Educatia Pentru Sanatate In Institutiile Prescolare

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ÎN INSTITUȚIILE PREȘCOLARE: MODALITĂȚI DE REALIZARE

(Teză de licență înȘtiințe ale educației)

C U P R I N S

INTRODUCERE

CAPITOLUL I.BAZELE CONCEPTUAL-TEORETICE ALE EDUCAȚIEI

PENTRU SĂNĂTATE

Abordări conceptuale în studiul educației pentru sănătate

Educația pentru sănătate – o necesitate a învățămîntului preșcolar

CAPITOLUL II. Studiul experimental vizînd MODALITĂȚI DE

formarea modului de viață sănătos la preșcolarii

superiori

Experimentul de constatare

Modalități de formare a stilului de viață sănătos la preșcolarii superiori

Experimentul de control

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Introducere

Sănătatea este un fenomen specific în determinarea societății spre progres. Problema sănătății nu este numai problemă personală, dar și socială. De sănătatea indivizilor dintr-o societate depinde viitorul ei. Sănătatea este necesară nu numai pentru reproducere, dar și pentru desăvîrșirea omului și prin urmare a societății.

Pentru copii este important să înțeleagă încă de mici că sănătatea înseamnă un mod de viață echilibrat, o respectare strictă a normelor de igienă.

Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Din perspectivă publică, sănătatea constituie, datorită imenselor sale implicații individuale, dar și sociale și demografice, unul dintre elementele cele mai vizate de politicile și strategiile guvernamentale din lumea întreagă. În 1997 statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății au decis în mod unanim că “scopul social principal al guvernelor și OMS în decadele viitoare să fie realizarea unei stări de sănătate întregii populații a Globului, care ar permite tuturor oamenilor să ducă o viață productivă din punct de vedere economic și social” [75].

Instituțiile de nvățămînt de rînd cu familia trebuie să contribuie la educarea unui copil sănătos, apt de învățare și de muncă pentru binele societății. Educația pentru sănătate la nivelul unităților de învățămînt reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos. În multe țări educația pentru sănătate este obligatorie începînd cu instituțiile preșcolare și pînă la finisarea școlii, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale adecvate vîrstei [3,7,48,68].

Parcurgerea în grădiniță a unui program de educație pentru sănătate este calea cea mai simplă prin care noțiunile ajung la copil ca reguli sau norme și astfel este mai ușor să prevenim relele deprinderi decât să le corectăm, sau să acționăm profilactic în loc să vindecăm.

În lucrarea dată vor fi relevate aspecte ale educației pentru sănătate în cadrul instituțiilor preșcolare.

Scopul: elaborarea și implementarea în procesul educațional a unor conținuturi ale educației pentru sănătate adecvate preșcolarilor superiori

Obiectul de cercetare îl constituie procesul de formare a comportamentelor modului sănătos de viață

Ipoteza:Aplicarea programelor de educație pentru sănătate, prin transmiterea sistematică de cunoștințe, însoțită de acțiuni destinate formării de deprinderi de viață sănătoasă contribuie la formarea unei atitudini responsabile față de propria persoană și față de mediu și duce la formarea de comportamente ale modului sănătos de viață.

Obiectivele:

studierea și analiza literaturii în vederea abordării problemei de educație pentru sănătate;

determinarea nivelului cunoștințelor copiilor grupei pregătitoare despre alimentație corectă, bucate, produse alimentare;

elaborarea și implementarea conținuturilor educației pentru sănătate în procesul educațional;

determinarea eficacității lucrului experimental organizat .

Metode și procedee:

observarea,

chestionarea,

experimentul.

Importanța teoretică: lucrarea determină locul și menirea educației pentru sănătate adecvate vîrstei preșcolare în contextul teoriei educației .

Importanța practică: materialele utilizate în lucrare pot fi propuse spre implementare în înstituțiile preșcolare.

Locul realizării: instituția preșcolară Nr. 19 din municipiul Bălți.

Aprobarea lucrării rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul conferinței științifice, care s-a desfășurat la 14 aprilie 2014 la Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Arte a Universității de Stat „A.Russo” din Bălți.

CAPITOLUL I. “BAZELE CONCEPTUAL-TEORETICE ALE EDUCAȚIEI PENTRU SĂNĂTATE”

ABORDĂRICONCEPTUALE ÎN STUDIUL EDUCAȚIEI PENTRU SĂNĂTATE

Scopul educației pentru sănătate este de a preveni comportamentul de sănătate negativ și de a promova comportamentul de sănătate pozitiv. În acest sens, copiii vor fi încurajați să practice comportamente pozitive, iar numărul oamenilor care vor muri prematur va fi mai mic [2].

Conceptul de viață sănătoasă are la rândul lui o accepțiune foarte largă.Tocmai din acest motiv, copiii și tinerii (elevii) trebuie să ajungă singuri să distingă între sănătate și boală prin raportare la valorile personale. La fel ca și conceptul de sănătate, cel de boală este analizat tot holistic, omul fiind analizat ca subiect bio-psiho-socio-cultural [5].

Educația pentru sănătate la nivelul instituției preșcolare reprezintă una din principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos.

Există o serie de argumente în favoarea realizării educației pentru sănătate în cadrul instituțiilor de învățământ:

-în primul rând, unul din scopurile în sine ale activității în învățământ este informarea autorizată a copiilor și tinerilor privind educația pentru sănătate ca parte a științelor medicale ce vizează nu numai transmiterea unui bagaj informativ corect din punct de vedere științific, cât mai ales, crearea unor comportamente individuale sănătoase și a unor atitudini ce corespund idealului educațional.

– în al doilea rând, instituția de învățământ este un loc perfect pentru transmiterea cunoștințelor de educație pentru sănătate și are abilitatea dar și capacitatea de a se adresa unui procent reprezentativ din populație.

-în al treilea rând, introducerea disciplinei de educație pentru sănătate în reprezintă implicit recunoașterea importanței acesteia pentru viața individului.

-nu în ultimul rând, impactul semnificativ al acestor activități a fost deja demonstrat în alte state, prin studii și cercetări competente, autorizate [2].

Componentele educației pentru sănătate sunt reprezentate de: cunoștințele, concepțiile, opiniile, atitudinile și practicile populației școlare în domeniul sănătății.

Cunoștințele constituie de fapt baza educației pentru sănătate, ceea ce explică atenția deosebită care se acordă pe planul cercetărilor, depistării de finețe a nivelului de cunoștințe.

Aceasta cu atât mai mult cu cât între cunoștințe și obișnuințe este o relație directă, în sensul că cei mai bine informați sunt înclinați mult mai frecvent decât cei neinformați să adopte un comportament sănătos.

Cunoștințele nu constituie o motivație suficientă pentru a produce modificări comportamentale decât atunci când sunt conforme cu nevoile și interesele grupului.

Opinia este ceea ce se consideră sau se crede adevărat, aprecierea comună , generalizată de către oameni a diferitelor probleme concrete de viață: politice, economice, sociale, sanitare, care exercită o puternică influență asupra conduitelor individuale sau de grup [Tabachiu, A., 57].

Atitudinea este după Linton [1954, 39] strâns legată de termenul de valoare, autorul înțelegând prin valoare un element comun unor situații care provoacă răspunsuri ale individului,iar prin atitudine răspunsul determinat de un asemenea element. Horakova [1987, 34] arată că atitudinile iau naștere din experiențe și influențează comportamentul sub forma unei activizări și selectări a acțiunilor , producând influențe pozitive, negative sau indiferente.

La baza obișnuințelor, mai ales a celor igienice stau deprinderile. Pentru ca spălatul dinților să devină obișnuință se impune în prealabil elaborarea unor deprinderi corecte privind tehnica periajului dinților, ceea ce nu este întotdeauna ușor la vârsta adultă. De aceea formarea comportamentului, a obișnuințelor igienice și precedarea acestei acțiuni de cultivare a unor deprinderi corespunzătoare trebuie începută de la vârsta cea mai fragedă. Stramkova (1968) susține că informarea nu are efect în combaterea unor obiceiuri de viață neigienice, ca de pildă fumatul, ci mai curând motivările bazate pe concepția curentă a persoanelor din mediul înconjurător care să influențeze nu atât sfera rațională, cât, îndeosebi sfera emoțional-afectivă.

A educa, în înțelesul lui Dottrens – aplicabil și educației pentru sănătate presupune a forma obișnuințe, a respecta consemne, a intensifica dorința de a se comporta și de a acționa corect, pentru ca individul educat să se integreze normal în comunitate, să respecte pe alții și să-și subordoneze interesele personale interesului general [Dottrens, R. și colab.,1966, 21].

Ca o componentă a educației generale, educația pentru sănătate este un sistem de măsuri și influențe pentru formarea comportamentului igienic, este activitatea de conducere a copilului și tânărului de la condiția sa de ființă naturală la aceea de ființă social-culturală în probleme de sănătate.[5]

Educația pentru sănătate trebuie să înceapă la vârste mici, pentru că în această etapă se dobândesc obiceiuri care sunt relevante pentru activitățile ulterioare.

Este important să se conștientizeze la toate nivelurile și să se recunoască, că sănătatea reprezintă nu numai unul din drepturile de bază ale omului ci și o resursă a statului. Ea este o condiție necesară pentru progresul societății, care urmează să fie realizată prin ameliorarea standardelor de trai ale oamenilor, promovarea unui stil de viață sănătos, protecția mediului ambiant și întărirea eficienței serviciilor curative și de prevenire a maladiilor etc.

În procesul de învățământ în general și cu atât mai mult în cel educativ-sanitar se pune astăzi din ce în ce mai mult accentul pe o activitate menită să-l stimuleze pe elev pentru activitate, să fie dinamic, flexibil, adaptabil noilor condiții de viață.

Sănătatea se constituie din trei mari dimensiuni: biologică/fizică, psihologică și socială.

Din punct de vedere biologicsănătatea poate fi definită ca acea stare a organismului neatins de boală, în care toate organele și sistemele funcționează normal. Această dimensiune presupune axarea individului pe o activitate fizica regulată, alimentație sănătoasă, respectarea igienei personale, evitarea unor factori de risc ca: fumatul, consumul de alcool și droguri, neadresarea la timp la medic, excesul de alimentație, utilizarea medicamentelor, practicarea neadecvată a variatelor diete etc.

Din punct de vedere psihologicsănătatea poate fi înțeleasă ca o armonie dintre comportamentul cotidian și valorile fundamentale ale vieții, asimilate și valorificate de individ, care au devenit prioritățile acestuia. Sănătatea psihologică reprezintă acea stare a persoanei în care capacitatea ei de a munci, de a cunoaște sau de a desfășura activități preferate în mod creativ, cu plăcere și succes este optimă. Aspectul dat presupune capacitatea persoanei de a-și înțelege și dirija emoțiile, de a ști cum să facă față problemelor și dificultăților sociale, profesionale și cotidiene. Individul sănătos din punct de vedere psihologic posedă și o sănătate fizică bună, capacitate de a se stăpâni, autocontrola și de a rezolva cu succes problemele apărute, neutralizând situațiile stresante, fără a ajunge la dependența de alcool și/sau droguri, pentru a face față acestora; precum și capacitatea de a munci productiv, de a iubi, de preocupare față de soarta celorlalți, fiind în stare să conducă într-un mod rezonabil autonomia personală. Prin urmare, sănătatea psihol, profesionale și cotidiene. Individul sănătos din punct de vedere psihologic posedă și o sănătate fizică bună, capacitate de a se stăpâni, autocontrola și de a rezolva cu succes problemele apărute, neutralizând situațiile stresante, fără a ajunge la dependența de alcool și/sau droguri, pentru a face față acestora; precum și capacitatea de a munci productiv, de a iubi, de preocupare față de soarta celorlalți, fiind în stare să conducă într-un mod rezonabil autonomia personală. Prin urmare, sănătatea psihologică presupune o viață cu sens, trăită activ, creativ, interesant sau, conform teoriei lui Maslow A., o viață realizată prin intermediul autoactualizării continue [40].

Definiția esențială cu privire la sănătate, care este vehiculată frecvent în literatura de specialitate astăzi, este formulată în felul următor: sănătatea reprezintă o stare de bunăstare generală a individului, care include mai multe dimensiuni – emoțională, intelectuală, fizică, socială și spirituală, fiecare dintre acestea completându-se și interrelaționând pe parcursul vieții.

Pentru menținerea unei sănătăți bune, o persoană trebuie să-și examineze și să-și consolideze sistematic competențele și deprinderile sănătoase pentru a se orienta în practicile vizate, în sensul în care i se va asigura nu doar supraviețuirea, adică să trăiască o perioadă lungă de timp, ci și calitatea acesteia, pentru a se bucura de o viață împlinită, armonioasă [9, 24, 65].

În 1967 OMS a constatat că sănătatea este o stare totală de bunăstare fizică, mentală și socială[75]. Această constatare rămâne actuală până în prezent. Este evident că sănătatea reprezintă procesul în care toate aspectele nominalizate din viața unei personae interacționează eficient într-un mod integrat. Nici un aspect al sănătății omului și vieții acestuia nu funcționează independent sau în mod izolat. Organismul uman, mintea, spiritul, mediul vital: familia, comunitatea, țara, locul de muncă, educația și convingerile sunt toate interrelaționate.

Modul prin care aceste aspecte interacționează conduc la îmbogățirea vieții unei persoane, fapt care contribuie la determinarea caracterului individual, de nerepetat al persoanei, asigurând starea sănătății acesteia.

După cum am mai menționat, sănătatea, ca fenomen uman, include mai mult decâtfuncționarea fără dificultăți a organismului. Ea implică relațiile mental- emoționale, morale, intelectuale și sociale, depinzând într-o mare măsură de valorile spirituale ale individului. Astfel, pentru a clarifica esența sănătății este necesar să examinăm în profunzime fiecare dintre aceste dimensiuni, care doar împreună constituie acest fenomen uman complex și valoros, care reprezintă și el o valoare.

Sănătatea emoțională.Analizată în ansamblul ei, calitatea emoțională a sănătății unei persoane reflectă emoțiile, sentimentele acesteia față de sine, față de alte persoane, față de mediul social și lume; față de univers, valori și credință etc. Sănătatea emoțională include înțelegerea, manifestarea și dirijarea emoțiilor, perceperea modului de interrelaționare eficientă cu alte persoane; capacitatea de a privi și aborda optimist dificultățile vieții; de a depăși stresul, de realizare eficientă a variatelor activități cu dispoziție bună. În timp ce emoțiile și sentimentele sunt importante pentru sănătatea psihică a individului, ele influențează puternic sănătatea fizică, cea intelectuală, socială și, în general, mențin sau diminuează tonusul vital al omului. Medicii, în activitatea lor profesională, observă și se străduie să valorifice rezultatele conexiunilor socium–emoție–organism–mental.

Sănătatea intelectuală.Intelectul, aspect important al planului mintal, care contribuie la organizarea rațională a vieții, la luarea deciziilor importante, joacă un rol mare în starea de sănătate și bunăstare a individului. Chiar dacă capacitatea intelectuală variază de la individ la individ, omul este capabil să învețe cum să dobândească, evalueze și să aplice informațiile, cum să aleagă între alternative și cum să ia decizii adecvate cu privire la variate tipuri de probleme și dificultăți care apar pe parcursul vieții, inclusiv privind conduita ce ar ameliora sănătatea.

Sănătatea intelectuală este uneori analizată în cadrul sănătății emoționale sau ca o parte componentă a sănătății mentale. Deși strâns întrepătrunsă de starea emoțională a individului, gândirea intelectuală se deosebește de aceasta. Emoțiile și sentimentele negative pot altera capacitatea de a gândi a unei persoane, iar gândirea confuză poate accentua și mai mult problemele emoționale ale individului. Relația dintre emoțional și intelect există și nu poate fi substituită, eapoate fi controlată și optimizată [28, 33, 44, 46, 50].

