Efecte asupra dezvoltării copilului COORDONATOR: Lect.Univ.dr.Loreni Baciu STUDENT: Szőke Timea ✽Timiș oara✽ 2015 3 Cuprins Capitolul I: Familia [629883]
1
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE Ș I PSIHOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR:
Lect.Univ.dr.Loreni Baciu
Student: [anonimizat]őke Timea
✽Timișoara✽
2015
2
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE Ș I PSIHOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Migra ția părinților
Efecte asupra dezvoltării copilului
COORDONATOR:
Lect.Univ.dr.Loreni Baciu
STUDENT: [anonimizat]őke Timea
✽Timiș oara✽
2015
3
Cuprins
Capitolul I: Familia
1.1 Definirea conceptului d e familie…………………………………………………………….6
1.2 Tipologia familiilor …………………………………………………………………………10
1.3 Funcțiile familiiei …………………………………………………………………… ………14
1.4 Rolurile familiale …………………………………………………………………… ………15
Capitolul II: Migrația
2.1 Definirea migra ției…………………………………………………………………… …….17
2.2 Fenomenul migra ției………………………………………………………………… ……..19
2.3 Etapele migrației ……………………………………………………………………. ………..22
2.4 Factori determinanți ai m igrației…………………………………………………… …….23
Capitolul III: Efecte
3.1 Efectele demografice și economice ale migrației …… …………………… ……………….26
3.2 Consecințele migrației asupra familiei și copilului………… ………………… ………….30
3.3 Mărturia unui copil………………………………………………………………… ………38
Capitolul IV: Implicarea a sistentului social în familie
4.1 Rolul asistentului social in familie………………………………………………… ………39
4.2 Comportamentul copiilor singuri acasă și consilierea lor …… ………………… ……….42
Capitolul V: Metodologia cercetării
5.1 Metodologia aleasă și justificarea design -ului de cercetare……………………… ………45
5.2. Scopul general al cercetării și obiectivele propuse ………………… ………. .……………45
5.3 Eșantionul cercetării …………………………………… ……………………… …………..46
4
5.4 Tehnici și instrumente utilizate ……………………… …………………………….. ………………….49
Capitolul VI: Prezentarea datelor și concluzii
6.1 Prezentarea datelor …………………………………… ……………………………………50
6.2 Concluziile cercetării……………………………… …………………… ……………. …….. 62
6.3 Acordul părinților, tipizat………………………………………………………………… .65
6.4 6.4 Model de scrisoare prin care respondenții sunt solicitați să participe la studio……66
Bibliografie și site -ografie ……………………………………………………………………… 67
5
Argument
Fenomenul migrației a evoluat treptat, odată cu trecere anilor și transformarea neîncetată,
precum și datorită modernizării societății în care trăim, .
Din nefericire, în prezent, fenomenul migrației a devenit o problem serioasă cu care se
confruntă soci etatea românească.
Problema științifică abordată în cadrul acestei lucrări este realitatea psihosocială a
minorilor rămași în grija unia dintre părinți sau în grija bunicilor, după plecarea lor în străinătate.
Pentru a fi eficienți și pentru a fi capabili să ajutăm copiii și familiile care se confruntă cu această
problemă, trebuie să înțelegem cu adevărat problematica migrației, iar pentru acest lucru este
nevoie de realizarea unei analize amănunțite a întregii problematici cu privire la migrația
părințilo r la muncă în străinătate, începând cu definirea conceptului de familie, definirea
migrației, clasificând etapele migrației urmînd să observăm efectele migrației, și ajungând la
rolul asistentului social în astfel de cazuri..
Scopul lucrării constă în anal iza realitatăților psihosociale minorilor a căror mamă /tată sau ambii
părinți sunt plecați la muncă în străinătate .
Metodologia folosită pentru realizarea acestei lucrări a fost cercetarea calitativ ă, respectând
criteriile etice necesare.
Concluziile se r eferă la metodele cele mai eficiente în rezolvarea problemlor cu care se onfruntă
minorii rămași în țară.
6
Capitolul I
Familia
1.1Definirea conceptului de familie
Fiecare dintre noi avem o definiție mai mult sau mai puțin conștientizată a familiei ș i a
ceea ce ar trebui să devină ea, pentru simplul fapt că fiecare provenim dintr -o familie. Aceste
experiențe personale laolaltă cu valorile societății în care trăim, pe care le împărtășim și care sunt
structurate în mentalitatea comunității din care face m parte vor influența intervenția echipei de
profesioniști chemați să intervină, precum și politica bunăstării familiei. Dificultățile și
divergențele de opinii care apar între specialiști determină o evitare a definirii și o conturare a
definiției familie i în mod implicit prin ceea ce apare ca fiind un conținut al simptomatologiei
devianțelor, intervențiilor și a politicilor sociale.
Din punct de vedere etimologic, semnificațiile conceptului de familie pun în evidență
variabilitatea istorică a instituției pe care o desemnează. Termenul “ familie” provine de la
latinescul “ famulus”(servitor), ceea ce, potrivit Dicționarului etimologic al limbii latine,
desemnează “ansamblul sclavilor și al servitorilor ce tr ăiau sub acelașiacoperiș”, iar mai apoi
casa în î ntregime: stăpânul – pe de o parte, soția, copiii și servitorii – pe de alta. Prin extensie de
sens, familia a ajuns să cuprindă agnati (rudele pe linie paternă) și cognati (rudele pelinie
maternă) și să devină sinonimă cu gens (comunitate formată din toat e rudele de sânge) în
limbajul curent, dar nu și în cel juridic.
“Sociologii americani Burges și Locke apreciau că familia se deosebeș te de alte grupuri
sociale prin urmă toarele caracteristici: este formată din persoane unite prin relații de căsătorie,
sânge, adopț iune; membrii locuiesc, de regulă, sub același acoperiș, alcă tuind un singur menaj;
este compusă din persoane ce interacționează, intercomunică în cadrul rolurilor soț -soție, tată –
mamă etc.; susține și perpetuează o cultură comună, derivată , în principal, din cultura societății
date, prezentând ș i caracteristici proprii familiei respective. ”(coord. Bulgaru,2003, p. 84)
Conform celor prezentate mai sus putem observa diferențele dintre un grup social și
grupul familiei. Burges și Locke au deosebit gr upul familiei de alte gruprui bazându -se pe
anumite caracteristici clare precum: relația de cănicie care există între membrii adulți ai acestui
grup, relațiile sociologice exsitente între mebrii familiei, faptul că membrii locuiesc sub același
7
acoperiș etc . În acelaș timp definiția dată de către cei doi autori Burges și Locke are anumite
neclartății precum: există situații în care tatăl biologic este necunoscut sau a inexistenței tatălui;
de asemenea, există cazuri în care, fără un divorț prealabil, apar c upluri formate și din parteneri
care provin fiecare din alte legături și care, în noul cuplu, dau naștere și cresc copii alături de
copiii aduși din cuplurile anterioare. Deci, aceste definiții structurale, clare, riscă sa dea la o parte
grupuri de persona e ce se numesc și se consider ca formând o familie și au o viață organizată ca
a unei familii.
În 1930, Mary Richmond a dat o frumoasă definiție în contextual pierderii limitelor
fenomenului familiei în societatea modernă : “familia este alcătuită din toți cei care impart
aceeași masă”.
Această definiție dată de Richmond ne ajută să înțelegem că inclusiv acele grupări în care
nu exsită clar definite rolul de soț – soție, sau nu există o relație de căsnicie între mebrii adulți ai
familiei însă există copii, fie din căsniciile sau relațiile anterioare, fie și din relația actuală însă
fară legământul căsniciei, gruparea este numită “familie” deoarece se împart aceleași concepții.
Totodată prin această definiție înțelegem faptul că acele persoane care stau sub a celaș acoperiș,
au aceleaș sentimente, concepții, aparțin grupurilor de familii.
Dacă ne gândim la trecutul nostru, când eram copii putem observa faptul că și majoritatea
cazurilor am fost crescuți în sânul unei familii, unde a existat aceasta legătură a căsniciei dintre
părinții noștrii, a existat și există o relație de colaborare continuă, primele relații de prietenie se
formează în cadrul familiei.
Noile familii moderne nu se bazează neapărat pe structura de soț -soție, copii proveniți
doar din relația dintre cei doi membrii, ci și pe acele cazuri în care nu există legătura de căsnicie
dintre cei doi membrii adulți, pot exista copii proveniți din alte relații însă pot exista și copii
născuți din relația de concubinaj di ntre adulți. Astfel putem afirmăm faptul că numim familie,
aceea legătură dintre membrii adulți și minori care împart aceleași concepții și stau sub acelaș
acoperiș.
Astfel putem spune că f amilia este un ansamblu de relații sociale reglementat prin norme
juridice sau prin norme sociale.
8
Relațiile din cadrul familiei pot fi puse în câteva categorii principale:
• relații între soț i (parteneri) reglementate prin căsă torie sau prin consens;
• relații între părinți și copii (între ascendenți și descendenț i);
• relații înte descendenți (între cop iii aceluiaș i cuplu);
• relaț ii de rudenie între membrii cuplului familial și alte persoane (părinț ii din f amilia de
origine, socri, cumnaț i etc.).
“Familia, este unul dintre cele mai răspândite tipuri de grupuri sociale. Orice individ,
dacă este întrebat , ar putea spune ce este o familie, pentru că fiecare om a avut de -a face în
decursul vieții sale cu familii, fie că este vorba de familia în care s -a născut, de propria lui
familie sau de familiile din comunitatea în care trăiește. Din perspectivă sociolo gică, familia
poate fi definită ca un grup social constituit pe baza relațiilor de căsătorie, consanguinitate și
rudenie, membrii grupului împărtășind sentimente, aspirații și valori comune. ”
( adolescentimd.blogspot.ro/2014/02 /definirea -conceptul -si-clasificarea.html )
Conform textului citat, familia este un grup social, întemeiat pe relații de prietenie, iubire
urmat de legătura căsniciei. În cadrul unei familii trebuie să existe aceleași sentimente, aspirații ți
valori.
Confr om lui Mitrofan și Ciupercă f amilia reprezintă „o formă de comunitate umană
alcătuită din doi sau mai mulți indivizi, uniți prin legături de căsătorie și/sau paterne, realizând,
mai mult sau mai puțin latura biologică și/sau cea psihosocială” (I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1998,
p.17) .
Hartman și Laird adoptă o definiție fenomenologică a familiei : “o familie devine familie
când doi sau mai mulți indivizi decid că ei formează o familie și asta înseamnă că , în momentul
respective pe care -l trăiesc împreună , e i dezvoltă o intimidate în care își împărtășesc nevoile
emoționale de apropiere, de a trăi într -un spațiu numit de ei –căminul lor – și în care se defines
roluri și sarcini necesare pentru a satisface nevoile biologice, sociale și psihologice ale indivizilo r
implicați ” .( Hartman, Laird, 1983, p. 3 -4 ) Familia, este unul dintre cele mai răspândite tipuri de
grupuri sociale. Orice individ, dacă este întrebat, ar putea spune ce este o familie, pentru că
9
fiecare om a avut de -a face în decursul vieții sale cu f amilii, fie că este vorba de familia în care s –
a născut, de propria luifamilie sau de familiile din comunitatea în care trăiește.
Psihopedagogia definește familia ca pe “un grup primar caracterizat prin puternice relații
de tipul face to face, prin asocier ea și colaborarea intimă a tuturor membrilor ei” (Voinea,1996, p
23). Din punct de vedere sociologic, familia se definește ca fiind un “grup de persoane unite prin
căsătorie, filiație sau rudenie, ce se caracterizează prin comuniune de viață, de sentimente ,
interese”. Din perspectivă sociologică, familia poate fi definită ca un grup social constituit pe
baza relațiilor de căsătorie, consanguinitate și rudenie, membrii grupului împărtășind sentimente,
aspirații și valori comune. Din această perspectivă, fam ilia este un grup primar în care predomină
relațiile directe, informale, nemediate. Calitatea de grup primar nu semnifică absența normelor și
reglementărilor.
Conform M. Bulgaru ( 2003, p. 51 ) familia constituie o formă superioară de comunitate
– în princ ipal a soțului, soției și copiilor – care se bazează pe anumite relații sociale și biologice,
totodată au un scop suprem de a pregării generații sănătoase și totodată capabile la participarea
dezvoltării societății.
Tot M. Bulgaru aduce două abordări care n e ajută să delimităm familiile.
Prima abordare este cea sociologică. Din această perspectivă familia este definite ca un
grup social constituit pe relații de căsnicie, consanguinitate și rudenie, membrii acestui grup
avaând sentimente reciproce, aspirații și valori commune.
A doua abordare este cea juridică. Conform acestei principia familia este un grup de
persoane între care există un set de drepturi și obligații bine definite, reglementate prin legi și
normative.
“Indivizii se definesc prin infl uența fa miliei într -o comunitate, dar și prin gradul de
prestigiu social, autoritate, bogăție, pe care o capitalizează într -un anumit moment dat familia.
Dacă am ilustra cercurile de relații, care furnizează vieții private cel mai mare grad de satisfacție,
atunci ar trebui să plasăm familia pe primul loc (90,8%), prietenii pe al doilea loc (40%), locul de
muncă pe locul trei (35%), odihna și instituțiile legate de divertisment – pe locul patru (30,2%).
10
indivizii își defi nesc relația cu familia în mod ciclic, prin reproducție ori prin coalizare. ” (United
Nations Children's Fund is a United Nations Program [UNICEF ], 2008 ).
1.2 Tipologia familiilor
În primul rând, trebuie să se aibă în vedere că grupul familial variază după nivelurile sale
de structură. Din acest punc t de vedere deosebim familia simplă și familia extensivă. Familia
simplă, sau nucleară, este format din părinți și copiii lor necăsătoriți (proprii sau adoptați). Până
la momentul căsătoriei individual aparține, în majoritatea cazurilor, ca fiu sau ca fiic ă, familiei
din care provine, adică familiei de orientare (familie nucleară de proveniență a unei persoane).
Prin căsătorie, individul își constituie propria familie, familia de procreare (familie nucleară
constituită prin mariaj), care rămâne potențial de procreare chiar dacă partenerii nu intenționează
să aibă copii. Tot prin căsătorie, individul devine, în majoritatea cazurilor, membru al familiei de
orientare a partenerului său – familia socrilor și a cumnaților – aparținând deci încă unei familii,
familiei prin alianță.
Familia extensivă este familia constituită din mai mult de două generații, care trăiesc
împreună și își împart responsabilitățile.
Un alt punct de vedre în legătură cu conceptul de familie îl constituie denumirile
sociologice de familie normală și familie anormală.
O primă formă de înțelegere a noțiunii de “familie normală” este aceea de familie care
este compusă din soț, soție și unul sau mai mulți copii. Prin “familie anormală” din acest punct
de vedere se înțelege o familie incompletă, adică fără unul din soți sau fără copii. O altă formă de
înțelegere a termenului “familie normală” este familia închegată oficial în fața organelor de stat,
iar “familia anormală” este cea neoficializată de organele de stat, trăindu -se în concubinaj. Dacă
ne referim la caracterul etic al familiei, atunci prin “familie normală” se înțelege familia
închegată pe bază de respect și iubire, iar în cazul “familiei anormale” este vorba de închegarea
unei familii pe bază de interese.
Pentru a putea stabili tipolog ia familiei se iau în considerare toate tipurile de relații
intrafamiliale dintre: părinți -copii, frați -surori, bunici -nepoți etc. și nu doar relațiile
intraconjugale. Urmând această caracteristică avem in vedere următoarele tipuri de familii:
11
familii rep rimato are/familii liberale – primele înăbușă spiritul de independență al
copilului, celelalte dezvoltă instictele acestuia;
familii active/familii pasive – primele încurajează tinerii la dinamism, încrederea
în sine, ce lelalte sunt indiferente, generâ nd sentimente de descurajare, neî ncredere
etc.;
familii stabile/familii instabile – familia stabile se bazează pe o anumită constantă
a vieț ii de familie, pe respectar ea fermă a unor principii ș i valori familiale; a doua
este caracterizată prin schimbă ri perman ente ale modului de viață .(Mitrofan,
Ciupercă, 1998, p. 196)
“L. Roussel a ident ificat trei tipuri de familii :
familia fuzională – soții consideră că uniunea lor este autentică doar atâta timp cât
au capacitatea reciprocă de a se susț ine unul pe ce lălalt prin empatie și anticipare
relațională; are risc crescut de ruptură, însă recă satorirea este puțin probabilă ;
familia „club” – în care soții sunt mai realiști deoarece își respectă independența
și își fondează uniunea pe raț iune, care capată forma unei com patibilităț i baz ate
pe teoria cost/beneficiu; își recunosc autonomia ș i puter ea, inclusiv cea de a rupe
relația daca li se pare deficitara;
familia „istorie” – caracterizată prin solidaritate fondată pe amintirea vie a unui
trecut fericit și pe speranț a unui viitor mai bun; fidelitatea și încrederea reciprocă
dau sens acestui tip de familie; copiii fac parte din proiectele de viitor. ”(Mitrofan,
Ciupercă, 1998, p. 197 -198)
Confrom lui D. Batâr ( 2004, p. 66 ) putem clasifica familiile astfel:
După tipul loca lității de rezidență familiile se impart în:
– Familii rurale – sunt acele familii care recunosc domiciliul/ locuința, stabilă
sau temporară în mediul rural.
