Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup [629612]

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

1

Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
CAPITOLUL I. PROBLEMATICA PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………… 5
1.1. EVOLUȚIA PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. …………… 5
1.2 DECLINUL SUPRAFEȚELOR DE PĂDURE ÎN ROMÂNIA ………………………….. …………… 13
1.3 REDUCEREA SUPRAFEȚELOR DE PĂDURE ………………………….. ………………………….. …. 15
1.4 ANALIZA TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN PĂDURI DE STAT ȘI ADMINISTRATE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 18
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 23
SISTEMUL DE MONITORIZARE A TRASABILITĂȚII LEMNULUI ÎN PĂDURILE DIN
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 23
2.1 RADARUL PĂDURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. 23
2.2. FUNCȚIONALITATEA SISTEMULUI DE MONITORIZARE A MASEI LEMNOASE …… 24
2.2.1. Aplicația Wood Tracking (WT) ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
2.2.1.1 Aplicația Wood Tracking în scopul obținerii unui cod d e transport (online sau offline). . 29
2.2.2. Aplicația IWoodtracking (IWT) ………………………….. ………………………….. ………………….. 35
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 39
ANALIZA COMPARATIV Ă PRIVIND SISTEMULUL DE MONITORIZARE A MASEI
LEMNOASE ÎN ANII 2017 -2018 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 39
3.1. SUPRAFAȚA PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA DUPĂ IMPLEMETAREA SI STEMULUI DE
MONOTORIZARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 39
3.2.ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND MONITORIZAREA MASEI LEMNOASE ………….. 40
3.2.1 Constatările privind contravențiile în anii 2017/2018 pe cele patru județe …………………….. 40
3.2.2. Constatările privind tăierile ilegale de arbori în anii 2017/2018 pe cele patru județe ……… 41
3.2.3. Constatările privind materialul lemnos confiscat în anii 2017/2018 pe cele patru județe … 42
3.3. Constatările privind contravențiile în anii 2017/2018 ………………………….. …………………….. 45
3.4. Constatările privind tăierile ilegale în anii 2017/2018 ………………………….. …………………….. 46
3.5. Constatările privind masa lemnoasă confiscată fizic în anii 2017/2018 ………………………….. 47
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 48
CONCLUZII ȘI RECOMAN DĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 48
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 50

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

2

EFECTELE APLICĂRII SISTEMULUI WOOD TRACKING ÎN
DIMINUAREA TĂIERILOR ILEGALE
Sabin -Ionuț PRECUP, Liviu HOLONEC
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5,
400372, Cluj -Napoca, România

REZUMAT

Prezenta lucrare are ca scop scoaterea în evidență a efectelor aplicării sistemului s
Wood Tracking privind diminuarea tăierilor ilegale și de a aduce o serie de contribuții de
identificare, prevenire și combatere a fenomenului infracțional din păduri, precum și măsuri
de refacerea a ecosistemelor forestiere afectate antropic. S -a realizat o analiză comparativă
asupra județelor Alba, Bistrița -Năsăud, Cluj și Maramureș privind tăierile ilegale din anii
2017 -2018.
Conform situației identificate privind tăierile ilegale prin aplicarea măsurilor de
monitorizarea Wood Tracking, a lemnului prove nit din pădurile de stat și private, administrate
de către Romsilva sau de către alți operatori privați, s-a constat o evidentă scădere a
volumului total identificat tăiat ilega l.
CUVINTE CHEIE
Wood Tracking, efect, ilegal, infracțiune, sistem

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

3

EFFECTS OF WOOD TRACKING SYSTEM APPLICATION IN THE
DIMINISHMENT OF ILLEGAL CUTTINGS
Sabin -Ionuț PRECUP, Liviu HOLONEC
Univeristy of Agricultural Sciences an Veterinary Medicine Cluj -Napoca, 3 -5 Mănăștur St., 400372
Cluj-Napoca, România

ABSTRACT

The present pap er aims to highlight the effects of the appplication Wood Tracking
system on the reduction of illegal logging and to make a series of contributions to identify,
prevent and combat the criminal phenomenon in forests, as well as measures to restore the
anthropically affected forest ecosystems. A comparative analysis was performed on the
counties of Alba, Bistrița -Năsăud, Cluj and Maramureș regarding the illegal cuts from 2017 –
2018.
According to the situation identified regarding illegal logging by applying measures to
monitor Wood Tracking, wood from state and private forests, managed by Romsilva or other
private operators, there was a clear decrease in the total volume identified illegally cut.

KEYWORDS
Wood Tracking, effect, illegal, infraction, system

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

4

’’Pădurea este eminamente grija zilei de mâine’’
Marin Drăcea
INTRODUCERE

Prin intervenția sa asupra pădurii, omul a ajutat în mare parte la conservarea, apărarea
și regenerarea acesteia, deși sunt situații în decursul timpului care au marcat furia omului față
de pădure, provocând conștient pagube inimaginabile greu de prevăzut și contracarat. „…în
evoluția pădurilor și economiei forestiere a unei țări vine o epocă, mai mult sau mai puțin
lungă, în care poporul respectiv, cu o furie și cu inconștie nță, uneori de proporții uriașe, își
jefuiește și își mutilează singură patrimoniul său forestier, moștenit de la generațiile
anterioare….Numai conștiința forestieră a poporului respectiv în acel moment critic – dacă
există și atât cât există – poate opune stavilă furiei distrugătoare, care apare ca o dezlănțuire
anarhică a elementelor naturii“, istoria se repetă și acest lucru s -a dovedit în timp, așa cum
spunea Marin DRĂCEA, citat de GIURGIU (1995).
Lucrarea de față are ca obiect de studiu efectele aplică rii sistemului Wood Tracking în
diminuarea tăierilor ilegale.
Studiul s -a realizat cu ajutorul materialelor bibliografice și rapoartelor publicate de
Garda Forestieră Cluj.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

5
CAPITOLUL I. PROBLEMATICA PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA

1.1. EVOLUȚIA PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA

România deține pe plan european 6,4 milioane de hectare, care reprezintă aproximativ
27% din suprafața țării. Fondul forestier s -a împărțit în fond forestier proprietate publică și
fond forestier proprietate privată, datorită legilor aplicate privind reco nstituirea drepturilor de
proprietate.
Fondul forestier proprietate publică a statului avea la data de 31.12.1990 o suprafață
totală de 6.341.260 ha. Față de situația din 31.12.1990 fondul forestier proprietate publică a
statului s -a diminuat considerabil ca urmare a aplicării legilor. Suprafața fondului forestier
proprietate publică a statului, administrată de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, la data
de 31.12.2018, este de 3.135.927 ha. ( www.rosilva.ro )

Figura 1. 1. Structura fondului de producție pe forme de proprietate
Sursa: ( www.rosilva.ro )
Suprafața fondului forestier proprietate publică a statului este administrată de către Regia
Națională a Pădurilor – Romsilv a. La data de 31.12.2018 suprafața fondului forestier proprietate
publică a statului este de 3.135.927 ha.
În ceea ce privește fondul forestier proprietate privată, se po t observa în tabelul de mai jos (Tabelul
1.) suprafețele de fond forestier validate și puse în posesie.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

6
Suprafețe de fond forestier proprietate privată Tabe lul 1.

Forma de proprietate Suprafețe de fond forestier (ha)
Validate Puse în posesie
Persoane fizice 1.425.703 1.309.225
Unități administrativ –
teritoriale 968.806 956.956
Unități de învățământ 7.503 7.295
Unități de cult 128.764 123.771
Forme asociative de
proprietate 766.793 750.665
Academia Română 16.692 16.412
Fundația Elias 2.989 2.006
TOTAL 3.317.150 3.166.330
(sursa: www.rosilva.ro )

Tăierile masive din zonele accesibile ( câmpie, dealuri, Figura 1.2) au condus la o distribuție
neuniformă. În perioada anilor 1829 -1930 rezultă că suprafața pădurilor a suferit o diminuare
cu peste 2 milioane de hectare pentru extinderea căilor de comunicație, a terenurilor agricole,
a localităților, etc. O ultimă mare reducere a fodului forestier a avut loc în perioada anului
1920, ca efect a aplicării reformei agrare, în urma căreia s -a defrișat circa 1,2 milioane de
hectare.