Sănătatea fizică. Sănătatea fizică se referă la starea biologică a organismului și la reacțiile de răspuns ale acestuia în caz de boală sau traumă. Pentru menținerea unei condiții fizice optime, a unei sănătăți fizice de calitate, este important să acceptăm și să realizăm conduitele ce ne conferă rezistență și bunăstare psihofizică. De exemplu, evitarea fumatului, a consumului de alcool, alimentația moderată, reprezintă doar câteva comportamente ce asigură o bună sănătatefizică. Exercițiile fizice adecvate, efortul fizic dozat, respectarea normelor igienice, recreația și odihnă echilibrată, menținerea unei greutăți normale a corpului și alegerea inteligentă a activităților, evitarea abuzurilor alimentare, gândirea de tip pozitiv – ne ajută să menținem sau să îmbunătățim mult starea de sănătate a organismului [10, 22, 23, 37, 40 etc.].

Sănătatea socială se referă la capacitatea omului de realizare a rolurilor sociale, cum ar fi rolul de fiu/fiică, părinte, soț, bunic prieten apropiat sau cetățean, într-un mod eficient și confortabil, cu plăcere, fără a tulbura climatul ecologiei sociale, starea altor persoane.Fiecare dintre aceste roluri presupune cunoașterea și reactualizarea variatelor obligațiuni și responsabilități. Toate necesită o comunicare eficientă de genul oferă și ia, căci relaționările sănătoase niciodatănu derulează într-o singură direcție. Realizarea trebuințelor și aspirațiilor umane de dragoste, intimitate, acceptare, apartenență, stimulare – constituie un factor important în obținerea și dirijarea sănătății personale și sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuințe sunt expuse la comportamente ce amenință starea lor și a altor persoane de bună dispoziție, intrând astfel în sfera anomiei, deviantei sau a patologiei sociale.

Sănătatea spirituală.O altă dimensiune a sănătății este sănătatea spirituală, acel amalgam de reprezentări, sentimente, trăiri, aspirații conform căruia comportamentul și valorile fundamentale ale unei persoane, se află în armonie cu conștiința, credința și conduita omului. Unii specialiști în domeniul sănătății susțin că forțele spirituale afectează și sunt afectate de sănătatea de ansamblu a omului. Sănătatea spirituală poate include sentimentul de venerație, armonie profunda, credință religioasă sau sentimentul de liniște și pace lăuntrică cu privire la propria viață și viața altei persoane. Sentimentele și forța spirituală se dezvoltă prin efortul de înțelegere a semnificației relației cu divinitatea, universul, lumea și cu sine [14, 15, 19, 32,33, 38, 42 etc.].

Numeroase studii reflectă un fenomen interesant: afiliația religioasă este în strânsă legătură cu rata scăzută de boli cronice și conduite deviante. Unii cercetători atribuie aceste efecte influenței preceptelor religioase, afirmând că religia descurajează comportamentele amorale ce pot conduce la probleme severe de sănătate. Alții, invers, declară că afilierea religioasă poate contribui în mod direct asupra înrăutățirii stării de sănătate și a bunei dispoziții în general, deoarece sănătatea spirituală e strâns legată de sănătatea mentală [46, 49 etc.].

În unele studii teoretice se abordează problema sănătății mentale, pe care o putem analiza în corelație cu sănătatea intelectuală. Unii cercetători privesc sănătatea mentală ca o component superioară a acesteia. Sintetizând datele obținute de unii cercetători, Lagache D. descrie următoarele caracteristici principale ale sănătății mentale:

• capacitatea de a crea și produce valori, bunuri materiale și bunuri spirituale;

• capacitatea de a tolera, depăși tensiuni suficient de mari și de a le transforma într-o formă agreabilă pentru individ;

• capacitatea de adaptare a propriilor aspirații la cele ale grupului;

• capacitatea de adaptare a conduitei proprii la diferite tipuri de relații cu ceilalți indivizi;

• capacitatea de identificare atât cu forțele conservatoare, cât și cu cele inovatoare ale societății.

Sănătatea mentală, menționează Gorgos C., apare drept o vastă sinteză, rezultantă

complexă a unei mulțimi de parametri ai vieții organice și sociale, aflate în echilibru dinamic, ce se proiectează pe modelul funcțional sau morfologic în istoria vitală a individului. Manifestarea sănătății mentale ar fi existența unei judecăți și a unei viziuni realist-logice asupra lumii, dublate de existența unei discipline psihologice interioare și sociale a muncii, bazate pe autocontrolulvolitiv, realizat în conformitate cu normele etice primite în societate, pe fundalul bucuriei de a trăi și al echilibrului introversie-extroversie [30].

Fiecare persoană conferă o anumită importanță celor cinci dimensiuni ale sănătății.Unii indivizi sunt mult mai interesați de sănătatea emoțională sau intelectuală decât de sănătatea fizică.Alții își pot extrage o mare satisfacție din relațiile lor cu alte persoane sau din implicarea lor în munca pentru idealurile religioase. În această ordine de idei, cercetările în domeniul vizat demonstrează că dimensiunile sănătății formează un tot întreg: fiecare are un efect asupra celorlalte. Munca omului se desfășoară numai în armonie cu sănătatea și cu celelalte valori vitale.Această armonie între corp, minte și suflet poate contribui la susținerea sănătății noastre.Sănătatea spirituală poate avea efecte profunde asupra sănătății emoționale. Sănătatea emoțională se răsfrânge asupra relațiilorsociale și toate aceste dimensiuni ale sănătății îi vor permite ființei umane să-și mențină la un nivel optim sănătatea fizică [16, 32].

Analiza realizată arată că dimensiunile sănătății acționează împreună pentru a asigura randamentul funcțiilor biologice și sociale, pentru a asigura confortul psihofizic al organismului. Cultivarea unei anumite dimensiuni atrage după sine dezvoltarea celorlalte. În mod similar, neglijarea unei dimensiuni poate induce consecințe severe asupra sănătății de ansamblu, cât și asupra diminuării bunei stări a organismului. Așadar, pentru menținerea sănătății, trebuie să acordăm atenție celor cinci dimensiuni de bază, învățând și consolidând conduitele sănătoase, identificând legăturile dintre ele și încercând să le menținem în echilibru astfel, încât ele să ne asigure o existență fericită și de calitate.

Prin urmare, sănătatea reprezintă un concept și fenomen social complex ce include dimensiunea emoțională, intelectuală, fizică, socială și spirituală. Sănătatea înseamnă mult mai mult decât absența bolii. Ea reprezintă o stare benefică a organismului ce contribuie la asigurarea homeostaziei, bunăstării și echilibrului persoanei, prin armonizarea tuturor dimensiunilor analizate anterior, deci poate fi considerată și abordată ca valoare umană.

Astfel, sănătatea emoțională asigură capacitatea de conștientizare, exprimare, control și de dirijare a emoțiilor unei persoane într-un mod constructiv.

Sănătatea intelectuală asigură capacitatea de cunoaștere, realizare a potențialuluiintelectual, de procesare, utilizare și evaluare a informației, de luare a deciziilor importante. Ea asigură cogniția și metacogniția, logica și adecvanța conduitei omului, integrarea lui în societate.

Sănătatea fizică dirijează condiția fiziologică a organismului și răspunsul adecvat al acestuia la necesitățile de adaptare la mediu sau în cazuri de traume sau boli.

Sănătatea socială reprezintă capacitatea de a realiza cu succes rolurile sociale, asigurând integrarea în socium a persoanei.

Sănătatea spirituală oferă omului posibilitatea să conștientizeze sensul vieții, spiritualizarea existenței umane, obținerea unui echilibru comportamental în promovarea valorilor.

Dimensiunile sănătății pot fi influențate de mai mulți factori, pe care îi putem clasifica înfactori ai sistemului de ocrotire a sănătății, factori de mediu, factori genetici și factori ce țin de modul/stilul vieții omului.

Factorii modului de viață sunt în multe privințe factorii cei mai influenți, care determină starea sănătății în ansamblu.De asemenea, ei sunt factorii care pot fi cel mai bine controlați de individ. Modul de viață include conduite ce afectează sau invers ameliorează viața unei persoane.

Cercetătorii din domeniul ocrotirii sănătății delimitează mai multe componente ale modului de viață, după cum urmează: stilul de muncă, stilul de odihnă, stilul de distracție, stilul de comunicare, stilul de relaționare, stilul de cunoaștere, stilul de consum, stilul de alimentație și stilul de interrelație cu mediul natural [19, 23, 29, 40, 45, 50, 58, 73 etc.].

Concluzii:

Sănătatea reprezintă o valoare socioumană, moral-etică și psihofizică importantă. Din perspectivă socială sănătatea constituie una dintre cele mai abordate valori umane de către politicele și strategiile guvernelor majorității statelor din lume. Datorită imenselor sale implicații individuale, sociale și demografice, statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății au decis să orienteze guvernele și instituțiile executive spre promovarea și realizarea activităților axate pe ameliorarea sănătății întregii populații a Globului, care ar permite tuturor oamenilor să ducă o viață productivă din punct de vedere economic și social.

Ideea data a fost precizată și completată: ameliorarea sănătății și cultivarea unui mod sănătos de viață care ar asigura realizarea eficientă a potențialului creativ, intelectual, moral al omului și realizarea sa în calitate de familist, cetățean și profesionist.

În procesul cercetării am stabilit că în 1946 OMS a publicat una dintre primele definiții date sănătății, care de curând a devenit cunoscută și acceptată de comunitatea mondială. Conform acesteia, sănătatea reprezintă o stare completă integrală de bine din punct de vedere fizic, social și spiritual, și nu doar pur și simplu absența bolii.

În 1986 OMS definește încă un concept important, cel de promovare a sănătății, pe care îl explică ca pe un proces complex în cadrul căruia individul are posibilitatea să se dezvolte, să-și controleze și să-și perfecționeze propria sănătate.

După 1992 OMS, specialiștii din domeniul ocrotirii sănătății menționează faptul că sănătatea publică necesită o abordare multidisciplinară, scopurile ei fiind orientate spre promovarea sănătății și prelungirea vieții de bună calitate, iar educația pentru sănătate o consideră ca cea mai eficientă modalitate pentru a forma responsabilitatea personală și colectivă a membrilor societății privind ocrotirea și consolidarea propriei sănătăți.

Sănătatea ca fenomen uman se caracterizează prin trei dimensiuni: sănătate biologcă/fizică, psihologică și socială.

Dimensiunile sănătății interacționează și se completează reciproc, reprezintă un tot întreg, care îi asigură omului adaptarea și supraviețuirea în condițiile ecologice și sociale schimbătoare de astăzi.

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE – O NECESITATE A ÎNVĂȚĂMÎNTULUI PREȘCOLAR

Creșterea, educarea și dezvoltarea copiilor constituie expresia fundamentală a preocupării omului pentru om.

Integrarea în sistemul educațional a noțiunilor de igienă și sanogeneză corespunzătoare vârstei implică o metodologie unitară, obiective, conținut,cadru, mijloace și măsuri pentru formarea unei concepții științifice despre sănătate și boală, a unui stil de viață favorabil apărării și promovării sănătății, prin formarea deprinderilor și obișnuințelor de igienă individuală și colectivă [1].

Referindu-ne la educația pentru sănătate ca aspect al demersului educative, necesar să reamintim că formarea deprinderilor igienice începe în familie și este completată în grădiniță și, mai târziu, în școală.

Pentru această latură a educației sunt la fel de importante atât formarea unor moduri de execuție corectă a deprinderilor, cât și formarea motivației necesare pentru efectuarea lor, prin înțelegerea necesității executării anumitor activități igienice.

Deprinderile igienice ale copiilor mici poartă amprenta tipului de educație primit în familie și, de aceea, se prezintă sub aspecte diferite. In așa fel, educatoarea trebuie să acționeze diferențiat.

Consecvența și concordanța dintre cerințele adresate copilului acasă, respectiv la grădiniță, asigură reușita în formarea deprinderilor igienice. In același sens vine și stimularea copilului, demers menit să-i formeze motivația interioară. Exemplul personal – oferit de către membrii familiei și de către educator este un alt factor care contribuie la această reușită [2].

Consolidarea deprinderilor igienice achiziționate și dezvoltarea altor obișnuințe pentru a crește sănătoși, a se simți bine și a fi agrabil în colectivitate se realizează prin cultivarea unui compartiment igienic sanogen : copilul să fie îngrijit; să respecte regulile de igienă personală; un regim de alimentație și de muncă adecvate; să aplice sistematic măsuri de călire a organismului și de mărire a rezistenței, de dezvoltare armonioasă; de menținere și promovare a sănătății fizice și psihice individuale și colective; componente ale unor comportări civilizate: să manifeste deprinderi de autoservire în familie, în sala de grupă, la vestiar, la toaletă; să acorde un prim și elementar ajutor în caz de accidentare; să prevină accidentările proprii; să contribuie activ la îmbunătățirea indicatorilor de sănătate prin aplicarea consecventă a normelor igienice [27].

Cercetările mai multor savanți demonstrează faptul, că copilul care este sănătos poate fi educat mai lesne, mai eficient. El se supune formării mai rapid. Se adaptează condițiilor noi, ce i se pun în față, își formează priceperi și deprinderi dificultăți. Sănătatea este o premisă importantă și la formarea corectă a caracterului, voinței, temperamentului, capacităților, aptitudinilor [3,5,11].

Teoria modernă a educației se concentrează în ultimul timp asupra îmbogățirii conținuturilor, perfecționării tehnologiilor și creșterii calității evaluărilor. Preșcolarul are posibilități mai mari în domeniul intelectual. E necesar ca aceste posibilități să fie descoperite și folosite în mod rațional, intru adoptarea unor măsuri eficiente de evitare mai apoi a eșecului școlar, combaterea abandonului școlar și a repetenției.Este alarmantă situația de înrăutățire a sănătății copiilor și, ce este foarte trist, de ea nu se prea ține seama.

Instituția preșcolară este obligată de rînd cu familia să contribuie la educarea unui copil sănătos, apt de învățare și ce este foarte important să creacă sănătos, apt de muncă pentru binele societății. Este cunoscut faptul că o bună parte din bolile adulților își iau începutul din copilărie.

Educația pentru sănătate la nivelul instituției preșcolare reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos. În multe țări educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând de la vârsta de 5-7 ani pînă într-a douăsprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale adecvate vîrstei.Există mai multe argumente ce pot fi aduse în favoarea realizării educației pentru sănătate în cadrul unităților de învățămînt:

în primul rînd, unul dintre scopurile în sine ale activității din învățămînt este informarea autorizată a copiilor și adolescenților privind diferite domenii ale culturii și științei, în paralel cu dezvoltarea de abilități practice. În acest sens, educația pentru sănătate, ca parte a științelor medicale, vizează nu numai transmiterea către elevi a unui bagaj informativ corect din punct de vedere științific, cît mai ales crearea unor comportamente individuale sănătoase, a unor atitudini ce corespund idealului educațional;

școala este un loc ideal pentru difizarea acestor cunoștințe în rîndul maselor de tineri; nici o altă instituție nu are abilitatea și capacitatea de a cuprinde și de a se adresa, în timp, unui procent atît de ridicat din populație;

unul din elementele esențiale pentru dezvoltarea impactului dorit este inițierea și realizarea programelor de educație pentru sănătate la vîrste cît mai mici. Conduita preventivă devine astfel un comportament care se edifică în timp, în paralel cu dezvoltarea educativă asupra unei persoane deja formate, adulte, are totdeauna un impact mai redus decît acțiunile similare, realizate la vîrste mai timpurii;

instituția preșcolară, școala reprezintă, totodată, o instituție cu mare autoritate morală oferind cadrul educației formale, nonformale și informale materiile de studiu oficiale din școli dobîndesc implicit, la nivelul psihologic individual, o importanță mai mare decît subiectele nesusținute de acest for competent. Introducerea “Educației pentru sănătate” ca materiale de studiu în instituții preșcolare și școli reprezintă implicit recunoașterea oficială a importanței acestei discipline pentru viața individului [2].

