V Concluzii și propuneri
5.1 Concluzii
Prin realizarea acestei cercetări am dorit să aflu care sunt efectele socio-economice ale pensionării, precum și nevoile și problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice.
Această cercetare a pornit de la patru ipoteze.
Prima ipoteză conform căreia „ Ieșirea la pensie ( ieșirea din activitatea profesională ) poate determina izolarea socială” a fost confirmată. După ce persoanele își încheie activitatea socială, aceștia au tendința de a se izola, acest fenomen datorându-se faptului că aceste persoane fie nu știu acum cum să își organizeze timpul, fie datorită apariției sentimentului de inutilitate, sentiment care imprimă un caracter tragic, de tristețe și sentimente de frustrare, fie își fac apariția stările depresive care perturbă relațiile individului cu cei din jurul său și se creează fenomene de dezadaptare.
Cei care își încheie activitatea socială se simt triști, depresivi, de aceea este necesar sprijinul familiei.
A doua ipoteză „Dacă pensionarea duce la scăderea veniturilor, atunci este posibil ca stresul persoanelor pensionate să crească” a fost deasemenea confirmată. Înainte de pensionare, aceste persoane aveau venitul mai mare și erau obișnuiți să cheltuie mai mult, însă după pensionare, venitul acestora a scăzut, iar aceștia sunt nevoiți să se limiteze și să își stabilească alte priorități. Există unele cazuri, în care venitul acestora scade foarte mult, astfel încât aceștia nu își pot satisface nici măcar nevoile de bază, de alte cheltuieli după propriile dorințe nici nu se pune problema. Este normal, ca persoanele obișnuite cu venitul mai mare să aibă un stres mai ridicat, după scăderea acestuia.
Deasemenea și a treia ipoteză a fost confirmată „Cu cât nivelul veniturilor ( a pensiei în special ) scade, cu atât crește grija față de rezolvarea problemelor personale și ale familiei”. Nivelul veniturilor fiind mai scăzut, persoanele încep să își facă griji, griji referitoare la problemele personale și ale familiei, precum și la nivelul de trai al acestora, nivel care va fi mai scăzut. În acest caz, ar fi necesar sprijinul asistenților sociali pentru ca aceste persoane să reușească să ducă un trai decent și o viață lipsită de griji.
Ultima ipoteză nu a fost confirmată „Dacă nu există suficient sprijin material din partea statului pentru pensionarii cu venituri mici, atunci nivelul de viață al acestora se degradează”.
În urma aplicării studiului de caz am descoperit care sunt principalele probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice, și anume:
-probleme financiare, datorate lipsei unui venit care să le asigure un trai decent, venit care să satisfacă nevoile de bază ale acestora;
-probleme sociale : lipsa comunicării cu persoanele din exterior este o problemă cu care se confruntă această categorie de populație;
-probleme familiale : lipsa comunicării cu familia este o altă problemă cu care se confruntă persoanele vârstnice. Datorită comportamentului persoanelor vârstnice, familiile acestora preferă să îi părăsească, lăsându-i să se descurce singuri.
După opinia mea, majoritatea populației vârstnice continuă să nu dispună de resurse financiare suficiente pentru o viață decentă și în consecință calitatea vieții acestei categorii de vârstă înregistrează o degradare continuă.
Cheltuielile pentru întreținerea locuinței, plata alimentelor și a serviciilor de sănătate sunt prioritare, în timp ce preocupările pentru participarea la viața socială rămân marginale, iar sprijinul concret din partea Administrației Publice, precum și a statului nu există.
5.2 Propuneri
În urma cercetării realizate formulez următoarele propuneri:
pregătirea persoanelor înainte ca acestea să devină pensionare, pregătire ce constă în cursuri de educare a acestora cum să își organizeze timpul după pensionare;
familia să conștientizeze cât este de important sprijinul acestora pentru persoanele pensionate;
Administrația Publică Locală să organizeze mai multe activități pentru persoanele de vârsta a treia;
pentru ca sentimentul inutilității să dispară, persoanele vârstnice se pot oferi ca și voluntari în diverse campanii sau să lucreze în continuare, ceva ușor care să nu ii solicite prea mut;
asistenții sociali să ofere consiliere și familiilor persoanelor vârstnice pentru ca aceștia să îi înțeleagă și să îi susțină;
să se organizeze diferite cursuri pentru persoanele vârstnice;
BIBLIOGRAFIE
Andrioni F., Repere metodologice în asistența socială- Tehnici și metode de investigație și intervenție aistențială, Editura Focus, 2009.
Andrioni F. , Hirghiduș I., Tehnici de intervenție în asistența socială- suport de curs, 2010.
Bistriceanu Ghe. B., Sistemul asigurărilor din România, Editura Economică, București, 2002.
Ciocodeică V. și Fulger V., Metode și tehnici de cercetare sociologică, Editura Focus, 2002.
Crețu T., Psihologia vârstelor, Editura Polirom, , 2009.
Denizia Gal, Dezvoltarea umană și îmbătrânirea, Editura Presa Universitară Clujeană, , 2001.
Fontaine R., Psihologia îmbătrânirii, Editura Polirom, Iași, 2008.
Fulger V. , Metodologia Cercetării în științele socio-umane, suport de curs, Petroșani, 2010.
Miftode V., Dimensiuni ale asistenței sociale. Forme și strategii de protecție a grupurilor defavorizate, Editura Eidos, București 1995.
Miftode V., Tratat de asistență socială-Protecția populațiilor specifice și automarginalizate, Editura Lumen, Iași, 2010.
Munteanu A., Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții, Editura Eurobit, Timișoara, 2004.
Neamțu G., (coord.) , Tratat de asistență socială, Editura Polirom, , 2003.
Pop L.M., Dicționar de Politici Sociale, Editura Expert, București, 2002.
Pop L.M., Politici sociale. Elemente de teorie, analiză și evaluare a politicilor sociale, Editura Economică, București 2005.
Sion G., Psihologia vârstelor, Editura Fundației României de Mâine, București, 2007.
Șchiopu U., Verza E., Psihologia vărstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995.
