Educatia Pentru Societate
DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE
Domeniul om și societate – include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți oameni, relațiile cu mediul social, ca și modalitățile în care acțiunile umane influențează evenimentele. Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordării capacităților umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul.
Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii să crească, astfel încât membrii comunității să-și poată procura produse mai multe, mai ieftine și de mai bună calitate. De aceea, se apreciază că preșcolarii pot fi puși în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale și executarea unor lucrări care țin de domeniul abilităților practice, prin constatarea proprietăților materialelor, prin selecția unor materiale în funcție de caracteristicile lor, prin constatarea că materialele pot avea și calități estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc.
De asemenea, în cadrul domeniului socio-uman se dorește ca preșcolarii să înțeleagă ființele umane angrenate în construirea propriului viitor și propriei lumi, trăind viața de zi cu zi. Totodată, este important ca preșcolarii să înțeleagă faptul că situațiile prezente își au originile în situații din trecut, să observe similarități sau diferențe între oameni sau evenimente, să își imagineze viața în alte perioade istorice.
Se consideră necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilități de ordin general să utilizeze ca puncte de plecare experiențele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi încurajați să se angajeze în explorarea activă, din punct de vedere uman și social, a zonei sau cartierului în care locuiesc.
Familiile acestora, mediul fizic, uman și social pot fi utilizate ca resurse de învățare. Pe de altă parte, textul literar, imaginile și alte materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare.
În abordarea acestui domeniu se pleacă și de la premisa că instituția preșcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor și acțiunilor morale. Astfel, copiii vor înțelege mult mai ușor concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul etc. atunci când le vor putea observa concretizate în acțiunile adulților cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizată de observarea și discutarea de către copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate și de studierea și dezbaterea unor opere literare specifice vârstei.
OBIECTIVELE EDUCAȚIEI PENTRU SOCIETATE:
OBIECTIVE CADRU:
– Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți;
– Educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter și formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți;
– Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (inițiativă)
– Dezvoltarea abilității de recunoaștere, acceptare și respect al diversității
– Cunoașterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român;
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
Să cunoască și să respecte normele necesare integrării în viața socială, precum și reguli de securitate personală (ex.: importanța alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activității și ale jocului, în vederea evitării unor situații periculoase; reguli de minimă protecție a naturii și pericolul încălcării lor; reguli privind protecția vieții proprii și a celor din jur etc.)
Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește (familie, grădiniță, grupul de joacă)
Să aprecieze în situații concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme prestabilite și cunoscute;
Să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranță, armonie, concomitent cu învățarea autocontrolu-lui;
Să negocieze și să participe la decizii comune;
Să dobândească comportamente și atitudini igienice corecte față de propria persoană și față de alte ființe și obiecte;
Să capete abilitatea de a intra în relație cu cei din jur, respectând norme de comportament corect și util celorlalți;
Să descrie și să identifice elemente locale specifice țării noastre și zonei în care locuiește (elemente de relief, așezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice);
Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
Legatura- despre dos si competentele vizate, continuturi, noi educatii , dezv soc-em
Dezvoltarea socio-emoțională
Abilitățile socio-emoționale reprezintă cele mai importante abilități de viață ale copiilor asigurându-le adaptarea la vârsta adultă.
În Curriculumul pentru învățământul preșcolar dezvoltarea socio-emoțională vizează debutul vieții sociale a copilului precum și capacitatea lui de a stabili și menține interacțiuni cu adulți si copii. Interacțiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înșiși si lumea din jur . Dezvoltarea emoțională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-și percepe și exprima emoțiile, de a înțelege și a răspunde emoțiilor celorlalți, precum și dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelație cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influențează decisiv procesul de învățare.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltare socială: Dezvoltarea abilităților de interacțiune cu adulții
Dezvoltarea abilităților de interacțiune cu copiii de vârstă apropiată
Acceptarea și respectarea diversității
Dezvoltarea comportamentelor prosociale
Dezvoltare emoțională: Dezvoltarea conceptului de sine
Dezvoltarea controlului emoțional
Dezvoltarea expresivității emoționale
Dezvoltarea abilităților sociale la copii
Abilitățile sociale sunt cele care ne permit integrarea în grupul de la grădiniță, școală, serviciu sau în grupul de prieteni. Dezvoltarea socială presupune achiziționarea comportamentelor care ne fac să fim eficienți în interacțiunile cu ceilalți astfel încât să atingem scopul personal stabilit. Pentru a fi competentă în relațiile sociale, o persoană trebuie să identifice acurat gândurile, emoțiile și intențiile celorlalți într-o situație particulară. De exemplu, la grădiniță fiecare grupă reprezintă un context social complex, iar o bună adaptare la aceasta presupune înțelegerea rolului educatoarei, a așteptărilor din partea acesteia, înțelegerea relației cu ceilalți copii din grupă și adaptarea la o serie de reguli (când trebuie să mergem la toaletă ne cerem voie, vorbim pe rând). Pentru a te putea adapta în societate trebuie să cunoști regulile societății.
Competențele sociale descrise în literatura de specialitate sunt: inițierea și menținerea unei relații și integrarea într-un grup.
Dezvoltarea abilităților emoționale la copii
Dezvoltarea emoțională se referă la recunoașterea și exprimarea adecvată a emoțiilor, înțelegerea emoțiilor și reglarea emoțională. Acestea de fapt sunt competențe emoționale care asigură persoanei sănătatea emoțională. Competența emoțională desemnează abilitatea copiilor de a-și gestiona propriile emoții, precum și de a recunoaște și de a se adapta la emoțiile celorlalți. Este echivalentul emoțional pentru termenul “inteligență”, care se referă la funcțiile cognitive. Eșecul în dobândirea acestei competențe poate să ducă uneori la consecințe nefaste atât asupra propriei persoane, cât și asupra relațiilor sociale, ceea ce constituie un motiv în plus pentru investigarea și înțelegerea dezvoltării emoționale.
Principalele competențe emoționale descrise în literatura de specialitate ce apar în cursul dezvoltării emoționale sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Recunoașterea greșită a mesajului atrage după sine apariția unor dificultăți în relațiile sociale, de exemplu, un copil poate avea probleme dacă nu recunoaște furia de pe fața educatoarei și o ignoră continuând să arunce jucăriile pe jos.
Persoanele pot recunoaște o anumită emoție datorită unor indici precum tonul vocii și expresia facială. Deși acești indici sunt influențați de cultura în care trăim există câteva repere generale care pot fi regăsite în majoritatea culturilor și care sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Principalele emoții și expresiile acestora
Etape în dezvoltarea emoțională și socială a preșcolarului
Dezvoltarea socială a preșcolarului:
Perioada 3-4 ani
Inițierea și menținerea unei relații
– Acum apare o relație de reciprocitate între copil și persoana care are grijă de el; copilul își coordonează privirea și gesturile în funcție de comportamentul acestei persoane.
– În cel de-al doilea an de viață copilul înțelege că este o entitate separată de restul lumii.
Integrarea în grup
– În perioada de 3-4 ani apare o sociabilitate crescută care se manifestă prin tolerarea mai bună a necunoscuților, disconfort mai scăzut atunci când persoana semnificativă pleacă și scăderea nevoii de apropiere fizică adult-copil.
– Apar primele abilități de interacțiune cu alți copii prin schimburi de expresii faciale, verbale sau de jucării.
– Începând cu vârsta de 3 ani copiii devin mult mai încrezători în forțele proprii și se implică din ce în ce mai mult în relații sociale cu alți copii.
– Apare tendința de a alege prietenii pe considerente de sex, vârstă și modul în care se joacă.
– La sfârșitul primului an de viață copiii încep să imite jocul celorlalți. În cel de-al doilea an, ei se implică în joc ori de câte ori au ocazia și se joacă în paralel cu un alt copil. La 3 ani devin mult mai experimentați și se pot juca cu mai mulți copii deodată.
– În jurul vârstei de 3 ani copiii cer de 6 ori mai frecvent ajutorul decât îl oferă.
Perioada 4-5 ani
Inițierea și menținerea unei relații
– Copiii înțeleg intențiile celorlalți și pot să își asume diverse roluri. Atunci când copiii pun în scenă o situație prin intermediul jocului simbolic ei învață cum să privească o situație din mai multe puncte de vedere, să își exprime empatia față de experiența prin care trece o persoană.
– Copiii încă sunt centrați pe propria persoană și destul de frecvent apar conflicte datorate unor puncte de vedere diferite (ex. e jucăria mea, e rândul meu). Ei sunt centrați încă pe propriile dorințe și este foarte supărător pentru ei să vadă că altcineva a luat primul jucăria lui.
– În ceea ce privește împărtășirea obiectelor s-a observat că la această vârstă copiii sunt mult mai dispuși să-și ofere unul altuia dulciuri, jucării decât copiii mai mari.
Integrarea în grup
– În această perioadă copiilor le place din ce în ce mai mult jocul cooperativ, se împrietenesc cu alți copii și le fac complimente cum ar fi cele legate de îmbrăcăminte.
– Se conformează destul de bine regulilor grupului deși uneori pot întâmpina dificultăți.
– Își doresc să rezolve conflictele, dar au nevoie de ajutor pentru negociere. Acum pot să justifice actele agresive (ex. Am lovit-o deoarece a vrut să-mi ia mașina).
– Copiii încă sunt centrați pe propria persoană și destul de frecvent apar conflicte datorate unor puncte de vedere diferite (ex. e jucăria mea, e rândul meu).
Perioada 5-6/7 ani
Inițierea și menținerea unei relații
– În jurul vârstei de 5-6 ani, copiii dobândesc abilitatea de a înțelege cele două planuri: evenimentele externe și ceea ce gândim noi despre intențiile și emoțiile celorlalți ca urmare a reflectării situațiilor sociale cu care ei se confruntă.
Integrarea în grup
– Odată cu dobândirea limbajului, jocul simbolic devine tot mai complex (5-6 ani), după care scade frecvența acestuia. În jurul vârstei de 7 ani predomină jocurile cu reguli (ex. Nu te supăra, frate!)
– Încep să practice generozitatea față de ceilalți și să ajute copiii mai mici decât ei. Acum copiii preferă să împartă în mod egal lucrurile pentru a preveni certurile, realizând că a menține relații bune cu ceilalți este mai important decât a primi o cantitate mai mare de dulciuri, jucării.
Etape în dezvoltarea emoțională
De-a lungul dezvoltării, emoțiile se schimbă atât datorită maturării cât și socializării. Apar emoții noi: de exemplu, treptat, copiii încep să prezinte semne de vinovăție, mândrie, rușine și jenă. Bineînțeles că emoțiile primare rămân în repertoriul individului toată viața; totuși, odată cu vârsta se modifică circumstanțele în care vor fi evocate. În special, începând cu al doilea an de viață, reprezentările simbolice ale situațiilor pot și ele să determine apariția emoțiilor, nu doar situațiile în sine: un copil poate să fie cuprins de teamă în timp ce stă confortabil într-un scaun acasă însă ascultă sau doar își amintește o poveste de groază. O altă modificare notabilă din perioada dezvoltării este următoarea: emoțiile sunt exprimate prin modalități tot mai subtile pe măsură ce copilul dobândește control asupra comportamentului și învață să reacționeze prin conduite aprobate social. Astfel, sentimentul și manifestarea lui externă vor deveni tot mai detașate pe măsură ce copilul învață “manierele”: să nu se supere atunci când un alt copil ia premiul întâi mult râvnit, să nu își arate dezamăgirea când un cadou este cam nedorit și chiar să își mascheze sentimentele arătând o emoție mai “politicoasă” decât cea simțită cu adevărat.
Dezvoltarea emoțională merge mână în mână cu cea cognitivă. Acest lucru este bine ilustrat de emergența a ceea ce am numit emoții care țin de conștiința de sine, precum mândria, rușinea, vina și jena, care nu sunt întâlnite de obicei înainte de sfârșitul celui de-al doilea an de viață. Pentru a putea să trăiască astfel de emoții copiii trebuie să fie mai întâi conștienți de sine – aspect care emerge la aproximativ 18 luni. Emoțiile ca frica și furia nu necesită acest lucru și de aceea apar devreme. Așadar, până nu sunt echipați din punct de vedere cognitiv pentru a se privi obiectiv, copiii nu-și pot evalua comportamentul, nu-l pot compara cu anumite standarde stabilite de alții sau de ei, nu pot să conștientizeze “Am realizat ceva extraordinar (sau groaznic)”, și în consecință să se poată simți mulțumiți sau nemulțumiți de performanța lor.
Sinteza caracteristicilor capacităților emoționale ale copiilor preșcolari:
Preșcolarii cu vârsta între 2 și 4 ani
Recunoașterea și exprimarea emoțională
– Între 3 și 4 ani, copiii încep să vorbească despre propriile emoții.
– La această vârstă identifică și diferențiază expresiile faciale ale emoțiilor de bază (furie, tristețe, frică și bucurie).
– Copiii de până la 3 ani își exprimă în mod activ afecțiunea pentru membrii familiei prin îmbrățișări, mângâieri, pupici.
– Copiii pot deveni posesivi cu lucrurile lor (cu anumite jucării speciale pentru ei sau atunci când cei mici vor să capteze atenția adulților); de exemplu, nu vor să împartă nici o jucărie cu copiii care sunt în vizită știind că așa vor fi în centrul atenției adulților.
– Până la vârsta de 3 ani, copiii se simt foarte repede frustrați, ceea ce explică și strategiile lor rudimentare de control emoțional (de exemplu când se lovesc cu capul de colțul mesei, copiii se liniștesc dacă „bat” colțul mesei)
– La această vârstă apar frecvent accese violente de furie și teama de separare.
– Copiii de 3-4 ani se angajează în “lupte pentru putere”, ceea ce duce, de cele mai multe ori, la apariția acceselor violente de furie.
Înțelegerea emoțională
– În această perioadă încep să înțeleagă cauzele emoțiilor de bază.
– Copiii pot face inferențe de genul “dacă strig destul de tare, voi obține ceea ce vreau”.
– La vârsta aceasta copiii înțeleg glume simple.
Reglarea emoțională
– Autoreglarea emoțională se face prin comportamente simple precum suptul degetului, căutarea sau dimpotrivă evitarea privirii.
– Tot în această perioadă, copiii apelează și la strategii comportamentale de autoreglaj emoțional precum căutarea suportului adulților și căutarea proximității (apropierii) fizice a adulților.
– La vârsta aceasta, reglarea emoțională a copiilor e realizată în cea mai mare parte de către adulți prin ghidaj (un copil de 3 ani care e furios nu știe ca prin exprimarea în mod agresiv a furiei, această stare se va intensifica; adultul poate învața copilul strategia broscuței țestoase ca alternativă de reglare emoțională în astfel de situații)
– De la vârsta de aproximativ 2 ani, copiii încearcă să alunge tristețea mamei prin îmbrățișări.
Preșcolarii cu vârsta între 4 și 5 ani
Perceperea si exprimarea emoțională
– Identifică și diferențiază expresiile faciale ale mai multor emoții, precum furie, tristețe, frică, bucurie, rușine, mândrie, vină.
– La această vârstă identifică și diferențiază emoțiile citate anterior și pe baza altor indici decât a expresiilor faciale.
– Copiii își exprimă emoțiile foarte ușor (sunt expresivi), sunt foarte sensibili și impulsivi (prezintă episoade de plâns, devin negativiști).
– După vârsta de 3 ani, copiii încep să se simtă din ce în ce mai confortabil când sunt separați de persoane, locuri sau lucruri familiare (de exemplu vizitarea unui vecin, mersul la grădiniță).
– De asemenea după vârsta de 3 ani, copiii încep să își declare independența spunând “Nu!” sau “Pot să fac singur/ă”.
– În această perioadă pot categoriza emoțiile în emoții pozitive (“bune”) și emoții negative (“rele”).
– Copiii se rușinează acum foarte ușor și își cer scuze pentru greșelile făcute în mod accidental.
– Obiectele împrumutate pentru o perioadă de timp sunt considerate de copii dispărute pentru totdeauna ceea ce le poate crea emoții ca tristețe, furie.
– Copiilor le place responsabilitatea și să urmeze reguli.
– Își cer scuze pentru greșelile făcute în mod accidental (de exemplu, când trec lângă un pahar așezat pe colțul mesei și îl dau jos cu haina.)
– Între 4 și 5 ani, copiii manifestă interes in explorarea emoțiilor celorlalți (“Mamă, de ce plângi?” sau „De ce ești trist, tată?”).
Înțelegerea emoțională
– Copiii utilizează etichete verbale pentru diverse stări emoționale care se diferențiază mai greu între ele. (ex. “Nu sunt supărat, sunt îngrijorat”)
– Evaluează corect majoritatea emoțiilor, însă atribuie cauza emoțiilor unor factori externi mai degrabă decât unor factori interni (de exemplu, gândurile unei persoane); nu se poate introduce încă ideea că emoțiile sunt cauzate nu de situațiile de viață, ci de interpretarea cognitivă a situațiilor de viață.
– La această vârstă nu pot înțelege faptul că o persoană poate simți două emoții în același timp (de exemplu, o persoană poate fi tristă și furioasă în același timp).
– Între 4 și 5 ani, copiii înțeleg impactul pozitiv și/sau negativ al exprimării diverselor emoții.
– Copiii înțeleg diferența dintre emoții pozitive și emoții negative (emoții care au consecințe pozitive asupra comportamentului și emoții care au consecințe negative).
– Acum încep să înțeleagă faptul că același eveniment poate fi o sursă de emoții diferite pentru persoane diferite (de exemplu, în urma unui concurs, câștigătorul e fericit, iar cel care a pierdut e trist);
– Încep să manifeste interes pentru raționamentele morale; explorează ideile de corectitudine, dreptate, comportamente bune și comportamente rele.
– Copiii de 4-5 ani înțeleg glumele și încep să spună ei glume.
Reglarea emoțională
– În această perioadă sunt capabili să amâne o recompensă imediată, dar mică pentru o recompensă ulterioară unei activități, dar mai substanțială (de exemplu, “decât o bomboană acum, mai bine o felie de tort după ce aranjez toate jucăriile la locul lor”).