Educația pentru sănătate a copiilor mici trebuie să fie ținută sub control și la promovarea măsurilor școlare și extrașcolare.

Sarcinile unităților de învățământ constau în crearea sistemelor de muncă educativă cu clasa care ar include:

activități sportive cu scopul de întremare a sănătății (competiții, sărbători de tipul “Zilele sănătății”;

activități turistice: exursii de scurtă durată în pădure în zile obișnuite, exursii de durată mai lungă în zilele de odihnă;

activitțăi de asistență sanitară: ore speciale cu discuții la temă, elaborarea buletinelor sanitare;

activități profilactice: convorbiri cu medicii, alegerea unui consiliu special de profilactică;

activitțăi psihologo-sociale: convorbiri individuale cu copiii, întîlniri cu părinții.

În ultimii 10 ani nivelul sănătății copiilor a scăzut considerabil. Pe primul plan sînt bolile organelor de respirație, apoi disfuncțiile neuropsihice, ținuta incorectă, miopia, unele patologii ce-și fac apariția fiind influențați de factorii mediului școlar, sporirea cazurilor fatale legate de nerespectarea sau de neglijarea regulilor de protecție individuală a vieții și sănătății.

Oamenii de știință afirmă că primul salt în creșterea cazurilor fatale se observă la vîrsta de 6,7-10 ani, vîrsta școlară mică [27].

Fiecare din noi cunoaște cuvintele “periculos”, “pericol”. Elevii mici nu pot interpreta întotdeauna corect sensul acestor cuvinte. Învățătorii de rînd cu părinții sînt chemați să explice elevilor, că aceste noțiuni sînt legate de evenimente fenomene care pot cauza traume fizice, psihice, diferite boli și nu de puține ori chiar moartea.

Începînd cu clasele primare copilul poate fi familiarizat cu noțiunile de situații periculoase care se împart în pericole naturale, tehnogene, sociale. Savanții consideră și viața adeverește că oriunde nu ne-am afla, indiferent de genul de activitate, în jurul nostru se află forțe ascunse, ce pot cauza un pericol.

Pentru păstrarea sănătății este necesar să cunoști pericolele și cauzele care le provoacă. Alteori omul ignorează și nu acordă o atenție suficientă pericolelor. Acestea pot fi traversarea străzilor, încălcînd regulile de circulație, ce se termină cu traume serioase. Pare că elevii cunosc regulile de circulație cultivate încă la grădinițe și sînt conștienți de pericol. Apare întrebarea : “de ce se comportă atît de neresponsabil”? Învățătorii trebuie să intervină cu discuții, în care elevii și-ar exprima punctele lor de vedere [11].

E cunoscut faptul că atît maturii cît și copiii petrec o bună parte din timp în condițiile de casă. Habitatul unfluențează asupra perfecționării omului, nivelului său de cultură, asupra sănătății. Complexul de aparate electrice, mobilă ușor inflamabilă constituie un izvor de apariție a diferitelor pericole. Este însoțit de anumite reguli utilizarea curentului electric. Elevii trebuie să știe a le comenta și a crea situați de caz [52].

O atenție specială trebuie acordată televizorului, în fața căruia copiii își petrec o bună parte din timp. De sigur că televizorul e de mare folos, aduce clipe plăcute, lărgește orizontul de cunoaștere, dar el trebuie utilizat cu mare prudență. Elevii trebuie să cunoască că televizorul emană particule radioactive care daună sănătății copiilor și pentru a evita factorul neplăcut ne vin în ajutor diferite reguli de utilizare [55].

În condițiile de casă nu mai puțin frecvente sînt și arsurile. Profesorii atenționează elevii să fie prudenți la încălzirea hranei în lipsa celor maturi, aducînd la cunoștință principalele reguli de securitate personală, cum se procedează cînd totuși am fost afectați de arsuri.

Pericolele în condițiile casnice nu se limitează doar la cele menționate mai sus. Există o mulțime de factori, care direct sau indirect, pot genera diferite situații periculoase despre care elevii vor vorbi cu învățătorii lor în diferite situații și cazuri [6].

Important este ca discuțiile, recomandările profesorilor să fie urmate de acțiunile concrete ale copiilor, ei trebuie să fie conștienți de practicarea unui mod de viață sănătos. Conștientizarea trebuie materializată prin acțiuni reale.

La noi în Moldova, ținînd cont de publicațiile din presă, nu se acordă atenția cuvenită educației pentru sănătate. Dacă situația nu va fi luată sub control de către organele de stat, școli, familie, riscăm că începînd cu 2005 nu mai mult de 5% din absolvenții școlilor de cultură generală ar putea fi sănătoși.

Grave și inadmisibile sînt condițiile materiale din școlile din Moldova: încălzire și iluminare insuficientă, lipsă de mobilă standartizată, alimentare irațională sau chiar redusă la minim în multe școli, condițiile mizere din multe familii, lipsa de îmbrăcăminte și încălțăminte nesatisfăcătoare din punct de vedere igienic [7].

Sînt de vină și suprasolicitarea, numărul mare de elevi din clase, lipsa regimului de muncă, lipsa supravegherii condițiilor de muncă și odihnă. În condițiile existente foarte puțin se ține cont de particularitățile individuale ale fiecărui copil, de sănătatea copilului.

De rînd cu protecția și fortificarea sănătății copiilor este necesară educarea necesității de sănătate ca valoare vitală, a responsabilității pentru sănătatea proprie. Educația pentru sănătate devine un deziderat al timpului nostru, avînd un caracter complex și continuu, îndemnînd copiii la acțiuni active și conștiente pentru:

ameliorarea stării fizice și psihice individuale;

renunțarea la un comportament nesatisfăcător care influențează nefavorabil asupra sănătății elevului cît și a părinților care suferă și ei din cauza aceasta;

încadrarea în luptă cu persoanele care aduc pagubă mediului ce ne înconjoară, contribuind în felul acesta la degradarea sănătății;

participare conștientă la ocrotirea sănătății și formarea unui mediu sănătos de viață, de învățare;

demonstrarea unui comportament adecvat în caz de îmbolnăvire [1].

Necesitatea unui demers nou apare din circumstanțele desfășurării procesului educațional. În corespundere cu legislația în vigoare, programele, instrucțiunile metodice și regimul de instruire și educație trebuie în mod obligatoriu să se asigure protecția sănătății elevilor.

Specialiștii în domeniu (psihologi, medici, cercetători științifici) [3,8,11,20,25,29 etc.] au inițiat o mișcare de funcționare a sănătății elevilor prin:

elaborarea unor mijloace ce ar propaga cerințele psihofiziologice și igienice, coordonate cu organele de conducere a învățămîntului;

adaptarea programelor curriculare și a tehnologiilor educaționale în corespundere cu particularitățile de vîrstă și cele funcționale ale personalității copilului;

direcționarea dezvoltării copiilor în baza cercetărilor științifice în domeniu, în raport cu psihologia vîrstelor, psihologia, medicina;

realizarea unui regim de instruire și educație care ar înlătura problema suprasolicitării intelectuale și fiziologice a elevilor, în corespundere cu paradigmele formativ-dezvoltative;

redimensionarea calitativă a conținuturilor educaționale, tehnologiilor și metodicilor particulare de predare-învățare.

Așadar, problema constă în organizarea activității de învățare în așa mod în care nu s-ar releva problema supraîncărcării elevilor. Esta necesar, de asemenea, un complex de măsuri care ar fi orientate spre crearea condițiilor benefice unei creșteri normale și dezvoltării, protecției și fortificării sănătății elevilor. Pe lîngă acțiunile care urmează a fi întreprinse de organizații împuternicite cu asemenea obligațiuni (îmbunătățirea bucatelor preparate la cantinele școlilor, optimizarea orarului lecțiilor, desfășurarea exercițiilor fizice în cadrul activității de învățare, dotarea corespunzătoare pentru întremare sănătății elevilor, organizarea consultingului individual și colectiv al părinților și profesorilor în scopul profilaxiei îmbolnăvirii copiilor), se resimte o nevoie acută de instrumente noi, mai eficiente și mai radicale.

Încă în 1997 Ministerul Sănătății și cel al Educației din Moldova acceptă propunerea de participare la realizarea proiectului “Rețeaua Europeană de școli care promovează sănătatea”. Proiectul și-a pus drept scop să contribuie la menținerea echilibrului biologic, fizic, social, cultural și spiritual al omului contemporan și ca consecință menținerea sănătății satisfăcătoare. Un rol deosebit revine școlii, fiindcă în pereții ei se poate promova o educație pentru sănătate ideală. Ca un fir roșu străbate proiectul ideea de cultivare a deprinderilor sănătoase de viață, începînd cu școala primară. În cadrul educației pentru sănătate trebuie să participe învățători, membrii familiei, autorități publice, medici [7].

Starea de sănătate a elevilor, părinților și învățătorilor, comportamentele igienico-sanitare, după cum am remarcat mai sus, sînt premise ale creșterii eficienței învățămîntului.

Demersul în seviciul educației pentru sănătate ar putea avea următoarele etape:

întocmirea documentelor privind starea de sănătate a părinților, elevilor și învățătorilor;

elaborarea programelor educative școlare și extrașcolare pentru învățători și părinți în raport de necesități;

includerea în programele educative școlare și extrașcolare a tematicii de educație pentru sănătate.

În curricula educației preșcolare a fost inclus compartimentul “Educație pentru sănătate” [27]. Ne vom opri mai detaliat la unele aspecte specifice anului șapte de viață:

Obiective generale:

Dezvoltarea capacității de utilizare a normelor igienico-sanitare .

Dobândirea autonomiei privind igiena individuală.

Formarea și dezvoltarea atitudinilor positive față de aplicarea normelor igienico-sanitare

Formarea și dezvoltarea capacității de acordare a primului ajutor.

Cunoașterea și respecatrea normelor de protecție a vieții proprii și a altora.

Anul șapte de viață

Obiective de referință

1 .Să cunoască normele de igienă personală.

2.Să identifice conexiunea factorilor naturali și ambienți asupra sănătății

3.Să aplice corect normele igienico-sanitare și de alimentație sănătoasă.

4.Să diferențieze programul de activitate și de odihnă

5.Să manifeste grijă față de propria securitate și față de securitatea altora

6.Să identifice persoanele și sursele care-1 pot ajuta

7.Să înțeleagă necesitatea respectării regulilor stabilite în grup (familie, grădiniță etc)

Conținuturi:

Igiena personală și colectivă

Igiena corporală: piele, mâinilor, părului, buco-dentară, urechilor, nasului, ochilor, Reguli elementare de igienă personală.Respectarea acestora în diferite momente ale zilei. Deprinderi de autoservire.

Igiena vestimentației: îmbrăcăminte, încălțăminte. Deprinderea de a întreține în ordine și curățenie vestimentația. Ținuta vestimentară.

Obiecte de uz personal, diefernțierea obiectelor de toaletă în funcție de modul de utilizare a lor, de necesități.

Igiena locuinței, sălii de grupă mediului, familie. Relații de microgrup, activități social-utile, socio-familiale. Deprinderea de a păstra în ordine și curățenie jucăiile, obiectele și bunurile personale și colective, din familie, stradă. Călirea organismului prin factori naturali de mediu: apă, aer, soare); educație fizică. Plimbări în aer liber, sport.

Igiena alimentației. Hrana. Elemente de bază folosite de om, diferențierea după aspecte caracteristic (gust, miros, culoare, formă) Locul în care se procură , condiții de păstrare. Noțiunea de aliment. Clasificarea alimentației după proveniență.

Reguli de igienă alimentară.Respectarea programului de servire a mesei în diferite momente ale zilei.

Regimul zilei

• Programul de activitate și odihnă centrat pe păstrarea și respectarea unor reguli

Activități de învățare

Discuții despre sănătate, Reprezentarea prin desen a componentelor sănătății; Dezlegarea ghicitorilor, a proverbelor, zicătorilor și redarea lor prin desen; Exerciții de memorare și repetare a normelor igienico-saitare Simulare, Joc de rol;

Exerciții de corelare și completare a informațiilor utilizînd lecturi literare, casete video, audio, ilustrații, imagini,foto; Exerciții-joc de descoperire a părților componente ale corpului uman utilizînd mulaje, planșe, imagini și prin strudiul propriului corp; Studii de caz, Dramatizări;

Exerciții de aplicare a normelor de igienă corporală și a vestimentației; Observarea și descrierea influențelor mediului înconjurător asupra sănătăii; Realizarea unor expoziții; Excursii,

Dezbaterea unor norme de comportare și compararea unor comportamente observate și imaginate;
Studii de caz vizavi de alimentația sănătoasă, igiena personală, protecția organelor de simț;
Exerciții de evidețiere a alimentației sănătoasă și nesănătoasă;MTI; Experimentul simplu

Exerciții de elaborare corectă a programului zilnic; fișe de lucru, realizarea proporții juste între perioadele de activitate și odihnă (igiena somnului, mișcare, joc, ținuta) lucrărilor, desenelor, simulări, joc de rol.

Exerciții de descriere a situațiilor de risc, de elaborare a regulilor de prevenire, comportare în

situații de risc;

Imaginarea unor situații de luare a deciziilor Reprezentarea prin desen a pericolelor, a regulilor de securitate,

Desprinderea unor mesaje din lecturi, proverbe, zicători, filme;

Compuneri pe teme specifice,

Exerciții de analiză a unor situații;Dramatizări, Fișe de lucru , Simulare, Studii de caz;

Jocuride rol, Analiza de lecturi, discuții pe baza unor texte literare cunoscute, imagini, foto, planșe, tablouri; Elaborare de albume; Expoziții; Excursii, Exerciții de simulare a unor norme de comportare civilizată;

Organizare de întâlniri cu persoane din comunitate, Brainstorming; Aplicații practice;

Interpretarea rezolvării testelor de evaluare; Observarea., Experimentul simplu,

Elaborarea schemei, desen a surselor, persoanelor care ajută în diferite situații;

Vizitarea unor muzee, expoziții

IlI.Securitatea vieții

Respectarea regulilor de protecție a vieții și sănătății proprii și a celor din jur.

Cunoștințe despre unele boli ce ar dăuna sănătății.Evitarea contactului cu oamenii bolnavi.
Respectarea măsurilor de profilaxie a bolilor.

Accidente casnice
Preîntîmpinarea și evitarea lor.Respectarea regulilor de protejare proprie și colectivă.

Accidente în afara locuinței, stradă, teren de joc, mediu natural. Eliminarea situațiilor de risc, privind sănătatea proprie și a celor din jur.

Accidente rutiere
Preîntâmpinarea și evitarea lor. Reguli elementare de circulație, respectarea lor.
Cunoașterea consecințelor încălcării acestor regului.
Reguli de comportare civilizată în mijloacele de transport, respectarea normelor igienico-
sanitare în transport.

Relații interpersonale
Descoperirea situațiilor care necesită acordare a primului ajutor.