Verza E., Psihologia vârstelor, Editura Hyperion, București, 1993.
Zapodeanu Monica, “Modificări bio-psiho-sociale caracteristice vârstei a III-a și influențele asupra dezvoltării de relații interpersonale”, Revista de Asistență și Mediere socială, Iași, 2001.
ANEXE
Anexa 1.
Chestionar
Stimată doamnă/ Stimate domn,
Doresc să realizez un studiu asupra efectelor socio-economice ale pensionării.În acest sens doresc să vă adresez câteva întrebări, la care aș dori să îmi răspundeți sincer. Menționez că aceste date au caracter confidențial și le voi folosi doar în scopul cercetării mele statistice. Vă mulțumesc!
Ce vă place să faceți cel mai mult?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Cu cine locuiți?
2.1. □ cu soțul/ soția și copii
2.2. □ numai cu soțul/ soția
2.3. □ numai cu copilul
2.4. □ singur/singură
2.5. □ cu alte persoane
Cum sunt relațiile dumneavoastră cu familia?
3.1. □ Foarte bune
3.2. □ Bune
3.3. □ Potrivite
3.4. □ Rele
3.5. □ Foarte rele
3.6. □ Nu păstrez legătura cu familia
Cât de importante sunt activitățile de socializare pentru dumneavoastră?
4.1. □ Foarte importante
4.2. □ Importante
4.3. □ Potrivite
4.4. □ Neimportante
4.5. □ Foarte neimportante
Ce fel de pensie vi se acordă?
5.1. □ Pensia pentru munca depusă și limita de vârstă
5.2. □ Pensia de invaliditate
5.3. □ Pensia de urmaș
5.4. □ Pensia anticipată
5.5. □ Pensia anticipată parțial
Care credeți că ar trebui sa fie vârsta optimă de pensionare?
6.1. □ 45-50 ani
6.2. □ 51-60 ani
6.3. □ 60-65 ani
6.4. □ Peste 65 de ani
Care este cel mai important lucru care s-a schimbat în viața dumneavoastră după pensionare?
7.1. □ Situația financiară
7.2. □ Relațiile sociale
7.3. □ Preocupările mele
7.4. □ Starea de sănătate
7.5. □ Altceva: ……………………………………………………………………………………..
Ați păstrat legătura cu foștii colegi de muncă?
8.1. □ Da
8.2. □ Nu
Administrația publică locală v-a ajutat într-un fel?
9.1. □ Da
9.2. □ Nu
Dacă da, în ce a constat ajutorul?
10.1. □ Ajutor de întreținere (ajutor de încălzire, reducere la factura de lumină)
10.2. □ Organizare de diferite activități de socializare pentru pensionari
10.3. □ Distribuire de alimente
10.4. □ Alt ajutor…………………………………………………………………………………………….
Pe ce anume cheltuiți cei mai mulți bani?
6.1. □ Întreținere
6.2. □ Alimente
6.3. □ Medicamente
6.4. □ Alte……………………………………………………………………………………………………
În ce măsură veniturile pot satisface nevoile dumneavoastră?
La sfârșitul fiecărei luni, după ce toate plățile au fost făcute, mai rămân bani în bugetul dumneavoastră pentru a-l folosi după cum doriți?
13.1. □ Da
13.2. □ Nu
Aveți o dispoziție tristă?
14.1. □ Niciodată
14.2. □ Rar
14.3. □ Nici rar, nici des
14.5. □ Deseori
14.6. □ Întotdeauna
V-ați pierdut pofta de mâncare sau ați slăbit fără să țineți o dietă?
15.1. □ Da
15.2. □ Nu
V-ați pierdut interesul pentru activitățile zilnice ?
16.1. □ Da
16.2. □ Nu
Aveți și alte surse de venit?
17.1. □ Da
17.2. □ Nu
De unde aveți și alte surse de venit? (vor răspunde doar cei care au răspuns afirmativ la întrebarea 17 )
18.1. □ Sunt și angajat
18.2. □ Mă ajută familia
18.3. □ Alte surse…………………………………………………………..
În prezent, vă simțiți izolat?
19.1. □ Da
19.2. □ Nu
Care este principala cauză a acestui sentiment de izolare? (vor răspunde doar cei care au răspuns afirmativ la întrebarea 19 )
20.1. □ Lipsa comunicării cu familia
20.2. □ Lipsa comunicării cu prietenii
20.3. □ Sentimentul inutilității
20.4. □ Altceva………………………………………………………………
Cum credeți că va fi viitorul dvs.?
21.1. □ Cred că mă voi descurca bine
21.2. □ Nu sunt sigur că mă voi descurca
21.3. □ Nu cred că mai am un viitor
Sexul:
22.1. □ Masculin
22.2. □ Feminin
Vârsta:
23.1. □ Între 45-50 ani
23.2. □ Între 51-55 ani
23.3. □ Între 56-60 ani
23.4. □ Peste 60 ani
Studii :
24.1. □ Gimnaziu
24.2. □ Liceu
24.3. □ Postliceală
24.4. □ Facultate
Venit:
25.1. □ Până la 300 lei, inclusiv
25.2. □ Între 301-500 lei
25.3. □ Între 501-700 lei
25.4. □ Între 701-1000 lei
25.5. □ Peste 1000 lei
Anexa 2.
