Efectele Restructurării Economice Asupra Populatiei în Municipiul Alexandria

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de geografie

Specializarea Geografia Turismului

Lucrare de licenta

Efectele restructurării economice asupra populației în Municipiul Alexandria

Coordonator stiintific :

Lect.dr. Mihaela Preda Absolvent: Roxana-Alina

Nedelica Motpan

Bucuresti 2016

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………..

Asezare geografica………………………………………………………………………………

Scurt istoric……………………………………………………………………………………..

Capitolul I – Restructurarea economica in municipiul Alexandria

Istoric al economiei in Alexandria………………………………………………….

Evolutia agriculturii…………………………………………………………………

Industria…………………………………………………………………………….

Comertul

Evolutia Comertului…………………………………………………………….

Caracteristicile comertului in prezent………………………………………….

Servicii

Tipuri de servicii……………………………………………………………….

Serviciile inainte si dupa 1989…………………………………………………

Turismul………………………………………………………………………

Capitolul II – Consecintele restructurarii economice asupra populatiei

2.1 Evolutia numarului populatiei din municipiul Alexandria…………………………….

2.2 Evolutia natalitatii in municipiul Alexandria………………………………………….

2.3 Evolutia mortalitatii in municipiul Alexandria ………………………………………

2.4 Piramida pe grupe de varste si sexe (1995, 2011)…………………………………….

2.5 Evolutia numarului de sosiri din municipiul Alexandria……………………………..

2.6 Evolutia numarului de plecari din municipiul Alexandria……………………………

2.7 Evolutia somajului in municipiul Alexandria…………………………………………

Concluzii………………………………………………………………………………….

Introducere

Lucrarea propune o analiza de ansamblu a municipiul Alexandria , avand ca scop ca la finalul lecturii ,cititorul sa ramana cu cateva informatii de baza in ceea ce priveste modul cum a evoluat din perioada comunista si pana astazi intregul oras , dupa cum reiese si din titlu , ce efecte au avut marile schimbari economice care au reorganizat si restructurat activitatea alexandrenilor .

Pentru ca lucrarea sa urmeze un fir logic tocmai pentru intelegerea tuturor informatiilor a fost structurata pe doua mari capitole , fiecare avand la randul sau mai multe subcapitole . Primul urmareste evenimentele economice in ceea ce priveste evolutia agriculturii , a industriei , comertului dar si serviciilor de care dispune orasul Alexandria . Cel de-al doilea capitol se axeaza in principal pe studiul populatiei si care au fost fenomenele demografice care au survenit in urma restructurarii economice , ne referim aici la : evolutia numarului populatiei ,natalitate , mortalitate , structura pe grupe de varsta si sexe , migratia interna dar si international , rata somajului , evolutia populatiei active si inactive , ocupate si neocupate dar si studiul asupra asistatilor sociali pentru o mai buna viziune asupra fenomenului de saracie indelung discutat .In urma acestui studiu asupra vietii alexandrenilor dinainte de 1989 si pana in zilele noastre vom putea observa daca schimbarile de la regimul comunist la cel democratic au avut sau nu efecte benefice asupra populatiei , asupra economiei si in stransa legatura cu aceasta si asupra nivelului de trai al cetatenilor .Fiind cunoscut ca un oras mic din sudul Romaniei , fara prea multe realizari care sa il propulseze in topul municipiilor de judet din tara , Alexandria are un potential de dezvoltare ridicat , fiind localizat in apropiere de capitala ceea ce ar putea ajuta la sporirea investitiilor care ar aduce numeroase locuri de munca locuitorilor , insa acest potential trebuie valorificat , trebuie gandite anumite strategii pentru dezvoltarea economica a orasului. Principalul obiectiv al lucrarii este de a avea o privire de ansamblu asupra schimbarilor ce au afectat populatia din municipiul judetului Teleorman de-a lungul timpului . Evenimentul care a marcat istoria intregii tari si totodata si a Alexandriei a fost caderea regimului comunist condus de Nicolae Ceausescu in anul 1989 atunci cand au existat schimbari majore . Prin analiza graficelor ce vor arata modificarile asupra structurii populatiei vom puteaa analiza principalii factori care au influentat aceste fenomene demografice si tendintele in ceea ce priveste anii urmatori.

Asezare geografica

Municipiul Alexandria este cunoscut la nivelul intregii tari ca fiind cel mai important centru atat politic cat si cultural , administrativ din judetul Teleorman. Este situat pe malul stang al raului Vedea , in campia joasa a Burnasului la altitudini joase ce nu trec de 47 de m. “Din punct de vedere geografic , municipiul Alexandria este situat pe paralela de 43̊ 58̍ latitudine nordica si pe meridianul de 25̊ 20̍ longitudine estica” .Pana in anul 1968, atunci cand orasul devine si municipiu , Alexandria nu putea fi considerat un oras in adevaratul sens al cuvantului deoarece populatia nu depasea treizeci de mii de locuitori iar principalele indeletniciri ale acestora tineau de agricultura , cresterea animalelor si organizarea diverselor targuri ce reuneau populatia din imprejurimi. Situarea localitatii in aceasta zona de campie joasa a avut de-a lungul timpului atat avantaje cat si dezavantaje. Pe de o parte prezenta raului Vedea a adus numeroase inundatii care au afectat gospodariile si bunastarea locuitorilor insa pe de cealalta parte au existat si avantaje unul dintre ele fiind solul fertil , cernoziomul , ce a favorizat cultivarea cerealelor dar si climatul bland , temperat-continental care a permis stabilirea populatiei pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri .

Scurt istoric

Pozitia geografica este favorabila orasului Alexandria , fiind in apropiere de capitala Romaniei dar si alte orase importante de provincie : Craiova , Rosiorii de Vede , Caracal , Zimnicea, Turnu-Magurele .

Din evul mediu si pana tarziu , in secolul al XIX-lea , satele asezate in zona au stat la intretaierea drumurilor care coborau din regiunea subcarpatica spre vadurile Dunarii. Cele mai importante erau : “Drumul oii” , vechi drum de tranhumanta , ce urmarea Valea Oltului , dar care avea si o ramificatie prin Pitesti , pe Valea Teormanului si pe cea a Vedei , indreptandu-se apoi spre Dunare , la Zimnicea : “Drumul sarii” , pe care se practica comertul si sare spre sud , in Peninsula Balcanica ̶ el pornea de la Ocnele Mari , trecea prin Pitesti, Mavrodin si ajungea la Zimnicea.

In prezent , principalul drum ce face legatura cu Bucurestiul , Timisoara si Craiova este D.N.6 , cu Turnu Magurele legatura se realizeaza prin D.N. 52 iar cu Zimnicea prin D.N.51 si de asemenea exista legatura si cu municipiul judetului invecinat , Giurgiu prin D.J 506 si 504. De asemenea prin municipiul Alexandria trece si calea ferata Rosiori-de-Vede –Zimnicea care mai apoi face legatura cu toate magistralele feroviare din tara . Astfel se poate spune ca Alexandria este un nod de comunicatie important in judetul Teleorman oferind acces cetatenilor catre regiunile din imprejurimi favorizand o dezvoltare a infrastructurii prin deschiderea fata de capitala sau orasele din provincie .

Planul urbanistic al orasului a fost elaborat de un inginer austriac , Otto von Moritz , care a pus la punct un plan sistematizat , cu strazi perpendiculare si paralele, lungi si drepte, iar axul principal este orientat paralel cu raul Vedea tocmai de aceea municipiul Alexandria are si o forma dreptunghiulara. Lungimea totală a străzilor este de 67 km , 60 km de drumuri fiind modernizate . În ansamblu , orașul din punct de vedere al rețelei de drumuri se află într-o stare bună cu excepția numărului locurilor de parcare ce nu satisfac nevoile cetățenilor alexăndreni. Rețeaua transporturilor in comun este deficitară , oamenii alegând sa circule cu maxi-taxi sau taxi ce opereaza pe raza orasului . Exista 16 mijloace de transport in comun , 5 microbuze si 11 autobuze , circulatia realizandu-se pe trei rute IAIA-HAN , IAIA-IRA , Calea Bucuresti-IRA.

Asezarea geografică a municipiului Alexandria se poate spune că este favorabilă : ofera populației posibilitatea de a practica agricultura si chiar sa aiba castiguri substantiale , exista o deschidere spre orasele importante din regiunile inconjuratoare dar in deosebi fata de capitala Romaniei , Bucuresti care ofera oportunitatea tinerilor de a-si continua studiile la un nivel inalt si astfel pot aduce apoi un nou suflu pozitiv orasului pentru dezvoltarea economica. De asemenea foarte multi cetateni isi gasesc un loc de munca in capitala tarii motiv pentru care ar putea creste si nivelul de trai al orasului. In ceea ce priveste sectorul turistic nu exista foarte multe posibilitati de dezvoltare a acestui segment deoarece nu exista resursele naturale sau materiale pentru a se realiza acest lucru. Fiind un oras de campie , relieful nu este spectaculos , are un grad scazut de diversitate si nu prezinta interes pentru turisti.

Capitolul I

Restructurarea economica in municipiul Alexandria

1.1 Istoric al economiei in Alexandria

Din punct de vedere economic , in Alexandria secolului al XIX-lea morile erau principala industrie din oras , la inceput functionand trei mori mari cu aburi si o singura moara cu apa . Inceputul secolului urmator a debutat cu deschiderea unor noi unitati industriale , ce devenisera indispensabile pentru necesitatile populatiei de la momentul respectiv, cum ar fi: bumbacarii , ceasornicarii ,, fabrici de apa gazoasa , atelier fotografic , giuvaergii , tinichigerie , atelier mechanic , hainarii , pielarie si tipografii .

Dupa anul 1948 , ideea de unitate industriala particulara dispare treptat dat fiind faptul ca in Alexandria activitatile industriale se ghidau in functie de Legea nr.119 din 11 iunie 1948 prin care se impunea nationalizarea mijloacelor de productie , in locul fostilor proprietari fiind pusi oameni incapabili de a conduce o intreprindere . Ulterior se pune accent pe productia de larg consum ce caracteriza ideile comuniste .Un aspect pozitiv al noilor masuri a fost numarul mare de noi locuri de munca ce se creasera in micul oras Alexandria , care atingea cote nemaintalnite pana atunci in ceea ce priveste urmarile economice si sociale ale deschiderii cooperativelor si fabricilor din municipiu.

“Steaua Rosie” infiintata in 1950 a fost redenumita in 1954 , noua denumire era “11 iunie”. De asemenea incep sa se mai fabrice componente de incaltaminte , ceramic , ateliere de covoare si o sectie agrozootehnica. In 1959 fosta Cooperativa mestesugareasca “7 noiembrie” este preluata de Intreprinderea de industrie locala , iar rezultatele economice nu au intarziat sa apara, fiind extrem de apreciata . Aceeasi intreprindere va asimila cinci ani mai tarziu si Cooperativa “Partizanul” , unitate cu diverse sectii , din mai multe domenii de activitate , printre care tamplarie si mobila , acest lucru fiind datorat dorintei de a diversifica serviciile si domeniile de productie .In perioada 1960-1965 s-au investit 120 de milioane de lei in dezvoltarea industriei alexandrine pentru a recupera sau a egala performantele localitatilor vecine , iar din1965 pana in 1983 au mai fost investiti 7 644 miliarde de lei dintre care 3 303 in constructii montaj.Cele mai mari finantari le-au primit industria , gospodaria comunala , transporturi , agricultura si circulatia marfurilor , fapt pentru care numarul intreprinderilor va creste de la 6 in 1948 , la 18 in 1983.

Judetul Teleorman este reinfiintat in anul 1968 iar noul municipiu Alexandria beneficiaza de si mai multa atentie si bineinteles investitii in sectorul economic . Cateva dintre unitatile industrial ce functionau intre anii 1970 – 1980 : Intreprinderea de aparataje , Accesorii si instalatii pentru constructii (1969) , Intreprinderea de tablouri si panouri electrice (1971) , Intreprinderea de rulmenti (1974) , Filatura de bumbac (1974) , Fabrica de nutreturi combinate (1974) , Abatorul de pasari (1975), Intreprinderea avicola (1975).

Evolutia agriculturii

Judetul Teleorman si implicit municipiul Alexandria dispun de premise favorabile pentru a dispune de o agricultura productiva ce ar putea creste prestigiul localitatii la nivelul intregii tari ca un pilon important in activitatile agricole. Desi potentialul exista , este prea putin valorificat pentru ca agricultura sa poata fi considerata o ramura de sustinere a economiei orasului. Alexandria dispune de 7.899 hectare suprafata agricola din care 7.377 hectare teren arabil . Principalele culturi agricole cultivate sunt : porumbul ,grau , secara, orz ,orzoaica ,rapita, floarea soarelui si mai putin cultivate sunt: tomatele ,carofii si varza. Pentru activitatile piscicole sunt amenajate patru balti : Alexandria I, Alexandria II,Alexandria III si Alexandria IV.

Sectorul agricol a suferit mai multe modificari de-a lungul timpului , in functie de influentele politice , de regimul de guvernare sau de aparitia tehnologiei moderne care a usurat munca oamenilor trecandu-se la o agricultura mecanizata odata cu trecerea anilor. In functie de acesti factori s-a dezvoltat sau a stagnat productia agricola de la nivelul orasului .

Analizand in general situatia agriculturii in Alexandria , se observa ca aceasta a fost o activitate de baza pentru locuitori inca din cele mai vechi timpuri .

“De la infiintare si pana in 1962 cea mai mare parte a populatiei din Alexandria s-a ocupat cu agricultura, cresterea vitelor si prelucrarea produselor lor. In 1934 pentru lucrarea terenului si executarea transporturilor in oras existau 462 perechi de cai si 193 perechi de boi. Productia medie nu depasea 1 500- 1 600 kg griu la ha , iar cea de porumb 2 200 – 2 400 kg/ha”

De la an la an productia era diferita din cauza diverselor fenomene naturale precum seceta sau inundatiile care afectau culturile taranilor dar si datorita lipsei unor specialisti in domeniu , lipsa tehnologiilor , a utilajelor sau a irigatiilor. Reformele ce au avut loc ulterior au facut ca cetatenii orasului sa fie improprietariti de la satele si comunele vecine : Pielea , Nanov , Adamesti, Gardia si Dudeasca cu pana la 4 228 de hectare in anul 1924.

Cu siguranta perioada comunista a avut un impact definitoriu si asupra agriculturii de la nivelul orasului Alexandria ca de altfel la nivelul intregii tari unde au avut loc schimbari majore pentru transformarea agriculturii conform ideilor socialiste.

Incepand cu 3-5 martie 1949 iau nastere primele forme cooperatiste(„Scanteia”, „Luceafarul”,”Progresul”, „6 Martie”, „Elena Pavel” , „Flacara”, „1907”) , agricultura cunoscand o perioada de avant puternic la nivelul intregii tari si totodata la nivelul Alexandriei . Pana in anul 1960 deja existau trei gospodarii agricole colective formate din agricultori ai orasului , prima se numea „30 Decembrie” si a luat fiinta in 1956 , a doua „16 Februarie” infiintata in 1960 si cea de-a treia se formeaza tot in acelasi an sub numele de „ 7 noiembrie”.

In timpul regimului comunist se punea mare accent pe dezvoltarea acestui sector economic , poate tocmai de aceea Romania devenise asa numitul „granar al Europei” iar zona de campie , mai exact Muntenia dispunea de un potential enorm , din aceasta cauza si Alexandria isi dezvoltase foarte mult segmentul agricol . Pentru rezultate optime si o productie bogata le fusesera date din partea statului diverse utilaje , masinarii , ingrasaminte chimice, erbicide si pesticide . Practic se trecuse la o agricultura foarte moderna conform ultimelor standarde ale vremii si acest lucru se putea observa si in statistici dat fiind faptul ca suprafata agricola pe tractor scade treptat din anul 1950 pana in 1980. De la 532 hectare pe un tractor in anul 1950, se ajunge la 83 hectare in 1980 , un progres semnificativ ce scoate in evidenta nivelul inalt la care se practica agricultura pe vremea comunismului , nivelul de implicare al statului si dorinta de o continua evolutie , implicarea taranilor in procesul de productie si atingerea in cele din urma a unor rezultate satisfacatoare in cadrul economiei orasului , judetului si a statului.

„Suprafata Alexandriei dupa felul de proprietate apartinea in 1983 58,9% C.P.A., 33,6% unitatilor de stat,7,5% membrilor cooperatori si gospodariilor individuale”

Fig.1.1 Grafic privind suprafata agricola ce revine pe tractor (ha)

Sursa: I.Bala, I.Moraru, Alexandria pe treptele istoriei, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1984

Fig1.2 Suprafata totala agricola intre anii 1983 si 2014

Sursa date: Institutul Judetean de Statistica Teleorman

Dupa cum se poate observa in cele doua grafice , regimul comunist a investit mult in dezvoltarea agriculturii , stiindu-se potentialul enorm al orasului Alexandria , s-a pus accent pe acest segment economic si productia se afla pe un traseu ascendent pana in anul 1990 . Dupa caderea regimului comunist s-a incercat mentinerea nivelului la care se ajunsese pana in acel moment si suprafata agricola totala din anul 1990 pana in 2007 a ramas la la 9563 de hectare iar apoi intra intr-un usor declin pana in anul 2014 cand suprafata agricola crescuse de la 8992 de hectare la 9846 de hectare.

Agricultura in judetul Teleorman a realizat aproximativ 3,5 la suta din productia agricola din intreaga tara , aproximativ 3,5 la suta.

Sectorul zootehnic a suferit o “industrializare” ceea ce a insemnat construirea unor complexe mari de tip industrial menite pentru pasari si animale ce apartineau de asociatiile intercorporatiste , cooperativele agricole de productie si intreprinderile agricole de stat . Zootehnia avea perspective marete de dezvoltare , bazate pe planuri bine fundamentate si avea ca scop sporirea efectivelor , imbunatatirea raselor , crearea nucleelor de reproductive , aparitia animalelor de elita , monta artificiala dar si folosirea furajelor industrializate . Astfel au fost create premisele pentru productii record asta si datorita conditiilor natural favorabile .

Cresterea animalelor a fost principal ocupatie a alexandrenilor inca din secolul al XIX-lea , un factor determinant a fost reprezentata de existent pasunilor pe suprafete extinse unde puteau sa pasca numeroasele turme de ovine ce proveneau tocmai din zona Sibiului.

Dupa anul 1962 numarul de animale a scazut deoarece productia a fost axata in principal pe culturile de cereal , iar din 1980 stocul de bovine si procine a fost lichidat , fiind marit insa numarul de ovine , pasari pentru carne , outoarelor dar si al porcilor crescuti in complexe. In 1980 existau doua mari C.A.P.-uri ce numarau 44 624 de pasari si 7 911 ovine . De cresterea vitelor se mai ocupau pensionarii si mesterii , membrii ai celor doua cooperative mestesugaresti . In 1978 se infiinteazaun complex avicol care ajuta la sporirea numarului de pasari , cifrele aratand un numar de 150 000 de capete , populatiei livrandui-se 11 760 de tone de carne de pasare. Alexandria excela si la productia de lapte , productie ajutata in mare parte de ferma zootehnica I.A.S. care obtinuse in anul 1983 34,9 hl lapte pe cap de vaca furajata si totodata cele doua C.A.P.-uri livrau fondului de stat 61,4 t de lana , iar gospodariile populatiei 27,4 t in perioada 1977-1982.Datorita dezvoltarii foarte mari a ramurii zootehniei , a fost necesara infiintarea unei fabrici de producer a nutreturilor combine in municipiul Alexandria care sa aprovizioneze cooperativele agricole si avea ca scop principal cresterea dar si ingrasarea porcilor si a pasarilor . Aceasta si-a deschis portile in anul 1974 si initial se dorea o productie de 14 000 t de nutreti ins ape baza dezvoltarii tehnologiei s-a reusit depasirea acestui obiectiv ajungandu-se la 167 031 t in anul 1981. Pentru ca rezultatele nu au intarziat sa apara s-au mai adaugat doua granulatoare care aveau rolul de a granula nutreturile combinate si de asemenea a fost construita si o statie de degerminare cu patru linii pentru degerminarea porumbului , resturile in urma procesului erau furnizate fabricilor de ulei pentru realizarea de ulei comestibil din germeni de porumb.

Viticultura si pomicultura nu au fost niciodata la loc de cinste , erau pozitionate pe spatii retranse in pofida terenurilor cerealiere , iar vita-de-vie apartinea I.A.S. si C.A.P. dar si gospodariilor membrilor cooperatori.

In zona raurilor Nanov si Vedea se practica legumicultura , acest fapt fiind datorat solului prielnic si fertil ce permitea cultivarea legumelor. Productia s-a aflat de-a lungul timpului in crestere , cu mici exceptii , insa din 1960 pana in 1982 cresterea productiei a fost de la 7 777 t la ha , pana la 29 551 t la ha .

Cartoful , pe langa legume , era cultivat de catre C.A.P. , productia ajunsese in 1982 la 10 t pe ha . Analizand graficul se poate vedea ca dintotdeauna Alexandria s-a axat pe culturile cerealiere , la acest capitol avand cele mai bune rezultate de-a lungul anilor , anul 2000 fiind fruntas la productia de grau si secara . Pe locul doi se situeaza cultura porumbului urmata de floarea soarelui . De asemenea se observa disparitia sfeclei de zahar de pe lista culturilor agricole, din anul 1995 aceasta nu se mai cultiva in Alexandria , iar daca productia de cartofi spuneam ca in timpul comunismului ajunsese la performante destul de inalte , acum nu se mai cultiva aproape deloc sau poate doar in micile gospodarii . Si in cazul productiei legumelor situatia nu este diferita , productia este extrem de mica , aproape inexistenta.

Fig . 1.3 Structura culturilor agricole in municipiul Alexandria

Sursa date : www.insse.ro

Terenurile agricole si arabile ocupa cea mai mare suprafata chiar si in anii recenti , mai exact 2014 , dar pe langa aceste doua tipuri de terenuri au aparut mutatii in structurile acestora , vorbim despre : pasuni , fanete , vii si pepiniere viticole , livezi si pepiniere pomicole , terenuri neagricole , paduri , balti , terenuri degradate , cai de comunicatie si cai ferate si poate ce este mai important terenurile ocupate de noi constructii . Alexandria s-a extins ca si oras fata de anul 1900 , au fost construite noi blocuri de locuinte la periferia orasului , locuinte de tip ANL pentru tineri dar si alte cladiri , din aceste considerente s-au diversificat si tipurile terenurilor agricole .

Cresterea animalelor inregistreaza o scadere considerabila in ultimii ani , principalele produse obtinute fiind carnea de porc , vita , oua , lana , lapte , etc. Numarul bovinelor in anul 2007 era de 506 fata de 1307 in anul 2004 , porcinele erau in numar de 4575 fata de 9360 in 2004 , ovinele in 2007 erau aproximativ 3080 fata de6042 in 2004 , la fel si pasarile , 43600 in 2007 fata de 38435 in 2004 , productia rezultata fiind : 14 831 hl lapte , 6000kg lana , 1526 mii de bucati de oua .

Fig. 1.4 Mutatii in structurile terenurilor din municipiul Alexandria

Sursa date : www.insse.ro

Industria

Daca pana in anul 1989 se punea accent pe deschiderea a cat mai multor fabrici , a unei productii diversificate , de larg consum dorindu-se si rezultate la cote cat mai inalte , dupa schimbarea regimului de conducere au existat o serie de transformari . La acea vreme a existat un blocaj economic pe fondul lipsei de autoritate , a dezorganizarii productiei , cresterii bruste a preturilor cat si a decapitalizarii unitatilor.

Incepand cu decembrie 1989 , majoritatea intreprinderilor s-au axat pe afaceri comerciale si nu pe industrie asa cum se practica anterior . Acest lucru se intampla datorita castigurilor substantiale , a vitezei mari de circulatie a banului , perioada de tranzitie intre economia supercentralizata si cea de piata fiind propice pentru cei ce au stiut sa profite riscand sa investeasca. In mod normal , unitatile de stat care au ramas sunt nemodernizate , cu utilaje vechi , uzate si depasite din punct de vedere tehnic , nu li se mai acorda atentie si nu au mai reusit sa se faca investitii , comparativ cu institutiile private care sunt bine puse la punct .

Municipiu de judet si principal centru economic din Teleorman, conform informatiilor furnizate de Camera de Comert , in Alexandria cel mai mare numar de societati este axat pe productia de mobilier(25) , constructii metalice (21) , dar si industria alimentara – productia de carne (11) , produse de brutarie si fainoase (13),fructe si legume (6) ,lactate (3).

Tabel 1.5.Distributia societatilor industrial dupa principalele activitati desfasurate in Alexandria , conform codului CAEN , 2007

Sursa : Camera de Comert si Industrie Teleorman

Industrii curente in orasul Alexandria : industria constructoare reprezentata de unitatile S.C.KOYO.S.A. , S.C. HIDRO-OLT CONSTRUCT , S.C.SIFCAR S.A. , industria de echipamente electronice : S.C. IAICA S.A. , S.C. ELECTROTEL S.A. , industria alimentara : S.C. GERMINO S.A. , S.C. CICALEX S.A. , industria prelucratoare : S.C.ALTEX S.A. , industria energetica TERMA SERV S.R.L. .

S.C. KOYO ROMANIA S.A. se afla situata pe drumul national DN 52 Alexandria -Turnu Magurele , pe platforma industriala de vest . In 1971 incepe constructia fabricii care se dorea printre primele din Romania , pe locul unei foste fabrici de cereale. Anul 1974 reprezinta anul infiintarii si tot atunci s-a produs primul rulment . Performantele au fost remarcabile , de la 8,2 milioane de rulementi cat se produceau la inceput s-a ajuns la 30 de milioane 6 ani mai tarziu , in 1980. Tocmai datorita acestor rezultate comunistii au inceput sa puna accentul pe calitatea rulmentilor , iar oamenii erau din ce in ce mai bine priceputi si mai dedicati muncii. Nicolae Ceausescu a vizitat el insusi fabrica de rulmenti in anii 1975 si 1981 , productia crescand in urma venirii dictatorului.Intreprinderea are o suprafata de 341 000 m² si un numar de angajati de 1332 de persoane in urma restructurarilor facute in timpul crizei economico financiare din 2009. Productia de rulmenti merge spre export , in Europa de Vest si Asia . Fabrica are capital in mare parte japonez , din martie 1998 Koyo Seiko Co . Ltd. preia majoritatea actiunilor ,iar in iulie 1998 denumirea se schimba in Koyo Romania S.A. . Fabrica ofera o productie de foarte buna calitatea : rulmenti industriali , rulementi radiali si radiali axiali , rulmenti auto , rulmenti ceramici , cu bila , sferici , pillow bloc-uri pentru benzi transportatoare . De asemenea fabrica de rulmenti a fost de la infiintare un pilon important in economia municipiului Alexandria ce oferea locuri de munca bine platite locuitorilor orasului si chiar din zonele rurale din apropiere .

S.C. HIDRO-OLT CONSTRUCT S.R.L. s-a infiintat in anul 1997 , isi are sediul pe strada Dunarii din Alexandria si are un numar de aproximativ 90 de angajati . Categoriile de lucrari intreprinse de societate : hidrotehnica si imbunatatiri funciare (baraje de pamant , arocamente, centrale hidro-electrice ecluze ,porturi , dragaje ,canale , lucrari de foraje ,lucrari special :incinte , batardouri ,ecrane de etansare , pereti mulati , centrale de beton ,statii de sortare , alimentary cu apa , statii de epurare), constructii civile “la cheie”(apartamente , cladiri de birouri si administrative , banci ,hoteluri, cladiri de invatamant, sali si terenuri de sport , case de cultura si cult ,biserici si constructii civile de toate tipurile), constructii industrial (fabrici , uzine , depozite,silozuri ,hale industriale ), constructii rutiere (drumuri , poduri ,viaducte , autostrazi).

S.C. SAIFCAR S.A. a fost infiintata in anul 1991 si are aproximativ 100 de angajati .. Ofera urmatoarele servicii: de constructie , intretinere poduri , drumuri , inchiriaza utilaje si masini pentru industria de constructii .

S.C. IAICA S.A. este fosta Intreprindere de aparataje si accesorii de pe vremea regimului comunist. In anul 1968 la periferia orasului , spre comuna Poroschia , unde se tineau balciurile anuale , s-a deschis o noua fabrica destinata productiei de corpuri pentru incalzit si ventilatie pentru uz gospodaresc dar si pentru folosirea in alte cladiri socio-culturale. In scurt timp de la infiintare fabrica a capatat un prestigiu atat la nivel local cat si national datorita priceperii mesterilor si a permanentei innoiri a produselor fabricate . Inginerii si tehnicienii de atunci au proiectat : instalatii de climatizare pentru nave maritime , racitoare pentru motoare de nave , pentru compresoare , pentru locomotive , aparate de conditionare a aerului din mijloacele de transport , instalatii de incalzire-ventilare la centrele nucleare. Alexandria se poate mandri ca din aceasta fabrica au plecat produse care au utilat palatul culturii si sportului din Bucuresti. In anul 1997 ia nastere sub o alta titulatura , S.C.IAICA S.A. , cu un nou profil insa ramane singura fabrica ce produce instalatii de incalzire , ventilare si conditionare a aerului deosebit de necesare. Fabrica produce astazi : aeroterme si echipamente de incalzire , schimbatoare de caldura , racitoare pentru gaze cu ulei , apa si gaz , radiatoare pentru mijloace de transport , instalatii solare , scule , dispositive si utilaje pentru constructii , aparate de ventilare si conditiomare a aerului, aparate de incalzire racier si aeroterme. Se claseaza printre primele firme de electronice din tara cu o cifra de afaceri de 3,485,861 euro in 2007 si 195 de angajati.

S.C. ELECTROTEL S.A. reprezinta fosta fabrica de panouri si tablouri electrice infiintata in anul 1971 . La infiintare intregul colectiv numara peste 2600 de muncitori si economisti , cu medie de varsta destul de tanara , in jur de 25 de ani , dornici de a progresa si a promova progresele tehnice. Actual firma numara 200 de angajati , capitalul este majoritar german , clasandu-se pe primul loc in cadrul firmelor cu profil electric .

S.C. GERMINO S.A. se afla situat pe strada Ion Creanga din Alexandria , este o companie romaneasca ce dispune integral de capital privat ce produce : biscuiti , paine , paste fainoase , produse de patiserie si panificatie , napolitane , sticksuri , faina , rulade si prajituri. In spatele acestei intreprinderi sta fosta “Moara Alexandria” construita in anul 1914 in proprietatea lui Andrei Bratescu iar dupa 1948 nationalizata fiind este incontinuu modernizata cu motoare electrice , valturi moderne si personal de inalta calificare care sa satisfaca cele mai mari exigente ale consumatorilor .Aceasta a fost reinfiinatat in 1995 , ca o afacere de familie care impreuna cu firma germana Golfein Backwaren , in 2003 a lansat o noua gama de produse la standarde de calitate superioara .

S.C.CICALEX.S.A. este o firma cu traditie de 40 de ani , membra a grupului Interagro si se ocupa cu abatorizarea de porc , vita , cal , transare si industrializare conserve si mezeluri . Fabrica a intrat in functiune in anul 1976 ca si Complexul de industrializare a carnii din Alexandria ale carei produse erau destinate atat pentru furnizarea catre populatia locala dar si pentru export . Firma actuala respecta toate standardele impuse de Uniunea Europeana chiar si in ceea ce priveste sacrificarea animalelor . Societatea ofera urmatoarele servicii atat pe plan intern cat si pentru export : servicii de abatorizare (sacrificare, tranșare și condiționare) în regim de prestări servicii pentru: porcine – pentru piața internă, cabaline – pentru export, bovine – pentru piața internă și export și tineret bovine – pentru piața internă și export, transport marfa , transportul de animale pe distante scurte (maxim 8 ore ) , prestarii servicii pentru preparate din carne si conserve.

S.C. ALTEX.S.A. isi are sediul pe strada Bucuresti din Alexandria si produce fire textile din bbc si tip bb , dar si articole de confectii . Pentru achizitionarea acestora trebuie facuta o comanda in prealabil .

S.C. TERMA SERV S.R.L. a fost infiintata in anul 2003 dupa ce a rupt parteneriatul cu S.C. EDILUL S.A. , iar actual se afla in subordinea Consiliului Local din Alexandria , activitatea si-o desfasoara pe baza unui contract de concesionare a serviciului public si consta in : producerea , transportul si distributia in sistem centralizat a energiei termice catre cetateni si alte institutii sau agenti economici din municipiul Alexandria.

In vremea regimului comunist mai existau o serie de alte fabrici care astazi nu mai functioneaza din diverse motive printre care :profilul si productia care nu se mai regasesc in zilele noastre cat si politica democratica si economia de piata care nu se muleaza pe aceleasi principii ca cele dinainte de 1989. Dintre acele fabrici pot fi enumerate :

Intreprinderea industriala de stat “Islaz” infiintata in august 1952 ,era destinata producerii si repararii utilajului necesar sectorului preindustrializarii plantelor textile iar la inceputurile functionarii sale productia era axata pe : turnatoria de fonta , strungarie , ajustaj si confectionarea de fierastraie circulare . Societatea trece prin mai multe etape de-a lungul anilor in functie de planurile cincinale fundamentate de regimul comunist.

Intreprinderea de prelucrare a tulpinilor de in si canepa sau I.P.T.I.C. si-a pus bazele in anul 1942 atuncii cand fratii Rizescu ce detineau o topiorie de canepa in mai multe judete : Buzau , Dambovita si o torcatorie in Branesti , decid sa foloseasca potentialul campiei Burnasului si a Boianului pentru a deschide o noua fabrica . Ca si vechime este printre primele din orasul Alexandria. Ca si in celelalte fabrici dupa nationalizarea din anul 1948 are loc modernizarea pentru sporirea rezultatelor si de asemenea pentru a facilita munca personalului .

Intreprinderea de colectare si transportul paielor pentru industria chimica a fost menita sa colecteze si sa transporte paiele de la I.A.S-uri si C.A.P.-uri avand un numar de 11 salariati.

Filatura de bumbac si-a deschis portile dupa 1970 , fiind sursa de venit pentru casnicele din oras , devenite mai tarziu chiar angajate pricepute in arta cusutului . Ca de altfel toate celelalte fabrici din perioada comunista , se dorea productie cat mai mare , rezultate cat mai bune si produse de calitate , tocmai de accea se investea capital .

Abatorul de pasari a intrat in functiune in 1975 din necesitatea unei productii cat mai variate si mai mare cantitativ pentru import si export .

Fabrica de produse lactate ce a fost deschisa in 1961 , era necesara deoarece Alexandria este un oras cu numeroase pasuni unde oamenii isi cresteau animalele si exista productie de lapte destul de buna in zona .

Fabrica din prefabricate de beton s-a deschis in urma dezvoltarii orasului , a construirii noilor blocuri de locuinte din necesitatea de material de constructii.

In Alexandria zilelelor noastre trebuiesc luate o serie de masuri pentru a dezvolta sectorul industrial , pentru a incuraja tinerii in special sa preia fraiele unor afaceri menite sa scoata din anonimat micul minicipiu teleormanean. Pentru rezultate mai bune pe termen lung ar trebui sa se construiasca un parc industrial ce ar oferi numeroase locuri de munca cetatenilor in nevoie , mai ales ca acum Romania beneficiaza de sprijinul Uniunii Europene si nu ar mai fi o problema financiara la mijloc in finantarea unui asemenea proiect . De asemenea se poate primi si finantare guvernamentala insa populatia este prea putin informata cu privire la aceste aspect , in acest sens s-ar putea organiza cursuri ce ar educa cetatenii si i-ar ajuta sa aiba perpective noi , sa isi deschida propriile orizonturi catre dezvoltarea economiei orasului ce ar aduce automat si consecinte favorabile catre fiecare individ . Micii intreprinzatori care sunt acum pe piata ar trebui sustinuti si incurajati sa se extinda , sa modernizeze continuu societatea pe care o detin in vederea atragerii unui public cat mai larg ce ar satisfice cerintele clientilor.

Municipiul Alexandria este dezavantajat si de imaginea care i s-a creat dupa 1989 , faptul ca este un oras mic fara mari perspective , unde populatia tanara migreaza catre alte orase mai mari sau chiar in afara tarii , iar asta ar putea fi una din cauzele pentru care nu sunt atrasi investitori. O strategie de marketing , de promovare , folosindu-ne si de avantajul apropierii de capitala tarii , ar putea ajuta Alexandria sa capete o alta imagine in ochii celor care nu stiu foarte multe despre oras. Potentialul exista insa trebuie valorificat , personal calificat inca avem in oras , din fostele intreprinderi , oameni care sunt specializati in anumite domenii dar din necesitate au trebuit sa se reprofileze dupa 1989 .

Pentru ca economia sa ajunga la nivelul de altadata este necesara vointa conducatorilor , atragerea de investitii , folosirea corecta a fondurilor europene care se primesc si de cele mai multe ori nu sunt corect folosite si multe se reintorc fara a fi exploatate , modernizarea institutiilor actuale si poate cel mai important ar fi educarea populatiei in spiritual intreprinzator prin dezvoltarea de servicii de asistenta si consultanta pentru afaceri si totodata simplificarea procedurilor de autorizare pentru informare si promovare.

1.4 Comertul

1.4.1. Evolutia comertului

Inca de la infiintarea orasului comertul si-a gasit locul printre preocuparile locuitorilor . nu este greu de inteles mai ales pentru orasul a fost fondat de negustori proveniti in mare majoritate din orasul Zimnicea si comuna Mavrodin . In Alexandria exista un targ saptamanal la inceputul fondarii orasului , loc in care se faceau schimburi de marfuri intre oamenii veniti din comunele si satele invecinate si localnici . Acest targ avea loc in piata Sf. Alexandru , pe locul actualului parc . Dat fiind faptul ca orasul se afla in centrul judetului , la intersectia mai multor drumuri de interes important , s-a hotarat organizarea unui targ anual . Incepand cu 1840 , in Alexandria se tinea in 14 octombrie cel mai mare balci din toata regiunea . Acesta are peste 150 de ani de traditie avand in vedere ca se mai organizeaza si astazi desi locatiile s-au tot schimbat in decursul atator ani.

Odata cu aparitia comertului socialist statul dorea sa detina integral toate societatile comerciale , spuneau ei pentru o mai buna dezvoltare , pentru cresterea economiei nationale si a nivelului de trai. Printre primele masuri luate dupa 1945 au fost : infiintarea unui fond de stat unde producatorii puteau cumpara cu prioritate marfuri industriale , infiintarea economatelor pentru aprovizionarea muncitorilor , infiintarea de cantine pe langa intreprinderi , aprovizionarea pe baza de cartela si ratii (1947), aparitia unitatilor comerciale de stat pentru a consolida reforma monetara din august acelasi an(1947). In anul 1948 s-au creat centrale comerciale pe ramuri : CENTROCOM – textile , CENTROCOM – aliment , CEONTROCOM – metal .

Pana in 1968 au fost folosite spatiile detinute de fostii proprietari insa dupa anul 1970 s-au construit magazine noi , mai moderne fiind amplasate la parterul sau primul etaj al blocurilor pe arterele principale : Dunarii , Bucuresti , Libertatii. Magazinele functionau dupa standarde moderne in acea perioada , erau destul de mari si permiteau autoservirea clientilor . In ceea ce priveste produsele derivate din titei , primul depozit de produse PECO se afla in centrul orasului cu o suprafata relativ mica insa modern amenajat , cu pompe automate pe sortimente de benzina , cu diverse cifre octanice , motorina si uleiuri speciale , urmand ca in anul 1976 sa se mai construiasca un nou depozit in apropiere de comuna Poroschia de dimensiuni mai mari . In afara de aceste unitati mai era trustul GOSTAT cu doua magazine alimentare , magazine pentru desfacerea produselor viticole si pomicole , IJCOOP cu 19 magazine , in special pentru vanzarea legumelor si fructelor ,Cooperatia mestesugareasca avea in raza orasului 12 magazine de desfacere si 20 de ateliere de marfuri la cererea clientilor , iar pentru nevoile oamenilor existau patru farmacii.

Dupa anul 1990 comertul a stimulat micii intreprinzatori sa preia initiative si sa investeasca , efectul fiind imediat in ceea ce priveste cuantumul castigurilor .

1.4.2 Caracteristicile comertului in prezent

In perioada de tranzitie oamenii au ales sa investeasca in afaceri comerciale si nu in sectorul industrial , fiind mult mai cautat , accesibil , mai usor de coordonat , iar zonele special amenajata pentru micile tarabe conduse de persoane fizice autorizate sau asociatii familiale au luat nastere astfel .

In Alexandria functioneaza 2545 societati comerciale , dintre care 71 societati pe actiuni , 2437 societati cu raspundere limitata , 9 societati in nume colectiv , 27 in comandita simpla , o regie autonoma iar numarul total de angajati este de 1829 , 11,12% din totalul persoanelor anagajate. Alexandria s-a nascut ca si oras comercial si nu ca un oras cu profil industrial , astfel ca dupa anul 1989 se poate spune ca s-a revenit la activitatea de baza care a ajutat la dezvoltarea teritoriala a acestui municipiu.

Cateva dintre cele mai importante societati comerciale ce si-au facut loc pe piata din Alexandria dupa 1989 sunt:

S.C. T&T Distributie S.R.L. Alexandria , Teleorman se afla pe strada Dunarii si este

o societate inregristrata in registrul comertului din 3 noiembrie 2011. Desfasoara urmatoarele activitati : comert cu amanuntul in magazine nespecializate , cu vanzare predominanta de produse alimentare , bauturi si tutun . In anul 2014 avea un numar mediu de 15 angajati si o cifra de afaceri de 8,669,850 lei .

S.C. CRONOS Distributie S.R.L. isi are sediul pe strada Dunarii din Alexandria iar

activitatea si-a inceput-o in anul 2008. Este o firma specializata in comert cu ridicata distributie de marfuri preluand activitatea fostei societati Cronos S.R.L. . Activitatile desfasurate sunt: distributia de produse alimentare si nealimentare , in special bauturi alcoolice (vin , bere , bauturi spirtoase , etc.). Procesul de functionare este ciclic , iar vanzarea se termina atunci cand marfa livrata este incasata la timp .Pentru precomanda societatea dispune de 18 autoturisme , pentru managamentul firmei sunt puse la dispozitie angajatilor 5 autoturisme iar pentru livrare 22 de autocamioane , autoutilitare si doua motostivuitoare. S.C. CRONOS Distributie S.R.L. au contracte cu alte societati , cateva dintre acestea sunt: Heineken Romania , Tymbark Maxpex Romania , Vinexport Trade Mark , Rio Bucovina , etc. Este o societate importanta in Alexandria deoarece a oferit numeroase locuri de munca populatiei.

Diflor Impex S.R.L. s-a infiintat in anul 1993 , este o societate comerciala cu

raspundere limitata ce desfasoara comert cu amanuntul in magazine nespecializate . In anul 2014 avea o cifra de afaceri de 1,707,705 lei si un numar de 11 angajati . Cifra de afaceri a cunoscut o scadere din anul 2011 cand ajunsese la 2,140,672 .

S.C. Diogene Distributie S.R.L este o societate ce s-a deschis in anul 1991 , cu sediul

pe strada Dunarii . desfasoara o activitate de comert cu ceai , cafea si condiment . Detine o cifra de afaceri de 6,668,159 lei si un numar mediu de 9 angajati in 2013 .

S.C. Orhideea Impex S.R.L. se afla pe strada Viilor , si-a deschis pentru prima data

portile in anul 2007 si se ocupa ca si celelalte societati comerciale cu distributia de produse alimentare dar si de bauturi. In anul 2014 numara 9 angajati si detinea o cifra de afaceri de 7,904,867 lei.

S.C. Nicole Mi Serv S.R.L. are un numar de 41 de angajati , realizeaza comert cu

produse alimentare , zaharoase , cofetarie , ciocolata si isi are sediul pe strada Viilor din Alexandria.

S.C. Dova&Porut S.R.L s-a infiintat in anul 1992 , in 2014 avea un numar de 50 de

angajati si se ocupa cu distributia produse de curatat si detergenti .

Complexul Lipscani s-a dezvoltat dupa evenimentele din 1989 atunci cand cei mai

multi au ramas fara locuri de munca si a trebuit sa gaseasca o solutie pentru a-si duce traiul de pe o zi pe alta . Astfel , cativa dintre locuitorii Alexandriei s-au hotarat sa desfasoare activitati comerciale deschizandu-si propria “taraba”, pe langa faptul ca este o afacere profitabila este si mult mai rapida decat activitatile industriale , de productie . In conditii meteo favorabile sau nu , micii comercianti isi desfasoara zilnic activitatile de vanzare la tonetele pe care le detin.

Complexul comercial Winmarkt se afla situat in centrul orasului Alexandria , este

fostul magazin “Crinu” si inglobeaza la ora actuala mai multe magazine precum : Leonardo(incaltaminte) , Casa Rusu (mobila) , Pepco , Top Sport , Eponge , Jolidon , Telekom si supermarketul Carrefour. De asemenea detine si o sala de divertisment : Wini Land si Game Land.

S.C. Proinvest S.R.L a fost prima firma ce s-a infiintat dupa 1989 in judetul

Teleorman mai exact in anul 1991 si se axa pe vanzarea unei game largi de produse: alimentare , distributia de piese auto , echipamente necesare in activitatile agricole , material de constructii. Dupa ce Romania a devenit membra a Uniunii Europene datorita numarului tot mai mare de firme care comerciau produse alimentare dar si potentialului in agricultura ce primea tot mai multe finantari , societatea a decis in anul 2007 sa dezvolte doar sectorul ce viza echipamente pentru agricultura . Detine un numar intre 201 si 500 de angajati.

In anul 2012 in zona de periferie a orasului , in apropiere de raul Vedea s-au deschis mai multe societati comerciale de mare folos cetatenilor, acestea fiind printre cele mai noi : Kaufland, Takko , Deichman , Norriel si Animax .

Pentru a asigura populatiei aprovizionarea cu fructe si legume proaspete dar si alte alimente productie a taranilor din satele teleormanene , in oras exista doua mari piete : Piata Centrala, dupa cum ii spune si numele aflata in centrul Alexandriei si are spatiu destinat comerciantilor atat afara cat si inauntru dar si Piata Peco pentru cetatenii din zona de sud , spre periferie .

Servicii

In Alexandria serviciile ce deservesc populatia sunt diverse , suferind cateva schimbari

dinainte de 1989 si pana astazi. Daca in timpul comunismului cel mai mult accent se punea pe productie si cifre care sa dovedeasca puterea tot mai mare pe care o detinea orasul , scriindu-se destul de putin despre nevoile oamenilor , dupa 1989 lucrurile incep sa se schimbe , industria cade pe un loc secund in urma activitatilor comerciale si a serviciilor.

1.5.1. Tipuri de servicii

In municipiul Alexandria regasim urmatoarele servicii:

Servicii bancare : Banca Comerciala Romana , BRD- Groupe Societe General,Raiffeisen

Bank , CEC.

Servicii medicale : Spitalul Judetean Teleorman , 6 dispensare umane , un dispensar

scolar si 3 dispensare de intreprindere , 3 policlinici , 13 laboratoare medicale, 1 statie de salvare, un leagan de copii si 3 crese , 45 de cabinet medicale particulare , 13 famarcii de stat si particulare , Centru de transfuzii sanguine , Inspectoratul de Politie Sanitara si medicina preventive.

Servicii de infrumusetare , ingrijire : saloane de coafura si cosmetica (Bela Center,

Mirely Beauty Salon , Salon Blondi, Vacarescu Maria Salon , Christine Beauty Salon, Reby Style , Fortune 96 , Miss Alexandria ,Calin Norica A.F.,Frizeria “La Petrica”, Terapia Vital, Ene Daniel A.F.)

Servicii de alimentatie publica : Alex-Tell , Edma , Rovi’s , Alexander Lounge&bar ,

The Pub, Restaurant Potcoava de aur , Hanul cu Noroc , Restaurant Rustic , Restaurant Parc , Conciato Pizzeria Ristorante , Casa Papacip , Taverna Viilor , Minerva , Lexi American Diner , Restaurant Grand , Terasa Vedea , Restaurant Mara , Restaurant Crama Unicom .

Servicii de cazare : Red Confort Hotel , Hotel Parc ,Hanul cu Noroc , Rustic Hotel

Servicii de transport in comun : Sc. Transloc Prest S.a subordonata de Consiliul Local

Alexandria , servicii private de maxi-taxi si taxi , Autogara Florintrans , Autogara Transalutus , Autogara Transloc Prest , Gara Alexandria .

Invatamant (scoli , , licee , gradinite, etc.) : 11 Gradinite , Scoala

Generala nr. 2 “Mihai Viteazul”, Scoala Generala nr.3, Scoala Generala nr.4, Scoala Generala nr.5 , Scoala Generala nr.6 , Scoala Generala nr.7, Scoala Ajutatoare de fete , Liceul theoretic “Alexandru Ioan Cuza ” , Liceul de matematica-fizica “Alexandru Dimitrie Ghica”, Liceul theoretic ce inglobeaza Scoala Generala cu nr.1 , Grupul Scolar Industrial , Grupul Scolar Agricol , Liceul Pedagogic “Mircea Scarlat” , Scoala postliceala sanitara “Carol Davila” , o sucursala a Universitatii “Spiru Haret” din Bucuresti , Palatul Copiilor , Casa de cultura a Sindicatelor , Muzeul Judetean de Istorie , Biblioteca Judeteana “Marin Preda” , Casa de cultura a sindicatelor , Centrul cultural romano-francez, Scoala populara de arte Teleorman .

Servicii cultural-educationale: Casa de cultura a Sindicatelor , Muzeul Judetean de

Istorie , Biblioteca Judeteana “Marin Preda” , Casa de cultura a sindicatelor , Centrul cultural romano-francez, Centrul Judetean de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale Teleorman.

Justitie : Judecatoria Alexandria

Servicii turistice : Agentia Vedea , agentia Romsind , agentia Elion Tour , agentia

Atlassib si o agentie de voiaj C.F.R..

Mass-media :

Ziare :Gazeta de Teleorman , Teleorman , Anuntul de Teleorman , Informatia

Teleorman

Radio: radio Semnal , radio Galaxy , radio Impact , radio Europa fm , radio Mix

fm , radio 1 fm , radio Minisat

Posturi tv : Media Sud

1.5.2 Serviciile inainte si dupa 1989

Transport si posta

In ceea ce priveste reteaua strada , Alexandria se ghideaza si acum dupa planul realizat de austriacul Moritz von Otto de la infiintarea orasului , cu strazi paralele si perpendiculare asemanatoare unei table de sah . Deoarece dintotdeauna Alexandria a reprezentat nucleul judetului atat ca asezare geografica dar si ca evolutie a economiei , inevitabil in oras s-a dezvoltat sectorul transporturilor .

Incepand cu anul 1971 functioneaza autogara de calatori din Alexandria care face legatura cu alte localitati din judet sau cu alte orase din tara , precum: Giurgiu , Pitesti , Craiova, etc. De asemenea o importanta mare o constituie prezenta caii ferate Rosiori de Vede-Zimnicea ce a fost construita intre anii 1884-1901. In anul 1838 se construieste prima posta din municipiu aproape de raul Vedea , in zona de est , asigura in acea vreme atat trasnportul corespondentei cat si a calatorilor iar taxele erau destul de costisitoare pentru cetateni. In anul 1970 intra in functiune Directia Judeteana de posta din Teleorman cu sediul in Alexandria , urmand ca mai tarziu, in 1989 serviciile de transport si posta sa se separe .

Astazi transportul este asigurat de S.C. Transloc Prest S.A. ce se afla sub tutela Consiliului Local si de firmele private de taxi si maxi-taxi . In ceea ce priveste serviciile postale , exista 3 sedii postale in oras: Oficiul postal judetean Teleorman, Oficiul Postal de distribuire centralizata Alexandria , Oficiul postal Alexandria nr.3 .

Sanatate

Starea de sanatate a cetatenilor este in stransa legatura cu conditiile de mediu , astfel ca intai ar trebui analizat orasul Alexandria din punct de vedere al asezarii sale geografice si cum influenteaza natura evolutia sanatatii oamenilor . Luand in calcul faptul ca este un oras aflat intr-o zona de campie joasa , panza freatica se afla la adancimi foarte mici , 1,5-3 m , apa este destul de neigienica si totusi a alimentat orasul o vreme indelungata . Tocmai din aceste cauze pana s-a putut moderniza sistemul de alimentare cu apa a populatiei , s-a incercat dezvoltarea sectorului medical .

Primul spital s-a infiintat in anul 1938 , “Vedea ” , singurul spital din Alexandria la acea vreme si asa a si ramas pentru destul de mult timp. In 1948 se infiiteaza dispensarul T.B.C. , primul din judet iar in 1950 se construieste prima policlinica pe strada Mihaita Filipescu. Un eveniment extrem de important in istoria medicinei din Alexandria este deschiderea Spitalului Judetean care functioneaza si astazi si a determinat o crestere considerabila a capacitatii de servicii medicale si asistenta pentru locuitori. Spitalul Judetean desi este modest ca si dotari fizice , detine toate sectile de specialitate pentru pacienti , de la medicina interna , pana la chirurgie plastica si de reconstructie , la obstretica si ginecologie , oftalmologie si O.R.L. , neurologie sau servicii de prim-ajutor orin camerele de garda. Acest spital a fost modernizat de curand printr-o investitie uriasa de 20 de milioane de euro , insa lucrarile nu au fost gata la termenul dat , adica 2014 ci sase luni mai tarziu in 2015. Cladirea a fost reconditionata dupa standardele actuale , insa aparatura uzata nu a fost inca inlocuita si permite medicilor sa practice medicina la nivelul optim la care ar fi trebuit , astfel ca cetatenii orasului sunt nevoiti in cele mai multe dintre cazuri sa mearga catre spitalele din Bucuresti pentru investigatii amanuntite.

Instiutiile judiciare

Tribunalul Teleorman din Alexandria a fost infiintat din vremea comunismului , mai cu exactitate in anul 1968 in locul fostului tribunal popular si avea in raza sa de activitate alte trei judecatorii : Judecatoria Alexadriei , Judecatoria Rosiori si Judecatoria Turnu-Magurele. Acestea se aflau intr-o cladire mica de pe strada Libertatii , toate cu aceeasi sala de judecata . In anul 1976 s-a construit o alta cladire , locul unde isi desfasoara si astazi activitatea Judecatoria Alexandria , Tribunalul Teleorman si Parchetul . Dupa 1989 s-a discutat despre extinederea cladirii sau construirea unui nou sediu mai spatios insa din lipsa de fonduri proiectul a fost sistat. Notariatul de stat din Alexandria a fost infiintat in anul 1960 si dispune de acelasi personal calificat ca si Judecatoria sau Pachetul . De asemenea orasul beneficiaza si de Biroul de avocati unde lucreaza 27 de avocati .

Invatamantul

Crestera demografica dar si dezvoltarea orasului au determinat conducerea orasului sa ia masuri pentru tineri , astfel de-a lungul anilor sectorul educational a fost subventionat si s-au deschis noi unitati de invatamant .

Dupa anul 1948 au fost infiintate urmatoarele scoli : Scoala de legumicultura si floricultura , Scoala rezervelor de munca (declarata scoala profesionala de ucenici in cadrul Centrului scolar agricol) , Scoala Generala nr.5 , Scoala de meserii (transformata ulterior in scoala profesionala de ucenici) , Liceul Industrial nr.1 , Liceul Sanitar , Scoala Generala nr.7 si inca 11 gradinite. Dupa 1989 au survenit noi schimbari in organizarea unitatilor de invatamant mai ales in randul liceelor : Liceul Industrial nr.2 devine Liceul “Alexandru Ioan Cuza” cu profil real-umanist ,iar in locul Liceului industrial nr.3 se reinfiinteaza Scoala Normala. Cea mai veche scoala din Alexandria este Scoala Generala nr.2 care s-a infiintat in anul 1869 la initiativa primarului de atunci , bineinteles ca a tot suferit modificari de-a lungul anilor pana in present , fiind chiar demolata dupa ce fusese afectata de cutremurul din 1977.

In ceea ce priveste invatamantul liceal , primele schimbari ce le-as adus anul 1948 in urma Legii reformei invatamantului a fost schimbarea denumirii Liceului “Alexandru Dimitrie Ghica ” in Scoala medie mixta cu durata studiilor de 3 ani . In 1974 , Liceul teoretic “Alexandru Ioan Cuza ” devine liceu industrial cu profil electronic , iar in 1975 se schimba in Liceul industrial nr.2 ca dupa 1989 sa revina la denumirea initiala.

Dupa 1989 s-a revenit la scolile postliceale , cea mai importanta este Scoala postliceala sanitara “Carol Davila” ce isi are sediul in cadrul Casei de Cultura a Sindicatelor iar cursantii efectueaza practica la Spitalul Judetean din oras si la Policlinica . De asemenea Alexandria este singurul oras din judet unde se pot realiza studii superioare , in cadrul Universitatii “Spiru Haret” filiala din Bucuresti cu studii atat cu frecventa cat si fara.

Pentru copii si tinerii care doresc sa isi dezvolte pasiunile exista Palatul Copiilor Alexandria , cu diverse ateliere pentru pictura , informatica , chimie , biologie , muzica , dans , cultura si civilizatie engleza ,instrumente musicale , educatie civica etc. , acolo primind indrumarea unor profesori in realizarea diferitelor ateliere de creatie . Aici se organizeaza concursuri nationale si interjudetene precum : “Daruri pentru ziua Pamantului” , “Traditii populare romanesti” , “Floralia” , “Dragaica” , “Magia miscarii “ , etc. Actualul Palat al Copiilor reprezenta in trecut Casa pionierilor , infiintata in 1957 cu profil ethnic si artistic. Alte scoli care au functionat doar in perioada comunista : Liceul de fete “Lumina” , Liceul Industrial nr.3 , Liceul sanitar .

Servicii cultural-educationale

Inca de la infiintarea orasului cultura a avut un rol deosebit dar sub forme diferite fata de cele actuale . In acea vreme oamenii de baza ai Alexandriei erau preotii si profesorii ca de altfel la nivelul intregii tari , aceasta era traditia .

Inaintea anului 1989 au fost puse la dispozitia populatiei mai multe centre culturale, printre acestea cele mai importante erau: “Casa oraseneasca de cultura” , “Casa de cultura a sindicatelor” , “Centrul judetean al creatiei populare” , “Scoala de arte”, Biblioteca judeteana “Marin Preda” , Biblioteca didactica “Constantin Noica” , “Muzeul Judetean de Istorie Teleorman.” Majoritatea isi desfasoara si astazi activitati cultural-educationale cu exceptia catorva precum : “Casa oraseneasca de cultura ” , “Centrul Judetean al creatiei populare ” , de asemenea in Alexandria din timpul regimului comunist exista un cinematograf si chiar si traditia teatrala desfasura o bogata activitate in municipiu , din nefericire pentru locuitori cinematograful a fost demolat si sunt promisiuni vechi pentru reconsolidarea acestuia insa pana acum niciun proiect nu a fost concretizat si cladirea este in paragina.

Casa oraseneasca de cultura purta si denumirea de “Flacara” , s-a infiintat in 1953 si a continuat sa functioneze pana in anul 1973 . In cadrul acesteia isi desfasurau activitatea : o formative de teatru , o orchestra de muzica populara, solisti vocali si instrumentisti.

Casa de cultura a sindicatelor s-a inaugurat in 1973 deoarece Alexandria devenise municipiu de judet si era necesara o casa de cultura mai mare si mai spectaculoasa decat Casa oraseneasca ce fusese anterior. Noua casa de cultura era complexa si detinea : o sala de spectacole cu 600 de locuri , o sala de conferinte cu 120 de locuri , o biblioteca cu peste 24.000 de volume , sali de expozitii , pentru activitatea cercurilor tehnico-aplicative si pentru diverse genuri de arta precum :balet , teatru , muzica , etc. De asemenea Casa de cultura a sindicatelor a deservit ca gazda pentru Universitatea cultural-stiintifica din Alexandria intre 1976-1989 dar si pentru cenaclul literar “Zaharia Stancu”. Actual , in anul 2016 in Casa de cultura se pregateste deschiderea unui cinematograf 3D cu aproximativ 50 de locuri . Tot aici are loc anual in vacanta de vara un festival de teatru destinat tinerilor din intreaga tara , un festival ce are deja o traditie de 9 ani si a inceput intr-o joaca la initiativa unor tineri alexandreni studenti la facultatea de treatru din Bucuresti . Festivalul are un real success , ziua copii se distreaza la atelierele de teatru organizate in incinta Liceului “Mircea Scarlat” iar seara la Casa de cultura se organizeaza piese de teatru la care sunt invitati si actori de renume din tara . Este o intiativa care anima orasul in perioada respectiva , ii da o nota de veselie si ii scoate pe locuitori din monotonia cotidiana in care sunt cantonati . De asemenea in sala de spectacol se mai organizeaza baluri ale bobocilor si festivalul “Ghiocelul de aur” destinat tinerilor cantareti din judet .Consiliul local s-a gandit si la nevoile celor varstnici si tot in incinta Casei de cultura s-a infiintat acum 8 ani Clubul pensionarilor , o oaza de relaxare pentru acestia . Se intalnesc pentru diverse activitati recreative precum : jocuri de sah , rummy , billiard , table . etc.

Centrul Judetean al creatiei populare a luat nastere in 1968 si avea rolul de valorifica patrimonial cultural din Alexandria prin diverse manifestari : Festivalul-concurs al rapsozilor , “Pe deal la Teleorman” , “Ghiocelul de aur”(se mentine si astazi) , “Festivalul national de literatura Marin Preda” , etc. Scoala de arte infiintata in 1978 avea cam aceleasi obiective , venea in sprijinul interpretilor pasionati de instrumente sau micilor artisti. Acestea nu isi mai exercita activitatea astazi .

Biblioteca judeteana “Marin Preda” Teleorman a fost o biblioteca raionala pana in anul 1974 cand a devenit judeteana cu o dotare de 44 000 de volume iar in 1991 primeste actuala denumire . La sfarsitul anului 2001 biblioteca detinea un numar mult mai mare de carti : 131.257 de carti si periodice , 640 de documente audio-video , 56 de abonamente la periodice curente. Acest lucru se datoreaza si donatiilor primate in ultimii 20 de ani . Biblioteca organizeaza constant manifestari culturale axate pe promovarea literaturii si lecturii , in care s-au inscris simpozioane , expozitii tematice , sezatori literar-artistice, etc. Din 1999 Biblioteca judeteana beneficiaza de un sediu propriu , cu o sala de lectura de 100 de locuri , o sala pentru consultarea periodicelor cat si o sala pentru evenimente cultural-artistic.

Muzeul judetean de istorie Teleorman este deschis in anul 1936 in primaria orasului , initiativa venind in 1934 odata cu sarbatorirea centenarului , consiliul comunal hotara ca este necesar un muzeu de istorie unde sa fie conservata istoria , traditiile sau urmele vechilor locuiri pentru a fi date mai departe si a fi cunoscute de generatiile viitoare ce vor popula Alexandria. Abia in anul 1952, pe 1 mai , se infiinteaza muzeul de istorie , intr-un sediu nou unde sunt expuse toate obiectele de valoare : monede , colectia de arheologie , ceramica, documente , etc. in anul 1974 isi schimba statutul de la muzeu orasenesc la muzeu judetean . Dupa 1989 muzeul participa la mai multe proiecte nationale si chiar internationale : intre 1998-2004 participa la un proietc romano-britanic pentru studiul locuirii neo-eneolitice din judetul Teleorman , intre 2003-2004 a derulat un proiect pentru studiul colectivizarii din judet finantat de Guvernul Statelor Unite ale Americii , intre 2009-2013 a luat parte la studiul “Magura- past&present” , a mai participat la programele :“Muzeul sursa de cultura si inspiratie”(2003)sau “Muzeul te viziteaza…”(2013) .

Centrul judetean de conservare si promovare a culturii traditionale din Teleorman se afla sub tutela Consiliului Judetean si cuprinde : Ansamblul de cantece si dansuri “Burnasul” , “Scoala populara de arte si meserii” , “Compartimentul de cercetare si valorificare a culturii si civilizatiei traditionale si educatie permanenta”. Ansamblul “Burnasul” a luat fiinta in 1990 si este un mijloc de a exprima creatia populara teleormaneana , a obtinut numeroase premii la nivel international in tari precum : Italia , Siria , Iordania , etc. Ansamblul are atat o formatie de dansuri populare formata atat din fete cat si baieti dar si o orchestra de instrumentisti .Scoala populara de arte si meserii ofera cursuri de formare celor interesati de : canto , vioara , pian , pictura , chitara , percutie alaturi de profesori competenti , cu experienta.

Asociatia de prietenie romano-franceza ROMFRA dupa cum ii spune si numele este o organizatie ce are menirea de consolidare a relatiilor de prietenie intre tinerii romani si francezi , nascuta din admiratia pe care poporul roman a avut-o totdeauna fata de cel francez. Activitatile sunt dintre cele mai diverse : ateliere de teatru in limba franceza , dansuri populare romanesti , cineclub ROMFRA , corala ROMFRA, cat si o biblioteca. De asemenea ofera cursuri de formare : ECDL (European Driving Computer Licence) ,operator calculator electronic si retele, secretariat informatizat , administrare retele de calculatoare , contabilitate asistata de calculator , programator sau ajutor programator , management resurse umane , managementul calitatii , management de proiect , comunicare in limba engleza , comunicare in limba franceza .

1.5.3 Turismul

Alexandria , prin prisma faptului ca este un oras situat in zona de campie joasa nu dispune de mari resurse natuarale ce ar prezenta interes din punct de vedere turistic . In ceea ce priveste conditiile antropice nici aici nu putem spune ca exceleaza deoarece istoria spune ca de la infiintarea sa , orasul a avut caracter comercial si mai ales agricol , cu atat mai mult in perioada comunista cand agricultura era exploatata la maximum .

Padurea Vedea si raul Vedea ar putea fi considerate doua atractii turistice ale mediului natural insa nu pentru vizitatorii din afara Alexandriei sau judetului ci pentru locuitorii care simt nevoia de putin aer curat si recreere in timpul liber . Proiectul primariei ce vizeaza a fi terminat pana la finele anului 2016 este de a realiza cel mai mare parc de relaxare si agreement din Alexandria in Padurea Vedea , bugetul alocat ajungand la 600 000 de lei . Planul urmareste taierea copacilor uscati sau care nu mai indeplinesc normele ecologice , cu precizarea ca nu este vorba de o defrisare ci pur si simplu de o revitalizare a padurii. Pe langa asta se vor efectua lucrari pentru alimentarea cu apa si realizarea unui sistem de irigatii , se vor planta alti copaci in locul celor toaletati si se vor mai realiza sisteme de iluminat public moderne.

Din punct de vedere antropic printre cele cateva atractii turistice pot fi amintite : Muzeul de istorie Teleorman , Casa de cultura a sindicatelor , unde au loc diverse activitati culturale , statuia cunoscutului cantaret de muzica populara Liviu Vasilica , Festivalul de teatru “Ideo ideis” ce primeste anual zeci de tineri din toate colturile tarii , “Parada Europei” realizata de elevi proveniti de la toate liceele din judet in fiecare an de 9 mai , fiecare liceu ilustrand o tara europeana cu referire la traditii , obiceiuri , istorie sau orice particularitate ce face cunoscuta respectiva tara.

Datorita fluxului extrem de mic de turisti ,aproape inexistent , si numarul unitatilor de cazare este pe masura . In centrul orasului se afla hotel Parc de doua stele ce gazduieste sportivii veniti pentru diverse evenimente sau oameni de afaceri , capacitatea fiind de 120 de locuri , o terasa , un restaurant si un bar . Motelul Hanul cu Noroc se afla intr-o zona mai relaxanta , la iesirea din Alexandria , de asemenea si Complexul Splendid se afla in padurea Vedea

Fig.1.6 Infrastructura de cazare

Sursa date : www.insse.ro

Agenția Teritorială a Taberelor și Turismului școlar Teleorman dispune de: Baza turistica permanenta “Valahia” pusa la dispozitie pentru elevi , avand o capacitate de 50 de locuri , cat si tabara “Nanov” aflata pe malul raului Vedea cu o capacitate de 70 de locuri. In Alexandria exista 5 agentii de turism de unde locuitorii pot procura pachete de vacanta : Agentia Vedea , agentia Romsind , agentia Elion Tour , agentia Atlassib si o agentie de voiaj C.F.R..

Alexandria dispunde de un complex de odihna si recreere , “Strand Vedea”, ce dispune de o piscina exterioara pentru copii cu varsta pana in 14 ani , si de un bazin in interior ce deserveste pentru cursuri de innot dar si pentru vizitatorii ce vin doar pentru recreere , pe plaja amenajata la exterior cu sezlonguri si terasa ce comercializeaza diverse gustari, bauturi reci si alte alimente .

Turismul nu reprezinta o prioritate pentru Alexandria , nu dispune de potential natural sau antropic si tocmai de accea nu se fac mari eforturi financiare pentru dezvoltarea acestui segment . Singurele investitii care se fac sunt pentru bunastarea locuitorilor , cum ar fi : reamenejaraea locurilor de joaca , realizarea unui cinematograf sau revitalizarea padurii Vedea . Singurii turisti care sosesc in zona si sunt trecuti in statistici sunt cei care tranziteaza orasul spre alte regiuni , Alexandria fiind un important nod rutier , si raman in unitatile de cazare pentru o noapte sau doua in cele mai rare cazuri .

Capitolul II

Consecintele restructurarii economice asupra populatiei

2.1 Evolutia numarului populatiei din municipiul Alexandria

Populatia din municipiul Alexandria a cunoscut o serie de schimbari ca de altfel populatia intregii tari odata cu schimbarea regimului comunist in anul 1989 . A urmat o perioada de tranzitie , perioada in care s-a trecut la o economie de piata , terenurile au fost restituite vechilor proprietari si inevitabil si activitatile desfasurate pana atunci nu mai erau aceleasi , deasemenea s-a incercat o modernizare si o emancipare a locuitorilor .

“Succesele obtinute in dezvoltarea economiei in anii construirii socialismului , imbunatatirea substantial a conditiilor de munca si viata ale intregului popor , progresele esentiale inregistrate in domeniul constructiilor socio-culturale , grija permanent ape care o poarta partidul pentru consolidarea si ocrotirea familiei , intregul complex de masuri stability in vederea ridicarii nivelului de trai al celor ce muncdesc au dus , in mod firesc , la cresterea continua a numarului populatiei tarii , process relvat si de ultimul recensamint din 5 ianuarie 1977”

Un lucru ingrijorator in acest moment ar fi depopularea orasului , imbatranirea populatiei , nivelul de saracie destul de ridicat comparativ cu alte resedinte de judet din tara , natalitatea scazuta , toate acestea fiind premise ale unui oras ce nu se bucura de o perioada chiar infloritoare. Analizand cronologic putem observa ca in timpul regimului comunist cam toti indicatorii erau la cote mai inalte comparativ cu vremurile actuale.

In graficul ce urmareste evolutia numarului de locuitori din municipiul Alexandria se poate vedea ca in anul 1956 populatia numara aproximativ 20 000 de oameni ,iar treptat se simte o crestere a numarului populatiei . Acest lucru s-a datorat mai multor factori favorabili la acea vreme cresterii numarului de locuitori.

In primul rand oamenilor le erau oferite locuri de munca , astazi desi tinerii sunt poate mult mai bine pregatiti , cu studii superioare , acest lucru nu le garanteaza un loc de munca ceea ce ii si determina sa paraseasca mica resedinta de judet , Alexandria , in detrimental capitalei sau de ce nu , a altor orase mari din imprejurimi .Anul 1970 favorizeaza cresterea nivelului de trai si a natalitatii datorita deschiderii fabricii SC. ELECTROTEL SA. , producatoare de echipamente electrice de joasa tensiune ,confectii metalice si aparatura electrocasnica . Deasemenea in 1974 se deschid doua mari fabrici care functioneaza si astazi ,reprezinta doua motoare vitale ale economiei alexandrene : S.C..Koyo S.A. , fabrica ce produce rulmenti radiali si radiali axiali , pillow bloc-uri pentru benzi transportatoare si S.C.IAICA S.A. ce produce echipamente , accesorii, elemente pentru instalatii de ventilare si climatizare . In aceasta perioda , dupa cum se poate citi si pe grafic , populatia aproape ca se dubleaza , luand in calcul si legea privind avorturile promulgata de Nicolae Ceausescu in anul 1966 prin care interzicea cu strictete orice intrerupere de sarcina tocmai pentru o crestere rapida a natalitatii , ca drept urmare anul 1967 a fost anul cu cei mai multi nascuti . Se poate observa o crestere brusca dupa 1966 , tendinta fiind ascendenta pana in anul 1992. Odata cu trecerea la regimul democratic numarul locuitorilor scade treptat , lucru cu adevarat ingrijorator pentru Alexandria ,iar daca oamenii ce carmuiesc si administreaza orasul nu reusesc sa gaseasca o solutie pentru aceasta problema ar putea chiar pierde titlul de resedinta de judet datorita numarului din ce in ce mai mic de oameni ce populeaza orasul. . Conform ultimelor statistici din anul 2013 , judetul Teleorman ar fi pe primul loc in topul cel mai imbatranite judete din Romania , numai in jumatate de an fiind acordate 4 652 de ajutoare pentru inmormantari , lucru ce concluzioneaza situatia critica ce caracterizeaza aceasta regiune . La nivelul intregii tari , numarul populatiei de peste 65 de ani ar reprezenta 15% din totalul populatiei , pe cand in Teleorman procentul ajunge la 21% , mult peste media pe tara.Principalii factori care determina aceasta scadere sunt : emanciparea femeilor , care nu mai doresc sa aiba multi copii tocmai pentru a-si cladi o cariera si a ajuta la prosperitatea financiara in familie , o alta cauza ar fi nivelul de trai scazut , faptul ca nu se gasesc solutii pentru dezvoltarea economica a municipiului sau atragerea de investitori ce ar aduce noi posibilitati de angajare pentru locuitori . Sporul natural negativ , imbatranirea populatiei si exodul tinerilor bine pregatiti catre zone mult mai dezvoltate economic si cu potential de angajare mai ridicat , toate acestea sunt premise ale scaderii treptate a numarului de locuitori din Alexandria. Deocamdata nu se fac demersuri simtitoare pentru eradicarea acestor fenomene demografice . Resedinta judetului Teleorman este in pericol de a ramane in continuare printre ultimele orase din tara din punct de vedere economic dar si ca numar de locuitori .

Fig 2.1 Evolutia numarului de locuitori din municipiul Alexandria

Sursa date : Institutul judetean de statistica

2.2 Evolutia natalitatii in municipiul Alexandria

In ceea ce priveste evolutia natalitatii ,statisticile nu arata deloc rezultate imbucuratoare, din 1990 atunci cand se inregistrau aproximativ 800 de nasteri pe an , treptat , numarul copiilor nascuti se afla pe o linie descendenta ajungandu-se in anul 2014 la 400 de nasteri anual , in jumatate fata de anii ’90. Factorii care determina acest fenomen demografic sunt aceeasi ca si in cazul evolutiei numarului de locuitori. Cu cat populatia este mai imbatranita cu atat numarul deceselor va fi in crestere si , evident , cel al nasterilor in scadere.

Incepand cu anul 1966 pana in ianuarie 1977 cand s-a realizat urmatorul recensamant , populatia orasului cunoscuse o crestere considerabila de 16 249 de persoane , ceea ce insemna aproximativ un numar de 1624 de persoane adaugate anual . Acest fapt s-a datorat in principal sporului natural dar si sporului migratoriu . Natalitatea care era superioara mediei atat pe tara si cat si pe judet a determinat o crestere brusca a sporului natural . Din anul 1966 incep sa intre in functiune o serie de intreprinderi industriale care au contribuit la cresterea nivelului de trai din Alexandria , fapt ce a favorizat si cresterea natalitatii . Oamenii isi permiteau sa aiba mai multi copii avand si venituri pe masura pentru a le putea oferi minimul necesar .

Pana aproape de anul 1980 se poate observa si pe grafic o crestere a natalitatii , insa treptat se trece catre o tendinta descendenta . Aceasta scadere este influentata foarte mult de masurile de austeritate luate de dictator , populatia fiind saraca , posibilitati materiale nu existau si oamenilor le erau sacrificate necesitatile pentru restituirea datoriilor pe care statul le avea .

Aceasta arie descendenta se mentine si pana astazi , inca nu sunt premise favorabile cresterii natalitatii in oras . Perioada de dupa 1989 este caracterizata de un haos general . Dupa anul 2000 Alexandria se mentine pe aceeasi linie in ceea ce priveste natalitatea , nu exista schimbari positive , orasul putem spune ca intra intr-un con de umbra , economia este in declin si populatia tanara cu cat mai putine perspective de dezvoltare .

Evolutia natalitatii are aproximativ aceleasi cauze ce au determinat simpla evolutie a populatiei de-a lungul anilor , fiind in stransa legatura una cu cealalta . Emanciparea femeilor , aspiratia catre o cariera , dezvoltare personala si dorinta de a fi independente din punct de vedere financiar reprezinta un factor esential pentru care numarul de nou-nascuti a scazut dupa caderea regimului comunist . Resursele financiare reduse comparativ cu nevoile din zilele noastre , gandirea moderna , orientata catre ideile occidentale , indepartarea de traditional si de familie , duc la o natalitate din ce in ce mai scazuta.

De asemenea tinerii au alte principii , valori , normele religioase nu mai sunt respectate cu strictete precum erau in trecut , atitudinea fata de casatorie este reticenta si un alt factor extrem de important este contraceptia moderna . In anii comunismului metodele de contraceptie erau primitive , mai mult decat atat avorturile erau interzise comparativ cu timpurile actuale cand exista metode contraceptive moderne , sigure iar in mod democratic avorturile nu mai reprezinta un subiect tabu pentru majoritatea femeilor.

Natalitatea este influentata totodata pe langa cele mentionate anterior si de nivelul educatiei . Tinerii alexandreni care sunt viitorul pentru acest oras sunt mult mai bine instruiti , cei mai multi isi realizeaza studiile in capitala tarii si preiau idei noi , informatii actuale ce le schimba oarecum viziunea despre traditional .Tocmai de aceea se spune ca in judetele sarace natalitatea este mai mare , acolo unde nivelul educatiei este scazut , pentru a oferi un exemplu concludent , Vaslui este unul dintre judetele fruntase in ceea ce priveste natalitatea Romaniei . Alexandria este un oras sarac si totusi natalitatea este in continua scadere , tocmai pentru ca oamenii constientizeaza ca responsabilitatea de a creste si a educa un copil este foarte mare si cei mai multi prefera asa ramana in zona de confort .

Fig 2.2 Evolutia natalitatii in municipiul Alexandria

Sursa date : Institutul judetean de statistica

2.3 Evolutia mortalitatii in municipiul Alexandria

Modul cum a evoluat mortalitatea este influentat de aceleasi evenimente ca si celelalte fenomene demografice . Astfel , odata ce natalitatea crestea in perioada comunista , mortalitatea era intr-o continua scadere datorita numarului tot mai mare de nou nascuti , tineri si persoane de varsta medie si numarului tot mai mic de persoane varstnice . Se dorea forta de munca tanara , pentru numaroasele intreprinderi ce isi deschisesera portile pana in anul 1980 si care aduceau un mare beneficiu economic orasului .

Dupa 1990 situatia se schimba radical , dupa cum se poate vedea si pe grafic , linia ce indica tendintele evolutiei mortalitatii aproape ca ajunge sub forma literei “v”. Mortalitatea creste in principal datorita fenomenului de imbatranire a populatiei . Acesta are o logica avand in vedere ca in anii comunismului natalitatea a atins cote maxime , copii de atunci au devenit varstnicii de acum , acestia fiind intr-un numar foarte mare comparativ cu tinerii , deoarece in zilele noastre natalitatea este intr-o continua scadere si piramida varstelor incepe sa se disproportioneze in favoarea batranilor . Aceste statistici sunt ingrijoratoare pentru municipiul Alexandria . Fara tineret viitorul este compromis si poate in scurt timp sa ajunga un oras fara perspective , care in loc sa evolueze si sa caute solutii pentru dezvoltare economica , se confrunta cu astfel de fenomene precum imbatranirea populatiei , mortalitatea in crestere si in acelasi timp natalitatea situandu-se la polul opus ca si valori statistice . De schimbat ar fi foarte multe lucruri in Alexandria pentru ca lucrurile sa inceapa sa mearga pe un fagas normal . In primul rand economia trebuie redresata pentru a putea oferi conditii de viata mai bune cetatenilor , si pentru a atrage tinerii sa se intoarca in orasul natal .

Fig. 2.3 Evolutia mortalitatii in municipiul Alexandria

Sursa date : Institutul Judetean de Statistica

2.4 Piramida pe grupe de varste si sexe (1995, 2011)

Piramida pe grupe de varste si sexe prezinta aceleasi tendite precum la nivelul intregului judet sau de ce nu la nivelul intregii tari , forma acesteia tinzand tot mai mult sa devina asemeni unei amfore. Forma de piramida este cea care ar reflecta o populatie tanara cu mari perpective de dezvoltare , la baza acesteia aflandu-se copii si catre varf scazand treptat numarul populatiei pana la varstnici . Astazi din pacate ne confruntam cu aceasta problema . Partea mijlocie a piramidei se extinde pana va ajunge in partea superioasa si nu va mai putea fi sustinuta de populatia tanara tot mai putina la numar .Se poate observa pe cele doua grafice , privind comparative faptul ca exista diferente vizibile . Numarul femeilor si al barbatilor este aproximativ egal , insa atat numarul barbatilor cat si al femeilor de varsta medie , referindu-ne aici la cei nascuti prin anii 1960 , 1970 sunt intr-un numar foarte mare fata de celelalte grupa de varsta .Structura pe sexe reflecta o structura normala, in masura sa asigure o forta de munca necesara dezvoltarii viitoare , o structura armonioasa. Pe graficul ce ilustreaza piramida pe grupe de varste si sexe in anul 2011 se poate observa o usoara crestere a numarului copiilor pana la 4 ani fata de cei intre 10 si 14 ani , lucru imbucurator chiar si in proportii destul de mici . Si in acest caz imbatranirea demografica a populatiei este fenomenul ce survine in urma scaderii natalitatii si cresterii mortalitatii.

Fig. 2.4 Piramida pe grupa de varste si sexe in anul 1995

Fig. 2.5 Piramida pe grupa de varste si sexe in anul 2011

Sursa date : Institutul Judetean de Statistica

2.5 Evolutia numarului de sosiri in municipiul Alexandria

Incepand cu anul 1965 numarul sosirilor in Alexandria creste , acest lucru se datoreaza fabricilor care se deschid in oras : fabrica de rulmenti , filatura ,intreprinderea de utilaje pentru industria usoara , fabrica de prefabricate din beton . Astfel era necesara forta de munca competenta si numeroasa . In perioada 1966-1982 persoanele sosite in Alexandria au fost in numar de 19 918 .Alexandria devenea un centru polarizator in judet deoarece atragea populatia din satele si comunele vecine , oameni ce veneau sa munceasca.

Ca in majoritatea statisticilor analizate , dupa anul 1980 se poate observa un declin al numarului sosirilor . Cauzele sunt aceleasi : scaderea nivelului de trai si al calitatii vietii cetatenilor .

Incepand cu anul 1990 incepe sa creasca din nou rata sosirilor , dupa trecerea la regimul democratic oamenii incep sa revina in oras pentru a munci ,tocmai pentru ca satele si comunele din regiune nu ofera absolut nicio oportunitate de angajare , agricultura ce altadata era ramura de baza si dadea sansa oamenilor sa lucreze ,acum nu prea mai reprezinta o sursa de venit stabila.

Anul 2005 aduce odata cu el o scadere usoara a numarului persoanelor care aleg sa vina in orasul Alexandria. Majoritatea persoanelor care soseau in municipiu pentru a munci erau angajati ai SC.Koyo.S.A.

Anul 2008 a adus un val de disponibilizari ,pe fondul crizei economico-financiare deoarece nu mai exista o cerere la fel de mare de rulmenti precum in anii precedenti. Au fost disponibilizati atunci 1 026 de angajati din cei 1 940 , cei care ramaneau fiind responsabili de a realiza aproximativ aceeasi productie , liderii de sindicate cosiderand la acea vreme ca este „sclavie curata”. Criza economica din 2009 a afectat activitatile din intregul oras . Dupa ce in anul 2007 compania Petrom a fost preluata de OMV, in proportie de 55% , au fost facute disonibilizari de personal continuand si in 2009 si 2010 , fara a preciza un numar exact de anagajati care urmau a fi disponibilizati , acest lucru intampladu-se datorita cererii pietei .

In concluzie declinul numarului de sosiri din Alexandria este pusa pe seama crizei economico-financiare , a cererii pietei ceea ce a facut ca oamenii din mediul rural care migrau in Alexadria pentru a oferi conditii de trai mai bune familiei sa se retraga din nou in locurile natale .

Fig. 2.6 Evolutia numarului de sosiri din Alexandria

Sursa date : Institutul Judetean de Statistica

2.6 Evolutia numarului de plecari din municipiul Alexandria

Evolutia numarului de plecari este influentat de aceeasi factori ca si numarul sosirilor. Locuitorii au ales sa paraseasca orasul din motive politice , economice sau educationale. In functie de nivelul de trai , posibilitati de venituri se observa tendinte ascendente sau descendente ale numarului de persoane ce au emigrat. Pana in anii ’80 economia era la cote inalte , performantele atinsesera rezultate neasteptate , insa odata cu anul 1980 situatia se schimba , nivelul de trai scade si populatia este din ce in ce mai saraca , de aceea ce poate vedea pe grafic o tendinta de crestere al plecarilor . Incepand cu 1990 oamenii revin in oras , multi au devenit mici intreprinzatori . Accentul s-a pus pe comert fiind cea mai rapida metoda de obtine castiguri si astfel multi dintre locuitori si-au deschis propria “taraba”. Evolutia este descendenta , lucru benefic pentru viitorul orasului Alexandria , care are nevoie de forta de munca tanara pentru putea face progrese in plan economic .

Fig. 2.7 Evolutia numarului de plecari din Alexandria

Sursa date : Institutul Judetean de Statistica

2.7 Evolutia somajului in municipiul Alexandria

Incepand cu anul 2010 si pana in 2015 , in ceea ce priveste tendinta de evolutie a somajului, se poate observa o scadere a numarului de someri . Statisticile arata un progres , insa somajul este greu de estimat dat fiind faptul ca nu toti salariatii sunt inregistrati ca avand carte de munca. Dupa anul 2008 s-au mai infiintat firme de distributie care au oferit numeroase locuri de munca cetatenilor alexandreni , de asemenea Agentia Judeteana pentru ocuparea fortei de munca se ocupa de locuitorii care nu reusesc sa isi gaseasca un loc de munca . Pentru îndeplinirea atribuțiilor, agenția cooperează cu autoritățile administrației publice locale, cu organizațiile guvernamentale, cu societatea civilă, cu furnizori de ocupare din domeniul privat, precum și cu parteneri sociali.

In scopul sustinerii populatiei inactive se initiaza proiecte sustinute din fonduri europene precum : „Eficientizarea serviciilor furnizate catre cetateni prin utilizarea instrumentelor moderne TIC (servicii de tip "seff-service")” , „Calitate Eficiență și Servicii Profesioniste în SPO regiunile Nord- Est, Centru și Sud Muntenia” , „SEROP – Servicii de Ocupare Performante – Elaborarea, implementarea si evaluarea strategiei de aliniere a calitatii serviciilor publice de ocupare,, , „FII ACTIV LA ORICE VARSTA!” , ANTREPRENORIATUL IN MEDIUL RURAL – O sansa de ocupare , „SPO LOCAL – DIRECT ACCESIBIL” .

Fig. 2.8 Evolutia somajului (ianuarie , iulie , decembrie 2010-2015)

Sursa date : www.insse.ro

In concluzie in privinta somajului statisticile arata rezultate din ce in ce mai bune , sunt programe ce sustin persoanele ce sunt in cautarea unui loc de munca prin Agentia Judeteeana pentru ocuparea fortei de munca Teleorman , prin proiecte europene sau prin cursuri de calificare.

Cifrele arata ca Alexandria este un oras ce inca mai are de munca pentru a ajunge la performantele altor resedinte de judet din tara . Din punct de vedere demografic fenomenele actuale sunt ingrijoratoare si ar trebui sa ridice semne de intrebare pentru viitorul muncipiului. Tendinta este de imbatranire a populatiei , de emigrare a tinerilor competenti catre orase ce ofera mai multe oportunitati .

Concluzii

Lucrarea de licenta a avut in vedere urmarirea evolutiei economice a orasului Alexandria si consecintele asupra populatiei . Analizand in primul capitol fiecare ramura economica : agricultura , industrie , comert , servicii , putem spune ca inainte de anul 1989 situatia era mult diferita fata de anii recenti . Municipiul Alexandria s-a ghidat dupa aceleasi reguli precum orasele din intreaga tara , astfel ca au fost luate masuri drastice pentru sporirea productie in agricultura , pentru construirea cat mai multor fabrici , fara a se pune insa un mare accent pe comert si servicii. Un aspect favorabil al politicii comuniste a fost exploatarea maxima a potentialului agricol de care Alexandria dispune , fiind ajutat de pozitia sa geografica, clima , soluri fertile si prezenta raului Vedea . Dupa 1989 se trece la o economie de piata , isi fac simtita prezenta micii intreprinzatori , agricultura nu se mai practica la standardele anterioare iar terenurile agricole se retrang ca si suprafata datorita extinderii zonei urbane . In ceea ce priveste industria , in vremea regimului comunist existau mult mai multe fabrici , multe dintre ele fiind inchise datorita faptului ca nu si-ar mai fi gasit locul pe piata si nu mai corespund cerintelor populatiei actuale . In Alexandria anului 2016 cea mai importanta este fabrica de rulmenti , urmata de alte cateva fabrici : de confectii , de utilaje agricole sau electronice . Comertul a fost si este o ramura economica de baza pentru locuitorii orasului . Alexandria practic a fost fondata de negustorii care veneau pentru diverse schimburi deci putem spune ca dupa 1989 oamenii s-au intors la activitatea care a consacrat orasul . In ceea ce priveste serviciile este clar ca traim intr-o era dominata de sectorul tertiar . Dupa caderea regimului comunist , cele mai multe persoane au ramas fara un loc de munca , dupa desfiintarea anumitor intreprinderi , fabrici , etc , iar domeniul serviciilor , care s-a dezvoltat mult in ultima perioada, a reprezentat o opotunitate buna de angajare pentru cei mai multi alexandreni.

Capitolul al II-lea urmareste tendintele de evolutie ale fenomenelor demografice . Daca inainte de 1989 era pus accentul pe cresterea numarului de locuitori , populatie cat mai numeroasa si atragerea fortei de munca tinere in oras , astazi urmarind piramidele varstelor se poate observa o imbatranire continua a populatiei iar natalitatea intr-o scadere dramatica , toate fiind puse in mare parte pe seama schimbarilor economice , emanciparii femeilor si mai ales a nivelul de trai scazut .