Efectele Economice ale Schimbarilor Climatice

Efectele economice ale schimbarilor climatice

Proiect de diploma

Coordonator stiintific: Absolvent:

Conf. Univ. Dr. Carmen – Lenuta TRICA Isabela – Maria IOSUB

INTODUCERE

Capitolul 1. FENOMENUL SCHIMBARILOR CLIMATICE

Cresterea temperaturilor de pe glob mai este cunoscuta si sub numele de “incalzire globala”. Aceste schimbari nu cuprind numai o modificare a temperaturilor medii ci si numeroase schimbari ale vremii,cum ar fi tipurile de precipitatii dar si cantitatea respetiv intensificarea fenomenelor meteorologice deosebite. Acesti termini exprimand de fapt situatiile cu care noi ne confruntam in prezent.

“Conform definiției, schimbările climatice reprezintă un proces complex de modificare pe termen lung a elementelor climatice (temperatură, precipitații, creșterea  frecvenței și intensității unor fenomene meteo extreme, etc.), datorat  cu prioritate emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activități antropice, care au determinat dezechilibre în atmosferă și au favorizat declanșarea efectului de sera”.

Schimbarile de clima reprezinta probleme grave,deoarece este afectat atat sistemul socio-economic cat si cel natural fiind sensibile la scimbarile climatice iar viteza cu care iau amploare aceste fenomene va avea un efect semnificativ influentand totodata si durabilitatea acestora.

Toti sunt capabili sa se adapteze acestor schimbari care iau amploare din ce in ce mai mult. Pana in prezent, cercetatorii nu ne pot spune cat de repede evolueaza aceste schimbari. Daca incalzirea globala va continua in acest ritm prognzat, lumea va lua parte la aceste efecte ale schimbarilor climatice namaintalnite in istoria omenirii.

Fig.1. CE REPREZINTA Sursa:economica.net

„Estimarea impactului schimbărilor climatice asupra României s-a realizat printr-un studiu al Academiei Române în care s-au selectat diferite Modele de Circulație Generală a atmosferei care reflectă cel mai bine condițiile din țara noastră. Conform rezultatelor generate de aceste modele, în condițiile de dublare a concentrației de CO2 în atmosferă se așteaptă pentru deceniile următoare, o creștere a temperaturii medii globale cuprinsă între 2,4 și 7,4˚C. Modificările prognozate ale temperaturii se vor manifesta la nivel regional și local și vor influența ecosistemele, așezările umane și infrastructura”.

Acestea cu timpul afecteaza toate sectoarele din punct de vedere al economiei, conducand la modificari ale perioadei de vegetatie si mai ales la miscarea liniilor ce delimiteaza pajistile si padurile.

Evenimentele vremii extreme precum: furtunile, secetele, inundatiile, vor fi mai frecvente, pagubele si riscurile devenind mult mai semnificative. Zonele de seceta au luat amploare in ultimii ani in Romania, cea mai vulnerabila zona fiind in partea de sud-est, intreaga tara aproape, este afectata din cauza secetei.

Inundatiile, contribuind si ele impreuna cu periadele de seceta indelungate, la pierderi insemnate in ceea ce priveste economia, afectand: aprovizionarea cu energie, agricultura, transporturile, administrarea apelor.

Efecte in ceea ce priveste agicultura:

Agricultura fiind cel mai atacabil sector,studiile facute arata urmatoarele:

La cultura de grau, cu o crestere in ceea ce priveste productia de 0,4 pana la 0,7 t/ha si micsorarea perioadei de vegetatie cu 16 pana la 27 de zile;

La cultura de porumb, care este neirigata, cu o crestere ce priveste productia de 1,4 pana la 5,6 t/ha, si micsorarea perioadei de vegetatie cu 2 pana la 19%, valorile stabilite fiind in functie de modelul de porumb folosit;

La cultura de porumb, care este irigata, rezultatele sunt in functie de modelul de porumb folosit si de conditiile de amplasare alese.

Efecte in ceea ce priveste silvicultura:

Din totalul suprafetei tarii, 26,7% este reprezentat de suprafata impadurita, fiind impartite neuniform pe intreg teritoriul tarii, precum: 58,5% in zona de munte, 27,3% in zona de deal, si 6,7% fiind existente in zonele de campie.

Totalitatea terenurilor impadurite, este de 6 366 888 de ha, dintre care doar 117 652 ha sunt destinate culturilor silvice, managementului si productiei. In zonele care sunt impadurite joase precum si cele deluroase ce arata o scadere mare a capacitatii padurilor dupa anul 2040, datorate cresterilor de temperatura, precum si scaderea precipitatiilor.

Efecte in ceea ce priveste asezarea umana:

Sectoarele comerciale, industriale, de infrastructura si rezidentiale, cuprinzand alimentari de apa si energie, depozitarea de deseuri si transporturi, sunt sensibile la schimbarile de clima.

Acestea fiind afectate in mod direct de modificarea precipitatiilor si temperaturilor, sau in mod indirect prin impactul pe care il au asupra mediului, productiei agricole si resurselor naturale. Sectoarele care sunt mai vulnerabile fata de aceste efecte ale schimbarilor de clima sunt: transporturile, constructiile, exploatarile de gaze si de petrol, industriile aflate in zonele de coastra si turismul.

Alte sectoare care pot fi si ele afectate sunt: prelurarea lemnului, industria alimentara, productia de energie si de biomasa, si industria textila.

„Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC INEGES, realizat conform metodologiei IPCC și utilizând un format de raportare comun tuturor țărilor. Ultimul INEGES al României a fost transmis în 2008 și conține estimările nivelelor emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon pentru fiecare an al perioadei 1989 – 2006. Inventarul este elaborat pe baza documentului „Liniile directoare revizuite în anul 1996, privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de serǎ, elaborate de IPCC", completat de Ghidul de Bune Practici și managementul incertitudinilor elaborat de IPCC (IPCC GPG 2000) și pe baza Ghidului de Bune Practici în ceea ce privește utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (LULUCF GPG), elaborat de IPCC în anul 2003, în acord cu prevederile H.G. nr. 1570/2007”.

Fig. Emisiile de gaze totale ce au efect de sera pe niveluri

Capitolul 2. FACTORII NATURALI

CE ACCENTUEAZA EFECTUL DE SERA

2.1. Elemente climatice

Soarele este principalul factor in ceea ce priveste acest sistem de clima,emitand radiatii care incalzesc Pamantul. Energia solara este mai pronuntata in partea ecuatoriala,intensitatea acesteia fiind mai redusa catre poli. Acest evenimet determina modul de circulatie a curentilor din aceane,influentand amplificarea sistemelor de clima.

Fig.2. Sursa:scientia.ro

Atmosfera este descrisa sa fiind o patura de protectie,tinand o temperatura medie vietii pe Terra si respingand razele daunatoare pentru sol. Atmosfera actionand ca un scut de protectie pentru particulele si gazele existente. Aceasta este formata din 21% orixen,78% azot si 1% reprezentand alte gaze.

Oceanele sunt existente pe circa trei sferturi din intinderea Pamantului. Apa se incalzeste dar se si raceste mult mai incet comparativ cu aerul,moderand astfel zonele costiere si climatul acestora. Dispersia caldurii pe Pamant este datorata curentilor oceanelor,deplasand apele caniculare ale tropicelor catre poli,iar apele care sunt mai reci catre cealalta emisfera,astfel climatul este influentat de puterea oceanelor. Acestea sunt importante si prin detinerea unor cantitati semnificative de carbon jucand un rol fundamental in stocarea unei portiuni a dioxidului de carbon.

