eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee eeeeeeeeeeeeeee eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee TEMA 1: Anumite stiluri de coping sunt asociate puternic cu probleme de… [620220]

eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee eeeeeeeeeeeeeee eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
TEMA 1: Anumite stiluri de coping sunt asociate puternic cu probleme de sănătate la nivel
individual (de ex. afecțiuni mentale și fizice)
eeee eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee eeeeeeeeeeee
Coping -uleaefosteanalizat eșiestudiat ede-a lungul telimpului de numeroși specialiști care l –
au pus în relație cu emoțiile și stresul, dar care l -au cercetat totodată și pe baza unor configurații
ale celor mai variate metode de gestionare a stresului. (Scherer și Scherer, 1990)
Definiția coping -ului profilează o caracteristică principală : copingul este clarificarea elfaptului
căestresul eseearată enumai din erelația dintre elsubiect și moment, fiind de neînțeles în afara
grupei acțiune -cunoaștere -conduită inadaptată.
Cel mai des pretextat eleste modelul etranzacțional al stresului și al coping -uluieelaborat
de Lazarus esi Folkman (1984) care are la bază modul în care anumite situații neplăcute din viață
pot produce moment de apăsare sufletească în contextual unor legături dintre elpersoană și mediu.
De-a lungul timpului, însă, cercetătorii au încercat să dezlege problema stresului,
punându -l în legătură cu stările elinterioare negative, care sunt dependen te d e evaluarea
cognitivă. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Definiția coping -ului profilează o caracteristică principală : copingul este clar ificarea
faptului că stresul se earată numai edin relația edintre subiect și moment, fiind de neînțeles în
afara gru pei acțiune -cunoaștere -conduită inadaptată. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Este de amintit și faptul elcă în ultima vreme s-a manifestat o nouă teorie privind
ansamblul funcțional al sistemelor de apărare și a l celor de coping. Chiar dacă în trecut se
susținea ideea că mecanismele de coping preced mecanismele de apărare , teoriile actuale sunt de
parere că mecanismele de apărare preced ecopingul (Chabrol, eCallahan, 2004 ). Foarte des
oamenii emit estrategii epentru eîndepă rtarea eltrăirilor interioare negative generate de stresori,
adică pun în funcție sisteme de coping. În numeroase estudii se reliefează cele edouă etipuri de
mecanisme d e coping, analizate mai întâi de Lazarus eși Folkman (1984): eeeeeeeeeeeeeeeeeeee
a) Copingul centrat epe problemă , care include tehnici îndreptate spre organizarea
evenimentului;
b) Copingul centrat pe eemoții se raportează ela strategiile ce pun accent pe potrivirea
emoțiilor asociate situației stresant e.
Alte studii au evidențiat elfaptul că există tipuri especifice de coping, precum:

a) Teoria coping -uluielpozitiv reprezintă o abordare nouă care accentuează beneficiile
potențiale ale „sentimentelor pozitive” . ( Seligman și colaboratorii, 2000) eeeeeeeeeeeeeee
b) Teoria coping -uluielproactiv esteeo teorie care compactează aspectele temporale ale
coping -ului, în special copingul în fața evenimentelor viitoare. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Coping -ul presupune o elputere de control a situațiilor, are o anumită putere de verificare.
Dacă omul are siguranța că situația este controlabilă , va avea posibilitate a de a modifica sau de a
face să dispară stresul prin tehnica de coping care a fost găsită. Controlul poate fi, așa dar,
comportamental și propriu cunoașterii, iar aceste mecanisme aparțin individului. El trebuie să fie
capabil să își gestion eze emoțiile, să facă față unor esituații majore care ar putea fi generatoare de
stress și să depășească fiecare elmoment greu printr -oelabordare cognitivă și o înțelegere pozitivă.
Stilurile de coping sun t rezultatul îmbinărilor unor trăsătu ri deepersonalitate, gânduri rați onale
sau iraționale, certitudini și atitudini rezultate din experiența stresului. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Puterea schimbării elstă în noi, în elpersonalitatea noastră trebuie să găsim forță pentru a
face față situațiilor critice. Stăpâniți elde dorința de a să reduce cât mai mult stresul, tre buie să
descoperim ce sa u cine provoacă stresul, să fim eatenți la modul în care abordăm situațiile ivite,
să ne analizăm realist resursel eelpersonale ( interioare și exterioare ) de a ține piept situațiilor
critice și să ne deprindem cu metodele de control al stresului, punând în mișcare mecanisme și
tehnici de coping eficace . eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Nefiind o boal ă în sine, stresul eintens și de edurată, poate elgenera probleme de sănătate
mentală și fizică. Performanța elomului poate fi îmbunătățită în anumite cazuri de stări tensionate
sau satisfacția în muncă se poate obține chiar în condiții de stres , când solicitările și
constrângerile depășesc însă limitele, conduc la stres, situația nefiind favorabilă nici pentru
angajați, nici pentru organizație. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Suntem supuși destinului, iar în viața noastră, locul de muncă și profesia sunt elemente
importante deoarece reprezintă, în primul rând, sursa noastră de venituri, iar, în al doilea rând, ne
compun imaginea de sine, viața noastră socială. Toate aceste motive însă, fac din locul de muncă
și o importan tă sursă de stres. Orice loc de emuncă, chiar elși cel mai bun sau cel mai bine plătiti,
are responsabilități, situații ce trebuie predate urgent la un anumit termen limită și perioade
supuse unor controale sau evaluări din partea unor agenți superiori; toate a cestea aduc cu ele și
stresul corespunzător. Probabil, ar spune unii, acesta epoate motiva, însă atunci când limitele se