– Familii urbane – sunt acele familii care recunosc domiciliul /locuința în
localități declarate orașe.
12
Mediul de proveniență a minorului și al adultului joacă un rol decisive în creșterea și
educarea acestuia, se cunoaște faptul că există numeroase diferențe între persoanele crescute
în mediul rural și urban, aceste diferențe pot fi, diferențe de: educație, cultură, concepție,
religie etc
După criterial religios: religia joacă un rol foarte important în familie, acest fapt ne
diferențiază unul de celălalt. Marile religii și instituțiile specifice admițând căsătoriile
mixte, dar în urma unor ceremonii, ritual uri premergătoare (botez, confirmare), există și
culte care au criterii foarte riguroase și din anumite cauze nu acceptă căsniciile mixte,
acest lucru poate fi un inpediment pentru viața de cuplu. Concepțiile oamenilor cu privire
la credințele proprii sunt diferite, se poate constata că persoanele din mediul rural sunt
mai credincios decât cei din mediul urban.
După specificul ocupațiilor: acest criteriu se referă la profesia pe care fie ambii parteneri,
fie unul o are prin care astfel asigură un venit co nstant.
Există și aici delimitări clare care defines familia, astfel avem: familii de muncitori,
familii de agricultori, familii de meseriași, amilii de oieri, familii de olari, familii de
mineri, familii de intelectuali, etc., care pot transmite sau nu ur maților aceste profesie.
Totodată aceste profesii influențează copii spre alegerea viitoarei meserii, țtim ca în cele
mai multe cazuri copilul iți găsește motivația în sânul familiei.
După standardul de viață: conform unor stratificări în funcție de resurs ele și venituri
familiile se clasifică astfel:
o Familii bogate: numți și cei din “înalta societate”, care au un nivel de viță ridicat,
care le oferă posibilitatea membrilor familiei să aibe un mod și un stil de viață
aparte, neducând lipsă de nimic.
o Famili i medii: sunt acele familii care aparțin clasei de mijloc, au posibilitatea de
a-ți satisfice nevoile de bază zilnice într -un mod decent, veniturile fiind aduce din
prestația adulților din familie.
13
o Familii sărace: sunt acele familii care aparțin clasei de jos al societății, nevoile de
bază sunt satisfăcute în mica măsură sau deloc, duc lipsă de îmbrăcăminte, haine,
chiar și locuință.
Aceste clasificări depend de la o societate la alta, deoarece se poate ca o familie
bogată întro țară slab dezvoltată să fie săracă întră țară dezvoltată. Lipsurile de hrană,
îmbrăcăminte, locuința pot avea urmări grave în dezvoltarea copiilor din astfel de
familii problematice.
A) Promovând rolul structurii familiei se i -au în considerare doua tipuri de familii
fundamentale:
– Familii normale sau familii tipice: care sunt alcătuite din soț – soție și
copii, îndeplinind adecvat funcțiile familiei. Aceste familii sunt constituite
conform legii, relația fiid întemeiată pe dragoste reciprocă, respect și
stimă. Între membrii acestor f amilii sunt stabilite anumite tipuri de relații
precum: relații tradiționale sau initiate de condițiile actuale, formale sau
informale, juridice sau normative cutumiare etc.
– Familii anormale sau familii atipice: din componența acestor familii fie
lipsesc c opii, fie unul dintre parteneri (cazul familiilor monoparentale).
B) Același criteriu al structurii pune în discuție două tipuri de familii:
– familia existinsă: conține mai multe generații de părinți și copii. Copii sunt
crescuți de părinți însă în acel aș timp au parte de bucuria create de bunici. Aceste familii se
pot numi și familii tradinționale, căci acum câțiva ani bunicii jucau un rol foarte important în
creșterea și educarea copiilor (nepoților). Părinții fiind plecați la muncă își lăsau copii în grija
bunicilor.
– familia nucleară – tip dominant a societății actuale: familie formată din părinți și
copii lor necăsătoriți care se află în îngrijire familiei. În zilele noastre majoritatea bunicilor
actuali încă prestează la locul de muncă, neputând av ea grijă de nepoși, varianta care le
rămâne părinților este creșa sau căutarea unei bone pentru copii lor. Majoritatea familiilor
moderne optează pentru una dintre aceste variante.
14
După apartenența rasială, etnică: fiecare familie se raportează la o rasă, etnie datorită
unor condiții specifice. Societatea modernă a a dus apariția căsniciilor mixte, în care cei
doi parteneri au etnie sau rasă, sau ambele, diferite.
1.3 Funcțiile familiei
Există mai mulți autori care au descris pe larg funcțiile pe care le îndep linește o familie. O
prezentare clară și detaliată o putem găsi la Maria Voinea, în cartea intitulată „Sociologia
Familei” (1993).
Principalele funcții ale familiei, sunt:
• Funcția economică – presupune a asigura resursele materiale, financiare necesare
existenței familiei (locuință, hrană, haine, etc.).
Este o funcție foarte importantă, d acă ea este realizată corespunzător, atunci familia se
poate concentra și poate îndeplini și celelalte funcții. Această funcție ar trebui realizată de
ambii soți prin aducerea veniturilor (ca urmare a exercitării unei profesii, cel mai des), prin
procurarea și producerea hranei, a obiectelor de îmbrăcăminte și de trai, prin transmiterea
profesiei și/sau susținerea copiilor în alegerea profesiei.
• Funcția de socializare – presupune a transmite cu scopul asimilării de către copii, mai
ales,dar și de către toți membrii familiei, a atitudinilor, valorilor, principiilor, modelelor de
comportament caracteristice unui anumit grup social.
Este vorba de funcția de educare, s copul acesteia este integrarea în societate a persoanei
(copilului). Educația se manifestă la toate nivelurile: material, fizic, psihologic, moral,
spiritual. Evident, familiile au diferite grade de manifestare a acestei funcții: unele se
preocupă foarte mult de educarea membrilor săi, în timp ce altele mai deloc.
• Funcția de solidaritate – presupune a asigura unitatea și stabilitatea familiei.
Ea implică manifestarea sentimentelor de afecțiune, de respect, de apartenență la grupul
familial, a încrederii mem brilor unii în alții, a ajutorării și a susținerii reciproce de -a lungul
timpului, a dezvoltării intimității. Se poate observa că în ultima vreme această fun cție pare
din ce în ce mai slab îndeplinită, fapt dovedit de creșterea ratei divorțurilor și a înmu lțirii
relațiilor de concubinaj, a celibatarilor și a familiilor monoparentale.
15
• Funcția sexual -reproductivă – presupune ca cei doi soți să se ssatisfacă sexual reciproc
și să dea naștere la copii.
Aceste două componente ale acestei funcții sunt îndeplin ite diferit, în sensul că în unele
familii accentul se pune pe împlinirea sexuală, în timp ce în alte familii, se acordă o
importanță mai mare nașterii copiilor. Evident acest lucru este dependent de cultura din care
fac parte familiile, de gradul și tipul de educație avut, de credințele religioase, dedorința și
caracteristicile fizice și psihologice ale celor doi soți (parteneri). Actualmente, în societățile
mai avansate economic cuplurile și familiile tind tot mai mult să pună în prim plan împlinirea
afectiv-sexuală, după care cea reproductive .
M. Bulgaru amintește funcția externă care se referă la integrarea familiei în societate,
astfel amintim:
– “ menținerea coninuității biologice a societății prin procrearea, îngrijire a,
formarea, educarea copiilor;”
– “ menținerea continuității culturale prin transmiterea moștenirii culturale în
procesul socializării;”
– “ transmiterea de la părinți la copii a unei poziții sociale împreună cu moștenirea
culturală;”
– “ satisfacerea nevoilor emoționale a trăirilor intime, as igurând sentimental
siguranței și menționarea personalității;”
– “ exercitarea de către familie a unui control social asupra comportării membrilor
săi, mai ales asupra tinerei generații, fiind factor de control al comportării
sexuale;”( Bulgaru, 2003, p. 56 )
1.4 Rolurile familiale
Structura de rol a familiei este exprimată printr -o configurație a pozițiilor și diferitelor
funcții asumate de că tre membrii ei, a modului de desfășurare al relațiilor dintre cei doi
parteneri ș i a mecanismelor folosite.
Rolurile as umate de că tre parteneri în cadrul familiei influentează atmosfera familială ,
aceasta fiind cea care are efect direct asupra dezvoltării copilului și a adultului de mai tâ rziu.
Adoptarea unui rol conjugal corespunz ător de către fiecare dintre părinți joacă un rol foarte
important în dezvoltarea copilului.
16
Confrom D. L. Vasile r olurile familiale sunt niște seturi de comportamente așteptate de la
o persoană în poziția pe care o deține într-un sistem, grup, societate.
Putem identifica următoarele tipuri de ro luri familiale:
“ Rol conjugal (de partener, de soț/soție) – vizea ză relaționarea cu soțul/soția; “
“ Rol parental (de părinte) – vizează relaționarea cu copiii; “
“ Rol fratern (de frate) – vizează relaționarea cu frații. “ (Vasile, 2007, p. 23 )
D. L. V asile descrie acest e roluri astfel:
Rolul conjugal :
• Cunoașterea de sine și a partenerului;
• Satisfacerea reciprocă a nevoilor afectiv – sexuale, a intereselor și aspirațiilor
referitoare la viața de cuplu;
• Susținere reciprocă în urmărirea sarcinilor și funcțiilor familiei;
• Modelarea intimității și a vieții de cuplu pentru copii;
• Stimularea funcționării cuplului prin folosirea tuturor resurselor personale.
Rolul parental:
• Creșterea și educarea copiilor;
• Formarea identității sexuale a copii lor;
• Stimularea evoluției și dezvoltării personalității la copii.
Rolul fratern:
• Învățarea traiului alături de egali (prin afecțiune, rivalitate, solidaritate,
competiție, conflict, negociere);
• Completarea identității de sine și a celei sexuale;
• Susținerea afectivă și comportamentală în diferite situații. ( Vasile, 2007, p. 23 )
Conform acestor rolui definite de D. L. Vasile am putea afirma că în momentul în care o
familie îndeplinește aceste roluri avem de a face cu o familie conform standarde lor. Cele trei
roluri ar trebui îndeplinite de fiecare familie, deoarece astfel poate exista o dezvoltare favorabilă
pentru copii dar nu numai. Cred că odată ce o familie are anumite standard și se ghidează după
ele, aceea familie va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării copilului.
17
Capitolul II
Migrația
2.1 Definirea migrației
“ Migraț ia a existat de la începuturile omenirii. Fenomenul nu a încetat în timp , însă a
înregistrat schimbări ș i a cãpãtat noi forme. Procesele migratorii se desfã șoarã simultan și sunt în
creștere în multe ț ãri ale lumii. Unul din rezultatele p e termen lung ale acestei evolușii ar putea fi
aparișia societãț ilor multiculturale, tin zând spre noi concepte ale cetãț eniei sau statului na țional.
Cele mai multe dintre ță rile dezvoltate au devenit societăț i diversificate, multietnice , iar cele care
nu au ajuns încă la acest nivel s-au orientat decisiv în această direcție.” ( Carmen Tudorache,
“Evoluția fenomenului migrației în Europa”, p. 95 , http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf )
Confrom Feraru, m igrația este procesul social care are o influență din ce în ce mai mare
în societatea românească actuală , deși migrația românilor în afara granițelor este una
actuala,tânără . Totodată migrația internațională este un fenomen foarte dezvolta t din punct de
vedere al globalizării pieței forței de muncă. ( P. D. Feraru, 2011, p. 7 )
“ O nouă problemă ce afectează dezvoltarea societății este reprezentată de migrație, de
mobilitatea forței de muncă. Tot mai multe persoane, muncitori calificați d in țările de origine
preferă să migreze în țările dezvoltate pentru un trai de viață mai ridicat și pentru un salariu mai
bun. Acest fenomen al migrației este deja cunoscut de câteva decenii. O tendință mai puțin
cunoscută dar care ia amploare se referă la fenomenul de „care drain” – ce presupune migrația
femeilor din țări subdezvoltate unde prestează servicii de menaj propriilor familii în țări
dezvoltate unde pentru aceleași servicii sunt remunerate. ” (Maria Petronela Munteanu, “How
“Global care chain” aff ects the transnational family” , p.278, http://www.upm.ro/cci3/CCI –
03/Pol/Pol%2003%2031.pdf )
Cele mai des întâlnite meserii prestate de femei care pleacă în străinătate sunt: îngrijirea
copiilor, bătrânilor cât și a persoanelor cu dizabilități.
Migrațiile în scop de muncă sunt luate ca și un răspuns la dezechilibrul existent între
țările dezvoltate și țările mai puțin dezvoltate . Dorința fiecărui om este de a avea un salar cât mai
bun, din care să îți poată asigura necesarul zilnic.
18
“ Migrația este depla sarea oamenilor dintr -un loc în altul. Migrația poate avea loc în
cadrul aceleiași țări sau între țări diferite. Migrația diferă de turism deoarece migrația se folosește
vizavi de persoanele care merg într -un loc nou ca să se stabilească și să locuiască pe termen mai
lung și cu care stabilesc relații profunde. “
(http://www.redcross.org.uk/~/media/BritishRedCross/Documents/What%20we%20do/Teaching
%20resources/Teaching%20packages/Positive%20images/Romanian/PDF/Definitions.pdf )
Din această definiție ni se ex plică termenul migrației, care se referă la plecarea oamenilor
întro țară străină unde acele persoane doresc să și găsească un loc de muncă, să se stabilească pe
termen lung sau scurt.
“Defiiția dată de Organizația Națiunilor Unite termenului de “migrant” este foarte
pertinentă: “orice persoană care își schimbă teritoriul unde locuiește de obicei”.”( “Comuni tățile
Românești din afara granițelor țării”, 2010 ).
Consider că aeastă definiție data de O.N.U este puțin neadecvat căci putem lua ca
exemplu acele f amilii care se mută dintr -un loc în altul fără să își părăsească orașul natal, în atfel
de cazuri nu putem spune că familia respectivă este migrantă. Dacă luăm definiția ca fiind una
pertinentă ne v -om lovi de fiecare data de situția prezentată anterior, a cela de a numi “familie
migratoare” fiecare familie care se mută, fară aș părăsi țara.
“Migrația externă pentru muncă – spre deosebire de emigrație/imigrație are caracter
temporar, durata acesteia variind în limite largi (de la câteva săptămâni /luni până la câțiva ani) și
nu presupune schimbarea definitivă a reședinței. Există și o destul de puternică mișcare
migratorie pentru muncă necontrolată, nici în țara de plecare (România) și nici în cea de primire.
Evident, o bună parte a acestora lucrează tempora r, pe o perioadă nedefinită, cel mai adesea fără
forme legale, pe piața subterană a muncii din țările de destinație. ” ( Simona Macarie, Cristian
Bențe, “Fenomenul migrației externe și efectul acestuia asupra familiei” , 2008, p. 130 -131 )
Confrom acestui c itat în România migrația externă pentru muncă este fenomenul cel mai
actual. Totodată și anumitor firme angjarea temporară este un factor foarte important căci astfel
salariile oferite de către ei rămâne constantă. Totuși sunt si persoane care apelează la munci fară
contracte de lucru.
19
“Literatura de specialitate identifică următoarele categorii de migranț i:
Imigranții sau emigranții care au părăsit țara de origine pentru a se fixa în altă țară
pe o perioadă determinată și cu posibilitatea teoretica de a s e reîntoarce;
Muncitorii străini care lucrează în altă țară și care sunt deciși a se reîntoarce în
țara de origine.
Persoane deplasate, persoane constrânse de a trăii în afara patriei din rațiuni
politice (deportați, persecutați etc.);
Migrația internă (d e la sat la oraș, de la centru la periferie);
Migrarea temporară a navetiștilor; ” ( Gheorghe Bărbănțan, “Migrația, formă de
neglijare a copilului”, 2010)
Analizând această categorisire a migranților putem să analizăm tipul fiecărei persoane care
pleacă, ob servând totodată și motivele pentru acre aceștia aleg să migreze.
2.2 Fenomenul migrației
“ Un nou imbold au căpătat cercetările de sociolingvistică odată cu amplele mișcări
sociale și politice ce au avut loc în Europe de Est la sfârșitul anilor ’80 și î nceputul anilor ’90.
Căderea Cortinei de Fier a însemnat pentru populația esteuropeană câștigarea unui drept multă
vreme anulat: dreptul la liberă circulație. Mișcării pe axa Sud -Nord, ce a caracterizat societatea
vest-europeană după cel de -al doilea războ i mondial îi corespunde acum o nouă mișcare pe axa
Est-Vest, având la bază, în general, situația precară sub aspect economic și social din țările
fostului bloc comunist. Libertatea de mișcare astfel câștigată, consolidată odată cu intrarea unor
foste țări socialiste în Uniunea Europeană, a dat naștere unui nou tip de fluxuri migratorii,
teoretizat sub numele de transnaționalism sau migrație pendulară. “( Florin Teodor Olariu,
“Migrația ca narațiune – rolul biografiilor lingvistice în analiza fenomenului mig raționist” ,
2011, p. 206 ).
Confrom acestui citat dat de Olariu, remarcăm faptul ca toate modernizările apărute au
crescut rata migrațiilor, în țara noastră după căderea comunismului s-a putut remarca un flux
20
foarte mare de migrări, însă acele migrări au d evenit definitive. Familiile care au plecat dupa
communism s -au stability îmrepună cu copii în țara gazdă.
“Migrația umană este un fenomen vechi de când lumea. Prin migrațiune, oamenii au
intrat în posesia spațiului terestru, l -au ocupat, l -au amenajat, po pulând astfel toate cele cinci
continente. Se cuvine însă să remarcăm că secolul XX a cunoscut cele mai mari mișcări de
populație din istoria lumii, datorate în principal demografiei în creștere, oportunităților de
mobilități din ce în ce mai mari, reducer ii accentuate a distanțelor geografice și culturale grație
mijloacelor de transport rapide și ieftine și dezvoltării tehnologiilor informației și ale
comunicării. Avântul demografiei globale face ca resortisanții proveniți din țările în curs de
dezvoltare să fie primii antrenați în mobilitate atât internă, cât și internațională.” ( “ Măsurarea și
dimensiunile actuale ale migrației” , 2014 )
Din acest articol, scris de Maria Stoicovici, remarcăm faptul că migrația nu este ceva
actual, că ea există de foarte mu lt timp însă valul de creștere în România a început odatî cu
secolul XX, putem spune după anul 1989, după revoluție. Astfel putem spune că plecarea
oamenilor dintr -un spațiu geographic în altul aduce țîrii “gazdă” numeroase schimbări. Se
combină astfel cul turile, creând o lume mai accesibilă. Totodată dezvoltarea tehnologiei aduce cu
sine schimbări, diminuând timpul de deplasare dintre două spații geografice.
“În perioada prezentată, emigrația cuno aște unele fluctuații; în jurul anului 1990,
fluxurile de ie șire au fost cele mai importante. Motivația emigrației s -a centrat în special pe
criterii de reîntregire a familiilor, pe apartenența etnică și religioasă. Pe măsura cre șterii libertății
de a călători în afara granițelor, de a rămâne o anumită perioadă pen tru muncă, numărul
emigranților a scăzut continuu. Redu cerea emigrației se asociază cu opțiunea alternativă pentru
forme ale migrației temporare. ” ( Simona Macarie, Cristian Bențe , “Fenomenul migrației externe
și efectul acestuia asupra familiei” , 2008, p . 126 ).
Acest citat ne prezintă perioda în care fluxul migrațiilor a cresut foarte mult. Cum am
prezentat și anterior perioada de după 1990 a reprezentat creșterea fluxului de migrare.
21
(Sursa: Revista Română de Statistică, 2010,
http://ww w.revistadestatistica.ro/old/Articole/2010/A2ro_11_2010.pdf )
Din acest tabel putem observa faptul că în perioada de după 1990 în România a existat un
numâr foarte mare de persoane migratoare, numărul a fost aproape de 100.000 de persoane .
Acest flux foarte mare a avut o cădere semnificativă în anul 1991, an în care peste 40.000 de
persoane au plecat , numărul fiind cu 60.000 mai mica decât în anul 1990 . În anii ce au urmat nu
s-a observant nici o creștere masivă a populației migratoare. În ultimii 5 ani numă rul persoanelor
care migrează a rămas destul constantă, număr ce se aproprie de 20.000 de persoane migratoare .
(Sursa: Revista Română de Statistică, 2010,
http://www.revistadestatistica.ro/old/Articole/2010/A2ro_11_2010.pdf )
22
Acest tabel ne ajută să face m o analiză asupra persoanelor care pleacă, din tabel putem
citi faptul că majoritatea persoanelor care pleacă sunt bărbați. Faptul că majoritatea persoanelor
care pleacă în străinătate la muncă ne ajută să înțelegem faptul că femeie joacă un rol foarte
important în creșterea și educarea copilului. Desigur nu putem afirma faptul că bărbatul nu are
nici un rol în creșterea și educarea copilului, totuși încă din antichitate bărbatul a fost cel care a
adus bani în casă. Din 2000 până în 2009 se poate observa c ă peste 60% dintre cei care pleacă
sunt bărbați și abia peste 34 -35-36% sunt femei, fapt care încăodată ne face să înțelegem rolul
important pe care o ar e femeie în cadrul familiei.
2.3 Etapele migrației
“Perioada de după 1990 este una a revoluției identi tare. Es te perioada în care totalitatea
socială s -a dezagregat, diferențierea socială s -a accelerat, iar himera unității ordinii sociale s -a
disipat. O puzderie de microuniversuri de referință au explodat și fiecare caută să se impună. În
raport cu ele, in dividual a devenit singurul pol al reorgani zării ordinii sociale, întrucât
individualizarea societății a fost descătușată. ” ( Revista de Administrație Publică și Politici
Sociale , “Călătorii în marele spațiu al globalizării – fenomenul migrației și implicaț iile sale la
nivelul familiei”, 2010, http://revad.uvvg.ro/files/nr2/Articol%204%20 –
%20Andreea%20Arsene.pdf )
Conform unui articol scris de Sabin Drăgulin, “Fluxul migrațional din perspectivă istorică
Studiu de caz: Românii din Italia (1990 -2010) ” ( http:/ /www.sferapoliticii.ro/sfera/166/art10 –
Dragulin.php ), ar exista trei mari etape ale migrației romînilor. Aceste etape sunt:
1) Prima etapă a emigrării a romînilor a fost perioada 1990 -1995.
Care este o perioadă semnificativă din punct de vedere politic, deo arece este perioada de
după communism, totodată si criza economică a jucat un rol foarte important în această primă
etapă. Se cunoaște faptul că țările excomuniste au fost țări sărace, declarăndu -se criza
economică. În această etap ă, în funcție de gen, bărbații au fost cei mai numeroși care au ales să
plece (88%), principale țări vizate au fost Turcia, Israel și Italia. În această etapă Germania și
23
Ungaria au fost destinații secundare . În această perioadă, modelul predominant al plecării a fost
acela al li psei de susținere.
2) A doua etapă cuprinde perioada anilor 1996 -2001.
În acești ani , principala țară “gazdă” pentru români devine Italia, totuși Israelul rămânând
pe locul doi. În topul celor țărilor vizate din prima etapă se mai adaugă : Canada și Spania. În
această perioada începe procesul echilibării raportului statistic între plecările femeilor și
bărbaților .
3) A treia etapă reprezintă momentul de maximă dezv oltare a procesului de migrare.
După obținerea accesului în spațiul Schengen, în ianuarie 2002, fe nomenul migrării
devine un fenomen de masă în România . Italia și Spania devin principalele țări vizate de către
români .Din totalul plecărilor 50% dintre persoane alegeau Italia, iar 25% aleg Spania.
2.4 Factori determinanți
Confrom lui A.I. Mazăre în lucr area lui intitulată “ Manifestări ale fenomenului
migraționist în contextual de globalizare ” a grupat factori care determină migrația astfel:
“ a) Factori existenți în țara de origine:
– guvernările ineficiente caracterizate printr -o administrație public ă coruptă sau absentă;
– ineficiența sistemului legal și juridic;
– ineficiența sau lipsa căilor legale de migrare,
– lipsa de informație cu privire la mijloacele existente pentru a obține o muncă peste hotare;
-analfabetismul și nivelul scăzut de educ ație;
-lipsa de cunoștințe cu privire la riscurile migrației
b) Factori existenți în țara de destinație:
24
– discriminarea sexuală în procesul de angajare, educație și informații, în sensul că în
afara granițelor naționale, sunt oferite oportunități de ang ajare în pre ponderență bărbaților,
femeile5 devenind mult mai vulnerabile pentru traficanți.
– concurența tot mai acerbă de reducere constantă a costurilor prin subcontractarea
lucrărilor și scăderea salariilor;
– refuzul rezidenților de a presta anumite categorii de munci manuale, datorită nivelului
sporit de educație și a extinderii programelor de asistență socială (compensații pentru șomeri,
alocații pentru familii, salariu minim);
– necesitatea lucrătorilor casnici, bonelor, supraveghetorilor pentru b ătrâni etc.
determinată de implicarea participării feminine pe piața muncii;
– cererea consumatorului pentru produse și servicii la un preț scăzut; – dezvoltarea
industriei sexuale și de agrement;
– absența unui cadru de reglementare eficient și lipsa sa ncțiunilor;
– lipsa de respect pentru și/sau încălcarea drepturile omului;
– riscuri minime, profit maxim – caracteristici ale afacerii de trafic;
– lipsa de conștientizare; – corupția oficialilor din sistemul de migrație și vamal.” (A.I.
Mazăre, ” Mani festări ale fenomenului migraționist în contextual de globalizare”, 2014, p. 163 –
164 )
Factori care infulențează migrarea sunt:
sărăcia
șanse minime de a obține un loc de muncă bine salarizat în țara de origine
calamități naturale, dezastre eclogice
confli cte locale sau regionale
persecuții religioase sau politice
crize economice prelungite
creșterea natalității
25
suprapopularea unor zone geografice (efect al migrației interne)
inexistenț a obligativit ății vizelor pentru deplasarea imigranț ilor in diferite ță ri de
tranzit
(http://www.scrigroup.com/istorie -politica/stiinte -politice/FACTORII –
DETERMINANTI -AI-MIGRA34584.php )
Confrom acestei surse, factori enumerați sunt cele mai des întâlnite la persoanele care
pleacă din țara noastră, pentru a -și putea creea o viață mai decentă.
“Cauzele migrației pot fi diverse, de la cele economic e, la cele sociale și politice.
Oamenii părăsesc o zonă fie în căutarea unor oportunități de dezvoltare și un nivel socio –
economic mai bun, fie se refugiază în altă zonă în urma unor calamități sau dezastre, războaie,
persecuții religioase sau politice. Există migrație cu substrat politic – oamenii părăsesc o zonă în
care sunt persecutați sau trăiesc într -un climat nesigur, tensionat – sau determinate de cauze
individuale. În același timp, factorul politic pune restricții migrației, reducând acest fenomen, dar
poate de asemenea favoriza migrația prin program e de atragere de forță de muncă.” ( Flavia
Bristena Nicolae, “ Migrația forței de muncă și resursele umane – impact geostrategic”. 2009, p.
29 )
După cum si acest articol ne arată cauzele pot fi de mai multe feluri, de aceea cei ce
studiază acest fenomen trebuie să cunoască cauza principal a migrației. Dacă dorim să analizăm
cauzle pentru care persoanele aleg să migreze întro țară sau alta trebuie să luam tpți factorii
prezenați mai sus. Fiecar edintre noi poate avea un motiv pentru care dorește să plece, fie că sunt
motive personale, economice, politice etc.. Omul nu are dreptul să priveze libertatea alegerii unui
alt om referitor la a legerea pe care o va face. Fiecare persoană are capacitatea de a allege ce
consider el mai bun pentru sine, fără ca cineva să îi ia această libertate. Odată cu revoluția din
1989, când oamenii au luptat pentru libertatea lor și pentru dreptul de a se depl asa în orice țară,
oamenii au devenit liberi întro oarecare măsură. Această libertate va fi privată în acel moment
când respectivul individ încalcă drepturile unei anumite țări. Nu trebuie să omitem faptul că
fiecare țară are drepturile proprii, astfel per soana care allege să migreze trebuie să cunoască și
drepturile “țării gazdă”.
Motivele invocate de românii care caută de lucru în altă țară conform “ Revista de
cercetare și intervenție socială” (2008):
26
o nevoia de stimă, mai exact: un salariu mai bun
o un ni vel de trai mai ridicat
o studii mai bune (1,13%),
o nevoia de autoîmplinire (să fie liberi, autonomi)
o nevoia socială de afiliere și dragoste
o emigrare pentru a se căsă tori, pentru a reîntregi familia, pentru apropierea de rude.
Capitolul III
Efecte
3.1. E fectele demografice și economice ale migrației
“Cercetările și studiile care au analizat modul în care situația economică determină
modificări în evoluția migrației forței de muncă ne arată că, în ultimele decenii, în țările memb re
ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Eco ‑ nomică (OECD), fluxurile migratorii au
fost puternic corelate cu ciclurile economice. Totuși, este important de subliniat că relația
migrație‑context economic nu este una liniară și mecanică întrucât influențele perioadelor de
criză economică asupra migrației sunt complexe și dificil de previzionat.” ( M. Stănulescu, V.
Stoiciu, I. Alexe, L. Motoc, 2011, p. 13 )
“ Cel mai evident impact al migrației este demografic , afectâ nd dimensiu nea și
compoziția populației atât din țara d e origine, cât și din țara -gazdă. Î n cazul statelor dezvoltate
ale epocii moderne, astfel de schimbări au implicații extinse – diferite de cele din epocile
anterioare – pentru nivelul și furnizarea de servicii sociale, locuințe și educație, ca și pentru
funcționarea economiei în sine. Imigranții î i presează pe săracii autohtoni și pe muncitorii din
partea de jos a pieței locurilor de muncă, impovărează sistemele bunăstării deja distruse și, in
general, provoacă secătuirea finanțelor publice, sunt de părere unii specialiști occidentali. Dar,
totuși, dovezile, așa cum sunt ele, nu sprijină această poziție.”
(http://conspecte.com/Geoeconomia/migratia -internationala.html )
27
Confrom sur sei web, cel mai mare impact pe care o aduce migrația este cel demografic,
deoarece odată cu numărul mare de persoane care pleacă la muncă în străinătate compoziția
populației țării se schimbă, dar automat și compoziția țării “gazdă” se va schimba. Aceste
schimbări produse de migrați creează o schimbare în toate domeniile publice, sociale,
educaționale, medicale, economice. Din punct de vedere a locurilor de muncă oferite de țara
gazdă putem spune că este o problemă, deoarece persoanele care pleacă presteaz ă un serviciu în
favoarea unui salar mai mic, considerând că acel salar este totuși mai mare decât salarul primit în
țara de roigine, astfel cetățenii țării gazdă riscă să rămână fără locuri de muncă, deoarece ei nu
vor presta aceleași servicii în schimbul salarului oferit migranților. Astfel putem spune că v -om
putea observa o schimbare în bunăstarea social.
“ Din punct de vedere demografic, consecințele migrației, atât a celei temporare cât și a
celei definitive, sunt semnificative. Tendința de a rămâne definitiv în țările de destinație este bine
cunoscută și conduce la pierderi considerabile în rândul populației. Această pierdere are drept
consecință diminuarea ritmului de creștere economică sau chiar declinul activității economice.”
(Monica Roman, Crist ina Voicu, “Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de muncă
asupra țărilor de emigrație. Cazul României”, p.58)
Conform Roman și Voicu, efectul demografic pe care o aduce migrația oamenilor este
semnificativă. Totodată această schimbare demogra fică se va putea observa și în cadrul țării
gazed, doearece se cunoaște dorința foarte mare a persoanelor migratoare pentru stabilirea
definitive în respectivul loc. Odată ce numărul de migranți este mare, și dorința acestora de a
rămâne definitiv în țara respectivă este crescută, demografia țării de origine va suferii pierderi
massive de persoane. Acest lucru va avea un ipact negative asupra demografiei țării dar și asupra
economiei. Pierderile economie care vin ca urmare a pierderii demografiei, va cunoaș te suferințe
mulți ani, deoarece persoanele care se vor stabili definitiv întro țară străină nu va mai contribui la
economia țării de origine.
“Efectele cel e mai importante sunt legate de derapajele severe și multitudinea de
disfuncții de pe piața forței de muncă, dintre care amintim:
o capacitatea de ocupare a forței de muncă;
o rata șomajului și caracteristicile sale;
28
o emigrarea în masă a forței calificate de muncă – pierderea de „creiere”,
o capabilă să creeze valoare adăugată mai mare;
o distorsiuni salariale și segmentarea forței de muncă;
o amplificarea economiei subterane (munca „la negru”);
o diminuarea potențialului local de forță de muncă;
o utilizarea imigranților cu scopul de a suplini lipsa forței de muncă locale
(Monica Roman, Cristina Voicu, “Câteva efect e socioeconomice ale migrației forței de
muncă asupra țărilor de emigrație. Cazul României”, p. 62 )
Efecetele prezentate mai sus ne ajută să creonăm o imagine mai amplă cu privire la
efectele produse de migrarea românilor la muncă în străinătate.
“ Migraț ia forței de muncă spre țările Uniunii creează produs național prin transfer
internaț ional, aduc valută în țară, vin cu model nou de viață și civilizație, vin cu un sentiment de
respingere a unei vieți bazată pe promiscuitatea meterială, și nu de puține or i se întorc în țară cu
un capital de început necesar inițierii unei mici afaceri.” ( Valeriu Coste, “ Efectele migrației
asupra economiei naționale”, 2004 -2005 )
V. Coste a evidențiat câteva efecte positive pe care migrația o aduce. Primul efect pozitiv
enumerate este aducerea valutei în țară, dacă ne gândim sub aspectul banilor pe care aceste
persoane o aduc în țară putem spune că datorită salariilor mai mari din străinătate persoana
migrant va produce bani, pe care îî va investi în țara de origine. Desigu r persoanele care stau o
period mai îndelungată înafara țării de orgine îsă vor schimba ideile, concepțiile, poate chiar
schimbări în modul de gândire și de trai. Culturile altror țări pot deveni fascinante pentru o
persoană străină cu o cultură diferită, această diferență poate fi acceptată cu ușurință de persoana
în cauză sau poate să creeze anumite dificultăți. Dacă privim în trecutul țării noastre putem
observa că unele persoane care au migrat dupa 1998 fie au rămas definitive în țara respectivă, fie
s-au întors cu bani și au început o afacere proprie. Mulți după întoarcere fie si+au deschis mici
magazine cu alimente, haine, sau chiar afaceri în domeniul public. Astfel nu putem afirma că
migrația are numai efecte negative asupra demografiei și a economie i țării.
“ Sub aspectul efectelor macroeconomice ale emigrării se constată că acest segment din
populația active este creator de locuri de muncă, fără aport investițional privat sau public din
29
economia națională.” ( Valeriu Coste, “ Efectele migrației asup ra economiei naționale”, 2004 –
2005 )
Din acest citat se poate spune că acele persoane care au ales să plece la muncă în
străinătate însă după o perioadă au ales să se întoarcă aduc beneficii țării deoarece aceștia
creează locuri de muncă pentru persoanele din țara de origine.
Consecințele pozitive ale migrației asupra localității re spondenților sunt, de asemenea,
legate de aspectele financiare, dar văzute și din perspectiva intrării unor resurse financiare în
economia locală: investesc acasă banii câștigați – 30,8%, au un nivel de trai mai ridicat – 20,8%,
susțin financiar familia – 18,5%, contribuie la dezvoltarea localității – 11,3%. Efectele asupra
familiilor care au membri plecați la muncă în stră inătate, nu sunt numai de ordin financiar, ci se
consideră că influențează și poziția socială a familiei în comunitate, aceastaavând o imagine mai
bună – 4,6%. ” (http://www.unicef.org/romania/ro/Raport_final_HAC.pdf )
“La nivel macroeconomic migrația duce la destabilizarea pieței de muncă, prin crearea fie
a unui excedent în anumite zone, fie la deficitul forței de muncă, în anumite sectoare, pe anum ite
perioade și în anumite zone . Suprasaturația forței de muncă într -un sector poate fi privită ca și
fenomen agresiv de către populația nativă. La nivel individual a par fenomene atat pozitive, prin
creșterea nivelului de trai, a mulțumirii, a sentimentului siguranței locului de muncă, cât ș i
negative, ce vizează în special relația cu grupul de proveniență (sentiment de dezrădăcinare etc).
Impactul la nivelul României înseamnă afectarea unor sectoare (construcții, servicii, producție)
care se confruntau cu un deficit de forță de muncă până în ultimul semestru al anului 2008, […]
De asemenea, o influență o are și declinul populației active (pierdere directă și efecte în timp,
datorate dezechilibrării structurilor pe vârste și ca urmare a migrării populației tinere) ( Flavia
Bristena Nicolae, “ Migrația forței de muncă și resursele umane – impact geostrategic”. 2009, p.
29 )
Acest citat de Flavia Vristena, aduce încodată în temă efectele positive dar și efectele
negative pe care le aduce migrația. Autoarea amintește și de efecet asupra individului, aceste
schimbări pot fi observate la nivelul de trai, a sentimental siguranței la locul de muncă și a
locuilui de muncă. Totodată Bristena amintește și anumite efecte negative mai exact la nivel
relațional al persoanei în cauză cu alte persoane. Consecințele asupra României sunt de oridinul
sectoarelor principale precum construcție, servicii și producție. Știm că mulți dintre cei ca re au
30
plecat prestează aceste munci în afara țării căci salarul este mai bun decât în România, astfel țara
noastră pierde și muncitori necalificați dar și specialiști în aceste domenii. Iar o altă consecință a
migrației amintită de Bristena este faptul că Romînia pierde capital uman, cei care pleacă fiind
tineri iar populația rămasă este îmătrânită . Această pierdere va avea urmări grave cu trecerea
anilor, efect resimțit la anii de pensionare. Putem observa că în ultimii ani vârsta de pensionare a
crescut a jungând astfel la vârsta de 60 de ani pentru femei iar pentru bărbați la vârsta de 65 de
ani.
“Migrația forței de muncǎ nu are doar efecte negative, pozitivismul acesteia fiind benefic
atât pentru țǎrile de origine cât și pentru cele de destinație. Între c ele douǎ categorii are loc o
diseminare a cunoștințelor și a metodelor moderne de lucru . Se dobândesc experiențe cu efecte
pozitive asupra dezvoltǎrii ulterioare a indivizilor ”. (Valentina Țugiu, “ Migration effects on
economic growth under the conditions of the global crisis ”)
“ Avantaj pentru țǎrile de origine este și fluxul de valutǎ al migranților (chiar daca o mare
parte este destinat consumului imediat), factor de creștere economicǎ, care contribuie la
micșorarea presiunii asupra deficitului contului curent și balanțe i de plǎți externe al acestora.”
(Valentina Țugiu, “ Migration effects on economic growth under the conditions of the global
crisis ”)
3.2 Consecințele migrației asupra familiei și copilului
“În cele mai multe dintre cazuri, indiferent că este vorba de unul sau de ambii părinți
plecați la muncă în străinătate, copiii rămași în țară provin și sunt în grija unei familii organizate.
La nivelul întregii populații, aproximativ 83% dintre copii trăiesc în familii în care cuplul
parental este leg al constituit..” ( http://www.unicef.org/romania/ro/Raport_final_HAC.pdf )
Conform acestui cititat putem afirma că în majoritatea dintre cazurile de familii unde
unul dintre părinți sau ambii părinți aleg să plece la muncă în străinătate, copii sunt lăsați în grija
altor rude. Totodata conform UNICEF România majoritatea copiilor trăiesc în familii constituite
legal, din această afrimație putem spune că în societatea românească încă se pune accentual pe
conceptual de “familie”. Familiile româneși sunt famili i bine organizate, unde tatăl și mama au
un rol bine definit, bunicii ajungând să preia situația în cazul plecării ambilor părinți în
străinătate.
31
“Primele victime ale fenomenului sunt copiii, a căror frag ilitate emoțională îi expune la
riscuri mari. Doi din trei copii care au părinții plecați la muncă î n străinătate resimt acut lipsa
dragostei acestora. Copiii respectivi, spun psihologii și soc iologii, dezvoltă personalități
dizarmonice și, în consecință, este posibil ca, odată ajunși la maturitate, să f ormeze o generație
de adulți cu probleme de integrare socială. ” (https://cluj2010.files.wordpress.com/2010/09/paper –
maria -pescaru -ro.pdf )
Chiar dacă în subcapitolul anterior am discutat despre efectele demografice, economice,
sociale pe care le aduce migr ația, nu putem omite faptul că cel mai grav efect apare în familii. În
familiile unde există copii consecințele alegerii părinților de a pleca la muncă în străinătate este
foarte resimțită de copii. Confrom psihologilor și sociologilor comportamentul și pe rsonalitatea
acestor copii va suferi schimbări majore. Urmare a acestui efect va fi apariția unei generații de
tineri care v -or avea probleme de integrare socială. Toate consecințele migrației au efecte directe
asupra dezvoltării psihice ale copilului.
“Pe termen lung, aceasta generație de copii lipsiți de iubirea părinților și de armonia
familială poate deveni una de adulți -problemă. Psihologii nu exclud posibilitatea ca unii să
ajungă infractori. Agresivitatea multor copii din generația „Singur acasă", re fuzul lor de a
accepta că au probleme, durerea cauzată de lipsa părinților îi transformă, la maturitate, într -o
generație de adulți neintegrați social. Copilul care crește fără părinți sau numai cu unul dintre ei
va deveni un adult care nu înțelege sensul căsătoriei, nu vor avea încredere î n instituția căsătoriei
și, în general, în oameni. Psihologii spun ca adulții care au fost în preadolescență „singuri acasă"
vor dori, în general, meserii care să le aducă bani rapid: fotbalist, fotomodel, cântareț,
dansatoare. Cei care au fost abandonați de mici își doresc mai degraba meserii prin care să
împartă dreptatea, cum ar fi cea de politest.”
(https://cluj2010.files.wordpress.com/2010/09/paper -maria -pescaru -ro.pdf )
Ideea de bază a acestui citat se focusează asu pra efectelor negative pe care copii lăsați
acasă o resimt. Acest copii ajung la vârsta adultă să nu se poată integra în societate, având
refuzul față de oameni. Confrom sursei, copii care cresc fără părinți sau fără unul dintre părinți
va ajunge să nu înț eleagă sensul căsniciei, el văzând doar faptul că este crescut de unul dintre
părinți abesnța celuilalt fiind foarte resimțită de copil. Chiar dacă copilul ajuns la maturitate
cunoaște sensul căsniciei, acesta nu va dori să o practice tocmai din memoriile personale. O altă
32
teorie abordată în acest text este alegerea meseriei pe care o v -or practica acesti copii. Conform
psihologilor copii care au rămas acasă vor allege meserii a căror rezultate financiare se vor vedea
imediat, iar acei copii care au fost ab andonați de mici copii vor dori să practice meserii care
implică dreptatea. Încă odată putem afirma ca rolul părinților în educarea copiilor joacă un rol
decisive, lipsa părintelui sau părinților având efecte negative asupra copilului.
“Odată cu plecarea părinților peste hotare, copiii preiau rolurile acestora nu doar în
întreținerea gospodăriei, dar și în ceea ce privește îngrijirea fraților și a surorilor mai mici.
Echilibrul intern al familiei este perturbat prin plecarea unui părinte. Familia trebuie s ă se
reorganizeze și să se adapteze, ceea ce reprezintă un proces îndelungat, care poate dura și câteva
luni. Această perioadă este resimțită ca o criză și este considerată cea mai difi cilă perioadă.
Acest proces se încheie prin restabilirea unui echilibr u atunci când alți membri ai familiei reușesc
să împartă și să preia rolurile și responsabilitățile celui plecat.” (C. Luca, Gh. Pascaru, L. Foca,
2009, p.10 )
Din nefericire putem observa o maturizare timpurie la copii care sunt lăsați acasă.
Confrom lui Luca, Pescaru și Foca copii ajung să preia din treburile gospodăreși, frați mari vor
avea grijă de frații mai mici, chiar dacă acești nu au cunoștiințele necesare în îngrijirea copilului.
Această schimbare a rolurilor părinte -copil duce la un dezechilibru în familie, familia fiind
nevoită să se adapteze noii situații, să se reorganizeze , fapt ce poate să dureze mai multe luni.
“O lege recentă care solicită părinților să î nregistreze oficial un tutore este mai curând
ineficientă, întrucât familiile găsesc propriile lor că i pentru a traversa procesul migrației.
Bunicile dezvoltă strategii de coping proprii, atât pentru creț terea copiilor, cât și pentru a întelege
procesul de migrație .”( http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13691457.2011.562069 )
Confr om legilor în vigoare familiile ar trebui să apeleze la instituțiile oficiale care se
ocupă de situația copiilor rămați acasă în urma migrării părinților, însă în societatea românească
părinții lasă copii de cele mai multe ori în grija bunicilor. Putem spu ne că acest lucru este
favorabil copilului căci astfel el va rămâne lândă familia de origine, întro anumită măsură. Chiar
dacă legea ar trebui să -i împingă pe părinți la înregistrarea oficială a unui tuture, până la urmă
părinții aleg calea cea mai ușoară și simplă pentru a soluționa problema cu care se confruntă.
Aceast lucru ar trebui făcut doar în cazul în care ambii părinți pleacă la muncă în străinătate.
33
“ Art. 10 (1)Cetățenii români care au copii minori în îngrijire și doresc obținerea unui contract
de muncă în străinătate au obligația de a notifica SPAS/primăriei de domiciliu intenția de a pleca
la muncă în străinătate, precum și nominalizarea persoanei în întreț inerea și îngrijirea căreia vor
rămâ ne copiii, conform anexei nr. 2. ”
ANEXA Nr. 2: DECLARA ȚIE
nr. …………… din ……………….
Subsemnatul/Subsemnata ……………………………………………………………. , domiciliat/domiciliata In
localitatea ……………………………… , str. ………………………… ….. nr …… , bl …… , se …… , et ……. , ap
…….. , judetul/sectorul ………………………. telefon ……………………. , actul de identitate ………. , seria
…………nr ………… , CNP ………………………….. , va aduc la cunostinta intentia mea de a pleca la
munca In strainatate.
Declar pe propria raspundere ca am/nu am copii minori In Intretinere.
Mentionez ca pe perioada In care voi fi plecat/plecata la munca In strainatate copilul/copiii
meu/mei (numele, p renumele, data nasterii) …………………………………………………………… va/vor fi
lasat/lasati In Intretinerea si Ingrijirea doamnei/domnului ……………………………………………………..
(gradul de rudenie), domicil iat/domiciliata In localitatea ……………………………………. , actul de
identitate ……..seria ………. nr. ……………… , CNP ……………………………..
Declarant,
………………….
Asistent social,
……………… ……
(Ordinul nr. 219 din 15 iunie 2006 p rivind activitățile de identifi care, intervenție și monitorizare
a copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada în care aceștia se află la muncă în
străinătate )
Părinții ar trebui să țină cont de acest Ordin și să complecteze declarația în momentul în
care decid să părăsească țara de origine și să plece la muncă în străinătate lăsând în urmă copii.
“Efectul frecvent întâlnit asupra copiilor din familiile plecate l a muncă în străinătate, este
neglijarea acestora din punctul de vedere al nevoilor lor de dezvoltare dar și a drepturilor lor
fundamentale.” (Gheorghe Bărbănțan, “Migrația, formă de neglijare a copilului”, 2010)
“Printre efectele majore care pot să apară c a urmare a absenței părinților o perioadă
îndelungată, se numără rămânerea în urmă față de vârsta cronologică, care se manifestă prin
34
imaturitate afectivă, imaturitate so cială, grad ridicat de dependenț ă și capacitate redusă de
adaptabilitate.” (Gheorghe B ărbănțan, “ Migrația, formă de neglijare a copilului ”, 2010)
Confrom lui Bărbănțan efectul major asupra copilului pe care o are migrația părinților
plecați la muncă în străinătate pentru o perioadă îndelungată de timp ar: imaturitatea social, grad
ridicat d e dependență, capacitate redusă de adaptabilitate, imaturitate afectivă. Toate aceste
urmări vor conduce copilul inclusive în matuitate, deoarece acesta va creea o anumite percepție
asupra vieții, asupra rolului copilului.
Confrom lui Bara și Talpaș exist ă doua tipuri de deprivare: deprivarea maternă și
deprivarea paternă.
“Mama este prima autoritate cu care se confruntă copilul. Pentru a păstra dragostea ei,
copilul își va impune renunțări și restricții, va învăța să respecte primele reguli, obligații, pr imele
formei ale moralei. Mama consolidează sentimentul siguranței pentru copil.”
( Monica Angela Bara, Petronela Maria Talpaș, “ Familia migrantă și efectele psihice
asupra copilului” , 2011 )
Prima persoană cu care vine în contact copilul este mama, î ncă din momentul conceperii
mama are un rol foarte important în creșterea și educarea copilului. După momentul nașterii grija
cea mai mare îi revine mamei, care prin toate puterile ei încearcă să îi fie alături de copilul ei,
învățânu -l ce e mai bine, mai correct..
“Conceptul de „deprivare paternă” poate fi utilizat pentru a desemna diferite experiențe
neadecvate de relaționare a copilului cu tatăl. Deprivarea paternă poate apărea în contextul
absenței sau separării totale de tată sau chiar și atunci când a cesta este disponibil, dar diferite
cauze fac să nu se realizeze un atașament normal al copilului față de el.” ( Monica Angela Bara,
Petronela Maria Talpaș, “ Familia migrantă și efectele psihice asupra copilului” , 2011 )
A doua figură matură cu care vine î n contact copilul este tatăl care și el are rolul lui în
creșterea și educarea copilului. Când tatăl este absent la momentele cele mai importante ale vieții
copilului, acesta va dezvolta anumite sentiment care nu vor permite realizarea atașamentului
dintre copil și tată.
35
Consider că acel copil care v -a crește mai mult timp alături de mama, tatăl fiind plecat în
străinătate pentru a oferii familiei un trai mai bun, va dezvolta o răcire față de tata, comunicarea
dintre cei doi va fi minimă sau inexistentă. P e de altă parte lipse mamei poate creea în mintea
copilului idea că femeie este o persoană rea, care nu vrea să stea lângă el. Din această teorie
eronată a copilului se poate observa că sunt foarte mulți tineri care nu au o relație cu o fată
(relație dintr e fată -băiat) tocmai din cauza absenței mamei. Acest fenomen poate fi privit și
discutat și invers, când copilul rămas este fată iar tata este cel care e plecat.
“Copiii ai căror părinți sînt plecați la muncă în străinătate au un tip de comportament care
transcende profilul psihologic al celor de vîrsta lor. Sînt copiii unei narațiuni economice , care i -a
transformat în mesaje financiare , în purtători de atribuții cu un scop precis eficientizat. Sînt copii
care spun povești în cifre, contabilizîndu -și resur sele de venit și încercînd să se adapteze unor
imperative pe care le învață din mers. Maturizarea lor afectivă este sinonimă cu o maturizare
economică abruptă, care îi golește, de cele mai multe ori, de orice sens. Copilăria devine astfel o
temă de dezbate re politică. Pentru copiii rămași acasă, sistemul social din România trebuie să
construiască o platformă de educație participativă, care să -i reprezinte substanțial.”