– Copiii de 4-5 ani tolerează stările de frustrare care nu au o soluție imediată (de exemplu, dacă sunt în autobuz și le este foame pot aștepta fără să se înfurie până la prima oprire a autobuzului pentru a mânca).
– E perioada în care interiorizează regulile (regulile de comportament în diverse situații sociale sau pe cele legate de ritualuri în familie “duminică mergem să luăm prânzul la bunica”) și se supun cu ușurintă lor.
– Copiii încep să aplice singuri strategii eficiente de reglare emoțională precum: identificarea de soluții adecvate la problemele cu care se confruntă, raționalizarea sau minimizarea.
Preșcolarii cu vârsta între 5 și 7 ani
Perceperea si exprimarea emoțională
– În identificarea emoțiilor, copiii de 5-7 ani se bazează în mod exclusiv pe expresiile faciale (de exemplu în cazul tristeții, copiii percep lacrimile, colțurile gurii lăsate în jos, etc.); doar după vârsta de 8 ani, ei pot lua în calcul factorii situaționali pentru a descifra un “zâmbet amar”;
– La acestă vârstă copiii exprimă în continuare emoții intense (deși acum spun “te iubesc”, în momentul următor pot declara “ești rău”);
– Datorită dezvoltării limbajului, în jurul vârstei de 7 ani copiii pot identifica și denumi majoritatea emoțiilor.
– În această perioadă copiii oscilează între comportamente care indică sensibilitate la critici cu vinovăție pentru greșelile făcute în mod accidental, și dificultăți în a admite că totuși ei sunt cei care au făcut o greșeală;
– Copiilor de 5 – 7 ani nu le plac eșecurile și devin critici cu ei înșiși; este recomandată stimularea competitivității cu ei înșiși și nu cu alți copii.
– La această vârstă au încă mare nevoie de dragostea și afecțiunea părinților și a adulților care au grijă de ei.
– Copiii de această vârstă pot manifesta teama de separare când sunt separați de persoanele semnificative din viața lor (de exemplu când schimbă grădinița sau când dorm în altă parte decât acasă);
– Se pot simți tratați incorect dacă altcineva primește ceva ce ei nu primesc (de exemplu, dacă sora lor mai mare primește un ghiozdan pentru școală și ei nu)
– Este perioada în care sunt fascinați de informații noi și de cele mai multe ori sunt receptivi la informații și sfaturi despre siguranța proprie și a celorlalți, despre stilul de viață sănătos și despre evitarea comportamentelor de risc.
Înțelegerea emoțională
– Cea mai importantă achiziție în această perioadă este dezvoltarea empatiei, adică a abilității de a fi interesat și de a înțelege emoțiile celorlalți.
– Copiii de 5 – 7 ani încep să își formeze simțul moralității și înțeleg termeni abstracți ca: onestitate, corectitudine, moral. Totuși este “bun” sau “rău” ceea ce consideră părinții sau educatoarele a fi așa.
– În această perioadă înteleg cauzele și consecințele exprimării emoțiilor și de aceea poate fi introdusă ideea conform căreia emoțiile sunt cauzate NU de evenimentele externe, de situații în sine, CI de interpretarea cognitivă a acestora, adică de ceea ce gândim noi despre ele.
Reglarea emoțională
– Copiii de 5 – 7 ani sunt capabili să își elaboreze propriile reguli de reglaj emoțional în diverse situații de joc, de interacțiuni sociale și uneori aceste reguli sunt complexe.
– Deși la această vârstă copiii apreciază prietenii de aceeași vârstă cu ei, continuă să apeleze la adulți (mai ales la părinți) pentru ajutor și ghidaj.
– Deoarece în această perioadă se dezvoltă empatia (capacitatea de “a te pune în locul altuia”), copiii pot manifesta strategii de reglare emoțională adresate celor din jurul lor (de exemplu, când un alt copil plânge, merge la el și îl mângâie).
Stadii ale dezvoltării morale, sociale, emoționale
Însușirea moralității ca un sistem de valori interiorizate parcuge, dupa J.Piaget, o serie de etape (J.Piaget, ”Judecata morală” pag. 97-101):
Stadiul heteronomiei morale, etapa inițială, când copilul manifestă respect ”de sus în jos” unilateral față de adult, care generează ”morala ascultării”, eteronomă. Respectul față de regulă este generat de atitudinea de obediență pe care copiii o au față de părinți cărora le atribuie calități morale și intelectuale care pentru ei definesc noțiunea de perfecțiune. Copilul preia norme, interdicții, valori, pe care le respectă pentu că ”așa trebuie”, fără a avea loc o filtrare din prisma proprie, acționând din constrângere.
Dezvoltând cercetările efctuate de Piaget, L Kohlberg abordează dezvoltarea morală a subiectului uman din unghiul structuralismului cognitiv. Acesta distinge șase stadii ale dezvoltării morale, repartizate pe trei perioade: perioada preconvențională, convențională și postconvențională. Devenirea morală debutează astfel prin supunerea fricii de pedeapsă și se finalizează cu asumarea voluntară a normelor morale. Cele șase stadii ale dezvoltării morale cunosc o dispunere tempoală liniară, existând un anumit paralelism între succesiunea acestora și stadiile dezvoltării intelectuale ale lui Piaget.
Perioada preconvențională corespunde vârstei de 4-10 ani, acestui ”nivel premoral” corespunzândui stadiul moralității ascultării și stadiul moralității hedoniste. Această perioadă se caracterizează prin faptul ca normele de conduită morală sunt percepute de către copil ca fiind impuse din exterior, conformarea la norme având inițial ca suport motivațional teama de pedeapsă ce caracterizează vârsta preșcolară. La acest nivel copilul adoptă mecanic normele morale ale anturajului său și utilizează ca unic sistem de referință pentru judecarea acțiunilor sale consecințele pozitive sau negative ale acestora în planul propriei persoane.
În stadiul moralității ascultării, respectarea normelor morale se realizează ca urmare a tendinței fiești a copilului de a evita sancțiunile ce ar putea decurge ca urmare a neconformării la regulile impuse de căte autoritatea adultă. Stadiul moralității hedoniste se caracterizează prin faptul că, conformarea copilului la normele și reglementările morale se realizează nu din teama de a nu fi pedepsit ci ca urmare a conștientizării faptului că adecvarea conduitei personale la standardele morale ale adultului reprezintă o importantă sursă de beneficii și recompense.
Activitățile Domeniului Om și Societate trebuie să vizeze conținuturi moral-civice, de educație rutieră, religioasă, de educație pentru sănătate, educație ecologica, precum și educație incluzivă.
Educația rutieră, componentă a educației pentru societate, reprezintă educația pentru viață.
Se impune ca încă de la cele mai fragede vârste, copiii să cunoască cele mai elementare reguli de circulație pe drumurile publice datorită faptului că preșcolarii sunt cei mai expuși accidentelor, datorită vârstei fragede, a unei insuficiente supravegheri sau a incapacității de a lua decizii legate de actul circulației.
Nu trebuie să insuflăm copiilor frica de stradă ci să-i facem să conștientizeze că adoptând o conduită preventivă, viața și sănătatea nu le vor fi puse în pericol. Să înțeleagă importanța cunoașterii și respectării regulilor de circulație.
Copii îndrăgesc activitățile pe aceste teme, pentru ei agentul de circulație devine un prieten care este gata oricând să-i ajute, să le dea sfaturi.
Educatia ecologică presupune dezvoltarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător și desfășurarea activităților de educație ecologică în mod sistematic pentru a oferi societății un model de bună practică educațională.
Este necesar ca preșcolarii să cunoască ființele și fenomenele din mediul înconjurător și a caracteristicilor acestora; formarea deprinderii de a ocroti, respecta și proteja natura;
conștientizarea necesității de a economisi apa, energia electrică, lemnul etc.
Copii trebuie educați în sensul păstrării sănătății mediului în care trăiesc prin formarea unor comportamente de ocrotire a mediului, de colectare selectivă a deșeurilor menajere reciclabile, crearea unui mediu ambiant plăcut prin amenajarea și întreținerea spațiilor verzi.
Teme specifice abordate în grădiniță pot fi despre: mediul înconjurător, apă, aer, sol, protejarea mediului, plante și animale, deșeuri.
Educația ecologică devine tot mai mult una din cele mai importante preocupări ale societății contemporane și comportă trei aspecte importante: prevenirea deteriorării mediului, acțiuni de depoluare și reconstrucție ecologică, ce constau, în principal, în măsuri reparatorii, și păstrarea sau întreținerea zonelor depoluate.
Educația religioasă îl ajută pe copil să cunoască îndatoririle pe care le are față de el însuși, față de ceilalți și față de tot ce-l înconjoară, pentru a deveni un bun creștin.
Din fragedă copilarie, omul trebuie format în spiritul credinței, iubirii, binelui, adevărului, dreptății, iar cunoașterea simbolurilor religioase și a personajelor biblice, a vieții și activității acestora sunt obiective ale educației religioase ce pot fi atinse în activitățile din grădiniță.
Preșcolarii dispun de o bogată viață afectivă și o mare sensibilitate, ceea ce-i fac foarte receptivi la tot ce este adresat sferei sentimentelor. Educația religioasă la vârsta preșcolară pune accent pe latura afectivă și face apel la sensibilitatea copiilor. Este importantă intensitatea trăirilor afective simțite de copii în acele momente și cum se răsfrâng ele în comportamentul lor moral de zi cu zi.
Activitățile de educație religioasă vizează: formarea virtuților creștine și cultivarea comportamentului moral-religios, cunoașterea unor sărbători creștine de mare însemnătate, tradiții și obiceiuri cu ocazia acestora; cultivarea dorinței de a face fapte bune; cultivarea dragostei și respectului față de Dumnezeu și aproapele nostru.
Educația incluzivă presupune dezvoltarea și aplicarea unor strategii educaționale care să promoveze conștientizarea și formarea la copii a unor comportamente în direcția toleranței și nondiscriminării, acceptării copiilor cu CES: copii cu dizabilități, copii supradotați, copii de diferite etnii, copii cu boli cronice, copii cu situație socio-economică precară etc.
MODALITĂȚI DE REALIZARE A EDUCAȚIEI MORAL-CIVICE LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ
Dimensiunea moral-civică a educației reprezintă o componentă esențială atât a procesului instructiv-educativ cât și a acțiunii exercitate de familie, mediul social, colectivul de copii, având ca scop formarea conștiinței și conduitei civilizate a preșcolarului în conformitate cu normele sociale și cu particularitățile de vârstă. Toate activitățile din grădiniță au influență și în direcția educării moral-civice, dar acest aspect este urmărit cu preponderență în activitățile din Domeniul om și societate.
Între componentele educației, cea morală ocupă un loc deosebit datorită rolului pe care-l joacă în afirmarea și integrarea în societate a copilului. Comportamentul moral se bazează pe cunoștințe, sentimente, convingeri, deprinderi și obișnuințe, o voință puternică, încât urmărirea și formarea acestora pretinde nu numai un program bine articulat ci și un sistem coerent de metode și procedee prin care să putem preveni apariția unor eventuale obstacole și să asigurăm realizarea la nivel ridicat a tuturor obiectivelor urmărite.
Acțiunile educative se desfășoară în mod organizat și sistematic și au, totodată, rolul de a valorifica acele influențe care se exercită în mod neorganizat asupra copilului. Folosind metodele cele mai adecvate se urmărește construirea conștientă a personalității morale a copilului în concordanță cu imperativele moralei societăți. (I.Nicola, D. Farcaș, anul 1990, p. 31).
Principalele modalități de realizare care stau la dispoziția oricărui cadru didactic sunt: povestirea, explicația, convorbirea, dezbaterile morale, problematizarea, studiul de caz, exemplul, exercițiul, trierea aserțiunilor, aprecierea și sancționarea sau aprobarea și dezaprobarea,toate acestea având rol moralizator. Abilitatea și măiestria educatorului îl vor ajuta să adapteze fiecare procedeu sau metodă la specificul situației pe care o are de rezolvat. Metodele verbale se îmbină cu cele practice. Aprobarea și dezaprobarea se pot succeda ușor, după cum metoda explicației poate urma un exercițiu sau un exemplu, sau analiza unui caz.
Povestirea
Constă în relatarea într-o formă accesibilă și atractivă a unor întâmplări și fapte reale sau imaginare cu semnificații morale. Prin folosirea unui limbaj plastic-intuitiv a unor procedee artistice sau dramatice, a unui material intuitiv adecvat, copilul este transpus într-un mod de viață care-l ajută să înțeleagă sensul unor norme sau reguli morale.
Poveștile și povestirile cu caracter etic au o mare valoare educativă. Puși în situția de a trăi și de a reflecta asupra faptelor descrise își însușesc anumite norme de conduită. Impresionați de comportarea eroilor din povești,copiii își conturează convingeri, încep să aprecieze diferite situații din viața personală și colectivă.
Copiii pot fi convinși de necesitatea de a asculta cunoscând consecințele neascultării așa cum reies din povestirile ,,Mălina și ursuleții“, ,, Scufița Roșie“, ,,Cocoșelul cu creastă de aur“ etc. pot învăța să dezaprobe necinstea, viclenia, lăcomia, zgârcenia și minciuna înfățișate în ,,Găinușa cea moțată“ , ,,Ciripel cel lacom“, ,, Coliba iepurașului“, ,,Ursul păcălit de vulpe“, ,,Punguța cu doi bani“.
Prin intermediul altor povești cum sunt ,,Mănușa“, ,,Căciuliță roșie și Căciuliță albastră“, ,, Iepurele și ariciul“, ,,Ridichea uriașă“ etc., copiii au prilejul să aprecieze frumusețea prieteniei, a ajutorului reciproc și a vieții în colectiv.
Dragostea nemărginită și grija părinților față de copii, bunătatea și sacrificiul lor, ajutorul și dragostea între soră și frate, bine subliniate în povestirile ,,Nuielușa de alun“, ,, Inima mamei“, ,, Lebedele“, ,,Scorușul“, ,,Norișor“, sensibilizează sufletul copiilor și-i fac să trăiască mai intens aceste sentimente, și alte trăsături morale ca: modestia și hărnicia, necesitatea de a munci ce pot fi sesizate din povestirile : ,,Cei trei purceluși“, ,,Fata babei și fata moșului“, ,,Plici și Plici-Plici“, ,,Fierarul năzdrăvan“, ,,Cenușăreasa“ înfățișate prin eroii și faptele din povești, fac pe copii să trăiască puternice emoții, să gândească și să ajungă la concluzii practice privind propria lor comportare. Ei învață că e frumos să fii politicos, cinstit, curajos sau harnic- ca eroul din poveste.
Cu ajutorul lor se exersează modalitățile de prelucrare a reprezentărilor în imaginație, se face transpunerea în lumea acestor ființe în care eroii acționează în concordanță cu imaginația copiilor, în care ființele apropiate și îndrăgite (cățelușul,iepurașul) sunt întotdeauna bune, puternice și îndrăznețe, în care binele și dreptatea triumfă.
Educatoarea va alege și planifica povești accesibile, cu un conținut moral, cu elemente care să mențină atenția copiilor, urmărind obiective specifice domeniului om și societate.
Etapele unei activități de povestire din cadrul domeniului om și societate sunt aceleași ca la oricare povestire, realizată în cadrul domeniului limbă și comunicare.
Memorizările
Din conținutul unor poezii, copiii învață reguli de conviețuire în grup, conștientizează consecințele pozitive și negative ale actelor sale asupra sa și asupra celorlalți. Prin intermediul acestora le facem cunoscute copiilor vitejia ostașilor români, contribuind la dezvoltarea dragostei pentru țara, le trezim sentimente de admirație față de eroi, învață însemnele țării, exprimă atitudini față de țară, cunosc evenimente importante din istoria poporului nostru: ,,Eroii”, de Petre Ghelmez, ,,Steagul nostru”, de M. Pop, ,,Limba noastră”, de A.Mateevici etc. Preșcolarii sunt familiarizați cu valorile creștine, cunosc sărbătorile religioase, învață reguli privind protecția mediului înconjurător, dezvoltându-le dragostea față de natură și față de necuvântătoare, învață reguli de igienă personală și reguli de circulație.(Matei cel harnic, deM.Filip,Spune adevărul, Copilul rău, de G.Dumitrescu, Uite vine Moș Crăciun, de O.Cazimir, Fapte bune, de V. Tulbure, Gândăcelul, de E..Farago, Ce e bine și ce e rău, de V.Maiacovschi, Stopul, de F.Iordăchescu,, etc.)
Cultivarea tradițiilor sintetizează experiența pozitivă acumulată de-a lungul istoriei și se concentrează în organizarea periodică a unor activități ce marchează cele mai semnificative momente din viața familiei, școlii sau a grupurilor de copii cu interese comune. Ele se caracterizează prin faptul că, odată consolidate, se transmit de la o generație la alta, devenind astfel focare de atracție și de acumulare a energiilor individuale, repercutându-se pozitiv asupra activităților pe care le implică.
Povața este modalitatea ce se bazează pe valorificarea experienței morale a omului, sedimentată în proverbe, cugetări, maxime etc, în vederea formării conștiinței morale a elevilor.
Dacă în majoritatea metodelor mesajul educativ vine de la educatoare (ca agent sau model), în cadrul acestei metode mesajul este codificat într-o expresie lingvistică cu o puternică semnificație morală. De data aceasta nu educatorii, nu profesorii sunt cei care impun cerințe, orientează sau verifică moralitatea copiilor, ci maximele, cugetările, proverbele sau aforismele,utilizate în cadrul activităților de lectură după imagini, povești, povestiri, basme, precum și în diferite situații adaptate programului zilnic desfășurat în grădiniță.
Proverbele și zicătorile dau contur formării personalității copilului, având o bogată valoare estetică și etică, conducând la formarea unor calități morale ca: cinstea, hărnicia,dragostea de oameni, bunătatea, curajul, modestia.
În cadrul unor convorbiri, povestiri, sau lecturi după imagini, jocuri se urmărește ca fiecare copil să folosească formule de politețe: ,,mulțumesc”, ,,te rog”, ,,iartă-mă”, însoțite de proverbul ,,Vorba dulce mult aduce’’ sau ,,Până nu bați la ușă, nu îndrăzni să intri”, “Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile”.
