Efecte ALE Unui Nivel Redus AL Inflației In România

EFECTE ALE UNUI NIVEL REDUS AL INFLAȚIEI IN ROMÂNIA

AUTOR: PÎRLOG TEODORA, ANUL I, FINANȚE-BĂNCI

PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN DUGULEANĂ

Lucrarea își propune să sintetizeze conceptul de inflație, alături de toți factorii și efectele produse de acesta, atât din punct de vedere teoretic, pe baza unor lucrări realizate de câțiva economiști celebri, cat și din punct de vedere aplicativ, raportat la situația economică actuală din România.

Tema aleasă are ca obiectiv principal prezentarea fenomenului inflaționist asupra economiei Romaniei, pronind de la date preluate din sistemul economic actual. Incipitul lucrării va fi formulat pe baza aspectelor teoretice in conformitate cu tema aleasă, pentru ca mai apoi restul conținutului să fie dezvoltat pe baza unor date oficiale din prezent.

Cuvinte cheie: inflatie, IPC, consecinte.

Conceptul de inflatie

Inflația reprezintă procesul de crestere a nivelului general al prețurilor de consum, mecanism care provoacă variații multiple de lungă durată, generalizează el însuși cauzele permanenței sale, iar ca efect al creșterii continue a prețurilor, are loc o scădere continua a puterii de cumpărare a banilor.

Deoarece nu exista mecanism economic pe acest fenomen să nu îl afecteze, asupra inflției au fost emise numeroase puncte de vedere, purtând, pe alocuri, amprenta ambiguității.

Cei mai mulți dintre aceia care studiază inflați sunt deacord că ea reprezintă in general un fenomen negative, care generează numeroase probleme si afectează multiple planuri.

Bodin afirmă că ″inflația se naște din abundența de aur și argint, metale care, la origine, dădeau valoare lucrurilor″, în vreme ce Irvin Fisher vede inflația ca ″rodul nemijlocit al factorului preț, considerat proporțional cu masa bănească în circulație″, iar Milton Friedman are în vedere ″dezechilibrele cu precădere monetare induse de inflație″.

Alți cercetători orientându-se cu precădere spre elemente axate pe practică sunt de părere că inflația nu e doar un proces nedorit, ci un adevărat flagel, care, prin prisma mișcării semnificativ ascendentă a prețurilor, tinde să distrugă realizările economiei. Emile James vede inflația ca ”un dezechilibru ce constă într-un exces al fluxurilor cererii de bunuri în raport cu posibilitățile ofertei, care creează un fenomen global, o mișcare autoîntreținută și ireversibilă de urcare a prețurilor și o epuizare progresivă a devizelor naționale”, iar P.A. Samuelson și W.D. Nordhaus constată că “inflația este un fenomen omniprezent și totuși, de multe ori, fals interpretat care presupune o creștere a nivelului general al prețurilor”.

Există însă și cei care văd inflația în sensul mai larg adus de includerea ei, ca fenomen macroeconomic, în mișcarea evolutivă a conceptelor și teoriilor economice.

Calcularea nivelului inflatiei si evolutia acesteia

Deși inflația este percepută de către toți participanții la viața economico-socială cu intensități și semnificații diferite, există totuși și modalități convenite instituțional pentru a-i calcula nivelul și evoluția.

Dintre acestea, cel mai utilizat pentru a măsura inflația este IPC-ul . El se determină de organisme autorizate pe baza unui ,,coș de bunuri” de consum care cuprinde: alimente, bunuri de uz curent și folosință personală, servicii de transport, culturale, de ocrotire a sănătății, învățământ și altele. Calcularea IPC nu este o chestiune neutră din punct de vedere social economic. Ea are elemente tehnice asupra cărora se convine sau, cu privire la care știința statistică a fundamentat concluzii indubitabile. În același timp între guvern, patronat și sindicate se constată ample dispute privind IPC și rata inflatiei.