(http://www.criticatac.ro/12530/copiii -parintilor -care-migreaza -pentru -o-educatie -de-
implicare -sociala/ )
“Modul în care copilul percepe și trăiește plecarea părinților săi, este influențat de mai
mulți fa ctori care trebuie luați în considerare:
Factori familiali
Factori ce țin de copil – vârsta și caracteristicile psihologice ale copilul ui ( nivelul
de dezvoltare psiho – socială, vulnerabilitatea acestuia, reziliența copilului).
Factori de mediu – rețeaua de suport social a familiei și a copilului.” ( Monica
Angela Bara, Petronela Maria Talpaș, “Familia migrantă și efectele psihice
asupra copilului ”, 2011 ) ”
Conform Bara și Talpaș există 3 factori care influențează modul prin care copilul percepe
și trăiește plecarea părinților. Primul factor ține de familie, mai exact funcționalitatea familiei
înainte și după plecarea părintelui sau părin ților. Când analizăm din prisma acestui factor trebuie
36
să avem în vedere relațiile dintre membrii familiei, tipul de atașament pe care o dezvoltă un
membru față de celălalt, și nu în ultimul rând rolul deținut de fiecare în cadrul familiei. Al doilea
factor ține de copil, când analizăm acest factor trebuie să avem ăn vedere vârsta și trăsăturile
psihologie ale copilului. Trebuie să analizăm copilul din punct de vedere a nivelului psiho -social,
să observăm cât este de vulnerabil. Al treilea factor se referă la mediul social al copilului. Când
analizîm copilul din prisma factorului de mediu nu trebuie sa omtiem rețeau de prieteni al
copilului, să vedem ce fel de relații are cun anumiți prieteni, ce înseamnă pentru el prietenii și
joaca. Consider că este neces ar să analizăm din prisma celor trei factori copilul când vorbim de
copil “singur acasă”, sau când unul din părinți este plecat în străinătate. Bara și Talpaș ne ajută în
această analiză, oferindu -ne acești factori principali de analiză a copilului lăsat d e unul dintre
părinți sau de ambii părinți.
“Sunt și situații în care copiii inițial se bucură că părinții vor pleca la muncă în
străinătate. Bucuria copiilor vine din micile benefi cii sau dorințe care cred că vor fi îndeplinite
cu ajutorul banilor trimiș i de părinți. Din cauza imaturității lor nu prevăd consecințele urmate de
plecarea părinților iar bucuria și optimismul acestora se spulberă la prima situație în care vor
avea nevoie de ajutorul adultului iar acesta nu va fi lângă ei să îl ofere.” (C. Luca , A.S. Gulei
(coord.), METODOLOGIE asistența socială, psihologică și juridică a copiilor rămași singuri
acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate, 2007, p. 47)
Conf orm sursei web ar exista o serie de efecte positive a migrației părintel ui/părinților,
precum bunăstarea copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate. Migrația părinților oferă
copiilor un trai mai bun. . Așa cum am mai prezentat părinții investesc în țară pentru o afacere
proprie , le oferă copiilor o locuință modern d otată cu toate cele necesare. Se poate remarca faptul
ca acei copii a căror părinți sunt plecați din țară au telefon mobil (chiar dacă deja în zilele noastre
telefonul este un lucru necesar) . Totodată acești copii au computer e, laptopuri personale, tablete
și consolele de jocuri video, pe care poate anumiți părinți din salariile caștigate în țară nu le pot
oferi copiilor . Pe lângă aceste lucruri electronice, putem observa că acești copii au o
îmbrăcăminte diversă față de ceilalți, din casă nu lipsesc nici b icicletele, rolerele, skatebourdurile
etc. Părinții încearcă să suplineze lipsa lor cumpărând orice ăși doresc copii lor.
(http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Efectele%20migratiei.%20Copii%20ramasi%20acasa.
pdf )
37
“La nivelul familei modificările sunt majore, atât pentru cel ce emigrează cât și pentru
cei rămași acasă. Cea mai vizibilă modificare este de regulă reflectată în nivelul material al
gospodăriei, acesta având un curs ascendent ..” ( “ Revista de Administrație Publică și Politici
Sociale, A nul I, Nr2., 2010”)
Efecte ale migrării vor fi resimțite inclusive în cadrul familiei, căci odată ce unul dintre
părinți pleacă sau chiar ambii părinți aleg să plece, toate treburile gospodărești se schimbă.
„Efectele asupra copilului sunt evidente: pe pl an fizic copiii nu se mai îngrijesc, nu mai
sunt atenți cu modul în care se îmbracă; pe plan comportamental devin delăsători, părerea
celorlalți nu -i interesează, nu mai socializează cu colegii; pe plan educațional se constată o
scădere a rezultatelor la î nvățătură; în plan emoțional -afectiv își creează propria lume, se
autoizolează (…) reacțiile copiilor au caracter repetitiv (…) inițial se observă aceste schimbări la
copil și apoi afli că unul dintre părinți a plecat, iar dacă mama este cea plecată sc himbările sunt
mai evidente.” (psiholog școlar) ”
(http://www.pasapoarteiasi.ro/legislatie/AAS_Studiul_Singur_Acasa.pdf )
“ Există numeroase riscuri l a care copiii ―abandonați acasă se expun:
1. la preluarea sarcinilor gospo dărești de la părinții lor ;
2. vulnerabili tate la abuzuri de orice fel;
3. insuficienta dezvoltare a abilităților de viață independentă;
4. absența parțială a normelor sociale;
5. debutarea vieții sexuale la vârste fragede;
În urma studiilor din domeniul psihologiei și al sociologiei s -a constatat că la țară unul
din zece copii chiulește de la școală. Totuși ei duc o viață materială mai bună grație banilor pe
care îi primesc de la părinții plecați peste graniță. Și totuși banii nu țin locul afecțiunii. S -a
constatat o frecvență mai mare în rândul femeilor care decid să plece la muncă în afară decât în
rândul bărbaților.” (http://ficeromania.org/ro/files/Revista%20nr%203 -4%202012.pdf#page=22 )
38
3.3 Mărtu ria unui copil
“De câțiva ani, părinții mei au plecat peste hotare, ca să facă bani. Din c auza insuficienței
locurilor de muncă, am fost nevoiți să ne despărțim de ei pentru ceva timp. Bunicii au devenit a
doua familie pentru noi, iar casa lor a devenit și casa noastră. Niciodată nu am crezut că ne va fi
greu (mie și fratelui meu, pentru că sun tem doi copii în familie) să trăim fără părinți. La plecarea
lor, pentru prima oară, m -am simțit singură în această lume nebună. Mi -a fost greu să mă împac
cu gândul că ei nu mai sunt lângă mine, că trăiesc, dar undeva departe. Numai vocea le -o pot
auzi în fiecare zi, dar nici aceasta nu e reală, pentru că vorbim la telefon. N -am destăinuit
nimănui, niciodată, ceea ce aveam pe suflet. Cel care m -a ajutat să depășesc această criză a fost
fratele meu. El mereu mă liniștea și -mi spunea să am curaj și un pic de răbdare. Nu știu cum
putea să -și țină emoțiile în secret, pentru că era mai mic ca mine și niciodată nu -și dădea pe față
scârbele. Cine zice că e bine să ai bani și să fii bine îmbrăcat, dacă în schimbul lor simți lipsa
părinților? Cred că și ceilalți cop ii suferă ca și mine. Cât de mult îmi doresc ca părinții noștri să
se întoarcă acasă, să fim toți împreună, o familie unită! Deja m -am deprins, bunica este ca o
mamă ce ne veghează mereu și bunelul de asemenea. Dacă pe viitor voi avea copii, pentru nimic
în lume nu am să mă despart de ei, oricât de greu va fi. Pentru că atunci când iubești și greul
trece altfel.”
(http://www.unicef.org/moldova/ro/2006_003_Rom_Study_Children_Left_Behind.pdf )
Povestea acestui copil prezintă motivul pentru care părinții lui a u plecat la muncă în
străinătate, mai exact lipsa banilor. Modificarea au apărut inclusive în cadrul familiei, astfel
buncii copiilor au devenit părinții minorilor iar aceștia s -au mutat în casa bunicilor. Totodată
copila amiteștete cât de greu i -a fost câ nd părinții ei au plecat. Putem citi din povestea ei faptul
că i-a fost greu să se impace cu idee că părinți nu îi vor mai fi alături, că aceștia sunt departe de
casă. Chiar dacă aceștia vorbesc la telefon nu poate acoperi dorul reimțit de fetiță. Singura
persoană care a putut sa o ajute pe fetiță a fost însuți fratele ei, care i -a fost alături, chiar dacă
fusese mai mic decât ea. În subcapitolul anterior am amintit niște efecte pozitive a migrării, mai
exact banii pe care părinții o trimit în țară. Din măr turiile fetei putem observa faptul că banii nu
pot sublini lipsa părinților. Ultimele mărturii ale fetiței ne arată un fel de fustrare, ea spunând că
în momentul în care va avea copii ea nu îi va părăsi. Ne putem gândi câtă durere există în
sufletele acelo r copii a cărăr părinți sunt plecați peste hotare.
39
Capitolul IV
Implicarea asistentului social
4.1 Rolu l asistentului social în familie
Pentru a putea vorbi de rolul asistentului social în familie, prima data trebuie să definim
termenul de “asisten social ”. Există numeroase definiții însă Elena Zamfir definește asistența
social astfel:
“Încă din primele lucrări de prezentare a asistenței sociale menționam că „în societatea
modernă asistența socială a devenit o activitate complexă, multidisciplinară, înalt specializată și
profesionalizată, distinctă de alte domenii de specializare. Asistența socială (Social work, în
țările de limbă engleză) desemnează un ansamblu de instituții, programe, măsuri, activități
profesionalizate, servicii specializate de protejar e a persoanelor, grupurilor, comunităților cu
probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care, datorită unor motive de natură economică,
socioculturală, biologică sau psihologică, nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace și eforturi
proprii u n mod normal, decent de viață. ” (Elena Zamfir, “Asistența social față în față cu
societatea riscurilor din perspectiva politicilor sociali europene”, 2010)
Astfel putem spune că asistența social este aceea profesie prin care practicantul îi ajută pe
acei oameni care nu se pot ajuta singuri, care au nevoie de ajutorul cuiva pentru a soluționa o
problem. Putem încă să spunem că asistentul social este un liant în oameni și societate, între
oameni și specialiști în diverse domenii.
“Din perspectiva exclusiv ju ridică, conturată prin prevederile Legii 466/2004 Guvernului
României, privind Statutul asistentului social, titlul de asistent social poate fi deținut de:
-persoana care a obținut diploma de licență în cadrul unei instituții de învățământ superior cu
specializare în domeniu, acreditata conform legii; persoana care deține diploma de asistent social
echivalata conform legii; persoana care deține diploma de asistent social eliberata sau
recunoscuta întrunul dintre statele membre ale Uniunii Europene, într -unul dintre statele
aparținând Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană.”
(http://www.incluziunesociala.ro/upls/96_suport_de_curs_rolul_asistentului_social.pdf )
40
Conform Legii 466 /2004 o persoană care dorește să devină asistent social trebui e să aibe
titluri prezentate mai sus.
“Rolurile se referă la acele activități pe care ceilalți/societatea se așteaptă să le realizezi,
în virtutea apartenenței la un grup/categorie, în cazul nostru, datorită profesiei de asistent social
sau funcției de ref erent social. Alături de așteptările celorlalți se află “fișa postului”, respectiv
îndatoririle de serviciu care conține rolurile „teoretice” de jucat .”
(http://www.incluziunesociala.ro/upls/96_suport_de_curs_rolul_asistentului_social.pdf )
“Rolurile în int ervenția sau în asistența socială se referă la comportamentele prin care atât
clientul cât și asistentul social se așteaptă ca profesionistul să ajute la realizarea obiectivelor
specificate în contract. ”
(http://www.incluziunesociala.ro/upls/96_suport_de_c urs_rolul_asistentului_social.pdf )
Rolurile asistentului social:
1. Intermediar: intermediază accesul clienților la servicii și/sau la alte resurse
2. Avocat: ajută clienții în obținerea drepturilor sociale/ legale, sprijină activ acele inițiative
care urmăre sc schimbarea proiectelor, a programelor și politicilor care au efect negativ
asupra persoanelor în nevoie reprezentate de el.
3. Educator / profesor: transmite clienților cunoștințe și abilități/deprinderi necesare pentru
a preveni apariția problemelor sau pentru a sprijini/ îmbunătăți funcționarea social. Toate
informațiile fiind de ordin profesional.
4. Consilier: asistă clienții și îi ajută să se decurce cu o problem prezentată de aceștia , îi
ajută în schimbarea comportamentelor personale și îi înveță să dep ășească momentele
grele din viață
5. Manager de caz: coordonează toate activitățile legate de caz, astfel îi revine datoria de a
lua hotărâri importante și sa ră spundă de evoluția cazului..
6. Manager al sarcinilor de serviciu: preocuparea principal este îndep linirea sarcinilor de
lucru într -un mod efficient atât pentru client cât și pentru instituția angajatoare .
7. Factor de dezvoltare a personalului instituției în care lucrează: facilitează dezvoltarea
profesională a personalului instituției prin pregăt ire, su pervizare, consultare și
management al personalului.
41
8. Administrator: asistentul social are rolul de a planifica, de a dezvolta și de a implementa
politici, servicii și programe în cadrul organizației în care acesta profesează.
9. Agent de schimbare socială: participă la identificarea problemelor comunității și/sau a
zonelor în care calitatea vieții poate fi crescută..
10. Profesionist: se angajează competent și respectând etica/deontologia profesiei în practica
asistenței sociale , are în vedere dezvoltarea profe siei
11. Asistent cu grupul: de terapie, de ajutorare, de evaluare in echipa
12. Agent intermediar, broker – asistentul social trebuie sa aibă cunoștințe referitoare la
resursele comunitare pentru a putea face recomandări opportune
13. Mediator – medierea implică ef ortul asistentului social de a rezolva disputele care pot
apărea între client și alte persoane și organizații..
(http://www.incluziunesociala.ro/upls/96_suport_de_curs_rolul_asistentului_social.pdf )
Acestea sunt rolurile pe care un asistent social ar treb ui să le îndeplinească în munca sa cu
oamenii. În orice doemniu ar lucre, un asistent social poate îndeplini unul sau mai multe roluri
din cele enumerate. Inclusiv în cadrul unei familii problematice asistentul social are în vedere
aceste roluri.
În moment ul primirii unui caz al unei familii care se confruntă cu problema migrației
părinților asistentul social poate oferi următoarele servicii, care sunt menite să ajute familia, să
remedieze problemele, să ofere sprijin pentru copii rămași acasă.
“Serviciile oferite de asistentul social, în cazurile de copii a căror părinți sunt plecați:
1) Servicii pentru consiliere și sprijinire a adolescenților, dar și a părinț ilor, bunicilor,
rudelor care au c opii î n plasament.
2) Servic ii pentru readaptarea adolescenților la noile probleme apă rute prin p lecarea
părinților/ părintelui
3) Servicii pentru de zvoltarea deprinderilor de viață independent ă
4) Servicii pentru pregătirea și sprijinirea integrării î n noul mediu familial sau social ”
(http://www.fundatia.ro/sites/default/files /Tatiana%20Padurariu%20profesor.pdf )
42
4.2 Comportamentul copiilor singuri acasă și consilierea lor
“Chiar dacă suportul emoț ional este „îndulcit” de o altă persoană, copii ai căror
părinți/păr intele sunt plecați la muncă în străinătate, se mai confruntă ș i cu o serie de m anifestări
de tip psiho – comportamental:
Deteriorarea conduitei școlare (scăderea performanțelor școlare, absenteism, risc
de abandon școlar, conflicte cu profesorii și colegii)
Sentimentele de abandon, de nesiguranță, tristețe, anxietat e, stări depresive toate
ca urmare a dorului de părinți,a nevoii de afecțiune părintească, de apreciere din
partea părinților și pe fondul dezvoltării unor distorsiuni cognitive;
Atitudinea de indiferență , încăpățânare, comportament agresiv ca rezultat al
frustrării și al nevoii de atenție
Tulburări de atenție
Absență aspirațiilor pe termen lung
Tulburări ale stimei de sine:
– supraapreciere față de alți copii care nu au la fel de mulți bani sau aceeași
vestimentație sau accesorii pe care ei le primesc din străinătate,
– subapreciere în relație cu egalii lor ai căror părinți sunt prezenți la evenimentele
important din viața lor (serbări școlare, ședințe cu părinții, aniversări, sărbători).
Lipsă de motivație, stări de apatie, oboseală
Dificultăți de adaptar e.
Comportamente (pre)delincvente
Conduite sinucigașe” ( Monica Angela Bara, Petronela Maria Talpaș, “Familia
migrantă și efectele psihice asupra copilului ”, 2011 )
Comportamentul copilului lăsat în grija altei persoane, chiar dacă aceea persoană face
parte din grupul rudelor , va suferi multe modificări. Astfel asistentul social față în față cu un caz
unde copilul este victima migrației părinților, trebuie să observe aceste comportamente.