Proverbul ,, Buturuga mică răstoarnă carul mare”se poate folosi în discuțiile cu copiii privind anumite activități care li se par mai dificile.
În povestea ,,Capra cu trei iezi” se poate utiliza proverbul ,,Cine sapă groapa altuia cade singur în ea” , iar în povestea ,,Scufița Roșie”, proverbul ,,Ascultă sfatul părintesc, că altfel e vai de tine”. Folosite cu eficiență ori de câte ori se ivește prilejul, proverbele și zicătorile exprimă adevăruri cu valabilitate generală, stimulând atenția și imaginația copiilor, înfrumusețând imaginația acestora.
Explicația
Cu ajutorul acesteia putem dezvălui conținutul, sensul și necesitatea respectării unei valori, norme sau reguli morale. Pentru a înțelege necesitatea respectării unei reguli trebuie să –i explicăm copilului de ce trebuie să o respecte (consecințele pozitive și negative). Realizată cu ajutorul limbajului, ea implică două funcții principale: informativă și stimulativă. Prima constă în conștientizarea sensului unei cerințe morale externe, relevându-i note definitorii sau îmbogățindu-i conținutul cu noi aspecte. Aceeași conștientizare se produce și în funcție de experiența copilului, explicația folosindu-se cu precădere atunci cînd aceasta este mai redusă sau inexistentă, ea avînd menirea să conducă la recunoașterea și înțelegerea adevărului moral. Cea de-a doua funcție, stimulativă, constă în suscitarea componentei afective, datorită forței argumentative a limbajului ca instrument de comunicare. Atunci când argumentarea verbală este întregită cu materiale și fapte concrete, funcția stimulativă a explicației se amplifică. Pentru a avea nu doar funcție informativă, ci și stimulativă este nevoie ca explicația să fie însoțită de material și fapte concrete. Acestea pot declanșa trăiri afective care determină o conduită corespunzătoare.
Cu ajutorul ei, educatoarea dezvăluie copiilor conținutul unei cerințe, norme, reguli morale. Încă de la o vârstă timpurie, exercițiile de comportament sunt precedate de scurte explicații: cum să-i respecte pe adulți și pe colegi, cum să salute, cum să se ajute reciproc, să respecte programul grădiniței, etc. Inițial accentul cade pe modul în care trebuie respectată o cerință morală, pentru ca pe parcurs să se extindă și asupra respectării ei
Dramatizările
Pe lângă caracterul decisiv de dezvoltare a limbajului, de stimulare a gândirii, memoriei, mai există și alte valențe formative ale dramatizărilor. De pildă, recent, s-a confirmat faptul că, prin intermediul acestora se poate realiza dezvoltarea emoțională a copilului, autocunoașterea temerilor, plăcerilor etc datorită ”regăsirii”, identificării cu ”celălalt” (celălalt în sensul de personaj de poveste, basm etc). O astfel de cercetare încununată de succes este aceea a dl. Kieran Egan, care pledează pentru această dezvoltare emoțională. (Egan, K : Predarea ca o poveste. O nouă abordare a predării și curriculum-ului în școala primară, Edit. Didactica Publishing House, București, 2007,139 p
Oferind modele precum ”Johana cea curajoasă”, ”Peter cel modest”, acesta nu face decât să favorizeze dezvoltarea emoțională a copiilor prin intermediul textului literar și al dramatizării.
Dramatizările completează foarte bine metoda a cărei sursă o constituie textul literar. Aceasta sporește forța de evocare a textului. Copiii sunt puși în situația de a interpreta roluri astfel că se străduiesc, pe măsura talentului, să redea cât mai fidel replicile personajelor intepretate. Auditoriul se constituie involuntar într-un adevărat ”judecator” stabilind apoi cu ușurință trăsăturile morale ale personajului povestirii. Pe lângă faptul că-i mobilizează în plan afectiv declanșând trăiri sufletești intense, dramatizările stârnesc la copiii ambiții pozitive, sentimente de admirație pentru înaltele valori morale ca bunătatea, cinstea, omenia, și de respingere a nonvalorilor.
Convorbirea
Este o discuție sau un dialog între educator și copii care are drept scop atât clarificarea unor cunoștințe morale cât și declanșarea unor trăiri afective prin valorificarea experienței de viață a copiilor.
Convorbirile ordonează gândirea copiilor, le formează deprinderea de a se referi la subiect, îi solicită să gândească pentru a descifra sensul întrebărilor. Convorbirile generalizatoare, organizate cu copiii de 5-6 ani, îi antrenează pe aceștia pentru restructurarea cunoștințelor, pentru aplicarea lor în situații noi, pentru a stabili legături între ele, pentru a face generalizări și abstractizări.
În funcție de subiectele abordate, convorbirile dezvoltă calități morale ca : respect, hărnicie, curaj, cinste, stăpânire de sine, politețe etc.
În cadrul convorbirilor se formează deprinderi de comunicare, deoarece fiecare copil este receptor sau transmițător, pentru că învață să formuleze un mesaj, să respecte cadrul și subiectul mesajului, să aprecieze corect și civilizat răspunsuri. Cei timizi, dobândesc curaj și încredere în sine, fac eforturi de voință, se deprind să-și susțină ideile etc.
Activități specifice educației moral-civice care au rolul de a forma deprinderi morale, de comportare civilizată, de cultivare a calităților morale pot fi convorbirile cu suport intuitiv, unde putem aborda o varietate amplă de teme:,,Cum ne comportăm acasă și la grădiniță?”, ,, Cu cine vreau să semăn și de ce?”, ,, Învățăm să fim mai buni”, ,,Omul și natura”, ,,Cum circulăm?”, ,,Curățenia -mama sănătății”,etc.
Convorbirile pot fi organizate sau ocazionale. Cele organizate se desfășoară cu întreaga grupă, iar cele ocazionale se desfășoară cu grupuri de copii sau individual, de câte ori este necesar. Pornind de la un substrat faptic, copiii pot sa-și exprime liber opțiunile în legătură cu faptele sau cerințele morale discutate și să conștientizeze efectele eventualelor abateri sau încălcări ale cerințelor morale sau, dimpotrivă, să-și întărească un comportament pozitiv. Astfel se poate afirma că această metodă are funcții de informare, sensibilizare, corectare, întărire privitoare la conștiința și conduita morală a copilului.
Lectura după imagini
Potrivit DEX „lectură” este „faptul de a citi”. Pornind de aici, apreciem că lectura după imagini se poate realiza cu copiii care pot„citi” aceste imagini. Pentru preșcolari, a citi înseamnă a observa o imagine și a spune ceea ce vezi în propoziții așezate în ordine logică. Imaginile folosite în această activitate trebuie să îndeplinească anumite condiții:
să fie clare;
să fie atractive, să trezească interesul copiilor;
să dezvolte o temă cunoscută;
să evidențieze introducerea, cuprinsul și încheierea acțiunii prezentate.
Educatoarea conduce observarea copiilor prin întrebări clare, scurte, corect formulate, care să solicite răspunsuri în propoziții. Întrebările vor viza în general comportamente specifice domeniului om și societate.
Prin intermediul lecturii după imagini se consolidează și se completează ”spațiile lacunare” ale cunoștințelor dobândite anterior, deoarece, ca suport intuitiv-concret, materialul ilustrativ folosit în lectura după imagini, prin conținutul său variat și bogat, oferă copiilor posibilități largi de cunoaștere, de lărgire și îmbogățire sistematică a experienței perceptive, a sferei reprezentărilor care să constituie baza formării capacităților și deprinderilor copilului. Prin conținutul tematic al materialului ilustrativ, se reclamă un proces complex de cunoaștere ce presupune eforturi de gândire și atenție pe de o parte și pe de altă parte, solicită memoria și imaginația.
Atenția copiilor va fi focalizată și asupra expresiilor faciale ale personajelor ilustrate și a relațiilor dintre ele, pentru a identifica emoțiile și sentimentele pe care aceștia le trăiesc.
Pentru a da finalitate plăcută lecturii după imagine, educatoarea sau copiii pot să sugereze un titlu potrivit imaginilor analizate sau tabloului analizat, să dezlege ghicitori, să cânte un cântec.
În cadrul activităților integrate lectura după imagini poate să constituie start-ul în derularea secvențială a acesteia. De multe ori, pornind de la o lectură a unei imagini se poate ajunge la integrarea unor noțiuni din alte domenii de cunoaștere.
Studiul de caz
Presupune analizarea unor situații problemă, a unor dileme morale, în vederea identificării strategiilor acționale, optime din punct de vedere etic, de soluționare a acestora. Este o metodă ce declanșează o situație problematică cu implicații morale. În folosirea acestei metode putem delimita trei moment succesive: alegerea și prezentarea cazului, analizarea si discutarea lui și adoptarea soluției. Se recomandă alegerea unor cazuri reale, tipice, din viața cotidiană, care pot fi pozitive, negative sau contradictorii.
Studiile de caz, bazate pe fapte reale sau inventate, ne sunt întotdeauna la îndemână și ne dau prilejul de a critica lipsa de respect, indisciplina, minciuna și lașitatea, fie lipsa de igienă personală,a grijii față de viețuitoare, lucruri sau natură.
Analiza si discutarea cazului reprezintă momentul principal al metodei, dirijarea discuției fiind determinată de atitudinea inițială a grupului față de ceea ce întruchipează cazul, de interesul pe care acesta îl stârnește în rândul copiilor și de forța argumentelor folosite de participanți în susținerea opiniei lor.
Exemplul
Metoda exemplului celor maturi se bazează pe însușirea unor modele ce întruchipează fapte și acțiuni morale. Baza psihologică a exemplului o constituie, pe de o parte, efectul sugestiv al comportamentului celor din jur, iar pe de altă parte, tendința spre imitație proprie omului, în general, și copilului, în special. Se imită, de obicei, ceea ce corespunde, la un moment dat, preocupărilor, dorințelor și aspirațiilor copilului. Cum este și firesc, această reluare îmbracă o serie de nuanțe, în funcție de personalitatea celui care preia exemplul, cît și de situația în care acționează.
Caracteristică vârstei preșcolare este o tendință de imitare deosebit de puternică ce mărește foarte mult efectul sugestiv al comportării altora. Preșcolarul preia modelul fără niciun fel de prelucrare sau filtrare internă, încercând să se comporte identic cu modelul care devine pentru el un impuls spre acțiune.
Exemplele își pot exercita acțiunea direct sau indirect. Atunci când sunt oferite de persoanele aflate în anturajul copilului – părinți, educatoare, colegi, adulți – acționează nemijlocit asupra copilului prin interrelaționare. În acest sens, exemplul părinților și al educatoarei este de mare importanță în influențarea conștiinței și conduitei copilului (în măsura în care presupune o îmbinare armonioasă a autorității și a afecțiunii).
Preocuparea acestora ar trebui să se îndrepte, în primul rând, asupra propriei atitudini și comportări, deoarece exemplul lor devine un instrument ce acționează asupra personalității copilului.
Exemplele indirecte constau în relatarea și descrierea unor fapte și acțiuni morale exercitate de o anumită persoană într-o anumită situație. Acestea se pot realiza cu ajutorul povestirii, textelor literare, filmelor, revistelor, etc.
Pentru ca efectul exemplului moral să fie cel dorit se impun anumite condiții de ordin psihopedagogic:
– crearea unui climat psihosocial cu o puternică încărcătură afectivă care să fie favorabil unei relații bazate pe comuniune, atașament, respect între educatoare și copii;
– educatoarea să aibă calități și conduite care să dovedească, în relațiile cu copiii, că este un exemplu demn de urmat;
– să se evite decretarea unui copil ca exemplu integral pentru colegii săi. Exagerarea în acest sens poate avea efecte nedorite atât pentru cel în cauză care poate dezvolta trăsături ca individualism, aroganță, cât și pentru ceilalți copii care pot simți frustrare sau subapreciere.
Modelele negative pot fi utile doar în măsura în care copilul, raportându-se la ele, se detașează, adoptând o conduită opusă.
Exercițiul
Pedagogia definește exercițiul moral ca o repetare sistematică și organizată a unor acțiuni, în condiții relativ identice, cu scopul formării deprinderilor și obișnuințelor de comportare morală, al elaborării și stabilirii trăsăturilor de voință și caracter implicate în atitudinea și conduita morală a copilului.
În practica educativă se disting două momente principale ale exercițiului moral: formularea cerințelor și exersarea propriu-zisă.
Cerințele sunt formulate de o autoritate externă (părinți, educatoare, colectiv) și prescriu scopul ce se urmărește, precum și modul în care se vor desfășura acțiunile respective.Cele mai semnificative cerințe sunt: ordinul, reproșul dispoziția, îndemnul și sugestia, rugămintea, încrederea, utilizarea perspectivelor, încurajarea, stimularea prin promiterea unei recompense.
Exersarea propriu-zisă
Este un proces care presupune îndeplinirea consecventă și sistematică a cerințelor formulate în vederea întăririi componențelor conștiinței morale și a formării conduitei morale. Exersarea este deosebit de importantă pentru interiorizarea cerințelor cuprinse în normele moralei sociale care devin, astfel, elemente ale conduitei morale, reflectate în relațiile copilului cu ceilalți, cu societatea și cu sine însuși. Antrenarea copiilor în diferite activități și acțiuni care presupun organizarea unor situații de relaționare are drept rezultat formarea deprinderilor și obișnuințelor de comportare cât și a trăsăturilor de voință și caracter.
Prin exercițiu moral se pot forma deprinderi de ordine, disciplină, punctualitate, respect față de cei din jur, care vor ajuta la formarea unor comportamente mult așteptate la copii.
Dintre metodele de întărire a deprinderilor și obișnuințelor morale, aprobarea reprezintă o modalitate de întărire pozitivă, întrucât constă în acceptarea, recunoașterea și confirmarea rezultatelor și manifestărilor morale ale copiilor de către o autoritate externă. Mecanismul care stă la baza acestei întăriri este declanșarea unor trăiri afective pozitive care stimulează atitudinea și comportamentul moral al subiectului în direcțiile în care s-au manifestat anterior. Aprobarea apare ca o confirmare a concordanței între cerințele moralei sociale și materializarea lor în rezultatele și faptele morale ale copiilor. Această modalitate de întărire oferă copilului posibilitatea de a deosebi binele de rău cât și de a adera la prescripțiile normelor morale.
Aprobarea se poate manifesta în forme diverse, individuale sau colective: acordul, lauda, exprimarea recunoștinței, recompensa.
Ca metodă de frânare și eliminare a comportamentelor negative, dezaprobarea reprezintă forma negativă a întăririi, constând din respingerea unor fapte și manifestări nedorite ale copilului. Prin transmiterea unor informații care induc stări afective neplăcute, are rolul de a-l determina pe copil să înceteze repetarea acțiunii respective. Stârnind sentimente de vinovăție, rușine, culpabilitate etc., această metodă aduce copilul într-o stare de disconfort moral determinându-l să părăsească manifestările negative și să-și sincronizeze comportamentul cu cerințele formulate în prealabil.
Dezaprobarea se poate manifesta în mai multe forme: dezacordul , observația , pedeapsa, reproșul.
Jocurile didactice:
De asemenea, putem desfășura jocuri didactice (O faptă bună, Imaginea din oglindă, Prietenia, Să iubim și să ocrotim natura, Cum ne comportăm, Te rog să-mi dai, Spune-mi la ce folosește etc.), prin care educăm trăsături pozitive de voință și caracter și formăm atitudini pozitive față de sine și față de cei din jurul său: oameni, animale, plante. Se pot organiza jocuri didactice pentru însușirea unor norme de comportament civilizat, jocuri didactice pentru însușirea unor norme de circulație rutieră, etc
Valoarea educativă a jocurilor didactice în abordarea domeniului om și societate este de necontestat. Jocurile didactice contribuie la identificarea emoțiilor, a sentimentelor, a trăsăturilor pozitive de voința si caracter. Unele jocuri didactice stimulează cinstea, răbdarea, spiritul critic și autocritic, stăpânirea de sine. Jocul didactic contribuie la consolidarea relațiilor din colectivul de copii, prin anumite jocuri copiii fiind obligați să respecte părerea colegilor, să le aprecieze munca și să le recunoască meritele; de asemenea să respecte regulile jocului, să reacționeze în conformitate cu ele, să-și autoregleze propria activitate.
Privite în ansamblu, toate metodele educației morale pot avea un aport important la formarea conștiinței și conduitei morale a copiilor dar, recomandabil este să fie utilizate metodele de întărire pozitivă concomitent cu restrângerea, pe cât posibil, a celor de întărire negativă.
Îmbinarea lor armonioasă asigură concordanța între trebuințe, tendințe și cerințe morale cât și între libertate și constrângere. Măiestria didactică se va concretiza în acele strategii care vor da copilului impresia libertății chiar în acțiunile și cerințele care îi sunt impuse.
Activități de tip outdoor
Acest tip de activitate oferă posibilitatea contactului direct cu natura putând fi o puternică sursă de experiențe de învățare, într-un mediu relaxant, liber, fără constrângerile pe care le impun „cei 4 pereți ai unei săli de clasă”, pot oferi elevilor nenumărate provocări, astfel că procesul de educare devine puternic, inspirațional și de natură să schimbe comportamente antisociale, să creeze o relație puternică între oameni bazată pe sprijin reciproc;
Facilitează procesul de învățare al elevilor care întâmpină dificultăți în acest sens, climatul diferit de învățare motivează copiii, se bazează foarte mult pe participarea activă, maximizează procesul de învățare, minimalizând constrângerea specifică școlii, asigură dezvoltarea personală atât a celor care o aplică, cât mai ales a copiilor, prin libertatea de manifestare și exprimare.
În plus oferă o utilitate practică imediată cunoștințelor învățate, se desfășoară în contexte diferite având un cadru de învățare și un conținut lejer, procesul învățării este orientat spre participant, se bazează pe experiența participanților.