Tabele secundare de prelucrare a datelor
Tabel nr. 1 Întrebarea numărul 1: Petrecerea timpului liber
Tabel nr. 2 Întrebarea numărul 2: Persoanele cu care se locuiește
Tabel nr. 3 Întrebarea numărul 3: Tipul de relație cu familia
Tabel nr. 4 Întrebarea numărul 4 : Importanța activităților sociale
Tabel nr. 5 Întrebarea numărul 5 : Tipul de pensie primit
Tabel nr. 6 Întrebarea numărul 6 : Vârsta optimă de pensionare
Tabel nr. 7 Întrebarea numărul 7 : Schimbarea survenită după pensionare
Tabel nr. 8 Întrebarea numărul 8 : Păstrarea legăturii cu foștii colegi de muncă
Tabel nr. 9 Întrebarea numărul 9: Existența ajutorului primit de la administrația publică locală
Tabel nr. 10 Întrebarea numărul 10 : În ce a constat acordarea ajutorului de către
administrația publică locală
Tabel nr. 11 Întrebarea numărul 11 : Cheltuirea celor mai mulți bani
Tabel nr. 12 Întrebarea numărul 12: În ce masură veniturile pot satisface nevoile
În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la alimente
În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la medicamente
În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la îmbrăcăminte
În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la întreținere
În ce masură veniturile pot satisface nevoile persoanelor pensionate atunci când își fac apariția și alte cheltuieli
Tabel nr. 13 Întrebarea numărul 13: Cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia
Tabel nr. 14 Întrebarea numărul 14: Frecvența existenței unei dispoziții triste
Tabel nr. 15 Întrebarea numărul 15 : Pierderea poftei de mâncarea sau slăbirea fără ținerea unei diete
Tabel nr. 16 Întrebarea numărul 16 : Pierderea interesului pentru activitățile zilnice
Tabel nr. 17 Întrebarea numărul 17 : Existența altor surse de venit
Tabel nr. 18 Întrebarea numărul 18 : Proveniența altor surse de venit
Tabel nr. 19 Întrebarea numărul 19 : Existența sentimentelor de izolare
Tabel nr. 20 Întrebarea numărul 20 : Principala cauză a sentimentului de izolare
Tabel nr. 21 Întrebarea numărul 21 : Viziunea asupra viitorului
Tabel nr. 22 Întrebarea numărul 22 : Sexul persoanelor intervievate
Tabel nr. 23 Întrebarea numărul 23 : Vârsta persoanelor invervievate
Tabel nr. 24 Întrebarea numărul 24 : Studiile persoanelor intervievate
Tabel nr. 25 Întrebarea numărul 25 : Venitul persoanelor intervievate
Anexa 3.
Corelații
Tabelul de corelație nr. 26 Corelarea Petrecerea timpului liber cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 27 Corelarea Tipul de relației cu familia cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 28 Corelarea Importanța activităților sociale cu variabila
Sex
Tabelul de corelație nr. 29 Corelarea Schimbarea survenită după pensionare cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 30 Corelarea Cheltuirea celor mai mulți bani cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 31 Corelarea cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 32 Corelarea Frecvenți unei dispoziții triste cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 33 Corelarea Pierderea poftei de mâncare sau slăbirea fără ținerea unei diete cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 34 Corelarea Pierderea interesului pentru activitățile zilnice cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 35 Corelarea Existența sentimentului de izolare cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 36 Corelarea Cauza principală a sentimentului de izolare cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 37 Corelarea Viziunea asupra viitorului cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 38 Corelarea Petrecerea timpului liber cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 39 Corelarea Tipul de relație cu familia cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 40 Corelarea Importanța activităților sociale cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 41 Corelarea Schimbarea survenită după pensionare cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 42 Corelarea Cheltuirea celor mai mulți bani cu variabila vârstă
Tabelul de corelație nr. 43 Corelarea Cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia cu variabila vârstă
Tabelul de corelație nr. 44 Corelarea Frecvența existenței unei dispoziții triste cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 45 Corelarea Pierderea poftei de mâncarea sau slăbirea fără ținerea unei diete cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 46 Corelarea Pierderea interesului pentru activitățile zilnice cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 47 Corelarea Existența sentimentelor de izolare cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 48 Corelarea Principala cauză a sentimentului de izolare cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 49 Corelarea Viziunea asupra viitorului cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 50 Corelarea Petrecerea timpului liber cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 52 Corelarea Tipul de relație cu familia cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 53 Corelarea Importanța activităților sociale cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 54 Corelarea Schimbarea survenită după pensionare cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 55 Corelarea Cheltuirea celor mai mulți bani cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 56 Corelarea Cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 57 Corelarea Frecvența existenței unei dispoziții triste cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 58 Corelarea Pierderea poftei de mâncarea sau slăbirea fără ținerea unei diete cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 59 Corelarea Pierderea interesului pentru activitățile zilnice cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 60 Corelarea Existența sentimentelor de izolare cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 61 Corelarea Principala cauză a sentimentului de izolare cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr.62 Corelarea Viziunea asupra viitorului cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 63 Corelarea Petrecerea timpului liber cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 64 Corelarea Tipul de relație cu familia cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 65 Corelarea Importanța activităților sociale cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 66 Corelarea Schimbarea survenită după pensionare cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 67 Corelarea Cheltuirea celor mai mulți bani cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 68 Corelarea Cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 69 Corelarea Frecvența existenței unei dispoziții triste cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 70 Corelarea Pierderea poftei de mâncarea sau slăbirea fără ținerea unei diete cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr.71 Corelarea Pierderea interesului pentru activitățile zilnice cu
variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 72 Corelarea Existența sentimentulu de izolare cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 73 Corelarea Principala cauză a sentimentului de izolare cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr.74 Corelarea Viziunea asupra viitorului cu variabila Studii
Anexa 4.
Studii de caz
Obiectivul studiilor de caz a fost evidențierea nevoilor persoanelor vârstnice, precum și identificarea efectelor socio-economice ale pensionării.
4.1 Studiul de caz I
Date despre beneficiar:
A.T., 60 ani, persoană vârstnică pensionară.
A.T. are vârsta de 60 de ani și locuiește în Municipiul Vulcan, județul Hunedoara. Doamna A. T. s-a născut în județul Gorj în 1954 la 3 ianuarie. Soțul acesteia a decedat acum 5 ani. Locuiește singură într-un apartament cu 2 camere. Aceasta are 2 fiice: A. A. și A. N. , cu care nu păstrează legătura de la înmormântarea soțului ei – A. I.
Istoricul social:
D-na A.T. înainte de vârsta de pensionare era o femeie energică și reușea să se ocupe singură de treburile gospodărești, însă acum nu se mai poate gospodări singură. Datorită unei complicații survenite în urma diabetului, piciorul fiindu-i afectat de către artrită, se deplasează mai greu. O vecină o ajută cu cumpăraturile și treburile mai grele, pe care aceasta nu se descurcă să le facă singură.
