Educație psihomotrică fizică metodica predării lor în învățământul preșcolar și [617857]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Educație psihomotrică / fizică; metodica predării lor în învățământul preșcolar și
primar

Activitate psihomotrică, ștafete și jocuri de mișcare

NUMELE : GYONGYOSI
PRENUMELE : EVELIN INGRID
SPECIALIZAREA : Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar
GRUPA: ANUL III
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : ID
LOCALITATEA : CLUJ NAPOCA

2017

Activitatea psihomotric ă reprezintă activitat ea de psihomotricitate efectuată cu
preșcolarii /școlarii , ȋn cadrul căreia se formează elementele și mișcările de bază ale motricității
grosiere ș i fine, urmărindu -se dezvoltarea corespunză toare a componentelor psihomotricității
copiilor, ȋntr -o manieră organiza tă, specifică educaț iei psihomotrice, cu mijloace, formații, materiale
și metode adecvate particularităților de vârstă ale copiilor ș i mai ales nivelului lor de pregă tire.
Principalele fenomene ce intră ȋ n sfera psihomotricităț ii sunt:
• coordonările – statice, dinamice ș i perceptiv -motrice care se manifestă la nivelul tuturor
efectorilor sistemului osteomus -cular
• schema corporală – schema corpo rală este o „structură dinamică, căreia experienț a ȋi
imprimă permanent trăsături noi, ȋn care se realizează supliniri ( ȋ n anumite limite diferitele
segmente care o compun pot lua pe rând importanță diferită , erijându -se ȋn „figură”, pentru
că apoi să se topească ȋ n ansamblu”( V. Horghidan 2000)
• ideomotricitatea – este reflectarea conștientă sau inconștientă a potențialului motric fixat ȋn
schema corporală ș i care se manifestă concret ȋn sistemul coordonă rilor; inteligenț a motric ă
reprezintă manifestările de excepție ale ideomotricităț ii care pot fi conside rate ca fiind semne de
inteligență motrică superioară – creativitate motrică .
• lateralitatea – reflectă pe planul motricității asimetria funcț ională a emisferelor cerebrale;
Astfel, din punct de vedere al lateralității, subiecții se ȋmpart ȋn stângaci și dreptaci și
ambidecș tri. Rapiditatea miș cărilor – este influențată de particularităț ile temperamentale, care
sunt condiț ionate genetic (viteze diferite de propagare a influxului nervos ș i de traversare a
sinapselor).
La copil, funcția motrică , dezvolta rea intelectuală și afectivă sunt strâns legate. Modul de
gândire psihomotor poate fi sintetizat astfel: mișcările sunt strâns legate de spirit si implică
personalitatea ȋn totalitate; psihicul este strâns legat de mișcările care conditionează dezvoltarea.

tabel nr.1 Evoluția componentelor motricității și psihomotricității la vârsta preș colar ă