Apa sub orice forma,joaca un rol deosebit de important in procesele de clima. Cantitatile medii de averse,cum ar fi zapada sau ploaia pe care le are o anumita zona reprezinta o componenta importanta de clima. Apa contribuie la racirea scoartei terestre prin procesul de evaporare si mentine solul cald. Padurile,muntii si deserturile influenteaza atat clima regionala cat si cea globala. Solul incalzindu-se si racindu-se mai repede decat apa,afectand constituirea sistemelor de clima si cursurile curentilor din atmosfera.

2.1.1. Efectul de sera natural

Este un cuvant popular care descrie felul prin care climatul planetei asigura o caldura favorabila vietii pe Pamant. Aproape jumatate din incalzirea solara strabate atmosfera. Cealalta jumatate este reflectata de catre nori, impartindu-se fie in particule fie in vapori de precipitatii. Aproximativ trei sferturi din radiatiile solare care ajung pe Pamant sunt reflectate din nou in spatiu.

Fig.

2.1.2. Gaze cu efect de sera

Efectul de sera este provocat in mare parte de cinci gaze aparute in mod natural:metanul, vaporii de precipitatii, ozonul, azotul, si dioxidul de carbon. Omul influenteaza in mare parte centralizarea acestora in atmosfera.

“La nivelul UE, România a înregistrat cea mai mare scădere generalizată a emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură, cu un procent de 5311% în perioada cuprinsă între 1989 și 2011. În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură în UE-28 au scăzut cu aproximativ 23,1% începând din 1990 până in 201112, sectorul agricol și-a redus mai rapid emisiile decât emisiile GES la nivel macro. Reducerea emisiilor din agricultură la nivelul UE-28 se datorează, în principal, scăderii numărului de animale, îmbunătățirilor înregistrate la nivelul bunelor practici agricole, utilizării în scădere a îngrășămintelor pe bază de azot, precum și unei mai bune gestionări a îngrășămintelor naturale”.

Vaporii de precipitatii au cea mai mare contributie la efectul de sera natural. Numarul vaporilor de precipitatii se dezvolta odata cu caldura de pe Pamant,dat fiind faptul ca, intensitatea caldurii contribuie la marirea evaporarii. Astfel ca,chiar daca noi oamenii nu influentam in mod direct cantitatile de vapori de precipitatii din atmosfera,temperaturile care sunt in crestere determina concentratiile de vapori de pe scoarta terestra.

Fig. Curba de costuri marginale de diminuare a emisiilor, 2050

CO2 este regasit in atmosfera prin procesul de descopunere,arderea diferitelor material si prin carburantii fosili. El este in mare parte idepartat prin incorporarea in oceane si procesul de fotosinteza intalnit la plante.

CH4 nu este la fel de existent pe cat sunt celelalte dar contribuie la retinerea de caldura. El este raspandit in atmosfera atunci cand un organism putrezeste intr-o zona lipsita de oxigen. Mlastinile sunt principala sursa de provenienta a metanului,precum deseurile care se afla in plin proces de putrezire,scoaterea carburantilor fosili.

O3 se gaseste in stare naturala si are un rol deosebit de important protejand suprafata Pamantului de razele soarelui.

Fig. DE FACUT . Emisiile din Romania de GES

TABEL

2.1.3. Efectul de sera accentuat

Acest efect are rolul de a regla temperatura pe Pamant,intretinand viata. Cel mai mare impact pe care il au oamenii este raspandirea unor cantitati mari de metan si dioxid de carbon,fapt cauzat de arderea combustibililor ce au o concentratie mai mare pe pana la 50%. Alte 20% diin aceste emisii iau nastere din industria de chimicale. O alta importanta o are agricultura intensiva unde este din ce in ce mai folosita,respunzatoare pentru aproximativ 15% din aceste amisii. La acest procentaj contribuie si distrigerea de paduri.

Fig. Sursa:www.economica.net

Degajarea de CO2 conform activitatilor omului la acest moment se datoreaza:35% distributiei si realizarii de energie,30% fabricilor,20% transporturilor,15% diferitelor activitati.

Odata cu inceperea revolutiei industrial din anul 1860,concentratiile de CO2 au luat amploare cu 30%,si cele de CH4 cu 14.5%. Inceputul de secol optsprezece a adus cu sine o dependent fata de combustibili pentru obtinerea caldurii si pentru transportul de persoane si bunuri. Extractia acestor combustibili a determinat nasterea emisiilor de CH4 si CO2.

Dupa anul 1900 sa abservat o crestere a temperaturilor avand cea mai mare schimbare dupa anul 1980.

2.2. Consecinta incalzirii globale

Tarile care au cele mai mari cresteri de temperatura din Europa sunt situate in partea sudica a continentului unde se gasesc si cele mai scazute cantitati de precipitatii.

Incalzirea globala este un fonomen aparut in urma mai multor factori precum topirea ghetarilor,inundatii,poluarea apei,secete,incendii de padure,uragane,precum si disparitia unor specii de animale sau retragerea apelor,toate acestea au contribuit si contribuie si in ziua de astazi la incalzirea globala. In prezent ne intalnim cu doua mari probleme:reducerea pe cat posibila a gazelor cu efect de sera si cea de a doua problema ar fi adaptarea la efectele schimbarilor climatice. Pe cat vom incerca sa reducem eceste probleme,temperaturile vor continua sa creasca si odata cu ele va trebi sa luam masuri cu privire si la adaptarea la aceste schimbari atat pe termen scurt,mediu cat si lung.

Fig. Sursa:ct.upt.ro

In prezent ne confruntam cu lipsa unor masuri care sa atenueze pe cat posibil efectele climatice,astfel incat a fost luata o initiativa politica in acest domeniu de catre “Comisia Europeana” cu privire la adaptarea la efectele schimbarilor climatice in Europa,la care a luat parte si Romania. Acest document care se numeste “Cartea Verde” se bazeaza pe cercetari cu scopulul de a opri pe cat posibil schimbarile climatice si punerea in practica a unor actiuni de adaptare care sa nu fie atat de costisitoare. Masurile vor fi luate pentru toate categoriile de niveluri atat locale si regionale cat si nationale si internationale. Efectele climatice si impactul pe care il au acestea au fost analizate atat la nivel local si regional cat si national unde au fost luate anumite decizii care vor trebui introduse in ‘’politicile de dezvoltare la nivel national”.

Adaptarea la efectele schimbarilor climatice este foarte dificila deoarece ne confruntam cu o instabilitate a efectelor de la o regiune la alta precum si de adaptare atat umana cat si naturala.

2.3. Combaterea schimbarilor de clima – O grija la nivel global

In anul 1992 a avut loc prima initiativa in ceea ce priveste fenomenul schimbarilor de clima la Rio de Janeiro,participand toate cele 194 de tara care au cazut de comun acord sa actioneze pe un termen cat mai lung in ceea ce priveste limitarea concentratiei gazelor emise natural sau artificial din intreaga atmosfera aduse la un anumit nivel pentru a impiedica influenta pe care o poate avea omul asupra intregului sistem de clima.

In anul 1997,in Japonia la Kyoto,toate tarile dezvoltate au realizat o actiune de distrugere a acestor schimbari prin raspunderea priprie a aranjamentelor de reducere si restrictie a acestor gaze naturale si artificiale intre anii 2008-2012 si au convenit la anumite obiective pentru atingerea scopului propus.

