Efectele Mass Media Asupra Dezvoltarii Personalitatii Tinerilor

Mass media este cea mai puternică forță care controlează și influențează societatea modernă. Mai mult decât atât, constituie și cea mai puternică armă de promovare. De ce? Pentru că seducerea opiniei publice stă în imagine, arma principală folosită în manipulare.

În acest eseu voi aborda și exemplifică atât efectele pozitive și cele negative pe care copiii, respectiv 3-14 ani și tinerii, 14-18 ani, le manifestă după expunerea îndelungată la diferitele surse de informare actuale, cât și alternativele de care părinții dispun pentru a combate efectele nedorite.

Comunicarea de masă se adresează unui public larg, necunoscut, iar produsul oferit spre consum este reprezentat de informații și divertisment prin intermediul unor bunuri, care sunt produse la scară industrială, în corporații, și care presupun tehnologii înalte, fiind reglementate de către stat și consumate în mod individual. Aceste bunuri țin de presa scrisă, cinematograf și de audiovizual.

Față de momentul în care se utilizează un dialog pentru a se realiza schimbul de informații create de participanți, în cazul comunicării de masă nu consumatorii sunt cei care stabilesc ceea ce spun, ci media, aspect care generează un conținut imposibil de modificat sau adaptat.

Copiii sunt sensibili la tot ceea ce îi înconjoară, iar gradul în care ei sunt afectați de media depinde în mare parte de capacitatea fiecăruia de asimilare, diferențiere a realității de ficțiune, înțelegerea binelui și răului și crearea unui discernământ propriu. Mai mult decât atât, media aduce un conținut propriu, dar nu și sensul, acest final aspect fiind construit de fiecare receptor în parte în funcție de contextul socio-cultural în care s-a aflat în momentul expunerii. Acest segment de vârstă este recunoscut pentru faptul că nu-și poate exprima cu claritate nevoile, plăcerea și dorințele pure, fapt care instiga ofertanții de produse și servicii să manipuleze aceste neajunsuri.

Anterior se observa pentru educația copiilor ca prima “voce” cu adevărat importantă familia, urmată de Biserică sau adunările religioase, astăzi formele tradiționale sunt puternic influențate de tehnologia într-o continuă schimbare. Dacă înainte practicile implicau lectură, meditație și contemplație oferind sufletelor tinere toată liniștea pentru o dezvoltare armonioasă, în prezent televiziunea cât și internetul duc la crize spirituale profunde. Media este instrumentul care facilitează accesul către comunicare cu alți oameni, cunoașterea unor locuri sau fenomene extraordinare, facilitează gestionarea distanței dintre emițător și receptor, evoluția și performanța. În același timp însă, într-un mod complet paradoxal, același univers favorizează declinul individului, determinând apariția tulburărilor psihologice și comportamentale, atât prin izolarea de societate în spațiul virtual, imitarea unor modele negative, promovarea individualismului, a violenței sau pornografiei și viciilor, urmat de recentul fenomen de abandon al copiilor în fața televizorului sau calculatorului / laptopului / tableta.

Pentru societatea actuală atât televizorul cât și internetul au devenit membru a familiei moderne. Dacă înainte ambele erau folosite în principal că sursa de informare despre realitatea cotidiană, astăzi funcția de divertisment și relaxare primează. O relaxare mai mult fictivă și obositoare deoarece televizorul solicita excesiv atenția și chiar în momentele de somn, când ochii închiși percep orice schimbare de lumină.

Pentru cei mai tineri, cercetătorii au demonstrat că petrecerea unui interval de timp îndelungat în fața televizorului poate avea mai multe efecte negative decât pozitive, dacă se ia în considerare partea cerebrală responsabilă de dezvoltarea personalității.

Până la vârsta de 4 ani un copil are o gândire simbolică și pre conceptuala, fiind atras de imaginile viu colorate (în acest caz desenele animate), și mai puțin de producțiile radiofonice, urmând ca între 4-7 ani să dezvolte gândirea intuitivă, cunoscută datorită lui Piaget ca “gândire în imagini”. În acest moment, dorința de a imita este mult mai puternică decât conștientizarea și punerea în balanță a efectelor acestui comportament. Datorită acestor aspecte, respectiv fascinația pentru puterea și actele adulților pe care sunt tentați să-I imite, interesul pentru petrecerea timpului în fata micului ecran crește și adițional imaginilor animate sunt vizionate emisiuni cu și despre copii, iar poveștile radiofonice încep să dezvolte fantezia. Între 7-12 ani copilul este mult mai perceptibil către noutate, iar până la 16 ani se formează deja dorința de maturizare, de “a fi mare”, urmată de primele plăceri și interese proprii. Emisiunile tv, radioul, revistele cu conținut adecvat preocupărilor individului devin mijloc non formal de comunicare. 16-17 ani reprezintă vârsta “problemelor”, aderarea la noi sisteme, concepții și teorii. De cele mai multe ori, acesta este momentul în care începe manifestarea unui comportament inadecvat pe care adolescentul îl crează sau la care aderă. După 18 ani, interesele sunt bine manifestate și înrădăcinate în minte, astfel opțiunile capătă un caracter conștient și justificat. Se caută numai acele programe sau surse de informare care corespund nevoilor, răspund apartenenței la un anumit grup și evidențiază pasiunea pentru musica, vestimentație etc.

