Efectele Migratiei Parintilor Asupra Copiilor Ramasi Acasa

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

EFECTELE MIGRAȚIEI PĂRINȚILOR ASUPRA

COPIILOR RĂMAȘI ACASĂ

(COMUNA SĂLIȘTEA, JUDETUL ALBA)

COORDONATOR:

CONF. UNIV. DR. LUCIAN MARINA

ABSOLVENT:

BÎLDEA (BEC) VIORICA

2015

CUPRINS

INTRODUCERE 5

CAPITOLUL 1 CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE 9

1.1 Educația – Definiții și rol socio-familial 9

1.1.1 Definiții ale educației 9

1.1.2 Educația în familie 10

1.1.3 Orientări teoretice privind educația familială 12

1.1.4 Educația în școală 14

1.2 Migrația 15

1.2.1 Definiții și tipologii ale migrației 15

1.2.2 Teorii ale migrației 18

1.2.2.1. Teoria economiei neoclasice 18

1.2.2.2. Noua economie a migrației 19

1.2.2.3. Piața forței de muncă segmentate 20

1.2.2.4. Teoria dublei piețe a muncii 20

1.2.2.5. Teoria sistemelor mondiale. 21

1.2.2.6. Abordarea sociologică 21

1.2.2.7. Tranziția mobilității 22

1.2.3 Problema migrației părinților și efectele ei asupra elevilor 22

1.2.4 Efectele migrației 23

1.2.4.1. Efectele economice și sociale ale migrației 23

1.2.4.2. Efectele asupra migrantului și asupra familiei sale 24

1.2.4.3. Efectele migrației asupra implicării copiilor în activitățile școlare 26

CAPITOLUL 2 DESIGNUL CERCETĂRII 27

2.1. Descrierea spațiului studiat 27

2.1.1. Istoricul comunei 27

2.2. Tematica și motivația alegerii temei 31

2.3. Scopul și obiectivele cercetării 31

2.4. Strategiile cercetării 32

2.5. Delimitarea universului cercetării 32

2.6. Elaborarea ipotezelor 32

2.7. Metodologia cercetării 33

2.7.1. Tipul de cercetare 33

2.7.2. Selecția subiecților de cercetare 33

2.7.3. Alegerea metodelor de cercetare 33

2.8. Rezultatele cercetării 33

2.8.1.Identificarea diferențelor percepute de elevii ai căror părinți au migrat între situația prezentă și situația anterioară plecării (în plan financiar, comportamental și emoțional) 34

2.8.2. Determinarea schimbărilor în comportamentul și parcursul școlar al copiilor după plecarea părinților 37

2.8.3.Determinarea schimbărilor în educația familială a copiilor după plecarea părinților. 40

2.8.4. Identificarea coordonatelor de imagine socială ale copiilor cu părinți plecați în străinătate (în rândul colegilor de clasă și al profesorilor) 42

2.8.5. Concluzii ale cercetării 43

CAPITOLUL 3 PLANUL DE INTERVENȚIE 45

3.1. Contextul intervenției 45

3.2.Scopul interventiei 45

3.3. Grupul țintă 46

3.4. Prezentarea cazurilor 46

3.5.Obiectivele intervenției: 49

3.6. Planul de Activități 49

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 62

ANEXE 66

BIBLIOGRAFIE 86

„Copilul are dreptul să crească alături de părinții săi.”

(Legea nr. 272/ 2004)

INTRODUCERE

După 1989, când frontierele s-au deschis, migrația s-a amplificat aproape de la an la an în România. Este cunoscut faptul că țara noastră este o țară de emigrație netă, și acest fapt conduce la consecințe severe la diferite niveluri: cel economic, cel social și cel demografic.

Deși este un fenomen amplu mediatizat, situația copiilor cu părinți plecați în străinătate a fost mai puțin studiată. În acest moment nu se cunoaște nici numărul acestora și nici consecințele plecării părinților la muncă în străinătate. Exista unele date statistice oficiale, dar care sunt insuficiente, din păcate, precum și câteva studii ale unor organizații non-guvernamentale care sesizează unele dintre problemele apărute, devenind un bun punct de plecare.

Deși literatura de specialitate este generoasă în ceea ce privește analiza efectelor migrației, cu toate acestea există un număr restrâns de studii empirice pe această temă. De cele mai multe ori, rezultatele acestor studii sunt contradictorii. Barro și Sala-i-Martin (1992), de exemplu, arată că în Statele Unite și Japonia migrația are un efect, pozitiv deși redus, asupra creșterii economice. Cu toate acestea, rezultatele empirice ale lui Blanchard și Katz (1992) și Dolado (1993) sunt în contradicție cu cele ale lui Barro și Sala-i-Martin (1992). Aceștia ajung la concluzia că migrația este negativ corelată cu convergența dintre regiuni. (Voicu, 2010, p. 52). Lipsa de dovezi și rezultatele contradictorii indică faptul că este nevoie de cercetări suplimentare în această problematică. Imigrația a devenit un fenomen complex, producând controverse în efortul cercetării, în special pentru regiunea de primire reprezentată de Europa. În Europa, acordul de liberă circulație în cadrul Uniunii Europene netezește calea pentru migrația forței de muncă dincolo de frontierele naționale.

Studiile asupra efectelor migrației în România arată că dacă țările vestice vor continua să atragă forță de muncă din țara noastră, creșterea economică va fi afectată considerabil (Nicolae, 2007). De asemenea, Silași și Simina (2008) analizează situația pieței muncii din România în contextul migrației internaționale. Aceștia consideră că România, o țară cu distorsiuni ale pieței muncii, va avea beneficii pe termen scurt de pe urma migrației, dar pe termen lung va deveni o țară importatoare de forță de muncă. Constantin (2004) analizează migrația dintr-o perspectivă regională și în contextul aderării României la Uniunea Europeană. În același timp, Goschin, Constantin și Roman (2009) abordează anumite efecte ale migrației, cu precădere acelea care vizează traficul de persoane (Voicu, 2010, p. 53).

Atunci când vorbim de migrația părinților vorbim implicit de copiii care rămân acasă și de asemenea de educația acestora. În abordările contemporane ale fenomenului educației se discută despre eroziunea funcțiilor familiei și mai ales a funcției de socializare și implicit, despre limitele educației familiale, educația fiind atribuită în principal școlii. Totodată se discută despre de-școlarizarea educației, despre necesitatea întoarcerii priorităților educației la familie, școala având ca sarcină doar instruirea.

Ipoteza generală de la care am pornit în această cercetare este faptul că migrația părinților are, de cele mai multe ori, efecte negative asupra copiilor rămași acasă.

În primul capitol al lucrării am abordat cadrul teoretic al problemei studiate. În prima parte a acestui capitol am facut o delimitare conceptuală a educației care se vrea, nu o definire în sensul strict al cuvântului, ci o înțelegere și familiarizare cu termenii și cadrul cercetării. În cadrul educației în familie, pentru a aprofunda discuția am tratat și câteva orientări teoretice precum funcționalismul, interacționismul simbolic, nonfuncționalismul și sociologia constructivistă sau constructivismul structuralist.

În a doua parte ne-am concentrat asupra delimitărilor conceptuale în ceea ce privește migrația. Migrația este tratată din perspectiva repercursiunilor pe care le are plecarea părinților asupra copiilor rămași acasă. Pentru început am dat căteva definiții ale migrației iar pe urmă am făcut o clasificare a migrației dupa Traian Rotariu. La fel ca în cazul educației am dedicat un subcapitol teoriilor care privesc fenomenul migrației, teorii utilizate pentru a ne forma o imagine asupra fenomenului migrației. În următoarele subcapitole ne-am concentrat asupra efectelor pe care le are migrația părinților asupra mediului familial dar și în plan socio-economic și comunitar.

În Capitolul 2, Designul cercetării, am început prin descrierea spațiului studiat, tematica și motivația alegerii acestei teme, scopul și obiective, ipotezele de lucru și metodologia cercetării. În ultimul subcapitol am prezentat câteva rezultate relevante ale cercetării, utilizând și câteva grafice reprezentative. Capitolul se încheie cu primele concluzii, pe baza rezultatelor obținute în urma cercetării, prntru a verifica ipotezele de lucru.

Capitolul 3 cuprinde Planul de intervenție care are ca scop prevenirea comportamentelor de risc personal și social în rândul elevilor din comuna Săliștea. În cadrul acestei intervenții ne-am propus următoarele obiective: ameliorarea conduitei școlare (evitarea devianței școlare) a elevilor care au părinții plecați în străinătate, prevenirea comportamentelor de risc familial și în comunitate la copiii a căror părinți sunt plecați în străinătate și reducerea marginalizării sociale în rândul copiilor a căror părinți sunt plecați în străinătate. Pentru a atinge aceste obiective am propus un plan de activități, care va fi aplicat pe trei cazuri, aceștia fiind trei copii care în urma analizei tuturor situațiilor, a rezultat că plecarea părinților a avut numeroase efecte negative asupra lor, necesitând ajutorul specialiștilor.

Lucrarea de față se încheie cu Anexe și Bibliografia consultată. Anexele cuprind instrumentele de lucru (chestionarele și Ghidul de interviu aplicat elevilor cu părinți plecați în străinătate), un Raport de evaluare inițială, un Raport de evaluare psihologică și o Fișă de monitorizare a situației copilului.

Cercetarea de față și-a propus să determine care este impactul absenței părinților plecați la muncă în străinătate din comuna Săliștea din județul Alba asupra copiilor de vârstă școlară rămași în țară și să propună căteva măsuri prin care pot fi diminuate efectele negative. Am abordat această tema datorită faptului ca este de mare actualitate în țara noastră și am dorit ca prin cercetarea de față sa studiez acest fenomen, întrucât în urma observației directe am sesizat că fenomenul migrației se răsfrânge și asupra locuitorilor comunei natele.

Studiul este axat pe consecințele migrației asupra familiei și copilului, în special, deoarece acest fenomen al plecării părinților și a lăsării copilului acasă, în grija bunicilor, a altor rude sau chiar singur, a început să ia amploare din ce în ce mai mult în țara noastră. Autorități ale administrației publice locale și centrale depun eforturi în vederea determinării numărului acestor copii și, cu toate acestea, dimensiunea reală a acestui fenomen rămâne necunoscută. La nivel central, Direcția pentru Protecția Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prezintă, trimestrial, o situație de statistică elaborată pe baza datelor raportate de către Serviciile Publice de Asistență Socială (SPAS)de la nivelul fiecărei unități administrativ/teritoriale și a Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul fiecărui județ/sector (DGASPC). Această situație statistică nu reflectă numărul total al copiilor cu părinți plecați, ci doar al acelora ale căror situații sunt cunoscute și înregistrate de SPAS/DGASPC. Conform situației prezentate de Direcția pentru Protecția Copilului, la finele anului 2012, erau înregistrați în evidențele autorităților responsabile de asistența socială, un număr total de 79.901 copii cu părinți plecați la muncă în străinătate. Dintre aceștia, 41% erau complet lipsiți de grija părintească: 22.993 aveau ambii părinți plecați, iar 9.991 proveneau din familii în care părintele unic susținător era plecat. Îngrijorător este și numărul copiilor aflați singuri acasă care au ajuns în sistemul de protecție specială: 3.346.

Plecând de la faptul că legislația, prin Convenția ONU privind drepturile copilului, precum și prin Legea 272/2004, apără interesele copilului, am considerat a fi necesară o cercetare asupra situației în care se află acești copii rămași fără îngrijire părintească, fiind importantă evidențierea nevoilor pe care ei le au pentru a crește într-un mediu propice dezvoltării normale și armonioase. Necesitatea unui studiu asupra acestui grup țintă, pe baza căruia să se poată acționa, devine și mai mare în contextul existenței unui număr relativ mic de cercetări finalizate care să ofere o imagine clară asupra efectelor plecării părinților asupra copiilor rămași acasă și care să evidențieze „zonele” unde sunt necesare instituirea unor măsuri de protecție.

CAPITOLUL 1

CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE

Tema acestei lucări se centrează pe efectele produse de migrația părinților, asupra elevilor. Pornind de la faptul că elevii sunt p acestor copii și, cu toate acestea, dimensiunea reală a acestui fenomen rămâne necunoscută. La nivel central, Direcția pentru Protecția Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prezintă, trimestrial, o situație de statistică elaborată pe baza datelor raportate de către Serviciile Publice de Asistență Socială (SPAS)de la nivelul fiecărei unități administrativ/teritoriale și a Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul fiecărui județ/sector (DGASPC). Această situație statistică nu reflectă numărul total al copiilor cu părinți plecați, ci doar al acelora ale căror situații sunt cunoscute și înregistrate de SPAS/DGASPC. Conform situației prezentate de Direcția pentru Protecția Copilului, la finele anului 2012, erau înregistrați în evidențele autorităților responsabile de asistența socială, un număr total de 79.901 copii cu părinți plecați la muncă în străinătate. Dintre aceștia, 41% erau complet lipsiți de grija părintească: 22.993 aveau ambii părinți plecați, iar 9.991 proveneau din familii în care părintele unic susținător era plecat. Îngrijorător este și numărul copiilor aflați singuri acasă care au ajuns în sistemul de protecție specială: 3.346.

Plecând de la faptul că legislația, prin Convenția ONU privind drepturile copilului, precum și prin Legea 272/2004, apără interesele copilului, am considerat a fi necesară o cercetare asupra situației în care se află acești copii rămași fără îngrijire părintească, fiind importantă evidențierea nevoilor pe care ei le au pentru a crește într-un mediu propice dezvoltării normale și armonioase. Necesitatea unui studiu asupra acestui grup țintă, pe baza căruia să se poată acționa, devine și mai mare în contextul existenței unui număr relativ mic de cercetări finalizate care să ofere o imagine clară asupra efectelor plecării părinților asupra copiilor rămași acasă și care să evidențieze „zonele” unde sunt necesare instituirea unor măsuri de protecție.

CAPITOLUL 1

CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE

Tema acestei lucări se centrează pe efectele produse de migrația părinților, asupra elevilor. Pornind de la faptul că elevii sunt parte integrantă a sistemului educațional, trebuie să facem întâi o definire a educației. Această delimitare conceptuală nu se vrea nicidecum o definire în sensul strict al cuvântului, ci o înțelegere și familiarizare cu termenii și cadrul cercetării.

În partea a doua a acestui capitol ne vom concentra asupra delimitărilor conceptuale privind migrația, tipurile de migrație, teorii ale migrației, efectele migrației pe plan socio-economic și, ceea ce ne interesează mai mult, efectele pe plan personal și familial.

Educația – Definiții și rol socio-familial

Definiții ale educației

La nivelul ființei umane educația este necesară și posibilă tocmai pentru că structurile genetice ale organismului uman sunt nespecializate și prezintă o mare plasticitate. Dezvoltarea personalității este ,,comandată” de societate. Educația este o funcție, prin excelență, socială; ea socializează, transformă individul biologic asocial într-un membru al unei colectivități, asigurând interiorizarea comportamentelor considerate normale (Stănciulescu,1996). Educația devine un fenomen social când antrenează o colectivitate și devine un criteriu de apreciere în analizele sociale. Fenomenul educațional este marcat de următoarele caracteristici: informatizare, tehnologiile moderne, comunicare, deschidere spre cunoaștere interculturală.

În Dicționarul de sociologie educația este definită ca orice activitate socială care vizează transmiterea către indivizi a moștenirii colective a societății în care aceștia se inserează. Câmpul educației este foarte vast, însă sociologia educației folosește termenul într- un sens mai restrâns; obiectul actual al sociologiei este în primul rând sistemul școlar (Ferréol, 1998, p. 62).

Educația este definită de Dicționarul Explicativ al Limbii Române (2012) ca fiind un ,,fenomen social fundamental de transmitere a experienței de viață a generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate”sau ,,Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului sau, p. ext., ale oamenilor, ale societății etc.; rezultatul acestei activități pedagogice; bună creștere, comportare civilizată în societate.” (1995).

Cei mai mari filosofi ai lumii defineau educația raportându-se la alte caracteristici. Astfel, Platon afirmă că educația este „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele”.Aristotel, în lucrarea sa „Politica”, considera că „educația trebuie să fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare.”Ceva mai târziu, Johann Amos Comenius, în lucrarea „Didactica magna”, afirmă că la naștere, copilul este inzestrat cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, acestea devenind un bun personal al omului, prin educație. Deci în concepția sa, educația este procesul de dezvoltare a acestor „semințe”, de definire a procesului de umanizare, omul devenind om doar în măsura în care este educat. Un alt filosof, germanul Immanuel Kant, este de părere că educația are un rol important în ceea ce privește valorificarea naturii umane în folosul societății: „este plăcut să ne gândim că natura omenească va fi mai bine dezvoltată prin educație și că se poate ajunge a i se da o formă care să-i convie cu deosebire. Aceasta ne descoperă perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc”. Putem concluziona așadar că fericirea și succesul omenirii depind de natura, calitatea si nivelul de educație al fiecărei persoane.

Educația în familie

Educația, ca acțiune exercitată de generațiile adulte asupra copiilor, are ca scop sa provoace la aceștia stări fizice, intelectuale și morale pe care societatea le așteaptă de la ei. Educația este o acțiune socială care începe în familie, într-un proces ampu, cel de socializare, ce transformă nou-nascuții din fințe biologice în ființe sociale.

Educația faimiliala vizează „ansamblul dinamic al legăturilor sociale pe care le experimentează copilul în, și prin familia sa de origine cu alte cuvinte, procesul de (auto)identificare și (auto)diferențiere a copiilor în raporturile lor cu părinții, frații, precum și cu familia considerată ca unitate intergenerațională (în particular, ca unitate de viață cotidiană)”(Stanciulescu, 1998, p. 21).

Familia este percepută ca fiind unitatea primară, de bază a organizării sociale umane: „Unitatea biologică de bază nu numai ontogenic, dar și filogenetică a omenirii nu este individul, ci perechea unor indivizi de sex opus capabilă să dea naștere altor ființe umane, deci mai mult decât perechea ca atare (sterilă), pereche fecundă și progeniturile ei, așadar familia naturală (mama, tatăl și copiii). De aici, rolul primordial, universal și permanent al familiei, ca și numeroase și importante consecințe de alt ordin, în cele mai variate domenii socioculturale. Fenomenul sexelor și al vârstelor este, fără îndoială, de origine și de natură biologică, dar prin aceasta aspectele lui sociale și culturale nu dunt deloc diminuate. El este prezent și activ de la începuturile omenirii până astăzi”(Herseni, 1982, 522 apud Stănciulescu, 2002, p. 11). Deși definițiile clasice ale familiei o tratează drept „celula de bază” a societății și implicit baza educației copilului, în contextul societății actuale, este greu de demonstrat legătura educație- familie și implicațiile ei în dezvoltarea copilului, referindu-ne în special la dezvoltarea educațională; în acest sens avem în vedere evoluția istorică a acestei legături: în societățile preindustriale educația reprezenta o activitate neprecisă, nespecifică părinților, desfășurându-se într-o societate slab diferențiată pe plan educativ. Ceva mai târziu, părinții vor începe să manifeste un interes pentru educația odraslelor lor, își vor dezvolta roluri educative parentale specifice, iar odată cu trecerea timpului și sub evidenta influență a industrializării și a modernizării, funcția și rolul educativ al familiei se diminuează și este preluat de noile instituții dedicate – școlile. Pe de altă parte, un alt aspect demn de luat în calcul, deși cifrele nu de vorbesc de la sine, este multiplicare și diversificarea modelelor familiale (Stănciulescu, 2002, p. 12). Atmosfera afectivă din familie are o influență hotărâtoare asupra dezvoltării psihice în mica copilărie. În primii ani de viață copilul răspunde la tot ce se întâmplă în jur prin reacții emotive care vor determina direcționarea activității și aptitudinilor de mai târziu. În familie copilul învață limbajul și comportamentul social, își formează aspirații și idealuri, convingeri și aptitudini, sentimente, trăsături de voință și caracter.

Concepțiile lui Le Play, Émile Durkheim sau Talcott Parsons aduc în prim plan o scădere a rolului educativ al familiei, abordând corelativ creșterea rolului școlii și al specializării funcționale al societății, dar menționând totodată nevoia redefinirii „funcției educative a familiei”. Durkheim afirmă că educația are o funcție eminamente socială, această direcție a gândirii regăsindu-se și la alți sociologi precum Parsons, iar Petre Andrei subliniază existența unui traseu dirijat și limitele educației : „ Noi nu ne creștem copiii cum vrem, ci așa cum ne impun obiceiul, tradiția, opinia publică, societatea cu structura ei dintr- un moment dat”(Andrei 1978, 219, apud Stănciulescu, 2002, 14). Sarcinile educative ale familiei pot trece drept ceva pasiv, în momentul în care familia se restrânge, femeile devin salariate în afara cadrului familial sau când este prezentă sărăcia, în timp ce societatea actuală face din educație și din copil o problemă de interes național și social.

Familia are misiunea de a realiza o dezvoltare armonioasă a tuturor capacităților fizice, mintale și afective ale copilului, trebuie să canalizeze interesul și înclinațiile și să-l ajute să-și formeze încetul cu încetul adevărata lui personalitate. Tot familia are rolul de a-l introduce pe copil în societate, de a implementa practici educative, construcții cognitive. Pentru ca o familie să-și exercite eficient funcția educativă, ea trebuie sa dispună de o anumită cultură, de un nivel intelectual adecvat, valori morale și etice, și de o situație economică decentă.

Dimensiunile/obiectivele educației în familie sunt: dezvoltarea fizică, educarea intelectuală, spirituală, morală, religioasă, etică, estetică, civică, domestică- menajeră, sexuală (Mitrofan I., Mitrofan N., 1991, pp. 127-128).

