Efectele Consumului de Droguri Asupra Relatiei de Cuplu
Efectele consumului de droguri asupra
relatiei de cuplu
Cuprins
Introducere
Cap. I. Cuplu:Fundamente teoretice privind factorii perturbatori ai stabilității în cuplu
Factori stabilizatori în cadrul relației de cuplu
Criza în relația de cuplu: factori perturbatori ai relației afective
Cap. II. Consumul de droguri și funcționarea cuplului
2.1 Consumul de droguri și concepte
2.2 Aspecte bio-psiho-sociale asociate consumului de droguri
2.3 Cauzele fizice, psihice si sociale ale consumului de droguri în relația de cuplu
2.4 Rolul consilierului în problematica asociată consumului de droguri în relația de cuplu
Cap. III Metodologia cercetării sociologice
3.1 Cadrul central al cercetării
3.2 Obiectivele cercetării
3.3 Universul cercetării
3.4 Ipoteze
3.5 Operaționalizarea conceptelor
3.6 Metode și tehnici de cercetare
3.7 Prezentarea și analiza studiilor de caz
3.8 Concluziile cercetării empirice
Bibliografie
Anexe
Introducere
În lucrarea mea am vorbit despre impactul pe care consumul de droguri a unuia dintre parteneri, îl are asupra relației de cuplu; aspecte privind viața psiho – socială și economică a consumatorului; am urmărit momentul debutului consumatorului.
În primul capitol voi vorbi despre aspecte privind relația de cuplu, situațiile de criză în care cuplul conjugal poate ajunge în decursul vieții, din ce cauză ele nu sunt bine gestionate, și ajung la un conflict; atașamentul în relația de cuplu și importanța lui, piramida lui Maslow, clasificarea nevoilor; despre teoria schimbului social; am pus accentul atât pe emoțiile pozitive, cât și cele negative, cum pot fi stăpânite, cât de important e să știm să le manifestăm corect; am enunțat și câteva aspecte ale iubirii, importanța autenticității dragostei în relația de cuplu, care de multe ori poate face minuni. În ceea ce-l privește pe consumator și partenera sa, cei care au reușit să-și continue relația și după ce unul dintre parteneri a început consumul de droguri, înseamnă că au trecut cu succes peste situația de criză în momentul în care partenerul a devenit dependent. Consumatorul de droguri ca orice individ trebuie să-și satisfacă nevoile primare pentru a reuși să treacă la etapa următoare.
Am ales această temă pentru a înțelege viața de cuplu atunci când unul dintre parteneri este consumator de droguri, lucrurile se schimbă, relația nu mai e aceeași, comportamentul partenerului care acum este și consumator se schimbă.
Am vrut să înțeleg mai bine această viață a dependenților de droguri în relației de cuplu, identificarea motivelor partenerei/ partenerului de a continua relația de cuplu cu persoana consumatoare, nevoile lor, analizarea factorilor care duc la deterioararea relațiilor de cuplu.
Un aspect important din viața consumatorului este voința de a renunța la consumul de droguri, cei care apelează la serviciile de asistență sociale și la programele de tratament cu substitut de metadonă, își recunosc problema cu care se confruntă, realizează efectele nocive pe care consumul de droguri îl are asupra vieții psiho – sociale, economice, a consumatorului. Aceștia au o reală nevoie de ajutor, susținere, înțelegere atât din partea familiei, a partenerei, cât și din partea specialiștilor. Unii dintre cei care se află pe tratament cu substitut de metadonă, în unele momente recidivează din nou în consumul de stupefiante, este un parcurs lung de vindecare.
În spatele consumului de droguri se află persoane cu speranțe și vise, cu caractere
puternice, cu sentimente de iubire, care pot schimba parcursul unei vieți.
Cap. I Cuplu: Fundamente teoretice privind factorii perturbatori ai stabilității în cuplu
Factori stabilizatori în cadrul relației de cuplu
Atașamentul în relația de cuplu
Nicolae Mitrofan (1996) afirmă că dragostea este principalul factor de socializare umană. Întrucât individul este dependent de contactele intrapersonale, fiind printre cele mai importante și puternice trebuințe umane. Astfel nesatisfacerea lor duce atât la probleme de ordin psihologic (disconfort), cât și la tulburări de ordin psihic. Lipsa relaționării cu ceilalți, izolarea individului, inexistența unei experiențe social umane, lipsa contactelor umane, poate duce la stări de anxietate, stări puternice de frustrare.
Gary Chpman (2000) este de părere că ”nevoia de iubire nu este, totuși, unfenomen care apare doar în copilărie. Această nevoie ne însoțește ca adulți și în relația de cuplu. Ea stă la bazadorințelor noastre afective. Bunurile materiale nu pot înlocui iubirea omenească, plină de afecțiune.”
Teoria ierarhiei nevoilor lui Maslow
”Nevoile și trebuințele sunt stări interne de necesitate care se manifestă prin apariția unui dezechilibru în sistemul organic sau de personalitate, dezechilibru ce se cere îndepărtat printr-o acțiune de eliminare a acestuia și de reinstaurare a echilibrului.”
Conform piramidei necesităților A. Maslow, clasifică nevoile astfel:
1. Nevoi fiziologice, sunt nevoile de bază care trebuiesc satisfăcute pentru existența fiecărei persoane: apă, hrană, adăpost.
2. Nevoi de siguranță, ce constau în satisfacerea nevoii de securitate, un mediu securizant și bine organizat. Această nevoie se referă la un mediu de lucru sigur și plăcut, regulile și regulamente corecte, siguranța zilei de mâine.
3. Nevoi de apartenență, dorința individului de a face parte dintr-un grup, nevoia de afecțiune, de dragoste și de prietenie. Grupul din care poate face parte o persoană: este cel de la locul de munca, cercul de prieteni, posibilitatea de a dezvolta noi relații sociale.
4. Nevoi de stimă, recunoașterea meritelor de către ceilalți, satisfacerea pe care o simte un individ după finalizarea cu succes a unei responsabilități, promovări, recompensarea.
5. Nevoile de autoîmplinire sunt foarte greu de atins, și nu toți ajung până la acest stadiu. Nu se poate ajunge la nevoia de autoîmplinire dacă celelalte nevoi nu au fost satisfăcute.
6. Nevoia de cunoaștere, de a ști, de a înțelege, de a explica.
7. Nevoi estetice, ordine, frumos.
Gary Chapman (2000) afirmă că în momentul în care nevoia de iubire este satisfăcută, se formează un cadru în care cuplul se poate dezvolta pentru tot restul vieții într-o evoluție continuă, mult mai productivă.
”Pentru a înțelege cum se formează relațiile conjugale puternice, trebuie să începem cu o definiție a vieții relațiilor conjugale puternice. Tabelul 1 reprezintă un sumar al diferitelor caracteristici ale cuplurilor puternice și a celor slabe.
Tabelul 1. Caracteristicile relațiilor conjugale puternice și ale celor slabe”
”Coeziunea se referă la gradul de apropiere emoțională care există într-o relație conjugală. În relațiile puternice, membrii sunt individualizați, cu alte cuvinte fiecare posedă un grad sănătos de separare de ceilalți. Relațiile puternice au un grad de reciprocitate și de implicare care asigură sprijinul necesar. În extrema opusă o reprezintă un nivel scăzut de
coeziune care poate fi descris ca dezangajare. În relația dezangajată, viața fiecărui membru vine rar în contact cu ceilalți membri. ”
Adaptabilitatea care în relațiile conjugale au un nivel extrem de ridicat tind să fie haotice. Paretnerilor de cuplu le lipsește organizarea și lipsa stabilității și siguranței în relația de cuplu. Dimensiunea flexibilității și cea a stabilității sunt indicii relațiilor serioase.
Comunicare,importanța unei comunicări eficace, înțelegerea percepțiilor celuilalt. În relațiile puternice, partenerii sunt capabili să-și exprime sentimentele, opiniile, visele și dorințele în mod direct și lipsit de ambiguitate.
Structura rolurilor, fiecare partener are de jucat un rol în familie, acest rol este de obicei stabilit în relație.Conflictul de rol este o caracteristică comună în relațiile conjugale mai puțin eficace.
Natura și rolul emoțiilor
Emoțiile pe care fiecare le simte într-un cuplu sunt la intensități diferite. Nu toți știu sa-și manifeste sentimentelefață de partenerul de viață, asta nu înseamnă că ele nu există. Cei doi trebuie să învețe sa-și exprime, sa-și arate sentimentele în relația de cuplu.
”În sensul comun și în viziunea psihologică tradițională, emoția este înțeleasă prin asociere cu mișcarea, energia, dinamica, transformarea. Emoția este o mișcare sau o vibrație, în același timp organică, psihică și comportamentală, este o energie ce susține adaptarea, fiind implicată în demersurile adaptative și dobândind configurațiile procesului adaptativ. Este tensiunea cu efecte de atracție sau respingere, trăirea subiectivă a unor autentice relații cu lumea și a dezvoltării acestor relații în raport cu cerințele pe care subiectul le exprimă în raport cu lumea și, în același timp, cu cerințele pe care ambianța socială le adresează subiectului.”
Monique Brilon ne spune că nevoile și motivațiile noastre declanșează impulsuri care ne îndeamnă să căutăm satisfacția. Emoțiile ne informează în privința impulsurilor noastre și a efectului pe care îl are mediul înconjurător asupra organismului nostru. Reglarea afectivă se situează în vârful ierarhiei. Sănătatea și echilibrul depind așadar de capacitatea noastră de a ne împăca cu afectele, atât pozitive, cât și negative.
”Prin excelență, emoția este ceva ce simți, ceva ce te mișcă (din latinescul ”movere- a mișca.)”
Adrian Nuță (2000) afirmă că sentimentele sunt expresii psihosomatice ale felului în care oamenii evaluează caracterul constructiv sau, dimpotrivă pe cel distructiv, al relațiilor noastre cu diferite aspecte ale realității.
Monique Brilon exprimă într-un mod poetic emoțiile pe care le simțim în diferitele momente ale vieții: ”Emoțiile dau culoare vieții noastre cotidiene; ele sunt agreabile, stimulante sau dureroase, ne tulbură și ne stânjenesc uneori, dar totdeauna ne animă. V-ați gândit vreodată cum ar fi fără ele? Minunatul apus de soare v-ar lăsa rece, muzica pe care o iubiți, tabloul care vă impresionează nu v-ar face să vibrați, nu ați mai cunoaște dragostea, întâlnirile cu prietenii nu v-ar mai produce nici o plăcere. Pe scurt lumea ar fi ternă și monotonă. Toți avem o relație specială cu emoțiile noastre.”
Unii specialiști sunt de părere că emoțiile pe care le resimte un individ îi poate afecta relațiile interpersonale și afectează capacitatea de luare a unor decizi. Ele se derulează permanent în organismul nostru, fiind o componentă importantă în funcționarea corectă a sistemelor fiziologice.
Emoțiile pot fi de două feluri: emoții pozitive și emoții negative. Aceste emoții sunt manifestate de către individ în urma unor situații, unor evenimente, care pot schimba starea individului de la un moment la altul. E foarte important să le identificăm și să știm să le facem față.
Monique Brilon afirmă că bucuria este resimțită de individ într-un mod plăcut, redă o stare de confort, de echilibru al corpului. Această emoție stimulează creativitatea, o gândire pozitivă, activează cortexul prefrontal. În schimb tristețea inhibă procesul gândirii. Modificări resimțite la nivelul faringelui și laringelui. Speranța reflectă o stare sănătoasă atât la nivel psihic cât și fizic. Speranța o avem atunci când, în ciuda problemelor și dificultăților întâlnite avem puterea să credem într-un viitor mai bun, să credem că vom putea găsi soluții. Disperarea are loc atunci când apare un gol din lipsa speranței, instalându-se disperarea care afectează sistemul imunitar. Rușinea este un sentiment destul de dificil de acceptat, fiind asociat cu lipsa de încredere în sine și respectiv stima de sine. Culpabilitatea este sentimentul de vină, pe care îl resimțim atunci când credem că printr-o atitudine am adus un prejudiciu unei persoane apropiate. Conștientizând sentimentul de culpabilitate ajungem la o maturitate afectivă.