Venitul beneficiarului:
D-na A. T. s-a pensionat în urmă cu 10 ani, având o pensie de 700 RON, iar în urma pensionării a rămas casnică ocupându-și timpul cu pasiunea sa pentru croitorie. În acest mod, reușește să își sporească veniturile, astfel reușind să își acopere toate cheltuielile și să își achite ratele bancare făcute pentru a-și înmormânta soțul.
Situația familială:
D-na A. T. are 2 fiice.
A. A. este primul copil, are vârsta 43 de ani și este stabilită în județul Gorj. Aceasta lucrează ca administrator la propria pensiune. Este căsătorită cu M. și au împreună un băiat de 19 ani –S.
A. N. este a doua fiică și are vârsta de 41 de ani. Aceasta locuiește în Municipiul Vulcan, județul Hunedoara. Momentan aceasta este casnică. A. N. este căsătorită cu G. și au împreună 2 copii: o fiică de 11 ani- A, și un băiat de 23 de ani –M.
Acestea nu mai păstrează legătura cu mama în urma unor neînțelegeri la înmormântarea tatălui lor.
Nevoi și probleme identificate:
În primul rând, aș vrea să menționez nevoile sociale ale doamnei A. T. . După ce toată viața ei a fost înconjurată de multe persoane, atât la locul de muncă cât și acasă, acum îi este foarte greu să locuiască singură, mai ales acum la bătrânețe și simte nevoia să comunice cu cineva, să aibă pe cineva alături de ea o mare parte din timp. Aceasta încearcă să socializeze cu persoanele care apelează la serviciile acesteia și cu vecina care o ajută cu cumpărăturile. Ar avea nevoie și de fiicele ei pentru a o ajuta și discuta cu ele.
În al doilea rând sunt nevoile medicale, iar aici pe lângă medicamente, pe care nu uită să le ia niciodată, deși are multe de luat, ar avea nevoie de un control mai amănunțit la piciorul afectat de artrită. Neputându-se deplasa singură a amânat un control mai amănunțit, piciorul este acum într-o stare gravă.
Din punct de vedere financiar, ar avea nevoie de o sumă mai ridicată de bani, pentru a putea ține un regim alimentar adecvat problemei de sănătate pe care aceasta o are, aceasta recunoscând că nu își permite să îl țină în totalitate. Cum copii nu o ajută în niciun fel, A. T. se descurcă foarte greu cu plătirea întreținerii, medicamentelor, a ratelor la bancă.
Din punct de vedere tehnic, d-na A. T. Are posibilitatea de a asculta o știre de ultimă oră, mijloacele de informare al acesteia fiind televizorul prin cablul. Deține și un telefon mobil, pentru a putea păstra legătura cu vecina sa și speră în fiecare zi ca fiicele ei să o sune.
Concluzie :
Problemele de sănătate și lipsa unei relații cu fiicele sale sunt problemele cu care se confruntă A.T. în prezent.
4.2 Studiul de caz II
Date beneficiar :
M.L. , 48 de ani, pensionar.
M.L. are vârsta de 48 de ani și locuiește în Municipiul Vulcan, județul Hunedoara.
Istoricul social:
D-nul M.L. s-a născut în județul Botoșani, la 15 februarie 1966, iar după căsătorie, acesta a venit în județul Hunedoara pentru a se angaja la E.M. Vulcan.
Acesta are o fiică – P.L. , care este plecată să studieze în Timișoara și o soție- V.L., aceasta fiind plecată la muncă, în străinătate, în Italia. Acum, d-nul M.L. locuiește singur într-un apartament cu 2 camere.
Venitul beneficiarului:
D-nul M.L. s-a pensionat în urmă cu 3 ani, având o pensie de 1650 Ron, însă după pensionare datorită faptului că venitul nu îi ajungea să acopere cheltuielile, acesta s-a angajat ca și paznic la o mină din localitate.
Situația familială:
P.L. este fiica domnului , și este studentă în anul II la Facultatea de Litere, din cadrul Universității din Timișoara.
Soția acestuia – V.L. este plecată la muncă în străinătate, din anul 2010 și vine acasă doar de sărbători sau își cheamă soțul și fiica în vacanțe la ea. Aceasta ține legătura cu familia prin telefon sau pe internet, prin diferite programe: Skype sau Yahoo Messenger.
Nevoile și problemele identificate:
În primul rând, aș vrea să menționez nevoile sociale ale d-nului M.L. De când fiica și soția acestuia au plecat de acasă, acesta simte nevoia de a vorbi mai des cu familia și cu prietenii lui, cu care nu mai are așa mult timp să se întâlnească.
Din punct de vedere medical, nu are nevoie de îngrijiri medicale permanente sau de medicamente, acesta fiind sănătos.
În ceea ce privește situația financiară, se descurcă, spunând că acum, după pensionare se descurcă puțin mai greu, având cheltuieli mari cu Facultatea fiicei sale, însă nu se plânge, spunând că alții au mai multe probleme financiare decât el.
Din punct de vedere tehnic, d-nul M.L. are posibilitatea de a asculta și a vedea o știre de ulimă oră, mijloacele de informare fiind televizorul, calculatorul precum și telefonul.
Concluzie:
Cea mai mare problemă cu care se confruntă d-nul. M.L. este lipsa unei familii unite, acesta fiind mai mult timp singur, decât alături de ea, cât despre situația financiară,pot spune că este una modestă, fiind suficientă pentru a-și satisface nevoile de bază.
4.3 Studiul de caz III
Date beneficiar:
V.D., 57 ani, pensionară.
V.D. are vârsta de 57 ani și locuiește în Municipiul Vulcan, Judeșul Hunedoara.
D-na. V.D. s-a născut în judeșul Hunedoara, la 27 mai 1957. Aceasta locuiește alături de fiul ei într-o garsonieră.
Istoricul social:
Înainte de pensionare d-na. V.D. era o femeie energică, care se ocupa de creșterea și educarea fiului său, însă acum totul s-a schimbat. Aceasta consumă frecvent alcool alături de fiul său.