Identificarea persoanelor care-i pot ajuta. Serviciile:911,903,902

Autoapărare

Identificarea binelui și răului, adevărului, frumosului și transpunere în realțiile cu cei din jur.

Concluzii:

Instituția preșcolară este obligată de rînd cu familia să contribuie la educarea unui copil sănătos, apt de învățare și ce este foarte important să creacă sănătos, apt de muncă pentru binele societății. Este cunoscut faptul că o bună parte din bolile adulților își iau începutul din copilărie.

Educația pentru sănătate la nivelul instituției preșcolare reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos.

Introducerea disciplinei opționale “Educație pentru sănătate” ca material de studiu în instituții preșcolare și școli reprezintă implicit recunoașterea oficială a importanței acestei discipline pentru viața individului.

Capitolul II. Studiul experimental vizînd MODALITĂȚI DE formarea modului de viață sănătos la preșcolarii superiori

1. EXPERIMENTUL DE CONSTATARE

Scopul: determinarea nivelui cunoștințelor elementare despre alimentație, bucate, produse alimentare, respectarea regimului alimentar etc.

Experimentul a fost organizat cu 25 copii din grupa pregătitoare din grădinița Nr. 19 din municipiul Bălți.Prima parte a chestionarului cuprindea 13 întrebări și solicita răspunsuri da sau nu, a doua parte a chestionarului cuprindea 12 întrebări care solicitau răspunsuri mai detaliate despre comportamentul alimentar sănătos.

Chestionar despre alimentație:

Prima parte:

Ai luat micul dejun Da nu

Crezi că micul dejun este important? Da nu

Folosești des zahăr? Da nu

Mănînci legume crude? Da nu

Îți plac fructele? Da nu

Mănînci fructe la micul dejun? Da nu

Beai lapte la micul dejun? Da nu

Îți place sarea în mîncare? Da nu

Crezi că multă sare își face rău? Da nu

Mănînci des pește? Da nu

Mănănci des carne de pui? Da nu

Își place să încerci feluri noi de mîncare? Da nu

Consideri că obiceiurile alimentare bune îți ajută să-ți păstrezi sănătatea? Da nu

II parte

Ce ai mîncat la micul dejun?

Cereale, fructe, clătite, ouă, altceva

Care sunt legumele tale preferate?

Ce legume nu mănînci?

De cîte ori pe zi mănînci legume?

0 1 2 3 4 de mai multe ori

Care sunt fructele tale preferate?

Mere, banana, pere, portocale, altele

De cîte ori mănînci fructe proaspete pe zi?

0 1 2 3 4

Ce sucuri de fructe bei?

Ce fel de pîine mîncați mai des?

Pîine albă , pîine neagră , pîine de secară, altă

De cîte ori pe zi bei lapte?

0 1 2 3 4

Ce beai mai des?

Sifon, suc de fructe, lapte , apă , ceai, cafeea , altele

Ce gustări mănînci mai des?

Brînză, nuci, fructe, produse de pateserie, dulciuri, bomboane, legume

Numește o gustare preferată din cele care le mănînci?

Ce mănînci cel mai des?

Interpretarea rezultatelor:

Analizînd rezultatele obținute la chestionarul de mai sus venim cu unele constatări:

Nu toți copiii servesc micul dejun acasă, majoritatea i-au masa la grădiniță;

Nu folosesc în aimentație fructe și legume îndeajuns;

Folosesc mult zahăr, sare;

Beau lapte în cantități mici;

Mai mult preferă fructele exotice (ce nu cresc la noi);

Nu folosesc în alimentație sucuri;

La prînz folosesc un fel, cel puțin două feluri; consumă mai mult carne de porc și cartofi prăgiți

În baza răspunsurilor date, copii au fost împărțiți convențional în trei niveluri:

nivelul înalt – cei care înțeleg importanța respectării regimului alimentar, cunosc rolul alimentației în asigurarea sănătății, înțeleg consecințele comportamentului alimentar nesănătos;

nivelul mediu – cei care au unele cunoștințe fragmentare, superficiale despre respectărea regimului alimentar, despre alimentele sănătoase;

nivelul inferior – cei care practice nu cunosc rolul alimentației în favoare sănătății, nu înțeleg consecințele comportamentului alimentar nesănătos.

Rezultatele cantitative sunt reflectate în tabelanr. 1

Nivelui cunoștințelor elementare despre alimentație, bucate, produse alimentare, respectarea regimului alimentar la etapa incipientă

Histograma 1.

Astfel, vedem, că numai a treia parte din copii au fost plasați la nivelul superior, cei care înțeleg importanța respectării regimului alimentar, cunosc rolul alimentației în asigurarea sănătății, înțeleg consecințele comportamentului alimentar nesănătos; restul copiilor au fost plasați la nivelul mediu și inferior. Acești copii au unele cunoștințe fragmentare, superficiale despre respectărea regimului alimentar, despre alimentele sănătoase, iar unii care constituie aproximativ a patra parte din copii nu cunosc rolul alimentației în favoare sănătății, nu înțeleg consecințele comportamentului alimentar nesănătos.

Reeșind din aceste rezultate e necesar să formăm la preșcolarii superiori comportamentul sanogen.

2.MODALITĂȚI DE FORMARE A STILULUI DE VIAȚĂ SĂNĂTOS LA PREȘCOLARII SUPERIORI

Experimentul a fost desfățurat în lunile octombrie 2013- mai 2014

Obiective:

Dobândirea comportamentelor și atitudinilor igienice corecte față de propria persoană și față de alte ființe și obiecte.

Educarea în spiritul respectului față de propria sănătate, și cunoașterea factorilor de mediu care pot influența starea de sănătate;

Cunoașterea de către copii a celor mai importante alimente necesare menținerii sănătății, precum și a principalelor reguli de păstrare, preparare și consummare a acestora;

Identificarea obiectelor și activităților care contribuie la păstrarea sănătății;

Stabilirea influenței alimentației asupra stării de sănătate;

Deosebirea alimentelor sănătoase de cele nesănătoase;

Înțelegerealegăturii dintre curățenie și sănătate.

În continuare prezentăm câteva activități care au fost desfășurate cu copii grupei pregătitoare.pentru a realiza obiectivele preconizate.

I etapă a experimentului formativ a cuprins lucrul asupra proiectului „Vreau să știu totul despre mine!”

Tema proiect tematic:„Vreau să știu totul despre mine!"

Subteme proiect:

„Acesta sunt eu!"

„Inimioare, inimioare…"

„Zâna măseluță!"

„Curăței și frumușei!"

Argument

Acest proiect a izvorât din dorința copiilor de a cunoaște o parte din misterele corpului omenesc, a ființei umane în general. În această etapă de dezvoltare psiho-fizică, cei mici devin conștienți de ei înșiși ca ființe umane, își formează involuntar despre sine o imagine pe care o preiau din mediul în care se dezvoltă. Prima impresie este cea pe care le-o induce familia, apoi persoanele apropiate cu care vin în contact. Este vârsta la care apar primele întrebări despre sine, despre corpul omenesc, sentimente, emoții. Este vârsta întrebărilor spre care trebuie să ne aplecăm cu răbdare și să le deslușim, atât cât le permite înțelegerea, o parte din tainele ființei umane.

Scopul proiectului: dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a omului precum și stimularea curiozității pentru investigarea ființei umane.

Obiective de referință ale proiectului tematic: Domeniul Limbă și Comunicare:

să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor;

să înțeleagă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea;

să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora;

să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că 1-a înțeles.

Domeniul Științe:

să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, constituirea de grupuri/mulțimi pe baza unor criterii date;

să numere de la 7 la 10 recunoscând grupele cu 7-10 obiecte și cifrele corespunzătoare;

să cunoască unele componente, caracteristici ale ființei umane, ca parte integrantă a mediului;

să comunice impresii, idei, pe baza observărilor efectuate;

să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătății și protecției omului.

Domeniul Om și Societate:

să cunoască și să respecte normele necesare integrării în viața socială, precum și reguli de securitate personală;

să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului din care fac parte;

să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranță, armonie, concomitent cu învățarea autocontrolului;

să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură și viața cotidiană, valorificând deprinderile de lucru însușite;

să dobândească comportamente și atitudini igienice corecte față de propria persoană și față de alte ființe și obiecte.

Domeniul Estetic și Creativ:

să acompanieze ritmic cântecele;

să asocieze mișcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;

să redea teme plastice specifice desenului, modelajului;

să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.

Domeniul Psihomotric:

să cunoască și să aplice reguli de igienă referitoare la igiena echipamentului;

să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însușite, în diferite contexte.

Resurse materiale: cărți ilustrate, pliante, planșe, jetoane, puzzle, atlase, mulaj corp uman, mulaje dinți, mulaj inima, postere, fișe, CD-educativ, etc.

Resurse procedurale: problematizarea, învățarea prin descoperire, învățarea prin cooperare, cubul, explozia stelară, observarea, povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul.

Resurse de timp: 4 săptămâni

Descrierea proiectului

Proiectul s-a desfășurăt pe o perioada de 4 săptămâni și conținuturile au fost structurate în așa fel încât să cuprindă o arie mai generală (largă) a corpului omenesc: alcătuire externă, noțiuni de igienă corporală, alimentația, sănătatea dinților, noțiuni elementare despre inimă. Partenerii implicați în acest proiect (părinții, medic pediatru, medic stomatolog, asistent medical), au ajutat copiilor să descopere și să asimileze cunoștințe care să răspundă primelor întrebări de genul „ Cine sunt eu? ", „ Cum sunt eu? " sau inevitabilul„De ce? ".

Faza I – preparatorie și de inițiere

Alegerea temei de cercetare este o etapă importantă în elaborarea și desfășurarea unui proiect tematic. Am propus această temă copiilor în urma interesului pe care l-au manifestat atunci când un băiețel a adus o carte (album, mulaje) despre corpul omenesc.

Stabilirea direcțiilor de dezvoltare. În funcție de materialele curriculare pe care am reușit să le procur și respectând nivelul de dezvoltare al copiilor, m-am aplecat cu răbdare asupra conținuturilor care ar avea un impact pozitiv în actul educațional și le-am eșalonat în funcție de subtemele proiectului.

Scrisoarea de intenție. Am conceput o scrisoare către părinți pe care am afișat-o din timp la afișier, în care i-am informat despre activitățile pe care le vom derula și le-am cerut sprijin.

Discuții cu partenerii din cadrul proiectului. Am luat legătura cu medicul stomatolog care are în grupă copil. Acesta a fost de acord să se implice în acest proiect și mi-a pus la dispoziție diferite materiale.

Harta proiectului.Am realizat-o pornind de la tema generală spre direcțiile de dezvoltare și conținuturile abordate.(Anexa 1.)

Inventar de probleme

Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor:

Faza a II-A –

„Inima” proiectului(realizarea în fapt a proiectului)

Centrul tematic

A fost realizat cu materialele propuse pentru prima săptămână a proiectului (referitoare la corpul omenesc) și va fi completat pe parcurs cu alte materiale, harta proiectului și produsele realizate de copii.

Sistemul activităților de învățare

Acesta sunt eu!

Luni

„Ce am visat azi-noapte!"

Bibliotecă: „Când eram mic de tot…"-povestirile copiilor

Știință: „Familia" – componență, roluri

Joc de rol: „De-a reporterul!"

Moment de mișcare: „Brațe scurte, brațe lungi" -exerciții fizice

Activitate integrată:„Învăț despre corpul omenesc!"

(DS, DEC – desen)

Tranziție: „Ce pot face două mâini dibace" -joc muzical

Activitate recreativă: „Telefonul"

Marți

„Rolul mâinilor"

Artă: „Palma mea!" -desen

Construcții: „Patul în care dorm!"

Știință: „La ce mă ajută?" (componentele externe ale corpului)

Moment de mișcare: „Cursa în patru picioare"

Activitate integrată: „Locul potrivit!" (așezare în tablou, numărare; joc muzical „Vocea")

(DS, DEC – Educație muzicală)

Tranziție: „Prinde mingea!"

Activitate recreativă: „Ne jucăm cu degețelele"

Miercuri

„Fotografiile mele!"

Știință: „Copii mici, copii mari!" -creștere și dezvoltare

Joc de rol: „De-a doctorul!"

Bibliotecă: „Pistrui" – elemente de limbaj scris

Moment de mișcare: „Piciorușe năzdrăvane"

Activitate DLC: „Oglinda fermecată"-joc didactic

Tranziție: „Din cerc în cerc, la locul meu!"

Activitate recreativă: „Ce ne spune oglinda?" -joc de atenție

Joi

„Toți oamenii sunt la fel?"

Joc de masă: „Sortăm imagini cu fetițe și băieți"

Artă: „Colorează ce ți se potrivește!" -îmbrăcăminte

Construcții: „Puzzle"

Moment de mișcare: „Sună clopoțelul!" -grupare

Activitate integrată:„Fetițe și băieței"

(DOS, DPM – educație de gen, parcurs aplicativ)

Tranziție: „Numărătoare muzicală" – suport electronic

Activitate recreativă: „Cine te-a strigat?" -joc senzorial

Vineri

„Minte sănătoasă în corp sănătos!"

Bibliotecă: „Copiii în imagini" -citire de imagini

Știință: „Corpul omenesc" – CD educativ

Artă:,Amprente"

Moment de mișcare: „Facem gimnastică!"

Activitate DOS: „Carte despre mine!" -confecționare

Tranziție: „Prietenia" -joc muzical

Activitate recreativă: „Accidentul" – joc educație rutieră cu invitat – asistent medical din unitate

A II-a săptămînă

2. „Inimioare, inimioare…" (focalizare organe interne – inima)

Luni

„Mie-mi place culoarea…"

Bibliotecă: „Răsfoim imagini colorate în roșu"

Artă: „Ne jucăm cu creionul roșu"

Construcții: „Cuburi vesele"

Moment de mișcare: „Cursa mămăruțelor"

Activitate integrată: „Inima – simbolul vieții!" (DS, DEC -observare dirijată, pictură)

Tranziție: „Degețele mititele!"

Activitate recreativă: „Poștașul" (aduce imagini tematice)

Marți

„Suntem persoane diferite?!"

Știință: „Ce rol are inima?"

Joc de rol: „La cabinetul medical"

Artă: „Inima mea" -modelaj

Moment de mișcare: „Facem gimnastică"

Activitate ds: „Grupăm inimioare după mărime!" (3)

Tranziție: „Unu-doi-trei…"cântec – exercițiu ritmic suport electronic

Activitate recreativă: „Ghici, ghicitoarea mea!"

Miercuri

„De ce trebuie să consumăm fructe și legume?"

Joc de rol: „De-a aprozarul!"

Joc de masă: „Puzzle" (fructe-legume)

Nisip și apă: „Ne jucăm cu formele" (inimioare)

Moment de mișcare:,Atinge mărul!"

Activitate integrată: DLC: „Inimă de copil", deL. Olteanu,lectura educatoarei

DPM: „Veniți la stegulețul roșu!", variante de mers combinat cu alergare.

Tranziție: „Ne relaxăm!"

Activitate recreativă: „Unde s-au ascuns?" – joc de mișcare

Joi

„Simboluri ale inimii"

Joc de rol: „De-a prietenii!"

Construcții: „Inimioare" (suport magnetic, material mărunt)

Bibliotecă: „Cum ne exprimăm sentimentele față de cei dragi" („scriere" mesaje)

Tranziție: „Ne pregătim materiale pentru activitate!"

Activitate integrată: „Inimioare pentru cei dragi!" (DOS, DEC –confecționare, felicitare, cântec)

Moment de mișcare: „Prinde balonul în formă de inimă!"