Importanța emoțiile pozitive, care dau o stare de bine.”Climatul emoțional pozitiv este condiționat de capacitatea partenerilor de a-și de nivelul faringelui și laringelui. Speranța reflectă o stare sănătoasă atât la nivel psihic cât și fizic. Speranța o avem atunci când, în ciuda problemelor și dificultăților întâlnite avem puterea să credem într-un viitor mai bun, să credem că vom putea găsi soluții. Disperarea are loc atunci când apare un gol din lipsa speranței, instalându-se disperarea care afectează sistemul imunitar. Rușinea este un sentiment destul de dificil de acceptat, fiind asociat cu lipsa de încredere în sine și respectiv stima de sine. Culpabilitatea este sentimentul de vină, pe care îl resimțim atunci când credem că printr-o atitudine am adus un prejudiciu unei persoane apropiate. Conștientizând sentimentul de culpabilitate ajungem la o maturitate afectivă.
Importanța emoțiile pozitive, care dau o stare de bine.”Climatul emoțional pozitiv este condiționat de capacitatea partenerilor de a-și descoperi reciproc – identitatea tactilă -, adică preferințele și reacțiile specifice din acest punct de vedere. Cunoașterea – identității olfactive – și stimularea reacțiilor ei este, de asemenea, importantă. În special în comunicarea sexuală, utilizarea și rafinarea limbajului senzorial- corporal creează un climat emoțional de bună calitate.
Monique Brilonafirmă despre emoțiile negative, de regulă, însoțesc o stare neplăcută, o stare de stres, care au devenit dușmani ce trebuie eliminați. Pe de altă parte, au și ele importanța lor și respingerea acestora poate avea consecințe nefavorabile, agravând mai mult problema. Nu dorim să ne arătăm tristețea, ne este rușine să fim furioși. Creșterea emoțiilor negative, pe care le percepem ca fiind stresante, ne antrenează într-un cerc vicios, nesimțindu-ne confortabili.
În ceea ce privesc emoțiile negative acestea ”induc o senzație de neplăcere, de indispoziție, chiar și de suferință și, dacă se prelungesc și dacă stresul devine permanent, pot să constituie un cuib favorabil apariției maladiilor.”
Voi vorbi puțin și despre mânie care este un sentiment pe care îl resimt majoritatea consumatorilor, aceasta manifestându-se prin perturbarea relațiilor cu ceilalți. Multor indivizi le este greu să treacă de această stare, fiindu-le greu să o suporte. Când mânia este asociată cu agresivitatea, sentimentul de disconfort se amplifică, transmițând o energie simțită intens la nivel cardiovascular și muscular. Pentru temperarea acestor emoții negative, educația are rolul de a ne învăța să le stăpânim, găsind soluții.
Una dintre emoțiile negative este agresivitatea, aceasta fiind o emoție foarte importantă. „Într-adevăr, pentru ca reacțiile noastre la mediul înconjurător să fie adaptate, pentru a putea lua decizii înțelepte și a putea face aprecieri adecvate, trebuie să ținem seama de imperativele noastre. Resimțirea mâniei e un semn că un lucru important pentru noi nu este bine receptat. O manifestare normală a mâniei îi arată clar celuilalt limitele peste care nu trebuie să treacă dacă vrea să menținem raporturi bune cu noi și să nu suscite inutil o reacție agresivă. O emoție nu minte; este vorba de o reacție fiziologică.”
Mitrofan Laurențiu, afirmă că emoțiile au rol în: ” susținerea energetică a activității (furnizează energia necesară formării și operării cu concepte, idei, imagini). Ele potențează și condiționează acțiunea, regizează schimburile cu ambianța, permițând stăpânirea ei. Chiar situațiile stresante, dacă au o intensitate moderată îl ajută pe individ să se adapteze mai bine ambianței și solicitărilor ei.”
Dragostea factor stabilizator în relația de cuplu
O primă teorie a dezvoltării și stabilității unui cuplu, este teoria triunghiulară a
dragostei, prin care R.G. Sternberg și S. Grajek (în Mitrofan , Ciupercă 1998) evidențiază următoarele trei componente ce decid cursul armonic și longevitatea unei relații conjugale:
Pasiunea (relație afectivă puternică, dragoste, atracție senzitivă)
Cunoașterea de sine și a celuilalt (influențează sentimentele de iubire și menținerea lor)
Intimitatea (legătura emoțională care este puntea dragostei dintre cei doi parteneri, ajută la continuitatea relației)
”Psihosociologii consideră că dragostea reprezintă o formă a atracției interpersonale, care implică o mai mare profunzime a sentimentelor. Profunzimea maximă este atinsă în perioada îndrăgostirii, perioadă când are loc o reducere a vieții noastre mentale, o îngustare a conștiinței, care cuprinde doar o singură persoană, celelalte ființe și lucruri fiind treptat dislocate și eliminate.”
Iolanda și Nicolae Mitrofan afirmă că dragostea nu poate exista fără pasiune, care se i-au naștere din imbolduri inconștiente ale motivației sexuale umane. Deseori această pasiune pentru partenerul de sex opus poate să dispară, fără a putea garanta menținerea cuplului. ”Singura care poate depăși chiar și conflictele de cunoaștere interpersonală, substituind subtil devitalizarea pasiunii sau revitalizând-o imprevizibil este căldura emoțională manifestată și receptată, mereu necesară.”
Erich From afirmă:”Fără iubire, omenirea nu ar putea să existe nici măcar o zi. Oricine salvează o singură viață e ca și cum ar salva întreaga lume, oricine distruge o singură viață e ca și cum ar fi distrus o lume întreagă.”
Girard și J. Stoetzel (2000) sunt de părere că o relație echilibrată este mult mai indicată decât o dragoste pasională, succesul unei relații fiind garantat de ”buna înțelegere sexuală” (70 %), ”toleranță reciprocă” (73 %), ”respectul datorat celuilalt” (86 %).
Gary Chapman ne vorbește despre încurajarea celuilalt în relația de cuplu, „încurajarea presupune empatie și o abordare a lumii din perspectiva partenerului. Trebuie să învățăm ce este important pentru partener. Prin încurajările verbale încercăm să comunicăm ceva de genul: ”Știu. Îmi pasă. Sunt alături de tine. Cum te-aș putea ajuta.” Încercăm să arătăm că într-adevăr credem în persoana iubită și în capacitățile ei. Îi acordăm încredere și o apreciem.”
Iolanda și Nicolae Mitrofan afirmă: ”Căsătoria pare să fie necesară, dar nu și suficientă sau obligatorie pentru ca iubirea conjugală reală să se dezvolte.”
Dragostea este , fără îndoială, sentimentul pozitiv prin excelență, cel care, atunci când este simțit, conferă o stare de bine și de securitate, menține bucuria și speranța. Este vorba despre o emoție socială a cărei sursă este programată genetic, dar care trebuie să respecte anumite condiții pentru a crește și a ajunge la manifestarea ei matură. ”Tulburările de atașament prejudiciază dobândirea capacității de a iubi altruist. Dragostea dominată de dependența afectivă este deseori o sursă de suferință morală, pentru că cel mai mărunt semn de dezacord între propriile nevoi și răspunsul celuilalt naște temerea de a pierde afecțiunea indispensabilă.”
Fiecare individ dorește săîntâlnească dragostea adevărată și să trăiască fericit până la adânci bătrâneți, dar de multe ori nu se întâmplă chiar așa. Iolanda Mitrofan clasifică iubirea pe mai multe categorii și anume, ”iubirile egoiste constituie o altă fațetă posibilă a aparenței și inautenticității acestui sentiment și mod de intercomunicare. Partenerul care iubește egoist manifestă o remarcabilă tendință de dominare, autoritarism, orgoliu excesiv. El încearcă să ”absoarbă și să dilueze” psihologic personalitatea celuilalt în conformitate cu propriile proiecții, încălcând flagrant principiul simetriei și homeostaziei în cuplu. Iubirea compromis este mai frecventă în unele cupluri, în special după consumarea unei vieți conjugale relativ îndelungate.Aceste cupluri, deși prezintă o aparentă armonie interpersonală, în realitate duc o viață conjugală subminată de frustrații reciproce, de insatisfacții latente acumulate, de ostilități mai mult sau mai puțin manifestate. Iubirea incompletă apare adesea ca o formulă parțială, amputată a iubirii reale, care sărăcește și unilateralizează conținutul iubirii reale. Aceasta apare în cadrul unor cupluri al căror stil de viață este marcat de dezechilibre în intercomunicare și în interacțiunile specifice mariajului.”
Sinceritatea este baza construirii unei relații frumoase.Încrederea între parteneri este esențială pentru viitorul unei relații. Pentru ca partenerii să dezvolte sentimente de încredere reciprocă ei trebuie să dovedească continuu onestitate și să fie capabili să aibă încredere unul în altul. Înseamnă să încerci mereu să fi dispus în a face diferite lucruri pentru persoana iubită fără.
Consolidarea unei comunicări personale este un atuu care contribuie la realizarea unei relații de cuplu reușite
Erich From vorbește despre o iubire permanentă, ”Iubirea este grija activă pentru viața și dezvoltarea celui iubit. Acolo unde această grijă activă lipsește, nu există iubire. Dacă iubești într-adevăr un om, îi iubești pe toți oamenii, iubești lumea, iubești viața. Dacă poți spune cuiva: te iubesc, trebuie să poți spune: iubesc în tine pe toată lumea, iubesc prin tine lumea întreagă, mă iubesc și pe mine însumi prin tine.”
Dragostea autentică este înrudită cu dăruirea de sine creatoare: ea este la fel de inspirată și plină de abnegație. Atunci când facem ceva pentru ceilalți din obligație sau datorie este una, iar când facem ceva pentru omul drag este cu totul altceva: trăim o bucurie cu mult mai mare decât am face pentru noi înșine. După acest sentiment al bucuriei slujirii ne putem da seama dacă iubim.
”Armonia unui cuplu, chiar dacă se construiește inițial pe o intimitate fuzională, nu se poate menține ulterior decât prin stimularea și recunoașterea unei autonomii care să permită dezvoltarea reciprocă a partenerilor, ca repere psihologice esențiale fiecare pentru celălalt. În cuplu, o anumită distanță psihologică optimă este necesară pentru o bună comunicare, ca și pentru o reînvigorare și reenergizare a atracțiilor mutuale.”
O dragoste adevărată, bazată pe înțelegere reciprocă, oferă adesea o clarificare a lucrurilor.
Persoanele dependente de droguri care au reușit sa-si mențină relația de cu cuplu până au reușit să renunțe la consumul de droguri, au avut la bază câteva aspecte importante. „Secretele menținerii cuplului ca un – modus vivendi – pare să se dezvăluie în valențe infinit motivatorii ale intimității psihologice. Intimitatea nu trebuie confundată cu sexualitatea. Desigur, sexualitatea este integrată comportamentului socio – afectiv al cuplului, deci relației psiho-sociale care creează atmosfera de intimitate. Însă, relațiile de intimitate nu sunt neapărat substituite ale celor sexuale. Această calitate emoțională a relațiilor interpersonale satisface nevoia de securizare, de afiliere și de solidaritate în cuplu. Intimitatea satisface, mai ales, nevoia de apartenență socio – afectivă și conferă indivizilor un reconfortant remediu împotriva angoasei singurătății.”
Relația de cuplu are următoarele caracteristici: ”este întemeiată pe afecțiune, pe bucuria și plăcerea partenerilor de a fi împreună. Este o relație autentică între cei doi parteneri: încrederea reciprocă, nevoia de a-și face confidențe, de a împărtăși experiențele și activitățile; fidelitatea proiectată ca principiu, neacceptarea disimulării, a înșelării; acordarea de sprijin reciproc, de susținere și de apărare mutuală, propensiunea de a face cât mai mult pentru celălalt; găsirea cu ușurință a unui limbaj comun, înțelegerea reciprocă, similaritatea, acceptarea partenerului, așa cum este el, cu opțiunile lui personale, respectul acestuia. Relația nu este liberă de tensiuni și conflicte.”
1.2 Criza în relația de cuplu: factori perturbatori ai relației afective
Iolanda și Nicolae Mitrofan afirmă că în teoriile și cercetările actuale, familia este general concepută ca un sistem dinamic, într-o continuă transformare, ca urmare a evoluției indivizilor ce o construiesc și a dezvoltării capacităților acestora de a interacționa în interiorul familiei și în afara sa. ”Ea se află continuu sub impactul stresorilor, exigențelor și schimbărilor impuse de lumea exterioară. Individul uman este considerat ca un sistem energetic și informațional care tinde către armonie și împlinire, ceea ce depinde esențial de aptitudinile sale de a se dezvolta, de a ”crește” biologic și spiritual, de a crea și produce într-o manieră convenabilă sieși și grupului căruia îi aparține.”