Venitul beneficiarului:
D-na V.D. s-a pensionat în umră cu 7 ani, avănd o pensie destul de mică, de pănâ în 300 lei, nereușind să își satisfacă nevoile.
Situația familială :
D-na. V.D. are un fiu în vârstă de 35 ani- G.D. Acesta a lucrat la E.M. Vulcan, însă a renunțat. Fiica- A.D. în vârstă de 9 ani și soția acestuia l-au părăsit după ce acesta a renunțat la locul de muncă. Acum , nu mai păstrează legătura cu acestea.
Nevoile și problemele identificate:
În primul rând, problemele sociale ale d-nei V.D. sunt: lipsa comunicării cu prietenii, vecinii, precum și lipsa comunicării cu nora și nepoata acesteia.
În al doilea rănd, problema medicală cu care se confruntă, atât ea, cât și fiul acesteia este alcoolismul. Aceștia ar avea nevoie de ajutor specializat pentru a putea renunșa la consumul de alcool.
Din punct de vedere financiar, aceasta se confruntă cu probleme grave, având lipsuri foarte mari. Ar avea nevoie de un venit mai mare pentru a putea duce un trai decent.
Din punct de vedere tehnic, aceasta are mare lipsuri, și nu mă refer doar la lipsa televizorului, telefonului, calculatorului, ci la curentul elecric, precum și la lipsa apei potabile. D-na. V.D. merge alături de fiul ei, la izvorul din localitate pentru a se aproviziona cu apă potabilă.
Concluzie:
D-na. V.D. are probleme grave financiare și multe lipsuri pentru a putea duce un trai decent de viață precum și prezența alcoolismului, cu care se confruntă atât ea, cât și fiul acesteia. O rezolvare a acestor probleme ar fi angajarea fiului pentru a rezolva problemele financiare, iar pentru a se vindeca de alcoolismul, aceștia ar trebui să se interneze într-un centru de într-ajutorare a persoanelor dependente de alcool.
BIBLIOGRAFIE
Andrioni F., Repere metodologice în asistența socială- Tehnici și metode de investigație și intervenție aistențială, Editura Focus, 2009.
Andrioni F. , Hirghiduș I., Tehnici de intervenție în asistența socială- suport de curs, 2010.
Bistriceanu Ghe. B., Sistemul asigurărilor din România, Editura Economică, București, 2002.
Ciocodeică V. și Fulger V., Metode și tehnici de cercetare sociologică, Editura Focus, 2002.
Crețu T., Psihologia vârstelor, Editura Polirom, , 2009.
Denizia Gal, Dezvoltarea umană și îmbătrânirea, Editura Presa Universitară Clujeană, , 2001.
Fontaine R., Psihologia îmbătrânirii, Editura Polirom, Iași, 2008.
Fulger V. , Metodologia Cercetării în științele socio-umane, suport de curs, Petroșani, 2010.
Miftode V., Dimensiuni ale asistenței sociale. Forme și strategii de protecție a grupurilor defavorizate, Editura Eidos, București 1995.
Miftode V., Tratat de asistență socială-Protecția populațiilor specifice și automarginalizate, Editura Lumen, Iași, 2010.
Munteanu A., Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții, Editura Eurobit, Timișoara, 2004.
Neamțu G., (coord.) , Tratat de asistență socială, Editura Polirom, , 2003.
Pop L.M., Dicționar de Politici Sociale, Editura Expert, București, 2002.
Pop L.M., Politici sociale. Elemente de teorie, analiză și evaluare a politicilor sociale, Editura Economică, București 2005.
Sion G., Psihologia vârstelor, Editura Fundației României de Mâine, București, 2007.
Șchiopu U., Verza E., Psihologia vărstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995.
Verza E., Psihologia vârstelor, Editura Hyperion, București, 1993.
Zapodeanu Monica, “Modificări bio-psiho-sociale caracteristice vârstei a III-a și influențele asupra dezvoltării de relații interpersonale”, Revista de Asistență și Mediere socială, Iași, 2001.
ANEXE
Anexa 1.
Chestionar
Stimată doamnă/ Stimate domn,
Doresc să realizez un studiu asupra efectelor socio-economice ale pensionării.În acest sens doresc să vă adresez câteva întrebări, la care aș dori să îmi răspundeți sincer. Menționez că aceste date au caracter confidențial și le voi folosi doar în scopul cercetării mele statistice. Vă mulțumesc!
Ce vă place să faceți cel mai mult?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Cu cine locuiți?
2.1. □ cu soțul/ soția și copii
2.2. □ numai cu soțul/ soția
2.3. □ numai cu copilul
2.4. □ singur/singură
2.5. □ cu alte persoane
Cum sunt relațiile dumneavoastră cu familia?
3.1. □ Foarte bune
3.2. □ Bune
3.3. □ Potrivite
3.4. □ Rele
3.5. □ Foarte rele
3.6. □ Nu păstrez legătura cu familia
Cât de importante sunt activitățile de socializare pentru dumneavoastră?
4.1. □ Foarte importante
4.2. □ Importante
4.3. □ Potrivite
4.4. □ Neimportante
4.5. □ Foarte neimportante
Ce fel de pensie vi se acordă?
5.1. □ Pensia pentru munca depusă și limita de vârstă
5.2. □ Pensia de invaliditate
5.3. □ Pensia de urmaș
5.4. □ Pensia anticipată
5.5. □ Pensia anticipată parțial
Care credeți că ar trebui sa fie vârsta optimă de pensionare?
6.1. □ 45-50 ani
6.2. □ 51-60 ani
6.3. □ 60-65 ani
6.4. □ Peste 65 de ani
Care este cel mai important lucru care s-a schimbat în viața dumneavoastră după pensionare?
7.1. □ Situația financiară
7.2. □ Relațiile sociale
7.3. □ Preocupările mele
7.4. □ Starea de sănătate
7.5. □ Altceva: ……………………………………………………………………………………..
Ați păstrat legătura cu foștii colegi de muncă?
8.1. □ Da
8.2. □ Nu
Administrația publică locală v-a ajutat într-un fel?