Figura 1.2. Structura fondului forestier pe forme de relief
Sursa: (www.roifn.ro )

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

7
Dispariția pădurilor a condus la intesificarea fenomenelor de degradare a solurilor, pe
lângă schimbări climatice majore.
Procentele reduse de împădurire din zona câmpiei se corelează cu secete frecvente și
prelungite, așa cum despăduririle din zona de deal și de col ine, dar și tăierile masive din zona
de munte se corelează cu fenomene de torențialitate și degradare ale terenurilor.
Datorită marii diversități a condițiilor naturale, a bogăției și diversității genetice și
ecologice, pădurile României îndeplinesc un co mplex de funcții de protecție, condiționând,
echilibrul în natură și dezvoltarea durabilă și economico -socială a țării. Pădurile României în
raport cu funcțiile social -economice și ecologice, se structurează în două mari grupe
duncționale, 5 subgrupe și 58 de categorii funcționale.
Cele două grupe funcționale sunt:
1. Grupa I -a – păduri cu funcții speciale de protecție (66%)
2. Grupa II -a – păduri cu funcții de producție și protecție (34%).
Structura pădurilor în raport cu principalele categorii ale funcțiilor sp eciale de
protecție este prezentată în Figura 4.
Sunt reprezentate grafic cele 5 subgrupe, care îndeplinesc următoarele funcții:
ș păduri cu funcții de protecție a apelor: 31%;
ș păduri cu funcții de protecție a terenurilor și a solurilor: 42%;
ș păduri c u funcții de protecție contra factorilor climatici și industriali dăunători: 6%;
ș păduri cu funcții de recreere: 11%;
ș păduri de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier:
10%.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

8

Figura 1.3. Structura fondului forestier pe categorii funcționale
Sursa: ( www.rosilva.ro )

Ponderea ridicată a pădurilor cu destinație specială să îndeplinească funcții de
protecție reprezintă o caracteristică importantă și specială a silviculturii românești. Ea este
justificată prin particularitățile cadrului natural precum și de cerințele ecologice, economice și
sociale specifice țării noastre. Aceasta este motivația faptului că în România s -a ajuns la cea
mai evoluată teor ie și practică a funcțiilor pădurilor și la cea mai avansată și mai modernă
zonare funcțională a pădurilor din Europa. Polifuncționalitatea și intensitatea ridicată a
funcțiilor protective ale pădurilor din România necesită o gospodărire intensivă și difer ențiată
a acestora, după principiile managementului ecologic (Giurgiu, 1993).
Un parametru care oferă informații privind modul de gospodărire al pădurilor, îl
constituie distribuția arborete lor pe clase de vârstă (Figura 1. 4.).

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

9

Figura 1.4. Repartizarea p ădurilor pe clase de vârstă
Sursa: (www.rosilva.ro )

Această structură pe clase de vârstă se caracterizează printr -un deficit de arborete
exploatabile și preexploatabile și un excedent de arborete tinere. Excedentul de arborete
situate în primele trei clase de vârstă (arborete tinere), conduce la constatarea că în ultimele
decenii s -au executat mai multe tăieri de produse principale, în sensul că s -au tăiat mai multe
arborete mature, ajungându -se la acest dezechilibru .
Suprafața pădurilor, în anul 2018 a crescut față de anul precedent cu aproximativ
0,2%, iar volumul de masă lemnoasă recoltată a crescut cu 6,3%.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

10
Evoluția principalilor indicatori silvici în anul 2018 comparativ cu anul 2017
Tabelul 2

Denumirea
indicatorilor
U.M.
2017
2018 Diferențe (±)
anul 2018 față
de anul 2017
Fondul forestier
național (la
sfârșitul anului
2018) – total
Din care:
– Suprafața
pădurilor
ha
6564907
6583065
+18158

ha
6405814
6418213
+12399
Masa lemnoasă
recoltată
Mii m.c.
18315,8
19461,5
1145,7
Suprafața
parcursă cu tăieri
de regenerare a
pădurilor – total
Din care:
– Tăieri rase
ha
177296
181561
+4265

ha
3713
3435
-278
Suprafața
regenerată – total
ha
28032
27043
-989
Sursa: (www.insse.ro )
Fondul forestier național la 31 decembrie 2018 a înregistrat o creștere de
aproximativ 0,3%. Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de pășuni
împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate și a terenurilor
neîmpădurite, stabilite în cond ițiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic).
Suprafața pădurilor reprezintă 97,5% din fondul forestier național.
Suprafața regenerată a scăzut cu 3,5%.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

11

Fondul forestier național, pe regiuni de dezvoltare, la sfârșitul anului 2018

Figura 1.5. Fondul forestier național, pe regiuni de dezvoltare, la sfârșitul anului
2018
Sursa: ( www.insse.ro )
Distribuția fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într -o
proporție însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare CENTRU (19,3% din totalul
fondului forestier) și NORD -EST (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare VEST (16,1%),
NORD -VEST (15,2%), SUD -VEST -OLTENIA (12,4%), SUDMUNTENIA (10,0%), SUD –
EST (8,4 %) și de BUCUREȘTI -ILFOV (0,4%) (www.insse.ro ).
Amenajamentele silvice, întocmite pe o perioadă de 10 ani, pe lângă descrierea
amănunțită a conditiilor pedoclimatice, compun o evidență c lară a arboretelor, dar conțin și o
proiectare a lucrărilor de executat din planurile de amenajament cum ar fi: planul de recoltare
a produselor principale, planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere, planul de regenerare
a arboretelor mature.
Volumul de lemn ce poate fi recoltat este prevăzut de amenajamentele silvice, în
funcție de starea fiecărui arboret, iar inginerii silvici stabilesc în fiecare an, prioritatea și
necesitatea executării lucrărilor prevăzute de planurile de amenajament.
În urma executării acestor lucrări, rezultă produse lemnoase care se clasifică astfel:

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

12
– produse p rincipale – lemnul recoltat din arboretele ajunse la maturitate
sau la vârsta exploatabilității;
– produse secundare – lemnul care rezultă în urma execitării lucrărilor
de îngrijire și conducere a arboretelor tinere (curățiri și rărituri);
– produse de igienă – lemnul care provine din arbori care se usucă în
procesul de normal de eliminare naturală;
– produse din tăieri de conservare – lemnul rezultat în urma unor
lucrări speciale de conservare executate în arboretele cu vârste înaintate.
Pe lângă acestea, mai poate fi recoltat lemnul arborilor afectați de diverși factori
biotici sau abiotici și anume:
– produse accidentale – lemnul arborilor rupți sau doborâți de fenomene
naturale deosebite;
– produse extraordinare – lemnul rezultat în urma unor tăieri legal
aprobate pentru instalarea în păduri a unor obiective de interes și utilitate publică.
–
Masa lemnoasă recoltată, pe reg iuni de dezvoltare, în anul 2018

Figura 1.6. Masa lemnoasă recoltată, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2018
Sursa: (www.insse.ro )

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

13
Cel mai mare volum de masă lemnoasă s -a recoltat în regiunea de dezvoltare
NORD -EST (28,2% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de
dezvoltare CENTRU (21,3%) și într -o proporție mai mică de regiunile de dezvoltare NORD –
VEST (14,0%), VEST (12,8%), SUD -MUNTENIA (9,0%), SUD -VEST OLTENIA (7,4%),
SUD -EST (6,9%) și BUCUREȘTI -ILFOV (0,4%).