1. Guvernul care a obținut sufragiul pentru a administra aspectele esențiale ale societății și economiei are interesul să demonstreze că face acest lucru bine, iar un criteriu relevant pentru o atare apreciere îl constituie nivelul și evoluția ratei inflației.

2. Patronatul este interesat să rezulte dinamici cât mai mici ale prețurilor și inflației pentru a atenua revendicările sindicatelor și salariaților.

3. Sindicatele ar dori să obțină prin metoda de determinare a IPC niveluri cât mai ridicate, dacă ar fi posibil mai mari decât cele efective, pentru a obține sporuri salariale mai mari în urma indexării.

4. Disputele trilaterale guvern-patronat-sindicate vizează: lista mărfurilor reprezentative din fiecare grupă, ponderile absolute fiecărei grupe în bugetul de familie reprezentativ, intervalul la care sunt observate categoriile de prețuri, etc.

Dincolo de aceste dispute trebuie revăzut și faptul că IPC reprezintă în ultimă instanță o evaluare și nu o măsurare riguroasă, a dinamicii prețurilor pentru că se calculează pe baza unui număr limitat de bunuri de consum și observații ale evoluției prețurilor.

Consecințele inflției

Efectele inflatiei asupra distributiei veniturilor constau, in esential, in deplasarea bogatiei de la creditori la debitori. Individul care a imprumutat bani va observa atunci cand ii primeste ca ceea ce a dat avea mai mare valoare decat ceea ce a primit inapoi. Cei care economisesc sunt pedepsiti cu pierderea valorii fondurilor lor. Cei care au cheltuit mai mult decat veniturile in schimb, primesc un premiu de neprevedere si risipa. In general, toti cei care au un venit fix (pensionarii, proprietarii de titluri cu valoare fixa, proprietarii de locuinte de inchiriat cu contracte neindexate) vor vedea redusa capacitatea de achizitie a veniturilor lor. Cei care trebuie sa plateasca aceste venituri (statul, intreprinderile emitente, chiriasii) vor percepe un nemeritat beneficiu. 

Statul va vedea de asemeni crescand veniturile sale fiscale: cand impozitele sunt proportionale sau progresive, ratele de impozitare vor grava veniturile de mai mica cantitate in termeni reali; in plus, numarul familiilor care primesc venituri dispensate se va reduce. Pe de alta parte inflatia actioneaza ca un impozit ascuns: daca, de exemplu, banca centrala pune in circulatie bancnote care, dupa un an, isi reduc valoarea cu 25%, cei care au detinut astfel de bancnote pe parcursul anului vor suferi o reducere fortata cu un sfert a fondurilor in efectiv; alti avantajati ai acestui impozit, in afara de banca emitenta, sunt toate bancile ce participa la procesul de creare de bani. 

Cresterea riscului va provoca o crestere a costului banilor. Tipurile de dobanzi la care se vor imprumuta bani vor trebui sa creasca retributia obisnuita prin doua concepte: necesitatea acoperirii deprecierii si riscul de a nu putea prevedea cu exactitate aceasta depreciere. 

Investitia va fi descurajata din multe motive. In afara de cresterea dobanzilor, intreprinzatorul va gasi dificultati aditionale in prevederea beneficiilor activitatii sale datorate insecuritatii preturilor viitoare ale factorilor, produselor in curs de fabricatie si produselor finale. Vor incepe doar companiile cele mai promitatoare. In perioade de inflatii puternice, investitiile cele mai sigure si rentabile sunt cele cu caracter speculativ: bijuteriile si operele de arta, imobilele, devizele si valorile straine, actioneaza ca un depozit incoruptibil de valoare; pentru ca o oferta foarte rigida sa coincida cu o mare crestere a cererii, preturile sale pot creste intr-o forma exorbitanta, proportionand astfel beneficiile foarte mari cu cele ale oricarei investitii productive. 