Evoluția tehnologică de care ne bucurăm influențează primordial media și implicarea acesteia în viața individului. În primul rând procesul de învățare s-a schimbat și îmbunătățit față de trecut. Tehnologia oferă dispozitive portabile care facilitează accesul la informație, gadgeturi care permit comunicarea rapidă și optimizarea relațiilor interumane, descoperirea de noi locuri geografice și frumuseți ale lumii care până acum au fost practic inaccesibile, democratizarea culturii și consolidarea democrației. Ca un factor al educației media ajuta la amplificarea, construirea și chiar diversificarea experiențelor cognitive și comportamentale ale indivizilor. Printre efectele pozitive pe care media le exercită asupra copiilor se poate încadra și educarea socială cu ajutorul promovării sportului, de exemplu, transmiterea marilor competiții importante la ore de maximă audiență pentru a obține din partea oamenilor un grad mai mare de conștientizare asupra necesității practicării unui sport.

Plecând de la binecunoscuta supoziție ca “o faptă rea face cât zece fapte bune”, efectele pozitive ale acestei dezvoltări continue ale surselor de informare nu sunt evidențiate în viața de zi cu zi. Se poate considera că cei care reușesc să le descopere au atins un anumit grad de inteligentă și înțelegere. Ce se întâmplă cu cei mai puțin pregătiți pentru această expunere?

Efectele negative sunt mult mai numeroase decât cele pozitive. În continuare se va analiza partea goală a paharului. Se consideră că pentru un copil al cărui discernământ nu este în totalitate format, așa cum am explicat anterior, televiziunea în special este pionul principal în construirea unui modele atât referitoare pentru stilul de viață, cât și despre modul în care se definește un comportament adecvat. Modul în care este influențat comportamentul a fost exemplificat de sociologul George Gerbner prin “teoria cultivării”. Acesta afirma că în general adolescenții care nu au o serie de valori proprii, asimilează modelele comportamentale reprezentare de vedete sau personaje fictive. Ei au fost împărțiți de către Gerbner în “heavy viewers” și “light viewers”. Utilizarea excesivă a mijloacelor de informare în masă la cei mai tineri, ar putea duce la o atitudine pasivă și comodă în gândire, la căutarea unor forme facile și superficiale pentru informațiile culturale, și mai mult decât atât la o anihilare a spiritului critic și pierderea independenței în gândire și morală. Unele păreri trec de “suprafața” problemei și supun atenția către o serie de acte anti morale sau antisociale.

Jean Rousselet este cel care subliniază și mai mult consecințele acestui comportament. El afirmă că unii copii tind să creadă că tot ceea ce văd la televizor este realitatea, urmând a fi decepționați ulterior atunci când sunt puși să trăiască viața înafara micului ecran. De multe ori, se ajunge la un refuz al integrării în societate și neacceptare din partea celor cu care intră în contact. Violenta prezenta în filme sau alte materiale informative influențează puternic reacțiile copiilor determinând în unele cazuri creșterea fricii față de oamenii din jur, în special la fete, acestea fiind mult mai predispuse să devină victime ale abuzurilor. Pe de altă parte, pot exista izolat și cazuri de desensibilizare față de violență, atunci când desenele animate prezintă aceste manifestări ale comportamentului ca fiind normale și total legitime. Mai mult decât atât, apar din ce în ce mai multe cazuri de creștere a comportamentului agresiv ca urmare a vizionarii materialelor neadecvate.

M. Desmurget susține în lucrarea sa ca televiziunea este responsabilă pentru nedezvoltarea inteligenței tinerilor, un argument adus acestei teorii fiind faptul că un copil care petrece întreaga zi în fața televizorului aude în jur de 10.000 de cuvinte, în timp ce altul care intră în contact direct cu mediul înconjurător aude 14.000. Mai mult decât atât, acest obicei duce la creșterea obezității, presupunând sedentarismul asociat cu consumul unor alimente de regulă junk food sau mese dezorganizate. O posibilă predispoziție pentru sindromul ADHD a fost sesizată în urma exceselor, caracterizată prin pierderea puterii de concentrare, memoriei de scurtă durată, imaginația creativă sau pur și simplu slăbirea motivației de a face ceva care necesita efort. Printre problemele cu care se confruntă tânăra generație este des întâlnită și cea a problemelor de învățare cunoscută în domeniul științific că LD – Learning disabilities, mai mult de 50% din copiii statelor civilizate confruntându-se cu ea.