În situația în care cei doi parteneri nu reușesc să contribuie, să se implice, în egală măsură, la întărirea mecanismelor psihologice și psiho-sociale reglatorii pentru atitudinea în relația lor de cuplu, riscurile privind ”destabilizarea” sunt foarte crescute.
Monique Brilon este de părere că tristețea este catalogată rapid ”drept depresie ce trebuie urgent stopată; teama și anxietatea care paralizează sau conduc la comiterea unor gesturi inadecvate sunt percepute drept slăbiciuni, fiind prompt condamnate atât de cel care le resimte, cât și față de partener.”
Grow M.,(2007) afirmă că fiecare cuplu stabiliește dacă o criză conduce la dezbinarea familiei sau dacă poate trece cu bine și peste acel obstacol, devenind mai puternici și căutând să vadă partea plină a paharului. Uneori, chiar și cele mai mari necazuri scot ce este mai bun în relația de cuplu.
Gary Chapman (2000) este de părere că într-un cuplu nu este obigatoriu ca cei doi să se înțeleagă chiar în toate direcțiile, dar este necesar ca de fiecare dată să se găsească o cale de a rezolva neînțelegerile care apar, astfel încât acestea să nu devină nedeterminate.” ”Familia, cuplul sudat lăuntric prin dragoste și fericire este o școală a sănătății sufletești, a caracterului echilibrat, a inițiativei creatoare. În spațiul vieții poporului, ea seamănă cu o floare minunată. Familia lipsită de această sănătoasă tendință centrifugă , care iși irosește puterile în convulsiile dezgustului, urii, bănuielilor reciproce și ”scenelor de familie” este o adevărată pepenieră de caractere patologice, de înclinații psihopatice, de ”ratare” în viață.”
Este esențială prezența fizică a persoanei iubite în momentele de criză fiind cel mai important dar pe care îl poate face. Trupul devine simbolul iubirii, spunea Gary Chpman. Dacă se îndepărtează acest simbol, sentimentul iubirii dispare, se evaporă. O furtună apare în sufletul celui care avea atâta nevoie de prezență partenerului într-un moment dificil.”
Mc. Grow (2007) vorbește despre ”strângerea rândurilor”, adică în momentul în care o criză erupe, de cele mai multe ori partenerii au obiceiul de a arunca vina de la unul la altul sau să treacă la atacuri personale. În momentul în care acest comportament devine unul obișnuit, orice relație încetează și începe procesul de autodistrugere a relației. Dacă partenerii sunt incapabili să aibă încredere unul în celălalt, atunci orice criză zguduie unitatea relației din temelii, făcând practic imposibilă încercare de a răzbi împreună.
”La temelia existenței umane stă dorința de intimitate și de a fi iubit de cineva. Relația
de cuplu ar trebui să satisfacă nevoia de intimitate și de iubire.” Iar dacă le-a întâlnit să le păzească ca pe un glob de cristal. Să se bucure și să mulțumească pentru acest dar minunat.
O problemă a dizarmoniei în relația de cuplu poate fi: ”ignoranța psihologică, corelată cu imaturitatea, care favorizează comportamentele haotice, accentuează latențele ostil agresive”.
Adaptabilitatea dintre soți este esențială în procesul de evoluție al cuplului. Aceștia au într-un fel obligația să-și monitorizeze relația.
Iolanda și Nicolae Mitrofan este de părere că ”stabilitatea unei cuplu devine funcție de efectul conjugal al mai multor variabile: Capacitatea cuplului de a-și dezvolta și mobiliza resursele, de a face față satisfăcător stresurilor interne și externe cu care se confruntă. Capacitatea cuplului și a microgrupului familial, de a asimila și dezvolta metodele de cultură relațională și comportament socio – familial. Gradul de satisfacție resimțit prin intermediul coexistenței în relația de cuplu.”
Cercetările demonstrează că dintre persoanele cu tulburări psihice care au trăit o traumă: trecerea printr-un divorț, moartea unei persoane apropiate etc., cele care se însănătoșesc cei care reușesc sa-și găsească sensul vieții, unde se realizează noi scopuri extrapersonale. Dacă acest lucru nu are loc, personalitatea lor se degradează, persoana rămâne bolnavă sufletește. Așadar, sensul vieții este ceea ce focalizează puterile sufletești ale omului. Sensul este scopul care formează personalitatea integră.
Psihologul elvețian Karl Jung afirmă că: majoritatea pacienților săi sunt oameni care au pierdut sensul vieții.
Teoria schimbului social, elaborat de Popescu Raluca se referă la ”interacțiunile dintre indivizii care presupun întotdeauna costuri și recompense, la care se adaptează reciproc. Cuplurile se destramă atunci când unul sau ambii parteneri nu mai găsesc satisfăcătoare recompensele din interiorul relației în comparație cu cele pe care le-ar dobândii în afara ei..”
În momentul în care partenera/ partenerul de cuplu celui/ celei care consumă droguri, nu mai este mulțumită în relația, care inevitabil s-a schimbat, nu mai consideră că merită să continue relația, nu mai este mulțumită cu noul rol și anume cel de cosumator de droguri pe care partenerul/ partenera și-l însușește . Consideră că relația nu mai este satisfăcătoare pentru ea/ el, și alege să se despartă.
Cap. II Consumul de droguri și funcționarea cuplului
2.1 Consumul de droguri și concepte
După unii autori termenul de drog ”provine din cuvântul evreiesc rakab – parfum, iar din punct de vedere etimologic, termenul drog este de origine olandeză,drog – ce desemna substanțe vegetale vândute de farmaciști”
Întru-un sens clasic termenul de drog este definit de Organizația Mondială a Sănătății, ”ca a cea substanță care, odată absorbită de un organism viu poate modifica una sau mai multe funții ale acestuia.”
În viziunea socială, ”cuvântul drog este asimilat cu un produs dăunător, cu o activitate intensă asupra sistemului nervos (psiho – toxicitate acută crescută) și în special ilegal.”
Definiții ale termenilor pe care persoana consumatoare de drog le trăiește:
” – intoxicație; comportament maladaptativ asociat cu ingestia recentă de droguri. Efectele intoxicației cu orice drog pot să varieze mult de la o persoană la alta și depind de mai mulți factori.
Sevraj: sindrom specificitate pentru substanța psiho-activă respectivă, urmând încetăriiuzului masiv.
Toleranță: pentru intoxicare este necesară mai multă substanță, sau prin uz continuu sau masiv – aceeași cantitate de drog produce un efect mai mic.
Abuz: patern maladaptativ al uzului de substanță rezultând în probleme și consecințe
adverse repetate.
Dependență: nevoie psihologică sau fizică de a continua luarea substanței.”
Dependența se împarte în două categorii: dependența psihologică se manifesta atunci
când simpla acțiune a consumării unei substanțe a devenit necesară pentru ca individul să se simtă bine. Dacă este înlocuită substanță cu o alta oarecare, s-ar simți la fel de bine prin simpla aplicare a ritualului de consum. Dependența fizică, persoana este dependentă biologic prin faptul că substanța respectivă a devenit necesară organismului său pentru a se simți normal. Ea a determinat organe precum ficatul și encefalul să producă substanțe care, la rândul lor, îi cer să-și administreze tot mai mult drog.
2.2 Aspecte bio-psiho-sociale asociate consumului de droguri
Problemele legate de droguri sunt asociate și cu unii factori psihologici și sociali care au un important rol în evoluția și perpetuarea problemei. Cercetătorii denumesc acest fapt modelul biopsihosocial (vezi figura 1.1).
Figura 1.1 Modelul bio – psiho – social
Factorii de risc biologici
Factorii biologici – drogurile psihoactive influențează procesele neurochimice, stimulând centri placerii din creier.Factorii psihologici și sociali – care contribuie la evoluția și perpetuarea problemei legate de consumul de droguri.
”Drogurile își exercită efectele de întărire pozitivă acționând asupra unui ansamblu de arii cerebrale interconectate între ele, prin activitatea a diverși neurotransmițători și care este denumit sistem de recompense.”
”Transmiterea intergenerațională a abuzului de substanțe în cadrul familiilor este cauzată probabil de o combinație de gene care ar putea induce vulnerabilitatea sau sensibilitatea față de utilizarea drogurilor, precum și de modelarea inadaptivă cauzată de membrii familiei care consumă substanțe pentru a face față problemelor.”
Factorii de risc asociați mediului
”Se acceptă că atitudinile sociale, convingerile sociale, relațiile de cuplu, presiunile sociale, urbanizarea și șomajul inflluențează considerabil decizia de a consuma substanțe psihoactive.Diverse credințe și atitudini sociale influențează la fel patternul de consum.”
Atât sărăcia a fost asociată cu procente mari ale problemelor legate de droguri, cât și cei care au prea mulți bani și prea mult timp pot constitui tentative în a-și face rost de droguri, mai ales dacă în anturaj există consumatori de droguri. Stresul este un factor de risc asociat cu evoluția și perpetuarea problemelor legate de drog, exemple de factori stresanți: prierderea locului de muncă, șomaj, schimbări, probleme în relația de cuplu, gelozie sau crize existențiale majore. Printre alți factori stresanți din mediu asociați cu consumul și dependeța de droguri se numără abuzul fizic și emotional, evenimente traumatizante.
Factorii de risc comportamentali
Terapeuții și cercetătorii au descoperit că un istoric familial marcat de adicții poate constitui un factor de risc pentru problemele legate de droguri. Transmiterea consumului de droguri intergenerațională poate fi explicată și prin intermediul factorilor comportamentali, în situația în care parinții sau frații unei persoane consuma droguri pentru a evada, pentru a evita sau pentru a face față stresului sau problemelor.
Principiile comportamentale pot explica modelele de comportament specific adicției. Consolidarea pozitivă, egală cu a primi o recompensă sau ceva plăcut după exercitarea unui anumit tip de comportament, va încuraja persoana respectivă să repete acel comportament. Consolidarea pozitivă poate începe după ce o persoană a folosit un drog psihoactiv sau daca începe să se simtă bine, relaxată, euforică, amorțită sau în extaz – însemnând ca persoana trăiește o experiență plăcută. Consolidarea poate transforma utilizare drogurilor într-un obicei.
Factorii de risc cognitivi
”Studiile realizate punctează faptul că dezvoltarea comportamentului adictiv intervin în diferite zone cerebrale și participă unele dintre mecanismele implicate în sarcinile realizate în mod normal de creier, cum ar fi cele relaționale cu emoțiile, cogniția, impulsivitatea etc.”
Sistemul de convingere al unei persoane poate influența paternul utilizării drogurilor. Persoanele consumatoare au anumite așteptări privind efectele drogului. Persoanele consumatoare de substanțe chimice au dificultății în exprimare și stăpânirea propriilor emoții, ceea ce ii afectează mult. Emoții asociate cu procesele adictive se enumeră: mânia, tristețea, suferința, rușinea, vinovăția, plictiseala, fericirea.
Răcășanu Ruxandra afirmă că „psihanaliza punea accent pe incapacitatea de a face față necazurilor, durerilor, considerând că substanțele psiho active ajută ego-ul în controlarea acestor tulburări, consumul lor putând fi considerat o formă de administrare a medicației. Psihanaliștii afirmă că elementele psihopatologice reprezintă motivația fundamentală pentru începerea consumului de droguri, dependența și reluarea consumului după o perioadă de abstinență.”
Factorii de risc emoțional
Emoțiile pot juca un rol important în determinarea persoanei de a consuma droguri. Consumatorii de droguri au dificultăți în exprimarea și trăirea emoțiilor lor. Sunt persoane care folosesc drogurile pentru a-și modifica stările, emoțiile. În familiile în care utilizarea emoțiilor se făcea intr-un mod inadecvat, a contribuit la închiderea persoanei în sine, individul putând resimți o aversiune față de exprimarea emoțiilor, la maturitate.
În comportamentul consumatorilor de droguri pot fi întâlnite diferite tipuri de tulburări, acestea pot fi ușor depistate de persoanele apropiate, cu care aceștia relaționează. Tulburări asociate frecvent cu probleme legate de droguri, pot fi:
” ▪ tulburări afective precum depresia, tulburarea bipolară și comportamentele suicidare,
▪ tulburări anxioase precum panica, stresul post – traumatic și fobii, de exemplu, fobia socială și agorafobia,
▪ tulburări de personalitate, de exemplu, personalitatea anti- socială, bordqline și narcisistă,
▪ durere cronică asociată cu accidente și afecțiuni medicale,
▪ tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție, tulburarea de conduită și tulburarea opozițional – sfidătoare la tineri.
