Efecte clinice gingivo- orale în gingivita de pubertate [303186]

CUPRINS

INTRODUCERE

MOTIVUL ALEGERII TEMEI

MATERIAL ȘI METODĂ

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII

PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. [anonimizat] …………………………………………………………………………..

Gingivita de pubertate ……………………………………………………………………………………

Rolul vitaminelor în sănătatea gingivală …………………………………………………………..

Rolul plantelor medicinale în tratamentul afecțiunilor gingivale …………………………

PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL 2. PREZENTARE DE CAZURI

Prezentare de caz nr. 1 ……………………………………………………………………………………….

Prezentare de caz nr. 2 ……………………………………………………………………………………….

Prezentare de caz nr. 3 ………………………………………………………………………………………..

Prezentare de caz nr. 4 ……………………………………………………………………………………….

Prezentare de caz nr. 5 …………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 3. REZULTATE ȘI DISCUȚII ……………………………………………………………….

CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………………..

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………….

[anonimizat], totuși se știe că au fost folosite metode empirice și că a existat interes în acest sens.

Așadar, curiozitatea față de acest domeniu a [anonimizat] a [anonimizat]- se la metode de tratament moderne și aparate sofisticate.

Medicina dentară ca practică „medicală” [anonimizat].

[anonimizat] a acesteia, au fost preluate de către medicii generaliști ai acelor timpuri care au abordat problemele din punct de vedere medical.

[anonimizat] ”asistenți medicali” care aveau menirea de a [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] o serie de probleme unele iremediabile.

Tuturor ne este cunoscut faptul că e [anonimizat] ” [anonimizat] de pubertate”, deoarece păstrarea igienei și implicit a sănătății bucale se realizează din prima zi de viață când părinții cu ajutorul unei comprese curăță și masează ușor gingiile nou născutului. Mai târziu, de la apariția primului dinte pe arcadele dentare, tot părinții sunt cei care se ocupă de igiena dentară a copilului.

Pierderea precoce a dinților temporari nu este un simplu fapt, în urma acestui proces breșele edentate se îngustează iar în momentul în care dinții definitivi au ajuns la vârsta la care trebuie să erupă aceștia nu mai au spațiul necesar producându- se astfel apariția lor în diverse malpoziții, necesitând ulterior confecționarea și purtarea unui aparat ortodontic care să- i readucă în poziția lor normală.

Aceste manopere la care va fi supus copilul mai târziu precum și purtarea aparatelor ortodontice în sine, pe lângă faptul că nu sunt ieftine, necesită timp, răbdare și perseverență atât din partea părinților cât și din partea copiilor, pentru a obține rezultatele scontate.

Igiena dentară precară atrage după sine inflamarea gingiilor, ceea ce noi numim în prima fază gingivită și care este un fenomen reversibil atâta timp cât intrevenția medicului dentist este promptă, în caz contrar, aceasta evoluează spre boala parodontală care este greu de controlat și de cele mai multe ori procesele distructive provocate de către această boală sunt ireversibile.

MOTIVUL ALEGERII TEMEI

De la cele mai fragede vârste, sănătatea bucală și integritatea dentară trebuie păstrate cu mare grijă deoarece anumite afecțiuni odată instalate sunt greu, sau imposibil de combătut, acestea putând afecta tot parcursul vieții acelui individ, luăm în calcul când afirmăm acest lucru și faptul că o serie de afecțiuni generale a stării de sănătate pot fi provocate de problemele dentare.

Am considerat că cele menționate mai sus sunt probleme importante și ca atare necesită toată atenția noastră pentru a putea avea o populație sănătoasă și integră atât mental, cât și psihic.

MATERIAL ȘI METODĂ

Pe tot parcursul studiului efectuat, am ținut sub observație pacienții consultați și tratați, le- am expus problemele medicale care pot surveni în situația în care nu respectă o anumită conduită legată de tot ceea ce înseamnă igienă bucală și care este modul, în care toate acestea le pot influența viața personală și a copiilor acestora.

În primul rând trebuie sensibilizați părinții copiilor, deoarece aceștia sunt în mod normal cei care se ocupă de acest aspect al igienei orale, chiar dacă igienizarea în sine se realizează de către fiecare individ în parte.

Metodele și materialele care există în momentul de față la dispoziția fiecăruia dintre noi și care vin în sprijinul nostru pentru a realiza acest deziderat ”igiena cavității bucale” sunt multiple, începând de la periuța și pasta de dinți, la apele de gură, irigatoarele bucale, ața dentară, periuțele interdentare, ș.a.m.d.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII

Scopul lucrării de față este acela de a sensibiliza fiecare individ cu privire la păstrarea unei armonii între starea de bine fizică și cea psihică, prin evitarea pe cât posibil a situațiilor nedorite care să îi traumatizeze inițial fizic prin durerile provocate de afecțiunile dentare și manoperele lungi, anevoioase și costisitoare, iar ulterior psihic, deoarece pierderea dinților, mai ales dacă aceștia fac parte din grupul frontal, reprezintă un handicap pentru individul respectiv.

Pierderea unităților dentare aduce prejudicii estetice pe care se pune mare accent în zilele noastre, probleme masticatorii care în timp afectează sistemul digestiv, alterarea fonației care pe unii dintre pacienți îi determină să evite interacționarea cu alte persoane și implicit îi afectează emoțional.

Toate cele de mai sus sunt motive suficiente, pentru care fiecare dintre noi, medicii dentiști ar trebui să se implice activ și mai intens în promovarea unei sănătăți orale de calitate a pacienților care le calcă pragul cabinetului și cu precădere a copiilor cu care în momentul interacționării să prezinte mult calm, să încerce realizarea actului medical de așa manieră încât pentru copii să pară un joc care să nu le provoace traume, iar ulterior fobia de medicul dentist.

PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL 1. ISTORIA EVOLUȚIEI ÎN MEDICINA DENTARĂ

Ca în toate colțurile lumii, la fel și în țara noastră, primii care au încercat să intervină în problemele medicale dentare și în ”tratarea” acestora, au fost felcerii și bărbierii, acest lucru s- a petrecut până în jurul anilor 1860.

Primul medic dentist din țara noastră, a fost Constantin Theodor Bartolomei, care după ce pe parcursul a 18 ani a practicat această meserie în Franța, fiind și membru al ”Academiei Naționale din Paris, s- a întors în țara natală deschizând un cabinet de medicină dentară în București, care a fost primul de acest gen la nivel național.

Medicul român, avea un simț estetic dezvoltat, precum și cunoștințele necesare în vederea realizării unor lucrări protetice care să imite naturalețea și funcționalitatea dinților pierduți, acesta folosea dinți aduși din America și care erau confecționați din aur și alte aliaje nobile, având capacitatea remarcabilă de a înlocui cu succes pierderile suferite din punct de vedere dentar.

La nivel mondial, există descoperiri care atestă faptul că primele proteze dentare au fost confecționate din lemn, dinți de morsă sau hipopotam, materiale care erau sculptate pentru a reprezenta baza viitoare proteze și la care ulterior se adaptau dinți umani proveniți de la cadavre sau în alte cazuri de la animale.

În perioada anilor 1500- 1800 au foste descoperite mai mult de 100 de proteze a căror bază era confecționată din diverse specii de lemn, pe când dinții care ocupau zona frontală erau confecționați prin sculptare din fildeș, marmură, os sau chiar dinți umani extrași de la cadavre, iar cei din zonele laterale erau înlocuiți de mici cuburi din cupru sau chiar metal.

Femeile căsătorite beneficiau de proteze care în majoritatea cazurilor erau vopsite negru, iar peste acest strat de vopsea se aplica un lac pentru a fi protejate de acțiunea salivei din cavitatea bucală.

Într- un vechi templu Budist de pe teritoriul Japoniei, care a fost ridicat în jurul anului 1500, s- a descoperit printre lucrurile unei preotese budiste o proteză superioară totală care se presupune ca ar fi fost sculptată chiar de către ea.

În Franța, în jurul anului 1728, Pierre Fauchard a ajuns să trateze edentațiile parțiale cu ajutorul protezelor realizate dintr- un porțelan, iar plăcile acestora erau din aur și platină, din păcate prețul de cost al acestora era unul foarte mare, motiv pentru care doar cei din păturile sociale de sus puteau să- și permită acest lux.

Giuseppangelo Fonzi, în anul 1808 este primul care realizează dinții din porțelan individualizați, iar câțiva ani mai târziu, în Philadelphia se vor realiza bazele protezelor din plumb sau staniu, însă greutatea acestora destul de crescută nu permitea protezarea decât pentru mandibulă.

Jack James Gardett, este primul care a confecționat, câtiva ani mai târziu, prima proteză din aur.