Activitățile de tip outdoor sigură dezvoltarea spiritului de echipă, conexiunea între copii, copii-educator, creșterea gradului de participare activă, dezvoltarea spiritului cetățenesc activ în rândul ambelor categorii; de asemenea oferă nenumărate beneficii fizice, emoționale, mentale ce asigură bunăstarea individului și, implicit, a comunității și societății din care face parte.
Prin varietatea mediului oferă un cadru stimulativ de învățare; permite un grad ridicat de creativitate, oferă posibilitatea creării unui mediu relaxant și motivant în funcție de problema identificată deoarece permite escaladarea unor nivele înalte de imaginație în vederea obținerii rezultatelor propuse.
Obiectivele generale ale educației outdoor sunt:
Dezvoltarea abilităților socio-personale: îmbunătățirea spiritului de echipă, îmbunătățirea relațiilor sociale, dezvoltarea competențelor de conducere, etc
Dezvoltarea abilităților de management: organizare, coordonare, evaluare, atât a celor care o aplică, cât și a elevilor.
Oferirea unui cadru stimulativ de învățare
Crearea unui mediu relaxant și motivant în funcție de problema identificată
3. Conținuturi
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE
4. Sugestii de activități
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Grupa: mijlocie
Educatoare: Selejan Maria
Tema: ”Cine și cum planifică/organizează o activitate?”
Proiectul: ”Haideți în excursie?”
Subtema: ” Hai la drum prin zarea albastră”
Tema activității: ”O călătorie cu avionul”
Tipul de activitate: consolidare
Scopul activității: Consolidarea cunoștințelor referitoare la mijloacele de transport aeriene prin aplicarea acestora în diferite contexte de învățare
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ACTIVITATE INTEGRATĂ:” O călătorie cu avionul ” ( ALA+DȘ- Activitate matematică+DOS – Educație pentru societate)
Categoriile de activitate de învățare abordate:
Jocuri și activități alese :
Bibliotecă: ”Ghidul călătorului” – citire de imagini
Artă: ”Colorare – bănuți ”
Construcții: ”Avioane”
Activități pe domenii experiențiale:
Domeniul științe – Activitate matematică: ”Așează tot atâtea” – activitate cu material individual
Domeniul om și societate: ” Ce știi despre….?” – joc didactic
Activități de dezvoltare personală:
Rutina: primirea copiilor, servitul mesei, mersul la toaletă.
Întâlnirea de dimineață: Salutul aviatorilor – ”Cer senin!”, Prezența – ”Cine este azi cu noi?”,
Calendarul naturii – ” Micul meteorolog”
Noutatea zilei: Peter – mascota grupei îi anunță pe copii că se vor juca întreaga zi împreună la grădiniță deoarece dorește și el să știe mai multe despre avioane.
Tranziția: ”De sus din avion…”, ” De-a avioanele ”
Joc distractiv: ” Aterizează avioane!!!”
Obiective operaționale:
Cognitive:
Să manevreze corect cărțile și pliantele cu imagini
Să descrie elementele componente ale unorr imagini
Să se exprime în propoziții simple și corecte din punct de vedere gramatical
Să coloreze pe un spațiu limitat
Să redea prin intermediul construcției modele de avioane
Să răspundă corect la întrebările adresate
Să realizeze scara numerică în limitele 0-5 prin corespondență unu la unu
Să asocieze cifra la cantitatea corespunzătoare și invers
Să verbalizeze și să motiveze acțiunea
Să așeze bănuții pe o suprafață conturată
Să descopere răspunsul la ghicitori
Să răspundă corect la întrebările adresate
Să enumere acțiunile desfășurate într-o călătorie cu avionul
Să așeze bulinuțele indicând răspunsul corect respectiv incorect
Psihomotrice
Să mânuiască cu grijă materialul didactic
Să respecte regulile jocului distractiv ”Aterizează avioane”
Afective
Să aplice regulile jocului
Să participe afectiv la joc
Să se conformeze regulilor de joc
Să-și ajute coechipierii
Reguli de joc:
La ghicitoare răspunde copilul care ridică primul mâna
Răspunsul la întrebări este formulat cu ajutorul tuturor copiilor din grup
Bulina verde indică răspunsul corect
Bulina roșie indică răspunsul fals
Elemente de joc: mișcarea, mânuirea materialelor, aplauzele, surpriza, imitarea zborului avioanelor
Strategii didactice
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, problematizarea, piramida, ghicitorile, explozia stelară, trierea aserțiunilor
Materiale didactice: marionetă, cărți, imagini sugestive referitoare la etapele unei călătorii cu avionul, creioane colorate, bănuți, coli albe de hârtie, trusă de construcții-LEGO mic, fișe de lucru cu scara numerică, bănuți decupați, tablă, jetoane cu cifre (0-5), jetoane cu mijloace de transport aeriene, o valiză confecționată, machetă-aeroportul, jetoane cu ghicitori, o stea mare , cinci stele mici, jetoane cu imagini referitoare la regulile de comportament din avion, bulinuțe verzi și roșii, medalioane cu avioane colorate, palete cu avioane colorate, ecusoane cu avion-recompense
Scenariul activității:
La întâlnirea de dimineață, copiii se salută precum aviatorii – ” Cer senin!!!”. Se va striga catalogul grupei pentru a completa prezența-” Cine este azi cu noi?”. Se discută apoi despre starea vremii și se completează Calendarul naturii. Noutatea zilei este prezența marionetei grupei – Clownul Peter printre copii; acesta povestește copiilor că se apropie vacanța mare și ar dori să călătorească cu avionul dar nu știe cum să pocedeze. El a auzit în ultima perioadă că în grupă s-a discutat mult despre mijloacele de transport și este convins că ei îl pot ajuta să afle mai multe despre ”O călătorie cu avionul ”.
Pentru a-l ajuta pe Peter educatoarea propune copiilor câteva jocuri și le explică sarcinile de lucru, trecându-se astfel la activitățile liber alese. Cerințele pentru fiecare centru sunt următoarele :
Bibliotecă: ”Ghidul călătorului” – citire de imagini
Artă: ”Colorare – bănuți”
Construcții: ” Avioane ”
După ce copiii au finalizat jocurile propuse de educatoare, Peter le analizează lucrările și îi felicită pentru modul în care le-au realizat și pentru implicarea lor în activitate. Dar după atâta joacă copiilor li s-a facut foame și vor servi gustarea.
Ca tranziție se utilizează cântecul – ”De sus din avion….”
Rutină: mersul la toaletă, servirea mesei
După servirea mesei, ca tranziție se utilizează jocul cu text și cânt ” De-a avioanele”
Peter îi roagă pe copii să îl ajute să afle în continuare mai multe despre călătoria cu avionul și despre cum trebuie să procedeze. Încântați că îl pot ajuta, copiii îl roagă să-și ia valiza și să îi însoțească până la aeroport. Ajunși la aeroport copiii îl îndrumă spre casa de bilete spunându-i că mai întâi trebuie să-și cumpere un bilet. Însă Peter le spune că nu știe să numere, să citească prețul biletului și să-și numere bănuții pentru a plăti biletul.
”Peter este supărat, s-a-ncurcat la numărat, și vă roagă foarte mult, să îl ajutați și voi, ca să numere corect înainte și înapoi, și apoi doar într-o joacă, să adune și să scadă, și să caute vecinii, vreți sau nu, să îl ajutați acum? Dar ca să nu greșiți – va trebui să gândiți!”
Educatoarea sugerează copiilor să-și amintească cum au învățat să numere și să socotească. La solicitarea educatoarei copiii recunosc și numesc cifrele, apoi le este arătată o cifră ei trebuind să o recunoască și să numere tot atâtea degete, respectiv să privească și să enunțe cifra corespunzătoare numărului de degete ridicate de educatoare.
Aceștia se vor juca jocul ” Așează tot atâtea!”
Copiii vor primi bănuți colorați și o fișă cu scara numerică în limitele 0-5. Ei vor așeza tot atâția bănuți cât arată cifra prin corespondență 1 la 1.
Educatoarea întreabă copiii Ce au realizat? Dacă e scară, ce fel de scară e? De la cât la cât au numărat? Dacă știu să numere în ordine crescătoare și descrescătoare?
Copiii vor răspunde întrebărilor educatoarei.
Peter mulțumește copiilor pentru ajutor povestindu-le apoi cum cu o zi înainte a încercat și el să numere și să socotească ca și ei dar îi roagă să nu râdă de el. Acesta le va arăta o piramidă cu mijloace de transport aeriene în dreptul cărora a așezat greșit cifrele, îi întreabă pe copii dacă le-a așezat corect, aceștia ajutându-l să așeze corect cifra la cantitatea corespunzătoare.
Fericit că acum a înțeles și știe să numere și să socotească le mulțumește copiilor și le propune să se joace un joc pentru care el a adus toate materialele. Jocul se numește ” Ce știi despre….?” . Peter enunță copiilor regulile jocului .
Prima variantă a jocului: ”Ghicitorile”– prezintă copiilor ghicitori despre avioane, elicopter, pilot, nor – copiii trebuie să descopere răspunsul la ghicitori și să-l împărtășească respectând regula: răspunde copilul care a ridicat primul mâna
A doua variantă a jocului: ” Explozia stelară” – prezintă copiilor o stea mare cu un avion în jurul căreia sunt așezate alte cinci stele mici pe care sunt scrise întrebări: Ce? Cine? Unde? De ce? Când? Copiii sunt împărțiți în cinci grupuri mici : grupul CE?; grupul CINE?; grupul UNDE? ; grupul DE CE?; grupul CÂND? Peter va citi pe rând întrebările adresate fiecărui grup, copiii grupului cooperează în elaborarea răspunsului urmând ca după expirarea timpului să comunice răspunsul corect.
A treia variantă a jocului: ” Trierea aserțiunilor” – prezintă copiilor jetoane cu imagini reprezentând reguli care trebuie respectate într-o călătorie cu avionul, buline verzi pentru răspunsurile corecte, buline roșii pentru răspunsurile false. Jetoanele sunt afișate pe tablă, în dreptul fiecărui jeton vor fi două coloane, una pentru raspunsul AȘA DA- bulina verde una pentru răspunsul AȘA NU – bulina roșie , copiii vor trebui să marcheze răspunsul prin lipirea bulinuțelor verzi și roșii motivându-și opțiunea. Peter va analiza opțiunile copiilor .
Pentru că au fost atenți, harnici, ascultători și i-au demonstrat lui Peter cât de multe știu, acesta le-a mai pregătit o surpriză – jocul distractiv ”Aterizează avioane”. El va scoate din valiza lui medalioane cu avioane de diferite culori și palete pe care sunt desenate aceleași simboluri. Copiii vor fi împărțiți în patru echipe în funcție de culoarea avionului desenat pe medalion. Aceștia vor „zbura” ca avioanele în jurul machetei- aeroportul. Când Peter va ridica o paletă , vor ateriza numai avioanele care au aceeași culoare cu cea a avionului de pe paletă.
În încheierea activității Peter îi felicită pe copii și le oferă câte o recompensă – medalion cu avion.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Grupa: mijlocie
Educatoare: Selejan Maria
Tema: Când/ cum și de ce se întâmplă?
Proiectul: ”Detectivii toamnei”
Subtema: ” Foșnet, frig, parfum, arome și culoare – să fie toamna oare?”
Tema activității: ”Mărul buclucaș”
Scopul activității: Perfecționarea acuității senzoriale (vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactil-kinestezice)
Interpretarea unor roluri exprimând stările emoționale ale personajelor
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE: ACTIVITATE INTEGRATĂ:”Mărul buclucaș” ( ALA+DȘ+DOS)
Categoriile de activitate de învățare abordate:
Jocuri și activități alese :
Bibliotecă: ”Citim din cărți despre fructe”
Artă: ”Colorăm în interiorul unui contur ” (iepure, cioară, arici, urs)
Știință: ”Sortăm siluete”
Activități pe domenii experiențiale:
Domeniul științe: ”Mărul” – observare
Domeniul om și societate: ” Mărul buclucaș” – dramatizare
Activități de dezvoltare personală:
Rutina: primirea copiilor, servitul mesei, mersul la toaletă.
Întălnirea de dimineață: salutul, prezența, calendarul naturii
Noutatea zilei: ”Toamna ne încăntă toate simțurile”
Tranziția: ”Dragă mărule”, ” A venit pe dealuri toamna!”
Joc distractiv: ” Caută mărul”
Obiective operaționale:
Să identifice imagini din cărți reprezentând fructe ( măr, pară, strugure…)
Să coloreze corect în interiorul unui contur respectând regulile precizate (culoarea potrivită, începem de la stânga la dreapta, creionul îl deplasăm sus-jos, fără spații libere)
Să selecteze corect siluete
Să denumească caracteristicile mărului – (culoare, formă, gust, miros, mărime)
Să pronunțe clar cuvintele
Să se exprime în propoziții simple
Să interpreteze rolul personajelor exprimând stările emoționale ale acestora.
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, metoda celor cinci simțuri, dramatizarea
Materiale didactice: marionetă, frunze uscate,cărți, reviste, imagini sugestive din poveste, fișe individuale, creioane colorate, siluete, săculeț cu cartonașe reprezentând oragnele de simț, mingea, mere de diferite culori și dimensiuni, rucsăcel, ecusoane-siluete, teatru de păpuși – paravan, recompense-ecusoane
Scenariul activității:
La întâlnirea de dimineață, copiii așezați în semicerc le va fi captată atenția de prezența marionetei grupei – cownul Peter. Copiii îl salută, acesta va striga catalogul grupei pentru a completa prezența, povestindu-le apoi copiilor că dorește să se mai joace puțin cu ei înainte de a pleca într-o excursie la sfârșit de săptămână. Noutatea zilei va fi anunțată prin mesajul ”Toamna ne încântă toate simțurile!” urmând ca apoi să vorbească despre anotimpul toamna care încântă simțurile tuturor. Se discută despre starea vremii și se completează calendarul naturii. Pentru că aflat atât de multe lucruri interesante de la ”detectivii toamnei” și dorește să le mulțumească pentru aceasta, Peter propune copiilor câteva jocuri și le explică sarcinile de lucru, trecându-se astfel la activitățile liber alese. Cerințele pentru fiecare centru sunt următoarele :
Bibliotecă: ” Citim din cărți despre fructe”
Artă: ” Colorăm în interiorul unui contur” ( iepure, cioară, arici, urs)
Știință: ” Sortăm siluete”
După ce copiii au finalizat jocurile propuse de Peter, acesta le analizează lucrările și îi felicită pentru modul în care le-au realizat și pentru implicarea lor în activitate. Dar după atâta joacă lui Peter și copiilor li s-a facut foame și vor servi gustarea.
Ca tranziție se utilizează cântecul – ”A venit pe dealuri toamna!”
Rutină: servirea mesei
După servirea mesei, ca tranziție se utilizează poezia ” Dragă mărule” ( Dragă mărule vesel, vino jos la mine, dar fi atent bine, nu pe o piatră, ci în buzunarul meu, plumps, plumps, plumps!!!)
Mărul cade în buzunarul lui Peter, aceasta aduce mărul copiilor și îi roagă să îl ajute să afle mai multe despre măr, moment prin care se realizează anunțarea temei.
Desfășurarea activității debutează prin gruparea copiilor în 5 grupe în funcție de oraganul de simț reprezentat pe cartonașul pe care copii îl vor extrage dintr-un săculeț ( cei care vor alege ochiul – vor face parte din grupa CURIOȘII, cei care vor alege urechea – vor face parte din grupa URECHICI, cei care vor alege mâna – vor face parte din grupa PIPĂICI, cai care vor alege nasul – vor face parte din grupa PIPĂICI, cei care vor alege gura -vor face parte din grupa POFTICIOȘII)
Copiilor le este sugerat să descopere singuri momentul în care trebuie să acționeze fiecare grupă, după numele pe care îl poartă.
Copii vor fi ajutați să-și îndeplinească sarcinile prin întrebări ale educatoarei cum ar fi ”ce culoare are mărul?”, apoi sugerează copiilor din grupa CURIOȘII să se uite pe măsuță și să spună ce au descoperit. Pe măsuțe sunt mai multe mere: roșii, galbene și verzi de diferite dimensiuni. Indicând copiilor din grupa PIPĂICI să descopere ce formă are mărul, educatoare rostogolește concomitent un măr și o minge. Copiii vor observa că mărul este rotund, rostogolind apoi și ei mere pe măsuțe. Rostogolindu-l copiii pipăie mărul spunând apoi dacă acesta este tare sau moale. Educatoarea va tăia mere în jumătate întrebând copiii din grupa NĂSULICI ”cum miroase mărul?”- mărul are un miros plăcut. La fel ca ariciul Țepoșilă din povestea ” Mărul Buclucaș ”( pe care cei mici au audiat-o în ziua precedentă), educatoarea va împărți mai multe mere în patru părți egale și le va da copiilor din grupa POFTICIOȘII să guste mărul. Copiii vor fi ajutați să spună ce gust are mărul : dulce, acru, dulce-acrișor, este zemos. Pentru a reda zgomotul produs de măr atunci când cade, educatoarea propune copiilor din grupa URECHICI să muște dintr-un măr și să redea zgomotul pe care îl aud : cranț, cranț și să repete jocul cu text și cânt ” Dragă mărule ” (folosit în tranziție) imitând mișcarea de cădere a mărului din pom lasându-se în jos și redând verbal zgomotul : plumps, plumps, plumps!!!
Peter mulțumește copiilor că l-au ajutat să știe mai multe lucruri despre măr, spunându-le că în rucsăcelul lui pentru excursie, drept provizii pentru drum, va lua câteva mere care-i vor ține atât de foame cât și de sete. Umplând rucsăcelul cu mere, Peter îi roagă pe copii să îl ajute să completeze propozițiile rostite de el: Mărul are culoarea……..; Mărul se rostogolește pentru că este………; Când îl pipăim el este…….; Mărul are un miros…….; La gust mărul este………; Atunci când cade mărul sună…….. .
Peter propune copiilor un alt joc ”Haideți să ne jucăm de-a mărul buclucaș!” , amintindu-le că în cadrul activităților liber alese, la sectorul Știință fiecare și-a ales câte o siluetă.