1.2 DECLINUL SUPRAFEȚELOR DE PĂDURE ÎN ROMÂNIA

Starea pădurilor reflectă gradul de civilizație al unei țări, influențând direct echilibrul
ecologic, so cial și economic al acesteia (Victor Giurgiu 2010). „ Ele vorbesc precis un singur
limbaj, care spune lămurit cât de conștient este un popor de rosturile sale, cât crede un popor
în propriul său viitor . Starea lor nu se poate im proviza de azi pe mâine ” (Drăcea, 1937).
Declinul suprafețelor ocupate de pădure nu reprezintă o pro blematică recentă, a
ultimilor ani. Istoria ne arată că societatea umană a ales o modalitate greșită de management
al resurselor forestiere încă de timpuriu. Astfel, pînă în anul 1000 î.H. majoritatea pădurilor
Chinei de est au fost defrișate în vederea ex tinderii plantațiilor agricole. Chiar și în Europa
acum circa 2000 de ani grecii și romanii au distrus majoritatea suprafețelor ocupate de pădure
din zona mediteraneană. Ulterior, în Evul Mediu, situația s -a agravat în toată Europa
Occidentală. La nivelul continentelor se apreciază că procentul suprafeței ocupate de pădure
în prezent față de suprafața inițială este destul de scăzut (Bryant, 1997):
 Asia păstrează 25% din pădurile inițiale
 Africa 34%
 Europa cu Rusia 58%
 America de Nord si Central ă 75%
 America de Sud 70%
 Oceania 65%

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

14
În principal putem considera că inițial declinul pădurilor a fost cauzat de: expansiunea
terenurilor agricole, nevoia de terenuri de pășunat, dezvoltarea orașelor și a rețelelor de
drumuri, dezvoltarea navigației, dezvoltarea demografică. Odată cu evoluția societății s-a
ajuns la o situație mult mai îngrijorătoare. Pînă în acest secol, pădurile tropicale au rămas în
mare parte intacte. Între anii 1960 și 1990 au fost defrișate însă 450 de milioane de hectare –
adică 20% din totalitatea pădurilor tropicale (Bryant, 1997 ).
Dacă ne referim, pentru început, la întinderea pădurilor, constatăm că procentul de
împădurire al actualului spațiu geografic al României a scăzut treptat de la aproximativ 80%
din suprafața tării, cât a fost în trecutul îndepărtat (GIURGIU, 1978, 1982, 2004; DONIȚĂ et
al., 1981), la 55 -60% la începutul secolului al XIX -lea (POPESCU – ZELETIN, 1975)
ajungând la circa 27% conform (INS, 2009) (Figura 1.7.).

Figura 1.7. Dinamica procentului de împădurire în România de -a lungul timpului
Sursa: ( http://www.revistapadurilor.ro )

S-a produs astfel o considerabilă deteriorare a mediului, inclusiv o incredibilă
îngustare a biodiversității la toate nivelurile. Referitor la procentul de împădurire natural al
țării noastre au fost enunțate mai multe opinii. Astfel, academicianul -biolog (Emil Pop, 1941)
afirma că „ pământul românesc trebuia să fi fost acoperit altădată în proporție de 60 -70% cu
păduri.
Această stare, în condițiile spațiului natural al României ultrasensibil la hazardele
geomorfologice, hidrologice și climatice, explică în mare măsură amploarea și frecvența în

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

15
creștere a eroziunilor, alunecărilor de teren, inundațiilor, secetelor excesive , înrăutățirea
peisajului și îngustarea biodiversității, respectiv explică dezechilibrul ecologic accentuat din
spațiul geografic românesc. În condițiile generate de modificările climatice globale (FAO,
2009), acest dezechilibru se va agrava (Giurgiu et al., 2005).
Revenind la gradul actual de împădurire al țării, de 27%, observăm o carență a
modului de calcul al acestuia, în sensul că la determinarea lui sunt luate în considerare: toate
terenurile fondului forestier, inclusiv cele despădurite prin tăieri r ase legale sau ilegale (cum
sunt cele din ultimii 20 de ani); suprafața culturilor tinere neajunse la starea de pădure;
arboretele brăcuite și degradate, nefunc ționale sub raport ecologic etc.

1.3 REDUCEREA SUPRAFEȚELOR DE PĂDURE

Preocupările de regene rare și de stopare a defrișărilor masive au început încă din
secolul al XVIII -lea, în prezent se estimează că aproape jumătate din pădurile existente acum
circa 10000 de ani au dispărut. Mai precis, conform unui studiu al World Resources Institute
46% din pădurile existente acum 8000 de ani au dispărut (Bryant, 1997). Ba mai mult,
aproximativ 75% din acest deficit s -a înregistrat în ultimele două secole (Mygatt, 2006).
Practic se estimează că din cele aproximativ 8 miliarde hectare de pădure existente acum 8000
de ani au mai rămas în prezent 3,952 miliarde hectare (FAO, 2007). Ba mai mult, doar 22%
din pădurile inițiale ale globului au rămas în zone naturale nefragmentate (Bryant, 1997).

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

16

Figura 1.8. Dinamica extinderii pădurii la nivel mondial
Sursa: ( www.insse.ro )
Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace, în România se taie pes te 3 ha de pădure în
fiecare oră . Din informațiile prezentate de Romsilva, rezultă ca zilnic se exploatează în medie
41 ha, dintre care o mare parte o reprezintă tăierile ilegale (http://www.greenpeace.org ).
În România, deși au fost adoptate legi favorabile îndeplinirii opririi tăierilor,
despăduririle ilegale, unele chiar legale, continuă și în prezent, fără ca acestea să fie în
întregime surprinse de statisticile oficiale, adăugându -se astfel la masivele defrișări din
ultimele două secole, când procentul de împădurire a scăzut de la aproximativ 60% la 27% cât
este în prezent (la 23%, dacă luăm în considerare numai pădurile funcționale sub raport
ecologic) (Giurgiu, 2010).
În România datorită defrișărilor , s-a constatat creșterea semnificativă a temperaturilor
medii anuale pe perioada 1901 -2005 cu aproximativ 0,5oC, dar această creștere aproape s -a
dublat în perioada 1961 -2007; în paralel, s -au produs schimbări în regimul unor indici termici
extremi (creșterea duratei valurilor de căldură, creșterea pragului zilelor foarte călduroase,
scăderea variațiilor anuale ale valurilor de frig) (Busuioc et al. , 2010).
Semnalul de încălzire în această ultima perioadă s -a intensificat în timpul verii, cu
temperaturi mai ridicate în vest și sud -vest. S -au produs, totodată, schimbări în regimul unor
indici asociați evenimentelor pluviometrice extreme, cum a fost creșterea semnificativă a

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

17
duratei maxime a intervalului de zile consecutive fără precipitații în sudul țării (iarna) și în
vest (vara) (Busuioc et al., 2010).
În anul 2018 volumul de masă lemnoasă recoltată a fost cu 8,8% mai mare decât în
anul 2014.

Figura 1.9. Dinamica recoltării de masă lemnoasă, în perioada 2014 – 2018
Sursa: ( www.insse.ro )

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă
astfel: rășinoasele reprezintă majoritatea la regiunea de dezvoltare Nord -Est (44,2%), diverse
specii moi la Sud -Est (22,2%), diverse specii moi la Sud -Muntenia (23,5%), stejar la Sud-
Vest-Oltenia (13,7%), stejar la Vest (26,5%), stejar la Nord -Vest (18,3%), rășinoase la Centru
(29,4%) și diverse specii moi la București -Ilfov (1,3%).