Manifestările pot fi diverse de aceea asistentul social trebuie să cerceteze cu multă atenție fără să
omită ceva.
43
“Cauzele stresului la copii: Un stil de viață lipsit de activități fizice; Divorțul părinților;
Violența verbală sau fizică între părinți; Presiunea celor de aceeași vârstă; Oboseala datorată
lipsei unei diete adecvate; Teama de eșec, provocată de prea multe activități; Mutarea dintr -un
loc în altul; Rivalitatea dintre el și frații lui; ” (http://ficeromania.org/ro/files/Revista%20nr%203 –
4%202012.pdf#page=22 )
Totodată odată cu schimbările apărute în familie cop ilul poate prezentă un factor de
stress, aceste cauze pot fi diverse. Lista de factori stresori amitit anterior, omite migrația
părinților în străinătate. Această alegere făcută de unul dintre părinți sau de ambii părinți poate fi
un factor major în modifi cările apărute în comportamentul copiilor.
Copii a căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate pot simți o neglijare. Această
neglijare poate duce la anumite manifestări ale copilului precum:
1. “deter iorarea rezultatelor școlare;
2. senzația de abando n, nes iguranță, tristețe, depresie;
3. indiferenț ă;
4. lipsa puterii de concentrare;
5. lipsa aspirațiil or sau aspirații nerealiste;
6. lipsa stimei de sine;
7. nivel scăzut de toleranță;
8. lipsa motivării;
9. inadaptabilitate;
10. delicvență;
11. suicid” (http://ficeromania.o rg/ro/files/Revista%20nr%203 -4%202012.pdf#page=22 )
Asistentul social trebuie să colaboreze și cu alte persoane, printre aceste persoane se
numară psihologii. Cazurile copiilor “singuri acasă” implică atât asistentul social cât și
psihologul, colaborarea d intre cei doi trebuie să fie continuă. Toate modificările apărute în
timpul intervențiilor trebuie communicate atât de asistent social cât și de psiholog. Astfel rolul
psihologului este foarte importantă, deoarece acesta are deprinderi mult mai amănunțite în
consigliere. Toate aceste schimbări în comportamentul copilului pot fi numite “semnale de
44
alarmă” data de copil pentru o altă persoană, de aceea trebuie să fim foarte atenți când în cadrul
unei instituții de asistență socială avem copii a căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.
“Rolul psihologului în lucrul cu copiii sin guri acasă trebuie văzut ca rol în cadrul echipei
de specialiști care abordează și evaluează cazul și ulterior colaborează pentru oferirea celor mai
potrivite servicii pentru copil. Psihologul trebuie implicat atât î n procesul de evaluare complex a
copilului, cât și în procesul de asistare a copilului în vederea prevenirii separării copilului de
familia sa. ” (Cătălin Luc a, Alexandru S. Gulei (coord.), 2007 , p.53)
“Procesul de e valuare psihologică este un proces complex care ar trebui să includă
următoarele secvențe:
interviu cu copilul și în funcție de situație, psihologul poate apela pentru
informații suplimentare la managerul de caz, asistentul social sau chiar
părintele24 și /sau perso ana de îngrijire a copilului;
teste de inteligență și de dezvoltare mintală, inventare/chestionare de
personalitate, probe proiective în funcție de problemele identifi cate la copil;
scale de măsurare a eventualelor simptome (agresivitate, anxie tate, depres ie,
reacție de adaptare etc.);
investigarea relațiilor copilului cu părinții, frații/surorile, persoana de îngrijire
(stilul de atașament, modalitatea identifi cării cu părinții, calitatea comunicării,
tipul relațiilor, asumarea diverselor rolu ri în familie, modalitatea de raportare a
copilului la plecarea părintelui/ părinților ș i la situația prezentă etc.);
întocmirea Raportului de Evaluare Psihologică care va fi atașat la dosarul
copilului. ” (Cătălin Luca, Alexand ru S. Gulei (coord.), 2007, p.56)
Urmărind aceste procese psihologul împreună cu echipa multidisciplinară v -or putea ține
în “frâu” problemele cu care se confrută un copil “singur acasă”. Consilierea efectuată de
pisholog are un rol semnificativ în ameliorarea problemei, înă în acelș i timp și asistentul social
are o importanță majoră fiind mai mult în preajma copilului.
45
Capitolul V
Metodologia cercetării
5.1 Metodologia aleasă și justificarea design -ului de cercetare
În cercetarea realizată pentru lucrarea de licență am folosit metoda cercetării calitative, cu
scopul de a avea o vedere de ansamblu asupra problemei abordate , ceea a migrației părinților la
muncă în străinătate . Dintre metodele de cercetare calitativă am ales studiul de caz. Studiul de
caz s -a bazat pe istoricul, copilu lui a căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, din zona
Ciarda Roșie, județul Timiș.
5.2 Scopul general al cercetării și obiectivele specifice
Scopul lucrării constă în analiza realităților psihosociale ale minorilor sub 14 ani, a căror
unul dintre părinți este plecat la muncă în altă țară . Obiectivele acestei lucrări de licență sunt
următoarele:
Obiectivul 1. Evidențierea principalelor temeri ale copiilor cu privire la familia de origine
Obiectivul 2. Identificarea structurii familiei din care fac parte copiii cu unul dintre părinți plecat
în străinătate
Obiectivul 3. I dentificarea relațiilor dintre membrii familiei .
Obiectivul 4. Identificarea relației relației dintre copil și părintele plecat.
Obiectivul 5. Identificarea motivelor pentru care a pl ecat părintele.
Obiect ivul 6 . Identificarea efectelor produse în familie după plecarea părintelui .
Obiect ivul 7. Identificarea efectelor asupra copilului, după plecarea părintelui.
46
5.3 Eșantionul cercetării
Cercetarea realizată de mine vizează copii mai mici de 14 ani, a căror unul dintre părinți
este plecat la muncă în străinătete. Copii sunt din Timișoara, zona Ciarda Roșie, sunt înscriși la
Școala Generală nr 20. Cercetarea calitativă realizată de mine are în vedere 6 familii a câte doi
copii fiecare.
Studiile de caz sunt realizate pe câte două familii astfel:
1) Două familii cu câte doi copii, mai exact două fete
2) Două familii cu câte doi copii, mai exact doi băieți
3) Două familii cu câte doi copii, mai exact fată -băiat
47
Cei 12 copii au vârste cuprin se între 5 și 13 ani.
Tabelul de mai jos arată vârsta copiilor astfel avem:
1 copil de 5 ani
1 copil de 6 ani
1 copil de 7 ani
1 copil de 8 ani
2 copii de 9 ani
2 copii de 11 ani
2 copii 12 ani
2 copii 13 ani.
48
Cercetare mea include 6 persoane de sex feminin și 6 persoane de sex masculin.
Din tabelul următor aflăm care dintre părinte e plecat în străinătate, astfel avem două
familii unde mama este plecată iar patru familii unde tatăl este cel plecat.
49
Copii asupra căror am realizat cercetarea calita tivă sunt copii înscriți de la grupa
pregătitoare până în clasa a VII -a.
5.4 Tehnici și instrumente utilizate
În această cercetare am folosit cercetarea calitativă care a constat în realizarea unor studii de
caz asupra copiilor care aparțin grupului de .
50
Capitolul VI
Prezentarea datelor și concluzii
6.1 Prezentarea datelor , studii de caz
Cazul numărul 1: Familia B .
Familia B. are două fete, pe Nicoleta de 9 ani și pe Denisa de 11 ani. Doamna B., mama
fetelor este plecată în străinătate de 4 ani de zile, aceasta lucrează pentru a putea oferi un trai mai
bun fetelor. Fetele au fost lăsate în grija tatălui, acesta este ajutat de socrii lui, bunicii matereni a
copiilor. Mama fetelor este plecată în Austria, lucrează ca și îngrijitoare de bătrâni.
Nicoleta are 9 ani, este înscrisă în clasa a III. Relația fetei cu părinți și sora ei este foarte
bună, aceasta are o legătură strânsă cu aceștia. Cu bunicii ei se înțelege foarte bine, aceștia
făcându -I fetei pep lac de fiecare data. Nicoleta a avut 5 ani câ nd mama ei a plecat în străinătate,
fiind încă destul de mică i -a fost foarte greu fără mama. În timpul conversației fetița a povestit că
după plecarea mamei ea ținea în mână o poză cu mama și se ruga în fiecare seara ca mama să se
întoarcă.
Nicoleta nefii nd încă la vârsta școlară în momentul plecării mamei nu s -au observant
schimbări la nivelul educational. Ea în momentul începerii școlii a învățat foarte bine, dorind
astfel să îi arate mamei cât este de harnică. Minora simte lipsa mamei foarte mult, mai a les în
momentele când au loc tot feluri de serbări la școală. Văzând că fiecare copil vine însoțit atât de
tată cât și de mama, acest moment creându -i în suflet o tristețe și o durere pe care puțini o
înțeleg.
Minora simte foarte mult lipsa mamei, chiar d acă aceștia vorbesc zilnic pe internet acest
lucru neputând ține loc apariției fizice a mamei. Alături de fetiță îi sunt buncii, sora mai mare și
tatăl care încearcă să țină loc mamei cât pot ei. Mama trimite lunar bani acasă, bani cu care
nevoiele zilnice sunt îndeplinite, permițându -i tatălui să le facă pep lac fetelor.
Bunica Nicoletei a povestit că aceasta plânge foarte mult după mama ei, își dorește foarte
mult ca ea să revină în țară. Tatăl fetei este mulțumit din toate punctele de vedere ce țin de
51
copilă, ea având note bune la școală, are un comportament adecvat, relația dintre ea și alți copii
este bună, relația cu membrii familiei este foarte stânsă.
Denisa are 11 ani, este în clasa a IV. Relația fetei cu surioara este foarte bună, cu tatăl ei
și cu bunicii este uneori tensionată din cauza absenței mamei. Ea este foarte afectată de plecarea
mamei, acest lucru observându -se și în comportamentul ei. Înainte de plecarea mamei Denisa era
o fată veselă, plină de energie, avea note bune la școală însă ac este lucruri s -au schimbat de când
mama ei este pleată. Din spusele tatălui, fetița cu nota numai de FB, a scăzut la un elev de B și S,
motiv pentru care ea a trebuit să repete clasa a IV -a. Denisa a devenit din copilul vessel,
prietenos, energic o fetiță tristă, fărăr chef de viață, tristă. Mionra a povestit că ea a avut o relție
foarte bună cu mama ei, aceasta susținând -o în orice. Dorința cea ai mare a fetei este ca mama să
fie lângă ea, “ Aș renunța la toate jucăriile mele, numai mama să fie lângă mine”. Cuvintele
rostite de fetiță mi -au rămas întipărite în minte, se putea citit tristețea din privirea ei.
Relația cu mama ei este destul de distantă, aceasta refuză deseori să vorbească cu ea
deoarece spune Denisa, este supărată pee a. Tatăl fetei încearcă să se aproprie mai mult de fata
lui însă Denisa a “construit un zid” între el și ea. Relația cu Nicoleta este prietenoasă, aceasta o
ajută la teme, uneori se mai inscă mici certuri între fete dar tipic vârstei.
Din păcate rezultatele fetei sunt slabe, chi ar dacă este foarte inteață refuză să mai invețe
spunând că bani se pot face fără să stea opt ore în fața cărții.
Diferențele sunt foarte mari între cele două fete Nicoleta simte lipsa mamei însă nu s -au
produs schimbări în comportamentul ei, însă Denisa s uferă foarte mult după plecarea mamei,
devenind slabă la învățătură, schimbându -și foarte mult comportamentul față de mama ei.
Consider că Denisa este fustrată din cauza plecării mamei ei, pe când Nicoleta fiind mai mica ea
nu vede astfel problemele. Mezin a familiei se bucură de jucăriile primate și astfel îi trec
sentimentele de tristeșe, în schimb Denisa ar renunța la orice numai mama să fie lângă ea. Chiar
dacă lângă cele două fete sunt bunicii și tatăl lor, lipsa mamei nu poate fi compensate cu nimic.
Nicoleta a vorbit foarte deschis, liber în timpul interviului, în schimb cu Denisa a fost destul de
greu aceasta având o fire foarte diferită de ceea a Nicoletei. În concluzie plecarea mamei a creat
diferite stări în familie, efecte negative se pot observa la Denisa a cărei rezultate șcălare sunt
slabe, comportamentul ei schimbându -se foarte mult; Nicoleta a rămas aceași fetiță.
52
Cazul 2: Familia S.
Familia S. are două fete pe Rebeca de 12 ani și pe Estera de 7 ani. În cazul familiei S.
tatăl este plecat în străinătate de doi ani, acesta trimițând banii necesari familiei, astfel încât
doamna S. nu lucrează putând avea grijă de gospodărie și de casă. Domnul S. lucrează în
construcții în Italia.
Rebeca este o fată în vârstă de 12 ani, este în clasa a V -a la ș coala din zona unde aceasta
locuiește. Minora a avut 10 ani când tatăl ei a plecat, pentru a putea oferi un trai mai bun
familiei. Având o vârstă la care fata a putut înțelege cu ce problem se confruntă familia, a putut
accepta destul de ușor faptul că tat ăl ei pleacă în străinătate.
Familia se confrunta cu probleme financiare destul de grave, motiv pentru care domnul S.
a fost nevoit să își părăsească familia. Rebeca simt lipsa tatălui, însă știe faputl că altfel nu s -ar
putea descurca, având multe datori i la bancă. Pentru Rebeca tatăl este persoana care o ajută
financiar, care o susține emotional în momentele dificile chiar dacă este plecat departe. La
momentul plecării tatălui fetele au rîmas în grija mamei, care a renunțat la locul ei de muncă
pentru a putea întreține familia.
Relația Rebecăi cu tatăl ei este apropriată, aceștia vorbesc telephonic de două –trei ori pe
săptămână. Minora acceptând idee că a fost nevoie ca tatăl ei să plece în străinătate, nu a adus
consecințe asupra comportamentului ei și asupra nivelului ei de învățământ. Relația cu restul
familiei este aceași, fiindu -I alături surorii ei mai mici care resimte foarte mult lipsa tatălui.
Din spusele mamei, fata s -a maturizat foarte mult de când tatăl lor este plecat, însă
comportamentul e i nu a avut de suferit. Doamna S. este mulțumită de rezultatele școlare a fetei.
Estera este mezina familiei, aceasta are 7 ani, și este în clasa I -a. De când tatăl ei a plecat
fetița aceasta suferă destul de mult, ea având o relație foarte puternică cu t atăl ei. Minora a fost
foarte răsfățată de tatăl ei, lucru care nu se mai întâmplă din păcate.
Rezultatele școlare a fetei sunt bune, ea dorind să înveâe ca să poată lucre să âl aducă
înnapoi pe tatăl ei, “ Vreau să ajung mare, să fac bani ca tata să nu mai plece.” . Chiar dacă
Estera este mică, aceasta îsi dorește foarte mult ca tatăl ei să se întoarcă.
53
Din spusele mamei, fata întreabă zilnic “când se întoarce tata? ”, aceasta fiind nevoită să
o mintă că în curând tatăl ei se va întoarce. Din păcate pentr u Estera momentul înntoarcerii
tatălui mai trebuie să aștepte. Rebeca o susține foarte mult pe surioara ei, fiindu -i alături de
fiecare dată. Fata cea mare încearcă să o facă pe Estera să înțeleagă de ce tatăl lor este plecat,
însă mezina nu e destul de ma tură pentru a înțelege acest lucru.
Estera așteaptă cu nerăbdare ca tatăl ei să vină, să îi arate acestuia rezultatele școlare pe
care le are aceasta.
Relația Esterei cu membrii familiei este bună, aceasta de uneori este certată sau pedepsită
din cauza micilor certuri pe care o are cu sora ei mai mare Rebeca. Minora vorbește de două -trei
ori săptămânal cu tatăl ei, conversația desfăsurânduse telefonic. De fiecare dată aceasta îl roagă
să vină acasă. Chiar dacă tatăl ei este plecat, în comportamentul ei nu se pot observa schimbări.
Una dintre schimbările produse în viața fetiței este lipsa răsfățului din partea tatălui, însă este
compensat de cadourile trimise de acesta. Pentru Estera plecarea tatălui ei înseamnă primirea
unor jucării.
Diferențele între cele două fete sunt destul de mari, Rebeca putând înțelege și accepta
motivul plecării tatălui ei în străinătate, pe când pentru Estera tatăl este plecat pentru a -i putea
cumpăra acestuia jucării. Rebeca fiind la o vârstă mai mare nu și -a schimbat comporta mentul,
având rezultate bune la școală. Dorința fetei este de a învăța și de câștiga bani necesari ca tatăl ei
să rămână în țară. Doamna S. declară faptul că ia fost destul de greu, însă ajutorul oferit de
Rebeca la treburile casnice o ajută foarte mult. D orul resimțit de Estera este o urmare a faptului
că a fost foarte răsfățată, însă ea încă se bucură de acele momente când primește jucării. Pentru
mezina familiei tata este comparat cu un magician care face jucării. Doamna S. este mulțumită
din munlțumită e rezultatele școlare ale fetelor, ea având timpul necesar pentru a le corecta la
teme pe fete. Ajutorul mai mare o necesită Estera, această fiind la începutul școlii.