Procesul de evoluție în perfecționarea protezelor a continuat destul de anevoios, dar sigur, la un moment dat se ajunsese la faza în care dinții erau sculptați din diverse materiale, apoi în final s- a ajuns la confecționarea dinților din ceramică, iar abia mult mai târziu, adică după terminarea celui de al doilea război mondial s- a reușit confecționarea dinților din acrilat (adică din rășini acrilice).

În cazul alegerii dinților pentru proteze, fie ele totale sau parțiale, în majoritatea cazurilor se aleg cei din rășini acrilice, nu cei din ceramică care este mult mai grea riscând să destabilizeze protezele.

Primul președinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington, pe perioada celor 8 ani în care a fost președinte, între anii 1789 și 1797, a apelat la 9 medici dentiști și a schimbat 6 seturi de proteze, materialele din care era confecționată baza acestora era plumbul, iar dinții erau fie de proveniență umană, fie de proveniență bovină care erau în prealabil sculptați. Unele proteze erau folosite doar pentru procesul masticator, iar altele doar pentru redarea fizionomiei președintelui atunci când era în public.

Cu toate că beneficia de metode și materiale de igienizare a danturii, este consemnat că președintele și- a pierdut dinții de tânăr, iar în momentul în care a ajuns președinte mai avea doar un singur dinte situat la nivelul arcadei inferioare.

Unul dintre cei mai cunoscuți medici dentiști ai președintelui de la acea vreme, a încercat confecționarea unei proteze din fildeș, pe care să o stabilizeze cu ajutorul unui orificiu creat în dreptul dintelui restant, din păcate însă forțele la care acesta a fost supus au condus la mobilizarea lui și în final necesitatea extracției acestuia.

Cu toate că medicina dentară evoluase destul de mult până în acea vreme, protezele nu erau adaptate suficient și corespunzător, nici din punct de vedere estetic, nici funcțional, ceea ce le crea purtătorilor acestora multe neplăceri și stări de disconfort.

Gingivita, descriere generală

În nenumărate cazuri, gingivita este o afecțiune care degenerează în parodontită, o afecțiune care din păcate a ajuns la nivel mondial la un procent aproape maxim și care în condițiile în care lipsește un tratament de specialitate dar care evident să implice și aportul pacientului, duce la pierderea dinților.

Din fericire, un tratament de specialitate care include un detartraj și un periaj profesional, urmat de o igienă bucală corespunzătoare efectuată de către pacient care include folosirea apei de gură, a aței dentare, instalarea parodontitei poate fi evitată, dacă toate aceste deziderate nu sunt atinse, bacteriile care se dezvoltă la nivelul cavității bucale conduc la instalarea bolii parodontale care duce la pierderea dinților unul câte unul datorită faptului că țesuturile adiacente dinților sunt distruse, ceea ce determină pierderea suportului dentar.

În prima fază în care se instalează gingivita, bacteriile conținute de placa bacteriană determină inflamația gingivală cu schimbarea culorii acestora și sensibilitatea la periaj și sângerarea lor, este un moment în care dacă se intervine corespunzător procesul este reversibil deoarece osul încă nu a fost afectat iar țesuturile adiacente încă nu au avut de suferit. În condițiile în care gingivita nu este tratată este favorizată instalarea parodontitei care din păcate este un proces ireversibil.

Spațiile create între dinți și gingie de către depunerile de placă bacteriană și în final de către tartru permit formarea pungilor parodontale deoarece sunt lăcașuri de asimilare a resturilor alimetare care ulterior conduc la instalarea infecțiilor la acest nivel.

Cauzele principale care conduc la apariția afecțiunilor gingivale sunt în primul rând placa bacteriană și tartrul dentar, dar pe lângă acestea mai pot exista și alți factori:

Modificări din punct de vedere hormonal care se produc pe perioada sarcinii, în timpul pubertății, la instalarea menopauzei la femei, sau perioada din timpul ciclului menstrual lunar la femei.

Anumite boli precum SIDA sau cancerul care sunt legate direct de sistemul imunitar, diabetul zaharat

Anumite medicamente care scad fluxul salivar cel care are un rol protector atât asupra dinților cât și asupra gingiilor

Viciile, precum fumatul care facilitează apariția gingivitei

Igiena orală necorespunzătoare

Factorul genetic

Simptomele gingivitelor.

Uneori instalarea bolii gingivale se poate face și fără apariția simptomatologiei obișnuite precum durerea, chiar și în fazele avansate, cu toate acestea există anumite aspecte care ne indică acest lucru și care cuprind:

Sângerări gingivale manifestate în timpul periajului dentar și ulterior

Tumefacția gingivală, sensibiltate gingivală precum și schimbarea culorii acestora

Halenă fetidă

Apariția pungilor parodontale

Diagnosticarea gingivitei revine în sarcina medicului dentist care va trebui să monitorizeze evoluția acesteia și evident să intervină printr- o igienizare profesională. Acesta pe lângă inspecția clinică va efectua și o examinare radiologivă a cazului, abia la finalul celor două investigații va putea pune un diagnostic de certitudine.

Tratamentul gingivitelor are în primul rând un obiectiv de prevenție, mai precis să evite evoluția bolii gingivale și transformarea acesteia în parodontopatie, apoi prin manoperele efectuate să realizeze realipirea gingiilor de dinți, să reducă până la eliminare hiperpalzia gingivală, îndepărtarea pungilor parodontale în cazul în care acestea au apărut și nu în ultimul rând să gestioneze cazul de așa manieră încât să evite avansarea bolii prin diverse infecții care se pot instala.

Tratamentul acestor afecțiuni este diferit în funcție de stadiul în care a ajuns boala și poate angrena tratamente non chirurgicale, sau în fazele avansate chiar tratamente chirurgicale care urmăresc refacerea țesutului adiacent.

Există o vorbă în popor care spune că este mai ușor să prevenim decât să reparăm, așadar și în contextul acesta lucrurile stau la fel, cu alte cuvinte gingivita este un proces inflamator care poate fi prevenit prin îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului dentar, precum și implicarea activă a pacientului care să includă schimbarea stilului de viață deoarece toate acestea au menirea de a minimaliza apariția și dezvoltarea afecțiunilor gingivale.

Schimbarea stilului de viață include și căteva sacrificii, precum:

Excluderea fumatului

Exculderea stresului deoarece acesta scade imunitatea și evident facilitarea instalării afecțiunilor parodontale

Schimbarea obiceiurilor alimentare prin adoptarea unei alimentații care să beneficieze de proprietăți antioxidante precum cele bogate în vit. E și vit. C.

Persoanele care au în familie antecedente care includ bolile parodontale vor fi nevoite să facă mai multe vizite în cabinetul de medicină dentară pentru controale periodice, periaje profesionale de specialitate care le conferă un control mult mai mare asupra apariției bolii parodontale.

Se știe că orice afecțiune poate atrage după sine o serie de complicații, la fel este și in cazul bolii parodontale care poate duce la îmbolnăviri la nivel pulmonar datorită bacteriilor prezente la nivelul cavității orale se poate ajunge la pneumonia bacteriană. Aceasta reprezintă o infecție a parenchimului pulmonar datorată anumitor bacterii care se dezvoltă în mod necontrolat în cavitatea bucală și nu numai, dar cu precădere calea de pătrundere a acestora este prin căile respiratorii inferioare.

Studii de specialitate au demonstrat faptul că majoritatea dintre noi în timpul somnului aspirăm conținutul oro- faringian, în condițiile în care persoana are o imunitate crescută bacteriile sunt eliminate, în caz contrar se va instala boala pulmonară.

1.2. Gingivita de pubertate

Gingivita de pubertate este o inflamație a gingiilor care se poate instala în egală măsură atât la băieți cât și la fete, cu precădere în zonele în care igiena orală nu este efectuată cu rigurozitate astfel încât permite aderarea plăcii bacteriene care în timp se transformă în tartru.

Cauzele care determină apariția afecțiunii gingivale numită gingivită sunt prezența bacteriilor care colonizează în exces aceste zone necorezpunzător igienizate din diverse motive, uneori datorită zonelor distale care sunt greu accesibile periuței dentare, alteori din neglijență și comoditate.

Ca în oricare altă afecțiune și în gingivita de pubertate apar simptomele care o însoțesc și care debutează cu o inflamație a gingiilor a căror culoare din roz pal se transformă în roșu- violaceu, tumefacția și edemațierea zonelor afectate, sângerări gingivale în timpul masticației și a periajului dentar, precum și în timpul examinărilor cu sonda dentară.

Cu precădere la nivel vestibular se va instala o hiperplazie gingivală, care va determina un aspect bulos al papilelor interdentare.

În majoritatea cazurilor, după trecerea perioadei de pubertate fenomenele enumerate mai sus remit, până la dispariția definitivă a acestora, există și cazuri, mai rare, în care hiperplazia nu dispare în totalitate și necesită tratament efectuat prin gingivectomie.