Sub un anumit protocol de la Kyoto,toate tarile au fost de acord in a-si limita emisiile de gaze cu pana la 5%,intre anii 2008-2012,comparativ cu nivelul inregistrat in anul 1990. In prima perioada cea cuprinsa intre anii 2008-2012,Germania si-a propus in a reduce emisiile cu pana la 21% in medie,comparativ cu anul 1990,reusind sa depaseasca obiectivul propus,consemnand o reducere de aproximativ 23,6%.

In conferinta care a avut loc la Doha,pentru ameliorarea acestei probleme sa stabilit un al doilea obiectiv care sa fie valabil pana in anul 2020. Germania fiind singura tara care sustine ca in incheierea acordului dintre tarile deja existente sa faca parte toate tarile care nu sunt inca implicate.

Guvernul German federal a luat in calcul ca in anul 2010 sa fie pusa in practica o teorie prin care energia sa combata schimbarile de clima. In 2013,a fost reamintit obiectivul care viza pe termen lung reducerea emanarii de gaze cu 80-95% pana in anul 2050,respective ca pana in anul 2020 reducerea sa fie cu o diferenta de cel putin 40% fata de datele inregistrate in anul 1990. Acesta a mai solucitat stabilirea a trei prioritati care presupun inafara de prioritatile deja stabilite de reducere a gazelor,obligativitatea de punere in practica a unui procent de 30% din energia venita din sursele care pot fi regenerate din consumul final pentru o mai buna functionare a energiei pentru care Europa sa isi asume rolul de conducator iternational in privinta combaterii schimbarilor de clima.

2.3.1. Masuri luate la nivel European

In ceea ce priveste statele participante acestea au stabilit anumite obiective energetice dar si climatie obligatorii,care trebuiesc a fi indeplinite pana in anul 2020,si anume:

Diminuarea emisiilor cu pana la 20% comparativ cu anul 1990;

Cresterea ponderii energiei care este regenerabila cu 20%;

Imbunatatirea productivitatii energetice cu pana la 20%.

Conform propunerii de catre Comisia Europeana,toate statele care sunt membre,pana in anul 2030 sunt abligate sa reduca emanatiile de gaze cu pana la 40%,si cresterea valorii energiei care este regenerabila la 27%. Germania isi ia angajamentul ca obiectivele sa fie importante in continuare,in situatia in care in acordul intre natiuni sa fie prezente si certificate care sa corespunda emanarii gazelor.

Uniunea Europeana in anul 2007 a imbratisat o promisiune de a reduce emisiile pana in anul 2020 cu un procent de 20%,comparativ cu emisiile existente in anul 1990,si a inaintat in anul 2009 obiective si masuri definite care vizau atingerea acestui scop.

Obiectivul este atins doar atunci cand degajarile de gaze pot fi mentinute la un anumit nivel constant in cursul acestui deceniu,fiind micsorate cu 50% pana in anul 2050.

2.3.2. Suport financiar

Peste 20% din bugetul existent al UE care este de 950 miliarde de euro sa poata fi cheltuit pentru protejarea climei intre anii 2014-2020.

UE sponsorizeaza proiecte pentru testare de instalatii de stocare a acestor emisii in pamant.

2.3.3. Reglementari

Firmele producatoare de autoturisme trebuie sa diminueze pe cat posibil emisiile.

Statele membre UE,sunt obligate sa diminueze utilizarea de energie,iar intreprinderile trebuie sa contribuie eficient la imbunatatirea energiei printr-o varietate de echimamente si aparatura.

Din cauza aparitiei sistemului de clima,in ciuda eforturilor depuse pentru a reduce emisiile de gaze,temperatura pe glob continua sa creasca ducand la un impact nefavorabil asupra sistemelor.

Catitatea de emisii contribuie in prezent la incalzirea mediului pe intreg globul. Totodata, putem opri sau incetini schimbarile de clima,prin mentinerea impactului asupra mediului ce ne inconjoara si asupra omenirii. Aceasta fiind o responsabilitate ce vizeaza intreaga comunitate.

2.4. Incalzirea la nivelul Romaniei

Adaptarea Romaniei la efectele schimbarilor climatice prezente in “Obiectivul Ghidul”,reprezinta identificarea in mare parte a resurselor economice actuale estimate in decenii pe termen mediu si lung. Aceste masuri vor fi luate prin colaborare cu mai multe autoritati si prin asigurarea corespunzatoare a asistentei tehnice necesare.

Fig. Sursa:water.usgs.gov

Romania daca nu va avea efectiv o stategie,in ceea ce priveste adaptarea la efectele schimbarilor climatice este posibil ca aceasta pe viitor sa se confrunte cu niste costuri mult mai ridicate pentru implementarea unor masuri de adaptare in ceea ce priveste efectele climatice care va putea afecta tara chair din punct de vedere economic si social.

Un rol deosebit de important in ceea ce priveste aceste riscuri il au autoritatile competente prin punerea in practica a masurilor de adaptare fiind necesara cresterea gradului de constientizare la nivel national si respectiv local a populatiei,a persoanelor autorizate din punct de vedere economic prin modificarea comportamentului.

In cazut luarii unor masuri in ceea ce priveste impactul schimbarilor climatice trebuie luate in considerare si cauzele ce pot aparea dupa implementarea masurilor de adaptare cat si efectele ce pot aparea in viitor dupa aplicarea acestora.

Un impact negativ al schiimbarilor climatice cu care ne putem confrunta este acela al schimbarilor meteorologice totale ce pot afecta sistelele antropice cat si pe cele naturale. Adaptarea sistemului depinde de tipul de clima la care acesta este expus.

2.5. Schimbari climatice la nivel global si European

Incalzirea globala reprezinta un fenomen pe care cercetatorii de stiinta lau acceptat dat fiind faptul ca acest fenomen este atat natural cat si provenit de la om prin schimbari in structura atmosferei datorita activitatilor umane. Analizand numai aceste doua fenomene ne putem da seama cat de mult sa schimbat temperatura globala medie in ultimii 150 de ani. Principala cauza a incalzirii globale in ultimii 50 de ani a avut-o adunarea gazelor cu efect de sera in ionosfera.

Temperatura globala medie a aerului a crescut din anul 1906 pana in anul 2005 cu 0,74º C in ultimii 100 de ani,in comparatie cu temperatura de 0,6º C incepand cu anul 1901 pana in anul 2000. Datele statistice aratand ca 11 din cei 12 ani de dupa anul 1850 au fost cei mai calzi din acest sir de date inregistrate.

Europa se confrunta cu cresterea temperaturii cu un grad C in ultimul secol care este mai ridicata decat media globala,unde precipitatiile in nordul Europei au crescut insemnat in timp ce in sudul continentului populatia sa confruntat cu perioade din ce in ce mai dese de seceta.

Fig. Sursa:meteomoldova.ro

Temperaturile drastice de canicula care sau inregistrat in vara anului 2003,respective cele din anul 2007 au fost comparate ca o urmare a efectelor schimbarilor climatice. Desi nu putem spune ca aceasta este singura cauza prin care temperaturile au crescut atat de mult,studiile au aratat ca riscul acestora a crescut considerabil datorita efectelor schimbarilor climatice.

Zonele cele mai vulnerabile din Europa ca urmare a efectelor schimbarilor climatice sunt:

Europa de Sud si bazinul mediteranean au inregistrat o lipsa de apa datorata atat cresterii temperaturii cat si a lipsei de precipitatii din zona;

Muntii Alpi dar si zonele montane au inregistrat probleme in curgerea apelor ca urmare a topirii zapezilor si de reducere a marimii ghetarilor;

Regiunile de coasta sau confruntat cu cresterea stadiului apelor marilor datorita fenomenelor extreme aparute;

Vaile inundabile abundent populate datorita climatului extrem,precipitatiilor considerabile si revarsarilor,provocand pagube mari zonelor locuite si infrastructurilor.