Evoluția inflației in România în anul 2015

În România, conform datelor furnizate de Banca Naționala a României, trimestul IV al anului 2015 arată o rată a inflației IPC situată in teritoriu negativ. Rata anuală a inflației a înregistrat valori negative cu începere din luna iunie, sub impactul extinderii sferei de aplicabilitate a cotei reduse a TVA de 9 la sută la toate alimentele, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică. În absența acestei măsuri, rata anuală a inflației ar fi revenit în trimestrul IV în interiorul intervalului de variație al țintei de inflație (2,5 la sută ±1 punct procentual) și s-ar fi plasat aproape de 2 la sută la finele anului. Sub impactul aceleiași măsuri, rata medie anuală a inflației IAPC1 a devenit negativă în octombrie 2015, coborând în luna decembrie la -0,4 la sută.

Extinderea cotei reduse a TVA la mărfurile alimentare a determinat o reducere inițială mai amplă a ratei anuale a inflației CORE2 ajustat comparativ cu cea a ratei inflației IPC3 . La sfârșitul trimestrului IV, rata anuală a inflației de bază a înregistrat o ușoara crestere de 0,4 procente, pe fondul tendinței de reducere a deficitului de cerere, al efectelor anului agricol nefavorabil și al deprecierii în termeni anuali a monedei naționale atât față de euro, cât și față de dolarul SUA. Anticipațiile privind inflația s-au menținut la valori scăzute care reflectă încorporarea informațiilor referitoare la efectele reducerii cotei TVA.

Ultimul trimestru al anului 2015 întregisteaza o crestere rapida a salariilor în paralel cu reducerea, pe seama unor factori conjuncționali, a productivitații muncii. În aceeași perioadă, s-a înregistrat o accelerare însemnată a creșterii salariilor brute și pe ansamblul economiei naționale.

Avansul semnificativ mai rapid al câștigurilor salariale comparativ cu cel al productivității pe tot parcursul anului 2015 semnalează acumularea unor presiuni inflaționiste latente din partea costurilor cu forța de muncă.

Perspectivele inflației pentru anul 2016

Evoluția prețurilor de consum din perioadele recente și de pe parcursul intervalului de prognoză este afectată substanțial de măsurile fiscale cu privire la reducerea succesivă a impozitelor indirecte, fiecare dintre acestea având însă un efect de runda întâi asupra ratei anuale a inflației cu durată limitată la un an de la implementare.

Efectele principale care produc schimbări semnificative sunt produse de: reducerea cotei standard a TVA de la 24 la 19 la sută în două etape succesive – cu 4 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016 și cu încă 1 punct procentual de la 1 ianuarie 2017; extinderea sferei de aplicabilitate a cotelor TVA reduse pentru unele categorii de bunuri și servicii de la 1 iunie 2015 și 1 ianuarie 2016; eliminarea accizei speciale la combustibili la 1 ianuarie 2017.

În scenariul de bază curent, rata anuală a inflației IPC este anticipată a rămâne în teritoriu negativ până în luna mai 2016 și a se repoziționa în a doua jumătate a anului la valori pozitive plasate sub limita inferioară a intervalului țintei de inflație.

Principalele efecte ale unui nivel scazut al inflției in România pentru anul 2016

Situația actuala prevede, după o consolidare a creșterii economice din anul 2015, în ciuda unei producții agricole clasate sub media pe termen lung, o ascensiune mai rapidă în 2016 si 2017, ca rezultat al expansiunii cererii interne.

La aceasta va contribui cu precădere creșterea alertă a consumului individual al gospodăriilor populației, susținută de majorarea venitului disponibil real pe seama măsurilor de relaxare fiscală, precum și a creșterilor salariale deja produse și a celor anticipate pentru intervalul de referință.

Un alt efect prognozat este reprezentat de o contribuție poyitiva la creșterea economică din partea formării brute de capital fix,in special ca urmare a consolidarii creșterii investițiilor în sectorul privat. Se anticipează că aceasta va fi susținută inclusiv de dinamizarea treptată a activității economice în țările partenere externe ale României și de efectele stimulative partea unor măsuri cuprinse în noul Cod fiscal.

Balanța riscurilor la adresa proiecției ratei anuale a inflației este evaluată a fi înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria descrisă de scenariul de bază. Riscurile specifice proiecției actuale sunt atribuite cu precădere mediului intern, în timp ce factorii externi își mențin relevanța subliniată în rundele anterioare de prognoză.

O altă situație preocupantă este riscul unor posibile creșteri viitoare ale salariilor în sectorul public care să amplifice gradul deja ridicat de relaxare fiscală într-o măsură incompatibilă cu respectarea parametrilor asumați de România în cadrul tratatelor europene de guvernanță fiscală.

În plus, date fiind și potențialele efecte de demonstrație asupra dinamicii salariilor din sectorul privat, apare riscul ca decalajul manifestat recent între creșterea salariilor pe ansamblul economiei și avansul productivității muncii să se adâncească și să exercite presiuni inflaționiste suplimentare.

O sursă de risc cu caracter de noutate, care contribuie la înclinarea balanței riscurilor în sensul unor abateri în sus ale inflației de la scenariul de bază, este măsura aprobată de autorități cu privire la modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor rezultate din utilizarea acestora.

Concluzie

Inflația poate fi influențată de o multitudine de factori, atât interni, cât și externi, în ambele sensuri. Elementele cheie care pot influența variația acesteia sunt: instrumente ale politicii monetare(rata de schimb si rata dobânzii), instrumente ale politicii fiscal(nivelul taxelor si deficitul bugetar), instrumente ale politicilor de reforme structural(politica de stimulare a competitiei), politica de liberalizare economică etc.

Inflatia provoaca grave distorsiuni in functionarea sistemului economic din cauza imprevizibilitatii sale. Daca s-ar putea prezice cu absoluta exactitate data si marimea cresterii preturilor fiecarui produs, unicele prejudicii ar proveni din munca de corectare a etichetelor sau meniurilor. 

Din punct de vedere economic, inflatia are efecte mult mai importante, chiar daca unii le considera preponderent negative, altii preponderent pozitive, mai ales in cazul unei rate mici a inflatiei.

Pentru România, conform scenariului de bază al proiecției macroeconomice, rata anuală a inflației IPC se va situa la nivelul de 1,4 la sută la finele anului 2016 și la 3,4 la sută la sfârșitul anului 2017, valori plasate sub limita inferioară și, respectiv, în jumătatea superioară a intervalului de variație de ±1 punct procentual asociat țintei staționare de 2,5 la sută. Evoluția proiectată a ratei anuale a inflației este afectată semnificativ de măsurile de relaxare fiscală, îndeosebi de cele care vizează reducerea succesivă a impozitelor indirecte.

Astfel, prognoza curentă prevede plasarea ratei anuale a inflației IPC la niveluri minime istorice situate sub -2,5 la sută până în luna mai 2016, în condițiile suprapunerii măsurilor cu privire la modificarea cotelor TVA din iunie 2015 și ianuarie 2016. După epuizarea, în iunie

2016, a efectului de runda întâi al măsurii fiscale cu privire la extinderea cotei reduse a TVA la alimente, rata anuală a inflației va atinge nivelul de 0 la sută, redevenind ulterior pozitivă.

BIBLIOGRAFIE

Friedman, Milton, Capitalism si libertate, Ed. Enciclopedica, Bucuresti; 1995, p. 218

Dobrota, Nita, Economie politica, Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p. 447.

Duguleană C., 2015, Macroeconomie, Ed. Universității Transilvania din Brașov

Samuelson P.A., Solow R.M., 1960, Analytical aspects of anti+inflation policy, American Economic Review, V.50, p. 177-194

http://www.eumed.net/ecorom/XIII.%20Inflatia/2%20consecintele_inflatiei.htm

https://index.investopedia.com/index/?q=inflation&o=40186&qo=investopediaSiteSearch