Educatia Psihomotrica Fizica

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI

ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Educație psihomotrică/fizică; metodica predării

lor în învățământul preșcolar și primar

Jocuri dinamice și ștafete

NUMELE Șușca

PRENUMELE Anamaria

SPECIALIZAREA Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

GRUPA Limba Română

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ID

LOCALITATEA Sighetu Marmației

2016

MOTO:

„ Nu e destul să știi, trebuie să și aplici; nu e destul să vrei, trebuie să și faci.”

( J. W. Goethe )

Activitățile domeniului psihomotric au un statut aparte în cadrul sistemului de învățământ, cu influență benefică majoră asupra dezvoltării copiilor spre o viitoare integrarea socială. Tocmai de aceea, ea se va regăsi pe tot parcursul procesului educativ, de la învățământul preșcolar până la cel universitar, prin acestea recunoscându-se impactul pe care îl are asupra creșterii și dezvoltării fizice armonioase a tinerilor, dar și rolul determinant în înzestrarea acestora cu deprinderii, priceperi și calități motrice.

În procesul de creștere, copilul este pus în situația de a trece prin mai multe etape ce presupun o schimbare permanentă a întregului mecanism biologic; tocmai de aceea, el învață mereu atât aspecte de factură intelectuală, cât și aspecte legate de capacitățile lui fizice. Solicitarea efectului lui intelectual este însă tot mai mare, timpul liber este alocat altor activități de învățat extrașcolare, iar copilul este pus astfel într-o situație ce presupune un continuu efort intelectual, neglijându-se, în nenumărate rânduri, dezvoltarea fizicului. Timpul de joacă este din ce în ce mai scurt, ia activitățile sedentare ocupă majoritatea timpului unui copil, fapt ce cauzează nu în puține cazuri disfuncționalități biologice la nivelul sistemului osos, muscular etc. Așadar, copilul are nevoie de mișcare, iar, cu ajutorul jocurilor de mișcare concepute și realizate în activitățile liber alese, putem influența favorabil u numai dezvoltarea fizică, ci și capacitățile intelectuale, afective sau moral-volitive. ( Tătaru, L. , Glava, A. , Chiș, O. 2014 p 424 )

Educația fizică a copiilor preșcolari are ca scop educarea unei generații de tineri sănătoși, viguroși, rezistenți, puternici, agili și capabili de muncă.( Voiculescu, E. 2003 p 124 )

Practic, educația fizică este o acțiune umană de practicare sistematică și conștientă a exercițiilor fizice în vederea realizării unor obiective bine precizate, dar în special a următoarelor două:

1. perfecționarea dezvoltării fizice;

2. perfecționarea capacităților motrice.

Este o disciplină ce oferă posibilitatea oricărui copil să realizeze performanța în urma muncii depuse, chiar dacă nu toți sunt dotați biologic sau nu au înclinații spre realizarea sportului de performanță,iar interesul copiilor pentru mișcare și,mai ales, pentru joc este foarte mare în perioada ciclului preșcolar. Activitățile din cadru acestui domeniu dezvoltă o conduită psihomotorie, un echilibru al sistemului osos, muscular , gesturi și aptitudini dintre cele mai variate, o imagine de sine și autocontrol, toate existente într-o formă incipientă, fapt ce necesită exercițiu și răbdare spre a putea influența selectiv dezvoltarea armonioasă a întregului organism.

Jocul ocupă, în cadrul activităților de fiecare zi ale copilului, locul preferat și a devenit un fapt banal semnalarea rolului capital al jocului în dezvoltarea copilului și, de ce nu, chiar și a adultului. „ Omul nu este întreg decât atunci când se joacă”, scria Schiller. ( Tătaru, L. , Glava, A. , Chiș, O. 2014 p 424-425 )

Jocurile de mișcare se caracterizează printr-un conținut simplu de reguli puține și ușor de înțeles. Ele se desfășoară în general, pe spații reduse necesitând instalații simple. Utilizarea lor urmărește formarea și consolidarea priceperilor și deprinderilor motrice de bază și utilitare (mers, escaladări, sărituri, aruncări, alergări, tracțiuni, cățărări, echilibru etc), dezvoltarea unor calități motrice ca viteza de deplasare și de reacție, rezistența, îndemânarea. Influențe însemnate, exercită jocurile de mișcare și asupra dezvoltării unor deprinderi, obișnuințe, calități morale și de voință.