Din fericire gingivita de pubertate este un fenomen reversibil, instalarea sa nu este obligatorie, dar în cazul în care totuși apare, perioada este între 11 ani și 14 ani.

Tratamentul gingivitei de pubertate parcurge mai multe etape, prima dintre acestea se referă la îndepărtarea plăcii bacteriene sau și mai bine prevenirea apariției acesteia dacă se poate prin periaje dentare regulate și susținute, utilizarea aței dentare precum și a apei de gură, îndepărtarea tuturor factorilor iritativi din șanțul gingival, detartraj supra și subgingival și periaj profesional, tratament medicamentos antimicrobian, iar la nevoie tratament chirurgical care presupune gingivestomie pentru eliminarea fenomenului hiperplazic.

1.3.Rolul vitaminelor în sănătatea gingivală

Toate unitățile dentare sunt ancorate în parodonțiu care este compus din țesuturi înconjurătoare ale unităților dentare cu un rol important în menținerea acestora.

Unitățile susținătoare a dinților sunt extrem de vulnerabile în fața stimulilor nocivi din mediul înconjurător putând fi supuse unor degradări care sunt ireversibile. În prima fază de îmbolnăvire procesele distructive se pot opri și efectul acestora asupra țesuturilor este reversibil, ca mai târziu, fără o intervenție specializată, lucrurile devin de neoprit iar procesele de distrucție devin de neremediat.

Boala parodontală trece prin anumite etape, astfel:

Inflamația gingivală este prima etapă a imbolnăvirii gingivale, moment în care țesutul gingival capătă o culoare roșie- violacee, începe să apară și o durere moderată a acestora, iar în timpul periajului apare sângerarea. Toate aceste fenomene apar datorită lipsei igienei bucale sau a unei necorespunzătoare care determină aderarea plăcii bacteriene și în final afectarea parodonțiului. Există și anumite medicamente precum anticoncepționalele și antidepresivele a căror efecte secundare se manifestă și prin gingivite.

Există o serie de stări fiziologice care induc inflamația gingivală printre care se numără și perioada de sarcină și adolescența când pot să apară fenomene de acest gen, dar care pot fi combătute print- o igienă bucală corespunzătoare.

Bolile parodontale conduc în timp la resorbția osoasă ceea ce inevitabil, tot în timp, conduce la pierderea dinților. Stadiul în care există doar o inflamație la nivel gingival, este momentul în care procesul este reversibil, din momentul în care începe resorbția osoasă procesul devine ireversibil iar revenirea la stadiul inițial este imposibilă.

Vitamina B 9 care se mai găsește în manualele de specialitate sub denumirea de acid folic se poate asimila pe cale naturală din spanac, salată verde, cereale precum și dn ciuperci, acestea conțin folați care au capacitatea de a stimula sistemul hematopoetic care are rol în regenerarea celulară, iar la nivelul țesutului gingival are rol cicatrizant. Efectul acestei vitamine este accentuat dacă se asociază cu vitamina C.

Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic cu rol extrem de important în susținerea și menținerea imunității, din păcate nu poate fi sintetizată în organism, cu toate acestea are un rol antioxidant major. Pe cale naturală se poate obține din fructe și cu precădere din citrice, dar și din legume precum ardei și salată. Excesul de vitamina C nu cauzează neplăceri deoarece este întotdeauna eliminat pe cale renală.

Carența vitaminei C conduce la instalarea edemelor și creșterea riscului de sângerare în cazul unor traumatisme minore sau chiar spontan.

Vitamina E care o putem găsi în uleiurile vegetale, precum și în cereale, are de asemenea proprietăți antioxidante puternice.

Carența acestei vitamine conduce la agravarea bolii parodontale existente prin faptul că scade puterea de cicatrizare.

Sănătatea la modul general se află în srânsă legătură cu un regim alimentar adecvat care să includă pe cât posibil toate grupele de vitamine care fie doar susțin anumite funcții sau chiar au un rol primordial în menținerea acestora, dar mai ales în menținerea imunității organismului fără de care suntem predispuși la instalarea a nenumeroase boli.

Așadar, un regim alimentar care să cuprindă în special cereale, legume, fructe și alimente cu conținut scăzut de grăsimi și sare este de mare ajutor în păstrarea sănătății la copii deoarece dinții acestora sunt în perioada de dezvoltare, iar la adulți un astfel de regim alimentar este benefic pentru a evita apariția leziunilor carioase și nu în ultimul rând pentru păstrarea unor gingii sănătoase și astfel evitarea bolilor parodontale.

Alimentele bogate în calciu precum peodusele lactate aduc mari beneficii dinților deoarece sunt factori importanți în eliminarea zaharurilor din cavitatea bucală și oferă protecție împotriva plăcii bacteriene, în concluzie este recomandată evitarea excesului de zaharuri și alimente bogate în acestea.

Fumatul de asemenea este un factor nociv care pe lângă faptul că scade capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, determină și întârzierea vindecării în cazul apariției unor leziuni, iar tratamentele aplicate fumătorilor sunt mult mai puțin eficiente.

1.4.Rolul plantelor medicinale în tratamentul afecțiunilor gingivale

Unele plante medicinale au capacitatea și proprietățile necesare de a acționa din punct de vedere antiseptic, astringent, antiinflamator de vindecare dacă sunt utilizate sub formă de infuzii.

Mușețelul este una dintre cele mai utilizate plante în vindecarea gingivitelor datorită multiplelor sale proprietăți și calități în calmarea durerilor dentare și gingivale, în vindecarea plăgilor, a iritațiilor de la nivel gingival și nu numai, a enumitor eczeme care pot să apară, este calmant și prin calitățile sale antiinflamatoare, de dezinfecție, este un bun antispastic și nu în ultimul rând sporește regenerarea tisulară.

Salvia este tot o plantă medicinală cu efecte deosebite în vindecarea afecțiunilor gingivale și poate fi întrebuințat la clătirea cavității bucale sau chiar pentru gargare, efectele benefice ale salviei sunt multiple, începând de la calitatea hemostatică cu scăderea proceselor inflamatorii și continuând cu efectele pe care le are asupra calmării stărilor de agitație, iar nu în ultimul rând capacitatea de a acționa asupra refacerii tisulare.

Nalba mare are capacitatea terapeutică de a trata abcese, furuncule, infecții ale cavității bucale, simptomele de tuse, răgușeală precum și bronșitele reacționează pozitiv la consumul de ceai din această plantă medicinală. Pe lângă cele enumerate mai sus, nalba mare este și un bun antiinflamator și antiiritant .

Cimbrișorul este considerat ca fiind un antibiotic natural cu proprietăți antispastice, antihemoragice, bactericide, tonice la nivel local, sunt de asemenea bune dezinfectante și hemostatice. În tratamentul gingivitelor acesta se întrebuințează sub formă de infuzii.

Afinele au proprietăți antioxidante și antiinflamatorii, acestea pot fi întrebuințate ca infuzie sau sub o formă mult mai plăcută papilelor gustative, aceea de suc cu beneficii asupra stării de sănătate generale. În cazurile pacienților cu gingivită, afinele sunt de asemenea folosite cu succes.

Lămâile, care au și o cantitate crescută de vitamina C benefică în păstrarea unei sănătăți gingivale adecvate, au și puterea de a scădea numărul bacteriile din mediul bucal și nu numai, iar prin masarea gingiilor cu lămâie se realizează prevenirea infecțiilor acestora.

Florile de tei este deosebit de benefic în gargare, este un remediu naturist extrem de valoros pentru întregul organism deoarece intrevine în combaterea a numeroase afecțiuni. Proprietățile care le recomandă sunt cele antimicrobiene, antiinflamatorii, sedative dar și în creșterea și întărirea sistemului imunitar.

Sunătoarea folosită sub formă de infuzie este benefică în tratamentul gingivitelor, dar are efecte benefice și în procesele de cicatrizare a anumitor plăgi, în cazul echimozelor de diverse nature, a eczemelor, acționează benefic și asupra iritațiilor și a diverselor erupții cutanate. Dintre cele mai importante proprietăți le enumerăm pe cele antiinflamatoare și astringente.

Coada calului este un bun hemostatic și antiinflamator, cu efecte în erupțiile cutanate, în cazul ulcerațiilor, a plăgilor de diverse etiologii precum și a hemoragiilor, în afecțiunile gingivale se folosește prin efectuarea gargarelor.

Așa cum am putut vedea în descrierile de mai sus, plantele sunt benefice în tratarea a multiple afecțiuni medicale atât la nivelul cavității bucale cât și la nivel general, la fel cum erau și în secolele trecute când medicina se baza mai mult pe tratamente naturiste deoarece erau singurele remedii cunoscute la acea vreme.