Fiecare copil va interpreta rolul siluetei alese ( câțiva copii rolul ciorii, câțiva rolul iepurelui, câțiva rolul aricului, câțiva rolul ursului). Copiii vor juca rolul spunând fiecare replicile potrivite. Naratorul va fi Peter ( respectiv educatoarea )care stă pe un scăunel și intervine atunci când este cazul.
PRIMA SCENĂ –Iepurici vede mărul dar nu poate să ajungă la el
A II – A SCENĂ – dialogul lui Iepurici cu Cioara
A III – A SCENĂ- apariția ariciului Țepoșilă care dormea sub un pom și care a fost trezit de mărul căzut
A IV – A SCENĂ – Țepoșilă își însușește și el mărul și de aici pornește cearta celor trei
Iepurici : Este mărul meu – că eu l-am văzut primul !
Cioara : Ba e al meu – că eu l-am rupt!
Țepoșilă : Ba e al meu – că eu l-am prins !
A V – A SCENĂ – apariția lui Moș Martin, ursul care mormăie supărat ” Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?”
Fiind cel mai mare și mai inteligent din pădure ursul este rugat de către cei trei să facă judecată dreaptă. Cui va crede de cuviință că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie.
Și i-au povestit ursului toate câte s-au petrecut.
A VI-A SCENĂ- judecata lui Moș Martin
A stat Moș Martin s-a gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după urechea dreaptă și a întrebat:
Moș Martin: Cine a descoperit mărul ?
Iepurici : Eu
Moș Martin : Dar cine l-a rupt din pom ?
Cioara : Crra – crra – firește că eu !
Moș Martin: Bun ! Și cine l-a prins ?
Țepoșilă : Eu, eu Moș Martine – eu l-am prins !.
Moș Martin : Voi toți aveți dreptate, și de aceea fiecare din voi are dreptul să primească mărul …
Țepoșilă, Iepurici și Cioara : Da, dar nu-i decât un singur măr !
Moș Martin : Împărțiți mărul în părți egale și fiecare să ia câte o bucățică.
Țepoșilă, Iepurici și Cioara : Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte ?!
A VII – A SCENĂ – arciul Țepoșilă împarte mărul în patru părți egale :
Țepoșilă :
Asta ție, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul !
Asta ție , Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom !
Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaș !
Iar asta ție Moș Martine … !
Moș Martin : Dar de ce mie ?
Țepoșilă :Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat și ne-ai învățat să gândim !
Și fiecare și-a mâncat bucățica sa de măr, și toți au fost mulțumiți că Moș Martin a făcut judecată dreaptă și nu a nedreptățit pe nimeni.
În încheierea activității copiii repetă în cor morala poveștii: ”Tot ce avem să împărțim, de ceartă să ne ferim!!!”. Peter îi aplaudă și îi felicită, mulțumindu-le că a mai învățat un lucru- că trebuie să împartă tot ce are și să nu se certe cu prietenii lui. Peter împarte copiilor recompense, ecusoane – fețe zâmbitoare pentru a împărtăși acestora starea lui de fericire și pentru a se bucura împreună cu ei se vor juca jocul distractiv ” Caută mărul!”.
PROIECT DIDACTIC DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
„Prietenia nu are frontiere”
NIVELUL: I
GRUPA: „Steluțe Argintii” (mijlocie)
EDUCATOARE: Bianca Albu
GRADINITA: Mica Sirena, Cluj-Napoca
TEMA DE STUDIU: „ Cine sunt/suntem?”
TEMA PROIECTULUI: „Aici în mijloc sunt și eu”
SUBTEMA PROIECTULUI: „Prietenia popoarelor”
TEMA ACTIVITĂȚII: ”Prietenia nu are frontiere”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
ACTIVITĂȚI INTEGRATE: ADP+ DOS ( joc didactic:” Ce știi despre?”) +ALA 1, ALA2
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare de priceperi și deprinderi
DURATA: 1zi
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP): Rutine – Întâlnirea de dimineață, Bună dimineața dragi români , americani,indieni,țigani Tranziții
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE – DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE „Ce stii despre popoarele lumii ?”
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE:
Artă: Pălării indiene; Salbe; coifuri/ moriști americane
Biblioteca: Catrințe/ farfurii decorative
Construcții: Stegulețe din cuișoare
JOCURI RECREATIVE: .” Hora prieteniei”; “ Aniversarea copiilor”.
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
♥ Dezvoltarea capacității de aplicare a cunoștințelor și deprinderilor referitoare la naționalități, însușiri ale acestora,acțiuni și stări afective, a unor elemente specifice definitorii pentru portretul unor popoare ale lumii;
♥ Stimularea creativității copiilor în exprimarea orală;
♥ Stimularea curiozității privind explicarea și înțelegerea lumii înconjurătoare;
♥ Identificarea și descrierea unor elemente specifice țării noastre și altor popoare
♥ Dezvoltarea simțului practic și estetic;
♥ Educarea și formarea copiilor în sprijinul diversității culturale
♥ Consolidarea deprinderilor de cooperare între partenerii de joc, a intercomunicării libere și civilizate între copii în timpul jocului.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
ADP
♥ să recunoască steagul nationalității din care face azi parte;
♥ să completeze cu ajutorul imaginilor”Calendarul naturii”;
♥ să realizeze mișcări de înviorare respectând linia melodică și ritmul;
♥ să participe activ la jocul „Coșul cu stegulețe” și „Covorașul prieteniei „ .
ADE:
♥ să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical;
♥ să aleagă însușirile și acțiuni caracteristice poporul pe care azi îl reprezintă;
♥ să recunoască și să denumească obiecte din cultura poporului din care face parte;
♥ să completeze DIAMANTUL țării din care aparține azi
♥ să formuleze propoziții formate din patru cuvinte;
♥ să verbalizeze acțiunea pe care o desfășoară;
♥ să-și găsească locul în sală încadrându-se locului amenajat pentru țara sa;
Momentul de mișcare
♥ să execute mișcări de dans tradiționale ,urmând pașii și linia melodică;
ALA 1
Arta
♥ să decupeze ,să lipeasca finalizând estetic pălăriile
♥ să asambleze bucăți de carton pentru a realiza moriști-coifuri americane
♥ să lipească într-un spațiu dat banuți pentru a realiza o salbă
Biblioteca
♥ să recunoască și să denumească țări și naționalități folosind steaguri
♥ să decoreze catrințe și –sau farfurii folosind elemente grafice învățate
Constructii
♥ să construiască prin folosirea cuișoarelor plăci de lucru reprezentând diverse steaguri
♥ să-și autoevalueze munca .
ALA 2
♥ Să participe cu plăcere la jocurile distractive
♥ Să respecte reguli de joc
STRATEGII DIDACTICE:
►METODE ȘI PROCEDEE: conversația, jocul didactic, explicația, observația, surpriza, demonstrația, , exercițiul, metoda “ Diamantul. “
►MIJLOACE DIDACTICE: panoul de la întâlnirea de dimineața coș cu steagurile țărilor implicate , costume tradiționale, covoraș, valiza,păpușa Nala, obiecte caracteristice țărilor România.India, Statele Unite ale Americii, steagurile țărilor,imagini cu însușiri ale popoarelor,cu acțiuni cunoscute lor și trăsătura lor de bază, flipchart,la centre catrințe,farfurii decorative, materiale de confecționat coifuri-moriști, pene pentru pălării indiene,bănuți pentru colierele țiganilor,cuișoare pentru realizare de steaguri ,scenă pregătita cu lumini pentru dans, lipici, creioane colorate, cartoane,pene .
►FORME DE ORGANIZARE: individual, pe grupuri, frontal.
Bibliografie:
1. Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), București, 2008
2.Veniți să ne jucăm copii!, București, 1995
3. Ezechil, L., „Laborator, preșcolar – ghid metodologic”, Ed. V&I Integral, București 2001;
4. Preda, V. (coord), Ghid pentru proiecte tematice – Abordare în manieră integrată a activităților din grădiniță, Ed.Humanitas Educațional, București, 2005
SCENARIUL ZILEI
Intâlnirea de dimineață
Salutul: Copiii se salută cu formula: „Bună dimineața românașule Robert! – eu sunt indianca Mara…..”
Prezența: Verbalizare…Cine lipsește azi din Împărăția „ Steluțelor argintii”?
Împărtășirea: „Suntem veseli, suntem triști” – se lucrează cu fețe vesele și triste.
Calendarul naturii: Se completează „ Calendarul naturii”
Activitatea de grup: Joc de atenție: „Coșul cu stegulețe” „ Covorașul prieteniei”
Activitatea debutează cu întălnirea de dimineață și cele două jocuri propuse: jocuri pentru dezvoltarea comportamentului pro-social și formarea abilităților de interacțiune cu alți copii prin exprimarea adecvată a emoțiilor. Astfel un copil este rugat să vină la coșulețul cu stegulețe să-și aleagă steagul său, să spună ce culori are apoi să-i caute un alt steag pereche în coșuleț. Acesta va fi oferit prietenului(indiferent din ce țară provine acesta). Împreună merg pe covorașul prieteniei și își spun motivele care i-au determinat să devina prieteni. Jocul se continuă până când toți copiii au participat.
Gimnastica de înviorare: „Chu,chu, ua”
Noutatea zilei:
Costumul Biancăi și povestea fetiței Nala, o fetiță indiancă care s-a mutat cu familia în altă țară și nu a fost acceptată de copiii de la grădiniță ,toate acestea au tulburat micuța domnișoara, ea ajungând să nu mai aiba încredere în ea , crezând că vina este a ei.Se poartă discuții referitoare la încredere ,ce ne-a învățat pe noi Ioana și exemple de comportamente.
Întrebarea Biancăi pentru copii este: Știu că noi suntem o adevărata familie și ne iubim ,azi o s-o ajutăm pe Nala să fie parte din familia noastră și o s-o primim la noi în grupă, să-i aratăm ce este prietenia adevărata .Vreți să interpretăm azi mai multe popoare și s-o învățăm pe Nala tot ce e mai frumos despre acestea ,ajutând-o să se bucure cu noi de o zi frumoasă de grădiniță.
Aceștia sunt entuziasmați și spun tare „VREM S -O AJUTĂM PE NALA!”(mesajul zilei).
Activitate integrată- “Prietenia popoarelor lumii”
ADP+DLC+ALA+ALA2
Pentru a nu pleca nepregătiți copiii își fac gimnastica de dimineață. Apoi cu multă energie sunt gata de drum. Se trece apoi la jocul didactic” Ce știi despre popoarele lumii?”.Educatoarea prezintă materialele necesare jocului, explica clar regulile jocului si modul de desfășurare al acestuia.Se face un joc-exercitiu pentru a se asigura că toată lumea a înțeles ce are de făcut.
Toți copiii primesc carduri albastre și roz. Educatoarea face enunțuri adevărate sau false despre naționalități. Dacă enunțul e adevărat copiii trebuie să ridice cardul albastru iar dacă enunțul e greșit , ei trebuie să arate cardul roz.
Complicarea jocului . Măsuța cu surprize. Copiii trebuie să aleagă un obiect de pe masă , sa îl descrie , recunoscându- i apartenența.
Apoi echipele, reprezentând popoarele trebuie să completeze pe flipchart, folosind metoda DIAMANTUL , însușiri ale popoarelor, acțiuni caracteristice, să facă o propoziție din patru cuvinte și să concluzioneze prin-un cuvânt definitoriu.(Toate acestea reprezentate prin imagini clare). Echipa care completează prima este invitată la dans pe scena amenajată. Printr -o tranziție pe muzica indiană copiii își aleg mesele de lucru pentru a confecționa și apoi a dărui obiecte din țara lor prietenilor si Nalei. Se face încălzirea mușchilor mâinii prin o numărătoare în limba engleză și apoi ascultând muzică româneasca copiii încep lucrul. Ei trebuie să realizeze fie catrințe sau farfurii decorative romanești , coifuri sau moriști americane, pălării de indieni sau salbe cu bănuți ale țiganilor.
Copiii își schimbă – oferind cadouri lucrările realizate.
Nala primește și ea cadouri realizate de copii apoi formăm o HORĂ iar pe melodia:” We are the world , we are the children „copiii execută mișcări pe cerc , cercul mare apoi mic, ne învârtim la stânga apoi la dreapta . Urmeaza apoi jocul recreativ „Schimbă perechea” unde naționalitățile se vor amesteca și vor dansa fericiți.
Copiii vor primi recompense și aprecieri sincere din partea Nalei care acum e foarte fericită pentru că a avut o zi minunata la grădiniță și a învatat multe lucruri interesante.
ALA – jocuri distractive și de mișcare
Hora prieteniei”;
2.“ Aniversarea copiilor”
Tranziții: “ India“
“Open, shut them”
“Noi cu toții am muncit”
Rutină: pregătirea pentru masă “Este timpul să mâncăm”
ACTIVITATI DE DEZVLOTARE PERSONALA(ADP)
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ
Bună dimineața dragi români , americani,indieni,țigani
TIPUL ACTIVITĂȚII : consolidare de priceperi și deprinderi
DURATA : 15 minute
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
♥ să utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei și invitatului surpriză ;
♥ să sesizeze absența sau prezența unui coleg;
♥ să completeze cu ajutorul imaginilor”Calendarul naturii”;
♥ să recunoască steagul nationalității din care face azi parte;
♥ să realizeze mișcări de înviorare respectând linia melodică și ritmul;
♥ să participe activ la jocul „Coșul cu stegulețe” și „Covorașul prieteniei „ .
STRATEGII DIDACTICE
FORME DE ORGANIZARE : frontal, pe grupuri, individual
METODE ȘI PROCEDEE : conversațiea, explicația, jocul;
ETAPELE ACTIVITĂȚII :
Salutul: Copiii se salută cu formula: „Bună dimineața românașule Robert! – eu sunt indianca Mara…..”
Prezența: Verbalizare…Cine lipsește azi din Împărăția „ Steluțelor argintii”?
Împărtășirea: „Suntem veseli, suntem triști” – se lucrează cu fețe vesele și triste.
Calendarul naturii: Se completează „ Calendarul naturii”
Activitatea de grup: Joc de atenție: „Coșul cu stegulețe” „ Covorașul prieteniei”
Gimnastica de înviorare: „Chu,chu, ua”
Noutatea zilei:Prietenia nu are granițe , prezenta Nalei
►MIJLOACE DIDACTICE: panoul de la întâlnirea de dimineața ,coș cu steagurile țărilor implicate , costume tradiționale, covoraș, valiza,păpușa Nala, obiecte caracteristice țărilor România.India, Statele Unite ale Americii, steagurile țărilor.
panou „Calendarul naturii”,”Prezența”,numele copiilor, fețe vesele și triste ; covorașul prieteniei,
ACTIVITATI LIBER ALESE(ALA 1)
ACTIVITATI LIBER ALESE(ALA 1)
TIPUL DE ACTIVITATE : formare de priceperi și deprinderi
FORME DE ORGANIZARE : pe grupuri, individual
DURATA : 20 minute
Bibliotecă:’’ Catrințe/ farfurii românești”
Obiective:
♥ să recunoască și să denumească țări și naționalități folosind steaguri
♥ să decoreze catrințe și –sau farfurii folosind elemente grafice învățate
Artă: Activitate practica
’’Pălării pentru indieni”
“Moriști /coifuri americane”
“Salbe de banuți”
Obiective:
♥ să decupeze ,să lipească finalizând estetic pălăriile
♥ să asambleze bucăți de carton pentru a realiza moriști-coifuri americane
♥ să lipească într-un spațiu dat banuți pentru a realiza o salbă
Constructii : ” Steaguri”- folosind planșe si cuișoare
Obiective:
♥ să construiască prin folosirea cuișoarelor plăci de lucru reprezentând diverse steaguri
♥ să-și autoevalueze munca .
STRATEGII DIDACTICE
METODE ȘI PROCEDEE : conversație, observație, explicație, demonstrație,exercitiul;
MIJLOACE DIDACTICE : cartoane, pene din hârtie, farfurii, hârtie colorata,foarfece, lipici,cuișoare,plăci de lucru , bănuți, șiruri de material,creioane colorate;
ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE(ADE)
TEMA ACTIVITĂȚII:” Ce știi despre popoarele lumii?”
DOMENII EXPERIENȚIALE IMPLICATE : DLC
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual, pe grupuri mici
TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare și verificare de priceperi și deprinderi
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
♥ să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical;
♥ să aleagă însușirile și acțiuni caracteristice poporul pe care azi îl reprezintă;
♥ să recunoască și să denumească obiecte din cultura poporului din care face parte;
♥ să completeze DIAMANTUL țării din care aparține azi
♥ să formuleze propoziții formate din patru cuvinte;
♥ să verbalizeze acțiunea pe care o desfășoară;
♥ să-și găsească locul în sală încadrându-se locului amenajat pentru țara sa;
STRATEGII DIDACTICE:
. METODE ȘI PROCEDEE: conversația, jocul didactic, explicația, observația, surpriza, demonstrația, , exercițiul, metoda “ Diamantul. “
►MIJLOACE DIDACTICE: Valiza, păpușa Nala, ,obiecte caracteristice țărilor România.India, Statele Unite ale Americii, steagurile țărilor,imagini cu însușiri ale popoarelor,cu acțiuni cunoscute lor și trăsătura lor de bază, flipchart, Cd player, cartonașe albastre si roz,
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA 2):
Joc de miscare:„ Hora popoarelor “-predare
Joc distractiv: ” Aniversarea copiilor!” repetare
Obiective operaționale:
♥ Să participe cu plăcere la jocurile distractive
♥ Să respecte reguli de joc
SARCINA DIDACTICĂ:
1.Pe melodia:” ’’We are the world , we are the children „copiii execută mișcări pe cerc , cercul mare apoi mic, ne învârtim la stânga apoi la dreapta.
2. Jocul ’’Schimbă perechea’’. Copiii își vor alege o pereche la oprirea melodiei trebuie să schimbe cât mai repede perechea și să continue dansul.
REGULILE JOCULUI:
♥ Copilul trebuie să participe activ in horă , executând mișcările cerute;
♥ Copiii dansează în perechi iar la semnal schimbă perechea fără a perturba celelalte echipe
♥ Copiii relaționează într-un mod plăcut
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversația, explicația, exercitiul,jocul,aprecierea.