Consider că diferențele existente între cele două fete nu sunt mari, Rebca fiind la o v ârstă
la care a putut înțelege motivul plecării tatălui, iar Estera cu trecerea anilor va putea și ea accepta
această idee. Prin urmare familia S. este o familie unde relațiile familiale sunt bune, există pace
și armonie. Doamna S. declarând faptul că de când tatăl este plecat lipsurile materiale s -au redus
semnificativ
54
Cazul 3 : Familia M.
Familia M. are doi băieți pe Daniel de 8 ani și pe Robert de 13 ani. În familia prezentată
tatăl este cel care a ales să plece în strănătate pentru a putea să oferi un trai mai bun familiei. În
urmă cu 4 ani casa familiei M. a ars din cauza unui scurt circuit, familia rămânând pe drumuri.
Cu ajutorul primit din partea primăriei și a vecinilor, au reușit să ridice o încăpere care este și
bucătărie dar și camera părinților și al copiilor. Tatăl băieților neputând accepta suferința familiei
a ales să plece la muncă în străinătate, acesta este plecat de 3 ani.
Daniel are 8 ani, este în clasa a II -a. În urmă cu trei ani când tatăl a ales să plece pentru a
putea câștiga banii necesari pentru construirea unei case el avea 5 ani. Momentul plecării tatălui
a fost un moment greu deoarece înainte ca acesta să plece cei doi aveau o relație foarte bună.
Daniel este foarte atașat de ambii părinți, iar momentul plecării tatălui a creat în sufletul lui o
durere mare. Touși acesta cu trecerea timpului a înțeles că tatăl a fost nevoit să plece deoarece
altfel nu se puteau întreține.
Relația cu membrii familiei este destul de bună, cu fratele lui Robert se înțelege foarte
bine cu mama uneor i se mai ceartă. De fiecare data când vorbește cu tatăl lui, Daniel îi povestețte
tot cea făcut acesta la școală sau acasă. Certurile dintre mama și Daniel sunt create din cauza
fratelui mai mare care având o vârstă mai mare are voie să facă mai multe lucr uri decât acesta.
Daniel și -ar dori foarte mult ca părinții lui să fie mai mult timp alături de el, chiar daca mama
este cu ei aceasta lucrează de dimineață până seara ca să aibe destui bani pentru cele necesare.
Banii trimiși de tatăl copiilor se învesteș te în construirea unei case noi.
Rezultatele școlare ale lui Daniel sunt bunicele, rezultate normale pentru un copil de clasa
a II-a. Comportamentul lui Daniel nu a suferit mari schimbări de când tatăl este plecat.
Robert este băiatul cel mare al familiei având vârsta de 13 ani, este în clasa a VII -a.
Momentul plecării tatălui a avut numeroase efecte negative asupra băiatului, acesta a început să
fumeze, să aibe absențe la școală, notele lui au scăzut foarte mult, a intrat într -un anturaj destul
de rău. Mam a declară că abia mai reușește să se aproprie de Robert, acesta refuză orice contact
cu ea. Băiatul fiind la vârsta adolescenței percepe plecarea tatălui ca și fugă, el afirmând “ Tata a
plecat doar ca să scape de mine.” , această concepție greșită a minorul ui a creat nenumărate
schimbări în viața minorului.
55
Doamna M. încearcă din răsputeri să îl schimbe pe Robert, însă din cauza locului ei de
muncă nu are timpul necesar pentru a face acest lucru. În urma cu câteva luni mama lui Robert a
apelat la ajutorul un ui psiholog. Robert merge săptămân al la consi liere, rezultatele au început să
apară pas cu pas . Din declar ațiile doamnei psiholog minorul ar dori foarte mult să fie cu tatăl lui,
aceștia având o relație foarte puternică înainte. Toate schimbările apărute î n comportamentul
copilului se datorează absen âei tatălui din viața minorului. Minorul a declarat că de când merge
la psiholog lucrurile au început ușor ușor să se schimbe în viața lui .
Robert a declarant faptul că el are o relaț ie bună cu fratele mai mic, însă cu mama lui
refuză să vorbească chiar o consider vinovată pentru cele înâmplate. Momentul în care acesta
vorbește cu tatăl lui este tensionată, el reproșându -i tatălui toate lucrurile. Doamna M. a declarant
că din păcate tatăl băieților încă nu se poa te întoa rce. Cu ajutorul doamnei psiholog Robert a
început să înțeleagă de ce tatăl lui este plecat, cred că lui nu au explicat amănunțit motivul
plecării, chiar dacă băiatul a văzut cum au pierdut casa.
În timpul discuției avute cu Robert. Minorul mi -a declart faptul că el și -ar dori ca tata să
fie alături de el, însă știe că în țară nu ar putea câștiga banii necesari pentru ridicarea unei case.
Chiar daca Robert încă nu este la o vârstă la care ar putea să se angajeze, acesta lucrează în
fiecare sfărșit d e săptămână la o familia care au multe animale, și au nevoie de ajutor. Robert îi
dă mamei banii căștigați.
Diferențele dintre cei doi băieți sunt destul de mari, din păcate Robert a suferit și suferă
cel mai mult, acest lucru sa observant și în comportam entul lui. Cred că el dorește foarte mult să
îi atragă atenția tatălui, să caute un motiv pentru care să se întoarcă acasă. Daniel fiind mai mic
nu percepe toate lucrurile, însă și acesta resimte lipsa tatălui. Doamnei S. îi este foarte greu căci
comportam entul lui Robert a avut efecte negative și asupra ei. Din declarațiile doamnei am
înțeles faptul că ea este conștientă că Robert se comport astfel din cauza că tatăl lui este plecat.
Faptul că doamna M. a apelat la un psiholog arată faptul că îi pasă foart e mult de copii ei. În
cazul familiei M. putem spune că atenția pe care o are mama asupra copiilor ei l -a aduc pe
Robert pe o cale bună, cred că dacă mama nu ar fi apelat la ajutorul unui specialist efectele ar fi
putut fi destul de grave. Plecarea tatălui în cazul acesta a avut diverse efecte.
56
Cazul 4: Familia P.
Familia P. are doi băieți pe Marius de 9 ani și pe Gabriel de 13 ani. În cazul acestei
familii tatăl este plecat, acesta a plecat de aproximativ un an. Înainte să plece domnul P. a rămas
în șomaj , motiv care l -a împins în căutarea unui loc de muncă în Spania. După plecarea tatălui
copii au rămas în grija mamei, e este ajutată de către familia soțului în rezolvarea treburilor
gospodărești.
Marius este mezinul familiei are 9 ani și este în clasa a I II-a. Momentul plecării tatălui a
însemnat pentru un moment de maximă necessitate, acesta a înțeles motivul pentru care tatăl lui a
plecat la muncă în străinătate.
Plecarea tatălui nu a avut efecte negative asupra copilului, acest rîmânând acelș copil ca
și înainte. Marius este un copil energic, bun la învățătură, înâelegător, prietenos. Mama lui
Marius s -a temut foarte mult că băiatul ei va suferi mult doarece acesta a avut o relație strânsă cu
tatăl lui. Deși a avut numai 8 ani când tatăl lui a plecat ac esta a putut înțelege și accepta plecarea
tatălui său. Relația dintre frați este foarte bună, se bazează pe încredere reciprocă. Pe aceleaș
principiu se bazează și relația dintre membrii familiei. Chiar dacă tatăl lui Marius este plecat ei
vorbesc destul d e des, datorită existenței internetului.
Rezultatele școlare ale minorului nu s -au schimbat, acesta rămânând acelaș copil
sârguincios pe care îl știa tatăl lui. Marius se implică în multe activități extrașcolare, dorin să
aibe rezultate bune la școală.
Din declarațiile doamnei P. a rezultat faptul că Marius este un băiat care a înțeles motivul
pentru care tatăl lui a plecat. Chiar dacă simte lipsa tatălui, comportamentul lui Marius nu a avut
nici o schimbare.
Gabriel este băiatul cel mare al familiei, el ar e 13 ani și este în clasa a VI -a, la fel ca și
fratele lui mai mic Marius și el a înțeles de ce a trebuit tatăl lor să plce.
Momentul plecării tatălui nu a cauzat efecte negative în viața copilului, acesta având
capacitatea de a înțelege și de a accepta ac eastă schimbare produsă în cadrul familiei. Din
mărturiile lui Gabriel am înțeles că acesta resimte lipsa tataălui, însă știe că a luat decizia cea mai
57
corectă. Relația lui cu fratele mai mic este prietenoasă, bazată pe încredere, acesta îi este alături
mereu. Relația cu tatăl lui sunt la fel ca și înaintea plecării acestuia.
La școala Gabriel are aceleaș note satisfăcătoare ca și înaintea plecării tatălui. Doamna P.
a declarant faptul că uneori trebuie să îl verifice pe Gabriel dacă și -a făcut temele, însă crede ea
este și vârsta adolescenței.
Doamna P. a declarant că un efect pozitiv care a apărut în urma plecării soțului, este acela
că familia a dev enit mult mai unită. Mama bă ieților lucrează, are un program de lucru de 8 ore,
având posibilitatea să aibe grijă și de copii. Doamna a declarat că se simte lipsa domnului P. în
casă dar în acelaș timp fără banii pe care acesta îl trimite nu s -ar putea descurca. Gabriel este un
caz de adolescent bun, care a acceptat idea plecării tatălui relizând că fără acest lucru familia ar fi
suferit foarte mult. Chiar dacă acești vorbesc des nimic nu poate umple golul lăsat în urma
tatălui.
Consider că relațiile bune dintre membrii familiei a avut un rol foarte important în cazul
acestei familii, relația bazată pe încrede re, comunicare a menținut familia unită. Neapariția
efectelor negative până în acest moment se datorează faptului că băieților li s -a explicat foarte
clar motivele pentru care tatăl lor a plecat. Însă nu trebuie să fim încrezători că nu v -or apărea
efecte negative în urma trecerii anilor.
În momentul discuțiilor u cei trei membri ai familiei am constatat faptul că băieții sunt
atașați de ambii părinți, însă mama nu poate fi înlocuită. Declarația unuia dintre băieți, cuvinte
care mi -au rămas în minte sunt “ Tata e plecat ca să ne ajute pen oi, însă dacă mama ar pleca ne –
ar fi mult mai greu.”, aceste cuvinte rostite de băiatul cel mare mi -a creat o imagine per
ansamblu a familiei. Deși relațiile în familie sunt armonioase, pentru băieți plecarea tatălui nu a
avut conscințe grave deoarece aceștia sunt mai atașați de mama decât de tatăl lor. Mama este un
ape lume, ea nu poate fi înlocuită tatăl are rolul de a susține familia financiar chiar dacă acest
lucru a însemnat pleacarea lui din țară. Am constata faptul că ambii băieți au rezultate bune la
școală din dorința de a realiza ceva în viață. Totodata plecarea atălui în cazul acestei familii a
adus cu ea o maturizare a celor doi copii. Doamna P. a fost foarte deschisă față de mine
nerefuzând răspunsul la întrebări le puse de mine.
58
Cazul 5: Familia C.
Familia C. are o fetiță și un băiat, fata are 6 ani, iar băiatul 11 ani. Doamna C. a plecat în
străinătate fiind plasată în Germania de firma la care aceasta lucra și înainte. Doamna a acceptat
oferta deoarece salarul din Germanii fiind de două ori mai mare decât cel pe care l -a avut în țară.
Încă înainte de plecarea mamei copiilor în străinătate au început să apară schimbări. În casa unde
locuia familia s -a mutat mama doamnei C. care este sprijinul familiei de când ma ma copiilor este
plecată. Mama doamnei C. fiind la pensie are puterea de a ajuta familia. Domnul C. a trebuit să
preia anumie sarcini pe care până în momentul plecării doamnei el nu le făcea. Doamna C. vine
în țară din trei în trei luni, însă poată să stea numai o săptămînă.
Karina este mezina familiei, ea având vârsta de 6 ani, este în clasa 0. Momentul plecării
mamei a fost un moment foarte dificil pentru ea, fiind foarte atașată de ea. Din declarațiile
mamei doamnei C., am constat că uneori ei o mint pe Karina în legătura locului unde este mama.
Fiind foarte mică, ea încă nu percepe plecarea mamei, aceasta crezând de multe ori că mama are
un program foarte încărcat. Minora întreabă des de mama ei, însă ei i se răspunde că “mama
lucrează la o fabric de ju cării” , în momentul când mama după trei luni se întoarce aceasta
adduce multe jucării, fapt care îi creează credibilitate în mintea fetiței. Recurgând la această
minciună tataăl Karinei poate să o controleze pe fată mai bine.
Copila pare o persană prieten oasă, amabilă, sinceră, energică și asculutătoare. Din
declarațiile tatălui am aflat că fetița de fiecare data când este întrebată de mama aceasta răspunde
cu minciuna create de familia, ceea că mama lucrează la o fabrică de jucării.
Relația fetei cu memb ri familiei este bună, aceasta comunică mult cu ei. Relația cu mama
ei este mai mult telefonică, însă de fiecare data când vorbesc ea întreabă ce jucării va primi. În
cazul acesta minciuna inventată ține în frău comportamentul fetei. Relația dintre ea și f ratele ei
Mihai este foarte bună, acesta protejând -o foarte mult.
Rezultatele școlare sunt bune, aceasta fiind încă la începutul școlarizării.
Mihai este băiatul familiei C., el având vîrsta de 11 ani, este în clasa a V -a.
Mihai este un copil cu un pote țial de învățământ foarte ridicat, rezultatele lui școlae sunt
foarte bune, el participă la multe concursur i școlare la care obține locul I sau II. Copilul are o
59
dorință foarte mare pentru învățat, el dorește să devină consultant manager ca și mama lui.
Dorința cea mai mare a lui Mihai este ca mama să fie lângă el la concursuri. Momentul plecării
mamei în străinătate a fost un moment destul de dificil deoarece Mihai era obișnuit ca mama să -l
ducă la fiecare concurs, însă el a fost înțelegător și după mai mu lte convorbiri intre el și părinți a
înțeles motivul plecării mamei. Copilul își găsește alinare în cărțile de aventură pe care le citește
cu mult drag, pentru el faptul că mama vine acasă după trecerea celor trei luni este o
omortuinitate de a afla mai mu lte despre aventurile mamei. Băiatul percepe plecarea mamei ca o
aventură a vieții prin care fiecare trece, “Mama pleacă, este mereu plecată însă de fiecare data
când se întoarce ea îmi povestește ce a făcut.” .
Relația lui Mihai cu mama lui este foarte s trânsă, ei vorbesc des la telefon sau pe internet.
Relația cu tatăl lui este una de prietenie, el fiind stâlpul familiei. Relația cu bunica este de
respect, minorul ascultând de fiecare persoana adultă. Mihai se înțelege foarte bine cu surioara
lui, știind de minciuna inventată de părinți el spune acelaș lucru Karinei.
Consider că în familia C. educația părinților a făcut ca lucrurile să fie aproape
neschimbate. Mihai este un copil înțelept care știe că mama lui a plec at pentru a creea o viață cât
mai ușoa ră lor. Chiar dacă în momentul de față Karina este mințită în legătura absenței mamei,
acest lucru v -a trebui schimbată după ce fata v -a crește. Din discuțiile cu tatăl copiilor am aflat că
ambii copii sunt foarte respectuoși, aceștia ascultă de regurile i npuse de părinși. Totodată notele
copiilor reflect faptul că se investește foarte mult în educarea copiilor. Familia C. este un caz
fericit de familie, unde migrarea mamei nu a adus efecte negative.
În familia C. rolurile deținute de fiecare membru al fa miliei sunt bine definite, copii fiind
prioritari în orice alegere a părinților. Plecarea doamnei C. chiar dacă a fost un moment dificil, și
poate încă există multe clipe în care domnului C. îi este greu să se descurce el primește tot
ajutorul din partea m amei doamnei C.. Declarațiile copiilor m -au făcut să înțeleg căt este de
important să existe o relație foarte bună între părinți și copii. Deși uneori Mihai simte absența
mamei, acele clipe sunt uitate în aceea săptămînă când mama vine acasă. Domnul C. a d evenit și
mama copiilor, în acele momente când de exemplu Karina nu are cu cine să se jaoce, el merge și
se joacă cu el. Relațiile bune, armonioase dintre membrii familiei țin familia unită. Consider că o
familie ar trebui să fie primul grup de prieteni al unui copil, căci numai părinții și frați îți v -or fi
alături mereu.
60
Cazul 6: Familia F.
Isoricul familiei F. este una destul de tristă, cu multe momente grele pentru familie.
Doamna F. are doi copii pe An drei de 5 ani și pe Ramona de 12 ani. Ramona este primul copil al
doamenei F., minora provine din relația de căsnicie a memei cu tatăl biologic al Ramonei care la
scurt timp după nașterea fetei a decedat. După mai câțiva ani doamna F. s -a recăsătorit, mariaj
din care s -a născut Andrei. Băiatul familiei a re 5 ani. Necazurile familiei F. au început după ce
tatăl lui Andrei în urmă cu 4 ani a avut grave problem de sănătate, tratamentul domnului F. a
costat 8.000 de euro, bani pe care familia i -a împrumutat de la bancă. Rămânând fără serviciu,
doamna F. se af la încă în concediu maternal nu avea cum să se angajeze. După mai multe somații
venite din partea băncii domnul F. a plecat în străinătate. De aproximativ 4 ani de zile domnul F.
este plecat în Italia pentru a putea plăti băncii ratele, și să întreține fam ilia. De când domnul F.
este plecat, mama copiilor este mereu acasă. Domnul F. vine odată pe an în țară, el având
concediu 30 de zile în fiecare an.