Vârsta Motricitatea general ă Schema corporal ă Orientarea spaț io-
temporal ă Percepț ii
3 ani Mers echilibrat,
menținere echilibru pe
un picior, ȋn să rituri de
pe un picior pe altul ș i
peste obstacole mici.
Are precizie ȋn
executarea unor
aruncări cu o mână și
cu două mâ ini. Indică elementele
componente ale
capului ș i
segmentele
corpului Capabil să
execute deplasări
ȋntre două repere
impuse. Capabil să
compare lung imi
de distanțe
parcurse ( lung,
scurt) să sorteze
forme și mă rimi
identice
4 ani Mers, alergare, săritură
clar delimitate. Prinde
și pasează mingea cu
precizie de la 1, 1,5m Indică urechea,
ochii, mâna,
piciorul Indică poziții sus –
jos, față – spate Sortează obiecte
după culoare,
compară obiecte
cu greutăț i
diferite
5ani Dispune de o gamă mai
largă de sărituri, se
dezvoltă echilibrul. Se
ameliorează precizia
executării aruncă rilor,
prinderilor Se consolidează
achiziț iile etapei
precedente Ȋnvață noi poziții
spațiale: alături,
ȋnainte -ȋnapoi. Percepe și
distinge poziții
spațiale, culori și
nuanț e
6 ani Achizițiilor precedente
li se adaugă săriturile
pe verticală. Capabil să
reproducă mișcă ri
simultan cu modelul Recunoaș te
dreapta -stânga Utilizează și
aplică noțiuni
spațiale ș i
temporale ( aici,
acolo, acum,
apoi) Se ameliorează
calitatea
percepțiilor ȋ n
toate registrele
senzoriale
7 ani Capabil să execute
structuri de mișcări
care solicită un grad
sporit de coordonare;
se dezvoltă motricitatea
fină Execută mișcări
variate pe baza de
imitaț ie Execută
independent
mișcări conform
reperelor spaț iale
indicate Se ameliorează
capacitatea
discriminatorie
8 -10
ani Se ȋmbunătățește viteza
de execuție și precizia
mișcă rilor Crește fidelitatea
reproducerilor
motrice Se orientează
după repere
natural (răsă rit –
apus) Crește acuitatea
vizual ă

M. Stă nescu, 2002, “Educația fizică pentru preșcolari ș i școlari mici -o abordare psihomotrică „ pg 63

1 Jocurile dinamice și ștafetele sunt cele mai răspâ ndite în programa școlară la educația
fizică. Nu există nici o verigă a lecției de educație fizică unde nu ar putea fi întrodus un joc dinamic
ori vre o ștafetă. Jocul copiilor este un joc sincer pentru că ei nu înțeleg ș i nu a cceptă conversațiile
sociale ș i cognitive. Jocul lor ignoră barierele temporale ș i spațiale. Pentru fiecare copil joaca nu
este doar un obiect de distracție ci și o exprimare a personalității si d e explorare a lumii. Copilăria ș i
jocul alcătuiesc un spațiu ideal . Jocul cunoaște o diversitate de modalități de manifestare copilul a
copilului.

O ștafetă la nivelul ȋnvățământului preș colar : INSULELE:
Vârsta: 5-6 ani
Vizează : orientarea pe baza memoriei
Materiale: 2 eșarfe pentru un grup
Participanț i: grupuri de 10 -12
Loc de desfăș urare: interior/exterior
Durata: 20 min
Pe terenu l de joc se vor desena pe sol pă trate mai mari sau mai mici, romburi, cercuri,
dreptunghiuri. Ele vor fi dispuse pe un t eren aproape liniar, iar distanța dintre ele trebuie să fie atâ t
de mare cât un copil să poată păși dintr -o figură ȋ n alta. Acestea vor fi ’in sulele’. Ele vor fi
numerotate ȋn interior. Jucătorii trebuie să le parcurgă de la prima la ultima, pentru acomodare
străbătând traseul privindu -l cu atenție, dar la ȋ nceperea jocului propriu -zis, competitiv, cu ochii
acoperiți cu o eșarfă .
Prezentarea grafică :

1 pas

Primu l jucător va avea ochii acoperiți și va porni ȋn traseu, refăcându -l așa cum și -l
amintește din ȋncercările de acomodare. El trebuie să pășească doar ȋn suprafața ’insulei’, să nu iasă
din spațiul ’insulei’, nici să nu calce linia de contur. Dacă o face, iese din joc și pornește următorul
jucător din grup. Acesta va avea eșarf a pusă la ochi de dinainte, pentru a nu aștepta ȋntoarcerea
colegului să u. Pen tru fiecare participant, conducă torul de joc va nota p unctajul scris pe ultima 2 3 4 5 6 7 8 9

’insulă ’ străbătută corect. Când toți participanții au străbătut o dată traseu l, conducătorul joculu i
anunță câștigă torul turul ui. Jocul se poate relua de două -trei ori.