depășesc, stresul scapă de sub control, apare anxietatea, iar jobul este pus mai presus de familie,
de viața personală sau socială. eeeee eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Modificările din viața unei elorganizații, restructurările, controalele de orice natură
măresc stresul care afectează pe termen lung starea de sănătate, favorizând un stil de viață
nepotrivit: ore rămase peste program, alimente elconsumate dezorganizat, lipsa de comunicare cu
familia sau cu priete nii, mediu social potrivnic. Și eastfel, stresul cauzat de locul de muncă va fi
principalul izvor pentru sindromul burnout : epuizare emoțională, atitudine negativă față de sine
sau față de ceilalți, claustrare, apăsare sufletească, spleen. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Stresul în muncă poate fi cauzat de solicitări profesionale deosebite ale locului de muncă,
violența și tensiunea la locul de muncă, dar și de riscuri elfizice ca zgomotul, temperatura,
condițiile propriu -zise din mediul de muncă. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Stările generate de stres pot fi: depresie, angoasă, nervozitate, oboseală, afecțiuni
cardiace. În afară de acestea, stresul stimu lează transformări imense pe planul interior al
productivității, creativității și competitivității. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat
de activitatea profe sională, indiferent de domeniul ede activitate sau de mărimea organizației în
care lu crează. Dorința de a finaliza un proiect mai repede decât celălalt, frâmântarea interioară
puternică de a găsi cea mai bună soluție pentru o prezentae importantă, precum și ambiția de fi
cât mai sus, cât mai bine văzut și apreciat sunt cauze ale stresului cotidian care produc
transformări grave în starea de sănătate a fiecărui individ. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Într-o organizație trebuie efectuată evaluarea factorilor de risc, trebuie depistată existența
unei probleme. Astfel, factorii de risc ce eltrebuie identificați sunt următorii:
 Atmosfera de lucru în cadrul organizației; eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
 Solicitările ellocului de muncă;
 Controlul asupra propriei munci; eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
 Relațiile cu elmanagerii/subalternii ;
 Comunicarea schimbărilor organizatorice.
Analiza acestor factori aj ută la descoperirea persoanelor ecare sunteexpuse riscurilor. Conduita
individului se va schimba, acesta va fi înrâurit de consumul abuziv de medicamente, alcool,
tutun, de violență și intimidare. În elplan psihologic apar eltulburări ale somnului, anxietate,
depresie, incapacitate de concentrare, iritabilitate, epuizare. Sănătatea elva fi și ea afectată de
dureri ale coloanei vertebrale, probleme cardiace, ulcer gastric, hipertensiune. eeeeeeeeeeeeeeee