9.1. □ Da
9.2. □ Nu
Dacă da, în ce a constat ajutorul?
10.1. □ Ajutor de întreținere (ajutor de încălzire, reducere la factura de lumină)
10.2. □ Organizare de diferite activități de socializare pentru pensionari
10.3. □ Distribuire de alimente
10.4. □ Alt ajutor…………………………………………………………………………………………….
Pe ce anume cheltuiți cei mai mulți bani?
6.1. □ Întreținere
6.2. □ Alimente
6.3. □ Medicamente
6.4. □ Alte……………………………………………………………………………………………………
În ce măsură veniturile pot satisface nevoile dumneavoastră?
La sfârșitul fiecărei luni, după ce toate plățile au fost făcute, mai rămân bani în bugetul dumneavoastră pentru a-l folosi după cum doriți?
13.1. □ Da
13.2. □ Nu
Aveți o dispoziție tristă?
14.1. □ Niciodată
14.2. □ Rar
14.3. □ Nici rar, nici des
14.5. □ Deseori
14.6. □ Întotdeauna
V-ați pierdut pofta de mâncare sau ați slăbit fără să țineți o dietă?
15.1. □ Da
15.2. □ Nu
V-ați pierdut interesul pentru activitățile zilnice ?
16.1. □ Da
16.2. □ Nu
Aveți și alte surse de venit?
17.1. □ Da
17.2. □ Nu
De unde aveți și alte surse de venit? (vor răspunde doar cei care au răspuns afirmativ la întrebarea 17 )
18.1. □ Sunt și angajat
18.2. □ Mă ajută familia
18.3. □ Alte surse…………………………………………………………..
În prezent, vă simțiți izolat?
19.1. □ Da
19.2. □ Nu
Care este principala cauză a acestui sentiment de izolare? (vor răspunde doar cei care au răspuns afirmativ la întrebarea 19 )
20.1. □ Lipsa comunicării cu familia
20.2. □ Lipsa comunicării cu prietenii
20.3. □ Sentimentul inutilității
20.4. □ Altceva………………………………………………………………
Cum credeți că va fi viitorul dvs.?
21.1. □ Cred că mă voi descurca bine
21.2. □ Nu sunt sigur că mă voi descurca
21.3. □ Nu cred că mai am un viitor
Sexul:
22.1. □ Masculin
22.2. □ Feminin
Vârsta:
23.1. □ Între 45-50 ani
23.2. □ Între 51-55 ani
23.3. □ Între 56-60 ani
23.4. □ Peste 60 ani
Studii :
24.1. □ Gimnaziu
24.2. □ Liceu
24.3. □ Postliceală
24.4. □ Facultate
Venit:
25.1. □ Până la 300 lei, inclusiv
25.2. □ Între 301-500 lei
25.3. □ Între 501-700 lei
25.4. □ Între 701-1000 lei
25.5. □ Peste 1000 lei
Anexa 2.
Tabele secundare de prelucrare a datelor
Tabel nr. 1 Întrebarea numărul 1: Petrecerea timpului liber
Tabel nr. 2 Întrebarea numărul 2: Persoanele cu care se locuiește
Tabel nr. 3 Întrebarea numărul 3: Tipul de relație cu familia
Tabel nr. 4 Întrebarea numărul 4 : Importanța activităților sociale
Tabel nr. 5 Întrebarea numărul 5 : Tipul de pensie primit
Tabel nr. 6 Întrebarea numărul 6 : Vârsta optimă de pensionare
Tabel nr. 7 Întrebarea numărul 7 : Schimbarea survenită după pensionare
Tabel nr. 8 Întrebarea numărul 8 : Păstrarea legăturii cu foștii colegi de muncă
Tabel nr. 9 Întrebarea numărul 9: Existența ajutorului primit de la administrația publică locală
Tabel nr. 10 Întrebarea numărul 10 : În ce a constat acordarea ajutorului de către
administrația publică locală
Tabel nr. 11 Întrebarea numărul 11 : Cheltuirea celor mai mulți bani
Tabel nr. 12 Întrebarea numărul 12: În ce masură veniturile pot satisface nevoile
În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la alimente
În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la medicamente
În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la îmbrăcăminte
În ce masură veniturile pot satisface nevoile referitoare la întreținere
În ce masură veniturile pot satisface nevoile persoanelor pensionate atunci când își fac apariția și alte cheltuieli
Tabel nr. 13 Întrebarea numărul 13: Cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia
Tabel nr. 14 Întrebarea numărul 14: Frecvența existenței unei dispoziții triste
Tabel nr. 15 Întrebarea numărul 15 : Pierderea poftei de mâncarea sau slăbirea fără ținerea unei diete
Tabel nr. 16 Întrebarea numărul 16 : Pierderea interesului pentru activitățile zilnice
Tabel nr. 17 Întrebarea numărul 17 : Existența altor surse de venit
Tabel nr. 18 Întrebarea numărul 18 : Proveniența altor surse de venit
Tabel nr. 19 Întrebarea numărul 19 : Existența sentimentelor de izolare
Tabel nr. 20 Întrebarea numărul 20 : Principala cauză a sentimentului de izolare
Tabel nr. 21 Întrebarea numărul 21 : Viziunea asupra viitorului
Tabel nr. 22 Întrebarea numărul 22 : Sexul persoanelor intervievate
Tabel nr. 23 Întrebarea numărul 23 : Vârsta persoanelor invervievate
Tabel nr. 24 Întrebarea numărul 24 : Studiile persoanelor intervievate
Tabel nr. 25 Întrebarea numărul 25 : Venitul persoanelor intervievate
Anexa 3.