O ștafetă la nivelul ȋnvățămâ ntului primar: Ștafeta paselor :
Clasa: a ll-a
Vizează : atenț ia, motricitatea, reflexe, coordonare, abilitatea de prindere / aruncare a mingii
Materiale: mingi
Participanț i: 4 grupe
Loc de desfăș urare: sala de spor

Se împarte clasa în patru grupe ,,A,B,C,D’’. Grupa A -B formează o echipă, iar grupa C -D altă
echipă. Depl asarea în timpul desfășurării ștafetei se face prin pasă – preluare în f ață cu o atingere –
pasă înapoi la coechipier, dus -întors. Ștafeta se desfășoară cu două echipe grupate pe perechi.
Câștigă echipa care a făcut cele mai puține greșeli de pase și preluări. În caz de egalitate câștigă
echipa care a terminat prima.

A –––––––––––––––––––––

B –––––––––––––––––––––
C –––––––––––––––––––––-

D –––––––––––––––––––––

Două jocuri de mișcare la nivelul învățământului preșcolar:
1. Puișorii-n cuiburi
Titlul jocului : joc de miș care
Veriga : Dezvoltarea (educarea) calităților motrice VITEZĂ sau ÎNDEMÂNARE
Vizeaz ă: atenția, viteza de reacț ie
Locul de desfășurare : interior/exterior
Grupa : mică
Număr de participanți : minim 10
Durata jocului : 15 min
Materialele necesare: –
Includere ȋn educația formală /nonformal ă: DP+ALA2 sau DPM

Descrierea jocului: pe o latură a suprafeței de joc se trasează cercuri/zone ȋn care să stea
câte 3 -4 copii, care vor fi „puișorii’. Conducătorul de joc, situat ȋn partea opusă a terenului, va fi
„cloșca”, ce ȋși cheamă „puișorii” când vede că terenul e gol adică nu este nici un ul iu ȋn apropriere.
Copiii ies din zone le marcate ș i se p limbă, aleargă pe teren până aud semnalul de la „cloșca” : „ –
Vine uliu! Adopostiți -vă”. Ei trebuie să fugă ȋnapoi, ȋn viteză și să ȋș i ocupe locurile de la debutul
jocului.

Prezentarea grafică a jocului :

puișorii
uliu Cloșca

2. CURSA PE CULORI:
Titlul jocului : joc de miș care
Verigă : Dezvoltarea (educarea) calităților motrice VITEZĂ sau ÎNDEMÂNARE
Vizeaz ă : viteză, spiritul de observaț ie, fixarea denumirilor culorilor
Locul de desfășurare : interior/exterior
Grupa : mică /mijlocie
Număr de participanți : minim 4
Durata jocului : 15-20min
Materialele necesare: foii de diferite culori
Includere ȋn educația formală/nonformală : DP+DS sau ALA2
Descrierea jocului: toți jucătorii stau laolaltă, fără un anume aranjament de formație. Ei
trebuie să asculte comanda conducă torului de joc . Acesta va rosti tare o anumită culoare, iar ei
trebuie să se orienteze ȋmprejur să o descopere, să aleargă ȋn viteză până la foaia de culoarea
respectiv și să -l atingă cu palma. Primul care reușește câ stiga runda.
Prezentarea grafică a joc ului:

1.foii dif. Culor i
2.copii
3.cond. joc

1 1
1 1 2 2 2 2 3

Două jocuri de mișcare la nivelul învățământului primar:
1. Mingea călătoare
Veriga lecției : dezvoltarea calităților motric e
Obiective urmărite : -să-și consolideze deprinderea de rulare, aruncare și prindere a
mingii ; să manifeste corectitudine în desfășurarea întrecerilor, în relațiile cu adversarii.
Locul de desfășur are: sala de sport
Clasa :a III -a
Numă rul de participanți : 24 elevi
Materiale necesare : o minge