Jocurile de mișcare-jocurile dinamice –fac parte din jocurile cu reguli și au drept caracteristică folosirea exercițiilor corporale, fiind principalul mijloc de dezvoltare și educație fizică a copiilor. Jocurile de mișcare se bazează pe trebuința de activitate a ființelor vii, organizarea, conducerea lor de către un adult dirijând atât dezvoltarea motrică, cât și formarea volativă și morală a copiilor. Ele au proprietatea de a creea veselie și entuziasm în grupul elevilor, copiilor care se joacă și se străduiesc să respecte regulile. Respectarea regulilor contribuie la formarea capacității de abținere, stăpânire de sine, rezolvarea situațiilor de joc, educă prezența de spirit, istețimea, viteza, îndemânarea, corectitudinea inițiativa și spiritul de grup de echipă. Acțiunile motrice din aceste jocuri au un caracter activ, sunt însumate unui subiect (temă) și parțial îngrădite de reguli.

Jocurile de mișcare nu sunt proprii exclusive vârstelor mici. O serie de sarcini, pregătiri fizice a elevilor mari, adulților și chiar a sportivilor de performanță se pot realiza într-un mod plăcut și eficient cu ajutorul jocurilor de mișcare (încălzirea, aspecte ale pregătirii psihologice, destinderea, revenirea la normal a organismului, recreea etc).

În organizarea jocurilor de mișcare trebuie respectate unele cerințe metodice care condiționează unele cerințe metodice care condiționează în mare măsură atingerea obiectivelor urmărite. (Cîrpaci Carmen , fără an , p 3, didactic.ro )

Pe parcursul desfășurării activităților din acest domeniu experiențial, procesele fiziologice se desfășoară cu o intensitate mărită față de activitatea obișnuită a copilului, necesitând un consum mare de energie nervoasă și musculară pentru însușirea sau perfecționarea deprinderilor motrice și pentru educarea calităților fizice și de voință ale copilului. Traversarea organismului de la activitatea obișnuită la una intens se face treptat, cu o atentă pregătire prealabilă a organismului pentru efort, creând posibilitatea adaptării acestuia la un nou ritm al circulației, respirației și al celorlalte funcții ale organismului.

În acest context, activitatea psihomotrică trebuie să înceapă cu partea în care organismul se pregătește pentru efortul la nivel nervos și muscular intens, continuând cu activitatea propriu-zisă și sfârșind cu revenirea treptată a organismului la starea inițială care să permită reluarea activității obișnuite. În felul acesta, vorbim de o curbă a efortului – pregătirea fiziologică a organismului pentru efort intens și readucerea treptată a organismului la starea inițială, normală de funcționare.

După sarcinile caracteristice pe care le îndeplinesc cele trei părți ale activității domeniului psihomotric, ele se numesc:

● partea pregătitoare

● partea fundamentală

● partea de încheiere. ( Tătaru, L. , Glava, A. , Chiș, O. 2014 p 426 )

Deprinderile motrice sunt definite ca moduri de acțiune elaborate și consolidate care ermit desfășurarea mai facilă a unor activități. Fenomenul deprinderii implică un proces de sistematizare a reacțiilor, proces care este și un principiu general de funcționare a emisferelor cerebrale. Conexiunile nervoase, ca și impulsurile venite permanent spre scoarța cerebrală, se sistematizează în ansambluri de conexiuni, astfel încât, la un moment dat, numai prezența unuia dintre stimuli sau a unui fragment din situațiile stimulatoare sunt suficiente pentru a reproduce întregul sistem funcțional elaborat.

Deprinderile motrice se formează în procesul învățării, care realizează integrarea mișcărilor simple sau a elementelor în structuri, exerciții, acțiuni sportive complexe. În sport, formarea deprinderilor este un obiectiv important, deoarece, în activitatea sportivă cu caracter de performanță, se urmărește tocmai perfecționarea gestului motric. În jocurile sportive, această perfecțiune este condiția utilizării optime a calităților motrice și psihice în vederea realizării unor performanțe cât mai înalte.

Deprinderea motrică se definește drept mișcarea musculară sau corporală care asigură succesul execuției în sensul dorit. Prin natura lor, aceste deprinderi sunt psihomotrice, în cadril lor interacționând procese variate – întreaga senzorialitate umană ( percepții, senzații, imagini, reprezentării), gândirea, imaginația și chiar procese motrice care asigură integrarea activității sportive într-un tot unitar.