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

18

Figura 1.10 Structura speciilor de masă lemnoasă recoltată, pe regiuni de dezvoltare,
în anul 2018
Sursa: ( www.insse.ro )

1.4 ANALIZA TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN PĂDURI DE STAT ȘI
ADMINISTRATE

O primă cauză care duce la reducerea suprafețelor de pădure sunt tăierile ilegale. În
secolul al XX – lea, suprafața acoperită de pădure din România a scăzut dramatic, ajungând la
29,36%. Datorită acestui fapt, ne aflăm sub media UE de 43% și sub capacitat ea și optimul
calculat. Elementul fundamental care oferă o importanță pădurilor din România este
biodiversitatea. Încă mai există păduri virgine cu floră și faună unice, dar, doar 30 de mii de
hectare dintr -un total de 130 de mii de hectare sunt astăzi pro tejate prin lege. Conform
(http://www.greenpeace.org ) alte peste 300 de mii de hectare de pădure cu un factor important
de naturalețe sunt exploatate indu strial , legal sau ilegal.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

19

Figura 1.11. Harta cazurilor de tăieri ilegale din România
Sursa: (www.greenpeace.ro )

La nivelul anului 2018 au fost identificate 11.419 de cazuri de tăieri ilegale, ceea ce
reprezintă o medie de 32 de cazuri/zi, în scădere c u 5,8% față de anul anterior. Județul cu cele
mai multe cazuri de tăieri ilegale înregistrate este Mureș cu 1,186 cazuri, care reprezintă 10%
din totalul cazurilor. Al doilea județ cu 1,055 de cazuri de tăieri ilegale este Sălaj,
reprezentând 9% din totalu l cazurilor, acesta fiind urmat de județul Argeș cu 649 de cazuri,
care înseamnă 6% din numărul total de cazuri înregistrate în anul 2018, respectiv 11,419.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

20

Figura 1.12. Grafic privind primele 10 județe după numărul de cazuri de tăieri
ilegale
Sursa: (www.greenpeace.ro )

În comparație cu anul precedent, respectiv anul 2017 procentul de tăieri ilegale este în
scadere cu un procent de -5,8%.
În ceea ce privește volumul masei lemnoase recoltate ilegal, cele mai mari valori s -au
înregistrat în județele Maramureș cu un volum de 99.389,17 m3 , care a avansat o poziție față
de anul precedent. Al doilea județ care prezintă valori mari privind volumul masei lemnoase
recoltate ilegal este județul Bistrița -Năsăud cu un volum de 17.501 m3 , avansând două poziții.
Al treilea județ cu un volum mare de masă lemnoasă recoltată ilegal este județul Sibiu cu un
volum de 15.954,81 m3 , însă acesta a rămas pe aceeași poziție față de anul 2017.
În total, în anul 2018 s -a recoltat ilegal un volum de masă lemnoasă de 206.490,39 m3 .

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

21

Figura 1.13. Grafic privind primele 10 județe după volumul de masă lemnoasă recoltată
ilegal
Sursa: (www.greenpeace.ro )

În total, în anul 2018 s -a recoltat un volum de masă lemnoasă ilegal de 206.490,39 m3 ,
în creștere cu aproape 16% față de anul 2017. 64% din totalul masei lemnoase recoltate ilegal
provine din cele trei județe menționate, respectiv Maramureș, Bistrița -Năsăud și Sibiu.
În ceea ce privește valoarea cea mai mare a prejudiciului, în graficul de mai jos se pot
observa primele zece județe din România care au înregistrat cele mai mari valori.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

22

Figura 1.14. Grafic privind primele 10 județe după cazul cu valoarea cea mai mare a
prejudiciului
Sursa: (www.greenpeace.ro )

Cazurile privind valoarea cea mai mare a prejudiciului s -au înregistrat în județele
Maramureș cu o valoare de 15.216.619 lei, Cluj cu o valoare de 4.350.496 lei și Neamț cu o
valoare de 1.372.563,737 lei, care reprezintă 30,79% din totalul prejudiciului înregistrat la
nivel național, în anul 2018.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

23
CAPITOLUL II
SISTEMUL DE MONITORIZARE A TRASABILITĂȚII LEMNULUI ÎN
PĂDURILE DIN ROMÂNIA

2.1 RADARUL PĂDURILOR

Este un sistem informatic care permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea
din pădure și până devine mobilă sau iese din țară, în timp real. Prin Ho tărârea de Guvern Nr.
470/2014 s -a stabilit că, la finalul unei pilotări de 120 de zile, începând cu data de 08.10.2014
toate transporturile de lemn, cu excepția lemnului în volum de până la 3 mc, transportat cu
atelaje, să se facă obligatoriu folosind ace st sistem informatic are drept scop combaterea
evaziuni din domeniu, devenind obligatoriu în toată țara .

Figura 2.1 Radarul pădurilor
Sursa: (https://www.green -report.ro )

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

24

Prin utilizarea acestei aplicații se urmărește stopare a tăierilor de masă lemnoasă
ilegale, acest deziderat realizându -se prin urmărirea prin GPS a circulației materialelor
lemnoase de la locul de recoltare și până la valori ficare, inclusiv în situațiile în care sunt
export ate în afara spațiului național sau comunitar. Noul sistem „de urmărire a trasabilității
masei lemnoase” este cunoscut ca și „radarul pădurilor”, acesta fiind un mare pas înainte în
combaterea recoltării il egale a lemnului în România.
Controlul transporturilor de lemn este efectuat de personalul silvic, polițiști , angajați ai
inspectoratelor teritoriale de re gim silvic și de vânătoare, RNP ROMSILVA, Ocoale Silvice
și vameși. De asemenea, cetățenii sunt încurajați să facă sesizări sau să ceară verificarea unui
transport, apelând 112 și indicând numărul mașinii de transport. Numărul apelurilor efectuate
prin 112 în perioada 9 octombrie 2014 – 23 ianuarie 2015, înregistrate la Serviciul de
Transmisiuni Speciale, a fost de 4097 . Din totalul alertelor, 1056 de transporturi au fost
ilegale, 159 nu aveau număr de înmatriculare, restul de 2882 s -au dovedit a fi legale.

2.2. FUNCȚIONALITATEA SISTEMULUI DE MONITORIZARE A MASEI
LEMNOASE

Hotărârea de guvern care a fost data privind monitorizarea masei lemnoase prevede
înscrierea în sistemul informatic SUMAL (Sistemul informațional integrat de urmărire a
materialelor lemnoase) a datelor fiecarui transport de lemn, urmărit astfel, în timp real până la
beneficiarul final. Sistemul elibereaza un cod unic care trebuie înscris în avizul de însoțire a
masei lemnoase .
Datele de pe avizul de însoțire a transportului vor fi verificate de sistem și, dacă sunt
corecte (avizul a fost procurat legal, cantitatea respectivă de lemn a fost recoltată legal),
sistemul va emite un cod unic, care trebuie înscris în avizul de însoțire. În cazul în care datele
înscrise pe aviz nu sunt corecte, aplicația nu generează codul unic și serverul central emite un
mesa j de avertizare pentru utilizator și o alertă către organele de control.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

25
Pe lângă monitorizarea traseului lemnului în timp real, prin GPS, “Radarul pădurilor”,
sistem obligatoriu pentru organele implicate, își propune să realizeze un control încrucișat
între ceea ce raportează vânzătorul și ceea ce înregistrează cumpărătorul.
În alte cuvinte, “nu pot exista facturi fictive”, privnd comercializarea masei lemnoase.
Cumpărătorul trebuie să verifice dacă documentele lui corespund cu ceea ce a declarat
vânzăto rul, în cazul în care cumpărătorul nu verifică avizele, tranzacția poate fi considerată
ilegală, iar lemnul poate fi confiscat. Aplicatia are două componente: Woodtracking WT și
cea de-a doua componentă a aplicației este IWoodtracking IWT).
2.2.1. Aplicația Wood Tracking (WT)
În contextul tăierilor ilegale de masă lemnoasă în România, Guvernul României a
adoptat în data de 04.06.2014 Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 prin care înăsprește
obligațiile operatorilor economici de a urmări și documenta proveniența ți circulația masei
lemnoase (HG 470/2014),( http://www.hotnews.ro ).Noile reguli vin în completarea
Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20
octombrie 2010 de stabili re a obligațiilor ce revin operatorilor care introduc pe piața lemn și
produse din lemn, în vigoare din data de 03.03.2013. În același timp, HG 470/2014
completează și regulile existente deja în legislația naționala, menite să combată tăierile ilegale
de m aterial lemnos din România .

Figura 2.1.Autentificarea sistemului
( Sursa:http: http://60relbnsu.blogspot.ro )

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

26

Această aplicație este destinată atât ocoalelor silvice de stat și private cât și
operatorilor economici ce exploatează, transportă și comercializează material lemnos. Aceștia
au fost obligați să -și achiziționeze telefoane inteligente (Figura 2.1), să -și instaleze gratuit
aplicația pe acestea iar în momentul încărcării materialelor lemn oase în mijloacele de
transport să introducă în sistem datele înscrise pe avizul de expediție, inclusiv coordonatele
geografice ale punctului de încărcare (Figura 2.2).

Figura 2.2. Introducerea datelor generale
Sursa: (https://play.google.com )

Datele vor fi transmise instantaneu către serverul central și vor fi memorate. Aplicația
va face corelație între emitentul avizului de însoțire și seria/numărul avizului, adică va
verifica dacă acele documente de însoțire au fost procurate în mod legal de către emitent și
doar după aceea serverul va genera un cod unic asociat acelui aviz – cod ce trebuie înscris
obligatoriu pe aviz de către emitent (Figura 2.3.). Abia apoi mașina de transport poate pleca la
drum. În cazul în care datele înscrise pe aviz nu sunt corecte (de exemplu se depășesc
volumele pe specii din APV -ul ce reprezintă proveniența materialului lemnos) – aplicația nu
generează codul unic (deci materialele lemnoase nu pot fi puse în circulație) și serverul
centr al emite un mesaj de avertizare pentru utilizator și o alertă în sistem, alerta care se
comunica organelor de control pentru a dispune măsurile legale .

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

27

Ca o cheie de control, când ajunge la destinație, lemnul nu poate intra în depozit până
când cei din depozit nu verifică în sistemul informatic corectitudinea codului unic. La fel între
tot lanțul de depozite până devine produs finit sau iese din țară. Ver ificarea în sistem lasă
urme deci nu se poate spune că s -a făcut și nu s -a făcut de fapt. Dacă locul de încărcare este
fără semnal (anumite zone din pădure), după introducerea datelor, va fi generat un cod offline
(Figura 2.3) care se va înscrie în aviz ia r în momentul în care mijlocu l de transport auto intră
în zona cu semnal, sistemul va genera automat codul unic ( Figura 2.4).

O dată plecat din pădure, în cazul unui control, transportatorul trebuie să prezinte
avizul cu codul unic emis.

Figura 2.3. Emitere codului offline
Sursa: ( http://60relbnsu.blogspot.ro )
Legalitatea trasnsportului se poate verifica și fără oprirea mașinii, căutând datele
avizului în sistemul informatics si după numărul de îmatriculare al mașini. În aceste fel, în
afara transportului cu atelajele al lemnului de foc, în cantități de până la 3 metri cub, care
reprezintă sub 1 % din cantitatea recoltată, totul va fi monitorizată prin acest sisteme.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

28
Conform implementări acestui sistem nu se vor mai putea încărca materiale lemnoase
și implicit transporta cu același aviz de însoțire de mai multe ori, nu se vor mai putea legaliza
materiale lemnoase tăiate ilegal întrucât se va memora locul de unde s -a încărcat materialul
lemnos și nici nu va mai fi posibilă modificarea cantităților înscrise pe avizele de însoțire,
după valorificarea acestora pe pi ața neagră. Un alt aspect foarte important este că nu se vor
mai putea transporta materiale lemnoase fără proveniența legală fără ca organele de control să
nu știe, nu se vor putea transporta cantități mai mari decât cele care au fost procurate în
condiții legale și nu va mai putea fi posibil ca un utilizator să vândă sau să transmită avize
către un alt utilizator pentru că acestea nu vor putea fi folosite. Și în acest caz, sistemul va
genera o alertă care va fi comunicată organelor de control.
De controlu l transporturilor de lemn se vor ocupa politisti, angajati ai inspectoratelor
teritoriale de regim silvic și de vânătoare și vameși, dar și cetățenii sunt încurajați să facă
sesizări sau să ceară verificarea unui transport, apelând 112 și indicând numărul mașinii de
transport, organele de control fiind obligate să dispună măsurile legale în vigoară iar aceste
alerte semnalalte sunt memorate și pot fi verificate oricând este necesar.

Figure 2.4 Emiterea codului online
Sursa: ( http://60relbnsu.blogspot.ro )

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

29

2.2.1.1 Aplicația Wood Tracking în scopul obținerii unui cod de transport (online sau
offline).

La primirea solicitărilor pentru credențiale (user și parola) din partea utilizatorilor
aplicației Woodtracking este obligatoriu ca solicitanții să desemneze rolul pe care îl au
angajații în cadrul societății respective ( operator aviz online sau transport ator) valabil
inclusive pentru Regia Națională a Pădurilor este și pentru ocoalele silvice private.
Astfel, persoanele ce vor primi credențiale pentru funcția transportator nu vor putea
genera coduri offline/online decât după ce în aplicația instalată pe terminalul transportatorului
vor fi introduse și credențiale unui angajat cu funcția operator avize online sau silvicultor,
după caz. După generarea codului offline/online de pe terminalul transportatorului
credențialele operatorului de avize nu vor mai fi vizibile și nici nu vor mai putea fi folosite de
transportator decât după reintroducerea acestora. Unei persoane nu i se poate atribui decât un
singur rol – operator avize online/silvicultor sau transportator (de exemplu – dacă o societate
comercială desf ășoară activități atât de exploatări forestiere cât și de transport material lemnos
pentru terți – aceasta va trebui să solicite credențiale de operator avize online pentru
gestionarii de parchete și credențiale de transportator pentru șoferi).
Pornirea aplicației care permite accesul de localizare GPS și al traficului de date GSM
sau al conexiunii WiFi pentru o bună funcționare a tuturor facilităților oferite de aplicația
WoodTracking se realizează din meniul Setări al dispozitivului mobil și conexiune a de date
celulare 3G al serviciile de localizare. O primă autentificare online la aceasta, prin
completarea corectă a combinației nume de utilizator – parolă de acces; în urma primei
autentificări, aceste credențiale rămân memorate pentru a facilita acce sul utilizatorului la
meniu chiar și în zone fără acoperire GSM, în situația în care nu se părăsește aplicația prin
delogar, în cazul deconectării este necesară reluarea completării acestor date.
Dispozitivul de pe care se introduc datele este obligatoriu să fie la locul de
recoltare/depozitare/achiziție/custodie/transbordare/locul liberului de vamă în cazul
importului, pentru a avea coordonate GPS în aceste cazuri iar dacă se introduc date greșite, iar
acestea sunt raportate prin primirea codului online, utilizatorul are la dispoziție un interval de
10 minute pentru corectarea câmpurilor necesare.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

30

Corectarea datelor introduse greșit după expirarea celor 10 minute se face numai sub
supravegherea ITRSV -ului. Folosirea aplicației WoodTracking de profesionișt ii cu rolul de
transportator are urmărorii pasi:
a. Pas 1 – Accesare aplicație
Lansarea aplicației se face prin apăsarea iconiței din meniul dispozitivului
mobil.
b. Pas 2 – Autentificare
Accesul la meniul aplicației se face în baza numelui de utilizator și a parolei primite.
Introducerea datelor de identificare ale tran sportatorului este obligatorie.

Figura 2.5.Autentificarea sistemului prin datele de contact
Sursa: (http://60relbnsu.blogspot.ro )

Se completează corect combinația Nume utilizator – Parolă de acces și se apelează butonul
autentificare . Se așteaptă autentificarea în aplicație, în funcție de conexiunea internet este
posibil ca aceasta să dureze câteva secunde.
Datele de autentificare rămân memorate dacă nu se părăsește aplicația prin delogare,
astfel încât la fiecare accesare a aplicației nu va mai fi necesară introducerea combinației
Nume utilizator – Parolă (Figura 2.5). Dacă se apelează butonul atribuit la fie care accesare a
aplicației vor trebui reluați de la început pașii pentru autentificare. După ce se introduc userul
și parola, aplicația le memorează și utilizatorul rămâne logat atâta timp cât nu se iese din
aplicație prin delogare.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

31
Dacă se alege varianta ieșirii din aplicație prin delogare, de fiecare dată când se
accesează din nou aplicația vor trebui urmați pașii de autentificare în aplicație.
a. Pas 3 – Introducerea de către gestionarul de parchet a credențialelor
personale și a datelor standardizate solicitate de aplicație
La punctul de încărcare a masei lemnoase transportatorul specializat trebuie să permită
agentului emitent de avize să folosească aplicația de pe dispozitivul mobil al prestatorului de
servicii de transport.
Emitentul avizului de în soțire va genera codul unic prin completarea celor două
câmpuri pentru autentificarea folosind credențialele sale, în antetul meniului WoodTracking,
și introducerea informațiilor standardizate (Figura 2.6).

Figura 2.6. Introducerea datelor standardizare privind transportul de masă lemnoasă
Sursa : ( http://60relbnsu.blogspot.ro )
Se introduc, în câmpurile specifice, numărul A.P.V. -ului din sistemul SUMAL, seria
și numărul avizului primar de însoțire a materialelor lemnoase, punctul de descărcare a
materialului lemnos și numărul de înmatriculare vehiculului. Apoi, in aceeași fereas tră, se vor
completa specia, sortimentul și volumul materialului lemnos în câmpurile specifice acestora.
Butonul "Adauga" se folosește pentru validarea elementelor caracteristice materialelor
lemnoase de pe avizul respectiv și pentru introducerea de elemen te caracteristice pentru
materiale lemnoase din mai multe specii și/sau sortimente, atunci când este cazul.
Butonul "Sterge" se folosește pentru ștergerea elementelor caracteristice materialelor
lemnoase, atunci când s -a produs o eroare la introducere.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

32

a. Pas 4 – Verificare / Validare date
După terminarea introducerii datelor și verificarea veridicității lor, se validează prin
atingerea căsuței „Validez corectitudinea datelor introduse” ceea ce duce la activarea
butonului „Trimite”. Prin atingerea butonului "Trimite" (Figura 2.7), datele standardizate
specifice avizul respectiv sunt raportate pentru obținerea codului unic.

Figura.2.7 Validarea datelor din sistem
Sursa: ( http://60relbnsu.blogspot.ro )
Aplicația va trimite datele, va detecta coordonatele GPS, va face corelările (dacă
emitentul avizului este cel introdus în baza de date ca deținătorul blocului de avize din care
face parte avizul pentru care au fost introduse în aplicație datele standardiz ate,dacă emitentul
avizului este titularul autorizației de exploatare a A.P.V. -ului trecut în avizul respectiv și dacă
nu cumva este depășit volumul din A.P.V. -ul respectiv) apoi, dacă corelările sunt OK, se
primeste codul unic care trebuie înscris pe aviz , împreună cu data, ora, minutul și secunda
emiterii codului respectiv. Se înscrie codul pe aviz, împreună cu datele referitoare la
momentul emiterii, apoi se atinge butonul „OK” . Caseta de validare se bifează doar după ce
toate câmpurile (inclusiv creden țialele agentului) au fost completate și datele introduse au fost
verificate cu atenție de agent cel puțin o dată. Acțiunea de validare este necesară pentru
activarea butonului trimite .
a. Pas 5 – Trimite
Se apasă butonul trimite, după ce s -a reușit activare a acestuia, pentru raportarea
datelor colectate. Se așteaptă finalizarea procesului semnalată de primirea unui cod online
(Figura 2.8) unic sau, dacă nu există conexiune internet, cod offline .

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

33
Dacă se obține cod offline, transportatorul are obligația să mențină dispozitivul său de
pe care a fost generat codul offline în stare de funcționare și, de îndată ce este primit codul
online, să îl înscrie pe avizul de însoțire. Atât codul online cât și c odul offline trebuie în mod
obligatoriu să fie consemnate pe avizul de însoțire. Dacă mijlocul de transport nu are aplicația
"agent Wood Tracking", emitentul avizului de însoțire nu va înmâna conducătorului auto
avizul de însoțire, dacă corelările nu sunt OK, aplicația va da un mesaj de eroare ( Figura
2.8).

Figura 2.8.Emiterea codurilor privind validarea datelor
Sursa : ( http://60relbnsu.blogspot.ro )

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

34

Figura 2.9 Emiterea codului privind eroare datelor
Sursa: (http://60relbnsu.blogspot.ro )
În funcție de locul de unde se recoltează masa lemnoasă, se alege opțiunea în cazul în
care avizul se emite din depozit, se alege optiunea „De pozit” , se introduc, în câmpurile
specifice, seria registrului de intrare -ieșire materiale lemnoase, numărul paginii din registru în
care este înregistrat avizul a cărui date standardizate se raportează în aplicație, poziția la care
este înregistrat avizul , punctul de încărcare, seria și numărul avizului secundar de însoțire a
materialului lemnos, punctul de descărcare a materialului lemnos și numărul vehiculului.
După care în aceeași fereastră, se vor completa specia și sortimentul materialului lemnos în
câmpurile specifice acestora. Butonul "Adauga" se folosește pentru validarea elementelor
caracteristice materialelor lemnoase de pe avizul respectiv și pentru introducerea de elemente
caracteristice pentru materiale lemnoase din mai multe specii și/sau so rtimente, atunci când
este cazul.
Cei care transportă materiale lemnoase, angajați ai unor firme de transport sau ai
profesioniștilor din industria lemnului, vor fi nevoiți să pună la dispoziția emitentului avizului
de însoțire a materilului lemnos dispozi tivul propriu pe care este instalată aplicația Wood
Tracking, atunci când emiterea avizului se face într -o zonă fără semnal GSM, pentru ca acesta
să introducă datele standardizate referitoare la avizul respectiv. În felul acesta, emitentul
avizului nu va t rebui să se deplaseze în zona cu semnal GSM, deoarece va ajunge doar
dispozitivul care se află la transportator, iar codul online va fi primit pe acest dispozitiv,

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

35
transportatorul fiind acela care îl va scrie pe aviz. Cei care dețin user și parolă ca
"tran sportator" nu pot obține codul online, dar trebuie să se logheze în aplicația Wood
Tracking de pe dispozitivul pe care îl dețin, pentru a asigura posibilitatea celor care emit avize
de însoțire a materialelor lemnoase, de la agenții economici pentru care e l desfășoară
activitatea de transport, să se logheze în aplicație, știut fiind că atunci când dispotivul pe care
este instalată aplicația se află în zonă fără semnal GSM, emitentul avizului nu se poate loga.
2.2.2. Aplicația IWoodtracking (IWT)

Aplicația IWoodtracking este destinată organelor de control, tuturor celor care au
atribuții legale de control al circulației materialului lemnos (Figura 2.10).

Figura 2.10 Controlul organelor în trafic
Sursa: ( http://www.ziarulargesul.ro )
Introducerea datelor de identificare ale inspectorului care efectuează controlul sunt
obligatorii. Dacă unul din câmpuri rămâne gol, la apăsarea butonului autentificare, se va primi
un mesaj de atenționare “Acest câmp trebuie completat”. Dacă se introduce eronat numele
unui inspector, se va primi un mesaj de atenționare “Nume de utilizator invalid” , iar dacă
parola inspectorului este introdusă greșit se va primi un mesaj de atenționare “Parola este
incorectă”.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

36

Figura 2.11.Verfificarea codului online
Sursa: ( www.windowsphone.com )
Prin folosirea acestei aplicații într -un timp foarte scurt și din orice punct național sau
chiar și din afara țării, cu condiția să fie conexiune GSM, se vor putea efectua următoarele
verificări; validitatea codului unic înscris pe avizul de însoțire (Figura 2.11) și care este
proveniența materialelor lemnoase și dacă aceasta este legala, locul de încăr care, locul de
descărcare, traseul care urmează să fie parcurs și chiar localizarea (Figura 2.12 ) și verificarea
după serie/număr aviz (pentru cazul în care emitentul a generat codul dar a uitat să -l noteze pe
aviz), daca acel aviz are cod unic generat d e către sistem, dacă materialele lemnoase au
proveniență legală, locul de încărcare, locul de descărcare, traseul care urmează să fie parcurs
și chiar localizarea acestora pe hartă (Figura 2.13). În pagina de rezultate a aplicație, în toate
cele trei cazu ri( COD, AVIZ, AUTO)prin apăsarea butonului, poziționarea la coordonatele
GPS, pe hartă aplicația va deschide o hartă unde va fi indicat punctual de încărcare (locul de
unde a fost generat codul offline s -au online).
Folosind uneltele aplicație de hărți di n cadrul programului, se poate introduce
destinația transportului de masă lemoasă (care este înscrisă pe avizul de însoțire) și astfel se
poate vizualiza rutele optime pentru transportul de masă lemnoasă.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

37

Figura 2.12 Emiterea datelor de con tact a transportului de masă lemoasă
Sursa: (www.windowsphone.com)
Nu se vor mai putea încărca materiale lemnoase și implicit transporta cu acelasi aviz
de însoțire de mai multe ori, nu se vor mai putea legaliza materiale lemnoase tăiate ilegal
întrucât se va memora locul de unde s -a încărcat materialul lemnos și nici nu va mai fi
posibila modificarea cantităților înscrise pe avizele de însoțire, după valorificarea acestora pe
piața neagra.
După verificarea codului online sunt returnate toate datele necesa re pentru efectuarea
controlului privind circulația materailului lemnos, pentru verificarea numărului de
înmatriculare a mașini nu este necesar ca organele de control să fie pe teren, astfel din meniul
principal se bifează butonul auto, și se introduce num ărul de înmatriculare al mijlocului de
transport, încărcat cu material lemnos, iar după verificare se afișează o listă ce conține
codurile emise pentru mijlocul de transport respective în ultimele 72 de ore (valabilitatea
maxima a unui aviz de însoțire) și din lista emisă se selectează ultimul cod emis care va fi
verificat, iar aplicația va returna un rezultat privind valabilitatea codului emis privind
transportul de masă lemoasă.
În cazul verificării unui mijloc de transport (aviz de însoțire a masei lemn oase) pentru
care nu a fost generat codul online, aplicația IWoodtracking va genera mesajul ,,cod invalid"

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

38
ceea ce înseamnă că acel transport de masă
lemnoasă este ilegal și va fi pedepsit conform legilor în
vigoare.

Figura 2.13 Localizarea tran sportului prin G.PS
Sursa: ( www.windowsphone.com )

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

39

CAPITOLUL III
ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND SISTEMULUL DE MONITORIZARE
A MASEI LEMNOASE ÎN ANII 2017 -2018

3.1. SUPRAFAȚA PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA DUPĂ IMPLEMETAREA SISTEMULUI
DE MONOTORIZARE

Figura 3 .1 Suprafața fondului forestier proprietate publică a statului
Sursa: ( www.rosilva.ro )

De fiecare dată când s -a calculată suprafața totală a pădurilor, cea mai importantă
componentă a fondului forestier, sunt luate în considerare și terenurile ocupate de jnepenișuri,
de pășuni împădurite unde "proiecția coronamentului arborilor ocupă 40% din suprafața
acoperită de vegetație forestieră, iar diferența de 60% reprezintă spațiile goale" și perdelele
forestiere de protective (Figura 3.1.).
Conform datelor furnizate de INS și aliniate la standardele europene numără însă
pădurile românești conform prevederilor Codului Silvic (legea nr.46/2008). Potrivit acestuia,
iazurile, albiile pâraielor, stâncăriile, "mocirlele -smârcuri", "sărăturile cu cruste" și "gropile
de împrumut și depunerile sterile" sunt subdiviziuni ale fondului forestier.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

40
Mai mult, c onform datelor preliminare ale Inventarului Forestier Național care se
prezintă ca fiind "principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere" din România și
care este întocmit de către reprezentanții Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice ( ICAS)
pentru Ministerul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, suprafața pădurilor din țara noastră este
chiar mai mare decât cea raportată de INS, ajungând la 6,73 milioane de hectare.

3.2.ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND MONITORIZAREA MASEI
LEMNOASE

Prin Hotărârea de Guvern nr. 470/2014 s -a stabilit că, începând cu data de 8 octombrie
2014, toate transporturile de lemn, cu excepția lemnului "pentru foc", în volum de până la trei
metri cubi, transportat cu atelaje, să se facă obligatoriu folosind acest sist em informatic.
În continuare s -a realizat o analiză comparativă privind monitorizarea masei lemnoase
pe patru județe : Alba Iulia, Bistrița -Năsăud, Cluj -Npoca și Maramureș , informațiile fiind
preluate din ra porturile Gărzii Forestiere Cluj -Napoca.
Controalele privind resprectarea regimului silvic au fost axate pe identificarea tuturor
neregulilor privind intervențiile în viața pădurii, care conduc la destructurarea arboretelor,
făcându -le nefuncționale ecologic și improprii în privința producției de lemn, rezultatul fiind
diminuarea calitativă a actului administrativ și punerea sub semnul întrebării a gestionării
durabile a fondului forestier în zonele în care aceste nereguli sunt prezente major și se
perpetuează cu consecvență ( www.gardaforestieracluj.ro ).

3.2.1 Constatările privind contravențiile în anii 2017/2018 pe cele patru județe

Analiza comparativă, conform datelor statistice, în perioada analizată privind
contravențiile pe cele patru județe, indică o creștere a numărului acestora, respectiv în județul
Alba în 2017 numărul contravențiilor a fost de 51, iar în anul 2018 s -a ajuns la un număr de
64, iar în județul Cluj în anul 2017 s -au înregistrat un număr de 94 în anul 2017, iar în anul
2018 a crescut la 99 de contravenții.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

41

Figura 3.2 . Analiza tăierilor ilegale pe județe
Sursa: (www.gardaforestieracluj.ro )

O scădere a numărului de contravenții s -a înregistrat în județul Bistrița -Năsăud, de la 123 de
contravenții în anul 2017 la 55 în anul 2018, la fel și județul Maramureș a înregistrat o scădere
a numărului de contravenții de la 131 în anul 2017 la 61 în anu l 2018.

3.2.2. Constatările privind tăierile ilegale de arbori în anii 2017/2018 pe cele patru județe

Privind analiza taierilor ilegale pe cele patru județe , se poate observa în Figura 3.3 ., că
în județul Maramureș s -a înregistrat o creștere foarte mare a tăieilor ilegale, respectiv de la un
volum de 24570,6 mc în anul 2017, a crescut la un volum de 94831,92 mc în anul 2018.

020406080100120140
AB BN CJ MM51123
94131
64
5599
61
2017
2018

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

42

Figura 3.3. Analiza tăierilor ilegale ( mc)
Sursa: ( www.gardaforestierăcluj.ro )
De controlul transporturilor de lemn se ocupă polițiști, angajați ai inspectoratelor teritoriale de
regim silvic și de vânătoare și vameși, dar și cetățenii sunt încurajați să facă sesizări sau să
ceară verificarea unui transpo rt, apelând 112 și indicând numărul mașinii de transport.

3.2.3. Constatările privind materialul lemnos confiscat în anii 2017/2018 pe cele patru
județe

În ceea ce privește materialul lemnos conficat, s -a realizat o analiză pe fiecare județ în
parte, pe anii 2017 și 2018 privin lemnul de lucru, cherestea și lemnul de foc confiscat.
Privin d graficul de mai jos (Figura 3.4. ) se poate observa că în județul A lba volumul
de masă lemnoasă confiscată este în scădere în anul 2018. Lemnul de lucru în anul 2017 a
înregistrat un volum de 1021,09 mc , iar în anul 2018 acesta a scăzut la 906,61 mc, la fel și
lemnul de foc, care în anul 2017 a înregistrat un volum de 432 ,62 mc, iar în 2018 52, 5 mc.