Părinții sunt principalii arhitecți ai ființei sociale a copilului, întrucât „familia forma o mare societate, cuprinzând în sânul său o pluralitate de menaje, de sclavi, de clienți” (Durkheim, 1925, ed. 1934: 169 apud Stănciulescu, 1996, p. 25). Educația domestică este o educație specială, ea modelează ființa umană așa cum o cere structura familiei. O astfel de educație este insuficientă; ea nu mai poate dezvolta în indivizi spiritul de disciplină în momentul în care familia devine un grup a cărui funcționare e dependentă mai puțin de norme și autoritate și mai mult de împrejurări particulare și persoane. Familia nu mai poate crea decât premisele ființei sociale care trebuie să devină copilul, trezind în el primul sentiment al autorității morale și spiritul regularității (Stănciulescu, p. 26).

Orientări teoretice privind educația familială

Funcționalismul (Durkheim, Parsons) susține teza conform căreia societatea este un sistem constituit din subsisteme integrate, fiecare dintre componente îndeplinind o functie. Educația este o "funcție socială" deoarece depinde de alte componente sociale (cum ar fi structura grupală a societății). Funcția educativă a familiei constă în: socializarea și integrarea personalității copiilor în societate; transmiterea sistemului cultural (norme, valori); realizarea ordinii sociale. În societățile industriale funcția educativă este preluată de instituțiile specializate (școala), familia păstrând doar funcția de socializare primară și de sprijin. Teza diminuării funcției educative a familiei în societățile contemporane se poate formula astfel: „educația familială poate fi funcțională în raport cu sistemul familial, dar este rareori functională în raport cu sistemul social global” (Stănciulescu, 1997, p. 17).

Interacționismul simbolic (George Herbet Mead) consideră că principiul fundamental al organizării sociale este cel al comunicării, prin gesturi/simboluri reprezentative, care implică o co-participare a Sinelui cu Celălalt. Mecanismul dezvoltării are la bază asumarea unor roluri ale Celuilalt, prin limbaj și comunicare. Dezvoltarea Sinelui este descrisă de Mead ca un proces social de trecere de la asumarea unor roluri/atitudini, după modelul oferit de Altul semnificativ (mama, tata, învățătoarea) la asumarea unor unități de roluri/atitudini organizate, complementare, prin interiorizarea unui Altul generalizat (clasa școlară, grupul de copii). Activitățile ludice pot constitui ilustrări ale modelului în care copilul este pus în situația de a interioriza atitudinile celorlalți.

Socializarea/educația copilului este influențată de Altul semnificativ, de așteptările pe care copilul, tânarul crede că le are de la el, parinți, profesori sau prietenii. În experiență, Sinele este actualizat ca tensiune între doua componente: Sinele social, dobândit prin interiorizarea atitudinii grupului și Sinele personal, ca reacție personală, neînvățată din experiență. În acest context teoretic, educația poate fi definită ca activitate sistematică ce urmărește formarea dimensiunii sociale a conștiinței de Sine, prin interiorizarea de către individ a atitudinilor comune ale grupului, utilizând mijloacele transmiterii culturale ale colectivității. Educația nu mai constă, ca la Durkheim, în transmiterea metodică/sistematică a unor norme si valori sociale, de la generația adultă la tânăra generație, ci în interiorizarea unor situații din care educatul, educatorul, conținuturile transmise și actul transmiterii sunt elemente constitutive (Stănciulescu, 1996, pp. 32-36).

Neofuncționalismul (Hill) definește sistemul social ca sistem evolutiv, capabil să-și refacă echilibrul și să se acomodeze atât la schimbările mediului, cât și la cele interne. Funcția educativă a familiei ar consta nu numai în transmiterea/reproducția culturală și socială, ci și în adaptarea (inovarea) structurilor existente. În acest context teoretic, familiile îndeplinesc o funcție educativă atât timp cât sistemul recompensează direct sau indirect acest serviciu, adică atât timp cât parinții și familia obțin, la rândul lor, un beneficiu. Societățile contemporane par să facă din copil o sursă de placere și de mândrie a părinților, o modalitate de împlinire. Beneficiilor afective, simbolice li se adaugă cele statutare: mobilitatea intergenerațională, caracteristică societăților actuale permite părinților să atingă, prin copiii cu care se identifică, poziții sociale la care ei înșiși nu au avut acces. Reciprocitatea în schimburile familie-societate implică politici sociale și familiale pentru educația copiilor. Această orientare teoretică respinge teza diminuării rolului educativ al familiei contemporane (Stănciulescu, 1997, p. 20).

Sociologiile constructiviste- fie sub forma sociologiei cognitive (Cicourel), fie sub forma constructivismului structuralist (Bourdieu) -redefinesc raportul dintre individ (actor social) și societate (lume, ordine instituțională, ordine interacțională) afirmând rolul activ al individului și caracterul construit al societății. Realitatea socială nu mai este înteleasă ca un

datum, ci ca o construcțieînfaptuită în activitatea intersubiectivă cotidiană. Actorii sociali sunt considerațicapabili de reflexivitate și liberi să opteze pentru un comportament sau altul – fiind totuși obligați săse supună unor constrângeri structurale sau interacționale (Stănciulescu, 1996, pp. 150-189).

Educația în școală

Pentru a răspunde nevoii sociale este necesară lărgirea universului copilului, înlocuirea raporturilor familial personalizate, încărcate de afectivitate, în care autoritatea este slabă, iar regularitatea se manifestă conjunctural, cu raporturile impersonale și neutre, supuse regulii aplicate consecvent și în care autoritatea educatorului se impune. Școala este singura instituție capabilă să educe spiritual de disciplină, atașamentul la scopurile colective și autonomia voinței (Stănciulescu, 1996, p. 26). În calitate de instanță a cărei autoritate derivă din faptul că acționează în numele societății, școala poate și trebuie să se impună în fața grupului particular care este familia: „centrul de gravitate al vieții morale, care se găsea altădată în familie, tinde din ce în ce mai mult să se deplaseze. Familia devine un organ secundar al statului” (Durkheim, 1995, ed. 1934: 85 apud Stănciulescu, 1996, pp. 28- 29).

Relația familie- școală, este un subiect foarte studiat în literatura de specialitate și supus atenției celor interesați, mai ales prin prisma schimbărilor sociale multiple din ultima perioadă, atât la nivel macro-socio-economic, cât și în școli.

Mediul familial și cel școlar au un scop comun, și anume grija și atenția privind formarea instrunctiv- educativă a copilului. Colaborarea dintre școală și familie, presupune nu numai o informare reciprocă cu privire la tot ceea ce ține de orientarea copilului, ci și înarmarea părinților cu toate problemele pe care le presupune acestă acțiune. În ceea ce privește acțiunea educativă a familiei, ea este eficientă numai atunci când scopul său devine unul cu cel al școlii, atunci când între acești doi factori există o concordanță, când obiectivele urmărite de acestea se subordonează idealului social și educațional.

Școala este extrem de importantă, dar fară implicarea familiei în educarea copilului nu va da randamentul dorit. Rolul primordial revine familiei, care este leagănul social al copilului și sprijinul său pe aproape tot parcursul vieții. Studiile specialiștilor dar și realitatea însăși confirmă tot mai mult importanța acestui nucleu al vieții sociale în dezvoltarea individului și integrarea sa socială.

Aparenta renunțare a familiei la implicarea în viața școlară a copiilor repune în discuție mizele familiale ale școlarității: mizele instrumentale- se referă la preocuparea părinților pentru viitorul economic al copiilor, pentru un loc de muncă al lor; mizele statutare- se referă la rolul școlii în alocarea statutelor sociale, reusita școlară apărând ca o condiție a reusitei sociale; mizele afective- se referă la faptul că, într-o societate în care raporturile părinți- copii capătă o tot mai mare încărcătură afectivă, școala începe să vizeze obiective pe dimensiunea afectivă iar familia face din personalizarea activității școlare un deziderat; mizele culturale- se referă la faptul că diferite grupuri sociale (familiale) se mobilizează pentru susținerea unor idealuri culturale, iar școala apare ca un câmp privilegiat sub acest aspect (Stănciulescu, 1997, pp. 72-73).

Dacă din această relație (școală-părinte-copil) lipsește un element, are loc o perturbare directă și o bulversare a actului educațional. Din păcate, datorită unor provocări de ordin socio-economic au apărut unele fenomene sociale cu impact direct asupra educației copilului. Un asemenea fenomen care are repercursiuni directe asupra copilului, din acest punct de vedere, este migrația părinților.

Migrația

Definiții și tipologii ale migrației

Pentru o fundamentare cât mai obiectivă și corectă a cercetării pe care dorim să o întreprindem, considerăm necesară o discuție preliminară asupra principalelor concepte și noțiuni cu care vom opera pe parcursul lucrării. Analiza studiilor și cercetărilor pe tema migrației a pus în valoare ideea existenței unei diversități de abordări teoretice din perspective, discipline științifice și unghiuri diferite.

Dincolo de definiția simplă, comună, cum că migrația este o mișcare în masă de populații, din punct de vedere sociologic și juridic, ea înseamnă un complex de transformări sociale și politice generate de schimbările cauzate de mișcările de populație fie în interiorul frontierelor unei țări, fie, mai ales, dinspre o țară spre alta, sau dinspre o regiune spre alta. Aceste mișcări de populații atrag după ele transformări economice, evident, dar nu mai puțin, transformări sociale, politice și culturale.

Migrația reprezintă deplasarea unei populații dintr-o regiune in alta, pentru a se stabili acolo definitiv sau pentru o perioadă semnificativă de timp. Ea reprezintă, deci, deplasare și stabilire. Presupune de asemenea reacția populației din țara de destinație și legislația înseși a respectivei țări cu privire la migrație. Înseamnă însă și adaptare a migranților și integrarea lor în societatea în care au ales să își desfășoare activitatea pentru un timp sau pentru totdeauna.

Dicționarul de sociologie Oxford oferă următoarea încercare de a defini migrația: „Migrația implică mișcarea mai mult sau mai puțin permanentă a indivizilor sau a grupurilor dincolo de granițele simbolice sau politice spre noi comunități și arii rezidențiale (2003, p. 589).

Migrația este definită de către Organizația Internațională pentru Migrație drept deplasarea unei persoane sau a unui grup de persoane de la o unitate geografică la alta, peste o frontieră administrativă sau politică, și care dorește să se stabilească permanent sau temporar într-un loc, altul decât locul de origine. Având în vedere că mișcarea între două unități geografice nu trebuie să apară în mod direct, se poate diferenția în continuare între locul de origine sau destinație, regiuni de tranzit, precum și locul de destinație sau regiunea primitoare.

Pentru a stopa această migrare în exteriorul granițelor țării, s-au căutat soluții pe plan local, care țin de mediul intern și anume înființarea și susținerea inițiativelor patronale sau opțiunea paliativă ,,weekendul agricol”( migrația din mediul urban spre cel rural, în timpul weekendului). Dacă înainte de 1989, migrația se desfășura pe plan intern și avea drept atracție noile întrprinderi și centre economice românești, astăzi lipsa lor și declinul economic din ultimii ani împing migrația spre exterior, oamenii alegând țari mai puternic dezvoltate, unde căștigurile salariale sunt mult mai mari.

Migrația, pe lângă aspectele economice pozitive (infuzia economică crescută), are aspecte negative foarte marcante asupra societății românești. Unul dintre aspectele negative de bază are în vedere faptul că de regulă migrează doar unul dintre părinți, soțul sau soția, aceasta ducând la slăbirea relațiilor intra-familiale, provocând disfuncționalități în sânul celulei de bază a societății. Pentru copii, ruptura față de un părinte, emoția și șocul sunt elemente suficiente pentru a a deveni din centrul atenției și al iubirii familiei, persoanele cele mai afectate. La rândul lor, copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate vor trăi și vor crește cu convingerea că asigurarea unui trai acceptabil este imposibilă în țară, motiv pentru care vor dori, la rândul lor, să emigreze.

Așa cum reiese, pentru ca această problemă să nu devină un cerc vicios, dacă sunt deja părinți plecați în strănătate, se ridică întrebări precum: „Ce se întâmplă cu copii abandonați temporar?”, „Cine îi îngrijește pentru a crește într-un mod normal?”, „Poate cineva să înlocuiască sau să suplinească prezența și rolul părinților?”. La toate aceste întrebări s-au căutat răspunsuri, numeroase anchete și cercetări, inclusiv mass-media evidențiind că deseori rolul părinților este suplinit de rude, în special bunicii, sau sunt plasați sub protecția socială, iar unii copii, ai căror părinți și-au întemeiat gospodării în străinătate, sunt duși acolo.

Analizând aceste aspecte, pe lângă faptul că va crește rata șomajului datorită emigrării personalului calificat, scăderea salariilor din zonele afectate de emigrare și creșterea criminalității, în sens negativ va deveni tot mai semnificativă migrarea tinerilor, ceea ce duce la efecte negative în ceea ce privește domeniul inovației și al dezvoltării pe termen lung, acest lucru fiind în fapt o pierdere în numărul „creierelor” tinere, dar și al forței de muncă activă, potentă și capabilă.

În societatea română contemporană, fenomenul migrației cunoaște valențe necunoscute, datorate în primul rând liberului arbitru și dreptului la auto-determinare, drepturi abordate foarte multe în acest secol, dând posibilitatea de a vedea migrația ca soluția ultimă de sancționare a guvernării falimentare. Astfel de valențe erau necunoscute, însă odată cu desființarea barierelor și introducerea liberei circulații a persoanelor, migrația a devenit posibilă, datorită condițiilor economice stabile din țarile membre europene și totodată a condițiilor egale de muncă și viață (Pescaru, 2010, p. 2).

Există mai multe criterii după care se construiesc tipologiile migrațiilor și, chiar dacă nu toate aceste elemente intră în definiție, cunoașterea diversității fenomenului ne ajută să-1 înțelegem mai bine. Traian Rotariu face următoarea clasificare (Rotariu, 2009, pp. 152-153).

Migrația raportată la teritoriul național

În acest sens se vorbește despre migrația internă și externă. Migrația internă vizează deplasarea populației în interiorul unei țări, prin schimbarea domiciliului sau reședinței dintr-o unitate administrativă în alta iar migrația externă se referă la intrarea și ieșirea persoanelor din populația unei țări. Termenul migrație este folosit chiar și de către demografi cu semnificații diferite, în sensul celor tratate aici, migrația nu este orice deplasare de populații, ci doar acele mișcări care se pot raporta la cel puțin o populație bine ancorată într-un teritoriu.

Migrația raportată la factorul timp

Din acest punct de vedere migrațiile pot fi pe termen scurt, mediu sau lung, constituind un instrument eficace pentru definirea migrațiilor propriu-zise. Tot după acest criteriu mai putem vorbi despre migrații temporare și migrații definitive, în cazul primelor, individul plecat menține, în general, legătura cu familia sau grupul de apartenență, prin reveniri ocazionale la domiciliu, migrația terminându-se, cel puțin în intenție, prin revenirea la un moment dat a celui plecat în populația de origine. Migrațiile definitive sunt, desigur, cele care se realizează cu intenția desprinderii totale de grupul și populația de origine, individul detașându-se mai clar de grupul de apartenență din populația de origine.

Migrația după gradul de constrângere

Cea mai mare parte a migrațiilor din lumea contemporană sunt migrații libere, în sensul că ele se desfășoară ca urmare a deciziei individului sau microgrupului. Evenimente politice deosebite, persecuții religioase sau de altă natură, războaie sau alte conflicte, dezastre naturale etc. fac adesea ca grupuri mai mari sau mai mici de oameni să fie practic obligate să părăsească zona de locuire, pentu a se stabili în mijlocul altor populații; avem atunci de-a face cu migrații forțate.

Migrația după numărul persoanelor implicate în actul migratoriu

Migratia se poate face individual ori migrația poate fi colectivă sau de grup, unde grupul poate fi cel mai adesea o familie sau o colectivitate de persoane legate prin alte relații.

Migrația după statutul juridic al migranților

În această situație se face distincție între migrația legală și cea ilegală, avându-se în vedere fie legalitatea trecerii frontierei, fie rămânerea în țara respectivă peste timpul acordat șederii, reglementat de viza de intrare primită sau de alte reguli instituite în cazul când nu este necesară viza.

Migrația după scopurile/cauzele acesteia

Dacă este vorba despre migrație forțată, atunci putem vorbi despre „cauza" acesteia; factorul care determină deplasarea respectivă de populație, fie că e vorba despre război sau persecuție religioasă, despre expulzări propriu-zise sau fuga din calea unor catastrofe naturale, este acceptat drept cauză care explică satisfăcător fenomenul, iar persoanele respective capătă statutul de refugiați sau azilanți. În ceea ce privește migrațiile libere putem vorbi de „scopul” acestora, paleta scopurilor fiind destul de largă.

Teorii ale migrației

În acest plan al teoriilor migrației se deosebesc trei abordări: economia neoclasică, noua economie a migrației și teoria pieței de muncă segmentate. Aceste teorii reprezintă în fapt o raportare la manifestările contemporane ale migrației internaționale.

Migrația este tratată în lucrările de specialitate drept un proces dinamic, ce se desfășoară pe mai multe planuri cu influențe economice, sociale, politice și culturale. Din această cauză, încercarea de da o definiție unanim acceptată conduce ,,către o discuție căreia cercetarea în domeniu probabil îi va răspunde pe viitor și anume: Este posibilă o astfel de teorie în migrația internațională?”(Constantinescu, 2002). Dacă este să urmăm această opinie, cele trei teorii amintite, pe care le voi prezenta în cele ce urmează, vor fi în stare să ne formeze o imagine și să contureze cadrul teoretic al fenomenului migrației.

Teoria economiei neoclasice

Economia neoclasică este una dintre principalele teorii din domeniul migrației, fiind caracteristică anilor 1960-1970, teorie ce abordează fenomenul din perspectiva migrației internaționale (Arango, 2000, 284, apud Constantinescu, 2002, p. 95). Această teorie pune accentul pe piața muncii, diferențele dintre locurile de muncă, gradul de dezvoltare economică dintre locul de origine și destinație. Această teorie este o abordare pozitivă a factorilor economici în explicarea apariției fluxurilor de migrație și a deciziei de migrație.

Teoria economiei neoclasice arată că migrația internațională se declanșează ca urmare a diferențelor dintre raportul între cererea și oferta pieței de muncă în diverse arii geografice, în cazul migrației la nivel internațional reflectându-se diferențele între nivelul veniturilor. În zonele în care se evidențiază o relativă sărăcie a capitalului și implicit și a cererii forței de muncă, prin comparație cu oferta, salariul, care este rezultatul mecanismelor pieței, va fi scăzut în raport cu cel al țărilor în care este prezentă relativa abundență de capital, raportată la oferta pieței de muncă. Migrația apare tocmai datorită acestui fapt: surplusul de pe cele două paliere, cele două piețe, beneficiază de mobilitate, lucru de care va profita, deplasarea făcându-se către maximizarea profitului economic.

Pe de altă parte, migrația la nivel individual este rezultatul unui proces prin care individul rațional calculează și evaluează beneficiile migrației, constând în venitul financiar, costurile deplasării, adaptarea la noua muncă, impactul psihologic. Dacă rezultatul acestui proces va fi unul pozitiv, atunci individul va lua probabil decizia migrării, migrația devenind practic o investiție în capital uman (Constantinescu, 2002, p. 96).

Ceea ce teoria nu aduce în discuție, acest lucru fiind unul defavorabil, este factorul politic, restricțiile de muncă și de ședere al anumitor țări și cel mai important, raționalitatea personală a individului posibil migrator. Toate aceste elemente pun totuși sub semnul întrebării capacitatea individului de a estima comparativ recompensa financiară în raport cu capitalul uman, în țara de origine și în cea de destinație.

Teoriei îi revine meritul de a fi acea care pune în evidență importanța factorilor de natură economică în migrație, de a evidenția importanța raportării în legătură dintre elementele ce acționează simultan la origine și cele de la destinație.

Sumarul aceste teorii este unul clar și concis: migrația este un mecanism de echilibrare al deficiențelor interne de pe piața forței de muncă, mecanism ce acționează la nivel global.

Noua economie a migrației

Cea de-a doua teorie importantă cu privire la migrație este teoria noii economii a migrației. Această teorie depășește limitările teoriei anterioare, scoate individul din relativa izolare în care decidea singur dacă migrează, iar latura economică nu mai este factorul fundamental determinant. Teoria noii economii a migrației a fost promovată în special de către Oded Stark, care urmărește pe de-o parte modificarea insuficiențelor vechii teorii: rolul individului este preluat de cadrul mai larg al familiei, al gospodăriei, aceasta putând să trimită doar un membru sau anumiți membrii la muncă în străinătate, urmând ca ceilalți să trăiască, pe lângă veniturile private, din fluxul de bani trimiși de membrii care au migrat. De regulă, un astfel de caz de migrație are loc în momentul în care costurile migrației sunt reduse semnificativ. Această variantă devine posibilă în momentul în care, de regulă, există o amenințare și o serie de riscuri asupra gospodăriei, iar migrația este tocmai tentativa de reducere a riscurilor asupra veniturilor economice. În anumite cazuri, există posibilitatea ca în urma deplasării, familia să se reunească la destinație. Riscurile sunt eliminate în mare parte datorită faptului că familia îsi schimbă locul în care muncește.

Această teorie are meritul de a promova reunirea familiei în urma deplasării, dar totodată ea poate să îngrijoreze, deoarece politicile de migrație pot transforma actul într-unul cu multiple riscuri.

Piața forței de muncă segmentate

Această teorie, de perspectivă structurală, argumentează că migrația internațională este rezultatul cererii de muncă, direct proporțional cu calitatea economică a zonei. Crearea nevoii de forță de muncă imigrantă se datoreaza unor patru factori: inflația structurală, constrângerile ierarhice ale motivației, dualismul economic și modificările demografice. Sporirea generală a salariilor aduce conform teoriei pieței forței de mucă, nu doar aspecte pozitive, ci și negative: conduce la inflație structurală.