Clasificarea deprinderilor motrice se face în raport cu prezența sau absența stereotipului dinamic, cum ar fi:

● deprinderi elementare complet automatizate: mersul, alergarea, înotul, mersul pe bicicletă, patinajul etc.;

● deprinderi complexe – sunt formate din deprinderi automatizate și mișcări care nu sunt automatizate – în cadrul jocurilor sportive, în diferite sporturi.

Înlănțuirea, legarea mișcărilor se face diferit de fiecare dată privind ritmul, amplitudinea, succesiunea mișcărilor, forța de execuție etc. Procesul de învățare este mai greoi și, în consecință, necesită mai mult timp pentru învățare.

Deprinderile motrice mai pot fi clasificate în:

● deprinderi de bază: mersul, alergarea, săriturile, aruncările și prinderea;

● deprinderi aplicativ-utilitare: tracțiunile, împingerile, târârea, cățărarea, transportul de greutăți; ( Tătaru, L. , Glava, A. , Chiș, O. 2014 p 428 – 429 )

Jocuri și ștafete

Prezentare ștafetă

– preșcolari

– locul de desfășurare: sala de sport

– calitățile motrice vizate a fi dezvoltate, în special sunt: viteza și îndemânarea

– deprinderile motrice vizate a fi consolidate și perfecționate sunt: mersul și folosirea corectă a mingi

– materialele și instalațiile necesare sunt: popice , minge

Descriere:

Copiii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr, și sunt aliniați în spatele unei linii, iar în fața lor, a la o distanță de 3,5 m, sunt așezate două grupe de popice. Începe primul copil din fiecare echipă și rostogolește, o minge mică, la grupul său de popice. Dacă nu se reușește doborârea lor sau doar parțial se dă mingea următorului copil din echipă. Care echipă doboară prima toate popicele este câștigătoare. ( fig. 1)

Fig. 1

Legendă

1- popice

2-pista pentru aruncare

3-elevul cu mingea

4- elevul în stație intermediară

Prezentare ștafetă

clasa a III a

locul de desfășurare: sala de sport

calitățile motrice vizate a fi dezvoltate: consolidarea deprinderii de aruncare și prindere și de aruncare la țintă a mingii ,să recunoască regulile stabilite de organizator și desfășurarea jocului ,să manifeste inițiativă

și colaborare cu colegii

deprinderile motrice vizate a fi consolidate și perfecționate sunt: mersul și aruncarea

materialele și instalațiile necesare: nuci , castane, ghinde,conuri de brad ,cutie carton.

Descriere:

Copii sânt împărțiți în patru echipe, egale ca număr, așezate pe șiruri, la o distanță de 2-3 m față de centru unde este plasată o cutie din carton sau 4 chenare fixate între ele, de la baza cărora pornesc 4 linii drepte, care se termină în dreptul liniilor de ochire. Pe liniile de ochire sunt așezate materialele cu care se aruncă la țintă : nuci, castane, ghinde, conuri de brad etc. La comanda dată : „ Aruncă !”, primii din fiecare echipă aruncă spre cutie. Acela care ochește cutia ( sau chenarul ) și obiectivul cu care a aruncat s-a oprit pe suprafața acestuia câștigă 3 puncte, iar acela care a aruncat, dar obiectele au ajuns în afara suprafeței stabilite, câștigă numai 1 punct ( fig. 2 )

După ce au aruncat își adună singuri materialele, apoi le transmit următorilor, care vor executa același lucru. ( Barcan-Ticaliuc E. 1979, p 323 )

Prezentare grafică

Fig. 2

Legendă

1-elevul în stație intermediară

2-elevul care ochește cutia pentru a aruncă

3-cutia de carton

JOC DE MIȘCARE – nr. 1

Veriga jocului: Dezvoltarea calităților motrice

Titlul jocului: ,,Transportă sacul “

Obiective urmărite:- să exerseze deprinderea motrică învățată prin joc

– exersarea mersului în echilibru

Locul de desfășurare: sala de sport

Grupa: mare pregătitoare

Nr. de participanți: 24 de copii

Materiale necesare:

Specifice: aparatură de specialitate (4 saci de dimensiuni mici umpluți cu materiale ușoare: buret, materiale textile, 4 bănci de gimnastică L= 2 m, l= 30 cm, jucării de dimensiuni mici.

Nespecifice: echipament

Descrierea jocului

Copii sunt împărțiți în 4 echipe a câte 6 copii.