Sondajele climatice realizate au aratat o crestere a temperaturilor medii globale intre anii 2090 si respective 2099 fata de perioada 1980 si respectiv 1990 intre [1,8º C – 4º C], privind emisiile de gaze cu efect de sera examinate. Datorita inactivitatii structurii climatice,incalzirea globala va continua sa se dezvolte in ciuda aplicarii masurilor de reducere a emisiilor cu toate ca,cresterea temperaturilor va fi limitata asta in functie de nivelul de reducere aplicat.

O posibilitate mai mare de 90% ar fi ca precipitatiile sa devina mai considerabile la altitudini mai mari si este probabil ca in proportie de 66% ca acestea sa scada in cea mai mare parte a zonelor subtropicale. Cu toate acestea este posibila continuarea cresterii temperaturilor extreme precum si cresterea valurilor de caldura.

2.6. Schimbarile climatice in Romania

Clima Romaniei este influentata de pozitit pe glob strabatuta de paralele de 45 º latitudine N,precum si de pozitia sa geografica pe continent. Acestea trasatura caracteristiica dand climei din Romania un caracter temperat continental. Desi marimea tarii pe latitudine este de 5º C si este mai mica fata de cea pe longitudine fiind de 10º C, exista insa diferente mai mari intre sudul tarii si nordul ei in ceea ce priveste temperatura,fata de vest si est. Temperatura medie anuala in partea de sud a tarii se ridica la aproximativ 11º C, in nordul tarii la inaltimi asemanatoare valorile sunt mai scazute cu aproximativ 3º C.

Fig. Fenomene ce au contribuit la schimbarea climei

2.6.1. Temperatura aerului

In Romania temperatura medie anuala a inregistrat o crestere de 0,3º C fata de cresterea temperaturii medii anuale globale de 0,6º C.

Fig. Tendinta temperaturilor medii anuale in Romania pe perioada 1901-2000

Dupa anul 1961 incalzirea a fost mai accentuata cuprinzand toata tara. Odata cu aceasta situatie sau inregistrat la nivel global si schimbari mari ale vremii in baza datelor de la mai multe statii meteo.

Cresterea alternanta anuala a zilelor tropicale unde maxima zilnica fiind mai mare cu 30º C concomitent cu zilele de iarna unde maxima zilnica era sub 0º C.

Cresterea temperaturii mediei minime de vara si a mediei temperaturii maxime de iarna si vara erau de pana la 2º C in sud si sud-est in vara.

2.6.2. Precipitatii

Din punct de vedere al precipitatiilor intre anii 1901 si respective 2000,la statiile de observatie s-a accentuat o scadere a cantitatii anuale de precipitatii.

Fig. Cantitati medii anuale ale precipitatiilor in Romania intre anii 1900-2000 (ANM,2007)

In anumite regiuni intre anii 1946 si 1999 au avut loc cresteri semnificative a zilelor ploioase cele mai mari fiind 12% cantitatil zilnice,si extrem de ploioase unde cele mai mari au fost de 4% cantitati zilnice.

Intre anii 2000 si 2007 in Romania s-au inregistrat doua intamplari total opuse precum seceta care a fost intre anii 2000 si 2007 si inundatiile care au avut loc in 2005. Un caz extrem a mai fost cel din anul 2007 unde iarna dintre anii 2006 si 2007 a fost cea mai calda iarna de cand exista masuratori observationale in Romania.

Fig. Media temperaturilor pe timpul periodei de iarna intre anii 1901-2007

Dupa anul 1980 in Romania si-au facut aparitia un sir de ani secetosi datorita micsorarii cantitatilor de precipitatii concomitant cu cresterea temperaturilor medii anuale mai ales in Campia Romana si in Podisul Barladului. Reducerea cantitatilor de precipitatii din ultimii ani a dus la scaderea excesiva a debitelor raurilor tarii,in mare parte in sud si sud-estul Romaniei,unde au contribuit mai multi factori:

Scaderea cantitatii de preciptatii dupa anul 1980;

Cresterea temperaturii aerului, care a determiner vaporizarea din ce in ce mai mare a apelor;

Seceta pe durate indelungate a raurilor.

Prin analiza fenomenelor din sezonul rece sa dovedit o crestere mare in majoritatea regiunilor tarii a zilelor de bruma,fapt care are o influenta nefavorabila asupra culturilor agricole. Numarul de zile extreme de putine cu stat de zapada a contribuit si acesta asupra culturilor,comparativ cu zilele de caldura din timpul iernii care au fost mult mai existente.

2.7. Adaptabilitatea schimbarilor climatice in viitor

Schimbarile climatice din Romania sunt influentate in mare masura de pozitia Romaniei pe glob dar si de asezarea ca zona. Cresterea temperaturilor fiind mult mai mare in timpul verii comparativ cu regiunea nord-vestica a Europei unde cresterile de temperatura sunt mult mai prezente pe timpul iernii. In Romania estimarile facute arata o crestre a caldurii fata de perioada cuprinsa intre anii 1980 si 1990 asemaratoare intregii Europe.

Evaluarile cresterilor de temperatura:

Intre anii 2020 si 2029 temperaturile vor creste de la 0.5º C la 1.5º C

Intre anii 2090 si 2099 temperaturile vor creste de la 2.0 ºC pana la 5.0º C,in functie de cat de pronuntate vor fi perioadele de caldura pentru cea mai mica crestere a temperaturii medii globale vom avea temperaturi cuprinse intre 2.0º C la 2.5º C respectiv pentru cea mai accentuata crestere a temperaturilor medii globale vom avea temperaturi cuprinse intre 4.0º C si 5.0º C.

Din punct de vedere al cantitatii precipitatiilor se estimeaza ca peste 90% din prevederile modelelor climatice pentru anii 2090 respectiv 2099 in regiunea Romaniei vor exista secete accentuate pe timpul verii,in deozebit in partea de sud si sud-est,fata de perioada dintre anii 1980-1990 unde acestea au avut abateri nefavorabile mai mari cu 20%. In ceea ce priveste aversele din perioada iernii care au fost mai mici dar nesiguranta mai mare.

Fig. Cantitatile de precipitatii pe perioada de iarna in Romania obtinute din simulari (Sursa:Busuioc si altii, 2006)

In ceea ce priveste temperaturile maxime aparute media minima si maxima pentru anii 2070 si 2099 comparativ cu anii 1961 si 1990 obtinandu-se efecte cu siguranta mult mai mare in situatiile urmatoare:

In zona intra carpatica au avut loc cresteri mult mai mari media temperaturilor de iarna minime cuprinsa intre 4.0º C si 6.0º C si mai mica in rest cuprinsa intre 3.0º C si 4.0º C. Aceste clime fiind deja identificate in perioada 1961-2000,unde a avut loc o incalzire cuprinsa intre 0.8º C si 0.9º C in partea de nord-vest si nord-est a tarii.

Temperaturile medii maxime de vara au inregistrat o crestere mare in sudul tarii de 5.0º C si 6.0º C comparativ cu nordul tarii unde s-au inregistrat temperaturi cuprinse intre 4.0º C si 5.0º C. Temperaturile identificate in luna iulie pentru perioada cuprinsa intre anii 1961-2000,in partea de sud a Moldovei si in centru au identificat o incalzire de 1.6º C si 1.9º C comparativ cu restul tarii unde s-au inregistrat temperature mult mai scazute intre 0.4º C si 1.5º C.