Activitate recreativă:, Audiție muzicală" – cântece pentru copii

Vineri

„Cu cine ai vrea să te asemeni și de ce?"

Bibliotecă: „Alegem imagini potrivite"

Știință: „Gimnastica și sănătatea!"

Joc de rol: „Sanitarii pricepuți"

Tranziție: „Ne pregătim de activitate"

Activitate integrată: „Despre mine!"

(DS, DOS, DLC,evaluare formativă)

Moment de mișcare: „Schimbă direcția!"

Activitate recreativă: „Organizăm o expoziție cu lucrările noastre"

A III-a săptămînă

3. „Zâna măseluță" (focalizare dentiție, igienă și îngrijire)

Luni

„Ce îmi place să mănânc?"

Bibliotecă: „Cartea de bucate" -citire de imagini

Știință: „Gurița ne ajută să ne hrănim!"

Artă: „Desenează ce lipsește!" -completare desen, chip omenesc

Moment de mișcare: „M-a sculat cocoșul" (joc cu text și cânt)

Activitate integrată: „Zâmbiți, vă rog!" (DS, DEC-prezentareimagini, observare dirijată, desen – „Dințișorul vesel")

Tranziție: „Numărăm dințișorii"

Activitate recreativă: „Ne privim în oglindă!"

Marți

„Zâmbet frumos!"

Construcții: „Castelul dințișorilor pierduți"

Artă: „Dințișori" – modelaj

Joc de rol: „De-a medicul stomatolog!"

Tranziție:Pisicel" – poezie pe roluri

Activitate integrată:„Piramida alimentelor" – (DS, DLC -completare/adăugare aunei imagini potrivite pe fiecare nivel, memorizare)

Moment de mișcare: „Lovește ținta!"

Activitate recreativă: „Fotograful"

Miercuri

„Prietenii dinților"

Bibliotecă: „Periuța de dinți" – elemente de limbaj scris

Știință: „Cum trebuie să ne îngrijim dinții?"

Joc de masă: „Completează șirul!"

Moment de mișcare: „Parada dințișorilor sănătoși"

Activitate DOS:„Dinți curați, dinți sănătoși!" (invitatăm medic stomatolog)

Tranziție: „Ne pregătim periuțele!"

Activitate de dezvoltare personală: „Ne spălăm corect pe dințișori!"

Joi

„Nu vrem dinți cariați!"

Construcții: „Scaunul de la stomatologie!"

Artă: „Colorează instrumentele dentistului!"

Joc de rol: „De-a tehnicianul dentar"

Moment de mișcare: „Al treilea n-are loc!"

Activitate DOS: „Suport pentru periuța de dinți" -confecționare

Tranziție: „Numărăm până la doi/ Și mergem în pas vioi!"

Activitate recreativă: „Dințișorii în fotografii" -suport electronic

Vineri

„Cine este Zâna Măseluță?"

Bibliotecă: „Dințișorul cariat!" -memorizare

Artă: „Desenăm dințișori"

Joc de masă: „Potrivește fiecare dinte la locul său"

Moment de mișcare: „Ne înviorăm!"

Activitate integrată:„Dinți sănătoși, zâmbet frumos"

(DLC -joc didactic, metodaCubul; DPM – „Primul la periuță!" – târâre pe palme și genunchi)

Tranziție: „Bombonel" -joc cu text și cânt

Activitate recreativă: „Prietenul periuței de dinți" – acordare de diplome copiilor participanți la activitatea zilei.

A IV-a săptămînă

4. „Curăței și frumușei" (focalizare pe igiena personală)

Luni

„Batista sau șervețele?"

Bibliotecă: „Citim imagini" (aspecte de păstrare a curățeniei corporale)

Artă: „Batista" -decorare

Joc de rol: „De-a coaforul"

Moment de mișcare: „Mi-am pierdut o batistuță!"

Activitate integrată:

„Ale tale, ale mele, frumușel te faci cu ele!" (DS, DEC – obiecte de uz personal -observare, desen)

Tranziție: „Ghici, ghici!"

Activitate recreativă: „Valiza veselă"

Marți

„Cum ești îmbrăcat azi?"

Construcții: „Rafturi ca-n dulăpiorul meu"

Știință: „Ce sunt microbii și cum îi putem distruge"

Joc de masă:,Alege și potrivește"

Moment de mișcare: „Atinge-mă dacă poți!"

Activitate integrată: „Îmbrăcat și încălțat spre grădiniță am plecat!"

(DS, DLC – grupare, ordonare, memorizare „Plecarea la grădiniță", deT. Popovici)

Tranziție: „Unu, doi, unu, doi,/ Facem ordine și noi!"

Activitate de dezvoltare personală: „Cine se îmbracă mai repede?"

Miercuri

„Ce ne spune oglinda?"

Bibliotecă: „Oglinda", de V. Carianopol

Joc de rol: „De-a croitoresele"

Artă: „Colorează hăinuțele care-ți plac!"

Moment de mișcare: „Zborul mămăruțelor"

Activitate DOS:„Maricica" – lectura educatoarei – discutarea comportamentului.

Tranziție: „Hora prietenilor"

Activitate recreativă: „Facem ordine la locul dejoacă"

Joi

„Ce știi despre mine?!" (surprize – obiecte de uz personal)

Joc de masă: „Potrivește ce lipsește"

Știință: „N-am știut dar am aflat!"

Construcții: „Rafturi pentru pahare"

Activitate DOS:„Masa veselă"(ornarea farfuriilor de carton și pregătirea mesei)

Activitate integrată:Moment de mișcare: „Schimbă direcția!"

Educație sanitară: „Igiena jucăriilor"

Vineri

„Sănătate de la toate"

Bibliotecă: „Jurnalul sănătății"

Artă: „Chenare pentru paginile jurnalului"

Joc de rol: „De-a bucătăresele"

Moment de mișcare: „Facem gimnastică să

fim sănătoși!"

„Igiena = sănătate"(DS, DLC) activitate de evaluare a proiectului – metode interactive, „Explozia stelară")

Tranziție: „Mâini dibace" – joc cu text și cânt

Activitate recreativă: completarea expoziției cu produsele realizate de copii „Turul galeriei"

Scrisoare de intenție către părinți

Stimați părinți,

Pentru că suntem la vârsta la care ne interesează cât mai multe aspecte despre corpul nostru și îngrijirea lui, vă rugăm să ne ajutați în derularea proiectului tematic „ Vreau să știu totul despre mine!". Asta înseamnă să ne ajutați cu diferite materiale, să aveți răbdare și să ne răspundeți la întrebări.

Copiii și educatoarea

Faza a III -a

Evaluarea s-a făcut secvențial pe fiecare subtemă a proiectului, prin cărticele, postere, jurnal, fișe interdisciplinare, fotografii.

Diseminarea rezultatelor s-a realizat în cadrul parteneriatului că părinții, în activitatea Comisiei metodice si prin prezentări în cadrul unor ședințe.

Fișa de evaluare

Denumirea proiectului:„Vreau să știu totul despre mine!"

Subteme ale proiectului:

„Acesta sunt eu!" – focalizare: corpul omenesc;

„Zâna Măseluță" – focalizare: dentiție, igienă și îngrijire;

„Inimioare, inimioare…" – focalizare: inima;

„Curăței și frumușei" – focalizare: igiena corporală.

Resurse umane implicate: parinți, medic pediatru, medici stomatologi, asistenta medicală.

Menționați cel puțin patru centre care au stârnit interesul copiilor:

„De-a reporterul" – joc de rol, unde copiii au fost solicitați să se descrie, să vorbească despre preferințe, interese.

Artă – „Mulaj cu dințișori" – activitate în care au realizat un mulaj dentar din plastilină și semințe (de pepene).

Știință – „Cum ne exprimăm sentimentele față de cei dragi?"

Bibliotecă – „Când eram mic de tot…" – povestirea copiilor;

Bibliotecă – „Jurnalul sănătății" – realizarea unui jurnal prin memorarea unei scurte poezii și asocierea versurilor cu imagini așezate în jurnal

Activității integrate desfășurate:

„ Oglinda fermecată " (DS, DLC) – activitate care a pus accent pe însușirile fiecărui copil și în care au descoperit că fiecare este unic. „Piramida alimentelor" (DS, DLC) – activitate cu accent pe o nutriție sănătoasă în îngrijirea dinților.

„Inimioare, inimioare…" (DOS, DEC) – activitate care a atins partea emoțională a dezvoltării copiilor prin identificarea unor modalități de exprimare a sentimentelor cu ajutorul unor simboluri.

„Igienă = sănătate!" -activitatea de evaluare prin metode interactive.

Metode și procedee interactive utilizate: cubul, explozia stelară, piramida.

Impactul proiectului asupra copiilor: a fost un proiect la care copiii au participat cu o deosebită plăcere și implicație datorită faptului că temele abordate au stârnit interesul acestora prin varietatea mijloacelor și metodelor didactice folosite.

Impactul proiectului asupra partenerilor implicați. Părinții sunt, în general, deschiși la propunerile care vin în sprijinul educației „pentru viață" a copiilor lor. Surprinzător a fost pentru mine, implicarea deosebită a celor doi medici stomatologi care au desfășurat o activitate demnă de toată admirația, și alături de care am demarat un proiect de parteneriat.

Modalități de evaluare. Evaluarea s-a desfășurat pe parcurs prin produsele activității copiilor, expoziție cu lucrări, album cu fotografii din timpul activităților, realizarea unui poster, un jurnal al proiectului, cartea, „Despre mine" care cuprinde aspecte personale ale fiecărui copil.

Prezint în cele ce urmează modelul de fișă generală de evaluare a proiectelor tematice:

Fișa de evaluare pentru proiecte tematice(Anexa 2.).

Proiect de activitate integrată „Vreau să fiu sănătos!"(Anexa 3).

(Anexele 4-8 materialele utilizate la cest proiect)

Motto:

„ Cei ce zic că nu au timp să facă exerciții pentru un corp mai sănătos, cu siguranță mai târziu vor avea timp pentru boală. "

(Edward Stanley)

În cadrulproiectului "Alimentele și sănătatea", am desfășurat activitatea integrată„Ce, cât și cum mâncăm pentru a fi sănătoși? ", în care s-au îmbinat mai multe forme de realizare: întâlnire cu un medic nutriționist, convorbire, observare, joc acționai de sortare, clasificare, recitare poezii, interpretare cântece, teatru.

Ca obiective generale am urmărit:

cunoașterea de către copii a celor mai importante alimente necesare menținerii sănătății, precum și a principalelor reguli de păstrare, preparare și consummare a acestora;

dezvoltarea spiritului de observație și a atenției involuntare;

formarea deprinderii de a selecta atent alimentele consumate;

cultivarea interesului pentru respectarea regulilor de igienă.

Activitatea s-a desfășurat inițial sub forma unei convorbiri între medic și copii, cu întrebări adresate de ambele părți. In acest mod s-au clarificat aspecte privindimportanța alimentației pentru om, tipul alimentației la copiii preșcolari, alimentele de bază, derivatele acestora, alimente permise și interzise copiilor, influența alimentelor procesate industrial asupra sănătății, rolul vitaminelor și mineralelor în menținerea vieții, norme de igienă alimentară și necesitatea respectării stricte a acestora.

Se prezintă apoi schema aparatului digestiv, iar copiii observă drumul parcurs de alimente până se transformă în substanțe nutritive pentru organism.

Se desfășoarăactivitate pe grupuri: sortarea jetoanelor cu imagini ale alimentelor de bază și derivatele acestora, clasificarea derivatelor conform materiei prime, numărarea produselor și asocierea cifrelor corespunzătoare.

Sub îndrumarea medicului imaginile selectate sunt ordonate într-o piramidă a alimentelor" și astfel se stabilește locul pe care fiecare aliment îl ocupă într-o alimentație rațională.

Prin propoziții eliptice se face evaluarea normelor de igienă a alimentației: păstrarea, prepararea și consumarea alimentelor.

Copiii recită poezii și cântă despre alimentele preferate și momentele servirii mesei.

Momentul surpriză al activității îl constituie sceneta "Disputa alimentelor'" – creație proprie- prezentată de către educatoare în colaborare cu mame ale copiilor, acesta fiind desfășurată interactiv cu participarea medicului și a copiilor.

In acest mod am constatat că preșcolarii au reținut foarte ușor diverse aspecte privind alimentația rațională. Momentul întâlnirii cu medicul a adus activității mai multă rigoare științifică și de asemenea a stârnit interesul și curiozitatea copiilor. Medicul a fost alături de copii într-o altă ipostază, aceea de sfătuitor, de colaborator, partener de joc, ceea ce în mod cert a dus la o îmbunătățire a relației copil-medic, știut fiind faptul că mulți copii se tem de medic. De asemenea poeziile și cântecele au creat momente artistice care au adus buna dispozițe în rândul copiilor, iar teatrul, prin costumația adecvată și replicile amuzante, a stârnit în egală măsură curiozitatea și hazul copiilor, rămânând pentru ei un moment de neuitat.

Activitățile integrate înlătură rutina și fac posibilă asimilarea rapidă și fără eforturi a noi cunoștințe de către copii, însă este important ca educatoarea să realizeze un bun scenariu al acestora în care își manifestă din plin creativitatea.

Disputa alimentelor

Personaje : – Medicul

Prăjitura

Zâna sucurilor

Mărul

În sala de grupă medicul discută cu copiii despre alimente, rolul lor în menținerea vieții, reguli de igienă a alimentelor, vitamine și minerale conținute de alimente.

Intră„Prăjitura", „Zâna Sucurilor"și „Mărul” – purtând o costumație adecvată – interpretate de către educatoare sau mame ale copiilor.

Prăjitura:

Bună ziua, dragi copii! Am aflat că azi aveți o întâlnire importantă în care discutați despre noi. Iată am venit aici să ne vedeți cât de frumoase suntem și mai ales să vă reamintim cât de gustoase suntem. Ne recunoașteți ? Cine suntem noi ? Eu cine sunt ? (Se așteaptă răspunsul copiilor)

Sucul:

Dar eu, cine sunt ?…eu sunt Zâna Sucurilor.

Mărul:

Și eu ?

(copiii recunosc personajele după costumație și ecusonul de pe piept) Prăjitura:

Văd că ne-ați recunoscut, dar știți voi ce gust avem ?

Copiii:

Dulce, acrișor………………….

Prăjitura:

Dar din ce sunt făcută știți ?

Copiii:

Prăjitura:

Priviți, aicijosamunpandișpanfăcutdinfăină, zahăr șiouă, apoiunrânddecremă deciocolată, vedeținumaibunătăți. Vaicepoftă îmifac! Maisusiarășiampandișpan, cremă șideasuprafrișcă, multă frișcă! Maiam șiunmoț dindulceață șiciocolată. Vedețicefrumoasă sunt! Iar gustoasă… o minune! Dacă mâncați prăjituri multe, veți crește mari, așa ca mine!

Medicul:

Stimată„Prăjitură",noitoți știmcă suntețibune șigustoase, darcopiiinutrebuiesă abuzeze, adică să mănâncepreamulteprăjituri.

Copii, prăjiturileconținzahăr, ouă încantitățimari șidacă mâncațipreamultvă puteți îmbolnăvi. Prea multe prăjituri vă fac să fiți grași și un copil gras nu este totdeauna sănătos! Se spune că un copil grăsuț, va fi un adult obez.

Prăjitura:

Cum, un copil gras nu este frumos ? Ce vrei să spui? Lămurește-mă!

Medicul:

Este frumos, dar nu este sănătos, mai târziu va fi un adult obez măcinat de multe boli!