Cele patru echipe vor fi așezate în șiruri, în spatele liniei de plecare. La semnalul ,,transportă sacul“, dat de educatoare pornesc primii copii din șiruri și transportă sacul în ambele mâini, pe palme, până în dreptul băncilor unde îl lasă jos. Se urcă, prin pășire, pe banca de gimnastică, executând mersul în echilibru pe plan ridicat, parcurgând suprafața de sprijin până la capăt, după care se întorc (tot în mers de echilibru), coboară prin pășire, ridică sacul, transportându-l la echipă în alergare. Acesta va fi transmis următorului copil din echipă, care va parcurge același traseu, iar cel care a terminat va trece la coada șirului. Va câștiga echipa a cărei jucători au parcurs traseul în timpul cel mai scut. ( fig. 3 )

Prezentarea grafică

-copil

mers obișnuit

-mers în echilibru

-alergare

Fig. 3

Variante: în locul sacilor se pot folosi ate obiecte: un steguleț, un baston de gimnastică , o căldărușă cu apă, pe care copii le vor transporta în locul săculețelor cu nisip.

Observații:

Se va denumi jocul și se va expune conținutul acestuia la nivelul de înțelegere al copiilor,menționând principalele reguli de joc. Se vor da indicații cu privire la stabilirea echipei învingătoare. Se vor trasa sarcinile pe care trebuie să le urmărească fiecare jucător, precum și comenzile pentru începerea și sfârșitul jocului.

Sala de sport va fi amenajată astfel încât să corespundă din punct de vedere igienic și al securității copiilor. Se vor amplasa bănci pentru odihna jucătorilor. Se va trasa linia de plecare, iar la distanța de 3 m de acesta vor fi puse 4 bănci de gimnastică la distanțe egale. În fața liniei de plecare, în dreptul fiecărei bancă, se vor așeza cei 4 saci. (Cârpaci Carmen , fără an , p 9,10,11, didactic.ro )

JOC DE MIȘCARE – nr. 2

 Veriga lecției: dezvoltarea calităților motrice

Titlul lecției: ,,Vânătoarea de cerbi“

Obiectivele urmărite: – dezvoltarea unor calități morale-volative (cinste, corectitudine, disciplină)

– formarea deprinderii de rulare și aruncare la țintă a mingii

Locul desfășurării: terenul de joc (curtea școlii)

Grupa: mare pregătitoare

Număr de participanți: 20 de copii

Materiale necesare: o minge

Descrierea jocului:

a)Se trasează un cerc cu diametrul de 8-12m, se formează două sau patru echipe în funcție de efectiv. Una din echipe se plasează în cerc (cerbii), iar cealaltă în jurul lui (vânătorii). Vânătorii pasează de la unul la altul și la momentul prielnic încearcă să lovească un cerb, cel mai rău plasat. După 3-5 minute, se schimbă rolurile. Câștigă echipa care vânează cei mai mulți cerbi.( fig.4 )

Prezentarea grafică:

Fig.4

Variantele jocului:

b) Copii care reprezintă ,,cerbii“, sunt așezați într-un spațiu delimitat vizibil pe sol – ,,pădurea“. În partea opusă a terenului de joc se desenează un cerc mic, acesta fiind ,,poiana“. Între ,,pădure“ și ,,poiană“ se marchează, prin două linii paralele, la o distanță de 50 cm una de alta, un ,,râu“. În apropierea ,,râului“ se mai marchează un loc ce reprezintă ,,cabana vânătorului“. Rolul de vânător poate fi îndeplinit de educatoare sau de un copil mai vioi. La comanda de începere a jocului dată de educatoare, ,,cerbii“ aleargă din ,,pădure“ spre ,, poiană“, fiind obligați să execute o săritură în lungime cu elan peste râu. Cei care reușesc să sară sunt liberi să meargă în ,,poiană“, iar cei care nu pot sări sunt prinși de ,,vânător“ și duși în ,,cabana lui.

Jocul se poate relua de mai multe ori.

Observații: copii vor fi supravegheați permanent, educatorul va avea grijă ca copii să manifeste corectitudine în desfășurarea jocului. (Cîrpaci Carmen , fără an , p 8,9 , didactic.ro )

JOC DE MIȘCARE – nr. 3

 Veriga lecției: dezvoltarea, verificarea calităților motrice

Titlul jocului: ,,Rațele și vânătorii“

Obiective urmărite:

– consolidarea deprinderii de aruncare și prindere și de aruncare la țintă a mingii

– să recunoască regulile stabilite de organizator și desfășurarea jocului;

– să manifeste inițiativă și colaborare cu colegii.