2.8. Cercetari privind schimbarile climatice in Romania

Pentru adoptarea celor mai bune modalitati de adaptare trebuie sa stim cat mai exact efectele posibile ale schimbarilor climatice in ceea ce priveste sectoarele sociale si economice. Stim ca in Romania pana in prezent evenimentele schimbarilor climatice au avut un grad redus de exactitate mai ales in ceea ce priveste sectoarele sociale si economice care nu au fost acoperite in totalitate,fiind necesar sa tinem cont de prioritatile urmatoare:

Definirea terenurilor vulnerabile la realizarea unor fenomene climatice extreme.

Identificarea zonelor cu probleme climatice din Romania din anii 1961-2007,la cea mai mica rezolutie astrala,detaliata prin parametrii climatici dar si prin anumite interval de timp cum ar fi:lunar,sezonier si anual.

Extinderea studiilor in ceea ce priveste estimarea provenita cu un impact puternic al schimbarii climatice asupra sistemelor socio-economice dar si evaluarea nesigurantei acestora.

2.8.1. Influenta si vulnerabilitatea

Impactul acestor schimbari vin ca urmare a vulnerabilitatii anumitor sectoare economice, de mediu si sociale.

Sectoarele cele mai afestate din cauza precipitatiilor dar si a cresterii temperaturilor,precum si de reactia fenemenelor extreme precum:agricultura,resursele de apa, biodiversitatea, infrastructura,silvicultura,reprezinta prin turism,cladiri si constructii,industrie,transport, energie,activitati recreative si sanatate.

In mod mijlocit sunt afestate si sectoarele economice cum ar fi:prelucrarea lemnului,industria alimentara,productia de biomasa,industria textila,dar si de energie regenerabila.

De exemplu,aparitia unei probleme in sectorul de energie electrica mai ales in hidrocentrale unde stim ca Romania dar si sudul si sud-estul Europei sunt expuse riscurilor de aparitie a secetei.

2.8.2. Agricultura

Diminuarea efectelor schimbarilor climatice in ceea ce priveste agricultura reprezinta o importanta prioritara in cadrul strategiilor de extindere ale statelor membere Uniunii Europene.

Productia de plante variaza de la an la an,fiind constransa de conditiile climatice dar in mod special de aparitia fenomenelor extreme. Aceasta trecere influenteaza mai toate categoriile economiei,cea mai vulnerabila ramanand agricutura,unde impactul fiind tot mai prezent, deoarece efectele climatice au inceput sa se modifice din ce in ce mai mult.

In partea Europei Centrale si de Est, studiile arata o descrestere in ceea ce priveste precipitatiile,mai ales vara,ceea ce reiese ca lipsa precipitatiilor afecteaza expluatatiile agricole, ecosistemele si populatia. Culturile prasitoare si cerealiere vor fi cele mai vulnerabile, lipsa de apa din anotimpul de vara care se suprapune cu o cerere de apa maxima,rezulta pierderi insemnate de productie. Ca urmare se cere o reorientere noua in ceea ce priveste aceste culturi, respectiv o diversificare a culturilor cu o acceptare mult mai usoara a temperaturilor mai ridicate dar si lipsa apei. De asemeni, se cere integrarea utilajelor agricole la o resursa de apa,prin pastrarea apei din panza freatica avand o calitate si conservare cat mai buna. Totodata cresterea cu 10-30% a resurselor de apa, in special in zonele care se confrunta cu absenta ei, va mari efectele lipsei de apa, cauzele fiind extinderea poluarii.

Prin punerea in practica a strategiilor de diminuare si a masurilor de acomodare, schimbarile climatice pot fi accesibile din punct de vedere al actiunii agricole in fiecare zi.

2.8.3. Posibilitati

In categoria “cultura plantelor de camp”, selectarea categoriilor cultivate in principal relatia dintre conditiile de mediu cu gradul de durabilitate al soiurilor comparativ cu situatia limitata de vegetatie cum ar fi: excesul de umiditate,seceta,firgul,gerul,temperaturile ridicate.

Avantajul reducerii conditiilor restrictive de vegetatie si pastrarea solului:

Administrarea utila a resurselor de apa in ceea ce priveste agricultura, o buna consumare a depozitelor din sol pe intreg sezonul de vegetatie, alegerea sezonului de semanat in functie de cantitatile de apa ale solului;

Diminuarea costurilor prin alegerea ului utilaj complex;

Utilizarea corecta a fungicidelor duce la scaderea poricolului de producere a bolilor;

Transmiterea culturilor atat in spatiu cat si in timp reprezinta metode rentabile pentru utilizatorul agricol in ocrotirea solului si totodata siguranta productiei permanente.

Posibilitatea stabilirii unei structuri de management pe termen lung in alegerea culturii si a asolamentului:

Folosirea eficienta a ingrasaminelor petru plante;

Impartirea terenurilor prin utilizarea eficienta a unui sistem de alternanta,pastrarea echilibrului culturilor permanente in raport cu, culturile anule;

Ferirea solurilor impotriva erodarii.

Principii in luarea hotararii de adaptare:

Folosirea pantelor adaptate la conditiile pedoclimatice;

Utilizarea eficace a spatiului prin policultura.

In alegerea culturilor trebuie sa tinem cont de conditiile pedo-climatice corespunzatoare zonei concomitent cu cererea de piata. Din punct de vedere al reliefului trebuie sa cunoastem atat adancimea apei cat si a celei de la suprafata asigurand preintampinarea riscurilor de poluare in urma tehnologiilor. Totodata,trebuie luata in considerare dimensiunea plantelor in ceea ce priveste desfasurarea lucrarilor solului, pentru a preveni deteriorarea solului din cauza apei.

In ceea ce priveste “agricultura prin irigatii”, aceasta se ocupa de raspandirea apei pe intragul teren agricol pentru cresterea plantelor. Pentru a alege un sistem de irigatii care sa corespunda cu cerintele culturilor pe care le avem dar si cu suprafata terenului agricol trebuie sa tinem cont de mai multe aspecte:

Acesta trebuie sa corespunda din punct de vedere financiar dar si din punct de vedere al suprafetei ce urmeaza a fi irigata;

Trebuie sa cunoastem caracteristicile solului,posibilitatea solului de a pastra apa dar si pana unde pot ajunge radacinile plantei;

Utilizarea unui sistem pentru monitorizarea irigatiilor,situatia plantelor, si verificarea corespunzatoare in cazul in care apar probleme in ceea ce priveste udarea;

Programarea automata a utilajului in ceea ce priveste udarea la o anumita perioada de timp sau la un anumit interval in functie de necesitatea solului;

Reamenajarea statiilor de irigatii in vederea reducerii consumului de energie.

Epuizare resurselor de energie si incalzirea globala au impus un nou mod de abordare cu scopul diminuarii emisiilor poluante si a dioxidulu de carbon din atmsfera prin includerea biocombustibililor. De aceea,trecerea de la “combultibilii fosili la sursele de energie regenerabila”, pe o scara larga in reducerea “emisiilor de gaze cu efect de sera”.

Pentru eficientizarea” surselor de energie regenerabila” trebuie avute in vedere:

Introducerea de culture noi poate duce la extinderea biodiversitatii in suprafata fermelor;

Cultivarea plantelor ierboase cu valori energetice ridicate;

Montarea de sisteme ce furnizeaza energie fotovoltaica necesara incalzirii apei menajere si a habitaclului;

Adunarea,depozitarea si utilizarea materialelor organice rezultate din agricultura:ape menajere si reziduale, ramasite de nutret,ramasite de la abatoare,de cultura.