Corelații
Tabelul de corelație nr. 26 Corelarea Petrecerea timpului liber cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 27 Corelarea Tipul de relației cu familia cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 28 Corelarea Importanța activităților sociale cu variabila
Sex
Tabelul de corelație nr. 29 Corelarea Schimbarea survenită după pensionare cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 30 Corelarea Cheltuirea celor mai mulți bani cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 31 Corelarea cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 32 Corelarea Frecvenți unei dispoziții triste cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 33 Corelarea Pierderea poftei de mâncare sau slăbirea fără ținerea unei diete cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 34 Corelarea Pierderea interesului pentru activitățile zilnice cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 35 Corelarea Existența sentimentului de izolare cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 36 Corelarea Cauza principală a sentimentului de izolare cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 37 Corelarea Viziunea asupra viitorului cu variabila Sex
Tabelul de corelație nr. 38 Corelarea Petrecerea timpului liber cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 39 Corelarea Tipul de relație cu familia cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 40 Corelarea Importanța activităților sociale cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 41 Corelarea Schimbarea survenită după pensionare cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 42 Corelarea Cheltuirea celor mai mulți bani cu variabila vârstă
Tabelul de corelație nr. 43 Corelarea Cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia cu variabila vârstă
Tabelul de corelație nr. 44 Corelarea Frecvența existenței unei dispoziții triste cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 45 Corelarea Pierderea poftei de mâncarea sau slăbirea fără ținerea unei diete cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 46 Corelarea Pierderea interesului pentru activitățile zilnice cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 47 Corelarea Existența sentimentelor de izolare cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 48 Corelarea Principala cauză a sentimentului de izolare cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 49 Corelarea Viziunea asupra viitorului cu variabila Vârstă
Tabelul de corelație nr. 50 Corelarea Petrecerea timpului liber cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 52 Corelarea Tipul de relație cu familia cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 53 Corelarea Importanța activităților sociale cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 54 Corelarea Schimbarea survenită după pensionare cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 55 Corelarea Cheltuirea celor mai mulți bani cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 56 Corelarea Cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 57 Corelarea Frecvența existenței unei dispoziții triste cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 58 Corelarea Pierderea poftei de mâncarea sau slăbirea fără ținerea unei diete cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 59 Corelarea Pierderea interesului pentru activitățile zilnice cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 60 Corelarea Existența sentimentelor de izolare cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 61 Corelarea Principala cauză a sentimentului de izolare cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr.62 Corelarea Viziunea asupra viitorului cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 63 Corelarea Petrecerea timpului liber cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 64 Corelarea Tipul de relație cu familia cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 65 Corelarea Importanța activităților sociale cu variabila Venit
Tabelul de corelație nr. 66 Corelarea Schimbarea survenită după pensionare cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 67 Corelarea Cheltuirea celor mai mulți bani cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 68 Corelarea Cheltuirea bugetului rămas după dorința fiecăruia cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 69 Corelarea Frecvența existenței unei dispoziții triste cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 70 Corelarea Pierderea poftei de mâncarea sau slăbirea fără ținerea unei diete cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr.71 Corelarea Pierderea interesului pentru activitățile zilnice cu
variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 72 Corelarea Existența sentimentulu de izolare cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr. 73 Corelarea Principala cauză a sentimentului de izolare cu variabila Studii
Tabelul de corelație nr.74 Corelarea Viziunea asupra viitorului cu variabila Studii
Anexa 4.
Studii de caz
Obiectivul studiilor de caz a fost evidențierea nevoilor persoanelor vârstnice, precum și identificarea efectelor socio-economice ale pensionării.
4.1 Studiul de caz I
Date despre beneficiar:
A.T., 60 ani, persoană vârstnică pensionară.
A.T. are vârsta de 60 de ani și locuiește în Municipiul Vulcan, județul Hunedoara. Doamna A. T. s-a născut în județul Gorj în 1954 la 3 ianuarie. Soțul acesteia a decedat acum 5 ani. Locuiește singură într-un apartament cu 2 camere. Aceasta are 2 fiice: A. A. și A. N. , cu care nu păstrează legătura de la înmormântarea soțului ei – A. I.
Istoricul social:
D-na A.T. înainte de vârsta de pensionare era o femeie energică și reușea să se ocupe singură de treburile gospodărești, însă acum nu se mai poate gospodări singură. Datorită unei complicații survenite în urma diabetului, piciorul fiindu-i afectat de către artrită, se deplasează mai greu. O vecină o ajută cu cumpăraturile și treburile mai grele, pe care aceasta nu se descurcă să le facă singură.
Venitul beneficiarului:
D-na A. T. s-a pensionat în urmă cu 10 ani, având o pensie de 700 RON, iar în urma pensionării a rămas casnică ocupându-și timpul cu pasiunea sa pentru croitorie. În acest mod, reușește să își sporească veniturile, astfel reușind să își acopere toate cheltuielile și să își achite ratele bancare făcute pentru a-și înmormânta soțul.
Situația familială:
D-na A. T. are 2 fiice.
A. A. este primul copil, are vârsta 43 de ani și este stabilită în județul Gorj. Aceasta lucrează ca administrator la propria pensiune. Este căsătorită cu M. și au împreună un băiat de 19 ani –S.
A. N. este a doua fiică și are vârsta de 41 de ani. Aceasta locuiește în Municipiul Vulcan, județul Hunedoara. Momentan aceasta este casnică. A. N. este căsătorită cu G. și au împreună 2 copii: o fiică de 11 ani- A, și un băiat de 23 de ani –M.
Acestea nu mai păstrează legătura cu mama în urma unor neînțelegeri la înmormântarea tatălui lor.
Nevoi și probleme identificate:
În primul rând, aș vrea să menționez nevoile sociale ale doamnei A. T. . După ce toată viața ei a fost înconjurată de multe persoane, atât la locul de muncă cât și acasă, acum îi este foarte greu să locuiască singură, mai ales acum la bătrânețe și simte nevoia să comunice cu cineva, să aibă pe cineva alături de ea o mare parte din timp. Aceasta încearcă să socializeze cu persoanele care apelează la serviciile acesteia și cu vecina care o ajută cu cumpărăturile. Ar avea nevoie și de fiicele ei pentru a o ajuta și discuta cu ele.
În al doilea rând sunt nevoile medicale, iar aici pe lângă medicamente, pe care nu uită să le ia niciodată, deși are multe de luat, ar avea nevoie de un control mai amănunțit la piciorul afectat de artrită. Neputându-se deplasa singură a amânat un control mai amănunțit, piciorul este acum într-o stare gravă.