Prăjitura (mirată):

Euașacredeam, că oameniigrașisuntceimaifrumoși șimaisănătoși! Știți cum se spune „gras și frumos". Acum am, înțeles. Copii, să mâncați și prăjituri, dar nu prea multe și numai după ce-ați mâncat supa și friptura. Prăjiturile sunt pentru desert. Ați înțeles? Așa să faceți!

Copiii:

Zâna Sucurilor:

Dragă Prăjitură, dă-mi șimievoiesă vorbesccucopiii!

Prăjitura:

Bine, te rog, poate ești tu mai convingătoare.

Zâna Sucurilor:

Copii, după ce ați mâncat prăjituri, care oricum sunt cam grețoase, eu, sucul, sunt cel mai bun pentru voi! Sunt rece și acidulat și vă răcoresc imediat. Dacă beți sucuri multe și de toate felurile, veți fi mereu veseli și binedispuși. Ce ziceți, ne împrietenim ?

Copiii:

Zâna Sucurilor:

Voi la grădiniță beți suc?

Copiii:

Bem suc după ce mâneam, uneori nu în fiecare zi, un pahar,

Zâna Sucurilor:

Așa de puțin ? Eu credeam că beți în fiecare zi câte o sticlă ! Vai, ce păcat…

Medicul:

Nu este niciun păcat ! Voi, sucurile sunteți bune răcoritoare, dar copiii nu au voie sa bea prea multe sucuri. Dacă sucul este prea rece, îi doare gâtul, dacă beau înainte de masă nu mai au poftă de mâncare, îi doare stomacul, în plus sucurile conțin multe substanțe chimice, conservanți care nu fac bine organismului. Copii, puteți să beți sucuri, dar mai rar, nu zilnic și nu în cantități mari. Cel mai bine este ca mamele voastre să vă prepare sucuri naturale din fructe, nectar, compoturi, fără conservanți și cu zahăr cât mai puțin.

Zâna Sucurilor:

Mai rar, mai rar … tot mereu aud recomandarea aceasta! Eu aș fi vrut copii, să beți mult suc, în fiecare zi. Dar… ce să fac ? Acum chiar îmi vine, să plâng…

Mărul:

Copii, vreausă vă spun șieuceva!

Zâna Sucurilor:

Pleacă tu, că ești prea acru!

Prăjitura:

Și prea tare! Ii dor dinții pe copii!

Mărul:

Copii, eu sunt cel mai bun fruct. Eu sunt regele fructelor! Stau la masa împăraților, președinților, miniștrilor. Pe mine dacă mă mâncați nu va îmbolnăviți! Creșteți mari, sănătoși și voinici! Eu am multe vitamine!

Prăjitura:

Parcă noi nu avem!

Zâna Sucurilor:

Chiar așa!

Mărul:

Da copii! Vitaminele mele vă fac sănătoși și puternici. Eu pot fi mâncat și crud și suc și compot și plăcintă. Dar cel mai bun sunt crud, cu coajă cu tot!

Medicul:

Da copii, mere și alte fructe este bine să consumați zilnic! Se spune că dacă mănânci un măr pe zi nu te duci la medic, iar dacă mănânci șase mere pe zi nu mai ai nevoie de stomatolog, nu mai faci carii.

Mărul:

Vedeți copii că am dreptate! Eu sunt cel mai bun și cel mai ieftin fruct! La piață sunt mere din belșug, dar înainte de a mânca mere trebuie să le spălați bine. Ce părere aveți? Pot fi prietenul nostru?

Copiii:

Mărul:

Ce bine îmi pare, ce bine îmi pare! Voi fi mereu prietenul copiilor! Am câștigat, am câștigat!

Prăjitura:

Și noi ?

Zâna Sucurilor:

Cu noi cum rămâne?

Medicul:

Șivoisuntețiprietenicucopiii, darestebinesă vă întâlnițimairar.

Unele din fișe utilizate la evaluarea cunoștințelor sunt prezentate în Anexa 9. Spre exemplu:

Decupează șiasamblează băiatul

Decupează șiasamblează fetița

Tu de cîte ori pe zi te speli pe dinți? Încercuiește produsele care îți sunt necesare pentru a re spăla pe dinți. Colorează fișa.

Care sunt alimentele care mențin sănătatea dinților? Trasați linii de la alimentele care mențin sanatatea dinților pînă la copil. Colorați fișa.

Încercuiți băiețelul care credeți că ar putea avea probleme cu greutatea corporală.

Reflecții pe marginea realizării activităților:

În rezultatul organizării și desfășurării acestor activități am obținut următoarele rezultate vizibile (în comportamente ale copiilor):

Copiii au învățat:

Că suntem ființe umane și totuși suntem diferiți;

Fiecare copil este unic;

Să se descrie în termeni potriviți vârstei;

Să gândească despre ei înșiși într-o manieră pozitivă;

Să identifice diferențe/ asemănări între fetițe și băieți;

Fiecare are anumite preferințe care coincid sau nu cu preferințele grupului din care fac parte;

Este important dar și ușor să ne exprimăm emoțiile referitor la persoanele din jurul nostru; (adică să ne iubim, să ne respectăm, să colaborăm – ceea ce ține de relaționare în interiorul grupului din care facem parte);

Ce înseamnă o viață sănătoasă;

Cum ne putem păstra sănătatea, inclusiv sănătatea dinților;

Care este, în mare, rolul inimii în organismul nostru;

Ce modalități de exprimare a sentimentelor folosim în diverse ocazii;

Cum și de ce creștem? Ce reguli de igienă trebuie respectate acasă și la grădiniță.

Ce alimente trebuie să consumăm;

Importanța alimentației pentru om și tipul alimentației la copiii preșcolari;

Alimentele de bază, derivatele acestora, alimente permise și interzise copiilor;

Influența alimentelor procesate industrial asupra sănătății;

Rolul vitaminelor și mineralelor în menținerea vieții;

Norme de igienă alimentară și necesitatea respectării stricte a acestora.

In cadrul activității „Dinți curați, dinți sănătoși", medicii stomatologi au dăruit copiilor câte o pastă de dinți.

EXPERIMENTUL DE CONTROL.

Scopul: Verificarea eficacității lucrului experimental organizat

La finele lunii aprilie pe același eșantion de copii s-a administrat același chestionar. Ne vom opri numai la analiza rezultatelor obținute.

În tabelă sunt reflectate răspunsurile copiilor la întrebări.

Analizînd rezultatele obținute la etapa finală venim cu unele concluzii:

majoritatea copiilor servesc micul dejun acasă, o parte i-au masa la grădiniță;

folosesc în alimentație mai multe legume și fructe;

au înțeles că folosirea zahărului și sării în cantități mari dănează sănătății;

au început să consume mai mult lapte și produse lactate;

mai mult preferă fructele care cresc la noi;

folosesc în alimentație diverse sucuri;

la prînz folosesc un fel, cel puțin două feluri; consumă mai mult carne de pui și legume în stare crudă.

În baza răspunsurilor primite copii au fost plasați convențional în trei niveluri:

nivelul înalt – cei care înțeleg importanța respectării regimului alimentar, cunosc rolul alimentației în asigurarea sănătății, înțeleg consecințele comportamentului alimentar nesănătos;

nivelul mediu – cei care au unele cunoștințe fragmentare, superficiale despre respectărea regimului alimentar, despre alimentele sănătoase;

nivelul inferior – cei care practice nu cunosc rolul alimentației în favoare sănătății, nu înțeleg consecințele comportamentului alimentar nesănătos.

Rezultatele cantitative sunt reflectate în tabela nr. 2

Nivelul cunoștințelor elementare despre alimentație, bucate, produse alimentare, respectarea regimului alimentar la etapa de control

Histograma 2

Astfel, vedem, că mai mult de jumătate din copii 16, ceea ce constituie 64% au fost plasați la nivelul superior, restul copiilor au fost plasați la nivelul mediu și inferior. Reeșind din aceste rezultate e necesar să menționăm că activitățile desfășurate cu copii au avut un impact benefic asupra formării la preșcolarii superiori a comportamentul sanogen.

În rezultatul organizării și desfășurării activităților copiii au dobânditcomportamente și atitudini igienice corecte față de propria persoană și față de alte ființe și obiecte. Copiii au fost educați în spiritul respectului față de propria sănătate, ei s-au familiarizat cu factorii de mediu care pot influența starea de sănătate;copii cunosc cele mai importante alimente necesare menținerii sănătății, precum și a principalelor reguli de păstrare, preparare și consumare a acestora.

CONCLUZII

Educația pentru sănătate poate fi considerată un proces de aplicare a unor fapte, cunoștințe, norme de comportament care să influențeze favorabil atitudinile și practicile igienice ale copilului. Finalitatea educației pentru sănătate, în instituțiile de învățământ preuniversitar, este culturalizarea igienico-sanitară a copiilor și tinerilor în vederea formării unui stil de viață sănătos contribuind prin perfecționarea sănătății fizice, afectiv-emoționale și mintal-spirituale la dezvoltarea multilaterală a personalității și la integrarea socială a celor educați.

Programul de educație pentru sănătate s-a bazat pe strategii axate pe cel ce învață și pe metode interactive care au trezit și menținut interesul copiilor pe parcursul desfășurării proiectelor de lungă și scurtă durată;

Programul de educație pentru sănătate a ajutat copiii să-și dezvolte cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a menține un stil de viață sănătos și un angajament de participare pe tot parcursul vieții la activitatea fizică. Copiii au fost încurajați să desfășoare activități fizice în afara programului școlar pentru starea fizică, sănătatea și bucuria personală.

Investigația organizată a confirmat ipoteza despre aceea că elaborarea și implementarea în procesul educațional a conținuturilor adecvate vîrstei prin strategii corespunzătoare a sporit formarea comportamentului sanogen la preșcolarii superiori;

Lucrul experimental a demonstrat creșterea sporită a cunoștințelor preșcolarilor despre alimentație, bucate, produse alimentare, consecințele alimentației nesănătoase etc.

Educația pentru sănătate constituie o componentă a educației generale a populației, fiind o activitate instructiv-educațională cu multiple aspecte, orientată spre cultivarea unui comportament conștient și responsabil al omului în scopul dezvoltării, menținerii și fortificării sănătății, recuperării capacității de muncă și prelungirii duratei de viață activă.

In cadrul educației pentru sănătate importanță mare au perceperile și deprinderile cultivate la copii, normele igienice, formarea abilităților igienice care cu timpul devin o necesitate, se transformă în obișnuințe. Datorită respectării lor copiii își păstrează sănătatea, iar nerespectarea lor duce la distrugerea sănătății.

Respectarea unui regim de alimentație, capacitatea de a menține și fortifica sănătatea – duce la un mod sănătos de viață ;

Educația pentru sănătate a preșcolarilor superiori, contribuie la formarea le ei a normelor și deprinderilor comportamentale a modului sănătos de viață;

Modul sănătos de viață devine un deziderat al timpului și trebuie să aibă un caracter complex și continuu, să-i îndemne la acțiuni active și conștiente în prezent și viitor.

Bibliografie

A ști pentru a trăi: abecedarul sănătății: o provocare la comunicare /UNICEF, OMS, UNESCO, FNUAR. – S.I., 1996. – 98 p.

ABC-ul sănătății pentru preșcolari, ghid antologie pentru educatori și părinți, Ch.: 2003

Arbou, Elena, Educația pentru sănătate în școală, Ed.Fiat Lux, Bucuresti,1999.

Arhip, Ana. Noile educații – imperative ale lumii contemporane / A.Arhip, Ludmila Papuc. – Ch.: FEP „Tipogr. Centrală, 1996. – 142 p.

Bajag, M., Fondafan L., Frank K. Educație pentru Sănătate. Chișinău: Corpul Păcii SUA în Republica Moldova, 2001. 111 p.

Bazele securității vieții. Stil sănătos de viață. Securitatea vieții umane. Chișinău, 2002

Berdaga, Viorica. Accesul populației din Republica Moldova la serviciide sănătate / V. Berdaga, Svetlana Stepaneț, Octavian Bivol. – Ch.:Guvivas, 2000.-104 p.

Bețiu, M., Crețu V., Crețu N., ș.a. Decizii pentru un mod sănătos de viață. Chișinău, 2011. 83 p.

Borundel, C. Tablete de stil de viață. Iași: Viața și sănătatea, 2000. 234 p.

Brega, V. M., Grimalski I. Bazele dirijării procesului instructiv-educativ și de antrenament la educația fizică, Chișinău: INEFS, 1995, p. 9-25.

Bucur, Gheorghe Eugeniu, Educația pentru sănătate la copii și tineri, 1996.

Bucur, Gheorghe Eugeniu, Popescu, Octavian, Educație pentru sănătate în școală, Editura „Fiat Lux”, București,1999.

Bursuc, B. Educație pentru sănătate. Cluj-Napoca, 2005, p. 6-29.

Călin, M. Teoria și metateoria acțiunii educative. București: Aramis, 2003. 207 p.

Caron, G. Cum să susținem copilul în funcție de temperamentul său/la școală, acasă. București: DPH, 2009. 323 p.

Cojocaru-Borozan, M. Metodologia cercetării culturii emoționale. Chișinău: Tipografia UPS „I. Creangă”, 2010. 208 p.

Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7ani, 2008;

Cuznețov, L. Curriculum. Educația pentru familie. Chișinău: Museum, 2004. 280 p.

Cuznețov, L., Apostol Stănică L. Psihologia sănătății ca domeniu științific de fundamentare a conduitelor pro-sănătate în contextul educației pentru sănătate a liceenilor. În: Studia Universitatis, Seria Științe ale Educației, USM, 2009, nr.9 (29), p. 101-122.

Dorobantu.I.,Educatia pentru sanatate: lucrare metodica, Ed.Medicala ,Bucuresti, 1985.

Dottrens, Robert, Institutori ieri, educatori maine , E.D.P ,Bucuresti,1971.

Dragomir, P., Scarlat E. Educație fizică școlară, Repere noi – mutații necesare. București: EDP, 2004, p. 20-42.

Dragomir, St. Educație fizică. București: EDP, 1993, p. 17-33.

Druguș, L. Economica și Politica Sănătății. Managementul sănătății. Iași: Ed. Sedcom Libris, 2000. 220 p.

Dumitrescu, M. C., Dumitrescu C.S. Educație pentru dezvoltare emoțională și sănătate mentală. București: EDP, 2010. 254 p.

Dumitrescu, Marinela, Dumitrescu, Sorina, Educatia pentru sanatate mentala si emotionala, Ed.Aramis, 2005.

Educația pentru sănătate, grupa pregătitoare, Editura, Lyceum, 2004

Enachescu, C. Tratat de igienă mintală. Iași: Polirom, 2004. 404 p.

Enachescu, C. Tratat de psihologie morală. Iași: Polirom, 2008. 390 p.

Frank, K., Murphy, R., Nistreanu, E. Pentru un mod de viață mai sănătos. Chișinău: Corpul Păcii SUA în Republica Moldova, 2001. 298 p.

Gîga Michiela , Minte sănătoasă în corp sănătos, Editura Ciresi, București, 1999

Goleman, D. Inteligența emoțională. București: Curtea Veche. 2008. 429 p.

Guțu ,Vl. (coord. șt.) Psihopedagogia centrată pe copil. Chișinău: CEP USM, 2008. 175 p.

Horakova, M., Motivation, facteur dans la formation des habitudes sanitaires et hygieniques de la jeunesse a l’age de l’adolescens.Institut d’education sanitaire de Pragne, 1987.

Hurț, M. Standardele sistemului național de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri. Ch.: Corpul Păcii SUA în Republica Moldova, 2003. 350 p.

Igiena și sanităria, partea II, Tip.Cim., 1993

Iucu, B. Romiță. Managementul clasei de elevi. Iași: Polirom. 2006, p. 15-42.