Descrierea jocului : Colectivul este dispus pe două rânduri față ȋn față, cu interval de un braț ȋntre
jucători. Distanța dintre cele două râ nduri va f i de 3 m. La semnal, primul jucător va preda mingea
jucătorului din dreapta sa. Mingea va fi transmis ă în continu are spre dreapta din om în om până
când ajunge la ultimul jucător. Jocul se poate opri aici și câstigă echipa care termină prima de
transmis mingea, sau poate continua, ultimul jucă tor după ce a primit mingea aleargă prin s patele
formației și se așează ȋn poziția de primul jucător din stânga. În acest caz jocul continuă până când
un jucător greșește (scapă mingea) sau o echipa are avans d e un tur față de ceilalț i.

Reprezentarea grafică:

Altă variantă a jocului: Jocul se mai poate desfăș ura folosind 2 -3 mingi, jocul continuând până
când un jucă tor nu m ai poate prelua mingea din cauză că înca nu a reușit să transmită mingea care o
avea deja în mână (o minge o ajunge pe cealaltă). Jucă torul respecti v est e penalizat cu un punct.
Câștigă jucătorii care au cele mai puț ine penaliză ri.
Observaț ii: Se va expune conținutul jocului menționâ ndu-se princi palele reguli de joc. Se va urmă ri
respectarea regulilor de joc.

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – a)

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – b)

2. Iepurașii și ursuleț ii :

Veriga lecț iei: dezvoltarea calit ăților motrice – alergarea
Obiective urmă rite: – consolid area alergă rii; să exerseze deprinderea motrică ȋnvăț ată prin joc ; să
recunoască regulile stabilite de organizator și desfășurarea jocului
Locul de desfăș urare : terenul de joacă
Clasa : I
Numărul de participanț i: 20
Materiale necesare : jucării de pluș

Descrierea jocului: Copii sunt împărțiț i în două echipe egale ca număr, așezate pe șiruri, ȋ napoia
liniei de start. ȋnaintea fiecărei echipe se desenează două cercuri. Ȋ n prim ul cerc se pune un iepuraș
de pluș, iar ȋ n al do ilea se pune un ursuleț de plus . La semnalul conducă torului d e joc, primii din
fiecare echipă aleargă spre cercuri, culeg jucă rii, revin la propiile echipe, l e transmit jucăria
urmă torilor, după care se aș ează la co ada ș irului. Următorul din echipă aleargă așează jucăria în c erc
s.a.m.d. Echipa care termină prima este declarată câstigă toare.

Prezentare grafică :

Iepuraș ii alergare

ursuleț ii alergare

Altă variantă : ȋn locul alergării copii vor ajunge la jucării executând săritura în lungime
sau târâ re.
Observaț ii: Se va denumi jocul și se va expune conținutul acestuia la nivelul de ȋnțelegere al
copiilor, mentionâ ndu-se principalele reguli de joc.

s
t
a
r
t

Bibliografie:

Anca Bulboacă, Grațiela Vișan, (2015). Labirintul jocurilor – Antologie de jocuri pentru preșcolari
și școlari. București : Editura Arleguin

Creează.com (fără an). Particularitățile activității psihomotrice. Preluat pe 19 aprilie , 2017, de pe
http://www.creeaza.com/referate/psihologie -psihiatrie/PARTICULARITATILE -ACTIVITATII –
387.php

Cosmin Prodea, (2014). Educație psihomotrică/fizică; metodica predării lor în învățământul
preșcolar și primar . Universitatea Babeș -Bolyai , Cluj -Napoca – suport de curs

http://www.didactic.ro/

Răsfoiesc.com. (fără an). Mijloacele educației fizice. Preluat pe aprilie 19, 20017, de pe
http://www.rasfoiesc.com/hobby/sport/MIJLOACELE -EDUCATIEI -FIZICE13.php