Din punct de vedere financiar, ar avea nevoie de o sumă mai ridicată de bani, pentru a putea ține un regim alimentar adecvat problemei de sănătate pe care aceasta o are, aceasta recunoscând că nu își permite să îl țină în totalitate. Cum copii nu o ajută în niciun fel, A. T. se descurcă foarte greu cu plătirea întreținerii, medicamentelor, a ratelor la bancă.
Din punct de vedere tehnic, d-na A. T. Are posibilitatea de a asculta o știre de ultimă oră, mijloacele de informare al acesteia fiind televizorul prin cablul. Deține și un telefon mobil, pentru a putea păstra legătura cu vecina sa și speră în fiecare zi ca fiicele ei să o sune.
Concluzie :
Problemele de sănătate și lipsa unei relații cu fiicele sale sunt problemele cu care se confruntă A.T. în prezent.
4.2 Studiul de caz II
Date beneficiar :
M.L. , 48 de ani, pensionar.
M.L. are vârsta de 48 de ani și locuiește în Municipiul Vulcan, județul Hunedoara.
Istoricul social:
D-nul M.L. s-a născut în județul Botoșani, la 15 februarie 1966, iar după căsătorie, acesta a venit în județul Hunedoara pentru a se angaja la E.M. Vulcan.
Acesta are o fiică – P.L. , care este plecată să studieze în Timișoara și o soție- V.L., aceasta fiind plecată la muncă, în străinătate, în Italia. Acum, d-nul M.L. locuiește singur într-un apartament cu 2 camere.
Venitul beneficiarului:
D-nul M.L. s-a pensionat în urmă cu 3 ani, având o pensie de 1650 Ron, însă după pensionare datorită faptului că venitul nu îi ajungea să acopere cheltuielile, acesta s-a angajat ca și paznic la o mină din localitate.
Situația familială:
P.L. este fiica domnului , și este studentă în anul II la Facultatea de Litere, din cadrul Universității din Timișoara.
Soția acestuia – V.L. este plecată la muncă în străinătate, din anul 2010 și vine acasă doar de sărbători sau își cheamă soțul și fiica în vacanțe la ea. Aceasta ține legătura cu familia prin telefon sau pe internet, prin diferite programe: Skype sau Yahoo Messenger.
Nevoile și problemele identificate:
În primul rând, aș vrea să menționez nevoile sociale ale d-nului M.L. De când fiica și soția acestuia au plecat de acasă, acesta simte nevoia de a vorbi mai des cu familia și cu prietenii lui, cu care nu mai are așa mult timp să se întâlnească.
Din punct de vedere medical, nu are nevoie de îngrijiri medicale permanente sau de medicamente, acesta fiind sănătos.
În ceea ce privește situația financiară, se descurcă, spunând că acum, după pensionare se descurcă puțin mai greu, având cheltuieli mari cu Facultatea fiicei sale, însă nu se plânge, spunând că alții au mai multe probleme financiare decât el.
Din punct de vedere tehnic, d-nul M.L. are posibilitatea de a asculta și a vedea o știre de ulimă oră, mijloacele de informare fiind televizorul, calculatorul precum și telefonul.
Concluzie:
Cea mai mare problemă cu care se confruntă d-nul. M.L. este lipsa unei familii unite, acesta fiind mai mult timp singur, decât alături de ea, cât despre situația financiară,pot spune că este una modestă, fiind suficientă pentru a-și satisface nevoile de bază.
4.3 Studiul de caz III
Date beneficiar:
V.D., 57 ani, pensionară.
V.D. are vârsta de 57 ani și locuiește în Municipiul Vulcan, Judeșul Hunedoara.
D-na. V.D. s-a născut în judeșul Hunedoara, la 27 mai 1957. Aceasta locuiește alături de fiul ei într-o garsonieră.
Istoricul social:
Înainte de pensionare d-na. V.D. era o femeie energică, care se ocupa de creșterea și educarea fiului său, însă acum totul s-a schimbat. Aceasta consumă frecvent alcool alături de fiul său.
Venitul beneficiarului:
D-na V.D. s-a pensionat în umră cu 7 ani, avănd o pensie destul de mică, de pănâ în 300 lei, nereușind să își satisfacă nevoile.
Situația familială :
D-na. V.D. are un fiu în vârstă de 35 ani- G.D. Acesta a lucrat la E.M. Vulcan, însă a renunțat. Fiica- A.D. în vârstă de 9 ani și soția acestuia l-au părăsit după ce acesta a renunțat la locul de muncă. Acum , nu mai păstrează legătura cu acestea.
Nevoile și problemele identificate:
În primul rând, problemele sociale ale d-nei V.D. sunt: lipsa comunicării cu prietenii, vecinii, precum și lipsa comunicării cu nora și nepoata acesteia.
În al doilea rănd, problema medicală cu care se confruntă, atât ea, cât și fiul acesteia este alcoolismul. Aceștia ar avea nevoie de ajutor specializat pentru a putea renunșa la consumul de alcool.
Din punct de vedere financiar, aceasta se confruntă cu probleme grave, având lipsuri foarte mari. Ar avea nevoie de un venit mai mare pentru a putea duce un trai decent.
Din punct de vedere tehnic, aceasta are mare lipsuri, și nu mă refer doar la lipsa televizorului, telefonului, calculatorului, ci la curentul elecric, precum și la lipsa apei potabile. D-na. V.D. merge alături de fiul ei, la izvorul din localitate pentru a se aproviziona cu apă potabilă.
Concluzie:
D-na. V.D. are probleme grave financiare și multe lipsuri pentru a putea duce un trai decent de viață precum și prezența alcoolismului, cu care se confruntă atât ea, cât și fiul acesteia. O rezolvare a acestor probleme ar fi angajarea fiului pentru a rezolva problemele financiare, iar pentru a se vindeca de alcoolismul, aceștia ar trebui să se interneze într-un centru de într-ajutorare a persoanelor dependente de alcool.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Efectele Socio Economice ale Pensionarii (ID: 139518)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.