Mijloace de învățământ: Cd player, melodii.
PROIECT DIDACTIC:
GRĂDINIȚA: ”Trenulețul veseliei”, Cluj-Napoca
GRUPA: mijlocie ”Mămăruțele”
EDUCATOARE: Brîndușa-Delia Goia
TEMA: “Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA PROIECTULUI: “În lumea celor care nu cuvântă!”
SUBTEMA PROIECTULUI: “De vorbă cu animalele pădurii”
TEMA ACTIVITĂȚII: “Știm să fim prieteni buni!”
MIJLOCUL DE REALIZARE: Activitate integrată
SCOPUL: Dezvoltarea abilităților de comunicare, de identificare și exprimare a emoțiilor, formarea și cultivarea sentimentelor de prietenie și ajutor față de cei neajutorați, a comportamentului moral, tolerant, cu respect față de ceilalți;
ALA:
Știință: ”Ne jucăm prin pădure”
Bibliotecă: ”Citim imagini din poveste – Jocul steluțelor”
Construcții : ”Căsuța prieteniei”
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE: “Știm să fim prieteni buni!” (DOS+DEC)
OBIECTIVE OPERATIONALE ALA:
ȘTIINȚE:
– să recunoască animalele sălbatice ilustrate în puzzle-ul model;
– să asambleze puzzle cu animale sălbatice;
– să găsească drumul corect pentru ieșirea din labirint.
BIBLIOTECĂ:
– să formuleze minim trei întrebări pe baza imaginilor din poveste utilizând metoda explozia stelară;
– să răspundă în propoziții la întrebările formulate;
JOC DE ROL:
– să construiască din cuburi ”căsuța prieteniei” pentru animale;
– să construiască din materiale din natură culcușul animalelor;
– să lucreze în echipă la construirea adăposturilor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE ADE:
Să denumească stările emoționale ale personajelor din povestea ”Coliba iepurașului” pe baza întrebărilor adresate;
Să recunoască expresia facială corespunzătoare emoției pe baza imaginilor prezentate;
Să explice cu cuvintele proprii cauzele care au contribuit la stările emoționale ale personajelor din poveste;
Să exemplifice consecințele faptelor noastre asupra celorlalți;
Să mimeze corect expresiile faciale corespunzătoare emoțiilor (bucurie, tristețe, furie, teamă);
Să picteze personajele din poveste utilizând tehnica pensulei aplicate;
Să folosească culori realiste pentru fiecare animal ales;
Să identifice personajele care au trăit la un moment dat în poveste emoțiile prezentate.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, expunerea, problematizarea, explozia stelară, cubul, diamantul, munca în grupuri, jocul.
RESURSE MATERIALE: marioneta Bufnița cea înțeleaptă, siluete ale personajelor din povestea ”Coliba iepurașului”, machetă cu pădurea și căsuțele celor două personaje, cub colorat, bilete colorate cu sarcini, diamantul din carton, imagini cu emoții (bucurie, tristețe, furie, teamă), măști din carton cu personajele din poveste, acuarele, pensule, imagini reprezentând secvențe ale poveștii, 1 stea de carton, 5 steluțe din carton, cuburi, materiale din natură, puzzle cu animale, fișă-labirint, recompense fețe vesele.
FORME DE ORGANIZARE:
Activitate frontală, pe grupuri mici, și individuală.
ELEMENTE DE JOC: Surpriza, întrecerea, aplauze, deplasarea de la un punct la altul al grupei, recompensa.
EVALUARE: expoziție cu lucrările copiilor.
DURATA: o zi
BIBLIOGRAFIE:
MECT , „Curriculum pentru învătământul preșcolar” 3 – 6/7 ani, 2008;
Glava, M. Pocol, L. Tătaru – ”Ghid de educație timpurie” – ghid metodic pentru aplicarea curric. preșc, Ed. Paralela 45, Pitești
S. Breben-„Metode interactive de grup”-ghid metodic, editura Arves, București,2002
SCENARIUL ZILEI:
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ:
Copiii se așează în cerc la auzul versurilor:
“ Dimineață ne-am trezit,
La grădiniță am venit,
În cerc să ne adunăm,
Cu toții să ne salutăm!”
Se realizează prezența copiilor, copiii răspund cu « prezent » și « absent » și își așează fotografiile la panou.
Copiii interpretează jocul muzical ”Ursuleții s-au trezit, bună dimineața!”
Formând două cercuri concentrice, fiecare copil își salută perechea și-i adresează un compliment. La semnalul educatoarei copiii care formează cercul exterior se deplasează în sensul acelor de ceasornic salutând următorul copil și-și adresează cuvinte frumoase. Salutul se continuă până când se ajunge la perechea inițială.
Urmează salutul naturii: “Bună dimineața cer frumos!”
Se va completa calendarul naturii :
În ce anotimp suntem? Cum e vremea ? Cum ne îmbrăcăm?
“Vremea noi o studiem
Și-n calendar o notăm,
De e ploaie sau e soare,
Ca să mergem la plimbare!”
Se va observa cum e vremea astăzi și se vor așeza imaginile ce reprezintă starea vremii discutându-se principalele aspecte ale anotimpului iarna.
Copiii se joacă ”Tortul prietenului meu”- joc muzical.
Se discută despre ce înseamnă să fim prieteni buni. (să vorbim frumos unii cu alții, să ne ajutăm, să împărțim lucrurile, să ne spunem lucruri frumoase, să ne zâmbim)
Li se propune copiilor să se înveselească jucându-se jocul ”Pasează zâmbetul”.
În grupă își face apariția Bufnița cea Înțeleaptă care a aflat că sunt prieteni cu toții și vrea să le povestească copiilor o întâmplare din pădure despre o vulpe care nu a știut să se comporte cu prietenul ei iepurașul.”Vreți să aflați ce i-a făcut vulpea iepurașului?”.
Se va anunța și mesajul zilei : « Știm să fim prietenoși!». Pentru aceasta va trebui să dovedim că știm multe lucruri despre prietenie, știm să ne comportăm unii cu ceilalți fără să ne supărăm.
Tranziție: ”Sfatul animalelor”
(ADE)
-DOS-
Se expune copiilor povestea ”Coliba iepurașului” utilizând macheta și siluetele personajelor. Se discută conținutul poveștii verificându-se înțelegerea lui.
Bufnița ne propune să ne jucăm jocul ”Cubul prieteniei” pentru a vedea de ce a rămas acum vulpea singură, fară prieteni, ce a greșit ea. Este prezentat cubul ale cărui fețe sunt colorate diferit și numerotate. Fiecare față a cubului are o sarcină (descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează) pentru a identifica consecințele comportamentului personajelor.
Concluzionăm că este foarte important cum ne comportăm cu prietenii noștri, să nu-i supărăm, să vorbim civilizat, să împărțim lucrurile.
-DEC-
Bufnița ne-a adus o surpriză pentru că ne-am jucat frumos cu cubul: ne-a adus personajele din poveste iar noi va trebui să le pictăm pentru a ne juca apoi un joc cu acestea.
Tranziție : ”Iepurașul Țup”- copiii interpretează jocul muzical după care se îndreaptă spre măsuțe.
Copiilor le vor fi prezentate materialele, precum și modelul de realizat.
Se va demonstra realizarea maștilor de către educatoare și se vor executa exercițiile de încălzire a mușchilor mâinilor.
Copiii pictează măștile personajelor cu culorile potrivite utilizând tehnica amprentării cu pensula după care, cu tranziția: ”În pădurea fermecată / Sunt multe surprize iată / Câte unul câte doi / Ne-ndreptăm cu pași vioi” se vor îndrepta spre baie.
-DOS-
La întoarcerea în sala de grupă bufnița le propune copiilor să ghicească cum s-au simțit personajele din poveste. Pentru a identifica emoțiile acestora li se propune copiilor desfășurarea unui joc prin folosirea metodei interactive ”Diamantul”.
Le este prezentat copiilor diamantul cu pătrate colorate în cinci culori pe care va trebui sa așezăm imaginile. Se numără pătratele de pe fiecare rând: un pătrat portocaliu, două pătrate roz, trei pătrate verzi, două pătrate albastre și un pătrat galben.
Se explică și demonstrează regulile jocului: copiii trebuie să identifice emoția simțită de personaje într-un anumit moment al poveștii, cei care au personajul respectiv (măștile-medalion pictate) să se ridice și să imite expresia facială corespunzătoare emoției. Un copil va alege imaginea cu expresia corespunzătoare emoției, va explica cauzele acesteia și o va așeza pe pătrat.
Copiii identifică, numesc și imită emoțiile trăite de personaje (bucurie, tristețe, furie, teamă) în diferite momente ale povestirii folosind și măștile pictate.
Bufnița îi felicită pe copii pentru că au ghicit cum s-au simțit personajele în poveste și le spune ca vulpea este tristă acum pentru că nu mai are prieteni și îi pare rău de ceea ce făcut. Solicită copiilor soluții pentru a se împăca cu iepurașul și cu celelalte animale, astfel că vulpea vrea să îi invite pe toți la o petrecere în pădure, să își ceară iertare și să se împace, să fie din nou prieteni.
(ALA)
Copiilor le sunt prezentate ariile de stimulare:
La sectorul ȘTIINȚĂ, copiii vor asambla puzzle cu animalele. Tot aici copiii vor primi o fișă cu un labirint în care vor avea de găsit drumul vulpii prin pădure spre iepuraș.
La sectorul BIBLIOTECĂ, vor avea de formulat întrebări pe baza imaginilor din poveste utilizând metoda explozia stelară. Copiii își vor adresa unii altora întrebările în funcție de steluța primită și vor răspunde la întrebări în propoziții.
La sectorul CONSTRUCȚII, copiii vor avea de construit ”căsuța prieteniei” unde vor fi invitate animalele. Vor construi casa folosind cuburi iar decorul din padure îl vor realiza utilizând materiale din natura (mușchi, crenguțe, conuri de brad).
Dupa metoda « Mâna oarbă » copiii vor extrage jetoane cu hrana preferată a ursului, veveriței și iepurașului .
Vom porni spre centre cu tranziția ” În pădurea fermecată”. (Tranziție). Fiecare se va așeza la centru în funcție de jetonul extras și se vor apuca de lucru la semnal.
Dupa finalizarea sarcinilor, copiii de la fiecare arie de stimulare își vor prezenta lucrările, iar Bufnița cea Înțeleaptă va lăuda copiii pentru activitatea desfășurată la centre. Se va realiza utilitatea materialelor de la ariile de stimulare. Ne vom așeza în jurul ”căsuței prieteniei”, se vor prezenta lucrările realizate iar copiii de la Bibliotecă vor exemplifica câteva din întrebările formulate.
“Cum credeți că se simt animalele acum?” Ele sunt fericite, și ca răsplată pentru că sunteți buni prieteni veți primi drept recompensă fețe vesele.
Copiii vor ieși din sala de grupă și se vor îndrepta spre baie intonând cântecul ”Dacă vesel se trăiește”. (Tranziție)
Jocuri recreative și de mișcare: – ”Prietenii mei” – joc distractiv
”Pădurarul și animalele” – joc de mișcare.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
„ SĂ FIM PRIETENI BUNI”
DATA : 24.05.2013
EDUCATOARE : Pojar Afinia
GRUPA : Mare „Calutii de mare veseli”
TEMA ANUALĂ : „ CINE SUNT/SUNTEM? ”
SUBTEMA : „ Prietenia nu are granițe ”
TEMA ACTIVITĂȚII : „ Să fim prieteni buni”
TIPUL ACTIVITĂȚII : mixtă (consolidare de cunoștințe, predare)
FORMA DE ORGANIZARE : activitate integrată
FORMĂ DE REALIZARE : frontal, individual, pe grupuri mici
DOMENII DE ACTIVITĂȚI INTEGRATE : ALA + ADE (DOS + DPM)
Activități de învățare :
ADP : „Bună dimineața, bunii mei prieteni”
ALA 1 : „JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE”:
Bibliotecă : „Micii povestitori” – grupul povestitorilor
Artă : „Artiștii pricepuți” – grupul artiștilor
Joc de rol : „Actori iscusiți” – grupul actorilor
ADE : (DOS+ DPM) „Prietenia, comoara cea mai de preț” – povestire
„Clopoțelul„ – joc de miṣcare– aleargare într-un punct dat
ALA 2 : Joc distractiv : „Carnavalul din pãdure”
SCOPUL ACTIVITĂȚII : Cunoașterea și respectarea normelor de conviețuire socială prin manifestarea unor atitudini de prietenie, toleranță și armonie în relațiile cu cei din jur; contribuții la dezvoltarea unor deprinderi motrice ĩnvãțate (mers, alergare cu ocolire de obstacole, tãrãre, cãțãrare, sãriturã în adâncime de pe loc).
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
DOS
să audieze cu atenție textul literar;
să reproducă în rezumat conținutul poveștii;
să demonstreze că a înțeles textul prin strategia „predarea – învățarea reciprocă”;
să identifice în imagini momentele principale așezându-le în ordinea cronologică;
să prezinte în mod independent conținutul textului, impresiile, sentimentele în mod original;
să aprecieze comportamentul personajelor din poveste și să-l evalueze în raport cu normele sociale cunoscute;
să participe cu interes la activitate;
DPM
să execute corect exerciții de influențare selectivã a aparatului locomotor;
să exerseze deprinderea motrică indicatã – mers, alergare cu ocolire de obstacole, tãrãre, câțârare, sãriturã în adâncime de pe loc;
să execute corect alergarea într-o direcție datã la semnaul educatoarei;
să respecte ținuta sportivă a corpului;
să respecte regulile jocurilor propuse.
ALA 1
Bibliotecă : „Micii povestitori”
să „citească” imagini cu scenete din poveste;
să identifice personajele din poveste;
să rezume povestea în fața celorlalți colegi;
Artă : „Artiștii pricepuți”
să picteze animalele din poveste folosind culorile corespunzătoare;
să acopere spațiul conturat conform cerințelor formulate;
să utilizeze corect materialele și instrumentele de lucru;
Joc de rol : „Actori iscusiți”
să interpreteze rolurile inspirate din povestea „Prietenia, comoara cea mai de preț”
să redea corect dialogurile dintre personajele din poveste arătând cum erau fiecare dintre ele;
ALA 2
Joc interactiv : „Carnavalul din pădure”
să îṣi exprime bucuria momentului prin muzică ṣi dans;
să dezvolte relații inter-personale prin participarea la jocuri distractive.
Strategii didactice
Metode și procedee : conversația, „predare – învățare reciprocă”, jocul, exercițiul, povestirea, munca în perechi, în echipă, problematizarea.
Material didactic : imagini din poveste, siluete, ecusoane, imagini cu mediile care apar in poveste (munte, ocean, deșert, pădure) , clopoțel, mãști pentru carnaval.
SCENARIUL ZILEI
Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață „Prietenul cel mai bun la nevoie se cunoaște” în care copii au posibilitatea sã își împărtășeascã ideile de a-și manifesta starea de spirit, de bună dispoziție.
Salutul : „Bună dimineața, prieteni buni !”. Educatoarea le propune să facă cercul prieteniei pentru a desfășura Întâlnirea de dimineață.
Prezența : Fiecare copil își alege eticheta cu numele personal și îl așează la panoul de prezență.
Calendarul naturii : Se completează calendarul naturii (anotimpul, ziua, luna, anul, starea vremii).
Noutatea zilei : Educatoarea deschide copiilor scrisoarea în care se află câteva proverbe despre prietenie. Se desfășoară discuții libere pornind de la proverbele citite de educatoare.
După ce s-au discutat acestea, copiii vor fi anunțați că în continuare urmează să se așeze pe scăunele pentru a asculta povestea „Prietenia, comoara cea mai de preț”.
Copiii repetă titlul povestirii. Redau conținutul povestirii clar, cursiv, expresiv folosind mimica și gestica corespunzătoare. După ce vor asculta în liniște povestea, educatoarea propune copiilor să-și imagineze că sunt povestitori, actori ṣi artiști (copiii se aṣeaza la centre rostind versurile „Și acum ne ridicăm / Spre centre ne îndreptăm / Cu Petru noi ne jucam / Povestea s-o repetăm”). Se propune copiilor să formeze trei grupuri, se stabilesc locurile în sala de grupă unde își vor desfășura activitatea pe arii de stimulare după cum urmează :
povestitorii – centrul „Bibliotecă”
actorii – centrul „Joc de rol”
artiștii – centrul „Artă”
La fiecare grup va fi pregătit materialul necesar pentru studiu, constituit din :
povestitorii – imagini cu scenetele din poveste, siluetele personajelor;
actorii – medalioane cu personajele din poveste pe care urmează a fi dramatizate de ei;
artiștii – pictură pe sticlă cu personajele din poveste.
După ce și-au ocupat locurile se prezintă sarcina pentru fiecare grup în parte. Aceasta va fi simplă, clară, concisă pe înțelesul copiilor pentru a le ușura munca.
Grupa „Povestitorii” – veți face rezumatul poveștii și îl veți prezenta în fața colegilor.
Grupa „Actorii” – veți reproduce dialogurile dintre personajele din poveste arătând cum erau fiecare dintre ele.
Grupa „Artiștii” – veți picta și personaliza personajele din poveste.
Pentru aceasta solicit copiilor să studieze materialele existente pe măsuțe, să discute, să lămureascã problemele pe care le au, să îṣi împărțeascã sarcinile, apoi să îṣi pregăteascã prezentarea.
După ce s-a încheiat prima etapă, cea de informare, se va trece la etapa a doua care constituie activitatea de realizare a lucrărilor finale ce vor fi prezentate în evaluare. Fiecare grup începe prezentarea sarcinilor atribuite. Povestitorii vor relata povestea, actorii vor prezenta dialoguri din această poveste iar artiștii vor prezenta lucrările realizate de ei.
Educatoarea citește copiilor un proverb care se potrivește cu conținutul poveștii „Cine în lume a aflat prieten adevărat, el o comoară bogată a câștigat”. Împreună vor sintetiza morala poveștii.