2.8.4. Biodiversitatea

Varietatea biologica reprezinta conceptul prin care este precizata totalitatea diversitatii de existenta a vietii pe aceasta planeta,confruntandu-se cu unul dintre cele mai cuprinzatoare fenomene:incalzirea globala. Ecosistemele care au evoluat de mii de ani,pot avea un impactului direct asupra acestor schimbari climatice. Acestea pot fi afectate si indirect prin temperatura,alcatuirea solului,umiditate.

In Romania in prezent s-au identificat 3.700 de specii de vegetatie,dintre acestea 23 sunt declarate “monumente ale naturii”si 1253 sunt specii rar intalnite. In ceea ce priveste vietuitoarele,s-au identificat 33.792 specii de vietuitoare,din care 33.085 specii lipsite de schelet osos intern,si 707 specii care au vertebre si schelet cartilaginor.

Influenta acestor schimbari climatice asupra principiului biologic pe o suprafata terestra presupune analiza totala a ecosistemelor cunoscute pe teritoriu, si al legaturilor dintre acestea,iar acesta coincide deja cu distrugerea acestora si cu poluarea cauzata de mediu.

Deranjarea factorilor din atmosfera are un efect direct asupra dezvoltarii fiintelor vii,asupra posibilitatii lor de adaptare si in ultimul rand asupra supravietuirii lor, constituind in cel mai rau caz eliminarea unor specii din lanturile trofice urmata de un impact la nivel general cu urmari drastice. Pentru luarea din timp a masurilor in ceea ce priveste declinul ecosostemelor la nivel national, trebuie luate in calcul pericolele,posibilitatile si masurile de acomodare in acest sens.

Actiunile precum supraexploatarea si defrisarea pasunatului conduc la intensificarea efectelor schimbarilor din atmosfera. In unele tari, din ce in ce mai multi oameni in mare parte cei ce au venituri scazute vor fi nevoiti sa locuiasca in zone marginale cum ar fi regiunile nisipoase si vai inundabile,expunandu-se astfel efectelor schimbarilor de clima.

Aceste efecte ducand cu sine la disparitia unor specii,existente pe o anumita populatie care se gaseste in niste adancituri ecologice foarte restranse si foarte vulnerabile la aceste schimbari.

Faptele existente aduc cu sine urmari destul de grave acestor conservari ale diversitatii biologice, contribuind indirect la capacitatea de supravietuire a unamitatii,stiind ca acestea stau la baza supravietuirii omenesti.

Amenintari:

Modificari comportamentale ale speciilor datorate stresului aparut din cauza adaptarii acestora:micsorarea perioadei de hibernare ale animalelor,afectarea comportamentului din cauza stresului;

Numarul crescut de specii exotice;

Disparitia ecosistemelor din zonele umede.

Diminuarea biodiversitatii prin disparitia unot tipuri de faina si flora datorita reducerii capacitatii de supravietuire si adaptare, precum si posibilitatea transformarii lor in specii mult mai rezistente noilor conditii de clima.

Capitolul 3. ABORDAREA ECONOMICA

A SCHIMBARILOR CLIMATICE

“În comparație cu țările UE15, economia din România este consumatoare de energie semnificativ mai mare. Astfel, accentul principal al strategiei de reducere GES din următorii 5-10 ani ar trebui să fie pus pe eficiența energetică. Energia regenerabilă ar putea să joace un rol mai important pe termen lung, pe măsură ce costurile măsurilor de implementare scad și pe măsură ce sunt implementate și acțiunile necesare pentru echilibrarea sistemului electroenergetic”.

Marea majoritate din populatia globala sunt dependenti din punct de vedere al supravietuirii de modul ecosistemelor de functionare. In imprejurimile acestui concept se afla solutiile de protejare.

Distrugerea continua a acestor sisteme este dovedita prin:defrisarea padurilor, disparitia speciilor, a coralilor din mare,poluarea din ce in ce mai existenta a apelor. In cazul in care mentinem rata de mortalitate a tuturor acestor sisteme se aproximeaza ca 1.3 miliarde de hectare vor avea de suferit prin disparitia pana in anul 2050 a biodiversitatii.

Schimbarile au o influenta importanta din punct de vedere social, deoarece populatia globala depinde prin termenul de supravietuire de modul functionarii acestor ecosisteme. Circa 70% din populatia mai saraca care traieste la sate depinde in mod direct de starea biologica, oferind 90% din necesarul de hrana,medicamente,transport,biocombustibili.

Analiza acestor cauze de pierdere ale biodiversitatii au accentuat, ca ultim fapt, conceptul economic. Prin urmare, aceasta abordare a inceput sa ia forma, atat practic cat si teoretic contribuind la aparitia unor noi orientari.

Abordarea a aparut odata cu inceputul secolului XVIII. Intre anii 70 si 80, oamenii au inceput sa creeze teme pe baza ecologiei prin notiuni eonomice,pentru a face mai atenta populatia de nevoia pastrarii naturii

“Obiectivul tematic cu numarul 4, care sprijină tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, va fi de mare importanță și va atrage 30,78% din alocarea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și 2,3% din alocarea Fondului de coeziune (FC), la care se adaugă o alocare de 6,07% din FEADR pentru OT4. Contribuțiile din Fondurile ESI vor ajuta la îndeplinirea obiectivului autorităților române prin Planul național de reformă, ceea ce va asigura până în 2020 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seară cu cel puțin 19%, o creștere a cotei energiei regenerabile din consumul final de energie cu 24% și o creștere cu 19% (10 Mtep estimate) a eficienței energetice, toate în comparație cu nivelurile din 2005”.

.

3.1. Efecte resimtite in jurul lumii

Estimarile facute in ceea ce priveste abordarea economica arata ca in cazul unor cresteri cuprinse intre 3-4º C a temperaturilor globale medii, costurile adaugate de adaptare a cladirilor si infrastructurilor sa fie cuprinse intre 1 si respective 10% din totalul costurilor de investitii realizate de tarile membre. Costurile in ceea ce priveste construirea de infrastructure noi de cladiri mult mai rezistente schimbarilor de clima in tarile aderate la UE, ar putea varia de la 15 la 150 miliarde de dolari pe an, asta insemnand intre 0.05 si 0.5% din PIB. Daca caldurile se vor accentua cu 5-6º C, pot aduce cu sine cresteri bruste a costurilor unor masuri de adaptare, ca urmare,eficacitatea lor sa se diminueze considerabil.

O actiune luata din timp poate aduce binefaceri economice, datorita prevenirii pagubelor eventuale si diminuarii la minimum a expunerii ecosistemelor,dezvoltarii economice, sanatatii umane,infrastructurii si bunurilor.

Nivelul cresterilor de temperatura nu este inca bine stiut si va tine si de modalitatile de atenuare la nivel international in urmatoarele secole.

Prin absenta aplicarii unei metode din timp pentru raspunderea schimbarilor de clima, cel mai probabil este ca UE impreuna cu statele aderate sa fie constranse sa se adapteze fara aplicarea nici unei metode, uneori intr-un mod subit, ceea ce se va arata a fi mult mai cump si va pune in primejdie sistemele economice si respectiv sociale ale intregii Europe, precum si siguranta acesteia.

“Tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon la nivelul UE ar necesita investirea în plus a 270 miliarde € sau 1,5% din PIB-ul UE anual în următoarele patru decenii”.