O bună bucată de timp, tratamentele naturiste au fost ignorate în favoarea celor medicamentoase, în ultimii ani însă acest trend al tratamentelor naturiste a revenit și este abordat de către foarte multă lume cu mare succes.

PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL 2. PREZENTARE DE CAZURI

Pentru a evidenția în mod corespunzător cele descrise mai sus, vom prezenta în următoarele rânduri câteva cazuri clinice reprezentative și iconografia aferentă, pentru a putea observa care este importanța unei igiene riguroase în menținerea unei sănătăți bucale corespunzătoare.

Prezentare de caz nr. 1

Pacient D.R., de sex F., vârsta 16 ani, se prezintă în cabinetul de medicină dentară din cadrul Facultății noastre, pentru tratamentul unor manifestări parodontale aflate în plină evoluție.

Examenul clinic obiectiv pune în evidență: prezența depozitelor tartrice la nivelul grupului frontal inferior pe fața palatinală, retracții gingivale, inflamația gingiei.

Fig. 2.1. Imaginea cu zonele afectate

Fig. 2.2. Revelatorul de placă aplicat pe dinți

Pentru a- i putea demonstra pacientei care sunt zonele în care nu insistă cu periajul și unde sunt prezente depozitele de placă bacteriană, am folosit un revelator de placă, după cum se poate observa în imaginea de mai sus.

Prima etapă după examenul clinic obiectiv este pregătirea psihică și fizică a pacientei, urmată de efectuarea unui detartraj supragingival cu ajutorul piesei cu ultrasunete în prima ședință.

Etapa a doua a tratamentului constă în efectuarea detartrajului subgingival executat cu instrumente de mână.

Toate aceste etape de lucru sunt finalizate cu executarea unui periaj dentar profesional, riguros executat , urmat de lustruirea și netezirea dinților de așa manieră încât să îndepărtăm până și ultimele resturi de placă bacteriană sau tartru dentar care este posibil să fi rămas în șanțurile gingivale.

Igiena bucală minuțioasă care să fie întreținută dar și susținută de către pacientă, o poate scuti de multe neplăceri care pot să apară în lipsa acesteia.

Pacienta este sensibilizată în a continua respectarea igienei bucale la domiciliu prin efectuarea de periaje regulate a ambelor arcade precum și dinții acestora.

Am încercat să evidențiez importanța pe care o are aportul ei, prin păstrarea unei igiene riguroase în reușita tratamentului, precum și efectele lipsei igienei și complicațiile care pot apărea.

Prezentare de caz nr.2

Pacient C.A., sex M, în vârstă de 11 ani, se prezintă în cabinetul de medicină dentară împreună cu tatăl său acuzând dureri la nivelul molarului de 6 ani precum și sângerări în timpul periajului dentar.

În urma examenului clinic obiectiv am observat numeroase leziuni carioase, placă bacteriană generalizată, ușoară inflamație gingivală generalizată, iar la nivelul molarului de 6 ani o leziune carioasă profundă.

Deorece copilul era total necooperant, ceea ce era normal având în vedere faptul că acesta suferea datorită durerii pe de o parte, iar pe de altă parte era prima vizită a copilului într- un cabinet de medicină dentară iar frica acestuia era de nedescris.

Pentru a- i câștiga încrederea de care vom avea nevoie în următoarele ședințe, împreună cu tatăl acestuia am hotărât să estompăm durerea provocată de leziunea carioasă provocată de molarul 1.6. aplicând un pansament calmant iar apoi obturarea premolarului 1.5. unde exista o leziune carioasă simplă.

Pentru prepararea cavității la nivelul premolarului 1.5., am folosit inițial turbina cu frezele aferente, iar ulterior piesa contra unghi cu frezele aferente.

Înainte de începerea oricărei manopere, a fost necesară pregătirea pacientului copil atât din punct de vedere fizic cât mai ales din punct de vedere psihic, având în vedere așa cum am menționat și mai sus că acestuia îi era total necunoscut cabinetul de medicină dentară și prezenta o aversiune toatală atât față de mine câț și față de tot ceea ce reprezenta cabinetul în sine.

A fost necesară o muncă de lămurire asiduuă pe care am dus- o cu pacientul atât eu cât și tatăl acestuia până a dorit să se așeze în fotoliul dentar și până a avut puțină încredere să deschidă gura de așa manieră încât să pot vizualiza care sunt problemele și care este planul de tratament corespunzător.

Fig.2.3. Imagine cu pansamentul calmant aplicat la 1.6. și prepararea lui 1.5.

Fig. 2.4. Premolarul 1.5., cavitatea preparată

Prepararea cavității este o manoperă grea, în condițiile în care în scaunul stomatologic este așezat un copil de 11 ani care nu a fost niciodată la un consult într- un cabinet de medicină dentară și care se teme de orice obiect din cabinet, cu atât mai mult de instrumentele necesare în realizarea acestei manopere.

Am putut observa în cadrul acestei experiențe, că munca cu pacienții copii, nu este deloc una ușoară și că aceștia au o fobie în special față de turbină.

După prepararea cavității premolarului, am trecut la gravarea acidă o manoperă extrem de simplă și rapidă.

Așadar, pentru a evita desicarea dentinei, am uscat ușor cavitatea preparată cu ajutorul spray- ului de aer din dotarea unitului dentar, am aplicat acidul care este conținut de trusa cu material fotopolimerizabil și l- am lăsat să acționeze din punct de vedere al timpului conform cu instrucțiunile producătorului.

După scurgerea timpului alocat acestei manopere, am spălat cu spray-ul de apă din dotarea unitului dentar cavitatea preparată pentru a îndepărta acidul de gravare, am uscat ușor și am izolat zona cu ajutorul rulourilor de vată și cu ajutorul aspiratorului de salivă de unică folosință am asigurat o mai bună izolare pentru a putea aplica bondingul care de asemenea este prezent în trusa de compozit fotopolimerizabil.

Bondingul este cel care asigură legătura chimică dintre dintele care urmează a fi obturat și materialul fotopolimerizabil, acesta a fost aplicat cu o pensulă din trusa de material, iar apoi fotopolimerizat cu ajutorul lămpii de fotopolimerizare, din punct de vedere al timpului de fotopolimerizare, au fost respectate instrucțiunile producătorului în acest sens.

Fig. 2.5. Gravarea acidă a premolarului

După aplicarea și fotopolimerizarea bondingului, am ales culoarea viitoarei obturații, acest lucru l- am realizat ținând cont de culoarea premolarului care a urmat a fi obturat, precum și de dinții vecini și antagoniști.

Aplicarea materialului compozit fotopolimerizabil a fost realizată cu ajutorul unei spatule din plastic iar ulterior am realizat modelajul care să respecte morfologia premolarului.

Nerespectarea acestor detalii morfologice, poate cauza mari prejudicii sănătății aparatului dento- maxilar în ansamblul său, pe care pacientul le va resimți în timp odată cu trecerea anilor, aceste iatrogenii pot conduce la multiple complicații care implică inclusiv pierderea dinților cu mult înainte de vârsta la care acest lucru survine fiziologic.

Aplicarea materialului compozit fotopolimerizabil și modelarea acestuia, au fost urmate de fotopolimerizarea lui cu ajutorul lămpii de fotopolimerizare cu lumină ultravioletă respectând timpul indicat de producător.

O etapă extrem de importantă, este aceea în care se verifică ocluzia cu ajutorul hârtiei de articulație, care scoate în evidență modelajul în exces, unde este cazul. Materialul în exces se va îndepărta cu ajutorul turbinei la care se va atașa o freză corespunzătoare. În imaginea de mai jos se poate observa foarte clar ceea ce am descris în rândurile de mai sus, mai exact este evidențiată zona de la nivelul premolarului în care materialul compozit este aplicat în exces și care a fost îndepărtat.

Fig.2.6. Verificarea ocluziei cu ajutorul hârtiei de articulație

Ultima etapă în cadrul realizării unei obturații corecte, este finisarea și lustruirea. O obturație care prezintă asperități la nivelul suprafeței acesteia, facilitează aderarea plăcii bacteriene care conduce la iritarea gingivală și apariția gingivitei.

În cazul de față, așa cum am descris situația la începutul prezentării cazului, pacientul are o igienă care lasă de dorit având în vedere că depunerile de placă bacteriană sunt generalizate, așadar acesta este un motiv în plus pentru a finisa și lustrui obturația cât mai temeinic.

Fig. 2.7. Obturația premolarului la gata

Din imaginea de mai sus se poate observa obturația finalizată, după verificarea ocluziei, finisarea și lustruirea acesteia. Pacientul a fost mulțumit și fericit că nu a îndurat durere, iar la nievlul molarului de șase ani, problema durerii a fost rezolvată pe moment.