Kant, Im. Observații asupra sentimentului de frumos și sublim. Opere. București: All, 2008. 300 p.

Linton, Ralph, The problem of universal values, Method and perspective in anthropology, R.Spencer., ed., St.Paul, 1954.

Maistrenco, G. Aspecte medico-sociale ale sănătății elevilor. Ch.: Știința, 2005, p.17-29.

Manual de educație pentru sănătate. – Ch.: Arc, 1996. – 328 p.

Maslow, A.H. Motivație și personalitate. București: Ed. Trei. 2007. 510 p.

Mihailov; V.S. Sănătatea e o comoară / V.S.Mihailov, A.S. Polko.Ch-:Știința, 1991.-175p.

Nădășan, V. Față în față cu stresul. Târgul Mureș: Viață și sănătate. 2009. 268 p.

Platon, C. Psihodiagnostic clinic. Chișinău: CEP USM, 2010. 248 p.

Popa, V. Modelul Malcolm Baldrige pentru excelenta performanță în educație. În: Managementul performanței. Târgoviște: Universitatea Valahia, 2008, p. 1-7.

Popescu, Marioara. Alimentația și sănătatea / Marioara Popescu //Revista învățământului preșcolar. – 2003. – Nr. 1 -2. – P.218-221.

Popovici, Constanța. Dialog cu frumusețea și sănătatea: sfaturi utilepentru toate vârstele / C Popovici. – București: Ed. Tehnică, 1996. – 190 P-

Programul Național de sănătate orală la copii pentru anii 1998-2007 //Monitorul oficial al Republicii Moldova. – 1999. – 14 ian. – P.23-26.

Râșcanu, R. Psihologia sănătății: de la credințe și explicații la sisteme de promovare a ei. În: Psihologia la răspântia milenilor (coord. M. Zlate). Iași: Polirom, 2001. 199-230 p.

Sanalogia, Chișinău, 2001

Sclifos, L.,Crețu, N., Crețu, V., Lisenco, S., Decizii pentru un mod sănătos de viață. Chișinău, Ericon, 2012. 174 p.

Sime, Iustina. Educație pentru sănătate /1. Sime // Tribuna învăț.2002.-Nr.656-657.P.9.

Sramkova, J., Rauchen und eimige damit verbundene psychologiche Faktoren bei Lehrlingen und anderen judendlichen in Praga ,11-14.VII.,1968.”

Ștefaneț, S., Leșco, G. Sănătatea și dezvoltarea tinerilor. Studiu de evaluare a cunoștințelor, atitudinilor și practicilor tinerilor, UNICEF. Chișinău: Asociația „Sănătate pentru tineri”, 2005. 151 p.

Stoica, C Educația pentru sănătate / C Stoica // Educație și comportament. – București, 1998. – P.31-49.

Tabachiu, A, Definirea termenului psihosocial de opinie publică, Revista de psihologie, Bucuresști, 1967.

Testemițeanu, N. Ocrotirea sănătății. Chișinău: Știința, 1978. 108 p.

Tudoran, S. Educația pentru sănătate – o necesitate în învățămîntul primar / S. Tudoran // învățămînt primar. – 2000. – Nr.2-3. – P.90-92.

Tunea, Simon. Dialog cu omul sănătos / S. Tunea, Adela Tunea. -București: Albatros, 1989. – 270 p.

UNICEF, Centrul Național de Resurse pentru Tineri, Participarea copiilor și tinerilor, Chișinau, Republica Moldova, 2003.

UNICEF, Guvernul R.M.,Educația pentru formarea deprinderilor de viață. Condiții, probleme, resurse și oportunități de realizare. Raport de evaluare. Chișinău, Republica Moldova, 2003.

Vrăsmaș Ecaterina, Planificarea activitatii educatorului, cap.VI, in volumul “Ghidul educatorului”, coord.Verza,Emil, Ed.At.Metropol, Bucuresti, 1997.

Vrăsmaș, Ecaterina, Ariile de stimulare.Locul si rolul in procesul instructiv-educativ, Revista invatamantului prescolar nr.3,1997.

Zepca, V. ABC-ul Sănătății. Chișinău-Iași: Polirom, 2003. 58 p.

Zepca, V. Formarea cunoștințelor despre factorii de risc comportamentali la elevii școlilor profesionale din Republica Moldova. În: Revista M-C a societății de Medici și Naturaliști din Iași, vol. 113. nr. 3. supl. 1, 2009, p. 123-126.

Zepca, V. Consumul de tutun, la elevii claselor a V-a – XII-a:comportamentul cu risc de sănătate / V. Zepca // Făclia. – 2003. – 29mart.-P.3.

Aвдeeва, H.H. Здopoвьe как цeннocть и пpeдмeт наyчнoгo знания /H.H. Aвдeeва // Mиp пcиxoлoгии. – 2000. – №1. – C.68-75.

Бeзpyкиx, M. «Bкycныe ypoки» – пyть к здopoвoмy oбpазy жизни / M.Бeзpyкиx, A. Mакeeва // Hаpoднoe oбpазoваниe. – 2001. – №4. — C. 181-183.

Бpexман, И.И. Bалeoлoгия – наyка o здopoвьe / И.И. Бpexман. – M.: Физкyльтypа и cпopт, 1990. – 207 c.

Зайцeв, Г. Какая пpoгpамма «Здopoвьe» нyжна дeтям? / Г. Зайцeв // Шкoла. – 2001. – №5. – C.57-59.

Как быть здopoвым: из заpyбeж. oпыта oбyчeния пpинципам здopoвoгo oбpаза жизни. – M., 1990. – 239 c.

Mаpкoва, A.B. Пoлная энциклoпeдия здopoвoгo питания. Cанкт-Пeтepбypг – Mocква: Экcмo-Пpecc, 2002. 542 c.

Hикифopoва, Г.C. Пcиxoлoгия здopoвья. Mocква – Cанкт-Пeтepбypг: Питep, 2006. 606 c.

www.O.M.S. Internet (vizitat 27.07.2012).

www.siguranțaalimentară.ro

www.opc-românia.ro

www.who.org.

www.cdc.gov.

www.scribd.com.

www.wikipedia.org.

http:/ portal.unesco.org/.

Anexa 1.

Anexa 2.

Fișa de evaluare pentru proiecte tematice

Denumirea proiectului

…………………………………………………………………………………………………………………….

Subteme ale proiectului

…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

Resurse umane implicate/ propuse/ prezentate

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Menționați cel puțin patru centre care au stârnit interesul copiilor, în ordinea descrescătoare a accesării acestora:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Activități integrate deafășurate:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Metode si procedee intedrative utilizate:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Impactul proiectului asupra copiilor:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Impactul proiectului asupra partenerilor implicați:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Modalități de evaluare:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Rezultate vizibile (în comportamente ale copiilor):

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Alte observații:

Posibilități de continuare și de dezvoltare a unor proiecte educaționale de parteneriat.

Diseminare.

Produse finite (broșuri, afișe, mesaje, ilustrate etc.).

Creativitate….

Jurnal de proiect/ Impresii ale celor implicați (copii, părinți, parteneri educaționali…).

Anexa 3.

Proiect de activitate integrată „Vreau să fiu sănătos!"

(Anexele 4-8 materialele utilizate la cest proiect)

Motto:

„ Cei ce zic că nu au timp să facă exerciții pentru un corp mai sănătos, cu siguranță mai târziu vor avea timp pentru boală. "

(Edward Stanley)

Tema zilei: „Vreau să fiu sănătos!"

Forma de realizare: Activitate integrată

Tipul de activitate: consolidare și verificare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

Activități de învățare:

ADP: Întâlnirea de dimineață (Salutul, prezența, noutatea zilei, Calendarul naturii, activitatea de grup);

ALA 1 (Activități liber-alese) – Centre de interes:

Bibliotecă: „Nu uitați!" (lectură după imagini);

Artă: „Obiecte de igienă personală"{modelaj);

Joc de masă: „Alegeți și grupați obiecte de uz personal".

Tranziție – Joc muzical: „Unu, doi".

ALA 2: repetare cântece: „Dis-de-dimineață", „Prietenii mei"

ADE (Activități pe domenii experiențiale):

DOS: „Singurel mă îngrijesc

Și de boli eu mă feresc"{convorbire)

DEC: „Prosopul și batista"{desen decorativ)

Scopul:

Educarea în spiritul respectului față de propria sănătate, și cunoașterea factorilor de mediu care pot influența starea de sănătate;

Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical;

Consolidarea priceperii și deprinderii de a realiza modele cu semnele grafice cunoscute.

Obiective operaționale:

ALA:Biblioteca:

Să lectureze imaginile din poezia „Nu uitați!", de S. Mihnea;

Să le așeze pe text în ordinea impusă de textul poeziei;

Să formeze propoziții și scurte fraze.

Artă:

Să modeleze obiecte de îngrijire personală;

Să folosească tehnicile de lucru cunoscute;

Să participe la analiza și aprecierea lor.

Joc de masă:

Să aleagă și să grupeze obiectele de uz personal după utilitatea lor;

Să participe la constituirea piramidei ca o sinteză a elementelor alese și grupate.

Domeniul Om și Societate:

să enumere norme necesare integrării în viața socială, precum și reguli de securitate personală;

să identifice comportamente pozitive care conduc la păstrarea sănătății;

să recunoască comportamente negative care duc la degradarea sănătății;

să enumere reguli de igienă personală și un regim sănătos de viață;

să aplice regulile grupei.

Domeniul Estetic și Creativ:

să observe culori, puncte, linii, forme în mediul înconjurător;

să compare linii drepte: orizontale, verticale;

să dispună alternativ două sau mai multe elemente decorative;

să respecte poziția corectă a corpului față de suportul de lucru pentru o bună coordonare oculo-motorie;

să modifice modelul dat, prin adăugare sau restructurare;

să descrie lucrările proprii sau ale celorlalți copii, ținând cont de aspectul lor.

Strategii didactice:

Metode și procedee: conversația, observația, explicația, demonstrația, exercițiul, piramida, turul galeriei, surpriza, problematizarea, jocul.

Mijloace didactice: păpușa „Murdărica" („Curățica"), imagini, jocuri de masă, plastilină, planșete, panouri, schița pentru piramidă, prosoape, șervețele, modelul educatoarei, foi de desen, carioci.

Forme de organizare: frontal, grupai, individual

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

Salutul: „Bună dimineața, copii frumoși și sănătoși!"

Prezența copiilor: Sunteți toți prezenți? Cine lipsește? Oare de ce?

Noutatea zilei: Astăzi avem mulți musafiri la activitățile noastre.

Sunt doamne educatoare care lucrează cu copii așa ca voi și au venit să vadă cât de cuminți, atenți și deștepți sunteți voi. Să le salutăm!

Împărtășirea cu ceilalți: „- Cum ne putem apăra de boli?"

A venit vremea rece și există riscul de a ne îmbolnăvi mai des.Voi v-ați îmbolnăvit vreodată?Cum te-ai simțit?Vreți să fiți sănătoși?

Tema zilei: „Vreau să fiu sănătos!"

Desfășurarea activității

Anexa 4.

„Nu uitați!",de S. Mihnea

1.Zilnic cu o periuță,

Dinții curăță-i ușor,

Că de n-o faci, ei se strică

Și te dor.

2.Dinții, ca să fie

Sănătoși, se știe,

Dau cu periuța

Și clătesc gurița.

3.Ascultați voi bine!

Să faceți ca mine,

Căci acestea toate

Iți dau sănătate.

4.Mâinile de-ți sunt murdare

Când mănânci, te-mbolnăvești,

Spală-te ades pe ele

Și-o să-mi mulțumești.

Fructe și legume multe

Să mănânci, îți folosesc,

Căci sunt bune, sunt gustoase

Și hrănesc.

Ce voios ești cândfaci baie

Și curat ești, ca un crin,

Fă în orice săptămână,

Una… cel puțin!

Fă gimnastică și jocuri

Și aleargă cât ești mic,

De voiești să crești mare

Și voinic.

Larg să îți deschizi fereastra

Seara când e să te culci,

Aerul curat îți face

Visurile dulci!

Anexa 5.

Tranziție spre centrele de interes:

„ Bat din palme

Clap, clap, clapl

Din picioare

Trap, trap, trap!

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și spre centre noi pornim. "

Anexa 6.

Joc tranziție:”Unu,doi”

Unu, doi, unu, doi,

Vino să te prinzi cu noi

Vino-ncoa, nu mai sta

Hai și joacă uite-așa!

Stai mai drept, scoate piept

Că doar ești copil deștept,

Un', doi, trei, mărunței,

Dar la joacă se fac zmei.

Refren:

Cine intră-n joc cu noi

E de vineri până joi

Cumințel și sănătos

Bate tare jos!

Anexa 7.

Tranziția spre activitatea de Educație plasticcă – desen

„ Cu creioane ne jucăm

Și frumos noi desenăm

Lucruri multe, minunate

Lucrări frumos realizate."

Anexa 8.

”Dis-de-dimineață” (căntec)

Dis-de-dimineață

Eu mă spăl pe față

Apoi ud prosopul

Și frec bine corpul.

Curăț cât se poate,

Degetele toate –

Folosind săpunul

Nu scapă nici unul

Anexa 9.

Bibliografie

A ști pentru a trăi: abecedarul sănătății: o provocare la comunicare /UNICEF, OMS, UNESCO, FNUAR. – S.I., 1996. – 98 p.

ABC-ul sănătății pentru preșcolari, ghid antologie pentru educatori și părinți, Ch.: 2003

Arbou, Elena, Educația pentru sănătate în școală, Ed.Fiat Lux, Bucuresti,1999.

Arhip, Ana. Noile educații – imperative ale lumii contemporane / A.Arhip, Ludmila Papuc. – Ch.: FEP „Tipogr. Centrală, 1996. – 142 p.

Bajag, M., Fondafan L., Frank K. Educație pentru Sănătate. Chișinău: Corpul Păcii SUA în Republica Moldova, 2001. 111 p.

Bazele securității vieții. Stil sănătos de viață. Securitatea vieții umane. Chișinău, 2002

Berdaga, Viorica. Accesul populației din Republica Moldova la serviciide sănătate / V. Berdaga, Svetlana Stepaneț, Octavian Bivol. – Ch.:Guvivas, 2000.-104 p.

Bețiu, M., Crețu V., Crețu N., ș.a. Decizii pentru un mod sănătos de viață. Chișinău, 2011. 83 p.

Borundel, C. Tablete de stil de viață. Iași: Viața și sănătatea, 2000. 234 p.

Brega, V. M., Grimalski I. Bazele dirijării procesului instructiv-educativ și de antrenament la educația fizică, Chișinău: INEFS, 1995, p. 9-25.

Bucur, Gheorghe Eugeniu, Educația pentru sănătate la copii și tineri, 1996.

Bucur, Gheorghe Eugeniu, Popescu, Octavian, Educație pentru sănătate în școală, Editura „Fiat Lux”, București,1999.

Bursuc, B. Educație pentru sănătate. Cluj-Napoca, 2005, p. 6-29.

Călin, M. Teoria și metateoria acțiunii educative. București: Aramis, 2003. 207 p.

Caron, G. Cum să susținem copilul în funcție de temperamentul său/la școală, acasă. București: DPH, 2009. 323 p.

Cojocaru-Borozan, M. Metodologia cercetării culturii emoționale. Chișinău: Tipografia UPS „I. Creangă”, 2010. 208 p.

Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7ani, 2008;

Cuznețov, L. Curriculum. Educația pentru familie. Chișinău: Museum, 2004. 280 p.