Fig. Sursa:business24

3.2. Adaptarea la efectele economice

Intreprinderile,categoriile private,serviciile din UE si categoriile industriale, precum si populatia se vor infrunta cu schimbarile de clima jucand un important rol in ceea ce priveste masurile de acomodare. Procedurile concrete pot fi diferite, cuprinzand:

Masuri care sa nu coste mult, precum modificarea rotatiilor de cultura,utilizarea unor culturi rezistente la temperaturi foarte ridicare, limitarea apei;

Masuri care vor costa mult de protejare si mutare, precum cresterea inaltimii barajelor, reamenajarea unor porturi, reamenajarea sau construirea unor central de energie in unele orase sau sate care se confrunta cu inundatii.

In primul rand cei ce trebuie sa vina cu aceaste initiative sunt autoritatile competente, prin punerea in practica a unor solutii la problemele exitente deja precum, acomodarea din punct de vedere al planificarii locurilor la pericolele de viituri, adaptarea constructiilor deja existente pentru garantarea durabilitatii infrastructurilor pe o durata mai lunga la schimbarile viitoare de clima, gestionarea corecta in ceea ce priveste avertizarea in cazurile de incendiu sau inundatii.

3.3. Protectia si pastrarea mediului ce ne inconjoara – problema pe plan global a omenirii

Pastrarea si protectia mediului ce ne inconjoara este o problem ce se gaseste pe plan global,iar in ultimele decenii oamenii au inceput sa realizeze ca s-a demonstrat o deteriorare a mediului,cu urmari in prezent dar,mai ales,in viitor. Asadar, a devenit una dintre problemele de care depinde viata sociala.

Pastrarea mediului si protectia sa a devenit o problema pe plan global, ca si alte probleme de o asa insemnatate, depinzand de viata economica mondiala, respectiv cresterii productiei, a industriei, si a agriculturii pe plan mondial.

Fig. Sursa:old.econtext

Datorita progreselor din domeniile tehnologiei si stiintei, la dezvoltarea mondiala in ceea ce priveste sectorul muncii,accentuind interdependentele. Toate acestea datorandu-se cresterii omenirii, dezvoltarii urbanizarii si industrializarii si, totodata, cresterii cerintelor in ceea ca priveste hrana, energia si materiile prime, fiind in proces direct cu resursele din ce in ce mai reduse ale planetei.

3.4. Intreaga Europa se confrunta cu fenomenul schimbarilor de clima, coroborat cu necesitatea accelerata de adapare

Acest fenomen, isi pune amprenta pe intreaga Europa, aducand cu sine efecte resimtite in mare parte de catre mediu si societate. Se prevede, ca in viitor vor fi alte efecte care sa provoace pagube cu costuri mult mai ridicate,potrivit evaluarilor recente publicate de catre o agentie speciala de mediu.

Schimbarile de clima, sunt existente in intreaga lume, iar rapiditatea cat si amploarea acestora sunt tot mai evidente cu timpul. Din punct de vedere al structurii economiei, rezulta adaptarea si reducerea emisiilor, inclusiv in gospodarii.

Fig. Sursa:

Cu timpul s-au constatat temperaturi in medie mult mai mari in Europa, respectiv in regiunile sudice precipitatiile sunt in scadere, iar in Europa de nord acestea fiind in crestere. Ghetarii din Europa intreaga au inceput sa se topeasca, straturile de zapada au inceput sa scada considerabil, iar solurile afectate de fenomenul de dezghet sau inghet avand continuu un stat de gheata s-au incalzit.

Fenomenele extreme, precum seceta si inundatiile sau valurile de canicula, din ultimii ani, au dus la marirea costurilor pierderilor resimtite pe intreaga Europa. Anumite regiuni nu vor reusi sa se adapteze acestor shimbari, ca urmare a diferentelor de economie din intreaga Europa, iar efectele schimbarilor de clima pot accentua aceste dezechilibre deja existente.

“La nivelul UE, în foaia sa de parcurs, Comisia a estimat că unul dintre impacturile pozitive majore ale „netezirii“ drumului către o economie cu emisii de dioxid de carbon reduse ar fi pe piața muncii, unde până la 1,5 milioane de locuri de muncă suplimentare ar putea să fie create până în 2020, dacă guvernele utilizează veniturile din taxele pe CO2 și din scoaterea la licitație a certificatelor de emisii”.

3.5. Schimbarile de clima si imaginile viitoare.Anumite constatari

Intre anii 2002-2011 s-au constatat cei mai calzi ani din istorie din intreaga Europa, cu temperatura solului mai mare cu 1,3º C decat media de dinaintea industrializarii. In Europa, fiind mai cald cu 2,5 pana la 4º C, mai ales in secolul XXI, comparativ cu media dintre anii 1961 si 1990.

Valurile datorate caldurii au provocat numeroase decese din cauza duratei si frecventei lor,in ultinii ani. Totodata, se prevede ca decesele datorate frigului vor scadea considerabil in unele tari.

Precipitatiile in partea sudica sunt in scadere, in schimb ce in partea Nordica a Europei acestea sunt in crestere. Schimbarile de clima vor lua o asa amploare incat se preconizeaza ca vor avea loc inundatii, mai ales in partea de nord a Europei, deoarece acolo se gasesc temperaturi foarte ridicate si acestea ducand la intensificarea apei.

Capitolul 4. STATIILE DE PURIFICARE A APELOR

O INVESTITIE PENTRU VIITOR

In situatia de fata, peste un milliard din populatia globului nu stie ce inseamna apa potabila, aceasta devenind cu timpul un element tot mai pretios. Fapt ce nu se datoreaza numai schimbarilor de clima cat si din cauza problemelor atmosferice, diminuindu-se stratul superior al Pamantului care intretine izvoarele. Prin urmare, purificarea cat si tratarea acestor ape care sunt uzate, prin tehnologii noi, in ceea ce priveste refolosirea,vor avea o importanta deosebit de mare pentru intreg globul.

Epurarea apei consta in eliminarea substantelor coloidale, a substantelor daunatoare, din apele care sunt uzate, cu scopul de a proteja mediul ce ne inconjoara.

Fig. Sursa:aquamundus.ro

Eliminarea apelor uzate ce nu sunt epurate corespunzator poate dauna in primul rand sanatatii populatiei, asadar apele trebuie sa fie evacuate mereu in aval fata de punctele de utilizare. De asemenea, trebuie stabilite niste categorii de calitate a apei luate de seama in eliminarea apei uzate.

Statiile de purificare ale apei consituie un ansamblu de instalatii si constructii, in care apele provenite din canalizari sunt supuse unor procese de epurare tehnologice, modificandu-le calitatea pentru a indeplini conditii prescrise, si indepartarea substantelor retinute de acestea.

4.1. Resursele de apa in Romania

Resursele totale de apa care se gasesc in interiorul raurilor, cuprinse in 15 rezervoare hidrologice, sunt in medie din mai multi ani de circa 40 milioane metri cubi, adaugandu-se Dunarea de la intrarea in tara avand un aport de apa de 175 milioane metri cubi, iar 97.8% din aceasta retea hidrografica a Romaniei este stransa in bazinul fluvial Dunarea.

Fig.

In Romania,in prezent exista numeroase lucrari pentru protectia bunurilor si a populatiei, realizate in mare parte prin:

Cladirea de diguri;

Numeroase bazine de acumulare permanente si unele care functioneaza pe o perioada de timp determinata.

Repartizarea neregulata pe teritoriul Romaniei a resurselor de apa, poluarea in numar mare a raurilor situate inauntrul acestora reprezinta factorii principali care determica ca regiunile importante ale Romaniei sa aibe surse insuficiente de intretinere cu apa pentru tot parcursul anului in anotimpul de iarna unde temperaturile sunt scazute sau in perioadele de seceta.