Educatoarea propune copiilor un joc „În cautarea comorii” în care își vor exersa deprinderile motrice mers, alergare cu ocolire de obstacole, tãrãre, câțârare, sãriturã în adâncime de pe loc. Obstacolele sunt machete sau diferite obiecte care reprezintă încercările prin care trec cei șase prieteni din povestea „Prietenia, comoara cea mai de preț”.
Tranziția spre jocurile de miṣcare ṣi traseu se va face prin versurile “Noi în rând ne aṣezăm/ Și în sală acum intrăm/Mici sportiv vom deveni/ Comoara o vom găsi”. Evaluarea activității integrate se va face ținând cont de realizarea sarcinilor didactice de relaționarea în interiorul grupului.
Activitatea se încheie cu un joc distractiv : „Carnavalul din pãdure” (dans liber individual și ĩn grupuri mici).
Anexa.2.
Prietenia, comoara cea mai de preț
Într-o zi, Petru a găsit o hartă pe care era marcat drumul către o comoară inestimabilă.
(Petru): – Hmm, o hartă ! Oare ce o fi cu ea ?
– Oau, această hartă mă va conduce spre o comoară ! Voi găsi această comoară și așa voi avea parte și de ceva aventură
Și iată, că porni la drum. Și merse, ce merse și ajunge la o pădure. Acolo l-a întâlnit pe Leu.
(Petru): – Bună ziua, Leule !
(Leul): – Bună ziua !
(Petru): – Leule, ești suficient de puternic și curajos pentru a veni cu mine la vânătoarea de comori ?
(Leul): – Bineînțeles, pui de om, doar sunt regele animalelor ! Te voi însoți în această aventură a ta.
Leul acceptă propunerea lui Petru și îl însoți pe acesta la drum. Pădurea era foarte deasă și întunecoasă, iar lui Petru i se făcu frică.
(Petru): – Leule, îmi este foarte frică, pădurea este prea deasă și întunecoasă.
(Leul): – Stai liniștit Petru, eu sunt aici pentru a te proteja, vom străbate pădurea în siguranță.
Cu Leul lângă el reuși să o străbată până la capăt. Când cei doi ajunseră la poalele unui munte, îl întâlniră pe Vultur.
(Petru): – Bună ziua, Vulturule !
(Vulturul): – Bună să-ți fie inima copile !
(Petru): – Vulturule, noi am plecat în descoperirea unei comori, vrei să ne însoțești ?
Tu ai o vedere excelentă, și poți să ne alarmezi atunci când este vreun pericol.
(Vulturul): – Hmm, o comoară ?
Aveți noroc eu sunt un iubitor de aventură așa că o să vă însoțesc cu plăcere. Muntele pe care trebuie să îl străbateți este înalt și stâncos și o să aveți nevoie de ajutorul meu.
Vulturul acceptă propunerea făcută de Petru și îi însoțește pe cei doi la drum. Muntele pe care trebuiau să îl străbată era foarte înalt și stâncos. Leul alunecă, însă Petru a fost suficient de iute să îi dea o mână de ajutor și să îl tragă sus. Vulturul, cu vederea lui ascuțită, era foarte atent la fiecare pas pe care îl faceau cei doi tovarăși de drum.
Curând, au ajuns la valea din josul muntelui, unde au întâlnit-o pe Oaie.
(Petru): – Oaie, vei dori să ne însoțești în căutarea unei comori și să ne ții de cald când ne este frig?
(Oaia): – Dacă voi îmi veți cere ajutorul, eu am să mă alătur vouă cu plăcere. Vântul rece care suflă pe pajiște ar putea să vă împiedice în aventura voastră.
Aceasta acceptă propunerea lui Petru și astfel, porniră toți la drum. Un vânt rece străbătu întreaga pajiște.
(Toți): – Brrrrr, brrrrr !!! Ne este foarte frig !
(Oaia): – Veniți, veniți lângă mine, o să vă fie mai cald.
Apoi, cei patru au ajuns, în final, în deșert unde se întâlniră cu Cămila.
(Petru): – Ești numită “Oaia deșertului”. Ne vei ajuta să străbatem întregul deșert și să ne însoțești în călătoria noastră în căutarea comorii ?
(Cămila): – Da, bineînțeles ! Am să vă însoțesc în această călătorie destul de periculoasă pentru voi mai ales că nu sunteți obișnuiți cu deșertul.
Zis și făcut. Cămila acceptă popunerea lui Petru și astfel că el, Oaia și Leul se urcă pe ea, iar împreună și fericiți străbat întreg deșertul cu Vulturul deasupra lor, bucurându-se de spectacol.
Cei cinci, ajung în cele din urmă, lângă ocean unde o întâlnesc pe Broasca Țestoasă de mare.
(Petru): – Bună ziua, Broască Țestoasă !
(Broasca): – Bună ziua, dragii mei ! Ce drum vă aduce pe aici ?
(Petru): – Suntem în căutarea unei comori și ne gândeam dacă ne poți ajuta să străbatem oceanul?
(Broasca): – Bine ! Am să vă ajut !
Valurile puternice aproape că îi înecă, însă Broasca Țestoasă îi îndreptă cu dibăcie către țărm, unde îi aștepta Bufnița.
Acesta le vorbi cu înțelepciunea ei străveche, spunându-le așa:
(Bufnița): – Felicitări !!! Ați găsit comoara !
(Toți): – Unde este ? Unde este ?
(Bufnița): – Împreună ați străbătut pădurea, ați urcat muntele, ați înfruntat valea, ați întâmpinat cu curaj deșertul și ați traversat oceanul. Niciodată nu ați fi reușit unul fără celălalt.
Comoara descoperită este prietenia care s-a legat între voi.
Toți ați găsit prietenia, comoara cea mai de preț !
Toți s-au uitat unul la celălalt și au realizat că Bufnița avea dreptate!
Toți au găsit PRIETENIA!…Și, într-adevăr, au găsit cea mai de preț comoară!
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Grupa: mijlocie
Educatoare: Selejan Maria
Tema: ”Cine și cum planifică/organizează o activitate?”
Proiectul: ”Atenție plecăm…!”
Subtema: ” Știți să circulați corect?”
Tema activității: ”Știți să circulați corect?”
Tipul de activitate: Verificare și consolidare de cunoștințe
Scopul activității: – Consolidarea deprinderii de a circula corect
– Dezvoltarea capacitații de a înțelege și utiliza în contexte reale numeralele și cifrele în concentrul 0-5
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ACTIVITATE INTEGRATĂ: ” Știți să circulați corect?” ( ALA+ DȘ+DOS)
Categoriile de activitate de învățare abordate:
Jocuri și activități alese :
Bibliotecă: ”Citim imagini rutiere”
Artă: ” Confecționarea indicatoarelor din jetoane cartonate ”
” Colorarea ( după model) a indicatoarelor și a unei uniforme de polițist”
Știință: ”Selectăm imaginile ilustrând comportamente pozitive și negative ale copiilor pe stradă , prin jocul ” Așa da, așa nu”
Activități pe domenii experiențiale:
Domeniul științe: Activitate matematică
Domeniul om și societate: Educație pentru societate
Activități de dezvoltare personală:
Rutina: primirea copiilor, servitul mesei, mersul la toaletă.
Întălnirea de dimineață: ”Bună dimineața, mici pietoni!” – salutul, prezența, calendarul naturii
Tranziția: ” Semaforul”, ” Dacă vesel se trăiește” , ””
Joc distractiv: ” Hai la drum mici pietoni!
Obiective operaționale:
Să recunoască semaforul și culorile acestuia
Să recunoasă semnele de circulație și semnificația acestora.
Să enumere regulile de circulație pentru prevenirea accidentelor.
Să aplice și să enumere, exemplificând consecințele nerespectării regulilor de circulație.
Să cunoască rolul și activitatea agentului de circulație.
Să imite indicațiile semnalizate de către agentul de circulație
Să ghicească răspunsurile ghicitorilor citite de educatoare.
Să rezolve corect sarcinile de lucru din fișele individuale.
Să constituie mulțimi cu 0-5 elemente după diferite însușiri cunoscute.
Să numere conștient prin gest de încercuire elementele mulțimilor formate.
Să raporteze numărul la cantitate.
Strategii didactice
Metode și procedee: povestirea, conversația, explicația, expunerea, demonstrația, brainstorming, cubul, ghicitorile, piramida, problematizarea
Materiale didactice: planșe cu imagini,de pe stradă, indicatoare și semafor , jetoane cu cifre, mașinuțe ecusoane, masinute, cubul, piramida, panou mașinuțe, recompense, probleme ilustrate, cifre
SCENARIUL ZILEI
La sosirea în grădiniță, copiii au vor fi surprinși când vor întâlnit în sala de grupă un agent de circulație – marionetă. La început îl vor privi cu un fel de teamă, crezând că vreunul dintre ei a săvârșit o faptă urâtă și acum va fi mustrat. În schimb, le-am spus că agentul de circulație a venit pentru a participa la o parte din activitățile din ziua respectivă.
Întâlnirea de dimineață va debuta cu salutul inițiat de agentul de circulație, ”Buna ziua mici pietoni!” Discuția de grup se va axa pe drumul parcurs de copii de acasă până la grădiniță, pe potențialele pericole pe care fiecare le are de depășit în acest traseu (traversarea străzilor, mașini care circulă cu viteză mai mare pe anumite tronsoane de drum, curbe fără vizibilitate etc). Se vor lua în atenție situații critice reale sau din scenarii scrise, pe care fiecare copil le cunoaște din povestiri sau la care a fost martor.
Chiar referitor la acestea ne vom pune problema prezenței copiilor și ne vom bucura că toți au ajuns cu bine la grădiniță. Vom găsit un prilej să-i arătăm agentului de circulație că toți preșcolarii grupei noastre sunt nu numai atenți, ci și isteți, stabilind la panou starea vremii și interpretând calendarul.
Acestea fiind parcurse, voi anunța copiilor că întreaga zi ne vom arăta priceperea noastră în domeniul circulației rutiere, desfășurând chiar și un concurs pe această temă, asistați de invitatul nostru special – agentul de circulație-marioneta.
Dar agentul de circulație va merge și la alte grupe și apoi se va întoarce la activitatea noastră. Vom trece astfel la activitățile pe arii de stimulare, motivându-i pe copii ”să se antreneze” înainte de concurs.
Jocuri și activități alese
Tipuri de activitate: consolidare de priceperi și deprinderi
Zona: Artă: – confecționarea de indicatoare din jetoane cartonate (jetoane pentru piramidă);
– Colorarea (după model) a indicatoarelor și a câte unei uniforme de polițist.
Bibliotecă: citim imagini rutiere
Știință: selectăm imaginile ilustrând componente pozitve și negative ale copiilor pe stradă, prin jocul ”Așa da, așa nu!”
Scopul activității:
Consolidarea unor cunoștințe despre activitatea și rolul agenului de circulație;
Îmbogățirea vocabularului activ cu cuvinte și termeni specifici educației rutiere, formarea de propoziții cu aceste cuvinte;
Evaluarea unor deprinderi de traversare corectă a străzii (prin locuri permise și cu asigurare mai întâi în stânga, apoi în dreapta, fără alergare, fără opriri);
Realizarea unor indicatoare;
Consolidarea unor deprinderi plastice;
Obiective operaționale:
Bibliotecă:
să citească imaginile și să le comenteze;
să alcătuească propoziții simple și dezvoltate despre aspectele prezentate;
să recunoască semnele de circulație prezentate și semnificația acestora;
să descrie verbal ce reprezintă acel indicator;
să enumere îndatoririle ce le revin când circulă pietonal;
Artă:
să coloreze fiecare spațiu cu culoarea indicată de educatoare sau după model;
Știință:
să selecteze imaginile ilustrând componente pozitive și negative ale copiilor pe stradă și să le așeze în tablou, motivând alegerea;
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația și expunerea.
Mijloace didactice: – imagini cu aspecte rutiere
tablou ”așa da, așa nu”, jetoane cu imagini
Durata: 30-40 minute.
Tranziție: ”Semaforul”
Rutina: mersul la toaletă, spălatul mâinilor, servirea mesei
Material bibliografic:
Curriculum pentru învățământ preșcolar (3 – 6/7 ani), M.E.C.I., București, 2008;
Buruian, L., – Educația fizică în grădiniță – Îndrumar metodic – aplicativ, Casa de Editură Mureș, 2004
Internet
Scenarii
Lectură după imagini: „Căprioara” de Emil Gârleanu
Tema de studiu: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Scopul activității:
Dobândirea unor cunoștințe despre căprioară și mediul său de viață
Dezvoltarea emoțională prin intermediul analizei experiențelor prin care trec puiul și mama sa, căprioara.
Obiective operaționale
să observe din ce este alcătuit corpul căprioarei, pe baza mulajului prezentat;
să răspundă la întrebări legate de mediul de viață al acesteia;
să decupeze și să lipească puiul și căprioara;
să picteze puiul și mama sa;
să realizeze adăposturi pentru animale folosind materiale din natură;
să prepare hrană pentru căprioare;
să execute corect săritura în lungime.
Strategii didactice:
Metode și procedee: povestirea, explicația, exercițiul, conversația, observația, demonstrația
Materiale didactice: planșe ilustrative, mulaj, materiale din natură, lipici, creioane colorate, acuarele, pensule, flipchart, carioci, imagini cu scene din poveste
Forme și tehnici de evaluare: evaluare formativă, observare curentă, aprecieri verbale.
Domeniile experiențiale integrate:
Domeniul om și societate : “Căprioara” de Emil Gârleanu– lectură după imagini
Domeniul estetic și creativ: “Căprioara și puiul ei”-pictură
Domeniul om și Societate: “Căprioara”-decupare și lipire, “Hrană pentru căprioare”-activitate gospodărească, “Adăposturi pentru animale”
Domeniul psiho-motric: “Căprioară, fugi de lup!”-joc-exercițiu
Modelul de integrare abordat: modelul ramificat. Această activitate a fost concepută pe asimilare de noi informații de către preșcolari, pornind de la observarea unui mulaj al căprioarei. După însușirea noilor cunoștințe despre caracteristicile căprioarei, pe baza lecturării imaginilor din povestea Căprioara s-au fixat noile informații dobândite în această secvență din activitate. Domeniul Științe a avut o mare pondere în conceperea acestei activități, urmărindu-se pe tot parcursul acesteia modul în care preșcolarii își asimilează noile informații transmise. Prin integrarea acestui domeniu cu celelalte domenii amintite am încercat să urmăresc cum au reușit copiii să transfere informațiile dobândite la Domeniul Științe la alte domenii D.E.C., D.O.S., D.P.M. De asemenea, în această activitate am încercat să pun accent și pe dezvoltarea emoțională a copiilor.
Scenariul didactic
Activitatea a debutat printr-o secvență de observare a unui mulaj care a reprezentat o căprioară cu puiul ei. Acesta a fost așezat frontal, iar în spatele său a fost amenajat un decor care a redat elemente din mediul de viață al acestora: crengi, frunze, mușchi, materiale din natură.
În această secvență accentul a fost pus pe observarea căprioarei. Educatoarea a solicitat copiilor să observe căprioara și puiul ei, după care s-a trecut la evidențierea principalelor caracteristici ale căprioarei: alcătuirea corpului, hrană, mediu de viață, înmulțire. Pornind de aici, s-au purtat discuții asupra caracteristicilor animalului, după care, educatoarea a solicitat copiilor să dea exemple de texte literare în care întîlnim acest personaj. Drept răspuns copiii au oferit titluri precum: ”Bambi”, ”Căprioara”, ”Albă ca zăpada”etc.
În acest moment am prezentat evenimentele acțiunii folosindu-mă de imaginile din povestea ”Căprioara” de Emil Gârleanu. După această secvență, am adresat întrebări legate de text: ”Ce ați simțit în momentul în care ați văzut imaginile?”, ”Ce v-a plăcut? ”, ”Care sunt aspectele care v-au întristat și de ce?”, după care am realizat înțelgerea intuitivă a evenimentelor după principiul ”La început, mai apoi, în cele din urmă”. Copiii au prezentat evenimentele din text și personajele acestuia.
Am solicitat copiii să completeze pe flipchart ”locurile” prin care trece căprioara, refăcând, în acest sens, traseul acesteia. (pe flipchart vor fi desenate inițial, în partea dreaptă căprioara cu puiul ei, așezați pe mușchiul copacului, iar în partea stângă, sus, scena morții căprioarei –poiana în care ajunge aceasta cu puiul ei). Copiii au avut la dispoziție imagini magnetice cu diferitele locuri prin care au trecut căprioara și puiul. Am pus accent mai ales pe sentimentele, stările emoționale ale căprioarei.
Copiii au fost împărțiți pe 3 echipe. Fiecare echipă a primit imagini cu secvențe din povestirea prezentată. Cu ajutorul culorilor verde, galben roșu și negru ei au trebuit să coloreze aceste imagini în funcție de ceea ce au simțit personajele și în funcție de stările emoționale care i le-au transmis secvențele din textul literar. Astfel, culoarea verde va simboliza liniștea, galben-neliniștea/îngrijorarea, roșu-frica, negru-înfricoșare/spaimă.
Copiii au oferit interpretări legate de scena finală a povestirii, respectiv semnificația gestului căprioarei de a se jertfi pentru puiul ei.
Am format, mai apoi, patru echipe.
Prima echipă a realizat o lucrare de decupare și lipire a căprioarei.
A doua echipă a pictat căprioara și puiul.
A treia echipă a realizat adăposturi pentru căprioare- confecționare cu materiale din natură.
A patra echipă a pregătit salată pentru căprioară.
În finalul activității ne-am jucat jocul ”Căprioară, fugi de lup!” și am exersat saltul căprioarei.
Lectura educatoarei „Ziua în care a fugit somnul” de Victoria Pătrașcu
Tema de studiu: Cine sunt/suntem?