Cuznețov, L., Apostol Stănică L. Psihologia sănătății ca domeniu științific de fundamentare a conduitelor pro-sănătate în contextul educației pentru sănătate a liceenilor. În: Studia Universitatis, Seria Științe ale Educației, USM, 2009, nr.9 (29), p. 101-122.

Dorobantu.I.,Educatia pentru sanatate: lucrare metodica, Ed.Medicala ,Bucuresti, 1985.

Dottrens, Robert, Institutori ieri, educatori maine , E.D.P ,Bucuresti,1971.

Dragomir, P., Scarlat E. Educație fizică școlară, Repere noi – mutații necesare. București: EDP, 2004, p. 20-42.

Dragomir, St. Educație fizică. București: EDP, 1993, p. 17-33.

Druguș, L. Economica și Politica Sănătății. Managementul sănătății. Iași: Ed. Sedcom Libris, 2000. 220 p.

Dumitrescu, M. C., Dumitrescu C.S. Educație pentru dezvoltare emoțională și sănătate mentală. București: EDP, 2010. 254 p.

Dumitrescu, Marinela, Dumitrescu, Sorina, Educatia pentru sanatate mentala si emotionala, Ed.Aramis, 2005.

Educația pentru sănătate, grupa pregătitoare, Editura, Lyceum, 2004

Enachescu, C. Tratat de igienă mintală. Iași: Polirom, 2004. 404 p.

Enachescu, C. Tratat de psihologie morală. Iași: Polirom, 2008. 390 p.

Frank, K., Murphy, R., Nistreanu, E. Pentru un mod de viață mai sănătos. Chișinău: Corpul Păcii SUA în Republica Moldova, 2001. 298 p.

Gîga Michiela , Minte sănătoasă în corp sănătos, Editura Ciresi, București, 1999

Goleman, D. Inteligența emoțională. București: Curtea Veche. 2008. 429 p.

Guțu ,Vl. (coord. șt.) Psihopedagogia centrată pe copil. Chișinău: CEP USM, 2008. 175 p.

Horakova, M., Motivation, facteur dans la formation des habitudes sanitaires et hygieniques de la jeunesse a l’age de l’adolescens.Institut d’education sanitaire de Pragne, 1987.

Hurț, M. Standardele sistemului național de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri. Ch.: Corpul Păcii SUA în Republica Moldova, 2003. 350 p.

Igiena și sanităria, partea II, Tip.Cim., 1993

Iucu, B. Romiță. Managementul clasei de elevi. Iași: Polirom. 2006, p. 15-42.

Kant, Im. Observații asupra sentimentului de frumos și sublim. Opere. București: All, 2008. 300 p.

Linton, Ralph, The problem of universal values, Method and perspective in anthropology, R.Spencer., ed., St.Paul, 1954.

Maistrenco, G. Aspecte medico-sociale ale sănătății elevilor. Ch.: Știința, 2005, p.17-29.

Manual de educație pentru sănătate. – Ch.: Arc, 1996. – 328 p.

Maslow, A.H. Motivație și personalitate. București: Ed. Trei. 2007. 510 p.

Mihailov; V.S. Sănătatea e o comoară / V.S.Mihailov, A.S. Polko.Ch-:Știința, 1991.-175p.

Nădășan, V. Față în față cu stresul. Târgul Mureș: Viață și sănătate. 2009. 268 p.

Platon, C. Psihodiagnostic clinic. Chișinău: CEP USM, 2010. 248 p.

Popa, V. Modelul Malcolm Baldrige pentru excelenta performanță în educație. În: Managementul performanței. Târgoviște: Universitatea Valahia, 2008, p. 1-7.

Popescu, Marioara. Alimentația și sănătatea / Marioara Popescu //Revista învățământului preșcolar. – 2003. – Nr. 1 -2. – P.218-221.

Popovici, Constanța. Dialog cu frumusețea și sănătatea: sfaturi utilepentru toate vârstele / C Popovici. – București: Ed. Tehnică, 1996. – 190 P-

Programul Național de sănătate orală la copii pentru anii 1998-2007 //Monitorul oficial al Republicii Moldova. – 1999. – 14 ian. – P.23-26.

Râșcanu, R. Psihologia sănătății: de la credințe și explicații la sisteme de promovare a ei. În: Psihologia la răspântia milenilor (coord. M. Zlate). Iași: Polirom, 2001. 199-230 p.

Sanalogia, Chișinău, 2001

Sclifos, L.,Crețu, N., Crețu, V., Lisenco, S., Decizii pentru un mod sănătos de viață. Chișinău, Ericon, 2012. 174 p.

Sime, Iustina. Educație pentru sănătate /1. Sime // Tribuna învăț.2002.-Nr.656-657.P.9.

Sramkova, J., Rauchen und eimige damit verbundene psychologiche Faktoren bei Lehrlingen und anderen judendlichen in Praga ,11-14.VII.,1968.”

Ștefaneț, S., Leșco, G. Sănătatea și dezvoltarea tinerilor. Studiu de evaluare a cunoștințelor, atitudinilor și practicilor tinerilor, UNICEF. Chișinău: Asociația „Sănătate pentru tineri”, 2005. 151 p.

Stoica, C Educația pentru sănătate / C Stoica // Educație și comportament. – București, 1998. – P.31-49.

Tabachiu, A, Definirea termenului psihosocial de opinie publică, Revista de psihologie, Bucuresști, 1967.

Testemițeanu, N. Ocrotirea sănătății. Chișinău: Știința, 1978. 108 p.

Tudoran, S. Educația pentru sănătate – o necesitate în învățămîntul primar / S. Tudoran // învățămînt primar. – 2000. – Nr.2-3. – P.90-92.

Tunea, Simon. Dialog cu omul sănătos / S. Tunea, Adela Tunea. -București: Albatros, 1989. – 270 p.

UNICEF, Centrul Național de Resurse pentru Tineri, Participarea copiilor și tinerilor, Chișinau, Republica Moldova, 2003.

UNICEF, Guvernul R.M.,Educația pentru formarea deprinderilor de viață. Condiții, probleme, resurse și oportunități de realizare. Raport de evaluare. Chișinău, Republica Moldova, 2003.

Vrăsmaș Ecaterina, Planificarea activitatii educatorului, cap.VI, in volumul “Ghidul educatorului”, coord.Verza,Emil, Ed.At.Metropol, Bucuresti, 1997.

Vrăsmaș, Ecaterina, Ariile de stimulare.Locul si rolul in procesul instructiv-educativ, Revista invatamantului prescolar nr.3,1997.

Zepca, V. ABC-ul Sănătății. Chișinău-Iași: Polirom, 2003. 58 p.

Zepca, V. Formarea cunoștințelor despre factorii de risc comportamentali la elevii școlilor profesionale din Republica Moldova. În: Revista M-C a societății de Medici și Naturaliști din Iași, vol. 113. nr. 3. supl. 1, 2009, p. 123-126.

Zepca, V. Consumul de tutun, la elevii claselor a V-a – XII-a:comportamentul cu risc de sănătate / V. Zepca // Făclia. – 2003. – 29mart.-P.3.

Aвдeeва, H.H. Здopoвьe как цeннocть и пpeдмeт наyчнoгo знания /H.H. Aвдeeва // Mиp пcиxoлoгии. – 2000. – №1. – C.68-75.

Бeзpyкиx, M. «Bкycныe ypoки» – пyть к здopoвoмy oбpазy жизни / M.Бeзpyкиx, A. Mакeeва // Hаpoднoe oбpазoваниe. – 2001. – №4. — C. 181-183.

Бpexман, И.И. Bалeoлoгия – наyка o здopoвьe / И.И. Бpexман. – M.: Физкyльтypа и cпopт, 1990. – 207 c.

Зайцeв, Г. Какая пpoгpамма «Здopoвьe» нyжна дeтям? / Г. Зайцeв // Шкoла. – 2001. – №5. – C.57-59.

Как быть здopoвым: из заpyбeж. oпыта oбyчeния пpинципам здopoвoгo oбpаза жизни. – M., 1990. – 239 c.

Mаpкoва, A.B. Пoлная энциклoпeдия здopoвoгo питания. Cанкт-Пeтepбypг – Mocква: Экcмo-Пpecc, 2002. 542 c.

Hикифopoва, Г.C. Пcиxoлoгия здopoвья. Mocква – Cанкт-Пeтepбypг: Питep, 2006. 606 c.

www.O.M.S. Internet (vizitat 27.07.2012).

www.siguranțaalimentară.ro

www.opc-românia.ro

www.who.org.

www.cdc.gov.

www.scribd.com.

www.wikipedia.org.

http:/ portal.unesco.org/.

Anexa 1.

Anexa 2.

Fișa de evaluare pentru proiecte tematice

Denumirea proiectului

…………………………………………………………………………………………………………………….

Subteme ale proiectului

…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

Resurse umane implicate/ propuse/ prezentate

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Menționați cel puțin patru centre care au stârnit interesul copiilor, în ordinea descrescătoare a accesării acestora:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Activități integrate deafășurate:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Metode si procedee intedrative utilizate:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Impactul proiectului asupra copiilor:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Impactul proiectului asupra partenerilor implicați:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Modalități de evaluare:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Rezultate vizibile (în comportamente ale copiilor):

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Alte observații:

Posibilități de continuare și de dezvoltare a unor proiecte educaționale de parteneriat.

Diseminare.

Produse finite (broșuri, afișe, mesaje, ilustrate etc.).

Creativitate….

Jurnal de proiect/ Impresii ale celor implicați (copii, părinți, parteneri educaționali…).

Anexa 3.

Proiect de activitate integrată „Vreau să fiu sănătos!"

(Anexele 4-8 materialele utilizate la cest proiect)

Motto:

„ Cei ce zic că nu au timp să facă exerciții pentru un corp mai sănătos, cu siguranță mai târziu vor avea timp pentru boală. "

(Edward Stanley)

Tema zilei: „Vreau să fiu sănătos!"

Forma de realizare: Activitate integrată

Tipul de activitate: consolidare și verificare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

Activități de învățare:

ADP: Întâlnirea de dimineață (Salutul, prezența, noutatea zilei, Calendarul naturii, activitatea de grup);

ALA 1 (Activități liber-alese) – Centre de interes:

Bibliotecă: „Nu uitați!" (lectură după imagini);

Artă: „Obiecte de igienă personală"{modelaj);

Joc de masă: „Alegeți și grupați obiecte de uz personal".

Tranziție – Joc muzical: „Unu, doi".

ALA 2: repetare cântece: „Dis-de-dimineață", „Prietenii mei"

ADE (Activități pe domenii experiențiale):

DOS: „Singurel mă îngrijesc

Și de boli eu mă feresc"{convorbire)

DEC: „Prosopul și batista"{desen decorativ)

Scopul:

Educarea în spiritul respectului față de propria sănătate, și cunoașterea factorilor de mediu care pot influența starea de sănătate;

Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical;

Consolidarea priceperii și deprinderii de a realiza modele cu semnele grafice cunoscute.

Obiective operaționale:

ALA:Biblioteca:

Să lectureze imaginile din poezia „Nu uitați!", de S. Mihnea;

Să le așeze pe text în ordinea impusă de textul poeziei;

Să formeze propoziții și scurte fraze.

Artă:

Să modeleze obiecte de îngrijire personală;

Să folosească tehnicile de lucru cunoscute;

Să participe la analiza și aprecierea lor.

Joc de masă:

Să aleagă și să grupeze obiectele de uz personal după utilitatea lor;

Să participe la constituirea piramidei ca o sinteză a elementelor alese și grupate.

Domeniul Om și Societate:

să enumere norme necesare integrării în viața socială, precum și reguli de securitate personală;

să identifice comportamente pozitive care conduc la păstrarea sănătății;

să recunoască comportamente negative care duc la degradarea sănătății;

să enumere reguli de igienă personală și un regim sănătos de viață;

să aplice regulile grupei.

Domeniul Estetic și Creativ:

să observe culori, puncte, linii, forme în mediul înconjurător;

să compare linii drepte: orizontale, verticale;

să dispună alternativ două sau mai multe elemente decorative;

să respecte poziția corectă a corpului față de suportul de lucru pentru o bună coordonare oculo-motorie;

să modifice modelul dat, prin adăugare sau restructurare;

să descrie lucrările proprii sau ale celorlalți copii, ținând cont de aspectul lor.

Strategii didactice:

Metode și procedee: conversația, observația, explicația, demonstrația, exercițiul, piramida, turul galeriei, surpriza, problematizarea, jocul.

Mijloace didactice: păpușa „Murdărica" („Curățica"), imagini, jocuri de masă, plastilină, planșete, panouri, schița pentru piramidă, prosoape, șervețele, modelul educatoarei, foi de desen, carioci.

Forme de organizare: frontal, grupai, individual

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

Salutul: „Bună dimineața, copii frumoși și sănătoși!"

Prezența copiilor: Sunteți toți prezenți? Cine lipsește? Oare de ce?

Noutatea zilei: Astăzi avem mulți musafiri la activitățile noastre.

Sunt doamne educatoare care lucrează cu copii așa ca voi și au venit să vadă cât de cuminți, atenți și deștepți sunteți voi. Să le salutăm!

Împărtășirea cu ceilalți: „- Cum ne putem apăra de boli?"

A venit vremea rece și există riscul de a ne îmbolnăvi mai des.Voi v-ați îmbolnăvit vreodată?Cum te-ai simțit?Vreți să fiți sănătoși?

Tema zilei: „Vreau să fiu sănătos!"

Desfășurarea activității

Anexa 4.

„Nu uitați!",de S. Mihnea

1.Zilnic cu o periuță,

Dinții curăță-i ușor,

Că de n-o faci, ei se strică

Și te dor.

2.Dinții, ca să fie

Sănătoși, se știe,

Dau cu periuța

Și clătesc gurița.

3.Ascultați voi bine!

Să faceți ca mine,

Căci acestea toate

Iți dau sănătate.

4.Mâinile de-ți sunt murdare

Când mănânci, te-mbolnăvești,

Spală-te ades pe ele

Și-o să-mi mulțumești.

Fructe și legume multe

Să mănânci, îți folosesc,

Căci sunt bune, sunt gustoase

Și hrănesc.

Ce voios ești cândfaci baie

Și curat ești, ca un crin,

Fă în orice săptămână,

Una… cel puțin!

Fă gimnastică și jocuri

Și aleargă cât ești mic,

De voiești să crești mare

Și voinic.

Larg să îți deschizi fereastra

Seara când e să te culci,

Aerul curat îți face

Visurile dulci!

Anexa 5.

Tranziție spre centrele de interes:

„ Bat din palme

Clap, clap, clapl

Din picioare

Trap, trap, trap!

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și spre centre noi pornim. "

Anexa 6.

Joc tranziție:”Unu,doi”

Unu, doi, unu, doi,

Vino să te prinzi cu noi

Vino-ncoa, nu mai sta

Hai și joacă uite-așa!

Stai mai drept, scoate piept

Că doar ești copil deștept,

Un', doi, trei, mărunței,

Dar la joacă se fac zmei.

Refren:

Cine intră-n joc cu noi

E de vineri până joi

Cumințel și sănătos

Bate tare jos!

Anexa 7.

Tranziția spre activitatea de Educație plasticcă – desen

„ Cu creioane ne jucăm

Și frumos noi desenăm

Lucruri multe, minunate

Lucrări frumos realizate."

Anexa 8.

”Dis-de-dimineață” (căntec)

Dis-de-dimineață

Eu mă spăl pe față

Apoi ud prosopul

Și frec bine corpul.

Curăț cât se poate,

Degetele toate –

Folosind săpunul

Nu scapă nici unul

Anexa 9.