O trasatura specfica resurselor de apa din Romania este reprezentata de fluctuatia abundenta a sistemului hidrologic de la un an la altul.

Asadar,in perioada dintre anii 1881-2000,au fost identificare de catre sistemele de observatie a apelor si a vremii patru intervale de seceta importante (1894-1905, 1918-1920, 1942-1953, 1982-2000) trei periode cu precipitatii abundente (1881-1893, 1931-1941, 1969-1981) respectiv doua perioade obisnuite (1906-1917,1954-1968) ultima perioada inregistrandu-se un partea de sud si in partea de est a tarii. Lungimea acestor perioade crescand de la 12 la 13 ani in anii trecuti,iar in perioada 1982-2003 ajungand la 22 de ani fapt datorat schimbarilor climatice.

4.2. Prognoza resurselor de apa sau ce ne rezerva viitorul

Apa este compomenta cea mai importanta a vietii pe Pamant,si sursa de viata pentru dezvoltarea umana,devenind totodata o problema globala a lumii. Intre anii 1981-1990, s-au costatat primele crize in ceea ce priveste resursele de apa.

Este evidenta criza surselor de apa,deoarece apa de pe suprafata Pamantului se gaseste in proportie de 72%, iar 97% fiind reprezentata de apa sarata. Estimarile facute au aratat ca in prezent pe intreaga suprafata a globului se gaseste 1.332 miliarde de kilometrii cubi de apa.

Apa provenita din ghetari reprezinta cira 70%, iar un procent de aproximativ 1% din apa existenta pe intreaga planeta este accesibila. In tot acest timp in anumite tari apa reprezinta o problema reprezentand o treime din populatia exstenta pe suprafata globului.

Fig.

Dezvoltarea umana a dus la evolutia utilizarii apei, deoarece consumul mediu in secolul trecut a fost de 240 de metrii cubi pentru toata perioada de viata a unui om,iar in ultimii ani am inceput sa consumam de trei ori mai mult pe parcursul intregii vieti.

Pentru aceasta criza in ceea ce priveste resursele de apa sunt responsabili anumiti factori precum cresterea brusca a numarului populatiei,urbanizarea, precum nevoia crescuta de apa nesarata in agricultura si industrie.

Cauza principal din vina careia consumul actual de apa a luat o intorsatura ascendenta o reprezinta agricultura cat si industria deoarece pentu acestea se duce o mare cantitate de apa de pe intreg globul. Tarile mai bogate folosesc fara nici o restrictie apa, in schimb in tarile mai sarace apa aproape ca este inexistenta.

Fig.

Imbunatatirea distribuirii ape pe intreg globul, va avea un impact puternic asupra productiei alimentare, deoarece apa nu va fi distribuita in asa fel incat sa poate asigura tot necesarul planetei, luandu-se in calcul ca apa provenita de la ploaie care reprezinta circa 4% din cantitatea de apa existenta pe Pamanant, sa poata fi folosita pentru a mai diminua aceasta problema.

Odata cu inceputu anului 2030, se preconizeaza ca distributia apei precum si deficitul ei sa afecteze jumatate din populatia Terrei,criza apei determinand mari coonflicte in zonele afectate.

Fig. Distributia ape pe Pamant

4.3. Nivelul de apa din intreaga lume

Conform studiilor, apa poate sa devina un motiv neobisnuit de razboi, care poate aparea mai ales in zonele asiatice.

Din cauza secetelor repetate, insumate cu iundatiile, precum si absenta apei, acestea pot duce la conflicte si instabilitati pe intreg globul, in urmatorii ani, mai ales in tarile dezvoltate in care cresterea populatiei a crescut brusc, afectand major schimbarile climatice.

Apa de baut poate fi un motiv serios pentru a izbucni un razboi, in anii ce vor venii. Dupa sfarsitul anului 2022, se preconizeaza ca arma principala de razboi va fi apa, in special in zonele asiatice.

Tarile de pe suprafata globului care detin aproximati 50% din rezervele totale de apa de baut sunt Columbia, Indonezia, China, Brazilia, Canada si respectiv Rusia. In prezent, cel mai mare intreprinzator de pe glob in ocrotirea surselor de apa naturale este China, investind mari sume pentru ocrotirea si pastrarea zonelor naturale unde exista apa.

O alta fapta periculoasa o reprezinta aruncarea diferitelor substante in apele curate,conducand la degradarea faunei si florei din aceste zone. Afectarea in ceea ce priveste sanatatea populatiei poate proveni din hrana necorespunzatoare, datorata saraciei si secetei, provocata de absenta apei. In tot acest timp, cele mai rentabile afaceri devin cele de apa lipside de sare.

Previziunile la ora actuala, arata ca populatia este din ce in ce mai numeroasa fapt ce determina o crestere in ceea ce priveste consumul de apa buna de baut, care este multiplicata la fiecare 20 de ani. Pana in anul 2040, solicitarile de apa de baut vor depasi cantitatea existenta cu 30%.

La nivel planetar, 1,1 miliarde de oameni duc lipsa de apa de baut. Previciunile oamenilor de specialitate au fost facute pentru o populatie de peste 9,5 miliarde de oameni, pana in jurul anului 2050, determinate de impartirea si necesitatea apei de baut pe intreg globul, problema care este departe de rezolvare.

Principala problema cu care ne confruntam in prezent nu este doar una de resurse, ci aceea de gestionare si impartire eficienta a apei de baut pe intreg gobul pamantesc. In concluzie, dezvoltarea omenirii depinde in mare parte si este constransa in general de prezenta pe glob a apei de baut.

Fig.

4.4. Purificarea apei

4.5. Studiu de caz: statie de curatare a apei pentru 1000 de locuitori din Municipiul Pitesti

Activitatea oamenilor din fiecare zi precum si cea industriala reprezinta principalele cauze a deteriorarii mediului prin anumite procese caracteritice. Apele sunt cel mai mult afectate prin deversarea de ape uzate de catre om. Asadar,masura principala pentru protejarea acestora o constituie purificarea acestor ape uzate.

Fig.

Scopul anumitor lucrari ce percep o noua tehnologie este aceea de a dezvolta si de a repune in drepturi sistemele de canalizare si cele de alimentare cu apa,proceduri cauzate de invechirea acestora.

Dezvoltarea din punct de vedere al infrastructurii din municipiul Pitesti prin abordarea unei noi tehnologii de alimentare cu apa, de canalizare precum si a statiilor de epurare au ca principal obiectiv protejarea mediului prin imbunatatirea apei din raul Arges.

4.5.1. Date de proiectare

Intre anii 1996-1998 si 2000-2002 s-au facut numeroase studii si analize cu privire la statia de epurare Pitesti,si sa demonstat ca fluxul a scazut in anul 2000 la 49.921.488 m3/an, la 39.388.464 m3/an in 2002, scadere influentata in mare parte de diminuarea consumului specific si a contorizarii programului.

4.5.2. Principalele lucrari de reamenajare

Camera de patrundere cu deversor a apelor va fi amenajata in asa fel incat sa poata prelua un flux orar cat mai mare de ape uzate pe timp secetos. Se va pune un deversor prin care se va prelua apele ce sunt uzate. Surplusul de apa va fi condus catre bazinele de retinere. Se vor inlocui constructiile existente cu altele din otel inoxidabil.

Reamenajarea bazinelor de retinere consta in efectuarea unor lucrari de refacere a sturucturii afectate in zonele necesare, inlocuirea vaselor pentru intreruperea,deschiderea sau inchidrea circulatiei epelor,montarea unei pompe pentru golirea bazinelor si scoaterea surplusului noroios.

4.5.3 Functionare