2.3 Cauzele fizice, psihice si sociale ale consumului de droguri în relația de cuplu
Dependența de droguri este de două tipuri fizică și psihică. Acestea pot cauza probleme pe plan fizic, psihic și social în relația de cuplu, modificând aspecte importante în viața de cuplu.
”Dependența fizică este o stare adaptativă, care are drept consecință apariția de tulburări fiziologice intense din cauza consumului repetat al unui drog și care impune continuarea folosirii substanței pentru a preveni teribilele simptome de abstinență.
Dependența psihică , respectiv necesitatea emoțională dobândită față de consumul unui drog este determinată de un complex de factori de ordin farmacologic, psihologic și social. Modificarea funcțiilor psiho afective sub influența drogului se poate traduce prin stare de bine, relaxare, detașare de preocupările zilnice. Pe un anumit teren psihic, în funcție de factorii genetici, de rezolvare a dificultăților, generând dorința de repetare a administrării și determinând astfel apariția dependenței psihice. În anumite situații, factorii sociali pot fi foarte importanți: lipsa de informați, deformarea realității.”
Psihicul uman poate oferi o multitudine de reacții și poate reacționa la stimuli interiori și exteriori, în funcție de evoluția sa în mediul socio-cultural al fiecărui individ.
Cauze sociale:
”Istoricul familial de utilizare a substanțelor narcotice. Un individ ai cărui părinți consumă alcool sau droguri , are un risc de 3 ori mai mare să dezvolte dependența la un moment dat.
Viața familială dezorganizată: familiile în care există diferite conflicte sau abuzuri fizice, stres psihic intens, au un risc mare de a consuma droguri.
Accesul la diferite droguri: procurarea relativ ușoară, traficul liber de droguri, anturajul nepotrivit, toleranța crescută a comunității contribuie la apariția abuzului de droguri.
Publicitatea prin media a alcoolului, țigaretelor sau drogurilor. Există mentalitatea că utilizarea drogurilor este la modă.”
Cauze de ordin personal:
Factorii genetici: persoanele consumatoare de droguri au de multe ori un istoric familial de consum de drog sau alcool. Există studii medicale care demonstrează că există factori de ordin genetic care împreună cu factorii de mediu duc la apariția consumului de droguri.
Tentația: curiozitate asupra senzațiilor oferite de aceste substanțe narcotice, anturajul prost ales care este un inamic puternic, informațiile eronate din media care stimulează curiozitatea.
Tipuri de personalitate: consumatorii care au avut un comportament rebel în adolescență, care prezintă sentimente de vinovăție sau eșec au o predispoziție la consumul de drog. Dorința de trăirea unor senzații diferite.
Motivele pentru care o persoană începe consumul de droguri sunt dintre cele mai diverse, și anume: din curiozitatea de a încerca ceva nou de cele mai multe ori influențat de anturaj, acest lucru întâmplându-se frecvent în cazul petrecerilor, moment în care viața lor se schimbă, mulți dintre cei care experimentează consumul devin dependent. Alții încep consumul în cele mai dificile momente ale vieții prin care ei trec, exemplu: individual se confruntă cu probleme în familie, este dat afară de la locul de muncă, moartea unei personae dragi, aflarea unui diagnostic, istoricul familial de utilizare a substanțelor narcotice influențează dependență, un individ ai cărui părinți consuma droguri sau alcool, este mai predispus la dezvoltarea dependenței.
Psihologia consumatorului de droguri
Consumatorii dezvoltă o psihologie aparte, au un stil propriu de a-și justifica consumul de droguri. Profilul consumatorului de droguri e cel al unei persoane care are o structură labilă și vulnerabilă, care nu a putut face față diferitelor situații de viață cu care s-a confruntat și astfel se refugiază în consumul de droguri pentru confortul psiho – afectiv.
Toxicomanul, precizează psihologul Mirela Zivari :este dependent de altul și manifestă teamă de abandon. Persoanele foarte apropiate îi pot oferi aprobare și confirmare, aspecte căutate în mod constant de către cei care nu au sens al identității de sine.
2.4 Rolul consilierului în problematica asociată consumului de droguri în relația de cuplu
”Consilierea reprezintă o componentă foarte importantă a tratamentului bazate pe ședințe de consiliere. Există o multitudine de tehnici de consiliere – individuală, de grup, în afara instituției și rezidențiale – planificate pe termen lung sau scurt – obiectivele globale ale consilierii fiind strâns legate de schimbări la nivelul comportamentului de consum de droguri și de perfecționări într-o serie de segmente ale activității personale și sociale, includ cele ale relațiilor de familie, de cuplu, ale încadrării în muncă și ale comportamentului antisocial.”
Abraham Pavel definește consilierea ca un proces procesul prin care o persoană, numită consilier, parcurgând procedura de investigare, conceptualizare, soluționare și implementare, oferă uneia sau mai multor persoane – numiți – beneficiari, pachete de soluții pentru problemele specifice (sub formă de proiecte, programe), împreună cu asistență tehnică necesară implementării acestora și trainingul de specialitate pentru siguranța viabilității și derulării în continuare a programului/ proiectului de către clienți prin forțele proprii.
Cele mai bune programe conțin o combinație între ședințe de consiliere și alte servicii sociale, care să satisfacă nevoile fiecărui beneficiar în funcție de vârstă, cultură, rasă, locuință, abuz psihic sau emoțional.
Comportamentul instabil al consumatorului este punctul din care trebuie preluat de psiholog ”pentru că tinde să cadă în patologie: dacă la început drogul este utilizat pentru a depăși stările de depresie, de îndoială, incertitudine, sentimentele de incapacitate, neînțelegere și insatisfacție, chiar dezamăgire, odată cu trecerea timpului acest comportamentse stereotipizează, recidivează, individul ajungând nu numai la o dependență psihosocială de drog, conceput ca unică soluție, ci și la dependență fiziologică.”
Teoriile cognitiv comportamentaliste, ”au în vedere intervenția și schimbarea comportamentală. Prin aplicarea acestor teorii a avut loc în sfera psihologiei clinice, în cazuri de depresie, anxietate sau atac de panică. Teoriile comportamentaliste pornesc de la separarea clară între minte și comportament. Potrivit acestor teorii, comportamentul este învățat fie ca urmare a formării unui reflex condiționat descoperit Pavlov, fie ca urmare a condiționării operante autor fiind Skiner, fie ca urmare a învățării sociale descoperit de Bandura. Din perspectiva abordării cognitiv comportamentaliste, evaluarea finală a unui program nu se reduce doar la indicatori de tipul ratei de recidivă, ci și la indicatori de stabilitate a locului de muncă, viața familială etc.”
Durnescu I. definește teoria intervenției centrate pe sarcină ca fiind o intervenție de scurtă durată asupra problemelor cu care se confruntă clientul. Un alt aspect important este identificarea cauzelor. Ceea ce interesează este ce anume cauzează menținerea problemei, nu cauzele primordiare. Urmând planificarea sarcinilor, să fie simple, clare, practice și realiste. Apoi implementarea sarcinilor, rolul asistentului social fiind de a încuraja clientul. Ultima etapă, evaluarea modului de îndeplinire a sarcinilor. Intervenția centrată pe sarcină este eficientă în lucrul cu persoanele raționale și care au probleme concrete sau practice.
Teoria centrată pe rezolvarea de probleme, cei mai mulți consumatori au o multitudine de probleme personale și sociale. În sensul acestei teorii, problema este definită ca fiind o dificultate temporară ce depășește capacitățile și resursele clientului. ”Un aspect foarte important al acestui model teoretic ce face ca teoria să fie mai apreciată de asistenții sociali este implicarea activă a clientului în identificarea problemelor, a resurselor și soluțiilor posibile. Rolul asistentului social este de a orienta procesul și a-l susține pe client, însă cel care trebuie să definească problema, să genereze soluții alternative, să le analizeze și să propună un plan de intervenție este clientul.”
Durnescu I. definește consilierea ”ca un proces de îndrumare a unei persoane (sau a mai multor persoane) de către o alta, specializată într-un anumit domeniu, în scopul îmbunătățiri unui aspect al vieții sale. Este un proces deoarece presupune o interacțiune între două entități: specialistul și persoana (sau persoanele consiliate). Această interacțiune are ca punct de pornire o cerere adresată persoanei specializate de către o alta (sau de către altele). ”
Consilierea și terapia de cuplu sunt activități cu un rol esențial în practica asistenței sociale. Oferă oportunitatea dezvoltării cunoștințelor, dar mai ales deprinderilor și atitudinilor indispensabile celor ce activează în domeniul protecției și asistenței sociale indivizilor și familiilor aflate în dificultate.
”Procesul schimbării cere dezvoltarea în client a unei nevoi de schimbare, iar aceasta trebuie susținută de o relație suportivă. Prin schimbare se desemnează hotărârea clientului de a se schimba, acțiunea de întărire a comportamentelor autentice, care sunt în concordanță cu normele sociale și cele din urmă se asimilează unei reînnoiri de sine.”
Consilierea presupune ca ambele persoane sunt dispuse să aloce timp, energie, să existe dorința de schimbare. Să existe o legătură de încredere între consilier și persoana asistată. Specialistul trebuie să posede cunoștințele necesare acordării sprijinului solicitat de către beneficiar,și să aibă abilitatea de a empatiza.
Consilierea reprezintă ansamblul de metode, tehnici specifice menite să faciliteze schimbări ale comportamentului, eliminarea dependenței psihice și dezvoltarea unor abilități personale care să-l ajute în integrarea socială și personală în relația de cuplu, acolo unde se dorește salvarea relației. Acestea includ: evaluare, informare și consiliere psihologică și socială.
Obiective si metode ale consilierii
Tratamentul are 4 componente: investigația, diagnosticul, prescripțiile și monitorizarea. Investigația este o acumulare de imagini și informații despre client și mediul lui cu alții, personalitatea lui, modul în care privește mediul din care face parte, plăcerile și antipatiile, dorințele și aspirațiile, ambițiile și planurile lui. ”Diagnosticul se referă la tot ceea ce s-a obținut de la client și a fost organizat într-o formă care să permită stabilirea unor obiective. Prescripțiile sunt măsuri efective care trebuie luate pentru îndeplinirea scopurilor stabilite. Monitorizarea este procesul prin care comportamentul unei persoane. Este evaluat prin prisma eforturilor depuse de acesta pentru a funcționa acceptabil în comunitate și pe baza căruia se decide încheierea sau nu a tratamentului, a urmării corecționale.
Principii de lucru cu persoanele consumatoare de droguri, consilierea individuală și de cuplu, sunt următoarele:
Consilierea individuală de scurtă durată: se axează pe reducerea sau stoparea comportamentului de risc, adică pe diminuarea sau pe oprirea abuzului de substanțe ilicite. Acest tip de consiliere se adresează și segmentelor a căror funcționare cognitivă este afectată de această problemă. Prin accentul său asupra obiectivelor de ordin comportamental și mecanismelor de luptă împotriva drogurilor.
”Terapia cognitiv-comportamentală de lungă durată: se ghidează după principiul conform căruia comportamentul indezirabil poate fi schimbat prin expunerea clară a celui dezirabil și prin oferirea de oportunități și recompense pe măsură ce subiectul se apropie de atingerea obiectivelor schimbării. Terapia urmărește să-i internalizeze individului trei tipuri de control: al stimulilor, al impulsurilor și control social.
Scopul principal al consilierii este de a-i ajuta pe clienți să conștientizeze că au libertatea de a-și construi propriul destin dar și responsabilitatea pentru propriile acțiuni.
Demersul terapeutic pune accentul pe tehnicile de restructurare atitudinală, apelând la principiile învățării pentru a obține schimbări ale comportamentului. Rezolvarea de probleme reprezintă o latură importantă a tratamentului
Consilierii existențialiști ajută clienții să facă față anxietății inerente alegerilor și să accepte ideea că destinul lor nu este determinat din afară, de anumite forțe.
Consilierea centrată pe persoană a fost dezvoltată de Carl Rogers. Urmărind, pe scurt, traseul acestuia vom înțelege mai bine această teorie asupra personalității umane, dar și asupra modalității de a înțelege și de a realiza consilierea.