Chiar dacă autoritățile încearcă să țină sub control aceste efecte prin numeroase reglementări, ca de exemplu ne permiterea difuzării în cadrul emisiunilor pentru copii sau în anumite intervale orare (06:00 – 22:00) a reclamelor din domeniul tabac, consum de băutură alcoolică sau cele cu un limbaj violent, vulgar sau licențios, cât și cele care conțin clar aluzii sexuale sau ridiculizări ale defectelor fizice sau handicapurilor, copiii care se bucura de prezența unui televizor în cameră sunt expuși după ora 22:00 celor anterior enumerate.

Sexualitatea și mesajele erotice perverse incita imaginația copiilor și contribuie la o maturizare precoce din punct de vedere sexual. Copiii care sunt supuși acestor apariții, sunt predispuși la o dependența și consum sporit de materiale pornografice. Se crează pentru ei o imagine falsă despre tot ceea ce înseamnă dragoste și scade dorința de a-și întemeia o familie. Mai mult decât atât se poate ajunge la un comportament agresiv împotriva femeilor și tratarea acestora asemănător unui obiect. Se naște ideea că sexul poate fi practicat de oricine, oricând, oriunde astfel vârsta primelor relații sexuale este din ce în ce mai mică.

Internetul, acest zeu atotputernic al noii generații media este răspunzător pentru anumite disfuncționalități ale societății actuale. Într-un articol pentru revista The Atlatic, Nicholas Carr susține că acest mijloc de informare împiedica lectura profundă.

Referitor la orele infinite în fața computerului pentru jocurile recreative, cercetătorii au păreri împărțite. Pe de-o parte s-a constat că jocurile de strategie sau acțiune, duc la creșterea capacității de concentrare, creșterea atenției și a ritmului de lucru. Ca un punct negativ este caracterul nociv, subliniat prin dependență de jocuri de tip MMORPG (Massively multiplayer online role-playing game). Acest comportament duce la lipsa unei experiențe de viață, o copilărie petrecută în fața unui ecran fluorescent, urmată de lipsa comunicării cu lumea reală.

Pentru a combate sau cel puțin diminua efectele mass media, părinții au la dispoziție câteva modalități printre care: sfătuirea copiilor să citească publicații destinate categoriei lor de vârstă și urmărirea unor programe de același gen cu o agresivitatea scăzută; cultivarea spiritului analitic și punerea în balanță a tuturor informațiilor pentru a stabili veridicitatea lor; facilitarea către petrecerea timpului mai mult în aer liber și găsirea de noi preocupări de distragere a atenției.

Efectele mass media și rolul pe care îl are în societate sunt din ce în ce mai vizibile în alcătuirea omogenă a unei țări. Consider că acest subiect are o importanță ridicată deoarece fiecare copil de azi, va deveni un adult mâine. Chiar dacă efectele nu sunt extrem de vizibile la toate persoanele, mass media influențează dezvoltarea personalității fiecăruia dintre noi.

Bibliografie

Dinu, Mihai, "Comunicarea : repere fundamentale", București, Orizonturi, 2007.

Thompson, John B., "Media și modernitatea : o teorie socială a mass-media", București, Antet, 2002.

McQuail, Denis ; Windahl, Sven, "Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă", București, SNSPA, 2001.

De Fleure, Melvin L ; Sandra, Ball-Rokeach, "Teorii ale comunicării de masă", Iași : Polirom, 1999

Sebastian Bohler, Psihologia consumatorului de mass-media ,POLIROM 2009

Jean – Noel Kapferer, Caile persuasiunii.Modul de influentare a comportamentelor prin mass-media si publicitate, Comunicare.ro 2002

Cucu George, Educatia si mass media, Ed. Licorna, Bucuresti, 2008

Lucrare INFLUENȚA MASS MEDIA ASUPRA TINERILOR

Mrd. Gabriela Florescu, Mrd. Maria Petronela Roman, Mrd. Daniela Mintari

http://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva/nr17/cultura1.html

TEZĂ DE DOCTORAT : EXPLOATAREA COPILULUI IN SOCIETATILE MODERNE. PROTECTIA COPILULUI IMPOTRIVA VIOLENTEI MASS MEDIA

http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2011Noiembrie/Abraham%20Paula%20-%20Exploatarea%20copilului%20in%20societatile%20moderne.%20Protectia%20copilului%20impotriva%20violentei%20mass-media/rezumat%20teza%20doctorat%20Paula%20Abraham%20Mare.pdf