Andrei este mezinul familiei, având vârsta de 5 ani, este încă în grupa pregătitoare la
grădiniță. Momentu l în care a plecat tata el a avut 1 anișor, el având o relație foarte slabă cu tatăl
lui. Minorul nu a conștientizat momentul plecării tatălui deoarece a fost foarte mic, iar faptul că
ei vorbesc pentru el este de ajuns. Din cauza absenței tatălui, Andrei când vorbește cu tatăl lui îi
povestește ce a făcut însă nu resimte lipsa acestuia.
Relațiile băiețelui cu sora lui este bună, acesta fiind destul de atașat de Ramona. Relațiile
dintre minor și mama, sunt foarte bune acesta fiind genul de copil “mămos”, f iind mai tot timpul
în preajma mamei.
Din punct de vedere a rezultatelor școlare copilului nu I se poate ace o evaluare el nefiind
încă la vârsta școlară, la grădiniță este la acelaș nivel ca și alți copii de vârsta lui.
Romina este fata provenită din pr ima căsnicie a mamei, ea are 12 ani și este elevă în clasa
a V-a. Pentru ea momentul plecării tatălui vitreg a fost un moment dificil, deoarece ea știind că
tatăl ei biologic a decedat în urmă cu mulți ani ea s -a atașat foarte tare de domnul F. Momentul
când acesta a trebuit să plece a cauzat multă durere în sufletul fetiței, ea fiind foarte marcată de
plecarea tatălui. Din declarațiile fetei am constatat că pentru ea tatăl ei vitreg era un prieten, în
61
care de fiecare data găsea alinarea pe care în alte per soane nu găsit -o. Deși își vede foarte rar
tatăl, ea are în continuare o relație bună cu acesta.
Totuși s -au putut remarca anumite schimbări de comportament, aceste schimbări fiind:
temerea de a se atașate de alte persoane, temerea de a pierde pe cineva drag. De când tatăl ei este
plecat Ramona este foarte selectivă în relațiile ei cu ceilalți copii. În cazul ei este foarte mare
nevoie de atenția deosebită oferită de mamaă dar și de un specialist.
În timpul discuției cu doamna F. am întrebat de ce nu o d uc pe Romina la un psiholog,
răspunsul m -a făcut să înțeleg că fata se teme să se aproprie de alte persoane. De fiecare data
când o întrebam pe Ramno de ceva, ea îmi răspundea scurt fără să îmi spună altceva. Am
încercat să mă aprorpii de ea însă abea dup ă vreo două ore de conversații s -a așezat lângă mine.
Consider că în acel moment s -a creat o legătură între mine și ea, din acel moment pe chipul
fetiței se zărea un zămbet.
După ce am reușit să sparg aceea “gheață” a fost mutl mai ușor să discut cu ea. R amona a
devenit o fată deschisă, dorind să se împrietenească cu mine.
Din discuțiile avut cu ea am aflat că pentru ea familia este cel mai de preț lucru, și chiar
dacă îi este foarte greu de când tatăl ei a plecat, ea continua să lupte. Întrebând -o de re zultatele
școlare, ea mi -a adus toate diplomele ei castigate alături de carnetul de note, de care era foarte
mândră.
Ramona este acel copil care încă de mica a fost alături de mama ei, au suferit și s -au
bucurat împreună. Fetița a găsit prietenia în sufle tul domnului F. și chiar dacaă acesta este plecat
ea continua să îl iubească, să îi fie fidelă în prietenie. Chiar dacă temerea ei este un efect negative
produs de plecarea tatălui, sunt sigură că acest lucru va dispărea odată cu maturizarea ei.
Consider că doamna F. este o mamaă care mai își iubește copii presus de toate, că fiecare
obstacol apărut în viața ei îi dă putere și înțelepciune. Deși îi este greu fără domnul F. ea încearcă
să le ofere copiilor tot ce este mai bun. La finalizarea studiului Ramon a a venit și mi -a mulțumit,
însă eu trebuia să fiu prima care îi mulțumește. Viața uneori ne învață lucruri deosebite.
62
6.2 Concluziile cercetării
În urma cercetării efectuate, am realizat faptul că educația primită în cadrul familiei ne
ajută să acceptăm anumite momente grele din viață. Astfel copii dintro familie cu o educație mai
bună, acceptă mai ușor idea că unul dintre părinți a trebuit să plece la muncă în străinătate.
Fiecare familie este diferită, fiecare caz a fost diferit. A existat familie unde copii suferă mult
după plecarea tatălui sau mamei.
Momenetele cele mai grele sunt aceel clipe când copii văd alți copii cu mama și cu tata,
dar din familia lui lipsește mama sau tata. Cuvintele unei fetițe, “Aș renunța la toate jucăriile
mele, numai ma ma să fie lângă mine” , mi-au rămas în minte căci în acel moment am observant
că ea chiar dacă a reușit să accepte plecarea mamei ar face orice ca aceasta să se întoarcă. În
majoritatea cazurilor prezentate copii își doresc ca mama sau tata să se întoarcă î n țară.
Chiar dacă în unele cazuri plecarea unuia dintre păriți a avut efecte negative, acesta a fost
repediat ori de psiholog ori de restul membrilor familiei. Din păcate sunt mulți copii are se
confruntă cu problema migrației părintelui la muncă în stră inătate.
În cadrul cercetării am avut următoarele obiective:
Obiectivul 1. Evidențierea principalelor temeri ale copiilor cu privire la familia de origine
Principala temere a copiillor a căror, unul dintre părinți este plecat în străinătate este
teama că el nu se va mai întoarce. Alte temeri observate în timpul discuțiilor purtate cu copii au
fost: teama de a rămâne fără mamă sau tată, teama de abandon, teama că vor fi priviți altfel de
către ceilalți copii și teama de a pierde un prieten. Majoritatea copi ilor au o legătură bună cu
părintele care este plecat.
Obiectivul 2. Identificarea structurii familiei din care fac parte copiii cu unul dintre părinți plecat
în străinătate
Cercetarea mea a vizat mai multe tipuri de familii astfel am avut cazul familiei B . și S.
unde unul dintre părinți este plecat pentru a putea oferi un trai mai bun copiilor. Cazul nefericit al
familiei M., familie greu încercată de momentul pierderii casei proprii din cauza unui incendiu
moment care l -a împins pe tatăl copiilor să plece în străinătate. Cazul familiei P., în urma
63
pierderii locului de muncă tatăl nu și -a mai găsit de lucru fiind nevoit să plece. Cazul familiei C.
prezintă cazul în care în interes de servici mama a fost nevoită să plece în altă țară. Ultimul caz
cel al fami liei F. prezintă tragedia unei familii greu încercate.
Structura acestor familii este bine conturată, având fiecare rolul specific în cadrul
familiei.
Obiectivul 3. Identificarea relațiilor dintre membrii familiei.
Relațiile dintre copil și părinți în ma joritatea cazurilor este foarte bună, inclusive relațiile
dintre frți este armonioasă.
Obiectivul 4. Identificarea relației relației dintre copil și părintele plecat.
Chiar dacă unii copii simt neglijare, fustrare, supărare, tristețe în urma plecării unui a
dintre părinți aceștia au o relație bună cu membrul plecat. Relațiile se păstrează telephonic sau
prin internet.
Obiectivul 5. Identificarea motivelor pentru care a plecat părintele.
Motivele au fost diverse, astel am avut motive de plecare:
Crearea unu i trai mai decent
Construirea unei noi case
Șomajul
Plecare în interes de servici
Probleme de sănătate, rate bancare
Obiectivul 6. Identificarea efectelor produse în familie după plecarea părintelui.
Modificări apărute în cadrul familiei au fost:
Tatăl sa u mama a trebuit să preia niște sarcini pe care până în respectivul moment îl avea
celălalt.
Susținere morală, ajutor în treburi gospodărești din partea bunicilor.
Crearea unei legături mai strânse între membrii familiei
64
Obiectivul 7. Identificarea efectel or asupra copilului, după plecarea părintelui.
Efecte produse în comportamentul copiilului au fost:
Teama
Neglijare
Intrarea copilului în anumite anturaje
Stima de sine scăzută
Absenteism
65
6.3 Acordul părintelui
Subsemnata/subsemnatu l………………………….….în calitate de mama -tată al copiilor
………………………………….și……………………………………, sunt de acord acord să
paticip de bună voie la studiul dumneavoastră cu privire la schimbările apărute în urma plecării
unuia dintre părinți la muncă în străinătate . Sunt co nștient de faptul că toate răspunsurile pe care
le voi oferi sunt date confindețiale și că sunt liber să mă retrag din acest studiu oricând doresc.
Data:……………………………………
Semnătura părinte:……………………..
Semnătura studentului:…………………
66
6.4 Model de scrisoare prin care respondenții sunt solicitați să participe la studiu
Stimate doamnă / stimate domn,
Vă invităm să participați la un model de cercetare în care evaluăm schimbările produse în
viața copilului dumneavoastră în urma plecaării unuia dintre părinți la muncă în străinătate.
Studiul nostru este aprobat de Universitatea de Vest din Timișoara în cadrul Facultății de
Sociologie și Psihologie, Departamentul de Asistență Socială.
Informațiile obținute în urma acestui studiu vor fi folosite l a identificarea problemel or de
dumneavoastră, pentru a crea servicii sociale adecvate, capabile să ajute la rezolvarea acestor
probleme. Vă rugăm să îmi acordați 30 de minute, o oră pentru a vă pune anumite întrebări care
mă v -or ajuta în efectuarea cercetării calitat ive, a lucrării mele de licență.
Răspunsuile pe care dumneavoastră le veți oferi sunt confindențiale , iar răspunsurile
personale nu vor fi împărtășite nimănui. Aveți dreptul să vă retrageți din proiect ul de cercetare în
orice moment doriți, fără ca acest aspect să vă aducă vreun prejudiciu în raport cu instituțiile
Universitatea de Vest din Timișoara .
Dacă doriți să participați la studiul nostru, vă rugăm să citiți și să semnați formularul de
consimțăm ânt anexat. Vă mulțumim pentru ajutorul acordat.
Data:……………………………………….
Semnătura:………………………………..
67
Bibliografie:
1. Dicționarului etimologic al limbii latine
2. Coord. Maria Bulgaru, Sociologie (manual) Volum II ,Chișinău, Centrul Ed. al USM,
2003
3. I. Mitrofan, C. Ciuperca, Incursiune în psihosociologia și psihosexologia familiei,
Editura Press Mihaela, București, 1998
4. Geaorge Neamțu, Tratat de asistență social,Editura Polirom, Iași , 2003
5. A. Hartman, J. Laird, Family centered social work practice, The Free Pres, New Zork,
Londra, 1983
6. M. Voinea, Psihosociologia familie ”, Ed. Universitatea București, București, 1996
7. M. Voinea, Sociologia familiei, Editura Universității București, București, 1993
8. Maria Bulgaru (coord.), Aspecte teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura –
poligr . al USM, Chișinău, 2003
9. Dumitru Batâr, Familia în dinamica societății, Editura Universității “Lucian Blaga”,
Sibiu, 2004
10. Maria Stoicovici, “Măsurarea și dimensiunile actuale ale migrației”, 2014
11. P.I. Dumitrescu, Comunitățile Românești din afara granițe lor țării, 2010
http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Noiembrie/Dumitre scu%20Petrisor%20Io
nel%20 –
%20Comunitatlle%20romanesti%20din%20afara%20granitelor%20tarii/Lucrare%2
0DPI.pdf
12. Maria Petronela Munteanu, “How “Global care chain” affects the transnational
family”, p. 278 http://www.upm.ro/cci3/CCI -03/Pol/Pol%2003%2031.pdf
13. Carmen Tudorache, “ Evoluția feno menului migrației în Europa”,
http://www.store.ectap.ro/articole/211.pdf
68
14. Adelin Ion Mazăre, “Manifestări ale fenomenului migraționist de globalizare”, 2014
15. Florin Teodor Olariu, “Mi grația ca narațiune – rolul biografiilor lingvistice în analiza
fenomenului migraționist”, 2011
16. Simona Macarie, Cristian Bențe, “Fenomenul migrației externe și efectul acestuia
asupra familiei” , 2008
17. “Revista de statistică Română ”, 2010
http://www.revistadestatistica.ro/old/Articole/2010/A2ro_11_2010.pdf
18. Flavia Bristena Nicolae, “Migrația forței de muncă și resursele umane – impact
geostrategic”, 2009
19. Petronela Daniela F eraru, Migrație și dezvoltare: aspect socioeconomic și tendințe,
Editura Lumen, Iași, 2011
20. “Revista de cercetare și și intervenție socială”, 2008,
http://www.rcis.ro/images/documente/rcis23 _02.pdf
21. Sabin Drăgulin, “Fluxul migrațional din perspectivă istorică Studiu de caz: Românii
din Italia (1990 -2010)”, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/166/art10 -Dragulin.php#t op
22. Revista de Administrație Publică și Politici Sociale, “Călătorii în marele spațiu al
globalizării – fenomenul migrației și implicațiile sa le la nivelul familiei”, 2010,
http://revad.uvvg.ro/files/nr2/Articol%204%20%20Andreea%20Arsene.pdf
23. Monica Roman, Cristina Voicu, “Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de
muncă asupra țărilor de emigrație. Cazul României”,
http://www.store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf
24. M. Stănulescu, V. Stoiciu, I. Alexe, L. Motoc, Impactul crizei economice asupra
migrației forței de muncă românești, Friedrich Ebert Stiftung, Bucurști, 2011
http://www.fes.ro/media/images/publications/Impactul_crizei.pdf
69
25. Valeriu Coste, “ Efectele migrației asupra economiei naționale”, 2004 -2005
http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/02%20Coste%20V –
Efectele%20migratiei%20asupra%20economiei%20nationale.pdf
26. Catălin Luca, Gheorghe Pascaru, Liliana Foca, Manual pentru profesioniștii care
lucrează cu copiii rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în
străinătate , Terra Nostra, Iași, 2009
27. Ordinul nr. 219 din 15 iunie 2006 privind activitățile de identifi care, intervenție și
monitoriza re a copiilor care sunt lipsiți de îngrijirea părinților pe perioada în care
aceștia se află la muncă în străinătate
28. Revista de Administrație Publică și Politici Sociale, Anul I, Nr2., 2010
http://revad.uvvg.ro/files/nr2/Articol%204%20 -%20Andreea%20Arsene.pdf
29. Cătălin Luca, A lexandru S. Gulei (coord.), METODOLOGIE asistența socială,
psihologică și juridică a copiilor rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la
muncă în străinătate, Editura Terra Nostra, Iași, 2007
30. Elena Zamfir, “Asistența social față în față cu societatea riscurilor din perspectiva
politicilor sociali europene”, 2010
31. http: //www.revistacalitateavietii.ro/2012/CV -2-2012/02.pdf
Site-ografie:
1. https://psihoterapiedecuplusifamilie.wordpress.com/2014/01 /08/stiluri -de-viata –
familiala -tipologii -familiale/
2. adolescentimd.blogspot.ro/2014/02/definirea -conceptul -si-clasificarea.html
3. http://www.unicef.org/moldova/2007_005_Rom_Family_in_transition.pdf
4. http://www.redcross.org.uk/~/media/BritishRedCross/Documents/What%20we%20
do/Teaching%20resources/Teaching%20packages/Positive% 20images/Romanian/P
DF/Definitions.pdf
5. http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13691457.2011.562069
6. http://conspecte.com/Geoeconomia/migratia -internationala.html
70
7. http://www.unicef.org/moldova/ro/2006_003_Rom_Study_Children_Left_Behind.pd
f
8. http://www.unicef.org/romania/ro/Raport_final_HAC.pdf
9. https://cluj2010.files.wordpress.com/2010/09/paper -maria -pescaru -ro.pdf
10. http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Efectele%20migratiei.%20Copii%20rama
si%20acasa.pdf
11. http://www.criticatac.ro/12530/copiii -parintilor -care-migreaza -pentru -o-educatie –
de-implicare -sociala/
12. http://www.unicef.org/moldova/ro/2006_003_Rom_Study_Children_Left_Behind.pd
f
13. http://www.pasapoarteiasi.ro/legislatie/AAS_Studiul_Singur_Acasa.pdf
14. http://www.incluziunesociala.ro/upls/96_suport_de_curs_rolul_asistentului_social.p
df
15. http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Tatiana%20Padurariu%20profesor.pdf
16. http://ficeromania.org/ro/files/Revista%20nr%203 -4%202012.pdf#pag e=22
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Efecte asupra dezvoltării copilului COORDONATOR: Lect.Univ.dr.Loreni Baciu STUDENT: Szőke Timea ✽Timiș oara✽ 2015 3 Cuprins Capitolul I: Familia [629883] (ID: 629883)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.