Am încercat să îi explic atât pacientului cât și tatălui acestuia și să îi sensibilizez în ceea ce privește importanța pe care o are igiena orală în sănătatea bucală, dar și în cadrul unei sănătăți generale. Tot în cadrul acestei ședințe am discutat cu pacientul despre tehnicile de periaj și metodele, precum și posibilitățile pe care le are în realizarea igienei bucale, având la dispoziție ape de gură pentru copii, ața dentară, ș.a.m.d.

În cele din urmă, am reprogramat pacientul pentru a continua tratamentul molarului de șase ani, precum și a obturațiilor de la nivelul celorlalți dinți care necesită tratamente de specialitate.

Prezentare de caz nr. 3

Pacient T.M., sex M, în vârstă de 16 ani, s- a prezentat în cabinetul nostru acuzând dureri la nivelul dinților din grupul frontal inferior, sângerări spontane dar și la periajul dentar, precum și un miros fetid emanat din cavitatea bucală. Din relatările pacientului, acesta nu își aducea aminte când a fost ultima dată la un consult medical de specialitate într- un cabinet de medicină dentară.

În urma examenului clinic obiectiv, am observat prezența unor depozite tartrice la nivelul grupului frontal inferior cu precădere, gingii care nu mai prezintă o culoare roz pal așa cum este normal ci o culoare violacee, retracții gingivale anormale pentru vârsta pe care o are pacientul, din câte se poate observa din imaginile de mai jos igiena bucală a acestui tânăr lasă de dorit cu desăvârșire.

Așa cum era de așteptat, în cazurile de acest gen, vizitele la medicul dentist și nici periajul dentar, nu fac obiectul priorităților acestora, ba mai mult, sunt total necooperanți în cabinet.

Acestea fiind constatate, am trecut la pregătirea în primul rând psihică a pacientului, căruia i- am explicat care este manopera pe care va trebui să o efectuez și care este planul de tratament în cazul de față. De asemenea i- am explicat că manopera efectuată nu este una traumatizantă din punct de vedere fizic și nici psihic, iar pe de altă parte am discutat despre importanța intervenției noastre în momentul de față prin efectuarea unui detartraj și a unui periaj profesional de așa natură încât situația clinică din momentul de față să poată fi remediată fără să se ajungă la pierderea dinților de o vârstă extrem de fragedă.

Fig. 2.8. Cazul inițial vedere vestibulară

Fig. 2.9. Cazul inițial vedere linguală

După pregătirea psihică a pacientului, am trecut la pregătirea fizică a acestuia care a constat în poziționarea pacientului în fotoliul dentar, aplicarea unei bavete protectoare, plasarea aspiratorului de salivă de unică folosință în cavitatea bucală și începerea manoperei propriu- zise.

Detartrajul este o manoperă noninvazivă care se poate executa fie cu ajutorul instrumentelor de mână special concepute pentru acest tratament, fie cu ajutorul detartrorului cu ultrasunte care este mult mai comod de utilizat atât pentru medic cât și pentru pacient.

Unitul dentar din cabinetul de medicină dentară este dotat cu acest aparat, așadar, la detartror am adaptat o ansă special destinată acestei manopere și am trecut la efectuarea manoperei de detartraj, începând așa cum este normal cu detartrajul supragingival.

În mod normal efectuarea detartrajului se execută în două ședințe, în prima ședință detartrajul supragingival urmând ca în ședința a doua să se continuie cu detartrajul subgingival.

Cu toate acestea în cazul nostru la insistențele pacientului, ambele proceduri au fost executate în aceași ședință, pacientul a motivat aceste insistențe prin faptul că îi este extrem de teamă de vizitele la medicul dentist și mai ales de manoperele care se impun, iar dacă nu efectuăm atât detartrajul supragingival cât și pe cel subgingival în aceași ședință, nu crede că își mai face curaj să se prezinte pentru etapa a doua din cadrul acestui tratament.

I-am explicat care este importanța detartrajului în menținerea sănătății bucale și în păstrarea dinților pe arcadele dentare, precum și care sunt consecințele și etapele prin care trece un individ în cazul în care ignoră toate aceste elemente: igienă bucală, periaj dentar, detartraj la nevoie, etc.

După toate discuțiile purtate cu pacientul am trecut în final la efectuarea detartajului propriu- zis, îndepărtând din aproape în aproape depozitele tartrice până la eliminarea în totalitate a acestora.

Ultima etapă în finalizarea acestui tratament a fost periajul profesional, în cadrul acestei etape am folosit piesa contra unghi la care am adaptat o periuță rotativă și pastă abrazivă periind și netezind astfel toate suprafețele dentare detartrate cu scopul de a îndepărta toate asperitățile rămase atât la nivel supragingival cât și subgingival, deoarece acestea facilitează în viitor aderarea plăcii bacteriene care nefiind îndepărtată se va transforma din nou în tartru.

După periaj, la piesa cot am adaptat o gumiță special prevăzută pentru lustruirea obturațiilor și a suprafețelor dentare în urma detartrajelor dentare, care este acționată de către piesa cot prin rotațiile pe care le produce asupra acesteia, astfel că este un ajutor important în lustruirea suprafețelor care fac obiectul interesului nostru.

Fig. 2.10. Imagine după detartraj, vedere frontală

Fig. 2.11. Imagine după detartraj, vedere linguală

După terminarea tratamentului am purtat o discuție de final cu pacientul, în care am revenit cu problemele legate de importanța igienei bucale, de metodele pe care le poate folosi pentru a realiza acest lucru, precum și despre tehnicile de periaj. Cu toate eforturile depuse de către mine în acest sens, pacientul nu a manifestat interes față de sfaturile medicale primite.

Prezentare de caz nr. 4

Pacient R.A., sex F, în vârstă de 10 ani, a fost adusă de către mama ei datorită unei dureri pe care o acuza fetița la nivelul molarului 8.5.

În urma examenului clinic am observat distrucția aproape în totalitate a molarului prim inferior, 8.4., distrucția caninului inferior din cadranul opt și o leziune carioasă moderată la nivelul molarului 8.5., precum și prezența molarului de 6 ani care este indemn la carie.

Având în vedere că pacientul este un copil, am avut nevoie de un timp mai îndelungat pentru realizarea pregătirii psihice, pentru a- i explica toate procedurile care urmează a fi efectuate în cadrul tratamentului și mai ales pentru a o asigura că intervenția mea nu este una dureroasă.

Inițial am început exereza dentinei alterate cu ajutorul piesei contra unghi, iar spre finalul acestei proceduri am continuat și finalizat îndepărtarea detritusurilor de la acest nivel cu ajutorul excavatorului dentar pentru ca manopera să fie una cât mai blândă cu putință.

Fig. 2.12. Imagine din timpul preparării cavității molarului temporar 8.5.

Având în vedere că dintele la care am lucrat era unul decidual, materialul folosit pentru obturația coronară nu a fost un compozitul fotopolimerizabil, am recurs și folosit un ciment ionomer de sticlă.

După prepararea cavității și eliminarea întregii dentine alterate, am uscat dintele și am izolat zona de lucru cu ajutorul rulourilor de vată, pentru aspirarea salivei am folosit aspiratorul de salivă de unică folosință iar cu ajutorul spatulei dentare și a unui fuloar am îndesat în cavitatea preparată în prealabil cimentul ionomer de sticlă.

Ca și în cadrul realizării unei obturații din material compozit fotopolimerizabil, este necesară verificarea ocluziei cu ajutorul hârtiei de articulație, fapt care poate fi observat în imaginea de mai jos.

Surplusul de material a fost îndepărtat, iar la final cu ajutorul gumiței pentru finisat adaptată la piesa contra unghi am desăvârșit și lustruirea acesteia.

Din motive lesne de înțeles, având în vedere că avem un pacient copil care nu are răbdare și care dorește ca totul să ia sfărșit într- un timp cât mai scurt, nu am avut posibilitatea iconografierii tuturor etapelor de lucru parcurse până la realizarea obturației finale.

Fig. 2.13. Imagine din timpul verificării ocluzale molarului temporar 8.5.

În imaginea de mai jos se poate observa obturația finală, din păcate calitatea acestei fotografii nu este de cea mai bună calitate având în vedere neliniștea manifestată de către pacientă.

Fig. 2.14. Imagine cu obturația din ciment ionomer de sticlă finalizată

Am hotărât împreună cu părintele care a însoțit- o pe fetiță, ca aceasta să revină în cabinet împreună cu pacienta pentru a continua și celelalte tratamente necesare și care se impun.

Prezentare de caz nr. 5

Pacient T.C., sex M, în vârstă de 13 ani, s- a prezentat în cabinetul nostru împreună cu mama sa, acuzând dureri la nivelul molarului de șase ani care din păcate, așa cum se va putea observa din imaginile care urmează, nu se află în cea mai bună stare, având în vedere vârsta pacientului. Tot din imaginile care urmează se poate observa placa bacteriană aderentă la coletul molarilor și premolarilor, precum și o inflamație gingivală moderată care se datorează în mare parte igienei precare.