Locul desfășurării: curtea școlii

Clasa: a III-a Particularități: (10 fete,16 băieți)

Nr. de participanți: 26 elevi

Materiale necesare : o minge

Descrierea jocului:

Se aleg patru vânători care stau în față, doi câte doi la o distanță de 10-15m. Restul stau la mijloc și încearcă să se ferească de minge de către vânători. Cel lovit de minge iese din joc sau devine vânător. Dacă un jucător reușește să prindă mingea fără să o scape, el câștigă o viață.(fig.5 )

Prezentare grafică

Fig.5

Variante:

Copii sunt împărțiți în două echipe. O echipă stă într-un cerc desenat pe sol în mijlocul terenului, ei reprezintă ,,rațele“. Componenții celeilalte echipe stau în afara cercului, ei sunt ,,vânătorii“ și caută să lovească ,,rațele“ cu o minge. Rațele se feresc alergând numai în interiorul cercului. Rața care a fost atinsă de minge iese din joc. După ce ,,vânătorii“ au prins toate ,,rațele“, se inversează rolurile între jucători. Echipa care a reușit să scoată din joc toate ,,rațele“ în cel mai scurt timp este declarată câștigătoare.

Observații: Se va urmării respectarea regulilor jocului de către elevi, aceștia nu vor avea voie să se lovească prea tare cu mingea. (Cîrpaci Carmen , fără an , p 5,6, didactic.ro )

JOC DE MIȘCARE – nr. 4

 Veriga lecției: dezvoltarea calităților motrice

Titlul lecției: ,,Cei mai buni ochitori“

Obiective urmărite: – dezvoltarea indicilor vitezei și îndemânării prin jocuri de mișcare

– consolidarea deprinderii de rulare, aruncare și prindere și de aruncare la țintă a mingii;

– să manifeste corectitudine în desfășurarea jocurilor, în relațiile cu adversarii.

Locul desfășurării: Terenul de sport

Clasa: a IV-a Particularități:

Număr de participanți: toată clasa

Materiale necesare: minge de handbal, minge de fotbal.

Descrierea jocului:

a) Copii sunt plasați în linie, 1-1,5m distanță între ei, fiecare având o minge de handbal. În fața lor la 10m se plasează un jucător cu o minge de fotbal pe care o aruncă în sus, iar ceilalți încearcă să o lovească cu mingea lor. Jocul se reia de mai multe ori. Câștigă jucătorul care nimerește de cele mai multe ori mingea de fotbal.

b) Se împarte clasa în două echipe plasate față în față la 15m una de alta. Fiecare echipă are 4-5 mingi de handbal. Între cele două echipe se pune o minge de fotbal pe care jucătorii încearcă să o lovească cu mingile lor. Astfel mingile vor ajunge mereu de la o echipă la cealaltă. Câștigă echipa care reușește să lovească mingea de fotbal până când aceasta ajunge în terenul adversarilor.(fig. 6 )

Fig. 6

Variantă:

c) Se împarte clasa în două echipe așezate în coloană cu 3m distanță între ele. La semnal primii jucători de la fiecare echipă pornesc în dribling și aruncă din alergare sau săritură încercând să lovească bara porții din dreptul echipei lui. La următorul semnal pornesc următorii jucători. Câștigă echipa care a lovit de cele mai multe ori bara din dreptul echipei sale. Dacă amândoi jucătorii au lovit bara, primește punct cel care a lovit-o primul.

Observații:

Acest joc se poate desfășura sub formă de ștafetă schimbând regulile. Cîrpaci Carmen , fără an , p 6,7, didactic.ro )

 Bibliografie:

Barcan-Ticaliuc, E.( 1979). 1001 de jocuri pentru copii. București, Editura Sport-Turism.

Tătaru, L. , Glava, A., Chiș, O. ( 2014 ), Piramida Cunoașterii, Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar. Pitești, Editura Diamant.

Voiculescu, E. ( 2003 ), Pedagogie Preșcolară. București, Editura Aramis.

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/jocuri-dinamice-de-miscare ( fără an ) JOCURI DINAMICE DE MIȘCARE, Referat, Prof. învățământ primar: Cîrpaci Carmen.