Studii efectuate în elSUA, dar și de alte organizații, au evidențiat faptul că stresul la locul
de muncă sporește ri scul pentru eldezvoltarea de afecțiuni musculo -scheletale eale coloan ei
vertebrale și extremităților esuperioare. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
De asemenea, unele analize evidențiază o relație între condițiile stresante de lucru și
aceste probleme de sănătate. Diferențele economice și cele din stilul de viață contribuie chiar la
apariția unor probleme de sănătate mintală (depresie, sindrom burnout). Majoritatea experților
sunt însă de părere că stresul contribuie la apariția elsau agravarea bolilor de inimă.
Bolile determinate de stres sunt variate deoarece stresul rapid este rezultatul acțiunii
lipsite de delicatețe și de scurtă durată a unor agenți stresori asupra organismului uman. Dacă
acțiunile sunt mai intense sau se manifestă pe o perioadă mai lungă de timp, modificări le
organismului capătă forma a ceea ce Selye a n umit î n 1936 ”Sindrom general de adaptare
(SGA)”, ce descrie modi ficările ce au loc în organism și care interacționează cu factorii
psihologici. SGA cuprinde totalitatea mecanismelor nespecifice capabile să asigure mobilizarea
resurselor adaptative ale organismului în fața agresiunii care -i amenința integritatea morfologică
sau a constantelor sale umorale” (Iamandescu, 1997 pag.44). eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Studiile de specialitate prezintă astfel elo serie de teste aplicate indivizilor din diferite
organizații care scot la eliveală faptul că, mai mult deât femeile, bărbații sunt cei mai predispuși
la stres la locul de muncă. Acest stres se relaționează cu nivele de anxietate, nervozitate și
consum de alcool crescut. Mc Creary eet al (1995) susțin că pentru a obține satisfacție în muncă,
cea mai eficientă metodă este evitarea stresului și a factorilor acestora, putându -se folosi și
metode mai puțin eficiente cum ar fi suportul social. Încercarea de preîntâmpinare implică
evitarea persoanelor asociate c u stresul , și imaginarea unor soluții pozitive. Această tehnică este
mai des folosită de către bărbați decât de femei. Jensen (2007), examinând efectele unei ședințe
unice de management al stresului, cunoașterea abilităților de coping și a suferințelor în plan fizic
și psihic, a constatat că efectele elfavorabile elale intervenției s -au găsit în cunoașterea stresului
și a metodelor de coping, ia reefectele adverse ale acesteia elîn suferința psihologică. Hawk
(2008), cercetând stresul resimțit și stilurile de coping , descoperă că există o diferență statistică
între tipurile de coping folosite de bărbați și cele folosite de către femei. Exercițiul fizic și
evadarea sunt cele mai frecvent utilizate tipuri de coping, în vreme ce modurile artificiale sunt
utilizat e cel mai rar. Femeile efolosesc elmai des exercițiul fizic, iar bărbații evadarea, exercițiul
fizic fiind cel mai des întâlnit tip de ecoping. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee

Cu privire la stresul cotidian , abilitățile de coping s -au dove dit a feri adolescenții și
adulții de abuzul de alcool ș i droguri. eEvenimente triste din viață au redus legătura dintre coping
și folosirea de substanțe; mecanismul de elcoping este un factor ce protejează recidiva în special
în cazul adolescenților care au trecut prin niveluri ridicate de stres cotidian , susțin Anderson et
al (2006). eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Studii medicale atestă faptul că indivizii care au traumatizată coloana vertrebrală sunt cei
mai predispuși la contactul cu factorii de stres, iar în combaterea lor folosesc cel mai des metoda
de coping orientat pe emoții. Aceasta este o tehnică opusă copingului îndreptat spre problemă, și
vizează micșorarea unr trăiri interioare negative generate de stres; nu contribuie la eliminarea
stresului, ci distrage persoana cu diza bilități de la emoții ajutându -o să se simtă mai bine , să fie
mai încrezătoare, să valorifice eorice element elîn favoarea unei armonii cu sine. . Este cea mai des
folosită tehnică atunci când situația nu are o rezolvare. De aceea se recomandă ca persoanele cu
leziuni ale coloanei să se implice în activi tăți constructive, să se abată astfel de la cele
distructive; fixarea unor țeluri importante pe termen lung, le asigură motivația și cheful de viață
(DeGraff, 2008). De complicațiile apărute în urma leziunilor coloanei vertebrale (durere cronică,
depresie) se ocupă și Michael W. Wilson (2007) în studiul său. El afirmă că stresul, ocupația,
autoculpabilizarea și durerea per cepută esuntelasociate cu depresia. Interacțiunile sociale
pozitive s -au dovedit benefice în scăderea int ensității eldurerilor și implicit eldiminuând depresia.
Din cercetările și studiile efectuate înțelegem cu toții că la originea stresului stau atât
cauze externe, cât și interne, deoarece agenții stresori sunt și în exteriorul nostru, dar și în
interior. Astfel, agenții stresori interni țin de felul fiecăruia d e afi, de temperamentul individului,
de modul în care știm să ne gestionăm emoțiile și să facem față unor situații critice. Din exterior
suntem oricum asaltați de elemente stresante precum grijile cotidiene legate de lucrari cu termen
limită de finalizare la serviciu, de controale inopinate ale superiorilor, de analize și situații care
soseesc azi, dar trebuiau predate ieri, de problemme legate de familie etc. În plus, stresul poate să
apară în urma unor experiențe de viață traumatizante, în momente de sin gurătate și nesiguranță,
din dorința de a fi cât mai sus în ierarhia socială, sau din perfecționism exagerat.
Toți acești agenți elstresori pot da naștere unor simptome ce aduc transformări în plan
fizic și emoțional. Legătura dintre factorii emoționali ș i tulburările metabolice este pusă în
evidență tocmai de numeroasele studii care exemplifică faptul că stresul afectează viața omului,
îi deregle ază metabolismul, dar și rutina ecotidiana, deprinderile, obiceiurile etc.