După pregătirea fizică și psihică a pacientului, am început prepararea molarului în vederea obturării care se impune.

Deoarece materialele și metodele folosite în cadrul tratamentului unui dinte care urmează a fi obturat cu material compozit fotopolimerizabil au fost descrise la cazurile clinice prezentate mai sus, de această dată nu voi insista extrem de mult pe acest aspect.

Fig. 2.15. Imagine cu molarul la prezentarea în cabinet

După spălarea si uscarea zonei de lucru, aceasta a fost izolată corespunzător, cu ajutorul turbinei și a piesei cot la care am adaptat frezele potrivite, am început prepararea cavității prin exereza dentinei alterate atât cu instrumentele rotative cât și cu excavatorul care este un instrument de mână, pentru a evita deschiderea camerei pulpare datorită leziunii carioase profunde.

Fig. 2.16. Imagine cu molarul în timpul etapelor de lucru

Prepararea cavității a fost urmată de gravarea acidă, după cum se poate observa în imaginea de mai jos.

Fig. 2.17. Imagine din timpul gravajului acid

Aplicarea bondingului și fotopolimerizarea acestuia cu ajutorul lămpii cu lumină ultravioletă, iar în final obturarea cavității cu materialul compozit ales în prealabil în funcție de culoarea dintelui de obturat precum și în funcție de culoarea dinților vecini și antagoniști.

Fig. 2.18. Imaginea molarului obturat

Verificarea ocluziei cu ajutorul hârtiei de articulație este ultima etapă înainte de finisare și lustruire. Surplusul de material compozit din zonele indicate cu ajutorul hârtiei de articulație va fi îndepărtat cu ajutorul unei freze adaptate la turbină.

Fig. 2.19. Verificarea ocluziei

Finisarea și lustruirea unei obturații este ultima etapă, dar una foarte importantă, deoarece prezența asperităților și rugozităților la acest nivel permite aderența plăcii bacteriene, inflamarea gingiilor și restul complicațiilor care pot surveni în timp.

Fig. 2.20. Obturația finală a molarului

Atât mama cât și pacientul copil, au plecat mulțumiți din cabinetul de medicină dentară atât de rezultatul obținut cât și de faptul că manopera a fost una relativ scurtă și fără durere de care se teme toată lumea, atât adulții cât și copii.

CAPITOLUL 3. REZULTATE ȘI DISCUȚII

Studiul de față a fost efectuat pe un lot de 73 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 10 și 16 ani chiar dacă perioada de pubertate este considerată a fi între 11 și 14 ani, am încercat să extindem puțin intervalul de vârstă la care să ne raportăm în cadrul acestui studiu.

Tabel 3.1. Repartiția în funcție de vârstă a pacienților consultați

Graficul 3.1.Repartiția grafică în funcție de vârsta pacienților consultați

Din tabelul și graficul de mai sus putem observa că din totalul de 73 de pacienți consultați, cei din categoria de vârstă cuprinsă între 10- 12 ani au fost prezenți în număr de 24, ceea ce în procente reprezintă 33%, cei care fac parte din categoria de vârstă 12- 14 ani au fost în număr de 27 adică 37%, pe când în număr mai mic au fost cei cu vârsta cuprinsă între 14- 16 ani în procent de 30%.

Concluzionăm că cei mici fiind aduși la medicul dentist de către părinți au fost prezenți în număr mai mare decât cei care odată cu înaintarea în vârstă au fost îndrumați de către părinți să viziteze cabinetul de medicină dentară în speranța că fiind mai mari au devenit și mai responsabili.

Tabel 3.2. Repartiția în funcție de sexul pacienților consultați

Graficul 3.2.Repartiția grafică în funcție de vârsta pacienților consultați

Din reprezentarea grafică și tabelul de mai sus reiese faptul că numărul băieților a fost prezent în cabinetul de medicină dentară în procent mai mare față de cel al fetelor, baieții au fost în număr de 39 din totalul de 73 de pacienți consultați, ceea ce ne indică un procent de 53%, pe când numărul fetelor prezente a fost de 34 ceea ce procentual reprezintă 47%.

Acest lucru se datorează, credem noi, faptului că fetele sunt mai conștiincioase când vine vorba de igiena lor bucală și generală evitând astfel o serie de neplăceri care pot fi cauzate de problemele care pot să apară la nivelul cavității bucale, ceea ce nu înseamnă însă că acestea nu trebuie să se prezinte la consultații periodice în cabinetul de medicină dentară.

Tabel 3.3. Repartiția în funcție de mediul din care provin pacienții consultați

Graficul 3.3.Repartiția grafică în funcție de mediul din care provin pacienții consultați

La capitolul mediul din care provin pacienții, am constatat că cei din mediul urban au fost prezenți în număr mai mare în cabinetul de medicină dentară și anume 42, ceea ce în procente reprezintă 58%, pe când cei din mediul rural au fost în număr de doar 31, adică un procent de 42%.

Unul dintre motivele pentru care cei din mediul urban au fost prezenți în număr mai mare, este faptul că aceștia au mult mai multe cabinete de specialitate la dispoziție, mijloacele de transport nu lipsesc, din punct de vedere financiar le stau la dispoziție alte oportunități, toate cele enumerate mai sus, din păcate, pentru copii din mediul rural nu sunt deziderate atât de simplu de atins deoarece cabinetele de medicină dentară lipsesc în foarte multe sate, mijloacele de transport nu există sau sunt în număr extrem de mic, iar din punct de vedere financiar în sate locurile de muncă sunt extrem de puține, ceea ce înseamnă că veniturile acestora sunt mici și foarte mici, astfel încât părinții copiilor nu au posibilitatea de a le plăti acestora consultațiile și tratamentele de specialitate pe de o parte, iar cheltuielile de transport pe de altă parte.

Tabel 3.4. Repartiția în funcție de frecvența consultațiilor la medicul dentist

Graficul 3.4.Repartiția grafică în funcție de frecvența consultațiilor la medicul dentist

Vizitele la medicul dentist ar trebui să fie efectuate bianual, de așa manieră încât orice modificare la nivelul cavității bucale să fie depistată în faze incipiente când tratamentul este de scurtă durată și nu implică neplăceri pacientului.

Din cele de mai sus putem observa care este frecvența pacienților copii în cabinetul de medicină dentară, anual 26 de copii, adică un procent de 36%, bianual un număr de 32 ceea ce în procente reprezintă 44%, ocazional 9 dintre cei chestionați adică 12%, iar cei care intră în cabinetele de medicină dentară doar la nevoie au fost în număr de 6, adică un procent de 8%, ceea ce din punctul meu de vedere este destul de mult.

Tabel 3.5. Repartiția în funcție de obiceiurile alimentare

Graficul 3.5.Repartiția grafică în funcție de obiceiurile alimentare

Cu toții știm că o alimentație sănătoasă este una axată în principiu pe alimente cât mai naturale și care să cuprindă fructele, legumele și lactatele și pe cât posibil să evite sucurile mai ales pe cele acidulate și dulciurile.

Din tabelul și graficul de mai sus, putem observa care sunt preferințele celor chestionați, în materie de alimentație. La întrebarea dacă consumă fructe au răspuns afirmativ un numpr de 23 ceea ce în procente reprezintă 32%, din categoria celor care consumă frecvent legume au răspuns cu da un număr de 17, adică 23%, lactatele se pare că și ele fac parte dintre preferințele celor chestionați care au răspuns afirmativ în număr de 21, adică procentual 29%, la capitolul dulciuri și sucuri am constatat că cei care au răspuns afirmativ sunt în număr egal adică 6 dintre cei chestionați ceea ce înseamnă un procent de 8% atât pentru consumatorii de dulciuri cât și pentru consumatorii de sucuri.

Tabel 3.6. Repartiția în funcție de frecvența periajului dentar

Graficul 3.6.Repartiția grafică în funcție de frecvența periajului dentar

Periajul dentar, adică igiena bucală este unul dintre cele mai importante elemente care mențin sănătatea bucală a fiecăruia dintre noi, motiv pentru care am dorit să vedem care este frecvența acestuia când vine vorba de copii consultați și am constatat că cei care se spală pe dinți dimineața au fost în număr de 23 adică un procent de 32%, cei care fac acest seara au răspuns afirmativ în număr de 33, adică un procent de 45%, când am ajuns la cei care își fac periajul dentar după fiecare masă numărul lor a scăzut la 12, adică procentual aceștia reprezintă 16% dintre cei chestionați, urmând cei care se spală pe dinți ocazional în număr de 3, adică un procent de 4%, iar pe ultimul loc se situează cei care se spală pe dinți foarte rar, adică un numpr de 2 copii care în procente înseamnă 3%.