0100002000030000400005000060000700008000090000100000
AB BN CJ MM806.1 2003.8142414.87
24570.6
832.97 1424.37 2826.6294831.92
2017
2018

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

43
Județul Alba

Figu ra 3.4. Analiza privind materialul lemnos confiscat pe cele patru județe
Sursa: ( www.gardaforestiera.cluj )

Județul Bistrița -Năsăud

Figura 3.5. Analiza privind materialul lemnos confiscat în județul Bistrița -Năsăud
Sursa: ( www.gardaforestieracluj.ro )
020040060080010001200
Lemn lucru
(mc)Cherestea (mc) Lemn de foc
(mc)1021.09
0432.62906.61
5.2852.52017
2018
0100200300400500600
Lemn lucru
(mc)Cherestea (mc) Lemn de foc
(mc)510.14
173.74142.16116.25
22.6893.322107
2018

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

44
La fel ca si în județul Alba, județul Bistrița -Năsăud a înregistrat o scădere în anul 2018 a
materialului lemnos confiscat.

Județul Cluj

Figura 3.6. Analiza materialului lemnos confiscat în județul Cluj
Sursa: ( www.gardaforestieracluj.ro )

Analiz ând graficul de mai sus (Figur 3.6. ) se poate obser va că în județul Cluj, masa lemnoasă
confiscată, respectiv volumul lemnului de lucru 218,43 mc din anul 2018 a crescut comparativ
cu volumul lemnului de lucru 357,32 din anul 2017.

050100150200250300350400
Lemn lucru
(mc)Cherestea (mc) Lemn de foc
(mc)218.43
182.71
110.62357.32
41.0574.952017
2018

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

45
Județul Maramureș

Figura 3.7. Analiza materialului lemnos confiscat din județul Maramureș
Sursa: ( www.gardaforestieracluj.ro )
Comparând volumul de masă lemnoasă confiscată în județul Maramureș în anii
2017/2018 se poate observa o creștere a volumului lemnului de lucru, respectiv de la 23,69
mc în anul 2017, la 152,32 mc în anul 2018, dar și a volumului cherestelei de la 27,15 mc în
anul 2017, la 68,2 mc în anul 2018.

3.3. Constatările privind contravențiile în anii 2017/2018

Figura 3.8. Analiza contravențiilor în anii 2017/2018
Sursa: ( www.gardaforestieracluj.ro )
050100150200250
Lemn lucru
(mc)Cherestea (mc) Lemn de foc
(mc)23.69 27.15203.45
152.32
68.2145.26
2017
2018
050100150200250300350400
2017 2018399
279
nr

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

46
În anul 2017, Garda Forestieră Cluj, prin acțiunile desfășurate, au fost depistate mai
multe fapte care se sancționează contravenționa l, încheindu -se din acest punct de vedere, un
număr de 399 amenzi, comparativ cu anul 2018 în care au fost depistate mai puține fapte și
anume un număr de 279 amenzi, ceea ce înseamnă o scădere a faptelor sancționate
contravențional.

3.4. Constatările privind tăierile ilegale în anii 2017/2018

Figura 3.9. Analiza privind tăierile ilegale în anii 2017/2018
Sursa: ( www.gardaforestieracluj.ro )

În urma controalelor de fond au fost depistați în anul 2 017 un număr impresionant de
arbori tăiați ilegal, volumul acestora fiind de 99915,88 mc, comparativ cu anul 2018 în care
volumul arborilor tăiați ilegal a scăzut la 69522,38 mc.

0100002000030000400005000060000700008000090000100000
2017 201899915.88
69522.38
mc

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

47

3.5. Constatările privind masa lemnoasă confiscată fizic în anii 2017/2018

Figura 3.10. Analiza masei lemnoase confi scată în anii 2017/2018
Sursa: (www.gardaforestieracluj.ro )

Materialul lemnos total confiscat fizic în anul 2018 este de 2035,74 mc, comparativ cu
anul 2017 care este de 3045,77 mc, ceea ce înseamnă că se înregistreză o scădere a volumului
de material lemnos confiscat.

020040060080010001200140016001800
Lemn lucru (mc) Cherestea (mc) Lemn de foc (mc)1773.35
383.6888.851532.5
137.21366.032017
2018

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

48
CAPITOLUL IV
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma studiul ui privind controlul circulației materialului lemnos , în context naționa l,
raportat la obiectivel e produse prin prezenta lucrare am concluzionat următoarele:
 România deține suprafețe de pădure insuficiente privind asigurarea echilibrului
nevoi – resurse, această relație putân d fi asigurată, conform afirmațiilor lui
(ABRAMOVITZ , 1994) de 0,40 ha pădure/ locuitor;
 având în vedere distribuția inegală a pădurii pe suprafața țării, local, în special
în zona de câmpie se creează dezechilibre majore, fiind afectat profund și irevers ibil
ecosistemul forestier ;
 conform concluziilor cercetării efectuate, faptele de agresiune directă asupra
pădurilor realizat e prin tăieri ilegale de arbori, însoțite de alte cauze antropice au avut
consecințe deosebit de grave asupra ecosistemelor forest iere, pe termen scurt, mediu și
lung;
Conform situației identificate privind tăierile ilegale prin aplicarea măsurilor de
monitorizarea Wood Tracking, a lemnului provenit din pădurile de stat și private, administrate
de către Romsilva sau de către alți op eratori privați, se poate afirma că se constată o evidentă
scădere a volumului total identificat tăiat ilega l.
Monitorizarea transabilitătiți masei lemnoase cu ajutorul Woodtra cking are
următoare le beneficii:
 nu se vor mai putea încărca materiale lemnoase și implicit
transporta cu același aviz de însoțire de mai multe ori;
 nu se vor mai putea legaliza materiale lemnoase tăiate ilegal
întrucât se va memora locul de unde s -a încărcat materialul lemnos și nici nu
va mai fi posibilă modificarea cantităților înscrise pe avizele de însoțire
 nu se vor mai putea transporta materiale lemnoase fără
proveniența legală fără ca organele de control să nu știe

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

49
 se elimină posibilitatea ca un utilizator să vândă sau să transmită avize către un
alt utilizator pentru că ac estea nu vor putea fi folosite;
 în acest caz, sistemul va genera o alertă care va fi comunicată organelor de
control, acestea fiind obligate să dispună măsurile legale;
 aceste alerte sunt memorate și pot fi verificate oricând de către organelle de
control abilitate.
Încă de la momentul la care arborii sunt marcați în vederea exploatării și se emite
actul de punere în valoare, masa lemnoasă destinată taierii se înregistrează în SUMAL și i se
atribuie un număr unic. Deci chiar înainte ca arborii să fie tăia ți, masa lemnoasă destinată
tăierii este identificată și pregătită pentru a fi urmărită în timp real.

Efectele aplicării sistemului Wood Tracking î n diminuarea tăierilor ilegale Sabin -Ionuț Precup

50
BIBLIOGRAFIE
1. Bryant D, et al. (1997). The Last Frontier Forests: Ecosystems and Economies on
the Edge, World Resources Institute
2. Chiriță, C., și alții – 1981, Pădurile României –studiu monografic, Ed. Academiei R.S.R.,
București
3. Food and Agriculture Organization of The United Nations: State of The World’s
Forests 2007, Rome
4. Giurgiu V., I. Decei, 1997, Biometria arborilor din Romania – metod e
dendrometrice , editura snagov București
5. Giurgiu, V. ș.a., – 2005, Compoziții optime pentru pădurile României, Ed. Ceres,
București
6. Giurgiu.V, 1995, Protejarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor României, Ed.
Arta Grfica, București
7. HOLONEC, L., 2007, Îm păduriri, Ed. AcademicPres, Cluj –Napoca;
8. Ioan Damina – Împăduriri, Ed. Didactică și Pedagogică, București
9. Palaghianu, C. (2004). Sistem informatic utilizat in cercetarile
dendrocronologice. Analele Universitatii Stefan cel Mare Suceava – Sectiunea
Silvicul tura, 6 (1), 109 -116.
10. Valentin Năstăsescu – 2012, Cercetări privind identificarea cuatificarea și analiza
factorului antropic asupra vegetației forestiere din Munții Gurghiu,
U.S.M.V.Cluj Napoca

*** www.ICAS.ro
*** http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling
*** www.rosilva.ro
*** www.gardaforestieracluj.ro
*** www.roifn.ro
*** www.insse.ro
*** www.revistapadurilor.ro
*** www.greenpeace.ro