”Scopurile procesului de consiliere
Creșterea conștiinței de sine;
Asumarea graduală a propriilor experiențe și rezolvarea afacerilor ”neîncheiate” din trecut;
Dezvoltarea abilităților și valorilor care să satisfacă propriile nevoi fără a viola drepturile altora;
Asumarea responsabilității pentru propriile acțiuni;
Mutarea suportului personal din exterior în interior;
A deveni mai apt să ceri ajutor și să oferi ajutor”
Principiul de bază al psihoterapiei cognitiv – comportamentală se referă la faptul că stările negative, cum ar fi depresia, anxietatea, panica, iritarea, precum și comportamentele dezadaptative au la bază modul in care oamenii gândesc despre ei înșiși, despre lume, despre viitor.
Terapia de grup: centrată pe ideea abstinenței de la substanțe, utilizează drept instrumente abilități sociale, relații și elemente educaționale.”.
Implicarea partenerei în ședințele de consiliere este importantă pentru beneficiar, atunci informațiile oferite și dedicarea acesteia față de planul de tratament pot contribui la succesul tratamentului. Multe programe oferă consiliere de cuplu, vizând obiectivul modificării comportamentului celor doi. Un aspect emoționant legat de lucrul cu cuplurile constă în faptul că partenera de viață a persoanei consumatoare este codependență de beneficiarul care consumă droguri.
Arthur W. definește codependență, drept o dependență emoțională de persoana care are o problemă legată de droguri. Persoanele iubite dau dovadă de neputință și de pierdere a controlului, sub aspectul atașamentului de persoana care are probleme legate de droguri.
Partenera/ partenerul care își iubește prietenul chiar și atunci când el dintr-un motiv sau altul începe acest drum al consumului de droguri, îi rămâne alături, și va căuta metode prin care să-l ajute să renunțe la droguri. Este important ca el să nu piardă capacitatea ei de sacrificiu, timpul pe care îl acordă și încrederea ei.
Principii care stau la baza terapiei cognitiv – comportamentală:
♦ Principiul cognitiv – este esențială interpretarea datelor și nu evenimentelor în sine,
♦ Principiul comportamental – modul în care acționăm are o influență hotărâtoare asupra gândurilor și emoțiilor noastre,
♦ Principiul ”aici și acum” – este mai util să ne axăm pe procesele curente decât asupra trecutului.
O metodă folosită de consilieri în lucrul cu beneficiarii consumatori de droguri este planificarea timpului, pentru a-l ajuta pe client să-și structureze săptămâna în jurul acestor activități care încurajează progresul în vederea atingerii scopurilor tratamentului. Obiectivul este structurarea timpului în așa fel încât să se evite ocaziile de a relua comportamentul anterior de utilizare a drogurilor. Figura 1.2 ilustrează cum arată o planificare a timpului.Activitățile pe care le pot face dacă sunt plictisit sau stresat și care mă vor ajuta să mă simt mai bine.
Ziua săptămânii ______________
Figura 1.2. Exemplu de program pentru structurarea timpului beneficiarului”
_____________________________________________________________________
Arthur W. afirmă că acest plan se va transforma treptat într-un plan – tratament care va fi adaptat în mod regulat. ”Trebuie evaluată periodic eficiența acestui plan sub aspectul structurării timpului clientului. Consilierul va reflecta asupra acestor rapoarte, după care poate sugera adaptări ale planului pe baza recomandărilor.”
Cap. III Metodologia cercetării sociologice
3.1 Cadrul central al cercetării
Tema lucrării mele vizează impactul pe are l-a avut consumul de droguri a unui partener, asupra relației de cuplu, schimbările care au apărut în relația de cuplu. Un alt aspect urmărit în cercetare sunt cauzele începerii consumului de droguri și influența negativă pe care consumul de droguri o are asupra relației. Am cercetat pe de-o parte, analizarea și identificarea motivelor pentru care partenera/partenerul persoanei consumatoare a rămas în relația de cuplu, iar pe de altă parte identificarea motivelor care au dus la instabilitatea relației de cuplu, la dezechilibrul relației și în final la ruperea relației.
Instrumentul cercetării a fost aplicat în cadrul centrului de adicții C.A.I.A din cadrul spitalului Alexandru Obregia din București, unde sunt înscrise 420 de persoane majore, consumatoare de droguri, care se află pe tratament cu substitut de metadonă, sunt înscriși atât persoane de sex masculin, cât și de sex feminin, iar o parte dintre aceștia fac consiliere individuală, de grup sau de cuplu, după caz.
Cadrele specializate care țin contactul și evidența persoanelor dependente de droguri, înscrise în acest program sunt: asistentul social și psihologul care au ca scop corectarea comportamentului disfuncțional (în viața de familie, de cuplu, în societate) prin conștientizarea efectelor nocive pe care consumul de droguri o au asupra organismului, psihicului, relațiilor exterioare, dinamizarea relațiilor cu mediul de suport și comunitatea, consilierea individuală și de cuplu; medicul care are rolul de a monitoriza starea fizică a individului și creșterea sau scăderea corectă a dozei, după caz.
3.2 Obiectivele cercetării
Identificarea factorilor favorizanți ai apariției consumului de droguri la partenerii relației de cuplu.
Identificarea motivelor partenerei/ partenerului de a continua relația de cuplu cu persoana consumatoare de droguri.
Analiza factorilor care duc la deterioararea relației de cuplu, în care un partener consumă droguri.
3.3 Universul cercetării
Descrierea subiecților investigați
Subiecții investigați sunt beneficiarii serviciilor oferite de către echipa multidisciplinară a Centrului de Adicții Caia din cadrul spitalului Alexandru Obregia. Persoanele chestionate sunt adulți, de sex masculin, cu vârste cuprinse între 25 – 35 de ani, care au o relație de concubinaj sau au ieșit de curând din relația de cuplu, ei fiind partenerii consumatori de droguri.
Cercetarea s-a derulat pe o perioadă de aproximativ 2 luni, începând de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii mai. Subiecții intervievați sunt în număr de patru, de sex masculin, dintre care L.I. (este căsătorit și are 2 copii), I.D.(a ieșit dintr-o relație de cuplu de 7 ani), C.D. (se află într-o relație de 7 ani) și C.A. (a ieșit dintr-o relație de 2 ani). Studiile de caz ale celor 4 subiecți intervievați au fost făcute pe baza unui interviu semi structurat (Anexa nr.1). Au fost selectați indivizi care se află încă în relația de cuplu, cât și cei care au ieșit din relația de cuplu, unde consumul de droguri a fost unul dintre motivele principale care a dus la ruperea relației. Timpul acordat a fost de 60 de minute, iar în unele cazuri și mai mult. Subiecții se află pe tratament cu substitut de metadonă. Informațiile au fost obținute în urma aplicării interviului semi-structurat. Subiecții au fost deschiși, și nu au prezentat nici un fel de reticiență. Interviurile au fost făcute în zile diferite pe o perioadă de aproximativ 2 luni.
Descrierea instituției din care fac parte specialiștii și beneficiarii serviciilor de
consiliere pe adicții
În prezent centrul este condus de șeful biroului de Combaterea a Crimei Organizate, sect. 4. La centrul de adicții Caia vin persoane dependente care doresc să se înscrie în programul de reabilitare care le oferă tratament cu substitut de metadonă și ședințe de consiliere. În acest program sunt înscrise 420 de persoane dependente de droguri. Sunt persoane înscrise în acest program de 7 ani, mergând în paralel cu tratamentul de metadonă și cu ședințele de consiliere. Acestora li se acordă o atenție mult mai mare întru-cât sunt expuse recidivei.
3.4 Ipoteze
Cu cât dependența psihică, socială, economică sau fizică a persoanei fața de partenerul dependent de droguri este mai mare, cu atât partenera nu va ieși din relația de cuplu.
Dacă în relația de cuplu există: disfuncționalități în plan afectiv/ comportament neglijent/ agresiv/ indiferență față de partenera de cuplu/ lipsa comunicării/ izolarea față de restul lumii/ atunci există probabilitatea ca cei doi parteneri de viață să se despartă.
3.5 Operaționalizarea conceptelor
Definirea termenilor utilizați.
Biopsihosocial: ”un model în care se consideră că apariția unui probleme legate de droguri este cauzată de interacțiunea dintre factorii biologici, psihologici și ai mediului social.”
Drog: termenul de drog este definit de Organizația Mondială a Sănătății, ”ca a cea substanță care, odată absorbită de un organism viu poate modifica una sau mai multe funții ale acestuia.”
Sevraj: sindrom specificitate pentru substanța psihoactivă respectivă, urmând încetării
uzului masiv.
Toleranță: pentru intoxicare este necesară mai multă substanță, sau prin uz continuu sau masiv – aceeași cantitate de drog produce un efect mai mic.
Dependență: nevoie psihologică sau fizică de a continua luarea substanței.”
Asistență socială: „Legea 47/2006: asistența socială reprezintă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, prin autoritățile administrației publice centrale și locale, colectivitatea locală și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.
Consilierea: ”reprezintă o componentă foarte importantă a tratamentului. Există o multitudine de tehnici de consiliere – individuală, de grup, în afara instituției și rezidențiale – planificate pe termen lung sau scurt – obiectivele globale ale consilierii fiind strâns legate de schimbări la nivelul comportamentului de consum de droguri și de perfecționări într-o serie de segmente ale activității personale și sociale, includ cele ale relațiilor de familie, de cuplu, ale încadrării în muncă și ale comportamentului antisocial.”
Cuplul consensual: ”este definit ca o alianță liber consimțită între două personae în scopul satisfacerii reciproce a unor trebuițe spiritual communicative, erotico – sexuale, afetogene, utilizâd în comun sau individual aceleași resurse într-un menaj comun.”
Emoția: ”este acea reacție globală, intense și de scurtă durată a organismului la o situație neașteptată, însoțită de o stare afectivă de tonalitate plăcută sau neplăcută.”
Dragostea: ”reprezintă sentimentul pozitiv prin excelență, cel care, atunci când este simțit, conferă o stare de bine și de securitate, menține bucuria și speranța. Este vorba despre o emoție socială a cărei sursă este programată genetic, dar care trebuie să respecte anumite condiții pentru a crește și a ajunge la manifestarea ei matură.”
Dependeța psihică: se manifestă atunci când partenera se poate simți ”pierdută” fără el, că încetează a mai exista dacă el nu ar mai fi lângă ea, are o stimă de sine scăzută, se ține agățată de partener.
Dependența socială: se realizează în momentul in care partenera persoanei dependende nu face nimic fără el, nu iese singură sau împreună cu alți prieteni, se integrează destul de greu.
Dependența economică: atunci când ea nu se poate descurca singură din punct de vedere financiar, nu are unde să locuiască, nu are un venit sigur.
Dependența fizică: există atunci când partenera nu își poate imagina viața fără el, dorește ca el să fie omniprezent în viața ei, atât din punct de vedere al prezenței fizice cât și al relațiilor intime
3.6 Metode și tehnici de cercetare
Tipul de cercetare pe care l-am ales este de tip calitativ, mi-a permis studierea
unor aspecte ale realității sociale, psihologice și culturale ale subiecților. Metoda folosită studiul de caz, iar ca instrument interviul semi structurat (Anexa 1).
De asemenea, cercetarea de față este atât de tip descriptiv, ceea ce înseamnă o explicație de tip teoretic supra fenomenelor observate , descrierea fiind primul fenomen de cunoaștere, cât și explicativ scopul constând în verificarea relațiilor dintre fenomene și aflarea cauzalității.
Tema consumului de droguri în relația de cuplu a impus studierea subiecților într-un mediu relativ natural, respectiv în instituția la care sunt înscriși pentru tratamentul cu metadonă.
Am ales studiul de caz ca metodă deoarece permite o mai bună culegere a datelor. Septimiu Chelcea afirmă că studiul de caz este o metodă calitativă utilizată în specialiști în științele socio – umane prin care se studiază indivizii și acțiunile acestora în mediul lor de viață, având la bază interviul semi structurat, care are o durată de 60 de minute și itemi ce ating viața de cuplu a consumatorului în relația cu partenera sa. Ținând cont de obiectivele pe care mi le-am propus și ipotezele stabilite, consider că interviul semi structurat (Anexa 1) este tehnica care îmi permite realizarea lor deoarece prin flexibilitatea ei îmi permite observarea atitudinilor și credințelor respondenților față de consumul de drog și relația de cuplu. Interviul îmi dă posibilitatea colectării unor răspunsuri detaliate și argumentate.
Interviul ”este o tehnică de cercetare prin care se obține, prin întrebări și răspunsuri, a
informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socio – umane. ”
Instrumentul de cercetare este interviul structurat format din itemi ce vizează date
factuale despre vârstă, locul de proveniență, dependență, perioada de consum , factori de stabilitate și dezechilibru în relația de cuplu etc.
3.7 Prezentarea și analiza studiilor de caz
Studiu de caz I
Date generale ale consumatorului;
L.I. în vârstă de 35 de ani, din București. Este căsătorit cu L.V. de 4 ani și au 2 copii. A terminat o școală profesională, profil mecanic. Are un frate mai mare cu 2 ani, care a absolvit o școală de croitori, și care în prezent este plecat in Cipru. Țin legătura destul de des, și se înțeleg bine. L.I. consumă droguri de 10 ani. Din cauza consumului și-a pierdut vederea la ochiul stâng, neglijând acest aspect.
Relația de cuplu și consumul de droguri, cauze – efecte;
Pe soția lui a cunoscut-o în urmă cu 8 ani. Cu 2 doi ani înainte să o cunoască pe L.V. consuma droguri ocazional. El afirmă că a încercat pentru prima dată la o petrecere, influențat fiind de prietenii lui. Nu era informat suficient de bine asupra efectelor nocive ale consumului de stupefiante, neavând un exemplu negativ a unui consumator. Prima data a încercat heroină. El nu credea la momentul respectiv că va deveni dependent și că poate ține sub control situația.
Pe L.V a cunoscut-o la o petrecere, avea o părere bună despre ea, dar își dorea doar o aventură de o noapte, nu ar fi crezut niciodată că ea îi va fi ”un înger protector”, și că îi va deveni soție. La momentul respectiv nu își dorea să formeze un cuplu. Dar în acea noapte, după acea aventură, L.V. a rămas însărcinată. Ea afirmă că nu a dorit să facă avort, și a decis să nu îi spună despre sarcina lui L.I, el a aflat după câteva luni după ce născuse. Ea a mers la serviciu până în ziua în care a născut. Ea lucra ca vânzătoare la un fast-food. În timpul celor 9 luni de sarcina ei s-au văzut ocazional, ea fiind mai plinuță nu se observa sarcina.
În momentul în care a aflat că are un băiețel de 4 luni pe nume Cristi, a avut un moment de negare, nu a crezut că este copilul lui. După câteva luni a făcut testul care a confirmat că este copilul lui. L.V. afirmă că a avut sentimente pentru L.I., și timp de 3 ani de zile a luptat să-l convingă să renunțe la consumul de droguri, și să-l poată crește pe Cristi într-o familie securizantă. În tot acest timp ei nu au format un cuplu.
L.I. devenise dependent de droguri, consuma zilnic. Din cauza dependenței, avea dureri fizice, afirma că nu mai era influențat de anturaj, el își dorea să consume și își procura droguri pentru „a fi un om normal”, singur sau cu alți consumatori. Bani avea de la părinți, de la L.V sau din surse proprii, era angajat la un service auto.. Ea încerca să-l convingă sa renunțe la consum, încerca să-l atragă să stea împreună cu ea și cu cel mic, în tot acest timp el îi vorbea urât, o jignea, se folosea de ea și îi vorbea frumos doar când avea nevoie de bani pentru droguri. Între ei nu exista o comunicare. Ea afirmă că era diferit când nu consuma droguri, îi acorda atenție celui mic, și nu mai era nervos, ea spunea că pentru acele momente îl iubea. L.I. și-a dat seama după multe discuții cu L.V. că trebuie să renunțe la consumul de droguri, a conștientizat că trebuie să pună stop în ceea ce privește consumul.
A fost internat 21 de zile l-a asociația Sf. Stelian, la secția de dezintoxicare. După cele 21 de zile de internare a fost transferat pe tratament ambulatoriu cu metadonă la C.A.I.A. din cadrul spitalului Alexandru Obregia timp de 4 ani. Ei au hotărât să facă nunta în ziua botezului celui de-al doilea copil. El ajunsese să o iubească pe L.V. și să-i fie recunoscător pentru devotamentul ei, pentru dragostea ei, pentru susținerea atât pe plan financiar cât și psihic. A conștientizat că altcineva nu ar fi făcut atât de multe lucruri pentru el. Ea îl însoțește cat se poate de des la tratament. Pentru că nu a avut teste pozitive (nu a consumat droguri), i s-au oferit „zile bonus” (aceste zile constau în administrarea tratamentului acasă), la fiecare trei luni de zile se mai acorda o zi, în prezent se duce 3 zile pe săptămâna Luni, Miercuri și Vineri.
În momentul de față L.I. locuiește împreună cu L.V. și cu cei doi copii în apartamentul părinților lui, aceștia au plecat după pensionare în provincie în județul Giurgiu. În toți acești ani în care el este pe tratament, mărturisește că a mai avut momente în care a recidivat în consumul de droguri influențat de anturaj, dar având o relație stabilă cu L.V. nu i-a fost greu să renunțe de fiecare dată. L.V afirmă că nu a consumat niciodată și nici nu a fost tentată. Nici ea nu știa foarte multe despre droguri dar știa că nu fac bine. Din dragoste pentru el a trecut peste toate momentele dificile provocate de el, din cauza consumului de droguri care nu au fost puține. Multe din neînțelegerile lor erau din schimbarea lui de atitudine, prin comportamentul lui agresiv verbal sau total indiferent față de ea și de cei doi băieți ai lui.
În prezent ea lucrează ca vânzătoare la KFC, iar el este șofer la o firmă. Programul lor este în contratură, astfel încât copiii să nu fie singuri. Când ea are liber, merge cu L.I. la tratament.
Intervenții ale cadrelor specializate,
El dorește să continue acest tratament pe metadonă, iar la un moment dat să poată renunța definitiv și să poată încheia acest capitol din viața lui, care l-a afectat pe plan fizic și psihic.
Afirmă că nu face ședințe de consiliere, dar nici nu refuză ideea. L.V susține ca ar dori să facă consiliere de cuplu, și este convinsă că i-ar ajuta într-o mai bună funcționare a relației.
Concluzii
L.I este un fost consumator de droguri, în prezent este pe metadonă, dar a mai avut recidive în consumul de droguri. Relația de cuplu pe care o are cu L.V. și cei doi copii este o resursă importantă în a reuși să iasă din lumea aceasta a drogurilor. Cauzele pentru care el a început consumul de droguri sunt de ordin social (lipsa de informare, anturajul) și de ordin personal, tentația, curiozitatea asupra senzațiilor sau efectelor pe care aceste droguri le au asupra persoanei. Consumul de droguri i-a deteriorat sănătatea fizică: pierderea în greutate, pierderea vederii la ochiul stâng. Afirmă cu relația cu L.V. l-a salvat, i-a dat speranțe și l-a susținut. Relația lor conjugală a trecut de impactul consumului de droguri asupra relației.
Studiu de caz II
Date generale ale consumatorului;
I.D. are vârstă de 31de ani. Locuiește în București. Consumă droguri de 10 ani, susține că a început ocazional, pentru a trece peste momentele dificile. A terminat liceul Mihai Bravu, profil construcții. A obținut o diplomă de barman-ospătar. În prezent lucrează ocazional cu un prieten la diferite lucrări de amenajări interioare. A ieșit de 2 ani dintr-o relație care a durat 7 ani.
Relația de cuplu și consumul de droguri, cauze – efecte;
Cauza principală pentru care el spune că a început consumul de substanță au fost certurile cu mama lui. El afirmă că mama lui consuma zilnic alcool, certurile și neînțelegerile apăreau când mama lui I.D. se afla sub consumul de alcool.
Timp de 2 ani a consumat ocazional heroina. În perioada aceasta a cunoscut-o pe Geanina care urma să-i devină soție. I.D. a hotărât să-i spună de consumul lui ocazional după câteva luni de relație. Ea l-a susținut încă 6 ani, timp în care el a devenit dependent. Ea rămânându-i alături susținându-l moral, financiar. Ei s-au mutat la Constanța timp de 4 luni, timp în care au muncit ca ospătari. Ea dorind ca el să fie departe de droguri, de anturaj și de certurile cu mama lui. În toată această perioadă I.D. nu a consumat. Au revenit în București moment în care au început certurile cu mama lui și consumul de droguri.
După ceva timp părinții lui s-au hotărât să se mute la Ploiești. Atunci mama lui a renunțat parțial la consumul de alcool, adică consuma mult mai rar. I.D a rămas împreună cu Geanina în apartament, unde mai locuia și fratele cu soția lui. Aveau o relație bună.
Influențat de Geanina s-a înscris în programul de reabilitare cu substitut de metodă. Reușind astfel să renunțe la consumul de heroină. El afirmă că o iubea foarte mult, și din dragoste pentru ea dorea să se ”vindece”. Ea văzând schimbările lui în bine, adică petreceau mult mai mult timp împreună, comunicau mai des, vorbeau despre orice, și dorința lui de a renunța, relația lor era într-un continuu progres. Au început pregătirile pentru nuntă, după o abstinență de droguri de 8 luni.
Urmează un moment dificil din viața lui, pe care nu-l înțelege nici în momentul de față. În toiul pregătirilor de nuntă care erau aproape pe sfârșite, exceptând costumul de ginere și verighetele. I.D. povestește că înainte cu o lună de data nunții pe care o stabiliseră împreună, culcându-se seara, ea îi spune: ”Abia aștept să-ți devin soție”. Dimineața a plecat la muncă și nu s-a mai întors, fără a da nici o explicație.
I.D. afirmă că a fost distrus, nu știa cum să reacționeze, nu înțelegea de ce a procedat așa, era dezorientat, știa doar că o iubește și nu știa ce se petrecuse în mintea ei, de ce luase această decizie fără nici o explicație.
El a început din nou consumul de droguri, renunțat la tratament. Timp de 2 ani în viața lui nu a mai fost loc pentru nici o altă femeie, în mintea lui existând doar consumul de droguri și Geanina. El spune că fratele și cumnata lui i-au fost alături, încercau să-l convingă că nu e bine ceea ce face. I.D. afirmă că era conștient că aveau dreptate dar nu-i păsa.
De două lună este din nou pe metadonă la spitalul Caia din cadrul spitalul Alexandru Obregia. Este convins că își dorește o familie și să poate fi capabil să renunțe și la tratamentul cu metadonă. În prezent face consiliere ocazional, a făcut 2 ședințe de consiliere de grup fiind obligatoriu.
Intervenții ale cadrelor specializate,
I.D este înscris în programul cu substitut de metadonă, însă nu participă săptămânal la o ședință de consiliere, este necesară identificarea problemelor de ordin psihic și emoțional, datorate consumului de droguri și perioadei de suferință după despărțirea de Geanina, de persoana cea mai importantă din viața lui, de acceptarea acestui fapt, de împăcarea cu trecutul și trăirea prezentului. Oferirea unui suport informal asupra consecințelor consumului de droguri în relația de cuplu, viața socială, efectele nocive asupra organismului.
Concluzii
I.D este un consumator care a avut două momente de cumpănă în viața lui, momente în care a început să consume droguri, pentru a putea trece peste ele, afirmă el. Cele doua momente din viața lui au fost transformate de subconștientul lui în motive perfecte pentru a începe consumul de stupefiante. Primul motiv este consumul de alcool al mamei lui și certurile cu aceasta, iar cel de-al doilea motiv este acela când în pragul pregătirilor de nuntă Geanina l-a părăsit. Drogul este un factor perturbator al relației, consider că Geanina a dorit relația de cuplu cu I.D, însă instabilitatea comportamentală a lui și neîncrederea ei că el va renunța definitiv la consumul de droguri (în relația lor de cuplu au fost câteva momente în care el a recidivat în consum), aceste momente au determinat-o pe Geanina să i-a această hotărâre de a nu se căsători.
Studiu de caz III
Date generale ale consumatorului;
C.D. în vârstă de 29 de ani. Locuiește în București. Se află într-o relație de 7 ani cu R.A. C.D. lucrează de doi ca taximetrist, afirmă că-i place meseria de șofer. A terminat facultatea de Politehnica, profil metalurgie. Locuiește împreună cu R.A. în vârstă de 25 de ani și cu părinții lui într-un apartament cu 3 camere. Se află sub tratament cu substitut de metadonă împreună cu R.A la Centrul de Adicții C.A.I.A.