Am observat că numărul cel mai mare este reprezentat de cei care- și fac periajul dentar seara, ceea ce are o explicație logică având în vedere că în această perioadă a zilei cel puțin unul dintre părinți este acasă și poate supraveghea acest proces, numărul scade când vine vorba de spălatul dinților de dimineață când majoritatea dintre noi suntem grăbiți pentru a ajunge la locul de muncă și la unitățile de învățământ unde studiază copii, la periajul după fiecare masă numărul celor fac acest lucru a scăzut și mai mult din câte am putut observa în cele prezentate mai sus.

Tabel 3.7. Repartiția în funcție de prezența plăcii bacteriene

Graficul 3.7.Repartiția grafică în funcție de prezența plăcii bacteriene

Nerespectarea normelor de igienă bucală favorizează depunerea plăcii bacteriene care în timp provoacă apariția gingivitei, asupra căreia dacă nu se intervine în timp util se transformă în tartru care din păcate are capacitatea de a conduce la îmbolnăviri gingivale avansate degenerând în parodontite care sunt ireversibile, determinând pierderea dinților cu mult înainte de momentul cronologic al acestui proces.

Din totalul de 73 de pacienți consultați, la 46 dintre ei am constatat prezența plăcii bacteriene, adică la 63% dintre aceștia, pe când lipsa plăcii bacteriene în urma consultului și examneului clinic am constatat că lipsește doar la 27 dintre cei luați în studiu, adică 37%.

Tabel 3.8. Repartiția în funcție de localizarea plăcii bacteriene

Graficul 3.8.Repartiția grafică în funcție de localizarea plăcii bacteriene

Localizarea plăcii bacteriene am constatat că este prezentă cu precădere la arcada inferioară dintre cei 46 de copii la care este prezentă, așadar 29 dintre aceștia au prezintă placa bacteriană la nivelul arcadei inferioare, adică un procent de 63%, la nivelul arcadei superioare placa bacteriană a fost prezentă la 12 dintre aceștia, ceea ce în procente înseamnă 26%, iar cei la care placa bacteriană este generalizată au fost în numpr de 5 din punct de vedere procentual 11%.

Tabel 3.9. Repartiția în funcție de prezența tartrului

Graficul 3.9.Repartiția grafică în funcție de prezența tartrului

Din graficul și tabelul de mai sus putem observa că din totalul de 46 de pacienți la care placa bacteriană este prezentă la 41% dintre aceștia, adică 19 persoane au ajuns la faza în care placa bacteriană s- a transformat în tartru datorită faptului că igiena bucală a acestora nu s- a îmbunătățit în timp iar la 27 dintre aceștia, adică un procent de 59% în urma examenului clinic nu am decelat depozite tartrice.

În urma celor prezentate mai sus, putem concluziona faptul că igiena dentară joacă un rol extrem de important în sănătatea bucală a tuturor dintre noi, cu atât mai mult a copiilor și adolescenților care datorită lipsei acesteia ajung să- și piardă rând pe rând dinții la vârste extrem de tinere în urma îmbolnăvirilor parodontale care survin.

Tabel 3.10. Repartiția în funcție de localizarea tartrului

Graficul 3.10.Repartiția grafică în funcție de localizarea tartrului

În tabelul și graficul de mai sus am încercat să realizăm o repartizare a zonei, în funcție de arcada la nivelul căreia tartrul este cel mai frecvent întâlnit, astfel am constatat că din totalul de 19 pacienți care au prezentat depozite tartrice, localizarea a fost cu preponderență la arcada inferioară, mai precis la un număr de 12 dintre cei consultați, ceea ce reprezintă un procent de 63%, la nivelul arcadei superioare un număr de 4 adică un procent de 21%, iar depozite tartrice prezente la nivelul ambelor arcade am observat la un număr de 3 dintre cei consultați, adică un procent de 16%.

Am putea concluziona că prezența mai mare a numărului celor cu depozite tartrice la nivelul arcadei inferioare este urmare a faptului că pentru transformarea plăcii bacteriene în tartru, aceasta are nevoie de minerale cu care se amestecă transformându- se ulterior prin anumite procese chimice în tartru dentar, iar la nivelul arcadei inferioare are condiții mult mai prielnice pentru acest proces deoarece aici este prezentă o cantitate mult mai mare de salivă care are toate componentele necesare.

CONCLUZII

Una dintre concluziile generale, se referă la faptul că igiena bucală este cel mai mportant factor în păstrarea sănătății bucale, chiar dacă unele persoane cred că doar folosind apa de gură și pasta de dinți fără periuță dentară, sănătatea bucală le este asigurată, ceea ce este total eronat.

Din studiile efectuate am observat că cei cu vârste mai mici sunt în număr mai mare în cabinetul de medicină dentară, motiv datorat faptului că aceștia sunt aduși de către părinți la medicul dentist, odată cu creșterea în vârstă numărul acestora a scăzut.

În cadrul studiului am observat faptul că fetele au fost în număr mai mare prezente în cabinetul nostru, credem că acest lucru poate fi motivat prin faptul că acestea sunt mai conștiincioase și din dorința de frumos și estetic încearcă prin toate metodele care le stau la dispoziție să păstreze la nivelul arcadelor dentare cât mai mult posibil unitățile dentare fără leziuni carioase sau alte complicații care le vor crea neplăceri.

La capitolul număr de prezenți în cabinet, din mediul urban am constatat că au fost mult mai mulți prezenți decât cei din mediul rural, credem că acest fapt se datorează numărului mult mai mare de cabinete în orașe decât la sate pe de o parte, pe de altă parte, mijloacele de transport care în orașe nu lipsesc, pe când la sate acest lucru de foarte multe ori reprezintă o problemă, un alt motiv este puterea financiară crescută a celor din mediul urban față de a celor din mediul rural.

În multe localități rurale cabinetele de medicină dentară lipsesc cu desăvârșire, pe când în mediul urban există chiar în cadrul anumitor unități de învățământ cabinete de medicină dentară care le stau copiilor la dispoziție și fără ca serviciile medicale să trebuiască plătite de către părinți.

Din punct de vedere financiar, la sate locurile de muncă sunt extrem de puține dacă nu chiar inexistente, ceea ce reprezintă un alt impediment al părinților pentru a duce copii la un cabinet de medicină dentară având în vedere veniturile acestora care sunt extrem de mici, aceștia în foarte multe cazuri nu au posibilitatea de a le plăti consultațiile și tratamentele stomatologice pe de o parte și cheltuielile de transport pe de altă parte.

Frecvența cu care copii ajung în cabinetul de medicină dentară anual reprezintă un procent de 36%, bianual un procent de 44%, ocazional 12%, iar cei care intră în cabinetele de medicină dentară doar la nevoie au fost în procent de 8%, facem aici o referire procentuală doar la numărul celor chestionați de către noi .

Alimentația și obiceiurile alimentare, alături de igiena bucală este un alt factor foarte important în menținerea sănătății orale a fiecăruia dintre noi, motiv pentru care am abordat și acest subiect.

Am constatat că din totalul celor chestionați un procent de 32% fac parte din categoria celor care consumă regulat fructe, dintre cei care au consumă frecvent legume un procent de 23% au răspuns, lactatele de asemenea fac parte dintre preferințele celor chestionați mai precis un procent de 29%, la întrebarea legată de preferințele legate de dulciuri și sucuri acidulate aceștia au răspuns în procent egal de 8%, ceea ce ne arată că cele două fac parte din consumul obișnuit al lor.

Periajul dentar care are strictă legătură cu igiena bucală, reprezintă unul dintre cele mai importante elemente în menținerea sănătății bucale a fiecărui individ, în acest sens am încercat să realizăm o statistică care să ne dezvăluie frecvența periajului dentar și am concluzionat că din totalul celor chestionați 32% fac parte din categoria celor care se spală pe dinți doar dimineața, 45% se spală pe dinți doar seara, în cazul celor care au răspuns pozitiv periajului dentar după fiecare procentul a scăzut la 16%, urmând în ordine descrescătoare cei care se spală pe dinți ocazional în procent de 4%, iar pe ultimul loc se situează cei care se spală pe dinți foarte rar în procent de 3%.

Se poate observa că cei mai mulți dintre pacienții chestionați își fac periajul dentar seara, de unde putem trage concluzia că în această perioadă a zilei măcar unul dintre părinți este acasă ocupându- se de copii, numărul celor care execută periajul dentar dimineața, când majoritatea atât părinții cât și copii se grăbesc, este mai mic, iar numărul celor care fac acest lucru după fiecare masă este și mai mic, ceea ce s- a putut observa din cele de mai sus descrise.

