Efect de Agenda Mass Media

Subiectul ales este campania pentur alegerile europarlamentare și percepțiile vis a vis de atmosfera electorală și predispoztiiile psiho-sociale ale electoratului

1. http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/scandalagiii-care-ne-conduc-335057

2. http://adevărul.ro/news/politica/de-merg-vot-25-consider-boicotulo-prostie-1_537332c70d133766a8a3eb6d/index.html

3. http://www.revista22.ro/pe-25-mai-poti-sal-ngenunchezi-pe-ponta-sau-sal-faci-aproape-presedinte–41622.html

În primul ziar sociologul Mircea Kivu analizează într un editorial campania politica, prin care suprinde ideea de bază a campaniei și anume războiul televizat dintre “Ponta și Băsescu”.Ca informație editorialul nu abundă în surse de orice natură jurnalistică(știri,studii,presa de analiza).Analiza se desfășoară din prisma teoriei electorale aplicate în acest caz alegerilor europarlamentare și a criticii vis a vis de lipsa de bun simț în spațial public ai unor politicieni de prim rang. Pentru conturarea unei opinii este deajuns să observăm titlul prin care scandalagii sunt identificați cu primul ministru respective cu președintele. Sintagme de genul “Există o singură temă, căreia i se subsumează celelalte: invectivele schimbate reciproc între domnii (?) Ponta și Băsescu”/ “În economia electorală, asta se traduce prin polarizarea opțiunilor, în beneficiul exclusiv al partidelor reprezentate de cei doi” /”Dacă Ponta face prostii, Băsescu trebuie susținut cu orice preț, și viceversa”/  “Îmi permit să sugerez judecătorilor, fără a comite astfel o imixtiune în actul de justiție” exprima gradul de subiectivism și implicare al autorului prin raportare la temele abordate . Presupunerea este ca războiul “scandalagiilor” a confiscat campania polarizând voturi doar în zona de interes a celor doi implicate minimizând astfel impactul campaniei celorlalți actori politici.Sursele nu sunt prezente avem în față un text cu o opinii sociologice/literare dar fără referințe. Argumentele sunt construite din prisma teoriei electorale (fără a se prezenta autori sau referințe) și din prisma experienței de sociolog.Mircea Kivu utilizează argumentul autorității(lucrurile sunt așa pentru că spun eu că sunt Aristotel Organon) la nivel de logică fără vreun resort empiric consistent. Ideologia acestui autor este una declarată și asumată public în zona dreptei.Textul este scris într o manieră conservatoare având în vedere critică vis a vis de necesitatea existenței unei ordini și bun simț în spațiu public și a unei decente care vine odată cu funcția publică. Limbajul este unul colorat în privința descrierii personajelor astfel se utilizează tactica caricaturizării pentru diminuarea capitalului politic acumulat al politicienilor descrisi in text. Limbajul de lemn nu este prezent, poate doar terminologia fixă a sociologiei și teoriei electorale însă ea nu poate fi privită ca limbaj de lemn cel mult exhaustivitate teoretică. Elementele de propagandă nu sunt prezente însă observăm o consistență, o pondere mare a cantității persuadării utilizând argumentul autorității.