Un aspect demn de luat în seamă, care apare la suprafața unor astfel de cercetări tot mai des, este modificarea poziției femeii în societățile dezvoltate, ( de la membrul secundar al familiei, activ doar acasă, la membrii principali activi, ,,puși în valoare” de tot mai multe cazuri de divorț), scăderea fertilității și implicit a numărului de indivizi/muncitori, urbanizarea accentuată, toți aceștia fiind factori ce diminuează ponderea segmentului secundar al pieței. Acest rol va fi îndeplinit de imigranți. Chiar dacă este vorba de un salariu mai mic în țara de destinație, dacă acesta depășește venitul din țara de origine, imigrantul este dispus să accepte acest lucru.

Cu timpul se vor dezvolta comunități etnice, active și potente din punct de vedere economic, fapt ce va duce la evidențierea teoriei pieței forței de muncă duale și chiar va dezvolta un al treilea segment al pieței forței de muncă: encalva economică reprezentată de firmele proprietate privată a a imigranților (Portes A., Wilson K. 1996, 285, apud Constantinescu, 2002, p. 101).

Pe lângă aceste trei teorii, mai adăugăm teoriile privitoare la migrație susținute de Traian Rotariu (Rotariu, pp. 171- 174).

Teoria dublei piețe a muncii

Este o teorie economică de nivel macro care se centrează exclusiv pe caracteristicile pieței muncii din țara de imigrație, respectiv pe cererea de forță de muncă indusă de sistemul de activități de aici, cerere care va fi satisfăcută parțial de lucrătorii autohtoni și parțial de imigranți. A doua caracteristică specifică a teoriei constă în postularea unei segmentări a pieței muncii din țara de imigrație, existând trăsături specifice fiecărui segment (în privința tipului și condițiilor de muncă, a salarizării, a nivelului de calificare cerut, a posibilităților de promovare la locul de muncă etc.).

În ceea ce privește această teorie se iau în considerare doar două segmente (de unde și denumirea teoriei) cu însușiri opuse. Un prim sector este caracterizat de ocupații bine remunerate, stabile, reclamând o calificare înaltă, personalul recrutat fiind organizat profesional (sindicalizat) și lucrând în condiții de legalitate (contracte de muncă), ceea ce oferă angajaților o siguranță a ocupației, posibilități de ascensiune profesională și socială și-i ferește de concedieri aleatorii. Cel de-al doilea sector este constituit din ocupații cu caracteristici opuse. Inițial, slujbele din sectorul al doilea au fost ocupate de către autohtoni, aceasta întâmplându-se în fazele inițiale ale industrializării, când se produce o puternică migrație rural-urbană, iar cei nou-sosiți în orașe acceptă cele mai grele și mai prost plătite munci.

Teoria sistemelor mondiale.

Este tot o teorie de nivel macro, deci una care consideră că nu e necesar să se facă apel la acțiunile individuale, considerând că înțelegerea acestora rezultă din condițiile generale, privite de această dată la nivel mondial. Perspectiva mondială este dată de concepția neomarxistă world system theory care constă în împărțirea țărilor lumii între centru și periferie, cu distincția suplimentară între periferia propriu-zisă și periferia apropiată.

În condițiile introducerii relațiilor capitaliste în țările periferice, se eliberează o mare cantitate de forță de muncă, ocupată anterior în agricultura tradițională, care nu-și găsește în integralitate locul în activitățile urbane și industriale din țara de origine, ajungând în stare de șomaj și fiind marginalizată, devenind astfel disponibilă pentru migrații.

Abordarea sociologică

În acest sens există două construcții teoretice (Rotariu, 1999, pp. 174-176) :

a) cea cunoscută sub denumirea de teoria pull-push

b) teoria rețelelor sociale.

Specificul acestora constă în faptul că depășesc abordarea strict economică, introducând și alți factori (sociali) care dau seamă de formele, direcțiile și intensitatea migrațiilor. Hania Zlotnik (cf. Rotariu, 199, p. 174) este de părere că factorii economici sunt întotdeauna importanți, ba chiar dominanți, în decizia de a emigra (atunci când nu e vorba despre migrații forțate) însă în același timp însă ei nu acoperă toate zonele motivaționale ce intervin în această decizie.

Teoria rețelelor explică foarte bine continuarea procesului de emigrare, prin evidențierea așa-numitei „cauzalități cumulative". Este suficient să plece un singur individ dintr-o localitate, pentru a se produce o scădere semnificativă a costurilor și riscurilor migrației pentru un număr de persoane cu care acesta era în relații apropiate înaintea migrării.

Tranziția mobilității

Teoria tranziției demografice, a fost dezvoltată inițial pe baza evoluției fenomenelor de mortalitate și fertilitate în perioada modernă. Mai recent, a fost introdus și fenomenul de migrație în schema tranziției demografice, întreprindere legată de numele lui Wilbur Zelinsky (1971, cf. Rotariu, 1999, p. 176). Acesta încearcă să prezinte modele de evoluție pentru diferite tipuri de migrație în perioada tranziției. De pildă, pentru migrația externă, curba care descrie intensitatea fenomenului (emigrării) este una unimodală, care începe o creștere de la zero (la începutul tranziției), urcând până la un maxim între etapa a doua și a treia a tranziției, după care începe să scadă, stabilizându-se la un nivel superior lui zero în etapele a cincea și a șasea. Pentru migrația internă rural-urbană, curba unimodală este aproape simetrică, la finele tranziției tinzând spre zero.

Problema migrației părinților și efectele ei asupra elevilor

Încercarea de teoretizare a problemei migrației trebuie abordată și din punctul de vedere al implicării și al efectelor asupra familiilor și a copiilor implicit, a căror membrii emigrează. După cum am afirmat și mai înainte, familia este afectată în mod direct, deoarece, de regulă, migrează unul dintre soți, deteriorându-se astfel relațiile intra-familiale și buna funcționare a celulei de bază a societății. Copii acestor familii sunt la rândul lor afectați, fiind totodată și persoanele cele mai vulnerabile, dependente de un climat familial pozitiv.

Efectele vizibile ale plecării unui părinte din sânul familiei sunt tensiunile din relațiile personale, devianța juvenilă, inițiată de plecarea din familie, continuată de incapacitatea persoanei rămase de a avea grijă de căminul familial; în cazul în care ambii părinți sunt plecați iar copilul este dat în grija unei rude, de regulă bunicii, aceștia sunt lipsiți de autoritatea necesară; pe plan școlar apare absenteismul și implicit eșecul școlar, consumul de alcool, tutun, chiar și droguri. Toate aceste probleme se vor acutiza prin destrămarea familiilor care nu se pot reorganiza și susține, în cele mai nefericite cazuri fiind vorba de divorțul părinților.

Principalul motiv al migrației, în cazul țărilor europene și implicit al României, este căutarea comfortului financiar, acesta fiind transpunerea în planul practic al diferențelor de venit dintre țările membre ale Uniunii Europene și cele admise, printre care și țara noastră.

În ceea ce privește interesul românilor de a emigra și a munci într-un alt stat de pe teritoriul european, răspunsurile date unui chestionar aplicat de Organizația Mondiala pentru Migrație, relevă faptul că românii se află pe locul doi între membrii europeni ce au intenția de a face acest lucru pe parcursul următorilor cinci ani. Analizând rezultatele respectivului studiu, se observă tendința recunoscută că potențialul migraționist cel mai ridicat este prezent în cadrul țărilor candidate sau care au fost de curând admise în cadrul uniunii Europene. (Miftode,p.5)

Efectele migrației

Efectele economice și sociale ale migrației

Teoriile migrației tratează și problema cauzalității migrației, însă, trebuie recunoscut faptul că în spatele acestui fenomen stau în principal rațiuni economice. Chiar și în cazul migrațiilor care îmbracă forma reuniunii familiei au aceasta tentă deoarece, pe de o parte, primul plecat a făcut acest lucru cel mai adesea din motive economice, iar pe de altă parte, reunificarea se face, tot de cele mai multe ori, aducând ceilalți membri ai familiei în țara unde s-a stabilit primul migrant, deci spre o zonă cu o economie mai dezvoltată și un nivel de trai superior.

Migrarea spre centrele economice dezvoltate ale Europei are efecte economice directe, favorabile pe termen scurt ca cele generate de investițiile directe în economie, producătoare de noi locuri de muncă. Vom prezenta câteva avantaje economice și sociale pe care le poate genera migrarea libera a fortei de muncă. Așadar, migrația forței de muncă spre țările Uniunii Europene crează produs national, prin transfer internațional, aduc valută în țară, vin cu un nou model de viață și civilizație, vin cu un sentiment de respingere a unei vieți bazată pe promiscuitatea materială și de multe ori se întorc în țară cu un capital de început, necesar punerii pe picioare a unei afaceri. Din punct de vedere al efectelor la nivel macroeconomic s-a constatat că acest segment de populație activă este creator de locuri de muncă; veniturile pe care le crează acest sector se alătură fondului de consum intern, fondurilor destinate dezvoltării și, într-o anumită măsură, resurselor bugetare ale economiei.

Pe lângă avantaje, migrația are și efecte negative, printre care se numără confruntarea cu un declin demografic accentuat. Scăderea și îmbătrânirea accentuată a populației va avea efecte directe asupra pieței muncii atât direct prin schimbări ale structurii pe vârste în favoarea grupelor vârstnice și indirect prin creșterea gradului de dependență economică a celor bătrâni. Deasemenea, în România a apărut un deficit în anumite segmente ale pieței fortei de muncă, de exemplu, în medicină. Migrarea creierelor (așa-numitul "brain drain") este considerată o problemă extrem de importantă cu care se confruntă numeroase state în curs de dezvoltare, printre care și România. Pe termen lung, acest tip de plecări afectează capacitatea de dezvoltare a societății native care este privată de oameni capabili.

După Rotariu, pentru populația de primire, cele mai des invocate efecte economice negative ar fi legate de faptul că imigranții ocupă locurile de muncă în detrimentul populației locale, contribuie la scăderea salariilor și impun sarcini sporite sistemului național de protecție socială. Un material de sinteză al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație vine să argumenteze o dată în plus că aceste idei sunt mai curând niște prejudecăți de care se folosesc cei care vor să justifice atitudinile ostile împotriva imigranților. Potrivit acestui material impactul activității imigranților asupra nivelului salariilor este scăzut, ținând seama de ponderea acestora în populația activă și mai ales de faptul că aceștia desfășoară adesea munci pe care autohtonii le refuză. Concurența pe piața muncii cu autohtonii apare cel mai adesea la nivelul ocupațiilor slab calificate, unde oricum nivelul salarizării este scăzut. Apoi, în economiile actuale, apar alte efecte asupra salarizării, în multe domenii ale producției materiale, cum ar fi, de pildă, importul de produse ieftine, fabricate în țări unde prețul muncii este mai scăzut, efecte care se manifestă mai puternic decât concurența imigranților, (Rotariu,1999, p. 187 ).

Efectele asupra migrantului și asupra familiei sale

Principalele efecte pozitive ale migrației ar fi legate de bunăstarea materială. Familiile care au unul sau mai mulți membrii plecați în străinătate se bucură de condiții mai bune de trai și au acces mult mai ușor la unele facilități, în comparație cu alte familii. Dacă la prima vedere, remitențele (banii și alte bunuri materiale pe care migranții le trimit acasă) au un rol pozitiv, contribuind la ridicarea nivelului de trai al familiei migrantului (achiziționarea bunurilor de consum, procurarea de locuințe, investirea în educația copiilor, mai rar în afaceri), pe termen lung migratia produce efecte negative.

În urma migrației, familia este în primul rând cea mai afectată, fie că vorbim de migrarea soțului sau a soției, fie că vorbim de migrarea mamei sau tatălui. În urma migrării apar neînțelegerile între soți, tensiunile aceastea fiind cauzate ori din cauza banilor, ori din cauza neîncrederi în cel plecat și cel rămas acasă, producându-se astfel destrămarea familiei, chiar divorțul (Mihailescu, 1999, p 108).

Migrația părinților poate conduce și la o redefinire a relațiilor de rudenie, în sensul în care copii, în special dacă sunt lăsați în grija rudelor atunci când sunt mici, ajung să nu se mai raporteze la părinții lor biologici ca la niște părinți. Cei în grija cărora rămân, în cele mai multe cazuri bunicii, sunt considerați de către copii ca fiind părinții lor și li se adresează cu „mamă” și „tată”. Plecarea părinților pe termen mai lung în condițiile în care copilul este la vârste foarte fragede poate deci determina o rupere a legăturii părinte‐copil (Toth, 2007).

Dincolo de cazurile în care migrația conduce la disoluția familiei, plecarea unuia sau ambilor părinți este de așteptat să aibă un efect de diminuare a capacității de control, de supraveghere exercitate asupra copilului. Evident acest fapt depinde foarte multe de contextul familial, de membri familiei extinse în grija cărora rămân acești copii, însă interviurile cu asistenții sociali, profesorii sau preoții din comunitățile investigate confirmă existența acestui efect. Lipsa controlului poate determina asupra copilului efecte în planul rezultatelor școlare sau a adoptării de comportamente deviante. De asemenea lipsa afectivității parentale ca și consecință implicită a plecării părinților în străinătate este în măsură să producă efecte de natură psihologică sau comportamentală asupra copiilor.

Migrația părinților nu acționează întotdeauna direct asupra copiilor, ci indirect prin producerea unor efecte care conduc la disoluția familiei. O categorie de copii care sunt cei mai expuși riscurilor de diverse forme sunt cei care provin din familii destrămate și în special atunci când mama este cea care pleacă la muncă în străinătate. În aceste situații este cel mai probabil ca să se producă abandonul copiilor sau expunerea acestora la abuzuri din partea adulților în grija cărora rămân.

Un alt efect indirect al plecării părinților, mediat de lipsa de control asupra copilului de către cei în grija cărora a rămas și de lipsa comunicării cu copilul îl expune pe acesta riscurilor de a se angaja în comportamente deviante. În lipsa controlului exercitat de părinți sau de alți membri ai familiei, copiii și adolescenții sunt mai ușor expuși la presiunea grupului de prieteni și adoptă comportamente deviante sau inadecvate vârstei lor: consum de substanțe interzise, lipsesc noaptea de acasă sau chiar fapte mai grave care intră în conflict cu legea. Toate aceste comportamente își lasă în multe cazuri amprenta asupra personalității copilului sau adolescentului, afectându‐i relațiile cu familia și rezultatele școlare (Toth, 2007).

Reținem astfel ca și prime concluzii că efectele plecării părinților la muncă în străinătate asupra copiilor rămași acasă depind de relațiile inițiale dintre părinți și de evoluția acestora, precum și de contextul familiei extinse. Riscurile la care sunt expuși direct copiii și care determină la rândul lor alte consecințe negative potențiale sunt cele legate de privarea de afectivitate precum și de lipsa de supraveghere. Privarea copiilor de afectivitatea parentală influențează procesul de dezvoltare a personalității acestuia. Consecințele imediate sunt în cele mai multe cazuri manifestări comportamentale ca reacții la traume emoționale, însă lipsa unei intervenții fie din partea familiei, fie a școlii sau a altor instituții pentru atenuarea acestor traume au un potențial major de a afecta pe termen lung personalitatea copilului (Toth, 2007).

Efectele migrației asupra implicării copiilor în activitățile școlare

Pe lângă efectele negative care privesc afectivitatea, migrația are repercursiuni asupra copiilor și pe plan școlar. Odată cu plecarea părinților copiii sunt inevitabil neglijați și educația lor este afectată. Abandonul școlar sau scăderea rezultatelor școlare se adaugă listei problemelor sociale create de migrația masivă. Plecarea unui părinte sau a amândurora în străinătate pentru o perioadă mai lungă de timp poate determina apariția unor probleme în performanța școlară în măsura în care funcțiile îndeplinite de părinți nu sunt preluate de altcineva (părintele rămas singur, familia extinsă, persoana sau familia în grija căruia a rămas copilul).De multe ori persoanele în grija cărora rămân nu numai că nu au capacitatea de a‐i supraveghea, de a exercita un control asupra copiilor (sunt ocupați sau prea bătrâni), dar nu au nici competența de a‐i sprijini în activitățile școlare.

Lipsa de supraveghere din partea familiei pune în pericol interesele și preocupările copilului legate de educație favorizând concentrarea acestora pe activități de tip recreativ (ex. consum media) în condițiile în care nici școala nu are întotdeauna mecanismele necesare de corectare a acestor tendințe. În unele cazuri apar nu numai rezultate școlare mai slabe, dar și situații în care copilul abandonează școala (Toth, 2007).

Alți factori determinanți pot fi legați de caracteristici ale copilului (abilitatea mentală, atitudinea față de școală și învățătură, interesul și timpul petrecut pentru a învăța sau a‐și face temele) dar și de caracteristici ale profesorilor și școlilor (calitatea profesorilor, interesul și ajutorul acordat fiecărui elev, dotarea școlilor), de influența prietenilor de aceeași vârstă (aspirații și modele de comportament) și a mentorilor sau personalităților admirate de către copil. Astfel, este posibil ca efectele negative ale plecării unui părinte în străinătate să poată fi diminuate prin acțiunea altor factori, incluzând efectele pozitive ale plecării cum ar fi creșterea nivelului de trai, posibilitatea mai ridicată pentru copil de a călători în afara țării și contactul cu o altă cultură (Tufiș, 2007).

CAPITOLUL 2

DESIGNUL CERCETĂRII

Descrierea spațiului studiat

Istoricul comunei

Comuna Săliștea este situată în partea de sud-vest a județului Alba. Din punct de vedere administrativ localitatea Săliștea este satul de centru al comunei, care mai are în componență Tărtăria, Săliștea Deal și Mărgineni.

Satul Săliștea

Denumirea de Săliștea a fost dată în anul 1965, până atunci numindu-se Cioara. Satul Cioara a luat ființă în jurul unei cârciumi, care avea ca emblemă corbul cu inel în cioc, emblema familiei nobiliare Barcsay. Satul este atestat în documentul emis la Saschiz cu data de 23 mai 1458. Dovadă a locuirii acestei vetre strămoșești cu doua secole înainte de Hristos stau vestigii ale culturii dacice descoperite aici. Ele constau într-o placa de argint, un lanț de argint și două coliere din argint. Tezaurul a fost descoperit în anul 1820 si se afla la Muzeul de Artă din Viena.

Satul Tărtăria

Săpăturile arheologice efectuate în anul 1961, pe malul stâng al râului Mureș, au scos la iveală vestigii ale unei culturi străvechi. Au fost descoperite, pe lângă alte obiecte prețioase și trei tăblițe de lut ars, care au fost datate inițial ca având o vechime de aproximativ 300 de ani î.e.n. În urma descifrării inscripțiilor de pe tăblițe, s-a apreciat faptul că așezarea Tărtăria este prima reședință regală din lume. În decursul veacurilor și această localitate a avut mai multe denumiri: Totaria, Tortar (cuvânt tradus = iad sau infern), cunoscându-se evenimentele de instalare a taberei de tătari care produceau catastrofe populației băștinașe. Sub actuala denumire este atestată documentar din anul 1241.

Satul Săliștea Deal

Din vremuri străvechi (probabil secolul XVII-XVIII), pe raza comunei Săliștea s-au stabilit băieșii veniți din părțile Banatului și folosiți la băitul aurului, apoi la obținerea cărbunelui din lemn. Numărul acestora a crescut treptat și de o bună perioadă de timp se ocupă cu confecționarea coșurilor din lemn de alun și a măturilor din nuiele de mesteacăn.

Satul Mărgineni

Satul Mărgineni se află la aproximativ 12 kilometri de satul de centru. Nu este atestat documentar la fel ca celelalte așezări sătești, dar se poate considera că și acesta își are originea în timpul vechii Dacii. Majoritatea locuințelor și dependințelor sunt din lemn, specific zonei de munte iar principala ocupație a locuitorilor este agricultura și creșterea animalelor. Pe teritoriul acestui sat se află Schitul Afteia, străveche vatră monahală ce și-a avut drept început altarul de mulțumire ridicat dupa biruința de catre oștile creștine a cotropitorilor turci, în lupta de pe Câmpul Pâinii din anul 1479 (Bozeșan, 2005, pp. 21-25).

Din Fișa Localității 2005 obținem un prim tablou socio-ocupațional al comunei, dar și o imagine de ansamblu asupra problemelor sociale (evident unele lucruri au suferit schimbări între timp) ale comunei.

Tabel 1.Indicatori socio-ocupaționali COMUNA SĂLIȘTE din Fișa localității, 2006

Principalele probleme sociale ale comunei așa cum rezultă din această fișă erau accesul la servicii sociale și veniturile mici ale populației. Cea mai acută problemă era însă lipsa locurilor de muncă care a condus, așa cum se observă în prezent, la migrația temporară a familiilor cu copii de vârstă școlară îndeosebi.

Tematica și motivația alegerii temei

Studierea fenomenului migrației a intrat în atenția cercetătorilor aparținând unor domenii diverse (demografie, geografie, economie, sociologie), fiecare analizându-l din perspective diferite. Aceștia au elaborat scheme și teorii încearcând astfel să explice mecanismul fenomenului. Fenomenul migrației presupune o sferă largă de probleme, așa cum și perspectivele de explicare a acestora sunt multiple. Migrația populației nu se reduce doar la deplasări în spațiu, ci este un proces mult mai complex care aduce în ecuație mai multe elemente și, indiferent de mijloacele care le pun în mișcare sau care le influențează manifestarea, generează un spectru larg de efecte. Schimbările produse de migrație sunt vizibile la nivelul vieții economice, politice, sociale, culturale și chiar religioase . ,,Golul” rămas în urma emigrării este resimțit în special de către familie și de comunitatea locală, iar pe de altă parte, integrarea și absorbția noilor veniți în comunitățile alese ca destinație ridică probleme, cel puțin la nivel locativ și ocupațional.