Relația de cuplu și consumul de droguri, cauze – efecte;
C.D. afirmă că este îndrăgostit de R.A., spune că au trecut prin multe momente dificile, și că niciodată nu au fost despărțiți. El a încercat pentru prima data în urmă cu 6 ani, consumul de droguri, împreună cu alți doi prieteni, care erau consumatori. C.D. afirmă că era din pură curiozitate, a încercat consumul de heroină. R.A. nu știa despre acest lucru, timp de un an a consumat ocazional. R.A povestește că nu și-a dat seama nici un moment de faptul că C.D consuma uneori, se purta la fel ca până atunci. Ei petreceau timpul liber împreună, găteau, se plimbau. R.A nu a lucrat niciodată, are un atestat de coafeză, făcea coafuri la cerere, însă nu lucrează într-un salon. A terminat liceul Hermes, profil economic. R.A nu are o relație apropiată cu părinții lui C.D., și afirmă că uneori sa mai ceartă, dar nu îi bagă în seamă.
R.A . a aflat de consumului lui C.D. de la prietenii acestuia. Spune ca simțit o tristețe și nu credea ca bărbatul pe care ea îl iubește. A încercat să vorbească cu el, însă el nu a recunoscut.
După o perioadă au apărut unele certuri cu R.A. din cauza acestui aspect, el a recunoscut, ea îl întreba cum se simte, îi spunea că îi va fi alături și că-l va ajuta să nu mai consume. C.D afirmă că de căte ori se certa cu R.A. se ducea și consuma. După 2 ani el devenise dependent. Când și-a propus să facă o pauză, și-a dat seama ca e dependent, fizic nu se simțea bine, avea transpirații, frisoane. Atunci și-a dat seama că este dependent. Atunci lucra ca șofer distribuție produse de patiserie la cofetăria opera. Aceasta era sursa lor de venit.
La un moment dat R.A. a afirmat că dorea să încerce pentru a-l înțelege mai bine pe C.D., acesta nu a fost de acord cu acest lucru. Timp de mai multe luni ea a tot insistat, într-o seara C.D. se drogase foarte mult, a adormit cu capul pe masă, făcând ”bile” pentru trafic, atunci R.A. și-a făcut o țigară din drogurile care erau pe masă. C.D s-a trezit când ea fuma la geam țigara cu heroină. În acel moment a urmat o ceartă, timp de doua săptămâni R.A. nu a consumat deloc, iar după aceste 2 săptămâni ea s-a dus și și-a cumpărat o doză de heroină fără ca el să știe, consumând-o cu un prieten comun. El și-a dat seama că ea ”trăsese”, R.A. îi spunea că va trage pe ascuns dacă el nu o lasă, așa începuse consumul în doi.
În casă au început discuțiile cu părinții lui, care au aflat despre consumul lor, care era vizibil în comportamentul acestora. Cei doi au hotărât să se mute cu chirie, au început momentele dificile, neînțelegerile dintre ei erau tot mai dese, amândoi erau dependenți, aveau dureri fizice, se descurcau destul de greu cu banii.
Au rezistat cu chirie doar 5 luni, după care au hotărât să se întoarcă acasă. C.D. își dăduse demisia pe motiv ca și-a găsit un alt loc de muncă, adevărul fiind altul, că nu mai putea pleca cu mașina de serviciu acolo unde avea el treabă, cei din firmă montase un sistem de supraveghere (GPS).
Acasă au fost primiți bine de către părinții lui, au realizat că au distrus tot în viața lor, relația de cuplu, nu mai avea loc de muncă, după câteva discuții cu părinții lor au hotărât sa intre în acest program de substitut cu metadonă, în prezent fac o dată pe săptămână ședință de consiliere de cuplu cu psihologul instituției, cu Monica la Centrul de Adicții Caia. De aproximativ un an sunt pe metadonă, C.D. lucrează ca taximetrist. R.A. dorește să se angajeze într-un coafor. Ei afirmă că se simt bine, și vor să reducă doza de metadonă cu ajutorul consilierului până se vor simți siguri pe ei. Vorbesc despre o viitoare familie, dorind să aibă și un copil.
Intervenții ale cadrelor specializate,
Psihologul centrului de adicții Caia, pe nume Monica, face consiliere de cuplu o dată pe săptămână Joia cu C.D. și iubita sa R.A. Cei doi consideră că aceste ședințe de consiliere îi ajută atât în relația de cuplu cât și pentru dependența de droguri (ședințele au loc separat). Ei susțin că ședințele cu dna. Monica i-a ajutat atât în relația de cuplu, cât și în prevenirea recidivei în consumul de droguri.
Concluzii
Consumul de droguri le-a afectat relația dintre ei și societate (locul de muncă, grupul de prieteni), au renunțat la multe din lucrurile pe care le făceau, iar prioritar fiind consumul de droguri și procurarea acestora. Relația lor de cuplu a reușit să depășească momentele dificile provocate de consumul de droguri, relația lor era bazată pe atașamentul unuia față de celălalt, pe trăirea unor sentimente puternice de iubire, și dependența emoțională. Ședințele de consiliere i-a ajutat în conștientizarea efectelor nocive pe care drogul le are atât pe plan fizic, psihic și social.
Studiu de caz IV
Date generale ale consumatorului;
C.A. în vârsta de 28 de ani, a absolvit ca facultatea Ase-ul, este bucureștean și locuiește în zona Dristor împreună cu părinții lui. Are o soră care este căsătorită și este medic în Franța. Provine dintr-o familie bună, cu moralitate, mama este pensionară și cu o stare de sănătate nu foarte bună, iar tatăl profesor, părinții lui îl susțin atât pe plan emoțional, cât și pe plan afectiv. A ieșit de curând dintr-o relație de 2 ani cu A.G., dar țin legătura și vorbesc ocazional. Este consumator de aproximativ un an, iar pe tratament este de 3 luni.
Relația de cuplu și consumul de droguri, cauze – efecte;
Timp de 2 ani de zile a trăit o frumoasă poveste de dragoste, afirmă cu certitudine că, consumul de droguri este cauza pentru care ea a ales să pună punct relației.
Este un tip inteligent, cu simțul umorului, care crede cu adevărat că dragostea pură și sinceră poate face minuni în viața unui om. El a început să consume droguri, a încercat pentru prima data heroină, din teribilism, la o petrecere unde nu venise cu fosta lui prietenă. Spune că banii nu erau o problemă. Cunoștea foarte bine efectele nocive pe care consumul de stupefiante îl are, dar nu credea ca el va deveni dependent.
A.G a aflat după trei luni că C.A. consumă droguri, când ea a aflat el era deja dependent, a fost atras în capcana drogurilor. C.A. afirmă că nu ar fi vrut ca fosta lui prietenă să afle, și că avea de gând să se lase, iar relația lor să continue, dar schimbările lui de comportament nu au întârziat să apară, petrecea foarte mult timp cu anturajul lui, nu-i mai răspundea de fiecare dată la telefon, nu mia era la fel de atent cu ea ca și până atunci, nu-i mai acorda foarte multă atenție, când erau împreună el ea mai tot timpul adormit, fără chef de a ieși din casă, el se neglijea. Lucruri pe care ea i le reproșa, el afirmă că era conștient de schimbările care au apărut în relația lor, dar că nu vroia să schimbe nimic, C.A. era atras de consumul de droguri, care pentru el, în momentul acela era prioritar. Vorbește cu regret despre încheierea relației, este conștient ca nu vor mai fi împreună, afirmă că a încercat tot ce este posibil să o recucerească, promițându-i că nu va mai consuma, dar au rămas prieteni, nu se poate obișnui încă cu gândul că nu vor mai fi împreună. Regretă foarte mult faptul că a început consumul de droguri. De la acea petrecere toată viața lui s-a schimbat, relația lui de cuplu, relația cu părinții, relația cu prietenii, totul s-a schimbat, în rău afirmă C.A.
C.A. susține că încă o iubește, știe că a greșit. O respectă și pentru asta își dorește ca ea să fie fericită.
Intervenții ale cadrelor specializate,
C.A. se află pe tratament cu substituit de metadonă. Este sigur că nu va mai consuma droguri, și își dorește să facă ceva și pentru ceilalți consumatori, să-i ajute să se lase de consum. Cunoaște foarte bine fiecare tip de drog și efectele acestora atât pe plan psihic, cât și din punct de vedere psihic. Afirmă că este foarte important să ai o motivație, să găsești susținere și înțelegere.
Face săptămânal ședințe de consiliere, spune că îl ajută atât pentru el. cât și pentru relaționarea cu ceilalți consumatori. Este înscris în acest program cu substitut de metadonă cu cele mai puține pastile. Dna. Monica psihologul centrului, afirmă ca este unul dintre beneficiarii cu care se poate lucra foarte ușor.
Concluzii
Schimbare de comportament a lui C.A., din cauza consumului de droguri, a influențat în mod negativ relația de cuplu, înaintea începerii consumului de droguri C.A. avea o relație minunată cu A.G., însă schimbările vizibile pe care C.A. le avea după începerea consumului de droguri, a dus la disfuncționalități în relația de cuplu, care au dus la deteriorarea relației.
3.8 Concluziile cercetări empirice
Persoanele intervievate sunt cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, de gen masculin care seaflă petratament cu substitut de metadonă la institutul de adicții Caia din cadrul spitalului Alexandru Obregia, cupluri care au reușit sau nu să-și mențină relația de cuplu, atunci când unul dintre parteneri este consumator de droguri. În ceea ce privesc studiile, am intervievat atât persoane consumatoare de stupefiante cu studii universitare, cât și dependenți cu studii primare.
Prima ipoteză ”Cu cât dependența psihică, socială, economică sau fizică a persoanei fața de partenerul dependent este mai mare, cu atât cresc șansele ca partenera să nu părăsească definitiv relația de cuplu”, se validează întrucât în două din cazuri partenera a rămas alături de persoana consumatoare, speranța partenerei a fost motivul determinant al continuării relației. Aflăm din teoria atașamentului, că legăturile afective puternice din cuplu, pot duce la dependența unuia față de partenerul său, și dificultatea părăsirii relației atunci când partenerul (în cazul nostru consumator de droguri), își schimbă comportamentul la modul neglijent, distant , față de partenera sa. Din teoria triunghiulară a dragostei, aflăm elementele care duc la longevitatea relației de cuplu și anume: pasiunea ( dragoste, atracție senzitivă), cunoașterea de sine și a celuilalt (sentimentele de iubire), intimitatea (legătura emoțională). Putem identifica din teoria relației traumatice motivele pentru care ”victima” nu părăsește relația cu consumatorul, astfel încrederea în sine a partenerei se diminuează sau stima de sine este scăzută.
Doi dintre intervievați și-au menținut relația de cuplu. L.V. se află pe tratament cu substitut de metadonă este căsătorit și are doi copii, și este recunoscător soției sale care a luptat pentru ca el să renunțe la consumul de droguri (între ei există o relație de dependență, corelată cu sentimente de iubire, relație de cuplu unită și prin cei doi copii ai lor). În relația de cuplu a lui L.I, momentele frumoase erau atunci când el nu consuma droguri, ea era fericită și uita momentele neplăcute. Sunt de părere că L.V. are o stimă de sine scăzută, din cauza faptului că este mai plinuță, iar păstrarea copilului putea fi o modalitate pentru a-l determina pe L.I să renunțe la consumul de droguri și să formeze împreună un cuplu. Între ei s-a format o relație de codependență, aceasta este definită în general drept o dependență emoțională de persoana care are o problemă legată de droguri. Persoanele iubite dau dovadă de neputință și de pierdere a controlului, sub aspectul atașamentului de persoana care are probleme legate de droguri.
Și C.D. se află în relație cu R.A. amândoi se află pe tratament cu substitut de metadonă, ea a început consumul pentru a-l înțelege mai bine ce simte, un alt motiv mai putea fi și curiozitatea de a încerca un lucru interzis, ducând la dependență (ea a rămas în relație pentru că-i unesc sentimente puternice de dragoste, de dependență financiară, stima ei de sine este scăzută și are sentimentul de siguranță doar în relația cu C.D). R.A nu a lucrat niciodată, ceea ce înseamnă că nu este independentă financiar, ea nu se poate descurca fără C.D. Ea nu iese fără C.D, există o dependeță socială și financiară. Ei merg la ședințele de consiliere, afirmând că aceste ședințe îi ajută, vorbesc despre viitor, relația lor se bazează și pe sentimente de iubire și atașament unul față de celălalt.