Al doilea text este redactat într o manieră mai științifică apelându-se la empirism și surse științifice. Ideea de bază este prezenta de la început”Reforma sistemului politic nu se poate realiza printr-un boicot al alegerilor europarlamentare. Pe 25 mai lumea trebuie să iasă la vot și să voteze Europa”. Coerenta textului este foarte bine articulata precum și sursele de informare: Institutul pentru politici publice(IPP), informație trasnparentă/verificabilă de pe facebook/blog. Articolul este unul de informare a unei opinii vis a vis de natura boicotului și efectele sale nocive(mai ales prin susținerea publică a boicotului de către Liviu Mihaiu și Claudiu Crăciun) în care autorul isi prezintă argumentele de ordin logic și politologic apelând și la expertiza IPP.Sintagme de genul Sunt la fel de scârbit de clasa politică ca orice om decent din țara asta/. Cu toate astea pe 25 mai o să merg la vot și acestea sunt argumentele mele:/ Nu mi-a plăcut nimic la campania aceasta: nici mesajele, (Keep calm and…a devenit trademark politic pentru PNL, PMP și PNȚCD) nici afișele cu poze copiate/Un boicot al alegerilor nu ar ajuta cu nimic/E puțină ipocrizie în declarația că nu ai cu cine să votezi: sunt 15 formațiuni politice și 11 candidați independenți exprima clar intenția autorului de a amprenta jurnalistic articolul.
Concluzia este clară “Boicotul favorizează direct sistemul actual, adică exact sistemul arătat cu degetul de cei care vor să iasă în stradă!” și argumentata într o manieră scriitoricească mai diversă decât Mircea Kivu prin faptul că sursele sunr precum și referințele istorice chiar dac asunt presărate de un stil personal de exprimare,acest stil este conturat în mediul online în care activează autorul.Autorul nu poate fi plsat în dihotomia stanga/dreapta. Discursul sau este semi-ong-istic dublat de o conștiință de publicist și de rolul( publicistului) său în modelarea câmpului ideatic al societății.Nu exista o asumare ideologică și nici politică ( “eu sunt sătul de aceleași fete și eu sunt sătul de clasa politică actuală și eu sunt sătul de incapacitatea, corupția și slabă guvernare a politicienilor”).

Al treilea text este asumat ideologic și politic încă din titlu(Pe 25 mai poți să-l îngenunchezi pe Ponta sau să-l faci (aproape) președinte. Dacă la Mircea Kivu scandalagii erau atât președintele cât și primnul ministru(și nu era numele lor prezent în titlu) aici nu exista o cuplare a celor două personaje ci mia degrabă un îndemn anti-PSD și anti-Ponta. Argumente de ordin empiric sau surse jurnalistice nu sunt prezente în articol. Atitudinea autorului precum și scriitura acestuia sunt sigur elemente de propagandă în favoarea PMP.

Spre exemplu : O miză foarte importantă în aceste alegeri au și Mișcarea Populară și PDL. Dacă partidul prezidențial va obține mai multe voturi decât PDL, atunci formațiunea condusă de Vasile Blaga nu ar mai putea emite nici o pretenție pe scenă politică, mai mult chiar, va putea fi absorbită de celelalte două partide de dreapta, PNL și PMP.

Un rezultat slab al Mișcării Populare la europarlamentare ar demonstra că Elena Udrea nu este un lider autentic dar, mai mult decât atât, i-ar grăbi sfârșitul politic lui Traian Băsescu, cel care în acest moment mizează totul pe o singură carte. Acest calup de text este rezervat doar PMP în timp ce pentru celelalte partide este deajuns o frază în compoziția analizei. Cantitatea textului este o condiție a personalizării textului,o amprentă personală a preferinței.

Concluzia este următoarea: “Avem deci suficiente motive să ne stricăm jumătate de oră din ziua de 25 mai pentru a ștampila un buletin de vot. Culmea, de data asta chiar ai pentru ce vota, oricât de mult te-au enervat și te vor mai enerva politicienii. “.Intenția autorului de a mobiliza electoralui în detrimentul premierului exprima clar un punct de vedere ideologic și politic(în zone dreptei) asumat. Stilul este unul direct cu ironii subitle dar și grosiere dar nu surpinde prin limbaj de lemn sau alte aspecte originale.Textul este partinic din perspectiva argumentelor logice care susțin prezenta la vot în defavoarea PSD și în favoarea PMP.

Campania reflectată prin cele 3 texte pare foarte diferită.De menționat sărăcia surselor în toate cele trei articole și absența validitatea lor la nivel empiric.Verosimilitatea articolelor poate fi îndoielnică din prisma stilului mobilizator pe care îl au. Strategiile de limbaj sunt prezent atunci când se descriu politicienii în termeni mai puțin eleganți și în conturarea diverselor personaje politice ale campaniei. In contextul in care nu mai avem jurnalisti(producatori de stiri/reportaje si analiza) informatia se transforma in publicistica si editoriale lacunare in privinta surselor si in privinta infromatiei cu relevantă publicănt prezent atunci când se descriu politicienii în termeni mai puțin eleganți și în conturarea diverselor personaje politice ale campaniei. In contextul in care nu mai avem jurnalisti(producatori de stiri/reportaje si analiza) informatia se transforma in publicistica si editoriale lacunare in privinta surselor si in privinta infromatiei cu relevantă publică