Tema activității: Prietenul meu, Somnul
Scopul Activității:
Formarea unui stil de viață sănătos al copiilor
Consolidarea unor cunoștințe despre importanța somnului și efectele negative ale oboselii
Înțelegerea necesității planificării echilibrate a unui stil de viață sănătos
Obiective operaționale
să răspundă la întrebări legate de conținutul științific al textului;
să deseneze imagini despre cum ar arăta lumea în lipsa somnului;
să elaboreze un program al zilei echilibrat;
să ordoneze imagini în funcție de ora potrivită derulării activității;
Strategii didactice:
Metode și procedee: povestirea, explicația, exercițiul, conversația
Materiale didactice: planșe ilustrative, imagini cu activități din timpul zilei, coli A4, lipici, creioane colorate, acuarele, pensule,
Forme și tehnici de evaluare: evaluare formativă, observare curentă, aprecieri verbale.
Domeniile experiențiale integrate:
Domeniul Științe: “Ziua în care a fugit somnul” – povestire
Om și societate: “O zi din viața mea – Învăț să-mi organizez timpul”
Domeniul estetic și creativ: “Desenăm imagini cu lumea în lipsa somnului”
Modelul de integrare abordat: modelul integrării lineare (hibridării). Integrarea conținuturilor s-a realizat în jurul unor abilități cognitive, a unei teme cuprinzătoare, cu caracter interdisciplinar: stilul de viață (cum să trăim sănătos?). Finalitățile urmărite pentru această temă au fost atinse în urma parcurgerii mai multor secvențe educaționale din cadrul opționalului. Aidoma celorlalte secvențe educaționale parcurse (”Ce ne povestește o gâză mică?”, ”Norii ne vorbesc?”, ”Ce ne spune firul ierbii?”, această activitate s-a constituit ca factor de intervenție educațională, diferențiată și individualizată, cu scop de dezvoltare și formare a stilului de viață sănătos al preșcolarului.
Domeniile integrate în această activitate au fost Domeniul Științe, Domeniul Estetic și creativ și Domeniul om și societate. Prin integrarea acestor domenii s-a urmărit modul în care copiii sunt capabili să își planifice programul zilnic pentru a avea un stil de viață sănătos. S-a insistat pe mesajul transmis de textul literar și anume pe importanța somnului și a odihnei. Totodată copiii au avut posibilitatea de a face un portet al somnului și de a-și închipui cum ar arăta lumea în lipsa somnului. Informațiile transmise de la Domeniul Științe au fost corelate cu altele pe care copiii prin intermediul desenului sau prin planificarea unei zile l-au descoperit.
Scenariul didactic
În începutul activității educatoarea expune povestea ”Ziua în care a fugit somnul”. În acest scop, în timpul expunerii, educatoarea a prezentat copiilor imagini cu scenele cheie din poveste. Copiii urmăresc cu interes atât povestea cât și imaginile prezentate. Activitatea a fost concepută după modelul D. Ogle. În cele ce urmează vom reproduce secvențele acestui model, pe care le-am parcurs împreună cu copiii în prima parte a activității:
După această secvență, copiii au fost împărțiți în trei grupe.
Grupa I. : au avut ca sarcină să ordoneze imagini cu diferite activități în funcție de momentul zilei (dimineața, la amiaz, seara)
Grupa II.: au avut ca sarcină să realizeze un desen în care să-și închipuie cum ar arăta lumea în lipsa Somnului sau să realizeze portretul Somnului, pornind de la indicațiile din poveste.
Grupa III.: copiii au confecționat din paie și hârtie creponată bagheta magică a somnului.
În finalul activității s-au expus lucrările copiilor și s-au făcut aprecieri verbale asupra desfășurării activității. Au servit cu toții ceaiul de tei trimis de Somn.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
GRUPA: mare
TEMA: Ce și cum vreau să fiu?
SUBTEMA SĂPTĂMÂNII: „Un izvor de sănătate ne dă toamna din bucate !”
SCOP:
● înțelegerea mesajului povestirii- importanța alimentației sănătoase în viața omului și mai ales în perioada de creștere;
● dobândirea unor informații despre două fructe, pe baza procesului de investigare sistematică a realității de către copii;
● precizarea însușirilor semnificative, a structurii și foloaselor, utilizând comparația;
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE; Activitate integrată- „ Sfaturi pentru sănătatea tuturor „ ( ADP, ALA, DOS- educație pentru societate, DS- cunoașterea mediului)
ADP
Obiective:
să se exprime în propoziții simple și dezvoltate;
să participe la activitatea de grup atât în calitate de vorbitor, cât și de auditor;
ALA:
ȘTIINȚĂ : sortează jetoane , realizând „ afișe pentru meniul împăratului”
Obiective:
să sorteze jetoane respectând cerința educatoarei;
ARTĂ: realizează ( desenează) etichete pentru borcanele cu gemuri și compoturi; realizează de asemenea coșuri cu fructe și legume ce se pot păstra crude mai mult timp;
Obiective:
– să utilizeze corect instrumentele de lucru;
– să obțină lucrări sugestive;
– să îmbine mai multe tehnici și materiale;
CONSTRUCȚII: construiesc cămara pentru borcane și alte bunătăți pregătite de copii pentru împărat;
Obiective:
să colaboreze în cadrul grupului pentru obținerea temei propuse;
să construiască ,, Grădina cu bogății a Toamnei˝;
să utilizeze materiale din natură;
ADE- obiective operaționale:
Obiective DȘ
să recunoască/ denumească fructele de toamnă ( para și pruna);
să enumere caracteristicile fructelor de toamnă;
să exerseze posibilitățile sale de cunoaștere prin: văz, pipăit, miros, gust;
să enumere câteva reguli de igienă legate de utilizarea în alimentație a celor două fructe;
să-și îmbogățească vocabularul cu cuvintele: semințe, cotor, neted, lucios, zemos,
Obiective DOS – educație pentru societate ( educație pentru sănătate);
să manifeste interes în relatarea povestirii;
să înțeleagă mesajul povestirii;
să conștientizeze care este rolul alimentației pentru sănătatea oamenilor;
– să înțeleagă importanța alimentației sănătoase în viața omului și mai ales în perioada de creștere;
– să cunoască cele mai importante vitamine necesare organismului și care sunt alimentele care le conțin;
STRATEGII DIDACTICE
METODE ȘI PROCEDEE:
conversația, explicația demonstrația,exercițiul, problematizarea, munca în grupuri mici, metoda „ schimbă perechea”,
MIJLOACE DIDACTICE
păpușa prinț, frunze naturale, planșe reprezentând scene din poveste, jetoane cu legume/ fructe, alte alimente, polistiren, carton, legume/ fructe naturale, copăcei ; borcane ,cutite ( plastic), servețele, clopoțel, cartea cu povești, jetoane, scăunele, tăvi, coș, lipici, pomi- prini și peri, fructe și legume naturale;
BIBLIOGRAFIE
Educația timpurie-ghid metodic pentru aplicarea curriculum-ului preșcolar
Activitățile integrate, întrebări și răspunsuri- Editura Casei Corpului Didactic Cluj, 2009
Curriculum pentru învățământul preșcolar- prezentare și explicații- București 2009
Educația pentru sănătate în învățământul preșcolar, ghid metodic, 2002
SCNARIUL ZILEI
Tema activității: “ Sfaturi pentru sănătatea tuturor !”
Intrarea copiilor în grupă se face pe un fond muzical adecvat anotimpului toamna. Ei găsesc în mijlocul grupei o grădină cu bogății de toamnă în miniatură: pomi fructiferi, iar pe jos legume și fructe.
Aceștia sunt invitați să- și aleagă o legumă sau un fruct, apoi educatoarea îi salută folosind formula: “ Bună dimineața fructe rumene, zemoase…, iar copiii îi răspund : “ Bună dimineața Karina. ( “ Bună dimineața legume mari și frumoase! După ce s- au salutat, copiii așează întru- un coș fructele și legumele, iar educatoarea le numără, stabilind astfel numărul de copii prezenți.
Deoarece ei au cules din minigrădina din sala de grupă legume și fructe de toamnă, se specifică faptul că sunt în anotimpul toamna, în luna…, ;este o zi de ….; o zi frumoasă , cu soare etc ( calendarul naturii)
Educatoarea îi întreabă pe copii dacă consumă des aceste fructe și legume pe care le-au cules. De ce este bine să le consumăm zilnic ? ( împărtășirea cu ceilalți)
Discuția este întreruptă de un oaspete care își face apariția în grupă- prințul Voinicel , puțin tris, pus pe gânduri. (noutatea zilei)
Copiii îl primesc în grupă și doresc să- i afle “ oful “.
Acesta dorește să le spună copiilor o poveste , puțin tristă, a unui împărat și a familiei acestuia, pe care tocmai a vizitat- o.
TRANZIȚIE: Trecerea la următoarea etapă, cea a activităților pe domenii experiențiale se realizează cu ajutorul cântecului A,a ,a acum e toamnă….
Copiii se așează pe covor , în semicerc și ascultă relatarea povestirii prințului. Aceasta se face de către educatoare, clar , pe un ton adecvat , captând atenția copiilor….”Prințul merge în vizită la împăratul vecin. Îl găsește pe acesta și familia lui ca fiind niște oameni foarte grași, cu danturile cariate, cu oase slabe, cu probleme de vedere ( fiul împăratului avea o mână ruptă, iar fiica acestuia purta ochelari când citea). Și toate acestea datorită faptului că de la mesele lor nu lipseau: carnea, dulciurile, multă pâine… ( mâncăruri mai puțin sănătoase). Însă nu aveau niciodată fructe pe masă, o salată de legume gustoasă, o cirbă de legume ci numai cu carne. Prințul era un băiat frumos, corp atletic, dar împărăteasa îl considera slab și amărât. Dorind să-l aibă de ginere , a pus să se pregătească în cinstea lui mese foarte bogate, cu fel și fel de mâncăruri; așa cum mâncau ei .
Insă prințul, văzând ce primește zi de zi , mânca cumpătat, iar într-o seară o întreabă pe fiica împăratului ( care avea dantura cariată și purta ochelari la citit), de ce nu mănâncă și fructe și legume. Acestea sunt foarte sănătoase, nu ne îngrașă,, ne întăresc organismul, pentru că au vitamine, dantura nu s- ar caria etc.
Fiica împăratului auzind aceste cuvinte , s- a supărat și a mers la împărătesă să- i povestească cele spuse de prințul Voinicel. Auzind acestea, împărăteasa s- a dus și ea la împărat. Acesta nu se simțea prea bine, deoarece la masa de seară mâncase „fără măsură”. Nu prea avea dispoziția necesară de a discuta , spunându-i împărătesei că vor vorbi mai multe dimineață; doar că și lui i- a atras atenția vraciul împărăției asupra felului în care se hrănea. Au hotărât să reia discuția dimineața, deoarece era târziu, toată împărăția dormea.
Dimineața împăratul nu s-a putut ridica din pat; acuza dureri de stomac. Au chemat doctorul care , după ce l- a consultat , i- a prescris un regim alimentar sănătos, fără prea multă carne și dulciuri, în schimb cu multe fructe și legume, că tot e toamnă și câte bogății aduce ea.
Împăratul promite că va urma cu strictețe regimul, chiar și restul membrilor familiei îl vor respecta, iar cămările împărăției lui se vor umple și cu fructe și legume.Însă după plecarea doctorului, tristețea îl cuprinse pe împărat, deoarece auzise despre fructe și legume, dar nu prea le cunoștea și nici nu știa multe despre ele, mai ales despre fructele pe care i le- a recomandat medicul.
Educatoarea propune copiilor să meargă în livada imaginară a palatului, să descopere ce fructe se găsesc acolo. La semnalul unui clopoțel copiii se îndreapta spre livada palatului unde descoperă niște pruni, peri și două coșuri: unul cu prune, iar altul cu pere.
Educatoare prezintă copiilor bogățiile din cele două coșuri, apoi propune copiilor să afle cât mai multe despre acele fructe.Astfel, se prezintă însușirile fructelor: forma, culoarea, cu ce seamănă fiecare, para este tare, pruna este moale la pipăit, au un miros plăcut, iar gustul este dulce.( fiecare copil gustă din fiecare fruct). După prezentarea acestor caracteristici, se realizează sinteza parțială de către un copil ajutat de educatoare.
Urmează apoi prezentarea părților componente: para este acoperită cu o coajă subțire. Sub coajă se află miezul alb, iar în mijloc are sâmburi mici și tari. Pruna este acoperită cu o pieliță subțire; sub pieliță se află un miez moale, zemos, dulce , de culoare gălbuie, iar în mijloc un sâmbure mare și tare. Se realizează a doua sinteză parțială.
Se prezintă apoi copiilor modul de utilizare, de consum. Perele și prunele se pot consuma crude, în salate de fructe sau se folosesc în compot, gemuri, prăjituri, plăcinte, se pot face sucuri prin stoarcerea lor. Fructele se spală înainte de a fi consumate.
După prezentarea tuturor caracteristicilor celor două fructe se realizează sinteza finală de către copii cu ajutor din partea educatoarei. De asemenea ,sinteza finală este făcută comparând cele două fructe – asemănări și deosebiri. Apoi se prezintă copiilor și alte fructe pe care le- ar putea consuma împăratul.
Mulțumiți de cele învățate despre fructe și auzind sunetul clopoțelului , copiii se întorc la locurile lor pentru a afla finalul poveștii și pentru a-l ajuta pe împărat.
O problemă mai avea împăratul. Câte fructe și legume să mănânce pe zi, și câtă carne și câte dulciuri?
Astfel copiii hotărăsc să –i vina în ajutor.
Prin metoda „ schimbă perechea” , copiii îi stabilesc câte un meniu în fiecare zi.
Scaunelele sunt așezate cu spatele la cerc;
Pe fiecare scăunel stă un copil;
În fața fiecărui scăunel stă câte un copil care îi dă celui așezat un jeton cu imaginea unui : fruct, legumă, pui, prăjitură etc; apoi trece la următorul;
Se rotește în jurul cercului până trece pe la fiecare copil, apoi ajunge la perechea inițială;
La final cei așezați vor avea câte 8- 10 jetoane; dacă numărul jetoanelor ( la un copil) ce reprezintă hrana sănătoasă predomină- are un meniu sănătos pentru împărat;
Dacă predomină jetoanele cu hrană mai puțin sănătoasă , acest meniu nu este trimis împăratului;
Din greșeală, prințul Voinicel le pune pe toate într- o cutie și le amestecă. Își dă seama că greșise și copiii îl salvează.
TRANZIȚIE:Pe versurile cântecului A, a, a acum….. se indreapta spre atelierul secret unde la :
STIINȚĂ : sortează jetoane , realizând „ afișe pentru meniul împăratului”
ARTĂ: realizează ( desenează) etichete pentru borcanele cu compoturi și gemuri; realizează de asemenea coșuri cu fructe și legume ce se pot păstra crude mai mult timp;
CONSTRUCȚII: construiesc cămara pentru borcane și alte bunătăți pregătite de copii pentru împărat;
La final etichetele sunt lipite pe borcane, acestea sunt așezate în cămara construită de copii ( macheta); afișele meniu sunt puse pe pereții cămării, apoi sunt puse coșurile. Toată macheta este dăruită lui Voinicel să i-o ducă împăratului , să știe ce trebuie să aibă în cămara împărăției.
BIBLIOGRAFIE
1. Ambrus, Z. (2004). Programe educaționale: Activități și metode de grup pentru formarea moralității și civismului elevilor. Presa Universitară Clujeană.
2. Buneseu, Vasile. (1994). Ghid practic pentru aplicarea programei de educație moral civică în învățământul primar.București: Editura Coresi.
3. Cristea, S. (1996). Pedagogie generală. Managementul educației. București:
Editura Didactică și Pedagogică.
4. Nicola, I. (2000). Tratat de pedagogie școlară. Ediția a doua, revizuită. București: Editura Aramis.
5. Nicola, I., Farcaș, D. (1990). Pedagogie generală. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Melania Ciubotaru, Educația ecologică în grădiniță, Editura: CD Press 2005
Mazilu M., Ecologie și protecția mediului înconjurător, Timișoara, Editura Mirton, 2004
Drucker P.F., 1999, Realitățile lumii de mâine, București, Editura Teora, 1999
Revista învățământului preșcolar, nr.4-2007; nr. 3-4,2008
http://gradinitanr1valcea.blogspot.ro
,,Îndrumator pentru elemente de educație religioasă în învățământul preșcolar”București ,1999,Ed.,,Grafika Print,,
Revista Învățământului Preșcolar , nr. , București , Ed. ,,Coresi ” , 2005 , pag. 152-157 ;
P.S. Irineu – Episcop de Ecaterinburg și Irbitk – „ Călăuziri pentru creșterea și educarea ortodoxă a copiilor ” , București , Biblioteca Teologică Digitală , 2005
BIBLIOGRAFIE
1. Ambrus, Z. (2004). Programe educaționale: Activități și metode de grup pentru formarea moralității și civismului elevilor. Presa Universitară Clujeană.
2. Buneseu, Vasile. (1994). Ghid practic pentru aplicarea programei de educație moral civică în învățământul primar.București: Editura Coresi.
3. Cristea, S. (1996). Pedagogie generală. Managementul educației. București:
Editura Didactică și Pedagogică.
4. Nicola, I. (2000). Tratat de pedagogie școlară. Ediția a doua, revizuită. București: Editura Aramis.
5. Nicola, I., Farcaș, D. (1990). Pedagogie generală. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Melania Ciubotaru, Educația ecologică în grădiniță, Editura: CD Press 2005
Mazilu M., Ecologie și protecția mediului înconjurător, Timișoara, Editura Mirton, 2004
Drucker P.F., 1999, Realitățile lumii de mâine, București, Editura Teora, 1999
Revista învățământului preșcolar, nr.4-2007; nr. 3-4,2008
http://gradinitanr1valcea.blogspot.ro
,,Îndrumator pentru elemente de educație religioasă în învățământul preșcolar”București ,1999,Ed.,,Grafika Print,,
Revista Învățământului Preșcolar , nr. , București , Ed. ,,Coresi ” , 2005 , pag. 152-157 ;
P.S. Irineu – Episcop de Ecaterinburg și Irbitk – „ Călăuziri pentru creșterea și educarea ortodoxă a copiilor ” , București , Biblioteca Teologică Digitală , 2005
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Educatia Pentru Societate (ID: 159255)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.