Am abordat această tema datorită faptului ca este de mare actualitate în țara noastră și am dorit ca prin cercetarea de față sa studiez acest fenomen în comuna Sălistea din Județul Alba, încercând să aflu care sunt efectele plecării părinților în străinătate asupra copiilor de vârstă școlară rămași acasă.

Scopul și obiectivele cercetării

Cercetarea are ca scop cunoașterea consecințelor în plan individual și social a migrației părinților asupra copiilor de vârstă școlară rămași acasă.

Ca obiectiv general, cercetarea își propune să determine principalele consecințe ale migrației părinților asupra copiilor de vârstă școlară rămași acasă.

Obiective specifice:

Obiectivul 1: Identificarea diferențelor percepute de elevii ai căror părinți au migrat între situația prezentă și situația anterioară plecării (în plan financiar, comportamental și emoțional).

Obiectivul 2: Determinarea schimbărilor majore în comportamentul și parcursul școlar al copiilor după plecarea părinților.

Obiectivul 3: Determinarea principalelor schimbări în educația familială a copiilor după plecarea părinților.

Obiectivul 4: Identificarea coordonatelor de imagine socială ale copiilor cu părinți plecați în străinătate (în rândul colegilor de clasă și al profesorilor).

Strategiile cercetării

Strategia cercetării a inclus o componentă calitativă și una cantitativă. În componenta calitativă am folosit ca instrument de cercetare interviul de tip semistructurat, iar în ceea ce privește componenta cantitativă, am optat pentru ancheta de tip sociologic, instrumentată prin chestionar. În cercetarea calitativă s-au urmărit în principal percepțiile și atitudinile pe care acești copii le au asupra propriei situații, a nevoilor pe care ei le au cât și percepția lor asupra soluțiilor posibile la propriile problemele. Deoarece copiii sunt cei care resimt cel mai puternic problemele pe care le întâmpină, tot ei sunt și cei mai în măsură să stabilească prioritatea aspectelor care necesită a fi rezolvate.

Delimitarea universului cercetării

Universul cercetării este constituit din copiii rămași acasă în urma emigrării părinților, tutorii copiilor, elevii și dirigintii claselor V-VIII din comuna Săliștea, Județul Alba. Am ales această populație deoarece am locuit în această comună și în urma observației directe, am constatat că se confruntă cu problema copiilor rămași acasă în urma migrației părinților.

Elaborarea ipotezelor

Ipoteza generala de la care am pornit este faptul ca migrația părinților are, de cele mai multe ori, efecte negative asupra copiilor rămași acasă.

Ipoteze de lucru:

De cele mai multe ori performanța școlară scade după plecarea părinților.

După plecarea părinților copiii devin mai apropiați de prieteni și tutori.

După plecarea părinților, copiii sunt mai libertini decât înainte iar tutorii nu au suficientă autoritate în fața lor.

Majoritatea copiilor rămași acasă își schimbă comportamentul față de părinții, se distanțează de ei sau comunică mai puțin.

Majoritatea efectelor negative se datorează lipsei de supraveghere a copilului și libertății prea mari.

Metodologia cercetării

Tipul de cercetare

Am ales cercetarea cantitativă pentru a identifica cazurile copiilor cu părinți plecați în străinătate, permițând o analiză la scară mai mare decât cercetarea calitativă. Pentru a identifica aceste cazuri am ales metoda anchetei, utilizând chestionarul ca instrument de cercetare. În cazul cercetării de tip calitativ am utilizat interviul de tip semistructurat (ghidul de interviu), cu întrebări deschise, care sa îmi ofere răspunsuri ample cu privire la efectele migrației.

Selecția subiecților de cercetare

Deoarece cercetarea privește efectele migrației asupra copiilor de varstă școlară, eșantionul este reprezentat de elevii claselor V-VIII a școlii din comuna Săliștea (locația studiului de caz), în numar de 76, dintre care au fost identificați 15 copii care au unul sau ambii părinți plecați în străinătate. Chestionarul a fost aplicat tuturor copiilor din clasele amintite, dar si profesorilor diriginți și tutorilor acestora. Pentru lotul de 15 copii cu părinți plecați în străinătate s-a utilizat interviul semistructurat. Pentru selecția subiecților am recurs la metoda selecției în instituție care a presupus aplicarea chestionarelor tuturor elevilor prezenți la cursuri din unitatea școlară, inclusiv celor despre care se știa sau au declarat că au părinți plecați în străinătate.

Alegerea metodelor de cercetare

Metodele de crecetare alese sunt acheta sociologică și interviul. Ancheta sociologică reprezintă o metodă de cercetare prin care se realizează o analiză multivariată a variabilelor sociale în vederea identificării unei soluții la o problemă socială. Astfel, prin metoda anchetei putem realiza o cercetare mai ampă a unei probleme de interes social.

Interviul reprezintă o metodă de cercetare prin care se culeg informații în cadrul unei convorbiri specifice între subiect și intervievat. Interviul calitativ este o metodă care permite înțelegerea profundă și nuanțată a persoanei în cauza, a relațiilor ei cu mediul sau a punctelor de vedere specifice a unor grupuri. Astfel, prin această metodă putem aprofunda mai bine anumite probleme pe care vrem sa le cercetăm.

Rezultatele cercetării

Încep cu unele precizări legate de metodologia analizării datelor:

-pentru analiza datelor culese am folosit programul Microsoft Excel cu ajutorul căruia am efectuat calcule și grafice;

-rezultatele sunt prezentate conform obiectivelor cercetarii și ipotezelor de lucru.

2.8.1.Identificarea diferențelor percepute de elevii ai căror părinți au migrat între situația prezentă și situația anterioară plecării (în plan financiar, comportamental și emoțional)

40% dintre copiii chestionați ai căror părinți au plecat/sau au fost plecați în străinătate cred că dorința de a avea o situație economică mai buna i-a determinat pe părinți să emigreze temporar. Cu un procent de 20%, se află nevoia de a-și cumpăra sau renova locuința și lipsa locurilor de muncă din România. 13% dintre copii susțin că părinții au plecat deoarece aveau datorii, pe care cu salariul din România nu reușeau să le plătească, iar 7% dintre ei nu cunosc motivele pentru care aceștia au plecat. Dorința unui trai mai bun este principalul motiv al plecării părinților, lucru susținut și de tutorii copiilor.

Graficul 1. Răspunsul elevilor a căror părinți sunt plecați în străinătate la întrebarea din chestionar „De ce crezi că au plecat părinții tai în străinătate?”

Majoritatea copiilor au răspuns că au simțit că s-a îmbunătățit situația financiară după plecarea părinților, sustinând că pot să își permită mai multe lucruri, au mai mulți bani de buzunar. Unul dintre ei spune că „de când au plecat părinții am mai mulți bani, mi-am cumpărat calculator, telefon și bicicletă, lucruri pe care nu mi le puteam permite înainte”. 8% dintre ei susțin că nu au simțit nicio schimbare din acest punct de vedere, probabil părinții plătind datoriile din banii câștigați: „Nu s-a schimbat cu nimic starea materială, poate cu banii câștigați tata ne plătește datoriile, nici nu știu prea multe, pentru că mama nu îmi prea vorbește despre banii lor, însă știu că acesta a fost motivul pentru care tata a plecat”.

Graficul 2. Răspunsul elevilor a căror părinți sunt plecați în străinătate la întrebarea „S-a îmbunătățit starea materială după plecarea părinților?”

Din punct de vedere comportamental, tutorii au observat că după plecarea părinților copilul resimte atât lipsa informării cât și a lipsei participării la decizie, simțindu-se mai degrabă (n.n.) „victimă a excluziunii sociale”. În graficul 3, am realizat și o sinteză statistică a acestor evaluări. Astfel minorii încep să se izoleze de restul copiilor, devin mai puțin comunicativi, mai apatici, mai gânditori, iar consumul excesiv de media înlocuiește, în unele cazuri, interacțiunea cu alți copii.La aceeași întrebare colegii de clasă chestionați susțin că după plecarea părinților colegilor lor aceștia sunt mai tăcuți, mai retrași și uneori au manifestări violente.

Graficul 3. Răspunsul tutorilor la întrebarea „Ce schimbări ați observat la copil, în plan comportamental, după plecarea părinților?”

Din ce au observat tutorii, copiii rămași acasă resimt foarte mult lipsa părinților. Acestia suferă adevărate traume emoționale, care se manifestă în mod diferit: unii plâng în mod frecvent, alții caută suport afectiv din partea altor persoane. În cazul copiilor cu ambii părinți plecați se pare că aparsimptome de depresie și totodata are loc o ruptură a legăturii părinte-copil, copilul cautând afectivitate și întelegere în alte persoane.

Graficul 4.Răspunsul tutorilor la întrebarea „Cât de mult simte copilul lipsa părintelui?”

Întrebați dacă le resimt lipsa părinților,majoritatea copiilor au răspuns ca părinții le lipsesc foarte mult și mult (vezi Graficul 5), și cel mai mult le lipsește partea afectivă, declară în interviuri. O fetiță spune „Nu am nevoie de bani, am nevoie de mama și tata lânga mine. Am impresia că nu mă iubește nimeni aici, mi-e foarte dor de ei” sau o altă fată spune că „de când au plecat părinții mă simt atât de singură. Stau cu o mătușă, dar, cu toată afecțiunea ei, nu îi poate înlocui pe părinții mei”.

Graficul 5. Răspunsul elevilor a căror părinți sunt plecați în străinătate la întrebarea „În ce măsură resimți lipsa părinților?”

Sunt câteva situații (2) -vezi Graficul 5- în care copiii spun că părinții le lipsesc puțin sau foarte puțin. În acest caz copiii spun că de când au plecat părinții au mai multă libertate, nu mai sunt supravegheați ca înainte și profită de aceast lucru. În aceste cazuri părinții copiilor sunt plecați în străinătate de puțin timp, doar sezonier.

Determinarea schimbărilor în comportamentul și parcursul școlar al copiilor după plecarea părinților

Plecarea părinților are efecte negative și în ceea ce privește situația școlară a copilului. Copiii intervievați susțin că merg cu mai mică plăcere la școală, că rezultatele au început să scadă și au mai multe absențe. Aceste efecte negative sunt consecințe indirecte ale plecării părinților și se pot datora și faptului că nu mai sunt atent supravegheați și având mai multă libertate ei neglijează școala sau pur și simplu nu îi mai interesează școala, pentru că au vazut că părinții pot face bani și fără a avea prea multă școala. Lipsa de supraveghere din partea familiei pune în pericol interesele și preocupările copilului legate de educație, favorizând concentrarea acestora pe activități de tip recreativ.

Dintre copiii intervievați cei mai multi mărturisesc ca s-a schimbat situația școlară după plecarea în străinătate a părinților, au note mai mici și mai multe absențe. Unul dintre ei spune „De cand a plecat mama nu mă mai atrage școala, dedic foarte puțin timp învățatului și rezultatele mele școlare au scăzut. Dacă am ocazia să merg cu prietenii undeva în timpul orelor nu ezit, și din această cauză am și foarte multe absențe nemotivate. Tata nu se prea ocupă de situația mea școlară și nu prea știe ce note am”. Sau un alt elev mărturisește: „Învățam foarte bine înainte de plecarea părinților, însă am văzut că părinții mei fac bani făra a avea prea multă școală. Bunicii sunt bătrâni și nu merg pe la școală. Eu le spun că totul este în regulă cu școala, și nu mă mai verifică”.

Graficul 6. Răspunsul elevilor a căror părinți sunt plecați în străinătate la întrebarea „Care este situația ta școlară după plecarea părinților?”

75% dintre profesorii care au răspuns în cadrul cercetării declară că au observat schimbări la elevi, după plecarea părinților lor la muncă în străinătate. Întrebând profesorii diriginți în legătură cu schimbările comportamentale la elevii respectivi, aceștia au răspuns că au observat schimbări în comportamentul acestora, atât în relația cu colegii de clasă sau școală (20%) cât și în privința pregătirii școlare (cu un procent de 50%) și dezvoltării personalității (33%) (vezi Graficul 7).

Graficul 7. Răspunsul profesorilor la întrebarea „Pe ce plan ați observat modificări în comportamentul acestor copii?”

La o întrebare similară adresată elevilor, aceștia au răspuns cu un procent de 40% că părinții se intereseaza doar câteodată de situația lor școlară, iar cu un procent destul de mare (34%) spun că părinții nu sună niciodată la școală și foarte rar îi întreaba câte ceva în legătură cu școala (Graficul 8).

Graficul 8. Răspunsul elevilor a căror părinți sunt plecați în străinătate la întrebarea „Părinții/părintele plecat se interesează de situația ta școlară?”

2.8.3.Determinarea schimbărilor în educația familială a copiilor după plecarea părinților.

La nivelul mass-media și a mediului politic se discută despre faptul că părinții pleacă în străinătate fără a le asigura copiilor un mediu propice, desigur în lipsa unei alternative de angajare și retribuire satisfăcătoare în țară. Observăm din această cercetare că majoritatea copiilor rămân în grija bunicilor, însă aceștia fiind bătrâni nu prea reușesc să facă față tuturor nevoilor copilului. Una dintre fetele intervievate declară că„…nu vorbesc cu bunicii despre problemele mele deoarece nu mă înțeleg, sunt prea bătrâni, au alte idei și concepte” sau un băiat spune „Stau cu bunica, însă nu mă prea ajută, nu se ocupă de situația mea școlară, și nici nu stie să mă ajute la teme. Este bătrâna și nu mă prea interesează sfaturile ei, oricum nu mă ajută la nimic, de cele mai multe ori nu știe ce sfaturi să îmi dea”. Mai există o situație în care pe bunici nu îi interesează soarta nepoților: „Nu mă prea înțeleg cu bunica pentru că nu are grijă de mine, stă cu mine doar pentru că părinții nu au avut în grija cui să mă lase. Nu mă ajută deloc și nici nu o interesează ce fac”.

25% dintre repondenți stau cu celălalt părinte dintre care 19% stau cu mama iar 6% stau cu tatăl. 19% dintre copii sunt în grija altor rude, iar o situatie îmbucurătoare este faptul ca nici unul dintre elevi nu stă singur, nefiind nevoiți să-și poarte singuri de grijă (vezi Graficul 9).

Graficul 9. Răspunsul elevilor a căror părinți sunt plecați în străinătate la întrebarea „Cine are grijă de tine în lipsa părinților?”

În majoritatea cazurilor (75%) ambii părinți sunt plecați în străinătate. Având în vedere modelul tradițional de familie în care mamele dețin rolul cel mai important în creșterea și educarea copiilor considerăm faptul că procentul mamelor care sunt plecate este unul mare (75%- ambii părinți și 6% doar mamele), aceasta fiind o situație care accentuează problemele copiilor și totodată este unul din factorii importanți care contribuie la schimbarea modelului familiei.

Graficul 10. Răspunsul elevilor a căror părinți sunt plecați în străinătate la întrebarea „Care părinte este plecat în străinătate?”

Tutorii au fost de părere ca cel mai mult le lipseste copiilor dragostea și înțelegerea. Acest lucru a fost susținut și de către copiii intervievați, care, într-o mare măsură, se simt singuri, cred că nu sunt înțeleși și iubiți de nimeni. Puțini dintre ei au spus că le lipsesc banii, dorindu-și mai mult să fie împreună cu părinții (Grafic 11).

Graficul 11. Răspunsul tutorilor la întrebarea „Ce credeți că îi lipsește copilului?”

Identificarea coordonatelor de imagine socială ale copiilor cu părinți plecați în străinătate (în rândul colegilor de clasă și al profesorilor)

54% dintre copiii chestionați au răspuns că s-au gandit să migreze în străinătate, 39% au spus că nu, iar 7% nu știu. Întrebați care ar fi motivele pentru care ar pleca majoritatea au răspuns că ar pleca pentru a-și face o situație economică mai bună deoarece în țara noastră este salariul mic sau din cauza lipsei locurilor de muncă. Alții au răspuns că ar pleca pentru studii, pentru o carieră sau chiar pentru a vizita alte țări (Graficul 12).

Graficul 12. Răspunsul elevilor chestionați din școală la întrebarea „Te-ai gândit vreodată să migrezi în străinătate?”

În ancheta per total elevi, la întrebarea adresată tutuor elevilor, majoritatea copiilor au răspuns că sunt prieteni cu cei care au părinții plecați și că pentu ei nu contează aceast aspect al relației.

La întrebarea „Cum îi privești pe cei care migrează?” copiii au o părere bună despre aceștia, unii arătându-și aprecierea față de ei, considerându-i chiar niste modele de urmat (Graficul 13).

Graficul 13. Răspunsul elevilor chestionați din școală la întrebarea „Care este atitudinea ta față de colegii de școală ai căror părinți sunt plecați în străinătate?”

Concluzii ale cercetării

Ipoteza generală de la care am pornit este faptul că migrația părinților are, de cele mai multe ori, efecte negative asupra copiilor rămași acasă. În urma analizei datelor cercetării reiese faptul că migrația părinților are efecte negative asupra copiilor rămași acasă din mai multe puncte de vedere (emoțional, comportamental, școlar, social).

Din punct de vedere comportamental, tutorii au observat că după plecarea părinților copilul resimte atât lipsa informării cât și a lipsei participării la decizie, simțindu-se mai degrabă „victimă a excluziunii sociale”. Astfel minorii încep să se izoleze de restul copiilor, devin mai puțin comunicativi, mai apatici, mai gânditori, iar consumul excesiv de media înlocuiește, în unele cazuri, interacțiunea cu alți copii. Colegii de clasă susțin că după plecarea părinților colegilor lor aceștia sunt mai tăcuți, mai retrași și uneori au manifestări violente.

Din observațiile tutorilor, copiii rămași acasă resimt foarte mult lipsa părinților. Acestia suferă adevarate traume emoționale, care se manifestă în mod diferit: unii plâng în mod frecvent, alții caută suport afectiv din partea altor persoane. În cazul copiilor cu ambii părinți plecați apar simptome de depresie și totodata are loc o ruptură a legăturii părinte-copil, copilul cautând afectivitate și întelegere în alte persoane.

Plecarea părinților are efecte negative și în ceea ce privește situația școlară a copilului. Copiii intervievați susțin că merg cu mai mică plăcere la școală, că rezultatele au început să scadă și au mai multe absențe. Aceste efecte negative sunt consecințe indirecte ale plecării părinților și se pot datora și faptului că nu mai sunt atent supravegheați și având mai multă libertate ei neglijează școala sau pur și simplu nu îi mai interesează școala, pentru că au vazut că părinții pot face bani și fără a avea prea multă școala. Lipsa de supraveghere din partea familiei pune în pericol inetresele și preocupările copilului legate de educație, favorizând concentrarea acestora pe activități de tip recreativ.

Rezultatele obținute în urma cercetării efectuate în comuna Săliștea asupra copiilor separați de unul sau ambii părinți prin plecarea acestora la muncă în străinatate, precum și alte cercetări prezentate în cadrul teoretic al lucrării arată că lipsa părinților pe perioade îndelungate de timp poate avea efecte negative semnificative asupra dezvoltării acestora și a integrării lor sociale.

Absența părinților poate fi asociată cu o serie de probleme. În acest sens ne-am propus să realizăm un plan/strategie de intervenție, care să aibă ca scop prevenirea adoptării unor comportamente antisociale în rândul elevilor din această comună.

CAPITOLUL 3

PLANUL DE INTERVENȚIE

3.1. Contextul intervenției

Instabilitatea socio-economică din România și tranziția au determinat pe mulți dintre părinții români să plece la muncă în străinătate pentru a-și putea întreține familia. Desigur, câștigurile obținute sunt importante atât pentru familie cât și pentru economia românească, însă această migrație spre vest are și aspecte mai puțin dorite. Acestea ar fi destrămarea familială și„abandonul“ copiilor la bunici sau la alte rude, cu consecințe negative grave pentru aceștia. Fenomenul copiilor „orfani“cu părinți este, probabil, unul dintre cele mai neașteptate, pe care le trăiește familia românească. Din păcate, societatea nu este suficient de pregătită să contracareze efectele sale negative, neexistând, până în prezent, nici un sistem formal de susținere emoțională a acestor copii, mult mai expuși afecțiunilor psihice și riscurilor sociale, în comparație cu ceilalți.

Trebuie să spun că în vederea realizării proiectului de intervenție am realizat și vizite de documentare la DJASPC Alba, SPAS Alba Iulia pentru modele de bune practici. Din păcate nu se regăsesc nici la nivelul managementului, nici la cel al specialiștilor strategii, planuri, proiecte sau instrumente de lucru adaptate pentru această problematică a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate. Prezentul proiect vine în întâmpinarea problemelor elevilor din comuna Săliștea cu părinți plecați în străinătate, și are ca instrument principal de intervenție, consilierea tutorilor legali ai copiilor, pentru a preveni problemele de integrare socială a acestora. Implicit, prin propunerile de intervenție, se propune și o acțiune de reducere a stereotipurilor negative referitoare la copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.

3.2.Scopul interventiei

Cercetarea efectuată în comuna Săliștea asupra copiilor separati de unul sau ambii părinti prin plecarea acestora la muncă în străinatate, precum și alte cercetări prezentate în cadrul teoretic al lucrării arată că lipsa părinților pe perioade îndelungate de timp poate avea efecte negative semnificative asupra dezvoltării acestora și a integrării lor sociale. Absența părinților poate fi asociată cu o serie de probleme. Scopul acestei intervenții este de a preveni adoptarea unor comportamente antisociale în rândul elevilor din comuna Săliștea.