Nerespectarea tuturor normelor prevăzute de igiena bucală se știe că favorizează depunerea plăcii bacteriene care din păcate în timp provoacă apariția gingivitei, o afecțiune care este reversibilă în condițiile în care se intervine corespunzător, în caz contrar aceasta se transformă în tartru dentar care nu poate fi îndepărtat doar prin periajul dentar simplu, necesitând intervenția din partea medicului dentist care va executa un detartraj și ulterior un periaj profesional. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla iar prezența tartrului va persista, din păcate gingivita se va transforma în parodontită care este ireversibilă, declanșându- se sub această formă îmbolnăvirea țesutului periodontal și inevitabil pierderea dinților cu mult înainte de momentul cronologic al acestui proces.

Din totalul celor 73 de pacienți copii, la 46 dintre aceștia am constatat în urma consultației clinice prezența plăcii bacteriene, ceea ce reprezintă un procent de 63%, pe când la un procent mult mai mic și anume 37% am putut observa lipsa plăcii bacteriene.

Din punct de vedere al localizării plăcii bacteriene, am observat că arcada inferioară este afectată în procent de 63%, pe când la nivelul arcadei superioare placa bacteriană a fost prezentă în procent de 26%, pe ultimul loc, în procent de 11% se află cei la care placa bacteriană este generalizată.

În urma tuturor celor concluzionate, putem afirma cu tărie că igiena bucală are un rol extrem de important în menținerea sănătății aparatului dento- maxilar a fiecărui individ, cu atât mai mult atunci când vine vorba de copii și adolescenți care în lipsa acesteia vor pierde din păcate dinții înainte cu mult de cronologia normală datorită îmbolnăvirilor parodontale care survin.

Am putea trage concluzia că prezența mai mare a numărului celor cu depozite tartrice la nivelul arcadei inferioare este urmare a faptului că pentru transformarea plăcii bacteriene în tartru, aceasta are nevoie de minerale cu care se amestecă transformându- se ulterior prin anumite procese chimice în tartru dentar, iar la nivelul arcadei inferioare are condiții mult mai prielnice pentru acest proces deoarece aici este prezentă o cantitate mult mai mare de salivă permanent care are toate componentele necesare.

Toate cazurile consultate ne duc cu gândul la aceași concluzie, necesitatea serviciilor medicale de specialitate ar trebui implementate în toate unitățile de învățământ de așa manieră încât toți copii și tinerii să poată beneficia de acestea fără a necesita costuri din partea părinților.

Utilizarea mijloacelor și metodelor de igienizare sunt imperios necesare în păstrarea unei sănătăți bucale corespunzătoare, pentru acest lucru însă acestea ar trebui făcute cunoscute tuturor.

Am observat în rândul celor consultați că majoritatea au o teamă crescută față de medicul dentist și de manoperele pe care acesta le execută, această teamă ar trebui înlăturată prin elaborarea de programe speciale cu ajutorul cărora pacienții să constate că vizitele regulate la medicul dentist și depistarea afecțiunilor în faze incipiente este o conduită excelentă, deoarece manoperele necesare în aceste cazuri sunt de scurtă durată și fără întâmpinarea problemelor legate de durere.

BIBLIOGRAFIE

1. Califano JV; [2003] Position paper: periodontal diseases of children and adolescents. J Periodontol:1624-1634

2. Choi YE, McKeown RE, Mayer-Davis EJ, et al, Association between periodontitis and impaired fasting glucose and diabetes, Diabetes Care, 2011; 379-385

3. Cortelli, J. R., S. C. Cortelli, S. Jordan, V. I. Haraszthy, and J. J. Zambon. [2005]. Prevalence of periodontal pathogens in Brazilians with aggressive or chronic periodontitis. J. Clin. Periodontol. 828-833.

4. Dănilă Ioan [2005] Dentistică preventivă – Ed. Didactică și Pedagogică, Bucuresti. 28-62

5. Dumitriu HT. Parodontologie. Editura Viața Medicală Românească, ediția a V-a, București, 2009. 55-84

6. Ersin N. K., Eronat N., Cogulu D., Uzel A., Aksit S. [2006] Association of maternal-child characteristics as a factor in early childhood caries and salivary bacterial counts. Journal of Dental for Children;121-128.

7. Ezzo P.J., Cutler C.W., [2003] Microorganisms as risk indicators for periodontal disease. Periodontol 2000; 22-39.

8. Ferrazzano G. F., Scaravilli M. S., Ingenito A. [2006] Dental and periodontal health status in Campanian children and relation between caries experience and socio-economic behavioural factors. European Journal of Paediatric Dentistry:165-171

9. Gafan GP, Lucas VS, Roberts GJ, Petrie A, Wilson M, Spratt DA.[2004] Prevalence of periodontal pathogens in dental plaque of children. J Clin Microbiol.;:4121-4129.

10. Guimarães Mdo C, de Araújo VM, Avena MR, Duarte DR, Freitas FV. [2010] Prevalence of alveolar bone loss in healthy children treated at private pediatric dentistry clinics. J Appl Oral Sci.; 281-289.

11. Haas AN, de Castro GD, Moreno T, et al. [2008] Azithromycin as an adjunctive treatment of aggressive periodontitis: 12-months randomized clinical trial. J Clin Periodontol; 684-689

12. Haffajee AD, Socransky SS, Gunsolley JC. [2003] Systemic antiinfective periodontal therapy. A systematic review. Ann Periodontol:119 128.

13. Hamlet S, Ellwood R, Cullinan M et al. [2004] Persistent colonisation with Tannerella forsythensis and loss of attachment in adolescents. J Dent Res; 224–231.

14. Hanes P.J., Purvis J.P., [2003] Local anti-infective therapy: pharmacological agents. A systematic review. Ann Periodontol: 71- 82.

15. Heasman PA, McCracken GI, Steen N. [2002] Supportive periodontal care: the effect of periodic subgingival debridement compared with supragingival prophylaxis with respect to clinical outcomes. J Clin Periodontol:(Suppl. 3): 159–166.

16. Hofer D, Hämmerle CH, Lang NP [2002] Comprehensive treatment concept in a young adult patient with severe periodontal disease: a case report. Quintessence Int.552-568

17. Jenkins W.M.M., Papanou P.N., [2001] Epidemiology of periodontal disease in children and adolescents. Periodontology 2000; 19-22

18. Jongh A., van Houtem C., van der Schoof M., Resida G., Broers D. [2008] Oral health status, treatment needs, and obstacles to dental care among noninstitutionalized children with severe mental disabilities in The Netherlands. Special Care Dentistry; 105-111.

19. Kallio Pekka J., [2001] Health promotion and behavioral approaches in the prevention of periodontal disease in children and adolescents. Periodontology 2000; 125-133.

20. Kamma J.J., Gmür R., et al., [2004] Microbiological profile of early onset / aggressive periodontitis patients. Oral Microbiol. Immunol.; 302-315.

21. Khocht A, T Yaskell, M Janal, BF Turner, TE Rams, A D Haffajee, SS Socransky, Subgingival microbiota in adult Down syndrome periodontitis, Periodontal Res. 2012 Aug: 452-457.

22. Kinane D F, Attstrom R. [2005] Advances in the pathogenesis of periodontitis. Group B consensus of the fifth European workshop in Periodontology. J Clin Periodontol; 135–139.

23. Armellini DB, Heydecke G, Witter DJ, Creugers Nico HJ – Effect of removable partial dentures on oral health-related quality of life in subjects with shortened dental arches: a 2-center crosssectional study, The International journal of prosthodontics, 2008 Nov-Dec

24. Armellini D B, Heydecke G, Witter D J , Creugers NHJ – Effects of removable partial dentures on the quality of life in people with shortened dental arches; Nederlands tijdschrift voor tandheelkunde, 12 -2009

25. Burlui V- Malrelații mandibulo-craniene, Editura Apollonia, Iași, 2002

26. Forna N- Evaluarea stării de sănătate afectate prin edentație, Editura Demiurg, 2007 isbn 978-973- 152-017-9

27. Forna N-Tratat de Protetica Dentara:Actualitati in clinica si terapia edentatiei partial intinse, Editura „Gr.T.Popa,,, 2008

28. Forna N, Antohe M- Reabilitatrea pierderilor de substanță, Ed. Demiurg, 2007, ISBN 978-973- 152-035-3

29. Forna N- Dental medicine between reality and paradigm, Ed. Demiurg, 2008

30. Forna N, Ursache M, Antohe M, Andronache M, Tipau T, Iovu C, Gartan M – Impactul psihologic al protezei parțiale amovibile, Volumele editate cu prilejul Zilei Facultății de Medicină Dentară, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Ediția a IX-a, 4-6 martie 2005

31. Cozma I –Corelații clinico- radiologice în modificările dinților în parodontitele marginale cronice. Teză de doctorat în medicină București 2008 , pg. 129

32. Ramona Amina Popovici- Conexiunea educație- Comunicare în Managementul Activităților de Promovare a sănătății Orale- Ed. Nagard Lugoj 2009, pg. 68