Stresul și mecanismele d e coping se asociază deoarece solicitarea psihică determină mobilizarea
resurselor interne ale omului, generând î n final adaptarea la realitățile exterioare. În cazul
persoanelor cu hipercolesterolemie , de exemplu, seeevidențiază faptul că ponderea o dețin
mecanismele de coping disfuncționale. eeeeeeeeeeeee eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
De exemplu , în condiții de stres, persoanele cu hipercolesterolemie pr ezintă tendința de a
se canaliza asupra supărării cu care se confrunt ă și d e a recurge la colportarea acestor emoții.
Este un gest de adaptare, dar pentru scurtă vreme, deoarece la aceste persoane se remarcă
dificultăți de adaptare în timp ; concentrarea asupra necazurilor poate să ducă la o mai intensă
percepție asupra ace stora . O altă strategie de coping disfuncțională întâlnită la persoanele cu
hipercolesterolemie este dezangajarea mentală . Aceasta presupune distragerea atenției de la
gândirea asupra alto r scopuri cu care interferează elstresorul . De asemenea , persoanele cu
hipercolesterolemie, în condiții de stres , pot manifesta eca stil de coping și retragerea
comportam entală, care constă în diminuarea eforturilor pentru a face față stresului, renunțând la
urmărirea unor scopur i cu care interferează factorul stresant . eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Sistemul nervos este activat de stres și de diferite eprovocări, iar conform studiilor
medicale atunci când în viața noastră apare o nouă provocare vasele sangvine se dilată, eficiența
cardiac este în creștere, iar noi ne ori entăm spre atingerea țelului. Dacă situația este evaluată ca
stresantă, eficiența cardiacă este în scădere, iar capacitatea de luare a deciziilor este afectată pe
termen scurt, apar chiar problem cardiace serioase.
O reușită a adaptării ține în mod evident de puterea interioară a individului, de modul
exact în care acesta percepe realitatea. Printr -un efort personal, dar și cu ajutor psihologic,
fiecare din noi își poate modifica tendința de vedea o situație dificilă ca fiind stresantă. În acest
sens, un p rim pas în duelul cu stresul cotidian este transformarea lui, deorece el este perceput ca
un mesaj care ne spune că trebuie să ne schimbăm și noi dacă în mediul extern apar modificări.
În această situație avem de ales: fie ne elîngrijorăm, vedem totul ca pe o catastrofă sau găsim
resurse necesare și suficiente pentru a vedea în situația respectivă o provocare. Cea de -a doua
soluție este mult a preciată de studiile de azi, și enu doar la nivelul emoțiilor, ci și cu privire la
sănătatea noastră pe termen lung. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Modalitatea în care gândim ne pate fi de ajutor sau ne poate face rău, dar atâta timp cât
noi credem că un lucru ne este benefic vom observa în jur mai multe provocări și mult mai puține
amenințări.