3.3. Grupul țintă

Este format din elevii care au părinții plecați în străinătate. Se particularizează/ exemplifică intervenția pe trei cazuri care au fost selectate în urma cercetării în comuna Săliștea.

3.4. Prezentarea cazurilor

Cazul A- B. D.- 11 ani, Clasa A V-A

B. D. (11 ani) este elevă în clasa a 5-a la Școala cu clasele I-VIII „David Prodan” din Comuna Săliștea. În urma plecării părinților, ea locuiește cu bunica ei în vârstă de 76 ani și fratele mai mic (8 ani) în satul Tărtăria.

Părinții au plecat în Germania anul trecut, în luna august, iar de când au plecat au venit în țara doar de două ori (de sărbători). Fetița declară că părinții au fost nevoiți să plece în străinătate din cauza datoriilor pe care le aveau, împrumuturi luate pentru a-și construi casa.

Când au plecat părinții nu s-au consultat și cu copiii, cel puțin nu ținut cont de părerea lor, spunându-le că trebuie să plece pentru a le face un viitor mai bun. Din această cauza B. susține că se simte vinovată pentru plecarea părinților și regretă că nu a putut să îi opreacă să nu plece. După ce au plecat părinții, deoarece nu au mai fost departe de ei pentru perioade mai lungi de timp, B. spune că a trecut printr-o perioadă foarte dificilă, perioadă care nu a depășit-o încă nici acum, după aproape un an de la plecarea lor.

B. spune că are ajutorul bunicii din toate punctele de vedere, însă datorită vărstei și bolii (bunica se deplasează foarte greu) ea trebuie să o ajute și pe bunică în treburile casnice și pe fratele ei. Uneori spune că ar avea nevoie de sfaturi, însă nu prea are cu cine să vorbească, deoarece nu are o relație foarte deschisă cu bunica, iar cu părinții, când vorbește, povestesc mai mult despre ce a mai facut, cum merge școala, sau alte lucruri legate de cotidian.

În ceea ce privește situația sa școlară, profesorii spun că nu absentează, însă rezultatele școlare au scăzut puțin după plecarea părinților. B. se plânge că de multe ori ar avea nevoie de ajutor la teme, însă nu are cine să o ajute, pentru că bunica nu știe.

B. spune că nu prea are prieteni și cea mai mare parte din timp, după ce vine de la școală și-o petrece în casă, facându-și temele, la calculator, o mai ajută pe bunică sau se mai joacă cu fratele ei. Înainte de plecarea părinților nu se simțea atât de singură, însă după ce aceștia au plecat, B. a început să își desfăsoare activitățile mai mult individual. Acest fapt este susținut și de bunica acesteia și de dirigintele clasei.

Deși părinții au plecat la muncă, pentru a avea un trai decent, B. susține că mai bine ar fi dacă ar avea mai puțini bani, însă să fie alături de părinții săi. Aceasta spune că îi este foarte dor de ei și de multe ori se închide în camera sa și plânge.

Cazul B: A. M., 15 ani, clasa a VIII-a

A.M. este în clasa a VIII-a la școala din comună. Băiatul locuiește în satul Săliștea Deal, împreună cu mama lui, și cu cei 4 frați (2 surori în vârstă de 5, respectiv 7 ani și 2 frați de 10, respectiv 13 ani). Tatăl lor este plecat la muncă de doi ani, în Anglia (de la începutul anului 2013) datorită situației financiare precare. După aproximativ un an de la plecare, baiatul declară ca relațiile dintre părinții lor s-au răcit, iar dacă înainte venea mai des acasă (chiar și de patru ori/an) în ultimul an acesta nu a mai venit deloc acasă, și le trimite destul de rar bani, doar atunci când cer. În țară aceștia beneficiază doar de ajutorul social acordat de primărie și de alocațiile copiilor, iar mama nu lucrează. Băiatul spune că tatăl a luat decizia de a pleca deoarece în țară și-a pierdut serviciul, și nu și-a mai găsit de lucru timp de 3 luni.

În ultima perioadă tatăl îi caută foarte rar (îi suna la 2, 3 săptămâni), și, din spusele băiatului, i-a auzit pe părinți vorbind tot mai des de divorț. Acesta spune că se înțelegea destul de bine cu tatăl său când era în țară, fiind singurul cu care mai povestea când avea nevoie de câte un sfat. După plecarea lui, relația dintre ei s-a răcit treptat, iar acum când vorbesc, povestesc foarte puțin și nu mai au discuții la fel de intime, cum aveau odată.

În ceea ce privește școala, acesta spune că absentează destul de mult în ultima perioadă, deoarece trebuie să o ajute pe mama lui la agricultură și uneori (chiar și de 2, 3 ori pe săptămână) merge în satul Sălistea și se îngrijește de animalele unui consătean (de unde își face bani de buzunar, iar când are mai mulți le cumpără și fraților mai mici câte ceva). La această sitație mama răspunde că nu are ce face, pentru că dacă nu ar avea ajutorul copiilor nu s-ar descurca, iar venitul lunar abia le ajunge pentru hrană. Aceasta susține că de când a plecat soțul se descurcă destul de greu din punct de vedere financiar, iar în ceea ce privește educația copiilor, aceasta nu prea îi ajuta la teme (pentru că nu stie, deoarece a făcut doar 4 clase) și nu prea povestește cu copiii despre problemele lor personale. Cum era de așteptat în această situație, profesorii susțin că în ultimul an situația școlară a lui A. s-a schimbat, notele i-au scăzut foarte mult și a rămas și corigent la matematică. A. spune că nu mai este interesat de școală, că merge doar că trebuie și consideră că poate să se descurce și fără ea. El nu vrea să meargă mai departe la liceu, ci vrea să se angajeze să își ajute familia. Colegii de școală susțin că uneori A. este violent și vorbește urât. Din acest punct de vedere mama spune că în ultima vreme A. își petrece foarte mult timp cu trei baieți de pe stradă mai mari ca el, care nu au întocmai un comportament potrivit (au un limbaj vulgar, consumă alcool și uneori sunt violenți) și, crede ea, de la ei a învățat că „degeaba merge la școală, că oricum nu îi folosește la nimic” .

În ceea ce privește relația cu tatăl, acesta spune că își dorește foarte mult să se întoarcă, pentru că de multe ori simte că el a luat locul de „cap al familiei”, ceea ce l-a făcut să se maturizeze mai repede și să nu își petreacă copilăria ca ceilalți copii. Acesta are puțin timp liber pentru el, iar atunci merge la fotbal cu câțiva vecini de pe stradă.

Cazul C: N. B, 14 ani, Clasa a VII-a

N. este elev în clasa a VII-a din comuna Săliștea și în urma plecării ambilor părinți în străinătate acesta locuiește cu bunicii, în satul Săliștea. Părinții lui N. sunt plecați la muncă în Germania din septembrie 2014. După ce aceștia au plecat, N. s-a mutat în casa bunicilor din Săliștea (părinții lui locuiesc în Tărtăria). N. mai are o soră (22 ani), care este căsătorită în Alba Iulia.

Plecarea părinților în străinătate a însemnat pentru N. o ruptură căreia nici acum, după aproape un an, nu s-a acomodat. Părinții au luat decizia să plece într-un timp foarte scurt, deoarece, spune baiatul, aveau datorii la bancă, și nu mai reușeau să le plătească din salariile din România.

Fiind la o vârstă dificilă, o vărstă care necesită atenție din partea părinților, N. spune că nu îi prea ascultă pe bunici, că ei sunt bătrâni și nu îi înțeleg problemele lui. N. merge la fiecare sfârșit de săplămână cu prietenii de vârsta lui sau mai mari la barul din sat, de unde își cumpără alcool și fumează. În ultima perioadă se întâmplă să iese și în timpul săptămânii și să stea până tarziu, iar următoarea zi, spune bunica, nu se trezește să meagă la școală. Bunica spune că nu are nicio autoritate asupra lui și din cauza batrâneții (are 79 ani) nu se prea descurcă cu băiatul. Ea trebuie să aibă grijă și de soțul ei (83 ani) care este paralizat.

În ceea ce privește școala, bunica a declarat că a fost o singură dată la „ședința cu părinții”, și atunci, diriginta lui N. i-a spus ca acesta absentează foarte mult, și i-au scăzut și rezultatele școlare. Bunica spune ca N. nu o ascultă și îi vorbește urât, mai ales când îi atrage atenția. Aceasta spune că părinții spun mereu că o să vină, însă tot amână acest lucru. Din cele observate, bunica „s-a dat bătută” în ceea ce privește relația cu nepotul, spune ea, că tot degeaba a încercat să îi fie alături, dacă el nu vrea.

Copilul spune că le simte lipsa părinților, dar totodată se bucură că are mai multă libertate și nu îl controlează nimeni. Acesta vorbește des cu părinții, însă de fiecare dată când îl sună, el le spune că totul este bine. Părinții nu stiu că N. a început să fumeze și să consume alcool, și nu știu nici de relația defectuoasă dintre el și bunică. Băiatul spune că părinții nu se prea interesează de situația lui școlară, îl întreabă destul de rar ce note mai ia și la școală, spun profesorii, nu au sunat niciodată. În ceea ce privește relația cu sora lui, N. spune că se înțelege destul de bine cu ea, se vizitează aproximativ o dată la două săptămâni, însă nu prea povestește cu ea problemele lui, pentru că, spune el, o să le spună părinților. Acesta spune ca i-ar place să aibă cu cine să povestească intimitățile lui, dar nu are cu cine. Deși are câțiva prieten, N. spune că nu vorbește niciodată despre el, despre ce „îl doare”, pentru că s-ar râde de el. Dacă înainte de plecare avea o relație destul de distantă cu părinții, după ce aceștia au plecat, relația dintre ei s-a răcit și mai mult.

3.5.Obiectivele intervenției:

Obiectivul 1: Formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare asertivă a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate cu alți copii și cu adulții;

Obiectivul2:Ameliorarea conduitei școlare (evitarea devianței școlare) a elevilor care au părinții plecați în străinătate;

Obiectivul3: Prevenirea comportamentelor de risc familial și în comunitate (anturajul, comportament incipient delicvent etc.) la copiii a căror părinți sunt plecați în străinătate;

Planul de Activități

Pentru a cunoaște mai bine situația copiilor a căror părinți sunt plecați în străinătate, asistentul social responsabil de intervenție, realizează pentru fiecare elev care beneficiază de programul de interventie, un Raport de evaluare inițială. În urma acestei evaluări se vor obține date despre copil (date de identificare, cine se ocupă de copil, starea de sănătate și aspectul general al copilului, situația școlară, conduit socială), date despre familia copilului (date despre părinți, relațiile din cadrul familiei, bugetul familiei), date despre persoana care are în întreținere și în îngrijire copilul (date de identificare, bugetul familiei, date despre locuință, descrierea familiei persoanei de îngrijire), date despre persoana față de care copilul a dezvoltat legături de atașament, analiza informațiilor și propuneri.

Ordinul 219 din 15 iunie 2006 privind activitățile de identificare, intervenție și monitorizare a copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia se află la muncă în străinătate la art. 4 alin. 2, prevede că planul de servicii pentru copil va conține în mod obligatoriu modalitățile de menținere a relațiilor personale ale copilului cu părinții precum și tipul de servicii de consiliere psihologică de care va beneficia copilul.

În vederea monitorizării cazului, asistentul social va întocmi o Fișă de monitorizare a situației copilului.

Obiectivul principal 1: Formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare asertivă a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate cu alți copii și cu adulții

Problema 1.1.: Plecarea părinților în străinătate are repercursiuni asupra dezvoltării personalității copilului și în ceea ce privește relaționarea cu cei din jur.

Obiective specifice :

Formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare asertivă cu alți copii și cu adulții;

Învățarea unor abilități de adaptare pentru a face față cât mai bine la schimbările legate de vârstă și la problemele cu care se confruntă;

Formarea și consolidarea unei imagini de sine realiste și a unei stime de sine pozitive;

Înțelegerea propriilor emoții și învățarea unor strategii de autocontrol;

Dezvoltarea responsabilității pentru propriile acțiuni și decizii;

Formarea unor atitudini pozitive față de lume și față de ceilalți;

Formarea de deprinderi de învățare și de dezvoltare personală;

Dezvoltarea unor abilități de explorare a traseelor educaționale și profesionale.

Activități:

Consiliere și/sau terapie suportivă

Prin intermediul abilităților de comunicare, ascultare activă (parafrazarea, reflectarea sentimentelor, sumarizarea, recadrarea, normalizarea, încurajarea verbal și nonverbală) și a empatiei, consilierul trebuie să ofere cadrul adecvat și susținerea de care copilul are nevoie pentru a face față impactului pe care îl are asupra sa plecarea părinților la muncă în străinătate.

În procesul de consiliere, psihologul trebuie să acorde posibilitatea copiilor de a-și spune povestea, de a descrie situația lor și a familiei lor așa cum o văd ei. În această etapă, rolul psihologului este de a asculta, de a observa și de a invita copilul să descrie cât mai în amănunt ceea ce crede, ce gândește, cum își explică, ce simte, cum reacționează etc. A descrie situația așa cum o percep le oferă copiilor ocazia să își clarifice anumite aspect referitoare la motivele care i-au îndemnat pe părinți să plece, la nevoile sale prezente, să își recunoască și să își exprime emoțiile.

Consilierul trebuie să le explice copiilor că părinții sunt plecați pentru o anumită perioadă determinată de timp și se vor reîntoarce. Aceștia trebuie să încurajeze și să susțină o comunicare funcțională a copiilor cu părinții, ținând cont de nivelul de dezvoltare a copilului.

Consilierea și psihoterapia cognitiv-comportamentală

se poate aplica cu succes la copii, odată ce aceștia au suficient de bine dezvoltate abilitățile mentale care permit realizarea sarcinilor specifice terapiei cognitiv-comportamentale: înțelegerea succesiunii cauzale a evenimentelor (ex.: modul în care gândești sau interpretezi situațiile determină modul în care te simți și în care acționezi), identificarea gândurilor, identificarea emoțiilor, raționamentul analogic, etc. În general, începând cu vârsta de 7 ani, terapia cognitiv-comportamentală se poate aplica la copii (Stallard, 2002).

Faptul că părinții sunt plecați la muncă în străinătate nu poate fi schimbat în timpul consilierii, însă consecințele pe care le are plecarea părinților asupra copiilor pot fi abordate în procesul de consiliere. Aceste consecințe pot tulbura activitatea zilnică a copilului astfel încât acesta ajunge să întâmpine diferite probleme la școală, în relațiile din familie sau cu prietenii. Este necesară așadar sprijinirea copiilor în procesul de luare a deciziilor, în găsirea de soluții pozitive și prosociale pentru rezolvarea problemelor pe care le întâmpină. Temele terapeutice care pot ajuta copilul să traverseze fără riscuri prea mari această perioadă includ: exprimarea și controlul emoțiilor; relaționarea cu prietenii; avantajele educației și orientarea în carieră; responsabilitățile, administrarea timpului și a banilor; disciplina, regulile și delincvența; prevenirea abuzului, a exploatării sexuale, prin muncă și a traficului de copii etc.

În situația în care copiii traversează Reacția de Adaptare caracterizată prin îngrijorare, anxietate, depresie, concentrare deficitară, iritabilitate și comportament agresiv, consilierii trebuie să se axeze în mod special pe sprijinirea copiilor în exprimarea emoțiilor și sentimentelor față de părinți, față de problemele și conflictele pe care le au în viața de zi cu zi. Copilul trebuie încurajat și asistat în construirea strategiilor de adaptare și de autocontrol și în schimbarea credințelor iraționale/dezadaptative prin utilizarea tehnicilor psihoterapeutice cognitiv-comportamentale.

Am propus mai multe teme terapeutice adaptate pentru lucrul pe cazurile din Săliște. Indiferent de tipul de consiliere și psihoterapie utilizat de către psihologul responsabil de intervenție în lucrul cu copiii singuri acasă, abordarea următoarelor teme sau obiective terapeutice poate ajuta copiii la traversarea perioadei separării de părinți și la diminuarea posibilelor riscuri la care aceștia sunt expuși:

Dorul de părinți

Copiii care au părinți plecați la muncă în străinătate suferă de dor față de aceștia. Gradul în care copiii resimt această suferință este diferit în funcție de vârstă, nivel de înțelegere, vârsta la prima plecare a părintelui, legătura de atașament existentă între copil și părinte înainte de plecare, modalitățile de exprimare emoțională învățate și practicate etc.

Ca orice altă suferință, dorul de părinți trebuie alinat și copilul trebuie să învețe modalități de a controla această suferință și de a-i face față. Consilierul trebuie să sprijine copilul în exprimarea emoțiilor pe care le trăiește, să îl ajute să găsească modalități adecvate de a diminua această suferință și mai ales să comunice ceea ce simte cu părinții săi. Copiii pot întâmpina dificultăți în recunoașterea trăirilor sale afective și mai ales în exprimarea adecvată a acestora. În consilierea copiilor singuri acasă, exercițiile de autocunoaștere, de exprimare emoțională, jocul de rol, invitarea la păstrarea unui jurnal pot fi tehnici utile care să îl ajute pe copil să comunice mai bine cu părinții lui.

Vinovăția

Există copii care se simt vinovați crezând ca ar fi avut puterea să își oprească părinții să plece și că dacă nu și-ar fi dat acordul pentru plecarea părinților sau dacă ar fi reacționat în vreun fel atunci aceștia nu ar mai fi plecat. Copilul poate trăi sentimente de vinovăție pentru că de cele mai multe ori părinții își argumentează plecarea și perioada de separare de familie prin faptul că vor să ofere copiilor lor un viitor mai bun, un nivel de trai mai ridicat. Copiii explică plecarea părinților astfel: „a plecat ca să ne fie nouă mai bine”, „s-a dus acolo ca să putem avea și noi ce au alți copii”, „pentru noi muncește mama” etc.

Rolul consilierului în această situație este de a sprijini copiii în identificarea credințelor care alimentează aceste sentimente, de a explica dinamica rolurilor în familie în procesul luării deciziilor și de a clarifica cu copilul rolul său în familie în relație cu părinții și cu ceilalți membri, limitele responsabilităților sale.

Pentru a depăși aceste sentimente de vinovăție copiii trebuie să accepte decizia adulților ca fiind una dintre responsabilitățile lor de adulți care a fost determinată de mai mulți factori: lipsa locurilor de muncă, modelele oferite de alte familii, o oportunitatea de muncă identificată într-o anumită țară etc.

Stima de sine

Copiii singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine fie în sens de supraapreciere, fi e de subapreciere a persoanei.

Supraaprecierea poate apărea în cazul copiilor care primesc frecvent sume de bani consistente și pachete de la părinții lor astfel încât în comparație cu copii de aceeași vârstă au mai mulți bani de cheltuit, își permit diferite articole de vestimentație, accesorii la modă etc. sau pleacă împreună cu părinții lor în vacanțe, excursii în străinătate. Unii copii în astfel de situații tind să își etaleze bunurile în fața colegilor, prietenilor de aceeași vârstă, să manifeste atitudini de superioritate și bravaj care să afecteze relaționarea cu cei din jur – colegi, profesori, rude etc.

În procesul de consiliere, este importantă discutarea avantajelor și dezavantajelor pe care le are copilul și familia ca urmare a plecării părinților. O situație materială mai bună nu este un lucru negativ, însă există riscul dezvoltării unor distorsiuni cognitive legate de valoarea banilor, de rolul și importanța educației și a muncii în obținerea de venituri (ex. „Nu am nevoie de prea multă școală ca să reușesc în viață.”, „La ce folos să învăț; trimite mama bani și rezolv problema cu corijențele și examenele.”, „În ziua de azi nu ai cum să te descurci dacă nu ai bani.” etc.). Rolul consilierului este de a sprijini copilul în direcția autocunoașterii și dezvoltării unei imagini de sine realiste și pozitive.

Subaprecierea poate apărea mai ales în cazul copiilor ai căror părinți nu păstrează legături constante și o comunicare funcțională cu aceștia. Acești copii suferă de dorul părinților plecați, resimt nevoia de a primi și de a dăruiafecțiune, și în lipsa părinților, a afecțiunii și supravegherii acestora, copiiitrăiesc sentimente de abandon, de inferioritate față de ceilalți copii, de furieși dezamăgire față de părinții plecați. În cazul copiilor proveniți din familii cu

nivel de trai scăzut sentimentele de inferoritate ale acestor copii sunt acutizate și de lipsurile materiale. Copiii vor întâmpina dificultăți în identificarea și recunoașterea acestor sentimente și trebuie sprijiniți în formarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă față dificultăților specifice nivelului de dezvoltare și vieții de școlar.

În lucrul cu copiii cu nivel scăzut al stimei de sine sunt foarte utile exercițiile de autocunoaștere, de descoperire a propriilor calități și abilități dar și a gândurilor negative, distorsiunilor cognitive care întrețin o imagine desine negativă. Cu ajutorul consilierului, copiii trebuie să înțeleagă cum aceste gânduri negative legate de propria persoană le influențează comportamentul.

Copiii cu stimă de sine scăzută pot adopta comportamente diferite, de la timiditate excesivă, teamă de a relaționa cu ceilalți, incapacitate de executarea sarcinilor, randament școlar scăzut până la afișarea unei atitudini de superioritate, comportamente agresive, chiul, fugă de acasă, consum de tutun, alcool sau droguri, grup de prieteni cu preocupări delincvente, comitere de infracțiuni etc.

Supraîncărcarea cu sarcini

În familiile cu mai mulți copii, în situația plecării ambilor părinți sau plecării mamei este foarte posibil să apară supraîncărcarea cu sarcini la copiii mai mari, în special în cazul fetelor. Acești copii mai mari preiau din sarcinile gospodărești îndeplinite până atunci de către mamă sau de către părinți: gătit, menaj, îngrijirea fraților și surorilor mai mici la care se mai adaugă administrarea venitului, plata facturilor etc.

Pe fondul supraîncărcării de sarcini copiii obosesc, își pierd interesul pentru școală, lipsesc în mod repetat sau uneori chiar renunță la școală pentru a se putea ocupa mai bine de sarcinile gospodărești și de frații și surorile mai mici. Prevenirea eșecului și abandonului școlar din această cauză este un argument în plus pentru identificarea unei persoane de îngrijire capabile să preia aceste sarcini ale părinților, măcar parțial, astfel încât copiii să poată

beneficia de dreptul la educație.

În lucrul cu copiii care sunt supraîncărcați cu sarcini, consilierul poate sprijini copilul în regăsirea motivației pentru educație, școală, în formarea și dezvoltarea abilităților de administrare efi cientă a timpului. Psihologul va trebui să ajute copilul să diferențieze între activitățile care îl ajută pe acesta să își însușească aptitudini și abilități necesare dezvoltării

unei vieți independente (educația pentru muncă) și acele activități care îi depășesc puterile, îl obosesc, îl rețin de la timpul necesar pregătirii temelor, școlii (exploatarea prin muncă).

Motivarea adaptării activităților de intervenție la cazurile « problemă » identificate în Săliștea

Perioada de desfăsurare a activităților: 2 întâlniri pe săptămâna (una cu psihologul și una cu asistentul social-în calitate de consilier); fiecare întâlnire durează 50 de minute.

Responsabil: psihologul, asistentul social.

Problema 1.2.:După plecarea părinților, copiii manifestă un comportament de respingere și izolare;

Obiective:

Identificarea problemelor prezente ale copilului și a semnificațiilor psihologice ale acestora (natura, forma și intensitatea tulburărilor sau deficitelor de dezvoltare prezente, tipurile de procese psihice afectate);

Modul în care problemele copilului sunt legate de dezvoltarea sa, de istoricul său familial și social (calitatea relațiilor cu membrii familiei, tipul de atașament, calitatea relațiilor cu persoana de îngrijire și familia acesteia, evenimente și schimbări de viață importante etc.);

structura de personalitate și caracteristicile copilului din punct devedere al dezvoltării cognitive, morale și sociale;

modalitatea de raportare a copilului la plecarea părinților/părintelui și la situația prezentă și manifestările sale psiho-comportamentale.

Teoriile psihologicela care psihologul poate apela sunt:

Teorii privind dezvoltarea cognitivă, morală și psiho-socială a copilului (A. Maslow, J. Piaget, L. Kohlberg, E. Erikson, A. Freud, M. Klein);

Teoriile atașamentului (J. Bowlby, M. Ainsworth, Main și Solomon);

Teoriile referitoare la Reacția acută la stres, Reacția de Adaptare, Sindromul de Stres Posttraumatic.

Tabelul 1: Rezumă teoriile dezvoltării copilului (1920 – 1975)

Activități: Evaluare și intervenție psihologică.

interviu cu copilul și în funcție de situație, psihologul poate apela pentru informații suplimentare la asistentul social sau chiar părintele și/sau persoana de îngrijire a copilului;

teste de inteligență și de dezvoltare mintală, inventare/chestionare de personalitate, probe proiective în funcție de problemele identificate la copil; scale de măsurare a eventualelor simptome (agresivitate, anxietate, depresie, reacție de adaptare etc.);

investigarea relațiilor copilului cu părinții, frații/surorile, persoana de îngrijire (stilul de atașament, modalitatea identifi cării cu părinții, calitatea comunicării, tipul relațiilor, asumarea diverselor roluri în familie, modalitatea de raportare a copilului la plecarea părintelui/părinților și la situația prezentă etc.);

întocmirea Raportului de Evaluare Psihologică care va fi atașat la dosarul copilului.

Responsabil: psihologul în strânsă legătură cu asistentul social, părintele și persoana de îngrijire a copilului;

Perioada de desfăsurare a activităților:o întâlnire pe săptămână; fiecare întâlnire nu va dura mai mult de 45 min.

Observații: La fel ca în lucrul cu orice alt client, și în evaluarea psihologică a copiilor singuri acasă, psihologul trebuie să acorde atenție specială creării relației terapeutice cu clientul. Atmosfera creată în sala unde va avea loc evaluarea trebuie să fie una deschisă, binevoitoare, de suport, bazată pe respect și încredere dar în același timp neutră. Copilul trebuie informat atât despre scopul evaluării psihologice cât și despre rolul psihologului și al echipei de specialiști în relație cu acesta. Unii copii care au părinți plecați trăiesc temerea că vor fi instituționalizați. Rolul psihologului este de a clarifica faptul că scopul echipei de specialiști reuniți pentru intervenție nu este de a instituționaliza copilul, ci de a-i oferi sprijin și suport pe perioada cât părinții săi lipsesc, de a contribui la menținerea relațiilor cu aceștia și de a găsi soluții pentru un mediu sigur și optim pentru dezvoltarea sa.

În practică s-a observat că unii copii fie cu ambii părinți plecați, fie doar cu un părinte plecat, întâmpină dificultăți în a discuta cu psihologul despre momentul plecării, despre emoțiile și sentimentele trăite atunci și în prezent. Deseori aceștia izbucnesc în plâns doar la simpla menționare a numelui părintelui plecat. Este importantă oferirea pauzelor necesare și a suportului emoțional în aceste momente precum și asigurarea copilului că ceea ce simte este normal, că nu este nimic rușinos în a plânge, iar această reacție nu îl face mai puțin curajos și puternic.

Motivarea adaptării activităților de intervenție la cazurile « problemă » identificate în Săliștea

Obiectivul principal 2: Ameliorarea conduitei școlare (evitarea devianței școlare) a elevilor care au părinții plcați în străinătate;

Problema 2.1.:Scăderea rezultatelor școlare și dezinteresul față de școală a copiilor cu părinți plecați în străinătate;/ deteriorarea conduitei școlare.

Obiective specifice:ameliorarea conduitei școlare.

Activități:

Meditații oferite pentru suplinirea sprijinului oferit de familie în procesul de educație școlară;

Orientare școlară – identificarea disciplinelor școlare la care copilul întâmpină dificultăți și a metodelor de îmbunătățire a performanțelor la aceste materii;

Orientare în carieră – îndrumarea vocațională a copiilor, în special a celor din ani terminali, pentru continuarea studiilor.

Responsabil: Profesorii din școală, asistentul social.

Perioada de desfăsurare a activitățiilor:meditațiile se vor desfășura timp de 2 ore, de două ori pe săptămână, iar ședințele de orientare școlară și în carieră vor fi o dată la 2 săptămâni.

Motivarea adaptării activităților de intervenție la cazurile « problemă » identificate în Săliștea

Obiectivul 3: Prevenirea comportamentelor de risc familial și în comunitate (anturaj antisocial, comportament incipient delicvent etc.) la copiii a căror părinți sunt plecați în străinătate;

Problema 3.1.: Copiii care au părinți plecați în străinătate sunt expuși comportamentelor de risc

Obiective specifice:

Prevenirea anturajelor de risc;

Reducerea expunerii la situații limită care să creeze comportamente delincvente.

Activități:

Medierea relațiilor dintre copil și părinți/persoane resursă precum și a relațiilor dintre copil și instituțiile din comunitate pentru aplanarea și soluționarea conflictelor.

Activități de informare și conștientizare pentru prevenirea delincvenței juvenile pentru copiii “singuri acasă” care pot dezvolta comportamente (pre)delincvente.

Activități de informare și conșientizare pentru prevenirea exploatării prin muncă, a exploatării sexuale și a traficului de copii.

Responsabil: șeful postului de Poliție din comuna Săliștea, Asistentul Social.

Perioada de desfăsurare a activitățiilor:activitățile vor avea loc o dată la două săptămâni, timp de o oră/ întâlnire.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Mediul familial și cel școlar au un scop comun, și anume grija și atenția privind formarea instrunctiv-educativă a copilului. Colaborarea dintre școală și familie, presupune nu numai o informare reciprocă cu privire la tot ceea ce ține de orientarea copilului, ci și înarmarea părinților cu toate problemele pe care le presupune acestă acțiune. În ceea ce privește acțiunea educativă a familiei, ea este eficientă numai atunci când scopul său devine unul cu cel al școlii, atunci când între acești doi factori există o concordanță, când obiectivele urmărite se subordonează idealului social și educațional.

Școala este foarte importantă, dar fară implicarea familiei în educarea copilului nu va da randamentul dorit. Rolul primordial revine familiei, care este leagănul social al copilului și sprijinul său pe aproape tot parcursul vieții. Studiile specialiștilor dar și realitatea însăși confirmă tot mai mult importanța acestui nucleu al vieții sociale în dezvoltarea individului și integrarea sa socială.

În urma migrației, familia este în primul rând cea mai afectată, fie că vorbim de migrarea soțului sau a soției, fie că vorbim de migrarea mamei sau tatălui. În urma migrării apar neînțelegerile între soți, tensiunile acestea fiind cauzate ori din cauza banilor, ori din cauza neîncrederi în cel plecat și cel rămas acasă, producându-se astfel destrămarea familiei, chiar divorțul. Dincolo de cazurile în care migrația conduce la disoluția familiei, plecarea unuia sau ambilor părinți este de așteptat să aibă un efect de diminuare a capacității de control, de supraveghere exercitate asupra copilului.

Odată cu plecarea părinților, copiii sunt inevitabil neglijați și educația lor este afectată. Abandonul școlar sau scăderea rezultatelor școlare se adaugă listei problemelor sociale create de migrația masivă. Plecarea unui părinte sau a amândurora în străinătate pentru o perioadă mai lungă de timp poate determina apariția unor probleme în performanța școlară în măsura în care funcțiile îndeplinite de părinți nu sunt preluate de altcineva (părintele rămas singur, familia extinsă, persoana sau familia în grija căruia a rămas copilul). De multe ori persoanele în grija cărora rămân nu numai că nu au capacitatea de a‐i supraveghea, de a exercita un control asupra copiilor (sunt ocupați sau prea bătrâni), dar nu au nici competența de a‐i sprijini în activitățile școlare.

Migrația părinților nu acționează întotdeauna direct asupra copiilor, ci indirect prin producerea unor efecte care conduc la disoluția familiei. O categorie de copii care sunt cei mai expuși riscurilor de diverse forme sunt cei care provin din familii destrămate și în special atunci când mama este cea care pleacă la muncă în străinătate. În aceste situații este cel mai probabil ca să se producă abandonul copiilor sau expunerea acestora la abuzuri din partea adulților în grija cărora rămân.

Un alt efect indirect al plecării părinților, mediat de lipsa de control asupra copilului de către cei în grija cărora a rămas și de lipsa comunicării cu copilul îl expune pe acesta riscurilor de a se angaja în comportamente deviante. În lipsa controlului exercitat de părinți sau de alți membri ai familiei, copiii și adolescenții sunt mai ușor expuși la presiunea grupului de prieteni și adoptă comportamente deviante sau inadecvate vârstei lor: consum de substanțe interzise, lipsesc noaptea de acasă sau chiar fapte mai grave care intră în conflict cu legea. Toate aceste comportamente își lasă în multe cazuri amprenta asupra personalității copilului sau adolescentului, afectându‐i relațiile cu familia și rezultatele școlare.

Ipoteza generală de la care am pornit în această cercetare este faptul că migrația părinților are (așa cum observăm în studiile prezentate în Cadrul teoretic), de cele mai multe ori, efecte negative asupra copiilor rămași acasă.

Cercetarea și-a propus să determine principalele consecințe ale migrației părinților asupra copiilor de vârstă școlară rămași acasă din comuna Săliștea, județul Alba. Din cercetarea efectuată în Săliștea, reiese faptul că migrația părinților are efecte negative asupra copilului din mai multe puncte de vedere, și anume: în plan comportamental, emoțional, școlar dar și în ceea ce privește relaționarea cu cei din jur.

În ceea ce privește evoluția condițiilor de trai, din cercetare reiese că după plecarea părinților, starea materială se îmbunătățește, însă migrația părinților are repercusiuni în ceea ce privește evoluția comportamentului copilului. Copii sunt privați de afectivitatea parentală și astfel sunt afectați din punct de vedere emoțional. Ei devin mai retrași, se izolează, distanțându-se atât de părinți, cât și de tutori sau alte persoane cu care relaționau. Obiectivul planului de intervenție în acest sens a fost de a forma și dezvolta abilitățile de comunicare și relaționare asertivă a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate cu alți copii și cu adulții.

Schimbările majore care apar în plan școlar fac referire la prezența la cursuri și evoluția notelor. Astfel, după plecarea părinților, în rîndul acestor copii situația școlară se înrăutățește semnificativ, ajungându-se chiar la corigență și este semnalată o rată mare de absenteism. Acest lucru se datorează și faptului că elevii au o mai mare libertate și își îndreaptă atenția spre alte lucruri care le fac mai multă plăcere (de exemplu își petrec timpul cu prietenii). Tot legat de școală, se schimbă și raportul de valori al copilului, în ceea ce privește importanța școlii. Pentru majoritatea copiilor, școala nu mai este importantă, considerând că succesul în viață nu ține de nivelul de educație. În acest sens, prin planul de intervenție s-a încercat o ameliorare a conduitei școlare prin consilierea elevilor pe plan școlar și profesional.

În urma vizitelor de documentare la DJASPC Alba, SPAS Alba Iulia reiese faptul că, din păcate nu se regăsesc nici la nivelul managementului, nici la cel al specialiștilor strategii, planuri, proiecte sau instrumente de lucru adaptate pentru această problematică a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate. Explicația pentru acest vid de intervenție specializată este motivate de inexistența unei vulnerabilități definite legal pentru asistența socială în cazul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate. De asemenea sunt și puține cazuri în care de exmplu DGASPC sau SPAS este solicitată pentru că acești copii și tutorii lor își construiesc adevărate strategii de ascundere/eludare a problemei.

Pentru a diminua/ a preveni comportamentele de risc la copiii care au părinții plecați în străinătate venim cu următoarele recomandări:

Consiliere și/sau terapie suportivă: Prin intermediul abilităților de comunicare, ascultare activă (parafrazarea, reflectarea sentimentelor, sumarizarea, recadrarea, normalizarea, încurajarea verbală și nonverbală) și a empatiei, consilierul trebuie să ofere cadrul adecvat și susținerea de care copilul are nevoie pentru a face față impactului pe care îl are asupra sa plecarea părinților la muncă în străinătate.

Consilierea și psihoterapia cognitiv-comportamentală: Faptul că părinții sunt plecați la muncă în străinătate nu poate fi schimbat în timpul consilierii, însă consecințele pe care le are plecarea părinților asupra copiilor pot fi abordate în procesul de consiliere. Aceste consecințe pot tulbura activitatea zilnică a copilului astfel încât acesta ajunge să întâmpine diferite probleme la școală, în relațiile din familie sau cu prietenii. Este necesară așadar sprijinirea copiilor în procesul de luare a deciziilor, în găsirea de soluții pozitive și prosociale pentru rezolvarea problemelor pe care le întâmpină. Temele terapeutice care pot ajuta copilul să traverseze fără riscuri prea mari această perioadă includ: exprimarea și controlul emoțiilor; relaționarea cu prietenii; avantajele educației și orientarea în carieră; responsabilitățile, administrarea timpului și a banilor; disciplina, regulile și delincvența; prevenirea abuzului, a exploatării sexuale, prin muncă și a traficului de copii etc.

Evaluare și intervenție psihologică: teste de inteligență și de dezvoltare mintală, inventare/chestionare de personalitate, probe proiective în funcție de problemele identificate la copil; scale de măsurare a eventualelor simptome (agresivitate, anxietate, depresie, reacție de adaptare etc.); investigarea relațiilor copilului cu părinții, frații/surorile, persoana de îngrijire (stilul de atașament, modalitatea identificării cu părinții, calitatea comunicării, tipul relațiilor, asumarea diverselor roluri în familie, modalitatea de raportare a copilului la plecarea părintelui/părinților și la situația prezentă etc.);

Meditații oferite pentru suplinirea sprijinului oferit de familie în procesul de educație școlară;

Orientare școlară – identificarea disciplinelor școlare la care copilul întâmpină dificultăți și a metodelor de îmbunătățire a performanțelor la aceste materii;

Orientare în carieră – îndrumarea vocațională a copiilor, în special a celor din ani terminali, pentru continuarea studiilor;

Medierea relațiilor dintre copil și părinți/persoane resursă precum și a relațiilor dintre copil și instituțiile din comunitate pentru aplanarea și soluționarea conflictelor;

Activități de informare și conștientizare pentru prevenirea delincvenței juvenile pentru copiii “singuri acasă” care pot dezvolta comportamente (pre)delincvente;

Activități de informare și conștientizare pentru prevenirea exploatării prin muncă, a exploatării sexuale și a traficului de copii.

O soluție pentru a diminua aceste efecte negative ar fi o mai mare implicare a comunității dar și a instiuțiilor de protecție a drepturilor copiilor. În acest sens ar fi utilă urgentarea unei specializări a asistenților sociali și a altor specialiști pe acest domeniu, dată fiind amploarea și complexitatea problemei, cadrul legal impropriu și nefavorabil intervenției.

ANEXE

ANEXA 1: Ghid de interviu aplicat elevilor cu părinți plecați în străinătate

Ghid de interviu

Îți mulțumesc că ai fost de acord să discuți cu mine. Eu mă numesc Viorica Bîldea, sunt studentă la Asistență Socială și doresc să aflu care este situația și gândurile tale după plecarea părinților în străinătate. Subliniez că orice lucu îmi vei spune va fi tratat cu confidențialitate și discreție totală.

Pentru început te-aș ruga să precizezi câteva date personale:

Câti ani ai?

În ce clasă esti?

Care este relația ta cu părinții?

Cât de apropiat esti de părinți?

Cât de mult contează părerea părinților în luarea deciziilor?

Care părinte este plecat în străinătate?

De cât timp sunt plecați părinții/parintele în străinătate?

De ce crezi ca au plecat părinții tăi în străinătate?

Care sunt efectele care le-a produs plecarea părinților?

S-a îmbunătățit starea materială?

Relația cu părinții e aceeași ca înainte?

Ai mai multă libertate ca înainte?

Acum când ai o problemă cui ceri sfaturi?

Cât de des comunici cu părinții? În general despre ce vorbiți? Cum comunicați, telefonic sau folosiți și internetul?

Le simți lipsa? În ce fel?

Cine are grijă de tine în lipsa părinților?

Cum te înțelegi cu tutorele? Cine sunt ei, tutorii (bunici, rude cu mama/tata, etc.)?

Se preocupă de situația ta (școlară, materială, emoțională)?

Îți asigură tot ce ai nevoie?

Te ascultă atunci când ai o problemă?

Te ajuta să îți rezolvi problemele?

Esti mulțumit de condițiile în care trăiești cu tutorele?

Ai prieteni?

Cum te înțelegi cu ei?

Cât de mult contează părerea prietenilor în luarea deciziilor sau în rezolvarea unor probleme?

După plecarea părinților s-a schimbat în vreun fel relația ta cu prietenii?

În ce fel s-a schimbat?

Care este situația ta școlară?

S-a schimbat situația ta școlară după plecarea părinților?

În ce fel s-a schimbat?

S-a schimbat relația ta cu profesorii/dirigintele?

Dacă ai nevoie de ajutor la teme, te ajută cineva?

Părinții/părintele plecat se interesează de situația ta școlară?

Cât de importantă este școala pentru tine?

ANEXA 2: Chestionar pentru toți elevii din clasele V-VIII

Chestionar

Te rugăm să citești cu atenție întrebările următoare și să răspunzi corespunzător opiniilor tale. Prin acest chestionar am dori sa aflăm punctul tau de vedere în ceea ce privește migrația.

Îți mulțumim pentru colaborare și te asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor.

Te-ai gândit ce vei face după ce vei termina școala?

Da

Nu

Dacă da, ce te-ai gândit să faci după terminarea școlii?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cum îți place să îți petreci timpul liber? Numește 3 lucruri/activități pe care îți face plăcere să le faci.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

În opinia ta, care sunt principalele motive care îi determină pe oameni să plece în străinătate?

Pentru o situație economică mai bună

Nevoia de a-și achiziționa sau renova locuința

Lipsa locurilor de muncă din România

Neajunsurile financiare

La studii

Pentru o carieră

Pentru a cunoaște alte țări

Altele.Care?……………………………………………………………………………………………

Cum îi privești pe cei care migrează?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Te-ai gândit vreodată să migrezi în străinătate?

Da

Nu

NȘ/NR

Care ar fi motivele pentru care ai pleca?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

În ceea ce privește situația ta, ai avut sau ai părinți care au plecat la muncă în străinătate?

Ambii părinți au fost plecați dar nu mai sunt

Unul dintre ei a fost plecat dar nu mai este

Ambii părinți sunt plecați

Unul dintre părinți este plecat

Nici unul dintre părinți nu a fost sau nu este plecat la muncă în altă țară

DOAR PENTRU CEI CARE AU RĂSPUNS CĂ NU AU ȘI NU AU AVUT PĂRINȚI PLECAȚI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE

Care este atitudinea ta față de colegii de școală ai căror părinți sunt plecați în străinătate?

Nu contează acest aspect

Îmi sunt prieteni

Îmi este indiferentă această situație

Nu îmi place să îmi petrec timpul cu ei

Alta. Care?……………………………………………………………………………………………..

La colegii de școală ai căror părinți sunt plecați în străinătate ai observat schimbări după plecarea acestora?

Da

Nu

NȘ/NR

Dacă da, ai putea să ne spui ce schimbări ai observat?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DOAR PENTRU CEI CARE AU RĂSPUNS CĂ AU SAU AU AVUT PĂRINȚI PLECAȚI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE

Ai fi de acord să stai de vorbă câteva minute pe tema migrației ?

Da

Nu

Dă-ne, te rog, numele tău:……………………………………………

PENTRU TOȚI ELEVII

Anul nașterii………..

Genul

Masculin

Feminin

Clasa……….

Îti mulțumim pentru colaborare!

ANEXA 3:Chestionar aplicat tutorilor copiilor

Chestionar

Vă rugăm să citiți cu atenție întrebările următoare și să răspundeți corespunzător opiniilor dumneavoastră. Prin acest chestionar am dori sa aflăm punctul dumneavoastră de vedere în ceea ce privește migrația și câteva date despre situația copilului care a rămas acasă în urma emigrării părinților.

Vă mulțumim pentru colaborare și vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor.

Care sunt principalele motive care i-au determinat pe părinții copiilor care sunt în grija dumneavoastră să plece din țară?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Care este legătura dumneavoastră cu părinții copiilor?

Soră/ frate

Mamă/ tată

Mătușă/ unchi

Prieteni de familie

Vecin

Alta. Care?……………..

După plecarea părinților ați observat schimbări în comportamentul copilului?

Da

Nu

NȘ/ NR

Dacă da, ce fel de schimbări ați observat?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cât de mult simte copilul lipsa părintelui?

Foarte mult

Mult

Așa și așa

Puțin

Deloc

NȘ/ NR

Dacă existau probleme înainte de plecarea părinților, la cine apela copilul?

Părinți

Rude

Prieteni

Străini

Alții. Cine?……………..

Acum când copilul are o problemă la cine apelează?

Părinți

Rude

Dumneavoastră

Prieteni

Străini

Altii. Cine?

În ceea ce privește școala, în ce măsură vă interesați de situația școlară a copilului?

Din ce ați observat dvs. care sunt efectele plecării părinților în ce privește…?

Ce schimbări, în plan emoțional, ați observat la copil după plecarea părinților?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Credeți că este afectat copilul de lipsa părintelui din punct de vedere emoțional?

Ce credeți că îi lipsește copilului?

Dragoste

Înțelegere

Bani

Lucruri materiale (îmbrăcăminte, încălțăminte…)

Atenție

Libertate

Nimic

Vă mulțumim pentru colaborare!

ANEXA 4:Chestionar pentru profesorii diriginți

Chestionar

Clasa:………….

Vă rugăm să citiți cu atenție întrebările următoare și să răspundeți corespunzător opiniilor și experienței dumneavoastră. Prin acest chestionar am dori sa aflăm aprecierea dvs. asupra situației copiilor care au sau au avut părinți plecați la muncă în străinătate.

Vă mulțumim pentru colaborare și vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor.

Aveți cazuri de elevi în clasa dvs. ai căror părinți au plecat sau sunt plecați la muncă în străinătate?

Da, copii ai căror părinți –ambii sau doar unul- au fost plecați dar nu mai sunt în prezent (Câți copii? …………….. )

Da, copii ai căror părinți -ambii sau doar unul- sunt plecați în prezent (câți copii? …………….. )

Nu

Ați observat diferențe în comportamentul la școală a acestor copii când/de când au plecat părinții lor de acasă?

Da

Nu

NȘ/NR

Pe ce plan ați observat modificări în comportamentul acestor copii?

În privința relației cu profesorii

În privința relației cu colegii lor sau cu alți elevi din școală

În privința pregătirii lor școlare

În privința dezvoltării personalității lor

Din ce ați observat dvs.,care sunt efectele plecării părinților în ceea ce privește…?

Care credeți ca sunt principalele dificultăți/ obstacole care apar la acești elevi din cauza faptului că unul sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Există o cooperare între adulții în grija cărora rămân acești copii și dumneavoastră, ca și cadru didactic?

Da

Nu

NȘ/ NR

Care este atitudinea adulților tutori ai copiilor față de aceștia și față de școală, din ceea ce cunoașteți?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………….

Părinții plecați se interesează de situația școlară a copiilor?

Da

Nu

NȘ/NR

Atitudinea colegilor de clasă/ de școală față de copiii cu părinții plecați în străinătate este una schimbată din acest motiv? În ce sens se manifestă ea ? Putem vorbi de o favorizare sau defavorizare a acestor elevi?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Ați dori să ne oferiți niște sugestii legat de ce ar trebui să facă societatea/instituțiile publice pentru acești elevi ? Au ei nevoie de consiliere/atenție specială/activități dedicate sau nu ? Cine ar trebui să se ocupe de ei și în ce mod ?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Vă mulțumim pentru colaborare!

ANEXA 5: Raport de evaluare inițială

RAPORT DE EVALUARE INIȚIALĂ

Nr. de înregistrare al cazului: _______________________________________________________________________

Situația a fost referită de către: _____________________________________________________________________

A. DATE DESPRE COPIL

A1. Numele si prenumele: __________________________________________________________________________

A2. Data și locul nașterii: __________________________________

CNP: _________________________________

A3. Domiciliul legal: ___________________________________________________________________________

A4. Copilul locuiește în prezent:

La adresa: ________________________________________________ , telefon: _____________________________

Împreună cu: 􀀀 mama, 􀀀 tata, 􀀀 familia lărgită: ________________________________________________________

􀀀 Alte persoane: __________________________________________________________________________________

􀀀 Instituție de ocrotire: ______________________________________________________________________________

A5. Are/Nu are instituită o măsură de protecție: _______________________________________________________

A6. Cine se ocupă de copil: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A7. Aspectul general al copilului:

Igienă: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Îmbrăcăminte: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A8. Starea de sănătate:

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Înscris la medicul de familie: _______________________________________________________________________

A9. Situația școlară:

􀀀 Este neșcolarizat, 􀀀 A abandonat școala în anul: _____________________________________________________

􀀀 Înscris la școala: ________________________________________________________________________________

Nume învățător/diriginte ______________, consilier școlar _______________________________________________

Performanță școlară generală: _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Conduita școlară: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Sancțiuni pe linie școlară: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Absenteism școlar: ______________________________________________________________________________

Este corigent/repetent: ___________________________________________________________________________

A10. Conduita socială

Relaționarea în școală: ___________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Timpul liber: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Comportamente deviante: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A11. Aspecte legate de nerespectarea drepturilor copilului:

*unde se identifică probleme legate de exercitarea unor drepturi detaliați la secțiunea E. ANALIZA INFORMAȚIILOR

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A12. Informații suplimentare relevante:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

B. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI

B1. Date despre părinți

B2. Date despre frați/surori: ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________

B3. Relațiile din cadrul familiei:

Maritale: ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Parentale: ___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

Altele: ___________________________________________________________________________________________

B4. Bugetul familiei:

Venituri: __________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Bunuri: ___________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________

B5. Alte informații relevante: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

C. DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE ÎN ÎNTREȚINERE ȘI ÎNGRIJIRE COPILUL:

C1. Nume și prenume: ___________________________________________________________________________

C2. Data nașterii: _____________________________

CNP: _______________________________________

C3. Gradul de rudenie: ___________________________________________________________________________

C4. Ocupația: ____________________________________________________________________________________

C5. Bugetul familiei persoanei de îngrijire:

Venituri: ______________________________________________________________________________________

Bunuri: _______________________________________________________________________________________

96

C6. Date despre locuința familiei persoanei de îngrijire:

􀀀 proprietate personală ___________________________________________________________________________

Compusă din _____ camere ne/decomandate.

Conditiile locative sunt: ___________________________________________________________________________

Restante la intretinere: __________________, alte datorii: __________________________________________________________________________________________________________________________

Aici locuiesc ____ persoane: ______________________________________________________________________

C7. Descrierea familiei persoanei de îngrijire:

Susnumitul(a) are o familie dez(organizată), cu _______________ copii, dintre care _____________________ minori.

Nivelul educațional al persoanei de îngrijire este _______________________________________________________

Observații privind tipul familiei și relaționarea intra/extrafamilială:

a. relațiile maritale: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. relațiile parentale: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

c. relația cu copilul aflat în îngrijire: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

d. relația cu familia copilului aflat în îngrijire: _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

e. altele: ________________________________________________________________________________________

C8. Alte informații relevante: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

D. DATE DESPRE PERSOANA FAȚĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAȘAMENT

D1. Nume și prenume: __________________________________________________________________________

D2. Data nașterii: ____________________

CNP: _______________________________________________________

D3. Ocupația: ____________________________________________________________________________________

D4.Tipul relației: __________________________________________________________________________________

E. ANALIZA INFORMAȚIILOR:

Concluzii: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

F. PROPUNERI:

a) Completarea evaluării situației copilului din alte perspective: 􀀀 psihologică, 􀀀 medicală, 􀀀 psihiatrică, 􀀀 juridică,

􀀀 alte tipuri de evaluare __________________________________________________________________________

b) Întocmirea planului de servicii ;

c) Monitorizare la: _________________________________________________________________________________

d) Referire către DGASPC pentru_____________________________________________________________________

Data efectuării: _______________

Responsabil de caz (numele și prenumele în clar și semnătura):

_____________________________________________________________________________________________

ANEXA 6 : Raport de evaluare psihologică

RAPORT DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

Numărul de înregistrare al cazului: ___________/ ____________________

Nume:……………………….

Prenume:……………………

Vârsta:……….ani;

Data nașterii: …………………

Studii:………………………………………………………………………………………..

Motivul solicităriievaluării:…………………………………………………………………………..

Evaluare solicitată de: ………………………………………………………………………………………………..

Evaluare psihologică realizată de:…………………………………………………………………………………………….

Locul desfășurării evaluării psihologice:……………………………………………………………………………………

Numărul de întâlniri realizate: ……………………………………………………………………………………………….

Metode de evaluare folosite: ………………………………………………………………………………………………..

Date despre familia copilului:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Dezvoltarea socio-psiho-emoțională a copilului: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Aspecte ale profilului psihologic: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Atașamentul copilului: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Modalitatea de raportare a copilului la plecarea mamei la muncă în străinătate: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Recomandări:

Având în vedere interesul superior al copilului și nevoile de dezvoltare ale acestuia, recomandăm ca: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Teorii la care se raportează psihologul în realizarea evaluării psihologice: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Data întocmirii raportului: ………………………….

ANEXA 7: Fisă de monitorizare

FIȘA DE MONITORIZARE A SITUAȚIEI COPILULUI

Număr dosar/tipul: ________________________________________________________________________________

Numele și prenumele copilului: _____________________________________________________________________

CNP/Data și locul nașterii copilului: __________________________________________________________________

Sexul : ______________________________________________________________________________________

Numele și prenumele mamei : ______________________________________________________________________

Numele și prenumele tatălui : _______________________________________________________________________

Reprezentantul legal : _____________________________________________________________________________

Domiciliul : ______________________________________________________________________________________

Reședința : ______________________________________________________________________________________

Este înscris la medic de familie: 􀀀Da, 􀀀Nu.

Numele medicului de familie/unitatea: ________________________________________________________________

Forma de învățământ frecventată: ___________________________________________________________________

Rezultate școlare/frecvența: ________________________________________________________________________

Consilier școlar: __________________________________________________________________________________

Data luării în evidență: _____________________________________________________________________________

Data realizării planului de servicii: ___________________________________________________________________

Data revizuirii planului de servicii: ___________________________________________________________________

Motivul realizării / revizuirii planului de servicii: ________________________________________________________

Observații referitoare la evoluția cazului: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Responsabil de caz prevenire / colaboratori: __________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

Servicii de sănătate: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Servicii de educație: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Servicii de reabilitare: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Altele (precizați): ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Propuneri : ______________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Asistent social,

_____________________________________________

BIBLIOGRAFIE

Academia Română, Institutul de lingvistică ,,Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, (2012), Dictionarul explicativ al limbii române, Ed. a 2-a, rev, București, Editura Univers Enciclopedic Gold.

Agabrian, Mircea, (2004), Cercetarea calitativă a socialului. Design și performare, Iași, Editura Institutul European.

Anghel, Remus Gabriel, István Horváth, (2009), Sociologia migrației. Teorii și studii de caz românești, Iași, Editura Polirom.

Bozeșan, Ionel, (2005), Comuna Săliștea (Cioara) pe coordonatele istoriei și culturii, Alba Iulia, Editura ALTIP.

Constantinescu, Monica, Teorii ale migrației internaționale, în Sociologie Românească, 3-4 / 2002, Editura Polirom, p. 93 -114.

Dicționar de sociologie Oxford, (2003), Editat de Gordon Marshall, Revizia traducerii și glosar de Sergiu Bălțătescu, Traducere de Sergiu Bălțătescu, Florin Iacob, Liviu Șerbănescu și Cristian Toader, București, Editura Univers Enciclopedic.

***, Educația în familie. Repere și practici actuale, (2006), coord. Mihaela Ionescu, Elisabeta Negreanu, București, Editura Cartea Universitară.

Feraru, Petronela Daniela, Migrație și dezvoltare. Aspecte socioeconomice si tendințe, (2011), Iași, Editura Lumen.

Ferréol, Gilles (coord.), (1998), Dicționar de sociologie, Iași, Editura Polirom.

***, Ghid de identificare și adresare a nevoilor emergente ale copiilor din România, (2010), București, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, din cadrul proiectului „Abordări inovatoare în profesionalizarea lucrului cu copiii”.

Johnson, Allan G., (2007), Dicționarul Blackwell de sociologie, București, Editura Humanitas.

***, Lăsați în urma migrației: persoane în etate și copii din Moldova, (2010), Studiu Național realizat de HelpAge Internațional și UNICEF, din cadrul proiectului „Întărirea suportului la nivel de comunitate pentru familiile cu multe generații rămase în urma migrației din Moldova”, Chișinău, Editura Pontos.

***Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014.

***Legea 257/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013.

Luca, Cătălin, Alexandru-Stelian Gulei (coordonatori), (2007), Metodologie-asistența socială, psihologică și juridică a copiilor rămași singuri acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate, Iași, Editura Terra Nostra.

Luca, Cătălin, (2009), Manual pentru profesioniștii care lucrează cu copiii rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate, Iași, Editura Terra Nostra.

Miftode, Vasile, Migrația- caracteristici ale fenomenuluiîn Componenta Migrația și efectele ei în plan familial, Suport de curs adresat participanților la proiectul «IRREGULAR MIGRATION AND TRAFFIKING IN UNACCOMPANIED MINORS:URGENT MEASURES FOR MINORS IN SITUATIONS OF EXTREME VULNERABILITY/Migratia si traficul minorilor neinsotiti: măsuri urgente pentru minorii aflați in situație de vulnerabilitate extremă».

Mihăilescu, Ioan, (2003), Sociologi generală: concepte fundamentale și studii de caz, Iași, Editura Polirom.

Mitrofan, I., N. Mitrofan, (1991), Familia de la A la Z- Mic dicțiomar al vieții de familie, București, Editura Științifică.

Moșoneaga, Valeriu, Victor Moraru, Gheorghe Rusnac, Valentin Țurcan, (2011), Fațetele unui proces: migrația forței de muncă din Republica Moldova în Italia, Chișinău, Editura Prim.

***ORDINUL nr. 219 din 15 iunie 2006 privind activitățile de identificare, intervenție și monitorizare a copiilor care sunt lipsiti de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia se află la muncă în strainatate, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 544 din 23 iunie 2006.

Pescaru, Maria, Consecințele migrației familiei contemporane asupra creșterii și educării copiilor,în Reconstituind socialul. Riscuri și solidarități noi – Prima Conferință Internațională a Societății Sociologilor din România Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca 2-4 Decembrie 2010, p.2.

Rotariu, Traian, Petru Iluț, (1999), Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și prctică, Iași, Editura Polirom.

Rotariu, Traian, (2009), Demografia și sociologia educației. Structuri și procese demografice, Iași, Editura Polirom.

Rotariu, Traian,Vergil Voineagu, (2012), Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Iași, Editura Polirom.

Rotariu, Traian, Mezei Elemer, (1999), Asupra unor aspecte ale migrației interne recente din România, în Sociologie românească, nr. III, Iași, Editura Polirom.

Sandu, Dumitru, (1984), Fluxurile de migrație în România, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România.

Sandu, Dumitru, (1996), Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, București, Editura Stff.

Sandu, Dumitru, (1999), Spațiul social al tranziției, Iași, Editura Polirom.

Sandu, Dumitru, (2000), Migrația circulatorie ca strategie de viață în Sociologie românească, nr.2, Iași, Editura Polirom.

Sandu, Dumitru, (2003), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere toletanță și rețele sociale, Iași, Editura Polirom.

Sandu, Dumitru(coordonator), (2006), Viața socială în România urbană, Iași, Editura Polirom.

Sime, Aurel Vasile, Gabi Eșanu (2005). Migrație și globalizare, București, Editura Detectiv.

Stănică, Simona Ionela, (2007), Abordări, modele, teorii privind fenomenul „brain drain” în Revista de cercetare și intervenție socială vol.19. Iași, Editura Lumen.

Stănciulescu, Elisabeta, (1996), Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Prefață de Traian Rotariu, Iași, Editura Polirom.

Stănciulescu, Elisabeta, (1997), Sociologia educației familiale, vol. I, Iași, Editura Polirom.

Stănciulescu, Elisabeta, (1998), Sociologia educației familiale, vol. II, Iași, Editura Polirom.

Stănciulescu, Elisabeta, (2002), Sociologia educației familiale, vol. I, Iași, Editura Polirom.

Stănciulescu, Elisabeta, (2002), Sociologia educației familiale, vol. II, Iași, Editura Polirom.

Thot, Georgiana, Abordare calitativă asupra riscurilor la care sunt expuși copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate, în Efectele migrației:copiii rămași acasa, (2007), București, Fundația Soros România.

Tufiș, Paula, Influența plecării părinților în străinătate asupra rezultatelor școlare, în Efectele migrației:copiii rămași acasa, (2007), București, Fundația Soros România.

Voicu, Cristina, Monica Roman, Câteva efecte socioeconomice ale migrațieiforței de muncă asupra țărilor de emigrație.Cazul României, Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 7(548), pp. 50-65, p 52.

Zaman, Gheorghe, Valentina Vasile , (2005), Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a României. Abordări teoretico-metodologice.Sisteme de indicatori și modele de analiză, București, Editura Expert.

Zamfir,Cătălin, Lazăr Vlăsceanu (coord.), (1998), Dicționar de sociologie, București, Editura Babel.

SURSE INTERNET

http://ro.scribd.com/doc/76775985/LUCICA-GHIBAN#scribd, accesat la data de 11.03.2015.

Efectele migrației: copii rămași acasă, București, Fundația Soros România, http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Efectele%20migratiei.%20Copii%20ramasi%20acasa.pdf, accesat la data de 25. 03. 2015.

http://www.iom.int/jahia/Jahia/about-migration/key-migration terms/lang/en#Migration, accesat la data de 11.06.2015.

http://www.salvaticopiii.ro/upload/p0001000100030001_Situa%C5%A3ia%20copiilor%20ai%20c%C4%83ror%20p%C4%83rin%C5%A3i%20sunt%20pleca%C5%A3i%20la%20munc%C4%83%20%C3%AEn%20str%C4%83in%C4%83tate.pdf , accesat la data de 16. 06. 2015.

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

Subsemnata, Bîldea (Bec) Viorica, absolventă a Facultății de Drept și Științe Sociale din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, specializarea Asistență Socială, declar pe proprie răspundere că lucrarea de licență cu titlul Efecte ale migrației părinților asupra copiilor rămași acasă (comuna Săliștea, județul Alba) îmi aparține în totalitate și că, în elaborarea acesteia, nu am folosit alte surse decât cele pe care le-am precizat în aparatul bibliografic.

Semnătura

BIBLIOGRAFIE

Academia Română, Institutul de lingvistică ,,Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, (2012), Dictionarul explicativ al limbii române, Ed. a 2-a, rev, București, Editura Univers Enciclopedic Gold.

Agabrian, Mircea, (2004), Cercetarea calitativă a socialului. Design și performare, Iași, Editura Institutul European.

Anghel, Remus Gabriel, István Horváth, (2009), Sociologia migrației. Teorii și studii de caz românești, Iași, Editura Polirom.

Bozeșan, Ionel, (2005), Comuna Săliștea (Cioara) pe coordonatele istoriei și culturii, Alba Iulia, Editura ALTIP.

Constantinescu, Monica, Teorii ale migrației internaționale, în Sociologie Românească, 3-4 / 2002, Editura Polirom, p. 93 -114.

Dicționar de sociologie Oxford, (2003), Editat de Gordon Marshall, Revizia traducerii și glosar de Sergiu Bălțătescu, Traducere de Sergiu Bălțătescu, Florin Iacob, Liviu Șerbănescu și Cristian Toader, București, Editura Univers Enciclopedic.

***, Educația în familie. Repere și practici actuale, (2006), coord. Mihaela Ionescu, Elisabeta Negreanu, București, Editura Cartea Universitară.

Feraru, Petronela Daniela, Migrație și dezvoltare. Aspecte socioeconomice si tendințe, (2011), Iași, Editura Lumen.

Ferréol, Gilles (coord.), (1998), Dicționar de sociologie, Iași, Editura Polirom.

***, Ghid de identificare și adresare a nevoilor emergente ale copiilor din România, (2010), București, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, din cadrul proiectului „Abordări inovatoare în profesionalizarea lucrului cu copiii”.

Johnson, Allan G., (2007), Dicționarul Blackwell de sociologie, București, Editura Humanitas.

***, Lăsați în urma migrației: persoane în etate și copii din Moldova, (2010), Studiu Național realizat de HelpAge Internațional și UNICEF, din cadrul proiectului „Întărirea suportului la nivel de comunitate pentru familiile cu multe generații rămase în urma migrației din Moldova”, Chișinău, Editura Pontos.

***Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014.

***Legea 257/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013.

Luca, Cătălin, Alexandru-Stelian Gulei (coordonatori), (2007), Metodologie-asistența socială, psihologică și juridică a copiilor rămași singuri acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate, Iași, Editura Terra Nostra.

Luca, Cătălin, (2009), Manual pentru profesioniștii care lucrează cu copiii rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate, Iași, Editura Terra Nostra.

Miftode, Vasile, Migrația- caracteristici ale fenomenuluiîn Componenta Migrația și efectele ei în plan familial, Suport de curs adresat participanților la proiectul «IRREGULAR MIGRATION AND TRAFFIKING IN UNACCOMPANIED MINORS:URGENT MEASURES FOR MINORS IN SITUATIONS OF EXTREME VULNERABILITY/Migratia si traficul minorilor neinsotiti: măsuri urgente pentru minorii aflați in situație de vulnerabilitate extremă».

Mihăilescu, Ioan, (2003), Sociologi generală: concepte fundamentale și studii de caz, Iași, Editura Polirom.

Mitrofan, I., N. Mitrofan, (1991), Familia de la A la Z- Mic dicțiomar al vieții de familie, București, Editura Științifică.

Moșoneaga, Valeriu, Victor Moraru, Gheorghe Rusnac, Valentin Țurcan, (2011), Fațetele unui proces: migrația forței de muncă din Republica Moldova în Italia, Chișinău, Editura Prim.

***ORDINUL nr. 219 din 15 iunie 2006 privind activitățile de identificare, intervenție și monitorizare a copiilor care sunt lipsiti de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia se află la muncă în strainatate, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 544 din 23 iunie 2006.

Pescaru, Maria, Consecințele migrației familiei contemporane asupra creșterii și educării copiilor,în Reconstituind socialul. Riscuri și solidarități noi – Prima Conferință Internațională a Societății Sociologilor din România Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca 2-4 Decembrie 2010, p.2.

Rotariu, Traian, Petru Iluț, (1999), Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și prctică, Iași, Editura Polirom.

Rotariu, Traian, (2009), Demografia și sociologia educației. Structuri și procese demografice, Iași, Editura Polirom.

Rotariu, Traian,Vergil Voineagu, (2012), Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Iași, Editura Polirom.

Rotariu, Traian, Mezei Elemer, (1999), Asupra unor aspecte ale migrației interne recente din România, în Sociologie românească, nr. III, Iași, Editura Polirom.

Sandu, Dumitru, (1984), Fluxurile de migrație în România, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România.

Sandu, Dumitru, (1996), Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, București, Editura Stff.

Sandu, Dumitru, (1999), Spațiul social al tranziției, Iași, Editura Polirom.

Sandu, Dumitru, (2000), Migrația circulatorie ca strategie de viață în Sociologie românească, nr.2, Iași, Editura Polirom.

Sandu, Dumitru, (2003), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere toletanță și rețele sociale, Iași, Editura Polirom.

Sandu, Dumitru(coordonator), (2006), Viața socială în România urbană, Iași, Editura Polirom.

Sime, Aurel Vasile, Gabi Eșanu (2005). Migrație și globalizare, București, Editura Detectiv.

Stănică, Simona Ionela, (2007), Abordări, modele, teorii privind fenomenul „brain drain” în Revista de cercetare și intervenție socială vol.19. Iași, Editura Lumen.

Stănciulescu, Elisabeta, (1996), Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Prefață de Traian Rotariu, Iași, Editura Polirom.

Stănciulescu, Elisabeta, (1997), Sociologia educației familiale, vol. I, Iași, Editura Polirom.

Stănciulescu, Elisabeta, (1998), Sociologia educației familiale, vol. II, Iași, Editura Polirom.

Stănciulescu, Elisabeta, (2002), Sociologia educației familiale, vol. I, Iași, Editura Polirom.

Stănciulescu, Elisabeta, (2002), Sociologia educației familiale, vol. II, Iași, Editura Polirom.

Thot, Georgiana, Abordare calitativă asupra riscurilor la care sunt expuși copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate, în Efectele migrației:copiii rămași acasa, (2007), București, Fundația Soros România.

Tufiș, Paula, Influența plecării părinților în străinătate asupra rezultatelor școlare, în Efectele migrației:copiii rămași acasa, (2007), București, Fundația Soros România.

Voicu, Cristina, Monica Roman, Câteva efecte socioeconomice ale migrațieiforței de muncă asupra țărilor de emigrație.Cazul României, Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 7(548), pp. 50-65, p 52.

Zaman, Gheorghe, Valentina Vasile , (2005), Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a României. Abordări teoretico-metodologice.Sisteme de indicatori și modele de analiză, București, Editura Expert.

Zamfir,Cătălin, Lazăr Vlăsceanu (coord.), (1998), Dicționar de sociologie, București, Editura Babel.

SURSE INTERNET

http://ro.scribd.com/doc/76775985/LUCICA-GHIBAN#scribd, accesat la data de 11.03.2015.

Efectele migrației: copii rămași acasă, București, Fundația Soros România, http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Efectele%20migratiei.%20Copii%20ramasi%20acasa.pdf, accesat la data de 25. 03. 2015.

http://www.iom.int/jahia/Jahia/about-migration/key-migration terms/lang/en#Migration, accesat la data de 11.06.2015.

http://www.salvaticopiii.ro/upload/p0001000100030001_Situa%C5%A3ia%20copiilor%20ai%20c%C4%83ror%20p%C4%83rin%C5%A3i%20sunt%20pleca%C5%A3i%20la%20munc%C4%83%20%C3%AEn%20str%C4%83in%C4%83tate.pdf , accesat la data de 16. 06. 2015.

ANEXE

ANEXA 1: Ghid de interviu aplicat elevilor cu părinți plecați în străinătate

Ghid de interviu

Îți mulțumesc că ai fost de acord să discuți cu mine. Eu mă numesc Viorica Bîldea, sunt studentă la Asistență Socială și doresc să aflu care este situația și gândurile tale după plecarea părinților în străinătate. Subliniez că orice lucu îmi vei spune va fi tratat cu confidențialitate și discreție totală.

Pentru început te-aș ruga să precizezi câteva date personale:

Câti ani ai?

În ce clasă esti?

Care este relația ta cu părinții?

Cât de apropiat esti de părinți?

Cât de mult contează părerea părinților în luarea deciziilor?

Care părinte este plecat în străinătate?

De cât timp sunt plecați părinții/parintele în străinătate?

De ce crezi ca au plecat părinții tăi în străinătate?

Care sunt efectele care le-a produs plecarea părinților?

S-a îmbunătățit starea materială?

Relația cu părinții e aceeași ca înainte?

Ai mai multă libertate ca înainte?

Acum când ai o problemă cui ceri sfaturi?

Cât de des comunici cu părinții? În general despre ce vorbiți? Cum comunicați, telefonic sau folosiți și internetul?

Le simți lipsa? În ce fel?

Cine are grijă de tine în lipsa părinților?

Cum te înțelegi cu tutorele? Cine sunt ei, tutorii (bunici, rude cu mama/tata, etc.)?

Se preocupă de situația ta (școlară, materială, emoțională)?

Îți asigură tot ce ai nevoie?

Te ascultă atunci când ai o problemă?

Te ajuta să îți rezolvi problemele?

Esti mulțumit de condițiile în care trăiești cu tutorele?

Ai prieteni?

Cum te înțelegi cu ei?

Cât de mult contează părerea prietenilor în luarea deciziilor sau în rezolvarea unor probleme?

După plecarea părinților s-a schimbat în vreun fel relația ta cu prietenii?

În ce fel s-a schimbat?

Care este situația ta școlară?

S-a schimbat situația ta școlară după plecarea părinților?

În ce fel s-a schimbat?

S-a schimbat relația ta cu profesorii/dirigintele?

Dacă ai nevoie de ajutor la teme, te ajută cineva?

Părinții/părintele plecat se interesează de situația ta școlară?

Cât de importantă este școala pentru tine?

ANEXA 2: Chestionar pentru toți elevii din clasele V-VIII

Chestionar

Te rugăm să citești cu atenție întrebările următoare și să răspunzi corespunzător opiniilor tale. Prin acest chestionar am dori sa aflăm punctul tau de vedere în ceea ce privește migrația.

Îți mulțumim pentru colaborare și te asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor.

Te-ai gândit ce vei face după ce vei termina școala?

Da

Nu

Dacă da, ce te-ai gândit să faci după terminarea școlii?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cum îți place să îți petreci timpul liber? Numește 3 lucruri/activități pe care îți face plăcere să le faci.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

În opinia ta, care sunt principalele motive care îi determină pe oameni să plece în străinătate?

Pentru o situație economică mai bună

Nevoia de a-și achiziționa sau renova locuința

Lipsa locurilor de muncă din România

Neajunsurile financiare

La studii

Pentru o carieră

Pentru a cunoaște alte țări

Altele.Care?……………………………………………………………………………………………

Cum îi privești pe cei care migrează?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Te-ai gândit vreodată să migrezi în străinătate?

Da

Nu

NȘ/NR

Care ar fi motivele pentru care ai pleca?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

În ceea ce privește situația ta, ai avut sau ai părinți care au plecat la muncă în străinătate?

Ambii părinți au fost plecați dar nu mai sunt

Unul dintre ei a fost plecat dar nu mai este

Ambii părinți sunt plecați

Unul dintre părinți este plecat

Nici unul dintre părinți nu a fost sau nu este plecat la muncă în altă țară

DOAR PENTRU CEI CARE AU RĂSPUNS CĂ NU AU ȘI NU AU AVUT PĂRINȚI PLECAȚI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE

Care este atitudinea ta față de colegii de școală ai căror părinți sunt plecați în străinătate?

Nu contează acest aspect

Îmi sunt prieteni

Îmi este indiferentă această situație

Nu îmi place să îmi petrec timpul cu ei

Alta. Care?……………………………………………………………………………………………..

La colegii de școală ai căror părinți sunt plecați în străinătate ai observat schimbări după plecarea acestora?

Da

Nu

NȘ/NR

Dacă da, ai putea să ne spui ce schimbări ai observat?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DOAR PENTRU CEI CARE AU RĂSPUNS CĂ AU SAU AU AVUT PĂRINȚI PLECAȚI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE

Ai fi de acord să stai de vorbă câteva minute pe tema migrației ?

Da

Nu

Dă-ne, te rog, numele tău:……………………………………………

PENTRU TOȚI ELEVII

Anul nașterii………..

Genul

Masculin

Feminin

Clasa……….

Îti mulțumim pentru colaborare!

ANEXA 3:Chestionar aplicat tutorilor copiilor

Chestionar

Vă rugăm să citiți cu atenție întrebările următoare și să răspundeți corespunzător opiniilor dumneavoastră. Prin acest chestionar am dori sa aflăm punctul dumneavoastră de vedere în ceea ce privește migrația și câteva date despre situația copilului care a rămas acasă în urma emigrării părinților.

Vă mulțumim pentru colaborare și vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor.

Care sunt principalele motive care i-au determinat pe părinții copiilor care sunt în grija dumneavoastră să plece din țară?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Care este legătura dumneavoastră cu părinții copiilor?

Soră/ frate

Mamă/ tată

Mătușă/ unchi

Prieteni de familie

Vecin

Alta. Care?……………..

După plecarea părinților ați observat schimbări în comportamentul copilului?

Da

Nu

NȘ/ NR

Dacă da, ce fel de schimbări ați observat?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cât de mult simte copilul lipsa părintelui?

Foarte mult

Mult

Așa și așa

Puțin

Deloc

NȘ/ NR

Dacă existau probleme înainte de plecarea părinților, la cine apela copilul?

Părinți

Rude

Prieteni

Străini

Alții. Cine?……………..

Acum când copilul are o problemă la cine apelează?

Părinți

Rude

Dumneavoastră

Prieteni

Străini

Altii. Cine?

În ceea ce privește școala, în ce măsură vă interesați de situația școlară a copilului?

Din ce ați observat dvs. care sunt efectele plecării părinților în ce privește…?

Ce schimbări, în plan emoțional, ați observat la copil după plecarea părinților?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Credeți că este afectat copilul de lipsa părintelui din punct de vedere emoțional?

Ce credeți că îi lipsește copilului?

Dragoste

Înțelegere

Bani

Lucruri materiale (îmbrăcăminte, încălțăminte…)

Atenție

Libertate

Nimic

Vă mulțumim pentru colaborare!

ANEXA 4:Chestionar pentru profesorii diriginți

Chestionar

Clasa:………….

Vă rugăm să citiți cu atenție întrebările următoare și să răspundeți corespunzător opiniilor și experienței dumneavoastră. Prin acest chestionar am dori sa aflăm aprecierea dvs. asupra situației copiilor care au sau au avut părinți plecați la muncă în străinătate.

Vă mulțumim pentru colaborare și vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor.

Aveți cazuri de elevi în clasa dvs. ai căror părinți au plecat sau sunt plecați la muncă în străinătate?

Da, copii ai căror părinți –ambii sau doar unul- au fost plecați dar nu mai sunt în prezent (Câți copii? …………….. )

Da, copii ai căror părinți -ambii sau doar unul- sunt plecați în prezent (câți copii? …………….. )

Nu

Ați observat diferențe în comportamentul la școală a acestor copii când/de când au plecat părinții lor de acasă?

Da

Nu

NȘ/NR

Pe ce plan ați observat modificări în comportamentul acestor copii?

În privința relației cu profesorii

În privința relației cu colegii lor sau cu alți elevi din școală

În privința pregătirii lor școlare

În privința dezvoltării personalității lor

Din ce ați observat dvs.,care sunt efectele plecării părinților în ceea ce privește…?

Care credeți ca sunt principalele dificultăți/ obstacole care apar la acești elevi din cauza faptului că unul sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Există o cooperare între adulții în grija cărora rămân acești copii și dumneavoastră, ca și cadru didactic?

Da

Nu

NȘ/ NR

Care este atitudinea adulților tutori ai copiilor față de aceștia și față de școală, din ceea ce cunoașteți?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………….

Părinții plecați se interesează de situația școlară a copiilor?

Da

Nu

NȘ/NR

Atitudinea colegilor de clasă/ de școală față de copiii cu părinții plecați în străinătate este una schimbată din acest motiv? În ce sens se manifestă ea ? Putem vorbi de o favorizare sau defavorizare a acestor elevi?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Ați dori să ne oferiți niște sugestii legat de ce ar trebui să facă societatea/instituțiile publice pentru acești elevi ? Au ei nevoie de consiliere/atenție specială/activități dedicate sau nu ? Cine ar trebui să se ocupe de ei și în ce mod ?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Vă mulțumim pentru colaborare!

ANEXA 5: Raport de evaluare inițială

RAPORT DE EVALUARE INIȚIALĂ

Nr. de înregistrare al cazului: _______________________________________________________________________

Situația a fost referită de către: _____________________________________________________________________

A. DATE DESPRE COPIL

A1. Numele si prenumele: __________________________________________________________________________

A2. Data și locul nașterii: __________________________________

CNP: _________________________________

A3. Domiciliul legal: ___________________________________________________________________________

A4. Copilul locuiește în prezent:

La adresa: ________________________________________________ , telefon: _____________________________

Împreună cu: 􀀀 mama, 􀀀 tata, 􀀀 familia lărgită: ________________________________________________________

􀀀 Alte persoane: __________________________________________________________________________________

􀀀 Instituție de ocrotire: ______________________________________________________________________________

A5. Are/Nu are instituită o măsură de protecție: _______________________________________________________

A6. Cine se ocupă de copil: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A7. Aspectul general al copilului:

Igienă: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Îmbrăcăminte: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A8. Starea de sănătate:

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Înscris la medicul de familie: _______________________________________________________________________

A9. Situația școlară:

􀀀 Este neșcolarizat, 􀀀 A abandonat școala în anul: _____________________________________________________

􀀀 Înscris la școala: ________________________________________________________________________________

Nume învățător/diriginte ______________, consilier școlar _______________________________________________

Performanță școlară generală: _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Conduita școlară: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Sancțiuni pe linie școlară: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Absenteism școlar: ______________________________________________________________________________

Este corigent/repetent: ___________________________________________________________________________

A10. Conduita socială

Relaționarea în școală: ___________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Timpul liber: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Comportamente deviante: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A11. Aspecte legate de nerespectarea drepturilor copilului:

*unde se identifică probleme legate de exercitarea unor drepturi detaliați la secțiunea E. ANALIZA INFORMAȚIILOR

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A12. Informații suplimentare relevante:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

B. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI

B1. Date despre părinți

B2. Date despre frați/surori: ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________

B3. Relațiile din cadrul familiei:

Maritale: ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Parentale: ___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

Altele: ___________________________________________________________________________________________

B4. Bugetul familiei:

Venituri: __________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Bunuri: ___________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________

B5. Alte informații relevante: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

C. DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE ÎN ÎNTREȚINERE ȘI ÎNGRIJIRE COPILUL:

C1. Nume și prenume: ___________________________________________________________________________

C2. Data nașterii: _____________________________

CNP: _______________________________________

C3. Gradul de rudenie: ___________________________________________________________________________

C4. Ocupația: ____________________________________________________________________________________

C5. Bugetul familiei persoanei de îngrijire:

Venituri: ______________________________________________________________________________________

Bunuri: _______________________________________________________________________________________

96

C6. Date despre locuința familiei persoanei de îngrijire:

􀀀 proprietate personală ___________________________________________________________________________

Compusă din _____ camere ne/decomandate.

Conditiile locative sunt: ___________________________________________________________________________

Restante la intretinere: __________________, alte datorii: __________________________________________________________________________________________________________________________

Aici locuiesc ____ persoane: ______________________________________________________________________

C7. Descrierea familiei persoanei de îngrijire:

Susnumitul(a) are o familie dez(organizată), cu _______________ copii, dintre care _____________________ minori.

Nivelul educațional al persoanei de îngrijire este _______________________________________________________

Observații privind tipul familiei și relaționarea intra/extrafamilială:

a. relațiile maritale: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. relațiile parentale: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

c. relația cu copilul aflat în îngrijire: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

d. relația cu familia copilului aflat în îngrijire: _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

e. altele: ________________________________________________________________________________________

C8. Alte informații relevante: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

D. DATE DESPRE PERSOANA FAȚĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAȘAMENT

D1. Nume și prenume: __________________________________________________________________________

D2. Data nașterii: ____________________

CNP: _______________________________________________________

D3. Ocupația: ____________________________________________________________________________________

D4.Tipul relației: __________________________________________________________________________________

E. ANALIZA INFORMAȚIILOR:

Concluzii: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

F. PROPUNERI:

a) Completarea evaluării situației copilului din alte perspective: 􀀀 psihologică, 􀀀 medicală, 􀀀 psihiatrică, 􀀀 juridică,

􀀀 alte tipuri de evaluare __________________________________________________________________________

b) Întocmirea planului de servicii ;

c) Monitorizare la: _________________________________________________________________________________

d) Referire către DGASPC pentru_____________________________________________________________________

Data efectuării: _______________

Responsabil de caz (numele și prenumele în clar și semnătura):

_____________________________________________________________________________________________

ANEXA 6 : Raport de evaluare psihologică

RAPORT DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

Numărul de înregistrare al cazului: ___________/ ____________________

Nume:……………………….

Prenume:……………………

Vârsta:……….ani;

Data nașterii: …………………

Studii:………………………………………………………………………………………..

Motivul solicităriievaluării:…………………………………………………………………………..

Evaluare solicitată de: ………………………………………………………………………………………………..

Evaluare psihologică realizată de:…………………………………………………………………………………………….

Locul desfășurării evaluării psihologice:……………………………………………………………………………………

Numărul de întâlniri realizate: ……………………………………………………………………………………………….

Metode de evaluare folosite: ………………………………………………………………………………………………..

Date despre familia copilului:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Dezvoltarea socio-psiho-emoțională a copilului: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Aspecte ale profilului psihologic: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Atașamentul copilului: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Modalitatea de raportare a copilului la plecarea mamei la muncă în străinătate: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Recomandări:

Având în vedere interesul superior al copilului și nevoile de dezvoltare ale acestuia, recomandăm ca: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Teorii la care se raportează psihologul în realizarea evaluării psihologice: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Data întocmirii raportului: ………………………….

ANEXA 7: Fisă de monitorizare

FIȘA DE MONITORIZARE A SITUAȚIEI COPILULUI

Număr dosar/tipul: ________________________________________________________________________________

Numele și prenumele copilului: _____________________________________________________________________

CNP/Data și locul nașterii copilului: __________________________________________________________________

Sexul : ______________________________________________________________________________________

Numele și prenumele mamei : ______________________________________________________________________

Numele și prenumele tatălui : _______________________________________________________________________

Reprezentantul legal : _____________________________________________________________________________

Domiciliul : ______________________________________________________________________________________

Reședința : ______________________________________________________________________________________

Este înscris la medic de familie: 􀀀Da, 􀀀Nu.

Numele medicului de familie/unitatea: ________________________________________________________________

Forma de învățământ frecventată: ___________________________________________________________________

Rezultate școlare/frecvența: ________________________________________________________________________

Consilier școlar: __________________________________________________________________________________

Data luării în evidență: _____________________________________________________________________________

Data realizării planului de servicii: ___________________________________________________________________

Data revizuirii planului de servicii: ___________________________________________________________________

Motivul realizării / revizuirii planului de servicii: ________________________________________________________

Observații referitoare la evoluția cazului: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Responsabil de caz prevenire / colaboratori: __________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

Servicii de sănătate: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Servicii de educație: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Servicii de reabilitare: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Altele (precizați): ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Propuneri : ______________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Asistent social,

_____________________________________________