A doua ipoteză ” Dacă în relația de cuplu există anumite disfuncționalități, comportament neglijent, agresiv, indiferență față de partenera de cuplu, lipsa comunicării, izolarea față de restul lumii, atunci există posibilitatea ca cei doi parteneri de viață să se despartă”, se validează astfel încât două din cazuri nu au reușit să mențină relația de cuplu după începerea consumului de droguri a partenerului. Aflăm din teoria bio – psiho – socială, cuplurile se destramă atunci când unul sau ambii parteneri nu mai găsesc satisfăcătoare recompensele din interiorul relației în comparație cu cele pe care le-ar dobândii în afara ei. În momentul în care partenera consumatorului, nu mai este mulțumită în relația, care inevitabil s-a schimbat, nu mai consideră că merită să continue relația, nu mai este mulțumită cu noul rol pe care partenerul și-l însușește fără a fi de acord, și anume cel de consumator. Consideră că relația nu mai este satisfăcătoare pentru ea, și alege să se despartă. Teoria investiței ne spune că în momentul în care așteptările unui partener sunt mai mari, apar decepția și dezamăgirea, dezavantajele relației se vor face resimțite, și în în final se va ajunge la sfârșitul relației.
În cazul lui I.D. relația de cuplu nu a funcționat, partenera l-a părăsit înainte cu o lună de data stabilită căsătoriei. Schimbările apărute în relația de cuplu au determinat-o pe ea să i-a acestă hotărâre, I.D. făcuse câteva promisiuni că va renunța la consumul de droguri, însă a recidivat din nou, instabilitatea lui și lipsa de neîncredere, au dus la încheierea relației. Persoanele consumatoare de droguri au de multe ori un istoric familial de consum de drog sau alcool. Există studii medicale care demonstrează că există factori de ordin genetic care împreună cu factorii de mediu duc la apariția consumului de droguri. În cazul lui I.D., certurile frecvente cu mama și modelul negativ al acesteia, consumatoare de alcool, au fost factorii care au dus la începerea consumului de droguri a lui I.D. Geanina a mers în relația de cuplu până acolo unde au hotărât să se căsătorească, însă instabilitatea lui I.D, și recidiva în consumul de droguri, schimbările lui de comportament, lipsa de atenție și a momentelor petrecute în impreună au dus la decizia ei de a pune punct cu 2 luni înainte de data nunți.
Iar în cel de-al doilea caz,C.A. încă își dorește relația de cuplu cu A.G. este conștient ca din cauza schimbărilor de comportament, influențate de consumul de droguri, au dus la ruperea relației. C.A afirmă că nu s-au certat, nu a existat un motiv clar pentru care A.G a decis să pună punct relației de cuplu, el afirmând că aveau o relație frumoasă. Consumul de droguri au dus la disfuncționalități în relația de cuplu, lipsa de comunicare, atitudinea indiferentă față de A.G, lipsa momentelor petrecute împreună, după începerea consumului de droguri au dus la luarea deciziei de către A.G de a părăsi relația de cuplu, care nu o mai împlinea.
Atunci când există depedență de orice tip (socială, economică, fizică sau emoțională), este mult mai dificil ca persoana dependentă să evalueze situația corespunzător , fiecare are o doză de atașament, este problematic atunci când când această doză este dusa la extremă. Sunt persoane care în relația de cuplu ajung să fie dependente de speranță, sperând ca partenerul într-un final să se schimbe. În această situație trebuie evaluat obiectiv partenerul, pentru a vedea în ce măsură acesta se poate schimba întradevăr. Persoana codependentă se poate confrunta și cu o stimă de sine scăzută, care nu face decât săcontinue agonia în relația de cuplu.
Bibliografie
Apfeldorfer G. Trad. De Baltă N., Arta de a cultiva relații durabile, București, ed. Trei, 2007
Abraham P., Comunitatea terapeutica. Metodă de tratament a persoanelor dependente de droguri. Ed. Civitas, Bucuresti, 2006
Abraham P., Introducere în Probațiune,supravegherea, asistență și consiliere a infractorilor condamnați la sancțiuni la sancțiuni neprivative de libertate, București, ed. Național, 2001
Blume A., Consumul și dependența de droguri, ed. Polirom, București, 2011
Batâr, D.,Familia în dinamica societății, ed.universității Lucian Blaga, Sibiu
Balswick J.O și Balswick J. H., Familia, o perspectivă creștină asupra căminului contemporan, Oradea, ed. Casa Cărții, 2009
Benjamin Sadock, Virgiania Sadock, Manual de buzunar Kaplam & Sadock, ed. Medicală, București
Brillon M. Trad de Vasilescu C.L., Emoțiile pozitive, emoțiile negative și sănătatea, București, ed.Polirom, 2010
Ciupercă C., Cuplul modern, Între emancipare și disoluție, Alexandria, ed. Tipoalex, 2000
Chelcea S., Mărginean I și Cauc I, Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, București, ed. Destin, 1998
Chelcea S., Metodologia cercetării sociologice. Metode calitative și cantitative, București, 2001
Chapman G. Trad de Irina M., Cele cinci limbaje ale iubirii, București, ed. Curtea Veche, 2000
Cicu G., Georgescu D., Moldovan A., Concepte de bază privind tulburările datorate consumului de substanțe, ed. Agenția Naționala antidrof, București, 2007
Durnescu I., Asistență socială în penitenciar, Iași, ed. Polirom, 2009
Drăgan J., Aproape totul despre droguri, Ed. Militară, 1994
From E. trad de Suzana Holan, Arta de a iubi, ed. Anima, 1995
Ivan Ilin trad din lb. Rusa Adrian Tănăsescu Vlad, Viața de familie, București, ed.Cartea Ortodoxă, 2009
Lazăr G. Motivație și comportament de risc, București, ed. Niculescu, 2005
Măriucă G, Adelina I, Claudiu L., Valerian D., Dr. Aurora G., Fața nevăzută a drogurilor, ed. Universității, Oradea, 2013
Mitrofan L., Elemente de psihologie socială, București, ed. Sper, 2004
Mitrofan I, Mitrofan N., Elemente de psihologie a cuplului, București, ed. Casa de editură si Presa Șansa, 1996
Mitrofan I., Ciupercă C., Incursiune în psihosociologia și psihosociologia familiei, București, ed. Edit Press Mihaela S.R.L, 1998
Nuță A., Inocență și închipuire, Psihologia relației de cuplu, București, ed.Sper, 2001
Popescu R., Introducere în sociologia familiei, Iași, ed. Polirom, 2009
Rășcanu R, Alcool și droguri: ”virtuți” și capcane pentru tineri, ed. Universității din București
Sillamy N., Dicționar de psihologie, ed. Univers Enciclopedic, trad.Rom.Gavriloiu, 2000
Stancu I., Mic tratat de Consiliere Psihologică și școlară, București, ed. Sper, 2005
Anexa nr.1 Ghid de interviu
Bună ziua, numele meu este Daniela și sunt studentă la facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Realizez o cercetare cu titlul ”Efectele consumului de droguri asupra relației de cuplu”. Doresc sa va adresez câteva întrebări legate de viața de cuplu și efectele consumului de stupefiante asupra relației,aspectele psiho-sociale si economice implicate. Identitatea și răspunsurile dumneavoastră vor fi confidențiale.
Istoria de viață
▪ Date factuale (gen; vârsta; )
Familia ( întrebări referitoare la relațiile cu membrii familiei de origine, resurse)
Relația de cuplu (evoluția cuplului; disfuncționalități ale cuplului; descrierea pe care o face cuplul înainte și după consumul de droguri; nemulțumiri ale cuplului; schimbările apărute pe plan psihologic și social, după începerea consumului de droguri; petrecerea timpului liber)
Educație școlară și ocupație profesională (statutul social și economic, traiectorii școlare și profesionale) ale partenerilor de cuplu.
Istoria consumului de droguri
Traiectoria consumului (debut, perioade de abstinență, reluare)
Consumul de droguri (anturaj,dependențe, factorii favoranții ai apariției consumului de drog)
Tipuri de consum (singur/în grup, excepțional/ ocazional)
Servicii de sprijin specializat (consiliere de grup/ individuală/ de cuplu)
Bibliografie
Apfeldorfer G. Trad. De Baltă N., Arta de a cultiva relații durabile, București, ed. Trei, 2007
Abraham P., Comunitatea terapeutica. Metodă de tratament a persoanelor dependente de droguri. Ed. Civitas, Bucuresti, 2006
Abraham P., Introducere în Probațiune,supravegherea, asistență și consiliere a infractorilor condamnați la sancțiuni la sancțiuni neprivative de libertate, București, ed. Național, 2001
Blume A., Consumul și dependența de droguri, ed. Polirom, București, 2011
Batâr, D.,Familia în dinamica societății, ed.universității Lucian Blaga, Sibiu
Balswick J.O și Balswick J. H., Familia, o perspectivă creștină asupra căminului contemporan, Oradea, ed. Casa Cărții, 2009
Benjamin Sadock, Virgiania Sadock, Manual de buzunar Kaplam & Sadock, ed. Medicală, București
Brillon M. Trad de Vasilescu C.L., Emoțiile pozitive, emoțiile negative și sănătatea, București, ed.Polirom, 2010
Ciupercă C., Cuplul modern, Între emancipare și disoluție, Alexandria, ed. Tipoalex, 2000
Chelcea S., Mărginean I și Cauc I, Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, București, ed. Destin, 1998
Chelcea S., Metodologia cercetării sociologice. Metode calitative și cantitative, București, 2001
Chapman G. Trad de Irina M., Cele cinci limbaje ale iubirii, București, ed. Curtea Veche, 2000
Cicu G., Georgescu D., Moldovan A., Concepte de bază privind tulburările datorate consumului de substanțe, ed. Agenția Naționala antidrof, București, 2007
Durnescu I., Asistență socială în penitenciar, Iași, ed. Polirom, 2009
Drăgan J., Aproape totul despre droguri, Ed. Militară, 1994
From E. trad de Suzana Holan, Arta de a iubi, ed. Anima, 1995
Ivan Ilin trad din lb. Rusa Adrian Tănăsescu Vlad, Viața de familie, București, ed.Cartea Ortodoxă, 2009
Lazăr G. Motivație și comportament de risc, București, ed. Niculescu, 2005
Măriucă G, Adelina I, Claudiu L., Valerian D., Dr. Aurora G., Fața nevăzută a drogurilor, ed. Universității, Oradea, 2013
Mitrofan L., Elemente de psihologie socială, București, ed. Sper, 2004
Mitrofan I, Mitrofan N., Elemente de psihologie a cuplului, București, ed. Casa de editură si Presa Șansa, 1996
Mitrofan I., Ciupercă C., Incursiune în psihosociologia și psihosociologia familiei, București, ed. Edit Press Mihaela S.R.L, 1998
Nuță A., Inocență și închipuire, Psihologia relației de cuplu, București, ed.Sper, 2001
Popescu R., Introducere în sociologia familiei, Iași, ed. Polirom, 2009
Rășcanu R, Alcool și droguri: ”virtuți” și capcane pentru tineri, ed. Universității din București
Sillamy N., Dicționar de psihologie, ed. Univers Enciclopedic, trad.Rom.Gavriloiu, 2000
Stancu I., Mic tratat de Consiliere Psihologică și școlară, București, ed. Sper, 2005
Anexa nr.1 Ghid de interviu
Bună ziua, numele meu este Daniela și sunt studentă la facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Realizez o cercetare cu titlul ”Efectele consumului de droguri asupra relației de cuplu”. Doresc sa va adresez câteva întrebări legate de viața de cuplu și efectele consumului de stupefiante asupra relației,aspectele psiho-sociale si economice implicate. Identitatea și răspunsurile dumneavoastră vor fi confidențiale.
Istoria de viață
▪ Date factuale (gen; vârsta; )
Familia ( întrebări referitoare la relațiile cu membrii familiei de origine, resurse)
Relația de cuplu (evoluția cuplului; disfuncționalități ale cuplului; descrierea pe care o face cuplul înainte și după consumul de droguri; nemulțumiri ale cuplului; schimbările apărute pe plan psihologic și social, după începerea consumului de droguri; petrecerea timpului liber)
Educație școlară și ocupație profesională (statutul social și economic, traiectorii școlare și profesionale) ale partenerilor de cuplu.
Istoria consumului de droguri
Traiectoria consumului (debut, perioade de abstinență, reluare)
Consumul de droguri (anturaj,dependențe, factorii favoranții ai apariției consumului de drog)
Tipuri de consum (singur/în grup, excepțional/ ocazional)
Servicii de sprijin specializat (consiliere de grup/ individuală/ de cuplu)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Efectele Consumului de Droguri Asupra Relatiei de Cuplu (ID: 127672)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.