Adriana eBăban explică apariția și gestionarea stresului prin strategii de adaptare
dependente de modul în care persoana elselectează, păstrează, interpretează și folosește
informațiile. Cei care traiesc eintens emoții negative vor considera nocive toate situ ațiile care
apar, iar persoanele care gândesc pozitiv nu vor găsi o amenințare în situațiile ambigue și vor
adopta forme de coping activ, preventiv. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Trebuie admis, însă, faptul că tipul de coping este puternic influențat de trăsăturile de
personalitate ale fiecăruia, de felul în care abordăm problemele, situațiile de criză, de relațiile pe
care le stabilim în mediul în care lucrăm. Modul în care gândi m o anumită situație critică și
resursele noastre de a -i ține piept, ne pot ajuta să o învingem și contribuie pe termen lung la o
sănătate mult mai bună. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Adriana eBăban afirmă faptul în general oamenii sunt tentați să dezvolte un anumit stil de
coping care mobilizează doar anumite strategii atunci când este cazul unei confruntări cu situații
asemănătoare. Așadar , atât factorii personali din planul interior , cât și cei situaționali , din
exterior, influențează răspunsul coping.
Individul este, in nuce, supus puterii stresului, care vine ca un tăvălug și acaparează și cea
mai mică încercare de a se apăra. Putem compara situațiile de stres din viața noastră cu un
bulgăre de zăpadă care creș te treptat pe măsură ce neaua este tot mai afânată. O singură rază de
soare ațintită asupra lui este suficientă pentru a -l topi. Tot așa și în viața noastră, pe un fond
psihic sensibil, cu griji și probleme din ce în ce mai apăsătoare, acumulăm factori str esori care
sunt capabili să ne distrugă sănătatea și să ne perturbe stilul de viață. Dacă suntem puternici, este
de ajuns o rază de optimism, de iubire, un zâmbet, un moment de relaxare, o izbândă
profesională pentru a distruge tot ce avem negativ în noi ș i a ne genera emoții constructive și
creative. eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
Prineidentificarea unor stiluri diferite de coping putem spune că descoperim antidotul
stresului, iar organismul nostru poate fi salvat sa u chiar revigorat. eTrebuie așadar, să evadăm
mai mult în natură, să participăm emai des la activități de relaxare, să efectuam exerciții fizice cât
mai des, în esență să apelăm la stiluri de coping variate care să ne contureze un organism
puternic,
capabil să facă față oricăror elemente de stres de orice natură ar fi, pentru că, așa cum afirma
Hans Selye : Nu stresul e cel care elne omoară, ci felul cum reacț ionam la el .

eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee

BIBLIOGRAFIE

1. Anderson, K.G.; Ramo, D.E.; Brown, S.A. (2006) – Life stress, coping and comorbid youth:
An examination of the stress – Vulnerability model for substance relapse , Journal of
psychoactive drugs: Sep 2006: 38,3; ProQuest Central p.255 ;
2. Băban, A. (1998). Stres și personalitate . Editura Presa Universitară Clujeană, Cl uj-Napoca;
3. Chabrol, H; Callahan, S – Mécanismes de defense et coping , Dunod, Paris, 2013;
4. DeG raff, A.H.; Schaffer, J. (2008) – Emotion -Focused Coping: A Primary Defense Against
stress for People living with Spinal Cord Injury , în Journal of Rehabilitati on 2008, volume 74,
no.1,19 -24;
5. Hawk, N.C. (2008) – Implications of stress and coping mechanisms in the superintendency ,
ProQuest LLC; UMI Number : 3371061 ;
6. Iamandescu, I.B. (1997) – Psihologie Medicală , Editura Infomedica, București ;
7. Jensen, A. (2007) – Perceived work stress and distress in nursing stundents during clinical
training: the role of coping processes and social support , ProQuest LLC. UMI Number:3316400
December 2007 ;
8.Lazarus, R.S., Folkman, S. – (1984) Stress, Appraisal and Coping , Spring er Publishing
Company, New York;
9.Lazarus, R.S., Folkman, S. – (1987) Transactional Theory and Research on emotions and
coping , European Jou rnal of Personality, 1, 141 -169;
10.McCreary, R.D.; Sadva, W.S. (1995) – Mediating the relationsh ip between masculin gender
role stress and work satisfaction. The influence of coping strategies , în Journal of men′ s studies,
4.2(nov 30,1995):141;
11. Popa -Velea , O, Elemente de psih osomatică generală și aplicată , Infomedica, 1999 ;
12. Wilson, M.W. (2007) – Perceived stress, pain coping strategies, pain interference, and
social support: mediators and moderators of depression in a spinal cord injury sample with
chronic pain , ProQuest .

eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee