Educatia Mintii
Cuvânt înainte / Foreward
RO
Un subiect cheie, pentru procesul de reflecție, la începutul acestui studiu, a fost de a evalua dacă politica României și a Uniunii Europene, precum și cadrul de reglementare existent, ar putea contribui la promovarea unei educații competitive în domeniul biodiversității, cu activități eficiente de tip inovativ, evaluate științific. În acest sens este esențială cuplarea sistemul public de învățământ cu cel al experților pentru conservarea naturii, care aplicate într-un mod sistematic, ar putea contribui la accesarea emoțiilor pozitive asociate dezvoltării unor abilități și atitudini specifice protecției naturii.
Procesul de elaborare a studiului a durat patru luni, a fost realizat începând cu decembrie 2013, s-a încheiat în martie 2014 și a fost coordonat de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Aceasta a implicat, în diferite procese de consultare (de exemplu: întâlniri organizate, interviuri, discuții), personalul din diferite părți interesate, cum ar fi în interiorul Universitatății Lucian Blaga din Sibiu, cu Școli gimnaziale, Inspectoratul pentru Educație, Agenția de Protecție a Mediului, organizații non-guvernamentale (ONG-uri), profesori și elevi.
Acest studiu reprezintă o primă evaluare a elementelor cheie, în ceea ce privește punerea în aplicare a modelului Tiere live, implementat anterior în Germania, și în present prin proiectul ELENA în România, prin evaluarea politicii și cadrului legislativ pentru stabilirea necesităților și oportunităților, formulării de idei și recomandări, astfel încât curricula de biologie să fie implementată prin accesarea de noi activități, în acord cu cerințele de astăzi pentru conservarea biodiversității.
EN
A key subject for the reflection process in starting this study was to assess whether the Romanian and the EU policy and regulatory frameworks could help to promote effective, evidence-based and innovative actions in biodiversity education and mostly in coupling the public education system to the experts working for nature conservation, which, when applied in a systematic way, could contribute to access positive emotions grounding the development of skills and competenecies of the young generation towards nature protection.
The process of developing the study took four months, it was conducted starting with December 2013 and ended in March 2014 and it was coordinated by the Lucian Blaga University from Sibiu. It involved, in different consultation processes (i.e. organized meetings, interviews, discussions) personnel from different stakeholders such as inside University, Gymnasium Schools, The Education Inspectorate, the Environmental Protection Agency, non-governmental organizations (NGOs), teachers and pupils.
This study represents the first assessment of key elements regarding the Tiere live modules, before implemented in Germany, and today through the ELENA project also in Romania, by tackling the policy and regulatory frameworks for emphaisizing needs and opportunities, and framing ideas and recommendations, in that way the biology curricula to be developed based on the today requirements for biodiversity conservation.
Rezumat / Executive Summary
RO
Studiul este realizat în baza rezultatelor Proiectului Comenius intitulat ELENA sau Învățarea și educația experimentală pentru conștientizarea protecției naturii nr. 539561-LLP-1-2013-1-DE-COMENIUS-CMP. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu a coordonat procesul elaborării studiului prin consultarea tuturor factorilor interesați pentru implementarea cu succes a modelului Tiere live. În procesul de consultare au fost implicați partenerii proiectului: Inspectoratul Școlar al Județului Sibiu și Școala Gimnazială 21 din Sibiu și a adus la masa discuțiilor parteneri din spațiul public și privat, interesați de educația tinerei generații. Studiul este structurat în 6 capitole subliniindu-se angajamentele politice asumate pentru educație și conservarea biodiversității, evaluarea cadrului legislativ curent și oportunitățile de dezvoltare. Cele două exemple de bune practici și interviurile realizate cu reprezentanți ai autorităților la nivel central au reflectat dorința și susținerea implementării lecțiilor Tiere live în școala românească pentru atingerea dezideratelor politice comunitare adoptate prin Strategia privind noi abilități pentru 2020.
EN
The study is part of the Comenius Project entitled ELENA or Experiental Learning and Education for Nature Awareness nr. 539561-LLP-1-2013-1-DE-COMENIUS-CMP. Lucian Blaga University of Sibiu has coordinated the development of the study in consultation with all stakeholders to implement the successful model Tiere live. The consultation process involved the project’s partners: The County School Inspectorate from Sibiu and the Gymnasium School no 21 from Sibiu and brought to the discussion table partners from the public and private interest in the education of the young generations. The study is divided into six chapters emphasizing political commitments to education and the conservation of biodiversity, assessing current legislative framework and further development opportunities. The two examples of good practice and interviews held with representatives of the central authorities reflect the existing willingness and support for the implementation of Tiere live model in Romanian school community to achieve political objectives of the Strategy New Skills for 2020.
Curpins/Content
Cuvânt înainte / Foreward
Introducere/Introduction
Cadrul politic și legislativ/ Policy and Regulatory frameworh
Angajamente politice / Policy commitments Maria-Mihaela Antofie
Proiectul ELENA sprijină implementarea Convenției privind diversitatea biologică: Robert Blaj
Cadrul legislativ /Regulatory framework Camelia Sava
Parteneriatul educational/Educational Partnership: Anca Voineag, Nicolae Suciu
Reglementări în vigoare privind resursa umană/Regulatory framework regarding human resources: Anca Voineag, Nicolae Suciu
Modele procedurale pentru proiectul ELENA/Procedural models for the project ELENA: Anca Voineag, Nicolae Suciu
Unitatea de învățare/ Learning Unit: Anca Voineag, Nicolae Suciu
Curriculum la decizia școlii/ School-Based Curriculum Daniel Mara
Modelul extracurricular de tip cerc sau proiect/ Extra-curricular circle or project: Anca Voineag, Nicolae Suciu
Activități extracurriculare la biologie/ Extracurricular activities for biology: Judith Papp
Oportunități de colaborare / Networking opportunities
Procedura adoptării Curiculumului la decizia școlii (CDȘ)/Procedures for adopting the SBC Nicolae Tacoi
Parteneri identificați/Identified Pratners
Noi competențe și aptitudini / New Competencies and Skills Maria-Mihaela Antofie
Cadrul educațional / Educational Framework
Școala de astăzi și protecția mediului/ The today schools and environment protection
Compatibilitatea cadrelor didactice cu implementarea modelului Tiere live/ The teachers compatibility regarding the Tiere live model implementation
Tabăra didactică – Tășuleasa Social
Adaptarea și dezvoltarea manualului „Tiere live“/Adapting and developing the handbook „Tiere live“
Analiza necesităților de instruire pentru profesori/ Training needs analysis for teacher trainings – Daniel Mara
Exemple de bună practică /Good practices
Lecții despre Acvila țipătoare mică/ Lessons about the lesser spotted eagle Maria-Mihaela Antofie
Manuale alternative/ Alternative manuals Oliviu G. Pop
Emoții positive/ Positive emotions: Judith Papp
Interviuri / Interviews Maria-Mihaela Antofie
Lista figurilor/Figures’ List
Bibliografie/References
Anexa nr. 1/ Annex 1
Educația minții fără suflet nu este educație
“Educating the mind without educating the heart is no education at all”
Aristotle (384-322 i.Ch.)
Introducere/Introduction
RO
Formarea tinerei generații pentru asigurarea viitorului nostru economic a fost și continuă să fie un obiectiv central pentru Statele Membre ale Uniunii Europene și nu numai. Analiza istoriei dezvoltării procesului de învățământ demonstrează pașii semnificativi realizați în acest sens. Transferul constant, prin raționamente logice, a cunoașterii meditative în spațiul științific, se diversifică și contribuie la dezvoltarea societății civilizației umane specifice pentru o anumită perioadă istorică.
Considerăm că acum este momentul ca preocuparea tinerilor să fie concentrată pentru înțelegerea biodiversității sub toate formele ei de expresie și mai ales a relațiilor care se stabilesc între indivizi și nivele trofice naturale pentru redescoperirea valențelor esențiale vieții.
Modelul Tiere live, implementat în Germania începând cu 2008, și-a demonstrat valoarea prin câștigarea unor competențe specifice pentru tânăra generație. Adaptarea și replicarea acestor modele pot asigura viitorul conservării biodiversității, în integralitatea ei, în conformitate cu țintele politice Aichi adoptate la Nagoya, în Japonia 2010, precum și accesul constant la resursele naturale.
Așteptările sunt enorme pentru tânăra generație care are greaua misiune să remedieze greșelile orientărilor politice trecute ale dezvoltării economice și totodată să păstreze creșterea nivelului de trai.
Considerăm că prin modelul Tiere live tinerii accesează cunoașterea economiei vieții având șansa să adapteze și să transfere modele innovative, din punct de vedere economic și tehnologic, în politicile dezvoltării durabile contribuind, direct sau indirect, la susținerea conservării biodiversității.
Studiul surprinde posibilitățile pe care România le poate accesa pentru implementarea cu succes a modelului Tiere live prin proiectul ELENA.
EN
Training the younger generation to ensure our economic future has been and continues to be a central objective for the EU Member States and beyond. The analysis of the historical development of the educational process proves the significant steps made in this regard. The constant transfer, through logical reasoning, of the meditative knowledge in the scientific area, diversifies and sustains the society development for a specific historical momentum.
We believe that now it is the time for young people to be focused for understanding biodiversity under all its forms of expression, and especially on learning relationships established between individuals and the natural trophic levels to rediscover the essential valence of life.
Tiere live model, implemented in Germany since 2008, has proven its value by gaining specific competencies for the younger generation. Their adaptation and replication can ensure future biodiversity conservation in its entirety in accordance with the targets adopted at Nagoya Aichi in Japan in 2010 and for ensuring the constant access to natural resources. Today’s expectations are enormous for the younger generation who has the difficult task to restore our past mistakes of the former guidelines for economic development and have to also keep rising living standards.
We believe that through the model economy Tiere live the young generation acknowledge life’ economy and have the chance to adapt and transfer economic and technological innovative models into sustainable development policies to further support biodiversity conservation. This study focuses on opportunities Romania may access for successfully implementing the Tiere live model through the ELENA project.
Cadrul politic și legislativ/ Policy and Regulatory frameworh
RO
Un capitol fundamental pentru evaluarea posibilității de integrare a noi categorii de activități în curriculumul școlar este reprezentat de analiza legislației naționale în vigoare.
În cazul în care, activitățile sunt diferite de modelul clasic, dar conforme curriculei școlare propuse de către autoritatea competentă pentru educație, devine evident faptul că se impune o analiză cât mai amănunțită a pârghiilor procedurale ce pot să conducă, în final, la implementarea de lecții de biologie cu noi activități și nu numai. În plus, argumentația introducerii unor astfel de lecții devine semnificativă, categoriile de competențe urmărite a fi dobândite, fiind definitorii pentru tânăra generație.
Subiectul „lumea animalelor live”, implementat prin proiectul ELENA, este complex și propune pentru prima dată, colaborarea directă într-un cadru instituționalizat a două autorități competente: educație și mediu.
În acest sens, proiectul propune realizarea cooperării la nivel orizontal și de jos în sus între cele două categorii de autorități: educație și de mediu. Implementarea de lecții altfel, la care o contribuție majoră este adusă de specialiștii în studiul animalelor, cu respectarea condițiilor de bunăstarea animalelor, dar și a siguranței elevului, aduce noi provocări procesului de educație.
Obiectul acestui capitol este acela de a analiza mediul de capacitare a introducerii lecțiilor de biologie sau de științe ale naturii care utilizează animalele vii în actul educațional din România, posibilitățile pentru dezvoltare, bariere și posibile soluții pentru implementarea modelului Tiere live fiind descrise.
EN
A fundamental chapter to evaluate the integration of new types of lessons in the school curriculum is the analysis of the national legislation in force.
If the lessons are different compared to the proposed classical model by the competent authority for education, it becomes obviously that this process requires a thorough analysis of procedural levels that can ultimately lead to the implementation of new type of lessons. In addition, the grounds for introduction of such lessons are significant, new competencies categories that are aimed to be achieved, being defined.
The subject “Tiere live” proposed by ELENA project is complex and suggests for the first time at the institutional level the collaboration of two competent authorities, namely for education and environment.
In this respect, the project intends to achieve the cooperation in the horizontal plan on the vertical directions of implementation for both authorities: education and environmental.
Implementation of such lessons, where a major contribution is provided by specialists in the study of living animals, respecting animal welfare compliance, and also student safety, is bringing new challenges for education process.
The object of this chapter is to analyze the empowerment environment for introducing activities into biology lessons or natural science that uses live animals in the educational process in Romania, the development opportunities, barriers and possible solutions to the implementation of the model Tiere live being described.
Angajamente politice / Policy commitments Maria-Mihaela Antofie
RO
Motorul dezvoltării socio-economice curente, la nivel mondial, este reprezentat, în general, de angajamentele politice asumate în funcție de acordurile de colaborare stabilite de un Stat sau Guvern.
Cunoașterea resurselor naturale pentru exploatarea durabilă și rațională a acestora este o pre-cerință impusă viitorului economic al țărilor la nivel global și la nivel European în particular (Jones, 2005;Tilford și Whyte, 2010). În baza cercetărilor lui Jones publicate în 2005 reiese că Summit-ul European de la Lisabona a constituit deopotrivă un moment de final și de început al dezvoltării economice al Uniunii Europene.
Prin această strategie se promovează crearea condițiilor creșterii competitivității și eforturilor de coeziune al UE în context economic regional și global.
Se înregistrează în ultima perioadă de timp necesitatea tot mai acută a ridicării ștachetei nivelului de educație la nivel European pentru atingerea țintelor socio-economice propuse (Tessaring and Wannan, 2010).
Prin Strategia Lisabona toate Statele Membre se obligă să realizeze eforturi substanțiale printre altele pentru eficientizarea procesului educațional ce stă la baza dezvoltării de Noi Abilități pentru 2020.
Se subliniază astfel că instruirea și educația vocațională constituie părți integrate ale procesului complex de atingere a Obiectivelor Lisabona iar consolidarea de noi competențe sprijină fără îndoială acest proces.
În acest context educația, cu privire la elemente ale biodiversității, trebuie să aducă contribuții în formarea competențelor pentru experimentare științifică și antreprenoriat. Probabil că cel mai bun exemplu în acest sens poate fi dat de studiul vieții, pentru conservarea și utilizarea ei durabilă.
Astfel, activitățile de conservare a biodiversității pot fi cuplate direct sau indirect, cu cele specifice care stau la baza formării competențelor pentru antreprenoriat, considerând exemplul pentru dezvoltarea durabilă a turismului în contextul analizei unui articol științific din Suedia (Lordkipanidze et al 2005).
Printre noile competențe care pot sprijini dezvoltarea economică până în 2020 și respectiv 2050, se pot enumera cele legate de capacitatea de a sesiza și evalua rapid echilibrul producție/consum precum și de a oferi soluțiile cele mai bune pentru re-echilibrarea acsetui raport.
În fapt, înțelegerea principiilor care guvernează organizarea nivelelor trofice, relațiile dintre verigile trofice, echilibrul ecologic stabilit între vârful piramidei trofice și baza acesteia, relațiile stabilite în cadrul rețelei trofice, constituie tot atâtea argumente în sprijinul dezvoltării competențelor experimentale și antreprenoriale în plan social, concept dezvoltat la începutul anilor ‘80 de Bill Drayton și Ed Skloot (Light , 2004).
În acord cu ideile dezvoltate de Paul Light, capacitatea antreprenorială de tip social devine egală cu cea a vizionarului centrat pe individ care nu ține cont de cerințele societății în integralitatea ei.
Educația oferită prin Tiere live își aduce aportul tocmai în acest context, și anume în procesul de stimulare a capacității de a înțelege pe deplin mecanismele ce guvernează funcționarea lumii vii pentru menținerea echilibrul ecologic și a durabilității acesteia.
Se urmărește astfel stimularea creativității individuale, în relație cu realitățile lumii vii, pentru găsirea soluțiilor în plan antreprenorial necesare inclusiv ehilibrului funacțional din interiorul unei organizații.
Educația din domeniul științelor naturii trebuie să-și aducă aportul pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale specifice, cerințelor de la nivel național, regional și global.
În acest sens se impune realizarea de schimbări în activitățile specifice implementării curriculei disciplinelor pentru dezvoltarea de noi competențe care să răspundă cerințelor dezvoltării economice în context global.
În acest sens, biologia trebuie să găsească noi modele de educație pentru dezvoltarea de noi competențe (Mair et al., 2006; Dees, 2007).
Analizând domeniul biodiversității, noile activități educaționale trebue să contribuie la formarea de competențe specifice care să sprijine conservarea biodiversității sub toate formele ei de expresie: moleculară, genetică, a speciei și ecosistemelor.
O serie întreagă de studii susțin existența posibilității transferului modelelor ecologice în viața socio-economică care contribuie la dezvoltarea competențelor antreprenoriale specifice plecând de la dezvoltarea de noi abilități, inclusiv de tip managerial (Westley ez al., 2013; Koe și Majid, 2014).
Formarea competențelor antreprenoriale este realizată în baza accesării unor abilități specifice obținute doar în baza experienței emoționale directe a copilului, elevului sau studentului, în relația directă cu animalele adevărate și habitatul lor natural, înțelegerii relațiilor dintre specii, a economiei existenței unei populații sau a speciei în habitatul ei natural.
Asemenea experiențe pot să conducă la creșterea abilității de analiză și evaluare a factorilor de risc economic și social asociate experiențelor reale, a sesizării factorilor care guvernează echilibrul dintre producție și consum, de estimare a tendințelor economice în funcție de factorii analizați.
Mai mult, modele inovative de analiză, precum și soluțiile pentru rezolvarea situațiilor de criză economică, pot să fie generate pe baza înțelegerii proceselor de guvernare a echilibrului ecologic.
Astfel de competențe antreprenoriale pot fi formate prin studiul vieții animalelor în mediul lor natural sau în spații care respectă standardele de bunăstarea animalelor. Dar nu este suficientă dezvoltarea emoțiilor pozitive de tipul curiozității, dacă extrapolarea modelelor de existență a speciilor studiate pentru menținerea echilibrului ecologic nu este realizată pentru activități cotidiene care au conotații economice directe.
Cu alte cuvinte, înțelegerea modelelor de existență a speciilor în natură va contribui la consolidarea de noi competențe antreprenoriale așteptate a fi dezvoltate de sistemul de educație până în 2020.
Un subiect inedit, în actul educațional, este reprezentat de activități care includ studiul animalelor în mediul natural de viață sau în condiții în care se respectă bunăstarea acestora (acvarii publice, grădini zoologice, sanctuare, centre de reabilitare, magazine pentru animale, etc).
Pentru aplicarea unor astfel de lecții este necesară implementarea unor activități specifice la care un aport deosebit este adus de specialiștii din protecția mediului – experți în protecția speciilor vizate.
O astfel de lipsă în programele educaționale a fost evidențiată, începând cu 2008, în Germania, și a stat la baza implementării cu succes a proiectul Tiere live, în care actul educațional se implementează prin studiul animalelor vii cu implicarea celor mai importanți actori din sfera conservării biodiversității.
La baza susținerii necesității implementării acestui proiect au mai stat rezultatele studiilor privind comportamentul copiilor față de animalele vii, întrucât s-a constatat o acută lipsă de educație mai ales în sistemul public instituționalizat. S-a identificat o nouă sferă de explorare a cercetării educaționale: educația de tip experimental, prin accesarea modelului oferit de animale în mediul lor de viață.
Prin această educație se urmărește realizarea de noi competențe pentru viitoarea generație în acord cu Strategia pentru 2020 în care conservarea biodiversității ocupă un loc central.
Actul educațional cu privire la conservarea biodiversității este extrem de complex, angajamentele politice ale României și țărilor participante în cadrul proiectului ELENA, regăsindu-se în texte originale ale acordurilor multilaterale de mediu sau în decizii ale Conferințelor sau Reuniunii Părților la acestea.
România, alături de Statele Membre ale UE precum Germania și Ungaria sau alături de Georgia, din cadrul țărilor pan-Europene, este semnatară la toate acordurile multilaterale de mediu care au ca scop conservarea biodiversității.
În plus, este semnificativ de subliniat faptul că toate aceste acorduri, fără excepție ating subiectul comunicare, educație și participare în activitățile de conservare a biodiversității, denumite în continuare CEPA (Eng. Communication, Education and Participation Activities).
O serie de acorduri multilaterale de mediu au ca obiectiv principal menținerea echilibrului ecologic la nivelul ecosistemelor cu precizări privind conservarea speciilor în particular în habitatul natural sau in situ dar și în afara acestuia sau ex situ.
Astfel există cel puțin patru conveții internaționale cu aplicabilitate la nivel global după cum urmează:
1. Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural UNESCO;
2. Convenția privind diversitatea biologică;
3. Convenția privind protecția zonelor umede de importanță internatională sau Convenția Ramsar;
4. Convenția privind comerțul internațional cu specii periclitate de faună și floră sălbatică (CITES).
În același context există alte două convenții care acționaeză la nivel regional și anume:
5. Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților sau Convenția Carpatică;
6. Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa sau Convenția de la Berna.
Pe de altă parte speciile, ca obiectiv principal de conservare și utilizare durabilă, se regăsesc listate mai ales în cadrul Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice și acordurile acesteia:
7. Acordul privind conservarea liliecilor în Europa EUROBATS;
8. Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice AEWA;
9. Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și din zona contiguă a Atlanticului ACCOBAMS.
Subliniem că cel mai important acord multilateral de mediu care are ca obiectiv lansarea liniilor directoare specifice CEPA este Convenția privind diversitatea biologică CBD (Eng: Convention on Biological Diversity).
Părțile semnatare și-au asumat angajamentul politic pentru dezvoltarea de instrumente și metode CEPA în sinergie cu acele convenții care au ca obiectiv de conservare strict speciile și habitatele.
Cum toate acordurile multilaterale de mediu se implementează în același timp la nivel de ecosisteme se impune dezvoltarea sinergiilor pentru evitarea suprapunerilor și a lipsei de acțiune asociate eficientizării costurilor.
Strategia pentru conservarea diversității biologice adoptată de Uniunea Europeană este găzduită în prezent de portalul BISE.
În baza acestui document strategic, implementarea directivelor Habitate (92/43/EEC) și Păsări (409/79/EEC) prin OUG 57/2007 cu modificările și completările ulterioare, se impune accentuarea procesului de educație în domeniul biodiversității, care poate contribui la atingerea primei ținte adoptate sub CBD la Nagoya în Japonia în decursul COP10 (2010) prin care se urmărește ca până în 2020 populația să fie conștientă despre valoarea biodiversității dar și de măsurile pe care le poate accesa pentru a o conserva și utiliza în mod durabil.
Se poate observa coerența dintre acest obiectiv și cel European pentru formarea de Noi Abilități pentru 2020.
În acest sens Ținta nr. 1 a Planului Strategic adoptat la Nagoya atinge cel mai sensibil subiect în acest domeniu și anume cel al conștientizării valorii biodiversității, acțiune care poate să aibe succes doar prin educația și informarea tuturor segmentelor de populație.
Ținta nr.1 Până în 2020, cel mai târziu, publicul este conștient de valoarea biodiversității și pașii pe care trebuie să-i urmeze pentru a o conserva și utiliza durabilă (Aichi Nagoya Japonia, CBD).
La nivel internațional România în calitate de stat membru al Uniunii Europene participă la formarea pozițiilor de negociere pentru CBD, inclusiv pe aspectele ce țin de educație în domeniul biodiversității iar angajamentele asumate trebuie să fie armonizate Strategiei Lisabona.
Cu alte cuvinte, necesitatea dezvoltării economice curente, ținând cont de succesiunea crizelor economice din ultimii ani, ce au urmat unei creșteri economice importante, va face apel la noi competențe socio-economice pentru asigurarea progresului economic la nivel mondial (Olsson et al., 2006; Muller, 2009).
La nivel național, România a realizat eforturi considerabile în baza Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană pentru întărirea capacității instituționale la nivel administrativ, în baza programelor succesive de guvernare.
Adoptarea de noi modalități de abordare a procesului educațional presupune accesarea noilor structuri administrative dezvoltate după 1 ianuarie 2007. În acest sens se va accesa aparatul administrativ al educației și protecției mediului.
Pentru a implementa angajamentele politice de mediu, autoritatea de mediu a încercat să susțină prin implementarea proiectelor specifice cu finanțare externă (GEF, UN, Banca Mondială, etc.), inclusiv aspectele de comunicare (de ex.: informare și educație) legat de conservarea și utilizarea durabilă a speciilor și arii protejate prin apelarea la instrumentele de lucru promovate de IUCN (Eng.: International Union for Conserving Nature) sau ale sistemului public educațional (Hesselink et al., 2007).
Pentru exemple de bună practică cităm activitățile propuse a se derula la grădinile zoologice pentru studiul ursului, lupului, râsului, pisicii sălbatice și publicate în cadrul ghidurilor sau de tipul pliantelor informale în mii de exemplare destinate copiii rezidenți ariilor protejate sau zonelor tampon ale acestora.
În acest sens avem la capitolul bune practici unele exemple pozitive privind educația în domeniul biodiversității.
Se poate considera că obiectivul proiectului ELENA susține implementarea Directivei Habitate în baza prevederilor ultimului punct din Preambulul acesteia întrucât, pentru o aplicare eficientă a Directivei, este foarte important să se asigure informarea și educarea corespunzătoare a opiniei publice.
În plus conform Art. 16 (1) Statele membre pot deroga de la dispozițiile articolelor 12, 13, 14 și 15 literele (a) și (b), cu condiția ca derogarea să nu afecteze negativ menținerea populațiilor din speciile respective la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală și în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare, în următoarele scopuri: (d) în scopuri educative și de cercetare, pentru repopulare sau pentru reintroducerea anumitor specii, precum și pentru operațiunile de reproducere necesare acestor scopuri, inclusiv propagarea artificială a plantelor.
Pe de altă parte conform prevederilor Art. 22 pentru a pune în aplicare dispozițiile curente statele membre: (c) iau măsuri de educație și de informare asupra necesității de a proteja speciile de faună și floră sălbatică și de a conserva habitatele acestora și habitatele naturale.
Prevederile Directivei Habitate menționate se completează cu prevederile Directivei Păsări (409/79) și în particular cu cele ale Art. 9 (1) Statele membre pot aplica derogări de la prevederile articolelor 5, 6, 7 și 8, în cazul în care nu există altă soluție satisfăcătoare, din următoarele motive: (…) (b) în scopul cercetării și al învățământului, al repopulării reintroducerii și al înmulțirii necesare în acest sens.
Introducerea activităților educaționale care implică speciile animale în mediul lor de viață sau în spații care să asigure bunăstarea lor trebuie să asigurare siguranța elevului pe de o parte și a unei resurse umane înalt calificate pe de altă parte.
Cu alte cuvinte proiectul Elena va cataliza implementarea sinergică a angajamentelor politice asumate sub diverse MEA prin Strategia Lisabona pentru asigurarea de noi competențe de tip antreprenorial prin lecțiile oferite de subiectul animale adevărate aducând la același numitor autoritățile de mediu, educație și pentru economie.
Concluzii
România ca stat membru, semnatară a Strategiei Lisabona și angajată în adoptarea de noi competențe pentru 2020 are suportul politic necesar asigurat în baza liniilor politice ale programului guvernamental, pentru implementarea coerentă a proiectului ELENA.
Modalitatea de implementare diferă în funcție de rezultatele scontate și depinde în bună măsură de procedurile oficial recunoscute la nivelul autorității centrale pentru educație și al ofertei de expertiză privind speciile de animale vizate. Pârghiile legislative curente asigură cadrul implementării proiectului ELENA și ele vor fi discutate ulterior.
În prezent nu există o legătură directă în implementarea curriculei școlare pe problemele de educație privind animalele (în mediul natural de viață sau în medii care să asigure bunăstarea animală) între ministerul mediului și cel al educației de la nivel central la nivel local. Și totuși ocazional au fost realizate conexiuni între cele două categorii de ministere la diferite niveluri ierarhice pe baza parteneriatelor ca procedură legală acceptată.
Din punct de vedere politic putem considera că au existat și există preocupări în acest sens, inclusiv la nivel local, iar experiența existentă susține implementarea angajamentelor politice legate de protecția mediului și la nivel educațional.
EN
The current engine for socio-economic development worldwide is generally represented by political commitments taken for different cooperation agreements and established by a State or Government.
To know natural resources for their sustainable and rational exploitation is a requirement imposed by the country's economic future in the global level and in the European context in particular (Jones, 2005; Tilford and Whyte, 2010).
Based on research results of Jones in 2005 the European Summit in Lisbon was a final benchmark and also a start for the EU economic development.
Through this Strategy the EU is promoting the framework required for competitiveness and cohesion increasing in global economic context.
During last time it is recording a more acute need to raise the education threshold in the European context for reaching the proposed socio- economic targets (Tessaring and Wannan, 2010).
Through the Lisbon Strategy all Member States undertake to achieve substantial efforts to streamline including inter alia educational process underlying the development of New Skills for 2020.
Also it points out that training and vocational education, are integral parts of the complex process of attaining Lisbon targets and consolidate new competencies undoubtedly supporting this process.
In this context the natural science education should make contributions in the entrepreneurship skills training. Probably the best example of this can be given to the study of life itself for its conservation and sustainable use.
Thus, biodiversity conservation activities can be directly coupled with skills training for entrepreneurship considering only the sustainable development for tourism according to a scientific article published in Sweden (Lordkipanidze et al 2005).
Among the new competencies that can support our economic development for 2020 and 2050 respectively, it may include those related to the ability to quickly grasp the balance between production and consumption and the causes that govern the study of animals.
In fact, understanding the principles governing the organization of trophic levels, relationships between trophic levels, top down ecological balances in the trophic pyramid, relationships established into the trophic networks, all are arguments in supporting the development of entrepreneurial competencies in the social context as a concept developed in the early ‘80 by Bill Drayton and Ed Skloot (Light, 2004).
According to Paul Light the social entrepreneurial capacity becomes synonymous with the type of visionary individual who takes no account of the demands of society as a whole.
The education provided by Tiere live here just brings its contribution to stimulate the ability to fully understand the mechanisms that governing the functioning of the living world to maintain the ecological balance.
It thus aims at fuelling of individual creativity to find solutions in entrepreneurial planning required by different levels functioning inside of any organization.
Social entrepreneurship has come to be synonymous with the individual visionary – the risk taker who goes against the tide to start a new organization to create dramatic social change.
The problem with focusing so much attention on the individual entrepreneur is that it neglects to recognize and support thousands of other individuals, groups, and organizations that are crafting solutions to issues all around the world (Paul Light, 2006).
Education in natural sciences must contribute to the development of entrepreneurial competencies as specific requirements at national, regional and global levels.
In this respect it is necessary to make changes in activities respecting the curriculum of disciplines, in order to develop new skills to meet the requirements of economic development in a global context.
In this regard, biology must find new models of education for the development of new skills (Mair et al., 2006 Dees, 2007).
Analyzing the biodiversity domain, new educational models should include the necessity of specific skills development that supports biodiversity conservation under all its forms of expression such as: molecular, genetic, of species and ecosystems.
A series of studies supports the transfer opportunity of ecological models into socio-economic life, through the development of specific entrepreneurial skills based on developing new technical skills up to those required for management (Westley ez al., 2013; Koe and Majid, 2014).
Achieving entrepreneurial competencies is performed based on accessing other specific skills obtained only on the basis of direct experience of the child, pupil or student related to species and their natural habitat, understanding the relationships between species, economic existence of a population or species in their natural habitat.
Such experiences can lead to increased ability to analyze and evaluate economic and social risk factors in the real life, the referral factors governing the balance between production and consumption, the trends estimation of the analyzed factors.
Moreover, innovative models of analysis and solutions to the economic crisis can be generated based on understanding the processes governing ecological balance.
Such skills could be formed by studying the animal life in their natural environment or in enclosures that meet standards of animal welfare.
But, it is not enough to only develop positive emotions such curiosity if the extrapolation of models regarding the life of studied species for maintaining ecological balance is not realized against daily activities with economic connotations.
In other words, understanding the patterns of existence of species in their natural environment will help us strengthen entrepreneurial skills expected to be developed by the education system by 2020.
An innovative subject in the educational process is the study of living animals in the wild or in enclosures that respect their welfare.
To apply such lessons it is necessary to implement specific curricula that an important contribution is made by environmental specialists or experts in protecting the target species.
Such a lack into educational programs has been highlighted since 2008, in Germany which led to the successful implementation of the project Tiere live in which the educational act is implemented by studying live animals with the involvement of the main actors in the field of biodiversity conservation.
For grounding the needs in supporting the implementation of this project the studies regarding child behaviour analysis towards live animals have been used as it was observed an acute lack of their education in an institutionalized system.
Thus, it was identified a new area of exploration of educational research: experimental type by accessing through education the model of live animal in their environment.
Through this type of education it aims to achieve new skills for the next generation in line with the EU Strategy for 2020 in which biodiversity may play a central role.
The educational act on biodiversity conservation is extremely complex and political commitments of Romania and the countries participating in the project ELENA being found in the original texts of multilateral environmental agreements or decisions of the Conferences of Meeting of the Parties.
Romania, aside the EU Member States (including Germany and Hungary) and Georgia in the Pan-European countries context, is a signatory Party to all multilateral environmental agreements aimed at biodiversity conservation.
In addition, it is significant to note that all these agreements invariably touch the topic of communication, education and participation in biodiversity conservation activities hereafter CEPA (Communication, Education and Participation Activities).
A number of multilateral environmental agreements have as main objective to maintain ecological balance in the ecosystem with a particular focus on species conservation in their natural habitats or in situ or outside their habitat or ex situ conservation.
Thus, there are at least four international conventions globally applicable as follows:
1. Convention concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage (UNESCO);
2. Convention on Biological Diversity;
3. The Convention on Wetlands of International Importance or Ramsar Convention;
4. The Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora (CITES).
In this context there are two other conventions acting at the regional level namely:
5. The Framework Convention on the Protection and Sustainable Development of the Carpathians (Carpathian Convention);
6. Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats or Bern Convention.
On the other hand species, a a major main objective of conservation and sustainable use are found mostly listed under the Convention of Migratory Species of Wild Animals and its agreements:
7. Agreement on the Conservation of Populations of European Bats EUROBATS.
8. Agreement on the Conservation of African-Eurasian Migratory Water birds AEWA.
9. Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and Contiguous Atlantic Area ACCOBAMS.
We emphasize that the most important multilateral environmental agreement which has as objective to launch the CEPA specific guidelines is the Convention on Biological Diversity or CBD.
The signatory Parties have assumed political commitment for the development of CEPA tools and methods in synergy with those conventions strictly aiming species and habitat conservation.
As all multilateral environmental agreements are implemented simultaneously at ecosystems level it is an increase in synergies to avoid duplication and streamline costs associated with inaction.
The strategy for the conservation of biological diversity adopted by the European Union is currently hosted portal BISE.
Under this strategic document, the implementation at the national level of the Habitats Directive (92/43/EEC) and Birds Directive (409/79/EEC) by GEO 57/2007 with subsequent amendments is important to stress the educational process can help achieving the first target adopted under the CBD in Nagoya in Japan during COP10 (2010) which seeks to ensure that by 2020 the population is aware of the value of biodiversity and the steps they can access in order to conserve and use sustainably.
It can be noted the similarity of this objective with that of the European Strategy for new skills by 2020.
In this regard the target no. 1 of the Strategic Plan adopted in Nagoya touches the most sensitive topic in this area, namely the awareness on the value of biodiversity, an action that can only be successful through education and information for all stakeholders.
Target 1 By 2020, at the latest, people are aware of the values of biodiversity and the steps they can take to conserve and use it sustainably, Aichi Targets, Nagoya Japan, CBD.
In the international context Romania also as a Member State of the European Union participating in the negotiating positions for the CBD, including aspects of biodiversity education and these political commitments should be harmonized to the Lisbon Strategy.
In other words, the current needs for economic development, given the succession of economic crises in recent years that have followed a significant economic growth, will appeal to new socio-economic skills to ensure economic progress (Olsson et al., 2006, Muller, 2009).
At the national level, Romania has made considerable efforts based on the Treaty of Accession to the European Union to strengthen its institutional capacity at the administrative level under successive programs of government. Adopting new approaches to educational process involves accessing new administrative structures developed after January 1, 2007.
In this regard it will be accessed the administrative capacity for the education and environment.
To implement environmental policy commitments, Romanian environmental authority has tried to support the implementation of environmental projects with external funding (GEF, UN, World Bank, etc.), including aspects of communication (information and education) related to species and protected areas by calling working tools promoted by IUCN (International Union for Conserving Nature) or the national education system (Hesselink et al., 2007).
To cite examples of good practice lessons we are citing proposed lessons to be started at the zoo for bear, wolf, lynx and wildcat and published in the guidelines or the type of informal thousand copies of leaflets to residents’ children into protected areas or in buffer zones. In this chapter we have some good practice examples on biodiversity education.
It can be considered that the objective of ELENA project will also support the implementation of the Habitats Directive based on the last point in the Preamble stating that education and general information relating to the objectives of this Directive are essential for ensuring its effective implementation.
In addition according to Art. 16 (1) Provided that there is no satisfactory alternative and the derogation is not detrimental to the maintenance of the populations of the species concerned at a favourable conservation status in their natural range, Member States may derogate from the provisions of Articles 12, 13, 14 and 15 (a) and (b): (d) for the purpose of research and education, of repopulating and re-introducing these species and for the breedings operations necessary for these purposes, including the artificial propagation of plants.
On the other hand according to provisions of Art. 22 In implementing the provisions of this Directive, Member States shall: (c) promote education and general information on the need to protect species of wild fauna and flora and to conserve their habitats and natural habitats.
The provisions of the Habitats Directive are complementary to those of the Birds Directive (409/79), namely of Art. 9 (1) Member States may derogate from the provisions of Articles 5 to 8, where there is no other satisfactory solution, for the following reasons:…, (b) for the purposes of research and teaching, of re-population, of re-introduction and for the breeding necessary for these purposes;
Introducing lessons for studying living animal species in their environment or in enclosures to ensure animal welfare involves ensuring pupil safety on the one hand and highly qualified human resources on the other hand.
In other words Elena project will catalyze synergistic implementation of policy commitments taken under different MEAs through the Lisbon Strategy in order to provide new entrepreneurial skills through lessons of living animals and gathering together all authorities for environment, education and the economy.
Conclusions
Romania as a Member State, signed the Lisbon Strategy and committed to the adoption of new skills for 2020 has the necessary political support based on the political guidelines of the Government Program for the consistent implementation of the ELENA project.
The implementation way varies according to the expected results and highly dependent on official procedures recognized by the central authority for education and on the expertise offer regarding animal species at the local level.
The current legislative framework ensures the ELENA project implementation and they will be discussed later.
Currently there is a direct link on the issues of education on animals (living in natural environment or in enclosures which ensure animal welfare) between the Ministry of Environment and the Ministry of Education from the central to the local levels.
And yet occasionally connections were already made between the Ministry of Environment and Education at different levels based on partnerships as an accepted legal procedure.
From political point of view we can consider that there has been and is willingness in this regard, including local and existing experience supports the implementation of political commitments related to environmental protection and education level.
Proiectul ELENA sprijină implementarea Convenției privind diversitatea biologică: Robert Blaj
Conservarea in situ este asigurată de implementarea prevederilor Art. 8: Conservare "in situ"
În măsura posibilităților și în funcție de necesități, fiecare parte contractantă:
a) va stabili un sistem de zone protejate sau zone unde sunt necesare măsuri speciale pentru conservarea diversității biologice;
b) va elabora, unde este necesar, linii directoare pentru selectarea, stabilirea și administrarea zonelor protejate sau a zonelor unde trebuie luate măsuri speciale pentru conservarea diversității biologice;
c) va reglementa sau administra resursele biologice importante pentru conservarea diversității biologice, în interiorul sau în afara zonelor protejate, pentru a le asigura conservarea și utilizarea durabilă;
d) va promova protecția ecosistemelor, habitatelor naturale și menținerea populațiilor viabile de specii în mediul natural;
e) va promova dezvoltarea durabilă și ecologic-rațională în zonele adiacente zonelor protejate, în vederea asigurarii unei protecții sporite a acestor zone;
f) va reface și reconstrui ecosistemele degradate și va promova refacerea stării favorabile de conservare a speciilor amenințate, printre altele, prin dezvoltarea si implementarea de planuri si alte strategii de administrare;
g) va stabili sau menține mijloace de reglementare, administrare sau control a riscurilor legate de utilizarea și eliberarea de organisme modificate genetic, rezultate din biotehnologie, care ar putea avea impact negativ asupra mediului, care ar putea afecta conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice, luând în considerare și riscurile asupra sănătății umane;
h) va preveni introducerea, va controla sau eradica acele specii străine care amenință ecosisteme, habitate sau alte specii;
i) va face eforturi pentru a asigura condițiile necesare compatibilității dintre utilizările actuale și conservarea diversității biologice și utilizarea durabilă a componentelor sale;
j) conform legislației sale naționale, va respecta, menține și păstra cunoștintele, inovațiile și practicile comunităților indigene și locale cu stiluri de viață tradiționale necesare pentru conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și va promova aplicarea lor mai largă, cu aprobarea și implicarea deținătorilor de astfel de cunoștinte, inovații sau practici si va încuraja împărțirea echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea unor astfel de cunoștințe, inovații și practici;
k) va dezvolta sau menține legislația necesară și/sau alte prevederi regulamentare pentru protecția speciilor sau populațiilor amenințate;
l) în cazul în care un efect negativ semnificativ asupra diversității biologice a fost determinat conform art. 7, va reglementa sau controla procesele și categoriile de activități în cauza; și
m) va coopera în asigurarea de suport financiar sau orice alt suport pentru conservarea "in situ", subliniată la subparagrafele a)-l) de mai sus, în special pentru țările în curs de dezvoltare.
Conservarea in situ constituie singura modalitate de menținere, pe termen lung, a speciilor și habitatelor, atât prin accesul constant al acestora la condițiile naturale specifice cât și prin accesarea mecanismelor specifice de adaptare la condițiile de mediu în continuă schimbare.
Numai în acest fel poate fi asigurată supraviețuirea speciilor și conservarea habitatelor pe o peroadă de timp cât mai îndelungată. În acest sens o serie de decizii COP au fost luate pentru a recomanda Părților metodologii și sisteme standardizate de monitorizare a stării de conservare in situ pentru asigurarea atingerii obiectivelor Convenției.
Pentru atingerea acestui deziderat este necesară integrarea educației de mediu, în curricula școlară începând cu ciclul primar. În acest sens, proiectul ELENA dezvoltă pentru prima dată un model standardizat care se integrează curriculei de biologie și nu numai.
Prin prevederile art. 8 a) și b) Părțile își asumă răspunderea pentru realizarea unei rețele de arii protejate – de diferite categorii– în conformitate cu sisteme de clasificare acceptate la nivel internațional. CBD recunoaște sistemul de clasificare a ariilor protejate adoptat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii – IUCN. Cu alte cuvinte integrarea în lecțiile de biologie a particularităților date de clasificarea speciilor și habitatelor după criteriile de vulnerabilitate, conștientizează noua generație cu privire la impactul oricăror activități umane asupra mediului în general.
Decizia II/7 – urgentează Părțile să participe activ în schimbul de informații privind experiența dobândită pentru implementarea prevederilor art. 8 al Convenției. Conform Deciziei III/11, Părțile au obligația să acorde drepturi și putere comunităților locale, pentru întărirea capacităților necesare utilizării durabile a biodiversității și implementării tehnicilor tradiționale (pct. 15 f.). În același sens sunt ridicate probleme privind accesul la resursele genetice in situ și împărțirea echitabilă a beneficiilor prin recunoașterea anumitor drepturi ale comunităților locale sub art. 8 j. sau 15. (Decizia IV/9 pct. 10 e).
După patru ani, prin Decizia VI/9 s-a adoptat, în apendixul anexei, ținta nr. 7, prin care Părțile se angajează ca 60% din speciile amenințate să fie conservate in situ. În aplicarea acestei ținte sunt menționate o serie de recomandări, una dintre acestea vizând constituirea de arii protejate, dar referințe sunt realizate și în relație cu agrobiodiversitatea și silvicultura. Fără integrarea, în actul educațional, a cunoștințelor minime de protecția mediului, a speciilor și habitatelor acest deziderat rămâne de neatins.
Decizia VII/28 privind ariile protejate tocmai în acest scop, al conservării in situ, țintește implementarea prevederilor art. 8 a) – e) adoptă Programul de lucru sau PoW (Eng. Programme of Work) cu ținte și acțiuni specifice pentru Părți. Una dintre țintele specifice este aceea de integrare a ariilor protejate în peisaje terestre sau marine, sisteme superioare acestora.
Decizia VIII/24 revizuiește programul privind ariile protejate pentru 2004-2006 și subliniază la pct. 8 importanța cooperării cu Bazele de Date Globale pentru Arii Protejate (eng. World Database on Protected Areas – WDPA), ca instrument de asistare în monitorizarea progresului spre atingerea țintelor în cadrul PoW arii protejate și cooperarea cu UNEP-WCMC și Comisia Internațională pentru Arii Protejate – IUCN (eng. World Commission on Protected Areas IUCN-WCPA).
Decizia reiterează la pct. 11 necesitatea integrării ariilor protejate în cadrul peisajelor terestre sau marine pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor de conservare. În anexa II sunt adoptați termenii de referință pentru workshopul privind criteriie ecologice și sisteme de clasificare biogeografice.
Decizia IX/18 adoptă PoW revizuit iar Decizia III/9 solicită Părților să ia măsuri pentru reconstrucția ecologică a habitatelor, inclusiv a componentelor acestora. Subliniem că toate aceste recomandări rămân de neimplementat dacă sistemul public educațional nu face eforturi de integrare a lor în curricula școlară.
Sub incidența prevederilor art. 8 lit. g) CBD a adoptat și implementat Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea în 2000 la Montreal (Canada) iar România l-a ratificat în 2003 prin Legea 59/2003. Măsurile privind implementarea Protocolului sunt analizate în context regional la nivel comunitar, doar anumite proceduri fiind implementate specific la nivel național (de ex. cele care țin de controlul implementării legislației).
Cu alte cuvinte conservarea in situ a biodiversității trebuie să țină seama de riscurile asociate utilizării organismelor modificate genetic. În acest context speciile native trebuie să fie protejate și ținând cont de legitățile rețelelor trofice, specifice agroecosistemelor. În acest sens o atenție deosebită trebuie acordată soiurilor și raselor locale alături de speciile sălbatice. Acestea din urmă alături de practici tradiționale sunt protejate prin prevederile art. 8 j), urmare asocierii culturii tradiționale comunităților locale și indigene.
Decizia V/8 adoptă recomandări în Anexa I privind speciile invazive care amenință ecosisteme, habitate sau specii. Anexa include principiile de bază generale și recomandări privind introducerile intenționate și neintenționate, reducerea impactului, eradicarea, izolarea si controlul.
Decizia VI/23 adoptă principiile necesare implementării prevederilor acestui articol în contextul ecosistemelor, habitatelor și speciilor și tratează rezumativ și alte instrumente internaționale în domeniu care pot aduce contribuții în implementarea acestui subiect. Țările sunt urgentate prin texul acestei decizii să adopte strategii și planuri de acțiune pentru eradicarea și controlul speciilor invazive.
Decizia VII/13 vizează relațiile stabilite la nivel internațional privind SCBD și invită Părțile, printre altele, să includă speciile invazive în programele de monitorizare.
Decizia VIII/27 analizează golurile și lipsa de consistență juridică pe diferite tratate internaționale cu privire la speciile invazive. Sunt menționate o serie de măsuri legate de acvacultură, maricultură, apă de balast, transport aerian civil, activități militare, turism, cercetare, agenți de biocontrol.
Ulterior Decizia IX/4 adoptă revizuirea PoW pentru speciile invazive alohtone.
Dezvoltarea durabilă – este tratată în mod general pe subiecte de conservare incluzând agricultura, exploatări forestiere, pășunat, pescuit, vânătoare, turism etc.
În centrul cadrului legislativ comunitar stau, după cum am menționat mai sus, Directivele Habitate și Păsări care furnizează baza legală de stabilire a rețelei de arii protejate Natura 2000.
Începând cu anul 2006 suprafața totală a ariilor protejate din Uniunea Europeană sub Directiva Habitate depășește suprafața Portugaliei iar sub Directiva Păsări – depășește suprafața Irlandei. Asistăm astfel, la realizarea unei rețele care include peste 25000 de situri de importanță comunitară și care acoperă aproximativ 17% din suprafața Uniunii Europene continentale.
România ca stat membru a transferat datele solicitate în 2007, evaluarea realizându-se în cadrul seminariilor biogeografice în cursul lunii iunie 2008.
Coridoarele și conectivitățile pentru ariile protejate sunt recunoscute ca fiind extrem de importante sub art. 10 al Directivei Habitate, în particular urmare a impactului schimbărilor climatice. Ele asigură flexibilitate procesului de migrație a speciilor protejate și de ce nu a habitatelor.
Eutrofizarea apelor alături de specii exotice invazive și schimbări climatice pot fi menționate ca amenințări directe asupra conservării biodiversității descrise în raportul din 2010 al Comisiei Europene către CBD. În 2008 s-a inițiat din partea Comisiei Europene comunicarea numită spre o strategie a Uniunii Europene privind speciile invazive (eng. Towards an EU Strategy on Invasive Species).
După cum am menționat anterior, sub impactul presiunii politice de aderare la Uniunea Europeană, România a dezvoltat și implementat o rețea de arii protejate. Date concrete sunt descrise în documentul NBSAP adoptat în ianuarie 2013. În paralel, România deține și alte categorii de arii protejate legiferate și prin Legea 5/2000.
Oficializarea categoriilor de peisaj în care se încadrează ariile protejate rămâne în continuare o problemă de soluționat, în conformitate cu prevederile Convenției de la Florența, Art. 5 și a recomandărilor privind implementarea Convenției adoptate la ultimul COP.
România nu a facut eforturi să adopte și să implementeze programele de lucru (PoW) din domeniul ariilor protejate adoptate prin decizie COP, limitându-se să adopte măsurile obligatorii în conformitate cu legislația comunitară în vigoare – oricum în linie cu prevederile acestor decizii. Ceea ce este semnificativ de subliniat – particularitățile de țară sunt pierdute în ceea ce privește oficializarea și managementul ariilor protejate (inventariere, tradiții, implicarea comunităților locale ca unități administrativ-teritoriale, elemente socio-economice și sănătate).
România ar trebui sa acorde importanță majoră criteriilor ecologice și sistemului de clasificare biogeografic nu doar prin prisma calității de stat membru dar mai ales prin prisma adoptării ca Parte a deciziilor COP pe acest subiect, în sinergie cu celelalte AMM (Ramsar, CMS, AEWA, Eurobats, Accobams etc).
România a elaborat unele acte normative cu privire la modul de elaborare a planurilor de management și a adoptat prin Hotărâri Guvernamentale câteva Planuri de management conform documentului NBSAP 2010. România nu a adoptat oficial încă metodologia și nici standardele internaționale în domeniu recunoscute la nivel comunitar și este semnificativ ca metodologia deja elaborată sub egida IUCN, la care un aport considerabil l-a avut Agenția Europeana de Mediu, să fie analizată și ulterior, în baza ajustărilor de rigoare pentru condițiile specifice României, să fie adoptată oficial.
România este obligată să asigure elaborarea planurile de management pentru carnivorele mari și a reglementat vânătoarea, pescuitul și comerțul cu specii protejate conform cerințelor comunitare și internaționale CITES la care se adaugă reglementarea comerțului cu plante medicinale sau fructe de pădure, din păcate fără aplicarea unui plan de monitorizare a stării lor de conservare efectivă care să evite recoltarea excesivă.
România, în elaborarea conceptului de vecinătate la arii protejate, nu a conferit substanță științifică și tehnică procedurilor legislative pentru asigurarea accesului la instrumente și metodologie standardizate în scopul evaluării necesității de vecinătate conform solicitărilor directivei Habitate în baza prevederilor art. 10. care se suprapun cu cele ale Deciziilor COP de integrare a sistemului de arii protejate peisajului terestru sau marin, din care fac parte recomandând Părților anumite instrumente de lucru.
Amintim că este deja adoptată HG 1403/2007 care face referire la reabilitarea siturilor contaminate istoric. Totuși, metodologii și standarde în domeniu nu sunt încă oficial acceptate în acest domeniu. România depune eforturi pentru reabilitarea și refacerea siturilor contaminate istoric și aproape deloc pentru reconstrucția ecologică a zonelor devastate de dezastre naturale (viituri, inundații) confirmând astfel incapacitatea de implementare a măsurilor de urgență la nivel local. România nu a luat măsuri pentru implementarea art. 8 j deși recomandări în acest sens exista la nivel european.
Specii invazive (specii exotice invazive sau alohtone)
Din punct de vedere oficial România a depus eforturi pentru controlul speciilor exotice invazive relativ recent (2011) în timp ce la nivelul UE s-a adoptat strategia pentru speciile invazive din 2004. O serie de instituții de cercetare au fost implicate în proiectul coordonat de Comisia Europeană DAISIE privind speciile invazive și există prevederi pe acest subiect în legislația curentă respectiv în OUG 57/2007 cu modificările și completările ulterioare.
România a implementat parțial prevederile art. 8. Există cadrul legislativ și instituțional. Întrucât există sisteme internaționale diferite pentru desemnarea ariilor protejate, managementul lor ar trebui să fie relalizat în acest sens iar România, în prezent, are desemnate oficial arii protejate după IUCN, UNESCO, Ramsar și legislația Europeană. Principala problemă apare de la conceptul de arie protejată versus arie naturală protejată – amestecul de concepte IUCN cu cele de tip comunitar, care se reflectă în dificultățile de implementare a actelor de reglementare. Nu s-au implementat prevederile art. 8 j și nu s-a adoptat strategia pentru controlul și eradicarea speciilor invazive și nici legislația specifică deși există cadrul legislativ și instituțional oferit de OUG 57/2007.
Conservarea "ex situ"
Art. 9 al CBD
Fiecare parte contractantă, în masura posibilităților și în funcție de necesități, în special în scopul completării măsurilor "in situ":
a) va adopta măsuri pentru conservarea "ex situ" a componentelor diversității biologice, de preferință în țara de origine a acestor componente;
b) va stabili și menține facilități pentru conservarea "ex situ" și cercetarea plantelor, animalelor și microorganismelor, de preferință în țara de origine a resurselor genetice;
c) va adopta măsuri pentru recuperarea și refacerea speciilor amenințate și pentru reintroducerea lor în habitatele lor naturale, în condiții adecvate;
d) va reglementa și administra colectarea de resurse biologice din habitate naturale în scopul conservării "ex situ", astfel încât să nu se amenințe ecosisteme și populații de specii "in situ", cu excepția cazului în care sunt necesare măsuri speciale "ex situ", conform subparagrafului c) de mai sus; și
e) va coopera pentru asigurarea suportului financiar si de alt tip pentru conservarea "ex situ", subliniată la subparagrafele a)-d) de mai sus și pentru crearea și menținerea mijloacelor de conservare "ex situ" în țările în curs de dezvoltare.
Prin prevederile lui, articolul 9 solicită Părților să adopte măsuri de conservare ex situ de preferință a componentelor biodiversității biologice din țara de origine, iar scopul este extins prin prevederile lit c) în particular pentru reintroduceriea in situ și reabilitarea speciilor amenințate.
Prin textul Deciziei VII/2, sunt recunoscute și susținute recomandările publicate în 2006 cu privire la conservarea in situ si ex situ de către WCPA, IUCN, WWF, CGIAR și alte Părți.
România nu deține în acest moment o situație clară, un inventar complet al colecțiilor ex situ, indiferent de domeniu, și probabil este pe cale să asigure cadrul corespunzător adoptării recomandărilor COP privind conservarea in situ și ex situ. Situația curentă este prezentată în documentul NBSAP 2013 atât pentru specii sălbatice cât și pentru cele domestice.
Conceptul de întărire a capacităților este pentru prima dată menționat în textul Deciziei II/6 para 6 pentru implementarea prevederilor art 6 si 8. Aceeași decizie se referă la creșterea capacității științifice în taxonomie pentru elaborarea, implementarea programelor de monitorizare în acord cu art 7.
Decizia VII/9 privind Inițiativa Taxonomica Globală solicită guvernelor să implementeze PoW în acest scop și solicită nominalizarea punctelor focale naționale.
Decizia VIII/3 adoptă PoW revizuit de COP și solicită Părților implementarea prevederilor acestuia (obiective, ținte, activități) și urgentează Părțile să desemneze PFN GTI. Sunt specificații legate de biodiversitatea montană, specii invazive, diversitatea biologică a insulelor.
Decizia IX/3 solicită Părților să nominalizeze PFN pentru Strategia Globală privind Conservarea Plantelor, să publice în limbile naționale raportul UNEP/CBD/COP/9/INF/25 privind conservarea plantelor, recomandare nesusținută oficial până în prezent. Decizia IX/22 adoptă recomandări privind orientarea PoW sub GTI.
La nivel european, aceste recomandări sunt susținute de inițiative clare datate 2008 și 2009 de sprijin a GTI prin Parteneriatul și Fondul Taxonomic Global prin BioNet.
România din punct de vedere oficial nu a nominalizat PFN GTI și nu implementează ca atare PoW adoptat prin decizie COP. Reiterăm faptul că România prin instituții de cercetare și-a adus contribuții specifice la nivel european pentru elaborarea documentului Strategia de conservare a plantelor la nivel european 2008 adoptată prin decizie a Consiliului Europei.
În concluzie putem spune că prevederile Art. 9 sunt implementate parțial. În prezent în România nu există o legislație cadru specifică pentru reglementarea tuturor situațiilor specifice activităților de conservare ex situ la plante, animale și microrganisme. România a transpus Directiva 22/2002 prin legea 191/2004 dar elemente importante stipulate de reglementările CITES nu sunt acoperite – așa cum este cazul animalelor deținute de circuri, magazine pentru animale de casă și nici a controlului speciilor exotice potențial invazive și aplicării planurilor de urgență. Nu există în prezent o legislație a grădinilor botanice, a băncilor de gene sau de realizare a schimburilor de semințe.
Competența privind manipularea animalelor adevărate este esențială pentru atingerea obiectivelor prevederilor acestui articol. Integrarea activităților modulelor ELENA în actuala curricula școlară asigură dezvoltarea competențelor privind evaluarea impactului activităților umane asupra speciilor și mediului implicit.
Managementul integrat al informației de mediu transpus în domenii conexe poate constitui o altă competență ce poate fi dezvoltată prin implementarea lecțiilor Tiere Live.
O serie de activități sunt propuse a se derula în locuri specifice menținerii animalelor în afara condițiilor naturale de viață: acvarii publice, grădini zoologice, magazine pentru animale.
Cu alte cuvinte, proiectul ELENA propune intergarea în curricula existentă de activități ancorate în realitățile de astăzi ale civilizației umane, fără să împovăreze curricula sau actul didactic. Se accesează în acest fel noi competențe atât pentru profesor cât mai ales pentru elev, prin parcurgerea aceleiași curricule. Cadrul specific implementării curriculei școlare se modifică în așa fel încât pentru aceeași perioadă de timp câștigul în educație tinde spre maximalizare.
Agenda 21
Dezvoltarea competențelor antreprenoriale prin integrarea activităților modulelor ELENA este posibilă în cadrul curriculei școlare actuale. Matematica, fizica, economia pot să acceseze activități specifice modulelor Tiere live pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale sau manageriale, pentru asigurarea dezvoltării de noi mecanisme financiare necesare dezvoltării în continuare a civilizației umane.
Decizia VI/21 privește adoptarea în anexă a declarației miniștrilor mediului de la Haga din cursul COP VI (martie, 2000), prin care în anexa partea B se fac referiri stricte pentru cooperarea în domeniul mecanismelor financiare cu Agenda 21 și CBD la nivel local. Ulterior Decizia IX/14 urgentează Părțile să-și onoreze promisiunile de finanțare a transferului de tehnologie în baza Agendei 21. Mai mult, Decizia IX/18 solicită Părților ca sub Agenda 21 să evalueze nevoile financiare și să dezvolte mecanisme financiare inovative în sprijinul managementului ariilor protejate.
Decizia IX/28 menționează Capitolul 28 al Agendei 21 ca absolut necesar pentru implementarea prevederilor Convenției prin angajarea orașelor și autorităților locale și se menționează obiectivul 4.4. al Planului Strategic CBD
Decizia III/14 adoptă măsuri și recomanări pentru implementarea art 8 j dar și 10 c, 17.2 și 18.4 urgentând Părțile pentru implementarea acestui articol. Decizia solicită Părților, în mod expres, să introducă prevederi specifice în legislația națională și să informeze Secretariatul cu privire la măsurile legislative și stimulentele administrative acordate. De asemenea, se solicită inițierea de studii și cercetării privind, printre altele, interacțiunea dintre cunoașterea tradițională și conservarea diversității biologice, efectele legislației în vigoare, efectele măsurilor stimulative etc.
Decizia IV/9 stabilește termenii de referință ai înființării AHTEG pentru asigurarea implementării 8 j. Sunt referințe specifice către WIPO privind drepturile de proprietate intelectuală care ar trebui să primească recunoaștere internațională cu privire la cunoașterea tradițională asociată conservării diversității biologice în contextul aplicării recomandărilor de implementare a prevederilor art. 8 j și 15.
Decizia V/16 urgentează Părțile pentru aplicarea de măsuri legislative și administrative în implementarea art. 8 j., face, de asemenea, referire la aspecte legate de echilibrul de gen și adoptă planul de lucru pentru prioritizarea anumitor activități. Decizia VI/10 adoptă recomandări privind modul de abordare în continuare a problematicii legate de implementarea art. 8 j.
Decizia VII/16 preia spre analiză și spre recomandare părților rapoartele elaborate de WG8j – UNEP/CBD/WG8J/3/INF/2 și de SBSTTA – Recomandările XI/2. Decizia adoptă planul de acțiune cu privire la cunoaștere, inovare și practici tradiționale ale indigenilor și comunităților locale care includ un stil de viață tradițional și care sunt relevante pentru conservarea durabilă a biodiversității. Sunt tratate aspecte legate de alegerea indicatorilor, etica cercetării, dezvoltarea capacității instituționale, educație și instruire. Partea F adoptă recomandările Akwe Kon iar partea H prezintă recomandări privind protecția dreptului de proprietate intelectuală cu privire la cunoașterea inovarea și practicile tradiționale.
Decizia VIII/5 adoptă raportul WG8j cu privire la implementarea art. 8j precum și recomandări cu privire la planul de acțiune și viitorul regim intrenațional ABS inclusiv recomandări pentru drepturile de proprietate intelectuală privind cunoaștrea, inovarea și practicile tradiționale. Decizia IX/13 adoptă recomandări spre negociere privind modalități și instrumente de implementare a art. 8j. iar în anexa ca text operațional sunt expuse elemente ale codului de conduită etică în relație cu respectarea populațiilor indigene și comunităților locale.
Decizia VIII/17 vizează angajarea sectorului privat în acțiuni de suport a implementării măsurilor de conservare a diversității biologice reiterând prevederile deciziilor III/6, V/11 și VI/26. Sunt recunoscute rapoartele a două reuniuni cu mediul de afaceri UNEP/CBD/WG-RI/1/INF/5 și UNEP/CBD/COP/8/INF/11 și sunt adoptate recomandări cu privire la instrumente posibile pentru implicarea acestuia în activități de conservare. Decizia IX/26 urgentează părțile să conștientizeze mediul de afaceri după modelul Germaniei și al Olandei pentru conservarea diversității biologice adoptând în anexă cadrul acțiunilor prioritare în domeniul afacerilor. Decizia IX/28 promovează biodiversitatea în orașe și la nivel local furnizând recomandări generale.
În România nu sunt dezvoltate metodologii de aplicare și nici mecanisme financiare funcționale la nivel local prin Agenda 21 în sprijinul implementării deciziilor COP (cazul localităților din SPA – Valea Hârtibaciului de ex.). Probabil astfel de mecanisme există la nivel local sporadic.
Și totuși, activitățile implementate prin proiectul ELENA pot sprijini procesul dezvoltării competențelor de management, cercetare științifică sau antreprenoriale, absolut necesare la nivel local în dezvoltarea politicilor de protecția mediului.
Vânătoarea, pescuitul și bioprospecțiunea, colectarea de plante medicinale/ fructe de pădure
O primă mențiune asociată recomandărilor privind dezvoltarea turismului în asociere cu activități sportive în natură este adoptată în contextul prevederilor anexei Deciziei V/25, partea B, unde se stipulează clar necesitatea perceperii de taxe suplimentare pe teritoriul ariilor protejate și deschiderea de fonduri voluntare pentru implementarea măsurilor de conservare. Sunt astfel de stipulări în relație cu ecosistemele montane sau de alte tipuri. De asemenea, sunt mențiuni recomandări pentru pășunat – care practicat în mod intensiv și excesiv conduce inevitabil la eroziunea solurilor, o amenințare reală pentru derularea activităților sportive de acest gen.
O serie de decizii fac referiri la dezvoltarea mecanismelor financiare prin care este posibilă asigurarea unui fond minimal care să faciliteze aplicarea măsurilor de conservare. La nivel comunitar astfel de referințe sunt adoptate prin Carta Europeană a Vânătorii Durabile sau prin Programele comunitare de pescuit în care sunt prezentate și metodologiile de monitorizare a acțiunilor ilegale.
România a implementat o serie de principii de vânătoare și pescuit durabil așa cum sunt menționate în Carta Europeană sau în deciziile COP dar din păcate comunitățile locale rezidente unor astfel de arealuri nu fac parte din mecanismul financiar, cu rol de beneficiar direct, în urma aplicării unor astfel de practici. Se remarcă din start absența aplicării principiilor abordării ecosistemice. Totuși, România a transpus sau a implementat legislația comunitară în vigoare iar nivelul implementării cerințelor strict comunitare, în context regional, se stabilește prin raportările României către Comisia Europeană iar situația se poate ameliora pentru viitor.
Ca o concluzie: România a realizat eforturi în transpunerea integrală prevederile acestui articol. Lipsa unei politici intersectoriale adecvate în sensul implementării art. 6 b) a condus și la incoerența, în particular, a controlului implementării legislației în domeniul utilizării durabile a biodiversității. Menționăm aici actele legislative pe vânătoare, pescuit, turism, amenajarea teritoriului, transport, energie, agricultură, industrie și economie în general. Subliniem dificultățile sistemului legislativ pentru eficientizarea sistemului de monitorizare a capturilor accidentale și implementarea celor mai bune practici de utilizare durabilă a resurselor genetice. Manționam că aceasta este în plus o prevedere a regulamentelor comunitare în vigoare prevazuta în OUG 57/2007.
Proiectul Elena, prin modulele propuse a fi implementate va contribui la dobândirea competenței de management a informației de mediu în scopul conservării și utilizării durabile a biodiversității sub toate formele ei de expresie.
Art. 12: Cercetare și instruire
Luând în considerare necesitățile speciale ale țărilor în curs de dezvoltare, părțile contractante:
a) vor stabili și menține programe pentru educare și instruire științifică și tehnică cu privire la măsurile de identificare, conservare și utilizare durabilă a diversității biologice și a componentelor sale și vor asigura sprijin pentru astfel de programe de educare și instruire pentru necesitățile specifice țărilor în curs de dezvoltare;
b) vor promova și încuraja cercetarea care contribuie la conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice, în special în țările în curs de dezvoltare, între altele, în conformitate cu deciziile conferinței părților, ținând cont de recomandările organului subsidiar pentru consultare științifică, tehnică și tehnologică; și
c) respectând dispozițiile art. 16, 18 si 20, vor promova și vor coopera la utilizarea progreselor științifice privind diversitatea biologică, pentru a pune la punct metodele de conservare și utilizare durabilă a resurselor biologice.
O serie de decizii ale Conferinței Părților în diferite domenii de acțiune menționează și subliniază necesitatea cercetării și instruirii la nivel de autorități, guvernanți până la membrii comunităților locale cu privire la aspectele ce țin de cunoașterea la nivel local a componetelor diversității locale.
Prin Decizia IX/5 (păduri) și IX/16 (schimbări climatice) – COP urgentează Părțile pentru promovarea cercetării științifice multidisciplinare pentru înțelegerea și fundamentarea anumitor aspecte identificate de COP.
Decizia VIII/9 adoptă principalele măsuri ce trebuie luate în relație cu ultimul raport MEA (documentul UNEP/CBD/SBSTTA/11/INF/22) furnizând la pct. 13 recomandări privind prioritizarea eforturilor de reducere a pierderii diversității biologice. Solicită, de asemenea, Părților sa ia parte la acest proiect și să implementeze metodologia de lucru corespunzătoare. Decizia IX/15 recunoaște rezultatele proiectului MEA și invită Părțile să implementeze măsurile de conservare revelate de acesta.
Pentru implementarea prevederilor acestui articol, la nivelul Uniunii Europene s-a reformat Strategia de cercetare odată cu lansarea Programului Cadru de Cercetare 6 (eng. 6th Research Framework Programme 2002- 2006) și finanțarea a primelor 8 proiecte de cercetare pentru conservarea biodiversității. Practic în cursul FP6 și FP7 Uniunea Europeană a cheltuit 23 milioane Euro adică cca 7% din totalul fondurilor alocate. În ceea ce privește fondurile alocate pentru cercetarea privind abordarea ecosistemică în pescuit și acvacultură, contribuția comunitară a fost pentru aceeași perioadă de 9 mil. Euro sau 30% din totalul fondurilor alocate pe acest domeniu din agricultură.
În România nu există un program de cercetare special dedicat implementării Convențiilor Rio și din păcate nu există un sistem de management al informației prin care să poată fi vizualizate alocările finaciare pe proiecte de cercetare care cad sub incidența acestui articol. O soluție ar fi ca în baza de date a rezultatelor cercetării, în general, să se aplice indicatori care să permită selecția și consolidarea proiectelor, rezultatelor și a sumelor alocate pe categorii sub cerințe ale AMM. Menționăm în acest sens proiectele CNCSIS care, pe domenii distincte, pot răspunde punctual la cerințele Convențiilor Rio dar nu există încă un sistem de clasificare a acestora și din acest punct de vedere.
Proiectul Elena își propune să contribuie la dobândirea competenței de cercetare științifică în strânsă corelație cu managementul informației de mediu.
EN
ELENA project supports the implementation of the Convention on Biological Diversity
In situ conservation is ensured by the implementation of Art. 8: Conservation "in situ"
Article 8. In-situ Conservation
Each Contracting Party shall, as far as possible and as appropriate:
(a) Establish a system of protected areas or areas where special measures need to be taken to conserve biological diversity;
(b) Develop, where necessary, guidelines for the selection, establishment and management of protected areas or areas where special measures need to be taken to conserve biological diversity;
(c) Regulate or manage biological resources important for the conservation of biological diversity whether within or outside protected areas, with a view to ensuring their conservation and sustainable use;
(d) Promote the protection of ecosystems, natural habitats and the maintenance of viable populations of species in natural surroundings;
(e) Promote environmentally sound and sustainable development in areas adjacent to protected areas with a view to furthering protection of these areas;
(f) Rehabilitate and restore degraded ecosystems and promote the recovery of threatened species, inter alia, through the development and implementation of plans or other management strategies;
(g) Establish or maintain means to regulate, manage or control the risks associated with the use and release of living modified organisms resulting from biotechnology which are likely to have adverse environmental impacts that could affect the conservation and sustainable use of biological diversity, taking also into account the risks to human health;
(h) Prevent the introduction of, control or eradicate those alien species which threaten ecosystems, habitats or species;
(i) Endeavour to provide the conditions needed for compatibility between present uses and the conservation of biological diversity and the sustainable use of its components;
(j) Subject to its national legislation, respect, preserve and maintain knowledge, innovations and practices of indigenous and local communities embodying traditional lifestyles relevant for the conservation and sustainable use of biological diversity and promote their wider application with the approval and involvement of the holders of such knowledge, innovations and practices and encourage the equitable sharing of the benefits arising from the utilization of such knowledge, innovations and practices;
(k) Develop or maintain necessary legislation and/or other regulatory provisions for the protection of threatened species and populations;
(l) Where a significant adverse effect on biological diversity has been determined pursuant to Article 7, regulate or manage the relevant processes and categories of activities; and
(m) Cooperate in providing financial and other support for in-situ conservation outlined in subparagraphs (a) to (l) above, particularly to developing countries.
In situ conservation is the only way to maintain the conservation on long-term for species and habitats both through their constant access to specific natural conditions and by accessing specific mechanisms for their adaptation to changing climate conditions. Only in this way it can be ensured the survival of species and habitats on long term as long as possible. In this regard a number of COPs decisions have been taken to advise Parties and standardized methodologies for monitoring the state of conservation in situ to ensure the objectives of the Convention.
To achieve this goal it is necessary to integrate environmental education into the school curriculum starting with the Gymnasium school. In this regard, the ELENA project develops first a standardized model that integrates biology curriculum and beyond.
By Art. 8 a) and b) Parties shall assume responsibility for establishing a network of protected areas – different types – in accordance with internationally accepted classification systems. CBD recognizes protected areas classification system adopted by the International Union for Conservation of Nature – IUCN. In other words Elena project proposes the integration of biology lessons peculiarities species and habitats data classification according to the criteria of vulnerability, the new generation should be aware of the impact of any human activity on the environment in general.
Decision II / 7 – urges Parties to exchange information on the experience regarding the implementation art. 8 of the Convention. According to the Decision III / 11, the Parties shall grant rights and empower local communities to strengthen capacities and it is requiring sustainable use of agricultural biodiversity and traditional implementation techniques (pt. 15 f.).
Likewise issues are high on access to genetic resources in situ and equitable sharing of benefits by recognizing in this way certain rights of local communities based on the provisions of art. 8 j. or Art. 15. (Decision IV / 9 pt. 10 e).
After other four years based on the Decision VI / 9 it was adopted in the Appendix to Annex the Target no. 7 which states that Parties should undertake that 60% of threatened species are preserved in situ. For the implementation of this target there are listed a number of recommendations, one of which relates to the establishment of protected areas, but references are made in relation to agrobiodiversity and forestry too.
Decision VII / 28 on protected areas for this very purpose in situ conservation aims the implementation of Article 8) – e) adopt PoW with targets and specific actions Parties. One of the specific targets is to integrate protected areas into their higher dimensions: terrestrial or marine landscape.
Decision VIII / 24 as review program for protected areas for 2004-2006 stresses in point 8 the importance of cooperation with the World Database on Protected Areas – WDPA, as a tool to assist in monitoring progress towards achieving the PoW targets within protected areas UNEP-WCMC and cooperation and the World Commission on Protected Areas IUCN-WCPA.
The decision reiterates under pt. 11 the need to integrate protected areas in marine or terrestrial landscapes for the proper implementation of conservation measures. Moreover, in Annex II the terms of reference for the workshop on ecological criteria and biogeographic classification systems are adopted.
Decision IX / 18 adopted later the revised PoW and Decision III / 9 requires Parties to take measures for ecological restoration of habitats including their components.
Subject to Article 8, letter g) CBD adopted and implemented the Cartagena Protocol on Biosafety in 2000 in Montreal (Canada) and Romania ratified it in 2003 by Law 59/2003. Measures concerning the implementation of the Protocol are analyzed in a regional context at Community level and only certain specific procedures have been implemented at the national level (e.g. those related to enforcement of the law).
In other words, in situ conservation of biodiversity must be protected from the risks associated with the use of genetically modified organisms. In this context native species should be protected and given the specific laws of trophic networks agroecosystems attention should be paid to local breeds and varieties alongside wildlife. The latter along with traditional practices are protected by art. 8 j). Therefore the combination of traditional knowledge of indigenous and local communities should be taken into account.
Decision V/8, adopted recommendations in Annex I on invasive species that threaten ecosystems, habitats or species. The appendix includes basic principles and recommendations on intentional and unintentional introductions, reducing the impact of eradication, containment and control.
Decision VI / 23 adopted principles necessary to implement the provisions of this article in the context of ecosystems, habitats and species and treats summary and other relevant international instruments that can contribute to the implementation of this topic. Countries are urged by the decision to take steps forward the strategies and action plans for invasive species control and eradication.
Decision VII / 13 concerns international relations established on SCBD and invites Parties, inter alia, to include invasive species monitoring programs.
Decision VIII / 27 analyze the legal gaps and lack of consistency in various international treaties on invasive species. They mentioned a number of measures related to aquaculture, mariculture, ballast water, civil air transport, military activities, tourism, research, biocontrol agents. Decision IX / 4 shall invasive alien species PoW review.
Sustainable development – is generally treated on conservation topics including agriculture, forestry, grazing, fishing, hunting, tourism etc.
At the heart of the Community legal framework Habitats and Birds Directives are providing the legal basis for establishing the Natura 2000 network of protected areas since 2006 the total area of protected areas under the Habitats Directive beyond the surface of Portugal and under the Birds – exceeds the area of Ireland. We witness to the creation of a network that includes over 25,000 sites of Community importance, covering 17% of the continental European Union.
Romania as a member in 2007 transferred the required data evaluation that has been done during the biogeographical seminars organized in June, 2008.
Corridors and connectivity of protected areas are recognized as extremely important for biodiversitz conservation in art. 10 of the Habitats Directive in particular due to climate change impacts. They provide flexibility migration process protected species and habitats not.
Eutrophication of waters with invasive alien species and climate change can be specified as direct threats on biodiversity conservation described in the 2010 report of the European Commission to the CBD. In 2008 the European Commission initiated communication called for an EU strategy on invasive species (eng. Towards an EU Strategy on Invasive Species).
As previously mentioned, under the impact of political pressures for EU membership, Romania has developed and implemented a network of protected areas. Facts are described in document NBSAP 2013. In parallel, Romania holds also other categories of protected areas enacted by Law 5/2000.
Formalising categories falling under landscape units in protected areas remains a problem to be solved in accordance with the Convention of Florence provided by art. 5 and recommendations on the implementation of the Convention adopted at the last COP.
Romania has made efforts to adopt and implement work programs (PoW) of protected areas adopted by COP decision limiting itself to adopt the measures required under Community legislation – however in line with the provisions of these decisions. What is significant to note – the peculiarities of the country are lost in terms of formalization and management of protected areas (inventory, traditions, involving local communities as local government units, socioeconomic factors and health).
Romania should pay attention on the implementation of ecological criteria and biogeographic classification system not only in terms of membership but especially through the adoption as part of COP decisions on these matters, in synergy with other MEAs (Ramsar, CMS, AEWA, EUROBATS, ACCOBAMS etc).
Romania has drafted some laws on the elaboration of management plans adopted by Government and some management plans according to the document NBSAP 2013.
Romania shall ensure the development of management plans for large carnivores and regulated hunting, fishing and trade in protected species under CITES Community and international requirements plus regulate trade with medicinal herbs or forests berries without application of condition monitoring plan their effective conservation against over-harvesting.
In Romania, the concept of buffering zones for protected areas creates some confusions thus no matter conferred legislative procedures to ensure access to tools and standardized methodology to assess the needs Habitats Directive Article neighborhood as requested art. 10 of the CBD which overlaps with the integration of COP Decisions system landscape land use or marine protected areas, which includes recommending certain tools of the Parties.
There GD 1403/2007 referring to the rehabilitation of historically contaminated sites. However, methodologies and standards in the field are not yet officially supported in this area. Romania strives for rehabilitation and restoration of historically contaminated sites and almost never for ecological reconstruction of areas devastated by natural disasters (floods, floods) confirming the inability to implement emergency measures at local level. Romania has taken steps to implement art. 8 j although recommen-dations in this regard exist at European level.
Invasive species (exotic invasive or alien)
In terms of official Romania has made efforts in this relatively recent (2011) while the EU has adopted the strategy for invasive species in 2004. A number of research institutions were involved in the project coordinated by the European Commission on the species DAISIE invasive but data is not transferred and environmental authorities in Romania although there are regulations on public access to information obtained through public funding. This delay further legislative and administrative measures in the field. However, there are provisions in the current legislation on this subject that the GEO 57/2007 as amended and supplemented.
Romania has implemented partly art. 8 provisions and still there are legal and institutional framework. As there are different international systems for designating protected areas, their management should be relalizat in this regard and Romania currently has officially designated protected areas by IUCN, UNESCO, Ramsar and European legislation. The main issue arises from the concept of protected area versus natural protected area – a combination of concepts with the IUCN community type, which is reflected in the difficulties of implementation of regulatory acts. There were implemented art. 8 j and has not adopted the strategy for control and eradication of invasive species and although there is no specific legislation legislative and institutional framework provided by GEO 57/2007.
Art. 9: "Ex situ" Conservation
Each Contracting Party shall, as far as possible and as appropriate, and predominantly for the purpose of complementing in-situ measures:
(a) Adopt measures for the ex-situ conservation of components of biological diversity, preferably in the country of origin of such components;
(b) Establish and maintain facilities for ex-situ conservation of and research on plants, animals and micro- organisms, preferably in the country of origin of genetic resources;
(c) Adopt measures for the recovery and rehabilitation of threatened species and for their reintroduction into their natural habitats under appropriate conditions;
(d) Regulate and manage collection of biological resources from natural habitats for ex-situ conservation purposes so as not to threaten ecosystems and in-situ populations of species, except where special temporary ex-situ measures are required under subparagraph (c) above; and
(e) Cooperate in providing financial and other support for ex-situ conservation outlined in subparagraphs (a) to (d) above and in the establishment and maintenance of ex- situ conservation facilities in developing countries.
The provisions of Article 9 requires Parties to take measures for ex situ conservation of components of biological diversity preferably in the country of origin and the purpose is extended to letter c) particularly for the reintroduction and rehabilitation of threatened species in situ. The text of Decision VII / 2, are recognized and further supported by the CBD recommendations published in 2006 on in situ and ex situ conservation as well as by WCPA, IUCN, WWF, CGIAR and elsewhere.
The competence for handling animals is essential to achieve the provisions of this Article. ELENA integrating modules in the current school curriculum provides skills development for impact assessment of human activities on species and the environment by default.
Romania currently lacks a clear situation, a complete inventory of ex situ collections regardless of the field and probably is about ensuring the appropriate recommendations adopting COP on in situ and ex situ conservation. The current situation is disclosed in NBSAP in 2013 both for wildlife and for the domestic species.
The concept of capacity building is first mentioned in the text of Decision II / 6 para 6 for implementation of Article 6 and 8. The same decision refers to increasing scientific capacity in taxonomy development, implementation of monitoring programs in accordance with Article 7.
Decision VII / 9 on the Global Taxonomy Initiative urges governments to implement PoW for this purpose and calls nomination of national focal points.
Decision VIII / 3 and COP adopts revised PoW requires Parties to implement its provisions (objectives, targets, activities) and urges Parties to designate GTI NFP. There are specifications relating to mountain biodiversity, invasive species, biodiversity of the islands.
Decision IX / 3 requires Parties to nominate NFP Global Strategy for Plant Conservation on to publish in national languages UNEP / CBD / COP / 9 / INF / 25 on the conservation of plants, officially unsupported recommendation so far. Decision IX / 22 adopted recommendations under GTI PoW orientation.
At the European level, these recommendations are supported by clear initiatives dated 2008 and 2009 support the GTI through the Partnership Fund Global Taxonomy by BIONET.
Romania officially legally not nominated yet the GTI NFP and as such does not implement PoW adopted by COP decision. We reiterate that Romania through research institutions has made specific contributions to European development strategy document plants in Europe 2008 adopted by decision of the Council of Europe.
In conclusion we can say that the provisions of Art. 9 are partially implemented. Currently in Romania there is no specific legislation to regulate all situations framework of ex situ conservation of plants, animals and microorganisms. Romania transposed Directive 22/2002 by Law 191/2004 but important elements stipulated by CITES regulations are not covered – as held by circus animals, pet stores or potentially invasive alien species control and implementation plans. There is currently legislation botanical gardens, gene banks or to perform the exchange of seeds.
Agenda 21
Decision VI / 21 the adoption of the declaration attached to the Hague environment ministers during COP VI (March 2000), which in Annex B are referred strict financial mechanisms for cooperation with Agenda 21 and the CBD at the local level. Subsequently Decision IX / 14 urges Parties to honor promises of funding for technology transfer under Agenda 21. Furthermore, Decision IX / 18 under Agenda 21 requires Parties to assess the financial needs and develop innovative financial mechanisms to support area management protected.
Decision IX / 28 mentions Chapter 28 of Agenda 21 as absolutely necessary to implement the Convention by engaging cities and local authorities stated in the objective 4.4. of the CBD Strategic Plan.
Decision III / 14 shall adopt measures for the implementation of Article 8 j and specific recommendations are underlined in points 10 c, 17.2 and 18.4 urging Parties to implement this article. The decision requires Parties expressly to introduce specific provisions in national legislation and inform the Secretariat on legislative and administrative incentives granted. It also calls for studies and research on, inter alia, the interaction between traditional knowledge and conservation of biological diversity, the effects of legislation, the effects of incentives etc.
Decision IV / 9 sets out the terms of reference of the AHTEG foundation for ensuring the implementation of art. 8 j. There are specific references to WIPO intellectual property rights should receive international recognition associated to traditional knowledge on biodiversity conservation in the context of implementation of recommendations for implementing the provisions of art. 8 j and 15.
Decision V / 16 urges Parties to implement legislative and administrative measures to implement art. 8 j. Also makes reference to issues of gender balance and adopts action plan for prioritizing certain activities. Decision VI/ 10 adopted recommendations on how to address issues related to the further implementation of art. 8 j.
Decision VII / 16 taps for review and recommendation to the parties reports by WG8j – UNEP / CBD / WG8J / 3 / INF / 2 and SBSTTA – recommendations XI / 2. Decision adopts action plan on knowledge, innovation and practices of indigenous and local communities' traditional lifestyles that include traditional and relevant to the sustainable conservation of biodiversity. Issues are dealt with choice of indicators, research ethics, institutional capacity building, education and training. Part F adopts recommendations Akwe Kon and the point H presents recommendations on the protection of intellectual property rights on traditional knowledge innovation and practices.
Decision VIII / 5 WG8j adopts the report on the implementation of art. 8j and recommendations on future action plan and international expansion ABS regime including recommendations to be introduced to the intellectual property rights, innovation and traditional practices. Decision IX / 13 adopted recommendations on ways to negotiation and implementation tools of art. 8j. and operational text in Annex as exposed elements of the code of ethical conduct in relation to respect indigenous peoples and local communities.
Decision VIII / 17 actions aimed at engaging the private sector in support of the implementation of the conservation of biological diversity reiterating the provisions of decision III / 6, V / 11 and VI / 26. Two reports are recognized with business meetings UNEP / CBD / WG-RI / 1 / INF / 5 and UNEP / CBD / COP / 8 / INF / 11 and are adopted recommendations on possible tools for involvement in activities preservation. Decision IX / 26 urges parties to realize business model Germany and the Netherlands to preserve biological diversity in the Annex taking priority actions in business. Decision IX / 28 on biodiversity in local cities and providing general advice.
In Romania there are no developed methodologies applied and functional financial mechanisms at local level through the implementation of Agenda 21 in support of COP decisions (for localities in SPA – Valley Hârtibaciului eg.). Perhaps such mechanisms exist locally sporadically.
Thus Elena project aims also to support the development of competencies for environment information management as well as for research activity.
Hunting, fishing and bioprospecțiunea, collecting herbs / berries
A first indication associated recommendations for the development of tourism in association with sports activities in nature is adopted in the Annex to Decision V / 25, Part B, which clearly states the need to levy additional taxes on the territory of protected areas and the opening of voluntary funds to implement measures preservation. There exist also stipulations in relation to mountain ecosystems and other ecosystem types. There are also indications recommendations for grazing – which practiced intensively and inevitably lead to excessive soil erosion, a threat to sport activities and tourism.
A number of decisions are referred to the development of financial mechanisms through which it is possible to ensure a minimal background to facilitate implementation of conservation measures. At Community level such reference shall be adopted by the European Charter for Sustainable Hunting or fishing. Community programs are presented and monitoring methodologies for illegal actions are also described.
Romania has implemented a series of principles of sustainable hunting and fishing as stated in the European Charter or COP decisions but unfortunately local communities resident of such hunting areas are not part of the financial mechanism, the role of beneficiary directly from the application of such practices. It is noted from the start without the principles of the ecosystem approach. However, Romania has transposed and implemented the Community legislation and the implementation of strict requirements Community in a regional context, Romania is determined by reference to the European Commission and the situation may improve in the future.
As a conclusion: Romania has made efforts to fully transpose the provisions of this Article. Lack of cross-sectoral policies appropriate for the purposes of implementing art. 6b) has led to inconsistency in particular in the enforcement of the law in the field of sustainable use of biodiversity. We mention here the legislation on hunting, fishing, tourism, land use planning, transport, energy, agriculture, industry and the wider economy. We emphasize the difficulties in the legal system implementation for an efficient monitoring system. Additional provisions has beend adopted by the GEO 57/2007.
Art. 12: Research and training
The Contracting Parties, taking into account the special needs of developing countries, shall:
(a) Establish and maintain programmes for scientific and technical education and training in measures for the identification, conservation and sustainable use of biological diversity and its components and provide support for such education and training for the specific needs of developing countries;
(b) Promote and encourage research which contributes to the conservation and sustainable use of biological diversity, particularly in developing countries, inter alia, in accordance with decisions of the Conference of the Parties taken in consequence of recommendations of the Subsidiary Body on Scientific, Technical and Technological Advice; and
c) In keeping with the provisions of Articles 16, 18 and 20, promote and cooperate in the use of scientific advances in biological diversity research in developing methods for conservation and sustainable use of biological resources.
A number of decisions of the Conference of the Parties in different policy areas mentioned and emphasized the need for research and training for authorities, local government to community members on issues related to local knowledge of the components of the local diversity.
By Decision IX / 5 (forests) and IX / 16 (climate change) – COP urges Parties to promote multidisciplinary scientific research to substantiate certain aspects understanded and identified by COPs.
Decision VIII / 9 adopted the main measures to be taken in relation to the last report MEA (document UNEP / CBD / SBSTTA / 11 / INF / 22) providing at pt. 13 recommendations on prioritizing efforts to reduce the loss of biological diversity. Calls also Parties to take part in this project and implement appropriate working methodology. Decision IX / 15 recognizes the results of the MEA and invites Parties to implement conservation measures revealed it.
For the implementation of this Article, the European Union has reformed more research strategy with the launch of the Research Framework Programme 6 (eng. 6th Research Framework Programme 2002- 2006) and the first 8 funding research projects for biodiversity conservation. Basically during FP6 and FP7 European Union has spent 23 million Euro ie about 7% of the total allocation. As regards the funds allocated for research on ecosystem approach to fisheries and aquaculture Community contribution for the same period was EUR 9 million or 30% of total funds allocated to this area of agriculture.
In Romania there is a no research program dedicated for the implementation of Rio Conventions and unfortunately there is no management information system in place that can view financial allocations on research projects that fall under this article. One solution would be that the database research results generally apply indicators to selection and consolidation projects, results and amounts allocated under the requirements. The research project funded by the Ministry of Education on different fields can meet the requirements punctually to Rio Conventions but there is still need for classifying them from this point of view.
Cadrul legislativ /Regulatory framework Camelia Sava
RO
Este evident faptul că, în contextul aplicării unor categorii noi de lecții, în funcție de cadrul instituțional în care se dorește ca acestea să fie aplicate, procedurile pot fi mai simple și de scurtă durată (cerc științific, unitate de învățare) sau mai complicate și de mai lungă durată (curriculum la decizia școlii).
Cadrul legislativ românesc este armonizat cu cel de la nivel comunitar fiind respectate aceleași principii generale pentru atingerea unui nivel de educație cât mai bun, în contextul cerințelor internaționale.
Din punct de vedere legislativ va fi analizat cadrul legislativ educațional și în particular cel care reglementează funcționarea școlii românești pentru sublinierea necesităților și golurilor legislative asociate implementării proiectului ELENA.
Prevederile legislative fundamentează cadrul instituțional existent pentru sistemul educațional, fiind completat de procedurile generale de cooperare de tipul parteneriatelor.
Dacă forma simplă a cadrului instituțional nu implică decât o colaborare pe baze voluntare din partea Școlilor, în baza prevederilor Legii cadru a Educației nr.1/2011, adoptarea unei noi curricule școlare conduce implicit la necesitatea dezvoltării cadrului instituțional pe termen lung.
În baza parteneriatelor educaționale se pot implementa proceduri educaționale specifice, relevante pentru ELENA, fiind unitatea de învățare (de ex. o temă cu activități), pentru o perioadă scurtă de timp sau curriculum la decizia școlii (CDȘ) pentru un an de studiu.
EN
It is obvious that in the context of implementing new types of lessons, depending on the institutional framework in which it is desired that they should be applied, the procedures can be simple and time short (e.g. learning units) or more complicated and time consuming (e.g. school curriculum).
The Romanian legislative framework is harmonized at Community level being observed the same general principles to achieve the best level of education at the Community level in the international context.
From the legal point of view it will be considered the education domain and that related to functioning of schools to highlight the legislative needs and gaps associated ELENA project implementation.
The legislative provisions are grounding within the existing institutional educational system being completed with general cooperation procedures such as partnerships.
If the simple institutional framework is only involving a voluntary cooperation from Schools side under the Education Law no.1/2011, the adoption of a new school curriculum implicitly leads to the need to develop long-term institutional framework.
Based on educational partnerships can implement specific educational procedures relevant to ELENA, being the learning unit (i.e. one theme with activities) for a short period of time or school-based curriculum ( SDC ) for at least one year of study.
Parteneriatul educational/Educational Partnership: Anca Voineag, Nicolae Suciu
RO
Principala formă de cooperare inter-instituțională în domeniul educației este parteneriatul educațional, prevăzut la art. 14 alin. 2 al Legii 1/2011. Mai mult, pentru completarea programei educaționale, același act legislativ prezintă prevederi privind implementarea conceptului “Școală după școală” în acord cu prvederile art. 58.
Este important să subliniem că angajamentele politice ale României de sub Convențiile pentru conservarea biodiversității, susțin în fapt dezvoltarea curriculară. Și totuși, cadrul instituțional nu este ușor de dezvoltat chiar dacă angajamentele politice sunt deja luate.
Având cazurile de bune practici în domeniu, este cert faptul că, la nivel organizational, unitățile de învățământ trebuie să răspundă cadrului legislativ existent pentru acreditarea propriei activități și se impune, în cazul în care dorește să își dezvolte o biobază, respectarea de noi norme de protecție și de asigurare a sănătății și siguranței copilului sau elevului în grădiniță, școală sau liceu.
EN
The main form of inter-institutional cooperation in education domain is the educational partnership referred to in Art. 14, paragraph 2 of Law no. 1/2011. Moreover, to complete educational programmes that law sets out provisions on the implementation of the concept "School after school" according to art. no 58.
It is important to emphasize that Romania's political commitments under the conventions on biodiversity conservation in fact support curriculum development. Yet, the institutional framework is not easy to develop even if political commitments already made.
Referring to the cases of good practice it is certain that at organizational level the education institutions must meet the existing legal framework for accrediting its own activity and imposes if it wants to develop a living animal facility new compliance rules for the protection and ensuring the health and safety of the pupil or student in kindergarten, school or college.
Reglementări în vigoare privind resursa umană/Regulatory framework regarding human resources: Anca Voineag, Nicolae Suciu
RO
Accesarea procesului educațional cu privire la viața animalelor în mediul natural sau în spații care respectă principiile bunăstării animalelor necesită resurse umane specializate. În acest sens la nivel organizațional, pentru implementarea proiectului ELENA, este necesară angajarea unei resurse umane calificate, instruite în domeniu:
1. Cadrul didactic instruit pentru noile competențe propuse și
2. Expertul pe activitățile cu animale vii, recunoscut în domeniul de activitate.
EN
Accessing the educational process on the living animals into the wild or in enclosures that respect the principles of animal welfare is requiring specialized human resources. In this respect at the organizational level it is necessary in case of ELANA project implementation for hiring qualified human resources trained in domain:
1. Trained Teacher for the new proposed competencies and,
2. Experts on the live animal species recognized in the area.
Modele procedurale pentru proiectul ELENA/Procedural models for the project ELENA: Anca Voineag, Nicolae Suciu
RO
În funcție de scopul proiectului pot fi aplicate cel puțin trei modele procedurale după cum urmează:
• Unitatea de învățare;
• Curriculum la decizia școlii și
• Activitate extra-curriculară de tip cerc sau proiect.
EN
Depending on the scope of the project it can be applied at least three procedural models such as:
• Learning Unit;
• School-Based Curriculum (SDC) and
• Extracurricular activity such as cercle or project.
Unitatea de învățare/ Learning Unit: Anca Voineag, Nicolae Suciu
RO
Unitatea de învățare poate fi definită ca parte concretă în cadrul lecțiilor specifice unei curricule, dar poate fi și considerată ca modul separat extracurricular.
Unitatea de învățare este definită de [1] competențele specific urmărite pentru o perioadă de timp bine definită, [2] conținuturile asociate, [3] strategiile didactice corespunzătoare, precum și de [4] mecanismele feed-back de evaluare a succesului procesului de învățare. Este implementată prin activități bine definite cu scop precis. Subliniem că în cadrul unității de învățare, profesorul are libertatea alegerii celor mai bune activități care pot facilita dezvoltarea competențelor specifice iar modelul Tiere live poate fi cel mai bun exemplu în acest sens. Mai mult, pentru viitori pași înainte, unitatea de studiu, poate fi ușor integrată în curricula școlară de bază pentru biologie în cazul modelului Tiere live.
Modelul Tiere live pentru cele trei module propuse de România (lupul, reptilele și furnica) se pot implementa cu succes prin intermediul unității de învățare.
EN
The Learning Unit can be part of lessons corresponding to core curricula but can also be considered as a separate extracurricular module.
The Learning Unit is defined by [1] specific competencies pursued for a well defined time frame, [2] the contents to be covered, [3] appropriate didactic strategies as well as by [4] the feedback mechanisms implemented for evaluating the success of learning process. It is implemented through well defined activities with a specific aim. It is worth to mention that into the
Learning Unit the teacher has the freedom of choosing the most appropriate activities which may facilitate the further development of the specific competencies and Tiere live may be the best example. Further more, in the next steps this Learning unit may be easily integrated into the core school curricula for biology in case of Tiere live.
The Tiere live model for the three modules proposed by Romania (i.e. wolf, reptiles and ants) can successfully be implementing by the Learning Unit.
Curriculum la decizia școlii/ School-Based Curriculum Daniel Mara
RO
Curriculumul la decizia școlii (CDȘ) presupune implementarea obligatorie a cel puțin 18 lecții pentru 1 an de studiu. În cazul în care se dorește ca minimum 14 module Tiere live să fie implementate în școli, cadrul didactic resopnsabil pentru implementarea noului CDȘ va colabora, în baza protocoalelor specifice, cu experți independenți sau aparținând instituțiilor profesionale recunoscute la nivl national și internațional, ce pot furniza astfel de servicii în sistem instituționalizat și anume în școală sau în afara ei. Astfel, cadrul didactic cunoaște cerințele CDȘ-ului și asigură colaborarea dintre expertul pe biodiversitate și elev.
Pe de altă parte expertul pe probleme de conservarea biodiversității – animale vii este instruit la rândul lui pentru acest tip de educație pentru asigurarea implementării coerente și în condiții de siguranță a procesului educațional.
Din acest punct de vedere se remarcă minimum două categorii de formatori și anume: formatori pentru cadrele didactice care urmează să implementeze CDȘ animale vii și formatori pentru experți pentru specii animale capabili să asigure cele mai bune servicii pentru predarea lecțiilor cu și despre animale vii.
Aceste procese se pot derula, respectând legislația în vigoare, la nivelul Universității Lucian Blaga din Sibiu, unde se poate asigura, în mod oficial, procesul de formare de formatori, atât pentru profesori, cât și pentru experți în domeniul speciilor de animale la nivel național.
Cu alte cuvinte, prin noul cadru instituțional se va urmări realizarea de competențe pentru cadrele didactice, dar și pentru experți.
Pentru asigurarea celor mai bune condiții privind educația elevilor se va alege probabil modelul cel mai simplu de implementare a CDȘ animale vii și care se va asocia mai degrabă cu lecții derulate în afara școlii în spațiile care deja respectă legislația pentru protecția mediului în vigoare, discutată deja la capitolul anterior.
EN
The SBC is defined by the compulsory implementation of at least 18 lessons for one study year. In case there is the willingness to implement at least 14 modules of Tiere live the teacher will work under specific protocols belonging to independent experts or professional institutions recognized by the environmental authorities that can provide specific framework services in the institutional system that is in school or beyond. Thus, the teacher knows the SBC requirements and ensures the full cooperation between biodiversity expert and pupil.
On the other hand the expert on biodiversity conservation – live animals should be trained for this type of education ensuring in his of her turn the consistent and safe implementation of the educational process.
From this point of view it is remarkable at least two categories of trainers of the trainers namely trainers for teachers to implement SBC for living animals and biodiversity expert trainers for experts on animal species which are able to provide the best services to teach lessons about living animals.
This process can take place, respecting the legislation in force, in the Lucian Blaga University of Sibiu where they can provide officially recognized the training of trainers for both teachers and experts in the field of animal species.
In other words, the new institutional framework will pursue competencies for teachers and experts.
To ensure the best conditions for the education of pupils it will likely choose the simplest model of implementation of SBC and the living animals which will be associated more with lessons conducted outside school premises which already comply with environmental legislation in force and discussed the previous chapter.
Modelul extracurricular de tip cerc sau proiect/ Extra-curricular circle or project: Anca Voineag, Nicolae Suciu
RO
Se bazeată pe metoda proiectului (obiectiv general, obiective specifice, activități, rezultate/ produse, diseminare).
Profesorul are libertatea de a elabora tematica, și în acest caz se poate inspira din modelul Tiere live.
Activitățile se pot desfășura în școală sau în afara ei, fără un program săptămânal regulat (în timpul liber al elevului și pe bază de voluntariat din parte profesorului). Activitățile nu sunt notate în catalog dar sunt evaluate de către profesorul coordinator (participare la concursuri, evenimente educaționale).
EN
This procedure is based on the project method (the overall goals, specific objectives, activities, results, products, dissemination).
The teacher has the freedom to elaborate the thematic and in this case may get inspired from the Tiere live model.
All activities may be implemented into the school or outside without a fixed weekly schedule (during the out school time of the pupil and based on the voluntaries of the teacher). These activities are not marked but they are evaluated by the coordinator teacher (i.e. contest or educational events attendance)
Concluzii/Conclusions
RO
Analiza cadrului instituțional a relevat faptul că există deschidere pentru colaborare între toate componentele sistemului ierarhic a celor două ministere de la nivelul cel mai de jos până la nivel ministerial.
EN
This survey analysis revealed that the institutional framework is open for collaboration between all hierarchical system components of the two ministries in the lower level to the ministerial level.
Activități extracurriculare la biologie/ Extracurricular activities for biology: Judith Papp
Fig. 2 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 3 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 4 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 5 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig 6 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons Marius Halmaghi copyright
Fig. 7 Lecții de biodiversitate prin joc/Biodiversity lessons through games, Milvus Grup copyright
Fig. 8 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 9 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 10 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 11 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 12 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 13 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 14 Lecții extracurriculare de biodiversitate organizate în clasă/Indoor biodiversity extracurricular lessons, Mihai Proca (up) and Milvus Grup copyright (down).
Fig. 15 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 16 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright
Fig. 17 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright
Fig. 18 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright
Fig. 19 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright
Fig. 20 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright
Fig. 21 Lecții de biodiversitate organizate în Tabăra de la Tășuleasa /Biodiversity lessons organized in Tășuleasa camp (Antofie, 2014)
Oportunități de colaborare / Networking opportunities
RO
În România există și proceduri legislative și disponibilitate din partea instituțiilor potențial interesate pentru realizarea de parteneriate după cum demonstrează evaluarea studiilor de caz și a interviurilor publicate.
Pentru adoptarea CDȘ-ului animale vii, la nivel național, există disponibilitate de cooperare la nivel central (între cele două ministere), iar la nivel local între instituții locale și organizații neguvernamentale. Depinde foarte mult de tipul de competențe urmărite a fi dezvoltate pentru cadrele didactice implicate în proces dacă modulul este complex sau ușor.
Curriculumul la decizia școlii are caracter academic, de susținerea orientării școlare a elevilor, conforme viziunii și misiunii unității de învățământ.
Prin oferta disciplinelor și activităților descrise prin CDȘ se urmărește extinderea programelor școlare pentru asigurarea progresului și succesului școlar. Prin CDȘ se urmărește și formarea de noi competențe care le oferă elevilor noi posibilități în carieră și în viață.
EN
In Romania there are legislative procedures and availability of potentially interested institutions to achieve partnerships as demonstrated by evaluation of case studies and published interviews.
In adopting SBC Tiere live, nationwide availability for cooperation exists at central (between the two ministries) and at local level between local institutions and nongovernmental organizations. It depends very much on the type of competencies that are at the heart to be developed for teachers involved in the process if it is complex or easy.
School based curriculum is academic in its nature, for supporting student school orientation, according to the vision and mission of the school.
Through the offer for courses and activities described by the SBC is seeks to enlarge the curriculum to ensure progress and success in the school process. By SBC it seeks new skills and training schools offer to students’ career and opportunities in life.
Procedura adoptării Curiculumului la decizia școlii (CDȘ)/Procedures for adopting the SBC Nicolae Tacoi
RO
Procesul de adoptare a Curriculumului la decizia scolii (CDȘ) poate dura cca. 3 luni și se derulează în 10 etape după cum urmează:
1. Comisia pentru curriculum din unitatea de învățământ solicită și centralizează propunerile de la șefi de catedre, cadre didactice, elevi și părinți;
2. Comisia pentru curriculum din unitatea de învățământ stabilește oferta CDȘ, în funcție de solicitări, resurse și politica unității de învățământ;
3. Oferta CDȘ este discutată și avizată de Consiliul Profesoral;
4. Oferta CDȘ se transmite către elevi spre consultare, si exprimarea opțiunilor;
5. Comisia pentru curriculum stabilește lista CDȘ rezultată din opțiunile elevilor/părinților, având în vedere resursele existente;
6. Consiliul Profesoral discută, după caz corectează și avizează CDȘ și îl trimite spre aprobare Consiliului de Administrație;
7. Consiliul de Administrație discută, amendează și aprobă CDȘ;
8. Lista opționalelor aprobate de Consiliul de Administrație devin obligatorii pentru clasele care au optat pentru respectivul tip de opțional;
9. Cursurile opționalele vor fi avizate de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, prin inspectorii de specialitate.
10. CDȘ este implementat în Școală pentru minimum un an de studiu.
EN
The SBC adoption process may take approx. 3 months and takes place in 10 steps as follows:
1. Committee for curriculum of the school requests and centralizes proposals notified by heads of departments, teachers, pupils and parents;
2. Committee for curriculum of the school sets SBC offer, upon request, resources and policies of the school;
3. The SBC offer (project) is discussed and endorsed by the Teaching Council;
4. SBC offer is sent to students for consultation, proposals for changes and expression of the options;
5. Committee for curriculum sets the SBC offer resulting from the options analysis for pupils/parents, given existing resources;
6. Teaching Council discusses and approves appropriate corrects the SDC and send for approval to the Administration Board;
7. The Administration Board discusses amends and appropriate approves the SBC;
8. The option lists of the SBC approved by the Administration Board are binding for the classes which expressed their option for;
9. The optional courses shall be approved by the County School Inspectorate Sibiu through the inspectors on speciality;
10. SBC is implemented in the school for at least one year long.
Parteneri identificați/Identified Pratners
RO
Procesul de identificare a partenerilor s-a realizat în decursul discuțiilor dintre partenerii ELENA, iar lista urmează să fie specifică până la data de 1 septembrie.
În urma analizei modelului german Tiere live, este evident că, datorită complexității actului didactic, este necesară realizarea unui parteneriat între școli și instituții sau organizații capabile să ofere expertiză și sprijin logistic în acest sens.
Astfel, lecția despre lup, nu poate fi realizată fără sprijinul partenerilor care respectă legislația CITES și de asigurare a bunăstării animalelor în captivitate sau ex situ cum este de exemplu cazul grădinilor zoologice.
Astfel, proiectul ELENA va fi implementată prin următorii parteneri principali:
1. Licee/colegii, școli gimnaziale
2. Organizații neguvernamentale de ex. Milvus
3. APM Sibiu la nivel de școală – parteneriat pentru schimbul de experiență
4. Grădina Zoologică
5. ONG-uri
6. Primăria
7. Centrul Județean Resurse și Asistență Educațională – ca instituție ce oferă resursa umană necesară pentru a îmbunătățirea activităților didactice cu elevii cu cerințe educaționale speciale, respectiv psihologii școlari sau profesorii de sprijin.
8. Casa Corpului Didactic (CCD), în calitate de centru de formare continuă care oganizează cursuri de formare continuă atât în domeniul specialității cât și domenii complementare din învățământ
9. Universități, care au acreditate centre pentru formarea de formatori în actul educațional
10. Operatori economici, care dețin animale și pot furniza, într-un cadru sanitar corespunzător, lecții ce fac obiectul modelului Tiere live
11. Muzeul de istorie naturală
EN
The identification of partners was made during discussions sessions between ELENA partners and the list will be more specific until the 1st of September.
After analyzing the German model Tiere live, it is obvious that due to complexity of teaching, it is necessary to establish a partnership between Schools and institutions or organizations able to provide expertise and logistical support in this regard.
The lesson of the wolf can not be achieved without the support of partners aware and respecting CITES legislation as well as animal welfare ensuring in enclosures or ex situ taking as an example the case of zoos.
The ELENA project will be implemented through the following key partners:
1. National Colleges, Gymnasium Schools
2. NGOs such as Milvus
3. EPA Sibiu at the schools level – partnership for experience exchange.
4. Zoo
5. NGOs
6. City hall
7. Resources and Educational Assistance Centre of the County – as the institution that provides human resources needed to improve the didactic activities with pupils with special educational needs, school psychologists and teachers that support
8. Teacher Training House (TTH) as a continuous training centre is organizing continuous training courses in their fields of specialty and complementary areas of education.
9. Accredited universities having centres for training of trainers in the educational act
10. Operators working with living animals that can provide, in a properly health framework. lessons on some animal species as subject of Tiere live model
11. Natural History Museums and collections
Noi competențe și aptitudini / New Competencies and Skills Maria-Mihaela Antofie
RO
Modul Tiere live este benefic pentru învățarea experimentală, care a fost definită cu mai bine de 50 ani în urmă, pe baza experienței pedagogice. O astfel de definiție susține că este învățarea pe care o dobândește elevul când este în contact direct cu realitățile studiate (Keeton și Tate 1978).
Mai târziu, învățarea experimentală este definită, ca procesul în care are loc acumularea de cunoștințe prin transformarea experienței dobândite (Kolb, 1984) sau șapte ani mai târziu, este definită drept procesul care implică elevii în realizarea anumitor activități și contemplarea cu privire la actul în sine (Bonwell și Eison, 1981).
Aceste definiții sunt discutate și rezumate mai târziu de către Marshall și colaboratorii (1988). Rezultatele studiului lui Marshall și a colaboratorilor, realizat cu studenții din primii ani la medicină veterinară, au sugerat că acest tip de competență: învățarea experimentală este dezvoltată pe baza unor cursuri speciale și a fost eficientă în dezvoltarea cel puțin două aptitudini: manualitate în experimentarea animalelor domestice (manipularea bovinelor) și competență asociată animalelor studiate (de exemplu de măsurarea performanței, valorizarea animalului viu, gestionarea înregistrărilor științifice și satisfacerea necesităților nutriționale).
Ei au considerat ca cea mai importantă abilitate, dezvoltată odată cu manipularea bovinelor, managementul corect al bovinelor, conform necesităților acestora. Este recunoscut faptul că activitățile directe cu animale live (în acest caz, animalele mari) necesită dezvoltarea de aptitudini, cum ar fi:
[1] Înțelegerea comportamentului animal,
[2] Înțelegerea necesităților pentru facilități unde se realizează o manipulare adecvată sau mediul de lucru corespunzător care trebuie să fie cât mai puțin stresant pentru animal;
[3] Răbdarea manipulatorului.
În cazul proiectului ELENA, punerea în aplicare a modulelor Tiere live, ar trebui să fie asociată cu competența legată de manipularea animalelor și bazat pe aceasta cu dezvoltarea următoarelor abilități:
[1] Înțelegerea comportamentului animal,
[2] Înțelegerea necesităților pentru facilități corespunzătoare (sau mediul de învățare) cât mai puțin stresant pentru animal în acest sens și
[3] Exersarea răbdării în manipularea animalelor, bazat pe respectarea bunăstării animalelor.
În aceeași perioadă, pentru elevii de școală primară, s-a dovedit că vizita oragnizată de către școală la o fermă este mult mai încărcată afectiv decât o vizită la o grădină zoologică, care la rândul ei este o experiență mai încărcată afectiv în prezența colegilor față de aceeași vizită organizată de familie în același loc (Tunnicliffe, 1998).
Astfel, pe baza rezultatelor acestor studii, creșterea încărcării emoționale, poate fi susținută mai degrabă de forma instituționalizată de predare, atunci când elevii alături de alți colegi, de aceeași vârstă, se confruntă cu prezența animalelor.
În acest mod emoția devine un subiect important pentru cercetare în procesul de învățare experimentală.
Analiza rezultatelor lui Tunnicliffe și a colaboratorilor arată că locul în care sunt prezente animalele precum și modul de acces al copiilor pentru a le observa, influențează conținutul convorbirilor dintre elevi.
Animale de fermă, care nu au fost expuse în sensul unei expoziții tip muzeu ca în cazul animalelor din grădinile zoologice, au provocat grupurilor de școlari răspunsuri predominant afective, inclusiv emotive și mai puține comentarii legate de comportament.
Mai târziu, un studiu publicat în 2003, consideră că educația elevilor cu implicarea animalelor live este frânată de conținutul curricular tradițional, chiar dacă din punct de vedere psihologic este recunoscut faptul că utilizarea animalelor în educație poate avea efecte pozitive (Cunningham, 2003).
În cele din urmă, în această perioadă de timp o serie întreagă de articole științifice analizează mai mult subiectul de emoțiilor. Astfel, emoțiile pozitive (de ex. stimularea interesului, bunăstarea, bucuria și satisfacția) și negative (de ex., anxietatea, furia, plictiseala) fac parte din procesul de învățare, precum și percepția și motivația pentru învățare (Gläser-Zikuda et al., 2005), care au fost aplicate într-un studiu cu o abordare tip ECOLE (aspectele emoționale și cognitive ale învățării), bazat pe o combinație dublă: instruire directă și centrată pe student.
În acest caz, abodarea tip ECOLE are ca scop îmbunătățirea calității instruirii prin creșterea exprimării emoțiilor pozitive și acumulărilor și în același timp prin evitarea emoțiilor negative. Rezultatele unui studiu cvasi-experimental realizat în 37 de școli la clasele a VIII-a și a XIX-a din sud-vestul Germaniei, a arătat că emoțiile și mai presus de toate acumulările elevilor au fost mult îmbunătățite prin instruirea de tip ECOLE.
Gläser-Zikuda și colaboratorii (2005) consideră că atribuțiile și conceptul de sine sunt legate de emoții și, de asemenea, acestea ar trebui să devină obiect de cercetare, amintind în acest context faptul că atribuțiile interne ale succesului (de ex. capacitatea adecvată), sunt legate de emoții pozitive legate de acumulare (Weiner, 1985).
Un concept de sine – negativ (Hattie, 1992; Helmke, 1992), pe de altă parte, al dezamăgirii legat de acumulare, joacă un rol important în crearea sentimentelor de anxietate sau inutilitate (Hembree, 1988).
Pe baza analizei oamenilor de știință, emoțiile au, de asemenea, un efect direct asupra învățării și acumulării, mediate de atenție, de auto-reglare și motivație (Pekrun et al, 2002.); ele orientează persoana înspre sau din contra o distrage față de situațiile pentru învățare (Ellis & Ashbrook, 1988). Astfel, emoțiile pozitive facilitează procesul de învățare auto-reglată (Boekaerts et al., 2000).
În ceea ce privește motivația, ca mediator al învățării și acumulării, exersarea acestor competențe cuplată cu autonomia în procesul de învățare, a fost demonstrată a fi la fel de importantă pentru auto-reglare și auto-determinare (Deci & Ryan, 1985). Emoțiile, cum ar fi interesul, susțin activitățile care furnizează noutate sau provocare, și sunt strâns legate de toate activitățile de auto-determinare.
Continuând analiza literaturii științifice pot fi adăugate în acest context rezultatele sintezei publicate de Randler și colaboratorii (2005) asupra rezultatelor cercetărilor lui Kellert (1985), care a identificat schimbări importante în dezvoltarea percepției copiilor asupra animalelor live si care a constatat din trei etape clar definite.
Prima etapă de tranziție, (vârsta 6-9 ani) implică schimbări în variabilele afective și emoționale; a doua tranziție între 10 și 13 ani, a fost marcată de o creștere majoră a abilităților cognitive.
A treia etapă (13 la 16 ani) a cunoscut o extindere dramatică a problemelor de natură etică și aplicațiilor ecologice. Prin urmare, aceste studii de intervenție se concentrează pe prima etapă de tranziție care pare a fi cea mai promițătoare, mai ales atunci când cunoștințe și factori emoționali sunt în cuplaj și atunci când conținutul cognitiv nu este foarte puternic evidențiat Kellert (1985).
În cele din urmă, în 2010 HAMMANN și colaboratorii, au relevat faptul că învățarea experimentală poate fi, de asemenea, dezvoltată cu ajutorul testului de germinare care poate fi probată din analiza abilităților dobândite pentru dezvoltarea acestei competențe la elevi. Printre abilitățile testate pot fi menționate: formularea de ipoteze, proiectarea experimentelor și analiza datelor experimentale.
Aceste competențe pot fi accesate, de asemenea, atunci când se utilizează animalele vii. Astfel, doar manipularea animalelor live, poate susține dezvoltarea abilităților pentru formularea ipotezelor pentru următoarea întâlnire cu același exemplar sau un alt exemplar al aceleiași specii, proiectarea experimentă pentru modul de a gestiona mai bine animalele live precum și managementul datelor științifice bazate pe experiența directă.
În același an Hummel și Randler (2010) au publicat rezultatele pentru un studiu realizat în ciclul primar și-au dovedit încă o dată (de exemplu, animalele ca vindecatori sunt sprijinite de exemplul oferit de dr. Boris Levinson, folosind pentru prima dată animale în psihoterapia infantilă și descoperind astfel accidental efectul lor pozitiv în procesul mental al copilului, citat de Kruger și Serpell, 2005), că utilizarea de animale vii în lecții de predare este extrem de motivantă pentru elevi.
Astfel, variabilele emoționale pot avea un impact puternic asupra învățării și mai ales emoțiile pozitive joacă un rol-cheie în dobândirea de cunoștințe.
Oamenii de știință considera că încă se cunosc puține lucuri despre utilizarea animalelor live în sălile de școală la gimnaziu.
Printre variabilele emoționale investigate pot fi menționate din nou: interesul, bunăstarea, plictiseala și dezgustul, toate în strânsă legătură cu acumularea de cunoștințe și competența experimentării.
Predarea pe termen lung, dovedește că emoțiile pozitive, cum ar fi bunăstarea și interesul au fost mai mari la elevul care a venit în contact cu animale live iar starea de plictiseală a fost mai redusă.
Oamenii de stiinta sugerează, prin urmare, că animalele live ar trebui să fie prezente pentru lecții de predare-pe termen lung.
Laukenmann și colaboratorii au publicat în 2010 un studiu realizat, de asemenea, în Germania, pentru elevii care studiază orele de fizică în care au investigat variabilele cognitive (de ex.: cunoștințele anterioare, rezultatele învățării, folosirea de strategii de învățare), cognitiv- emoționale (de ex.: concept de sine, interesul) și emoționale (de ex.: anxietate, plictiseală, sentiment de bunăstare) în legătură cu procesul de învățare.
Ei au aplicat metode de evaluare cantitative și calitative și au dovedit că emoțiile pozitive sunt mai importante în faza de achiziție de cunoștințe decât în faza de punere în practică a lor.
Din contra starea de anxietate joacă un rol ambiguu în faza de punere în practică a cunoștințelor acumulate.
În plus, se pare că emoțiile precum bucuria de a învăța, în special, precum și interesul crescut, sunt adesea legate de succesul procesului de învățare, la care se adaugă natura subiectului de studiu.
Randler și colaboratorii au studiat în 2010 în Germania, efectul predării lecțiilor cu amfibieni live în Gimnaziu.
Conform rezultatelor acestor autori, elevii care au participat la acțiuni practice de conservare au avut rezultate semnificativ mai bune la testele pentru cunoștințe acumulate, iar elevii clasei a IV-a s-au comportat mai bine decât elevii de clasa a III-a, chiar și atunci când au fost considerate cunoștințele anterioare ca și covariabilă, arătând, de asemenea, o influență semnificativă.
Elevii și-au exprimat interesul mult mai bine și au manifestat o starea evidentă de bine prezentând nivele reduse ale furiei, anxietății și plictiselii.
Plictiseala și anxietatea sunt corelate negativ cu scorurile bune ale acumulării de cunoștințe.
Ca o concluzie, aceștia au declarat că implicațiile majore în procesul de învățare despre biodiversitate ar fi (a) să se concentreze pe un număr mic de specii, (b) să înceapă din ciclul primar, (c) să aibă loc în aer liber, și (d) să fie legat de predarea la clasă.
În concluzie, implementarea modulului Tiere live în școli, va dezvolta cu siguranță noi competențe, bazat numai pe experiența studiilor anterioare, după cum urmează:
[1] Învățarea experimentală asociată cu trei abilități conexe: [1.1.] Formularea de ipoteze, [1.2.] Proiectarea de experimente și [1.3.] Analizarea datelor experimentale.
[2] Manipularea animalelor live care pot fi asociate cu [2.1.] abilități legate de subiect (de exemplu de măsurarea performanței, valorizarea animalului live, înregistrarea datelor de monitorizare și satisfacerea necesităților nutriționale).
Acest tip de competență necesită dezvoltarea de aptitudini, cum ar fi
[2.1.1.] Înțelegerea comportamentului animal,
[2.1.2.] Necesitățile mediului de menținere și
[2.1.3.] exersarea răbdării de către manipulator, care înțelege și respectă bunăstarea animalelor.
EN
Tiere live module is beneficial for experiential learning which was defined for more than 50 years ago based on pedagogical experience and one of such definition is that learning in which the learner is directly in touch with the realities being studied (Keeton and Tate 1978)”.
Later the experiential learning is defined such as the creation of knowledge through the transformation of experience (Kolb, 1984) or 7 years later such as the experience involving students in doing things and in thinking about they are doing (Bonwell and Eison, 1981).
These definitions are discussed and summarized later by Marshall and collaborators (1988).
The results of Marshall and co-workers research realized on the students following the veterinary studies suggested that this type of competency: experiential learning developed based on special courses was effective in addressing at least two skills: hands on experience with livestock (cattle handling) and subject cattle competence (i.e. performance measurement, live animal value, record keeping and meeting nutritional needs).
They considered that cattle handling as the skill perceived to be the most important was the ability to handle cattle. It is recognized that effective working with animals (in this case large animals) requires the development of skills such as:
[1] Understanding of the animal behaviour,
[2] Availability of appropriate handling facility or environment and
[3] Patience by the handler.
In case of Elena project, implementing Tiere live modules, should be associated with the competence related to animal handling and based on the following skills development:
[1] Understanding the animal behaviour,
[2] Realizing the need of availability of appropriate facilities (or teaching environment) in doing this and
[3] Patience in handling animals based on respecting the welfare of the animals.
In the same period, for primary school students, it was proved that the school visit to a farm is more an affective visit than it should be a school visit to a zoo, which in turn is a more affective experience than is a family visit to the same site (Tunnicliffe, 1998).
Thus, based on this experience rising emotion may be grounded rather by the institutionalized form of teaching when the pupils are experiencing the presence of animals with the same age pupils.
Thus, emotion becomes an important subject for research in experiential learning.
The analysis of results of Tunnicliffe shows that the site where the animal specimens are observed and the manner in which they are 'available for viewing' have an important influence on the content of the conversations of the visitors.
Farm animals, which were not exhibited in the museum sense as were the zoo animals, elicited predominantly affective, including emotive, responses from the school groups but fewer comments about behaviour.
Later, a study published in 2003, considers that animal-based instruction is still heavily tied to traditional curricular content even from psychological point of view there it is recognized that the animal use in education may have positive effects (Cunningham, 2003).
Finally, during this period of time a lot of scientific literature is analysing more the subject of emotions.
Thus, positive emotions (interest, well-being, enjoy and satisfactions) and negative emotions (i.e. anxiety, anger, boredom) are part of learning process as well as cognition and motivation (Gläser-Zikuda et al., 2005) which were applied in one study the ECOLE-approach (Emotional and Cognitive Aspects of Learning) based on a specific combination of both student-centred and direct instruction.
In this case ECOLE aims at improving the quality of instruction by increasing positive emotions and achievement, and by avoiding negative emotions.
The results of a quasi-experimental intervention study conducted in 37 of 8th and 9th grade classrooms in south western Germany showed that emotions and above all achievement were enhanced by the ECOLE instruction.
Gläser-Zikuda and co-workers (2005) considers that attributions and self-concept are also related to emotions and they also should be the subject of research and they are reminding in this context that internal attributions of success, e.g., having adequate ability, is related to positive achievement-related emotions (Weiner, 1985).
A negative self-concept (Hattie, 1992; Helmke, 1992), on the other hand, and negative expectancies of achievement play a role in creating feelings of anxiety or hopelessness (Hembree, 1988).
Based on these scientists analysis emotions also have an effect on learning and achievement, mediated by attention, self-regulation, and motivation (Pekrun et al., 2002); they direct the person towards or away from learning matters in learning situations (Ellis & Ashbrook, 1988).
Thus, positive emotions facilitate self-regulated learning (Boekaerts et al., 2000).
In terms of motivation, as a mediator, the experience of competence and autonomy in learning has been emphasized as important for self-regulation and self-determination (Deci&Ryan, 1985).
Emotions, such as interest, facilitate activities that provide novelty or challenge, and are closely linked to all self-determined activity.
Continuing the scientific literature analysis it can be added that the review of Randler and co-workers (2005) describes the results of Kellert (1985) which identified important changes in the development of children’s perceptions of animals and found three stages.
The first transition, (6–9 years of age) involved changes in affective and emotional variables; the second transition from 10 to 13 years of age was marked by a major increase in cognitive abilities.
The third stage (13 to 16) witnessed a dramatic broadening of ethical concerns and ecological applications.
Therefore, intervention studies focusing on the first transition stage seem promising, especially when knowledge and emotional factors are linked and when the cognitive content is not overemphasized Kellert (1985).
Finally in 2010 Hammann and co-workers revealed that experimentation competencies may also be achieved using a germination test and analysing the acquired skills and needs for developing this competence in students.
Among the tested skills it can be cited: forming hypotheses, designing experiments and analysing experimental data. Such competencies may be accessed also when using living animals.
Thus, only animal handling may provide almost all competencies for forming hypothesis for the next action meeting the animal, designing experiment for how to handle better and analysing data directly based on direct experience.
In the same year Hummel and Randler (2010) are publishing the results for a study conducted in the Primary School and proved once again (e.g. animals as healers are supported by the example given by dr. Boris Levinson using for the first time animals in the child psychotherapy and discovering by accident their positive effect in the mental process of the child cited by Kruger and Serpell, 2005) that the use of living animals in lessons teaching are highly motivating for pupils.
Thus, emotional variables may have a strong impact on learning and mostly positive emotions play a key-role in generating knowledge.
The scientists consider that little is known about the use of living animals in middle school classrooms. Among emotional variables investigated it can be cited: interest, well-being, boredom and disgust, all in close connection with knowledge gain and experimentation competency.
On long run teaching it is proved that positive emotions such as well-being and interest were higher in the pupil with animal treatment where boredom was lower.
The scientists suggest therefore that living animals should be sued in the classroom for long-run teaching lessons.
Laukenmann and co-workers published in 2010 a study also realized in Germany for pupils learning physics where they investigated cognitive variables (e.g. prior knowledge, learning outcomes, use of learning strategies), cognitive-emotional variables (self-concept, interest) and emotional variables (e.g. anxiety, boredom, sense of well-being) related to the learning process.
They applied quantitative and qualitative methods and proved that positive emotions are more important in the acquisition phase than in the practice phase in physics.
On contrary anxieties play an ambiguous role in the practice phase. Additionally, it appears that joy about learning in particular, and also interest are frequently linked to successful learning processes, and not merely to the nature of the subject matter.
Randler and co-workers studied in 2010 in Germany the effect of teaching living amphibians in Gymnasium.
According to these authors results students who participated in the conservation action performed significantly better on achievement tests, and 4th graders performed better than 3rd graders, even when controlling for prior knowledge as a covariate, which also showed a significant influence. Pupils expressed high interest and well-being and low anger, anxiety, and boredom.
Boredom and anxiety correlated negatively with residualized achievement scores.
As a final conclusion they stated that major implications are that learning about biodiversity should (a) focus on a small number of species, (b) start in primary schools, (c) take place outdoors, and (d) be linked with classroom teaching.
In conclusion Tiere live implementation in schools will develop for sure new competencies only based on the experience of former studies as following:
[1] experimental competence and other three related competences such as:
[1.1.] forming hypothesis,
[1.2.] designing experiments and
[1.3.] analysing experimental data.
Moreover, the pupil is now competent in
[2] animal handling which can be associated with
[2.1.] subject animal competence (i.e. performance measurement, live animal value, record keeping and meeting nutritional needs).
This later type of competence requires the development of skills such as
[2.1.1.] understanding of the animal behaviour,
[2.1.2.] availability of appropriate handling facility or environment and
[2.1.3.] patience by the handler which understands and respects the welfare of the animals.
Cadrul educațional / Educational Framework
RO
Subiectul acestui capitol este reprezentat de analiza actualei organigrame a educației naționale publice, a potențialelor bariere și soluții necesare dezvoltării cadrului educațional curent pentru implementarea de lecții noi care să permită implementarea proiectului ELENA, modelul Tiere live.
EN
The subject of this chapter is the analysis of the current organization in the public administrative education, potential barriers and solutions needed to develop the current educational framework to implement a new type of lessons to allow the implementation of ELENA project the model Tiere live.
Compatibilități între sistemul de educație actual și modelul Tiere live / Compatibilities between the current education system and model Tiere live
RO
În acord cu prezentul cadru institutional în România nu a fost implementat din punct de vedere oficial un model similar Tiere live motiv pentru care nu este adoptată la nivel national o lecție de acest fel.
Modelul de învățare Tiere live, în acord cu opinia Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, poate fi implementat, prin adaptare, în cadrul învățământului primar actual: clasa pregătitoare, clasele I-III, în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul 3418/19.03.2013 pentru clasa pregătitoare și clasele I-III , în domeniul „Științele vieții”, capitolul Plante și animale.
De asemenea, se poate adapta educației pentru clasa a IV-a, în conformitate cu programa nr. 3919/20.04.2005, în cadrul obiectivului de referință „Formarea și dezvoltarea capacităților și abilităților de experimentare și explorare/investigare a realității, folosind instrumente și procedee specifice”. În învățământul gimnazial poate fi folosi pentru clasele a-VI- a și a VII-a, în achiziția de competențelor specifice cunoscute sub denumirea de “Receptarea informațiilor despre lumea vie”.
Modelul Tiere live poate fi utilizat în primă fază în cadrul disciplinelor opționale, activități extra-curriculare (cerc, proiect), activități selectate în cadrul unităților de învățare din curriculumul național,care pot să motiveze elevul în a-și dezvolta capacitățile de investigare științifică, pentru conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității ca parte a protecției naturii și valorizarea acesteia în formarea unor convingeri și competențe ecologice și la dezvoltarea următoarelor valori și atitudini:
Interes pentru realizările și descoperirile din domeniul etologiei sau a științei care se ocupă cu studiul comportamentului animalelor;
Motivația pentru informarea și documentarea științifică;
Dezvoltarea curiozității și a respectului față de orice formă de viață;
Grija crescută față de propria persoană, față de ceilalți și față de mediul înconjurător;
Dezvoltarea toleranței față de opiniile altora;
Cultivarea receptivității și a flexibilității pentru aplicarea cunoștințelor de biologie în viața cotidiană;
Conștientizarea și implicarea în problemele de interes global
EN
In line with the current institutional framework in Romania it was not yet officially implemented a model similar with Tiere live and therefore it not adopted a specific lesson in this regard.
The Tiere live learning model, according to the opinion of School Inspectorate of the Sibiu County, can be implemented by adaptation from current primary school: preparatory class to classes I- III, in concordance to the syllabus approved by the Ministerial Order 3418/19.03.2013 for the preparatory classes and for classes I- III, under the "Life Sciences " chapter entitled Plants and Animals.
Also, it can adapt to education system for class IV according to official Programme no. 3919/20.04.2005 within the benchmark entitled: "Training and developing skills and abilities for experimentation and exploration / investigation of reality, using specific tools and processes".
The Gymnasium can implement this programme from classes between VI and VII under the scope of acquisition of specific competencies known as the „reception of information on the living world”.
Tiere live model can be used initially in the optional disciplines, extracurricular activities (i.e. circle or project), selected activities within the Learning units of the national curricula, that can motivate the pupil to develop their scientific investigation, conservation and sustainable use of biodiversity as part of nature protection and valorising it within convictions and ecological competencies training and the development of the following values and attitudes:
– Interest for achievements and discoveries in the field of ethology or science that deals with the study of animal behaviour;
– Motivation for information and scientific documentation;
– Develop curiosity and respect for any kind of form of life;
– Increased concern for oneself, for others and the environment;
– Develop tolerance for the opinions of others;
– Growing responsiveness and flexibility to apply knowledge of biology in everyday life;
– Awareness and involvement in issues of global interest.
Școala de astăzi și protecția mediului/ The today schools and environment protection
RO
În ultimii ani a crescut interesul școlilor pentru introducerea de lecții pentru protecția mediului, un rol semnificativ avândul ONG-urile.
Totuși, la nivel național nu este organizată în acest moment o rețea a școlilor cu interes comun pentru protecția mediului și probabil unul dintre aspectele inovative ale modelului Tiere live ar fi să se realizeze prima rețea națională a școlilor în care să se implementeze.
Monitorizarea acestui proces poate sprijini la analiza efectului introducerii în educație a modelului Tiere live, pe termen mediu și lung.
Susținerea angajamentului școlilor este în general dat de angajamentul părinților și de ONG partenere, cristalizându-se în acest fel un prim nivel organizațional de analiză a dezvoltărilor ulterioare.
Rezultatele implementării curriculumului Tiere live pot fi complementare și susținerii dezvoltării următoarelor discipline din învățământul gimnazial:
Matematică și explorarea mediului (clasa pregătitoare, clasa I-a și clasa a II-a)
Științele naturii (clasa a IV-a)
Biologie (clasa a VI-a și clasa a VII-a)
Educație pentru sănătate (clasele I-VII)
Biologie vegetală și animală comparată (clasa a X-a)
Modelul Tiere live poate fi utilizat în cadrul disciplinelor menționate mai sus, în formă de Curriculum la Decizia Școlii (CDȘ), cerc, activitate extra-curriculară, atelier de inovare și creativitate.
Pentru asigurarea implementării în model instituționalizat, unitatea de învățare este forma de educație ce se recomandă a fi testată prin modelul pilot în cadrul Școlii Gimnaziale 21 din Sibiu și altor minimum 14 conform datelor proiectului ELENA.
EN
Monitoring this process can assist for medium and long term in the analysis of the implementation of education model Tiere live.
Supporting the School commitment is generally given by parents and partner NGOs, thus framing in this way for the first organizational levels of analysis for subsequent developments.
The results for curriculum implementation regarding Tiere live can be complementary and supporting the development of education in Gymnasiums following the subjects:
Mathematics and environment exploring (school class, class I and class II )
Natural Sciences (Class IV )
Biology (Class VI and Class VII )
Health education (classes I- VII)
Plant biology and comparative zoology (X grade)
Tiere live model can be used in the disciplines mentioned above in the form of school based curriculum (SBC), scientific circle, extracurricular activities, innovation and creativity workshop.
To ensure the implementation into the institutional the specific Study Units development is what is recommended to be tested through pilot model in the Secondary School 21 in Sibiu and other less than 14 according to the ELENA project.
Compatibilitatea cadrelor didactice cu implementarea modelului Tiere live/ The teachers compatibility regarding the Tiere live model implementation
RO
Cadre didactice eligibile pentru a implementa modelul Tiere live în acord cu legislația în vigoare sunt:
– Profesori de biologie;
– Profesori pentru învățământul primar.
Ca resurse umane secundare curricula poate fi adresată de:
– Psihologii școlari pot contribui la dezvoltarea la elevi a unor abilități de comunicare, de a lucra în echipă, de responsabilizare, de relaționare în mediul social și natural;
– Diriginții.
Pe de altă parte pentru expertiza privind animalele vii specifică modelului Tiere live trebuie să fie adresată la:
– Profesori de biologie;
– Specialiști în domeniul conservării biodiversității – parteneri ai școlilor gimnaziale.
Cadrele didactice cu specializarea biologie, se regăsesc în cadrul ariei curriculare Matematică și științe și în acest sens este posibilă dezvoltarea unei unități de studiu Tiere live, implementarea acesteia inițial la nivel pilot și apoi, în baza rezultatelor evaluărilor susținerea adoptării CDȘ prin ordin de ministru la nivel național.
În prezent cadrul instituțional pentru educație permite integrarea de instrumente precum unitatea de învățare și Curriculum la Decizia Școlii conform figurii 30.
În cadrul acestui sistem o importanță semnificativă o au părinții, elevii și profesorii și este posibilă implementarea la nivel național dacă există voință.
Analiza interviurilor și a studiilor de caz conduce la ideea dezvoltării acestei structuri instituționale cum este prezentată în cadrul figurii nr.31.
Prin analiza acestei scheme de comunicare se poate constata integrarea Ministerului Mediului și Ministerului Administrării și Internelor.
Modalitățile oficiale de comunicare în școli pentru aplicarea modulelor animale vii sunt deja testate de organizațiile neguvernamentale și autoritățile de protecție a mediului și ca atare pot fi replicate la nivel instituțional în sens generalizat.
EN
Currently the institutional framework allows the integration of new education tools such as the study unit or school based curriculum as shown in figure 1 up.
In recent years it was registered an increase of schools interest to introduce environmental lessons and a significant playing role was of the NGOs.
However, nationally there is currently not an organized network of Schools with common interest in environmental protection and either of the innovative aspects of the model Tiere live would be to conduct the first national network of schools in which lessons may be implemented.
Eligible teachers to implement Tiere live model in agreement with the regulatory framework in force in Romania are:
– Biology teachers;
– Primary teachers.
As secondary human resources may be also addressed to:
– School psychologists may contribute to the development of pupils' skills in communication, teamwork, team working empowerment, networking in the social and natural environment.
– Class tutors
On the other hand for the animal species expertise as primary specialist the model Tiere live will be accessed by:
– Biology teachers and
– Specialists in the conservation of biodiversity – partners in secondary schools.
Teachers specializing biology can be found in the Mathematics and Science curriculum area and based on this is possible to develop a study unit type Tiere live, its initial implementation at pilot level and after, based on the results of the evaluation it may be possible further to propose the development and adoption of a SBC by the minister of education.
Under this system a significant importance have the parents, pupils, students and teachers and it is possible to implement such tools if there is the appropriate will.
Analyzing interviews and case studies lead to the idea of further developing and establishing the institutional framework as shown in figure no. 1 down
By analyzing the communication scheme it can be seen the integration of the Ministry of Environment and the Ministry of Internal Affairs and Administration.
The official communication tools and methods acting in schools for implementing the Tiere live model have already tested by NGOs and environmental authorities and as such can be replicated and generalized at the institutional level.
Tabăra didactică – Tășuleasa Social
Tășuleasa Social este o fundație care are ca obiectiv principal educația tinerei generații pentru implicarea activă în viața socială a comunității locale. Este localizată în Piatra Fântânele din județul Bistrița Năsăud. Organizarea taberei didactice aduce constant în cursul verii, elevi din ciclul gimanzial și liceu unde implementează de fiecare data proiecte didactice – asociate curriculei școlare. Mai jos în fluxul de imagini se pot distinge proiecte importante implementate în tabăra de la Piatra Fântânele.
Tășuleasa Social is a foundation which has as a major goal the education of the young generation for their active involvement into the local community social life. It is localized in Piatra Fântânele, Bistrița Năsăud’s county. The organization of the didactic camp constantly brings, during the summer time, pupils and students which are implementing each time didactic projects – also associated to the syllabus. Down page in the images flow it can be distinguished the most important projects implemented in the camp from Piatra Fântânele.
Fig. 26 Proiectul Reciclarea Păcatelor Umane/ the Project Recycle Human Sins
Adaptarea și dezvoltarea manualului „Tiere live“/Adapting and developing the handbook „Tiere live“
RO
România este o țară Europeană și din punct de vedere biogeografic deține o diversitate biologică apropiată de cea a Germaniei și Ungariei, ca parteneri ai proiectului ELENA.
Pe de altă parte are deschidere la Marea Neagră la fel ca Georgia având similarități în ceea ce privește diversitatea biologică și cu această țară.
Manualul Tiere live propus de Germania include specii care sunt semnificative pentru actul educațional din țara noastră.
Analiza atentă a speciilor, a cerințelor de nivel național, a unicității și necesității educației cu privire la protecția faunei sălbatice se recomandă în plus dezvoltarea unor lecții pentru furnică, reptile și lup.
În acest sens se recomandă realizarea traducerii manualului din limba germană în limba română și ulterior realizarea minimumului de activități necesare acoperirii necesarului implementării unor unități de învățare.
Considerăm că este semnificativ ca aceste unități de învățare fie suficient de permisive pentru a permite adoptarea în cadrul orelor de curs a celor mai semnificative specii în raport cu poziția geografică a școlii dar și a posibilității conducerii acestor școli de a dezvolta parteneriatele necesare implementării acestor lecții.
Este de preferat ca oferta Tiere live să fie cât mai puțin restrictivă în alegerea lecțiilor din punct de vedere cost eficiență iar replicarea rezultatelor proiectului să se realizeze cât mai aproape de firesc.
EN
Romania is a European country in terms of bio-geography inheriting a biodiversity closely related to that of Germany and Hungary, the ELENA project partners.
On the other hand has a see border to Black Sea like Georgia and as a consequence shares some other similarities in terms of biological diversity.
The Tiere live model proposed by Germany includes species that are significant for our country educational act.
Careful analysis of species requirements nationwide, the uniqueness and necessity of education about wildlife protection is recommended in addition to the development of lessons ants, reptiles and wolf.
In this respect, the manual recommends that the translation from German into Romanian and subsequently achieving minimum standard activities required providing the necessary for implementing new learning units.
We consider that it significant that the learning unit should be permissive enough to allow adoption in the classes of the most significant species in relation to the geographical location of the school but also the possibility of operating these schools to develop partnerships needed to implement these lessons.
It is preferable that offer provided by Live Tiere to be the least restrictive in the choice of lessons in terms of cost efficiency and replication of project results to achieve as close to natural.
Analiza necesităților de instruire pentru profesori/ Training needs analysis for teacher trainings – Daniel Mara
Analiza organizațională/ Organization analysis
RO
În prezent nu există o expertiză formată pentru a fi implementat proiectul ELENA dar există cadre didactice care au pregătirea necesară pentru a primi instruirea adecvată implementării proiectului.
Ocazional, există profesori de biologie pasionați care predau lecții despre animale în natură sau la grădina zoologică (de ex. Milvus).
Totuși, această abilitate nu este recunoscută într-un cadru adecvat implementării proiectului ELENA.
EN
There is currently no formal expertise to be implemented the ELENA project but there are trained teachers to receive appropriate training for implementation of the project.
Occasionally there are passionate biology teachers who teach lessons about live animals in nature or in zoos (e.g. Milvus). However, this skill is not recognized in a adequate framework for ELENA project implementation.
Parteneriatul inter-organizațional/Partnership
RO
Noi competențe în formarea de formatori la nivel național oferă în acest moment Universitatea Lucian Blaga din Sibiu în baza unei proceduri clare, fiecare cursant având obligativitatea să achite suma minimă de 800 lei.
Pe de altă parte Casa Corpului Didactic este abilitată să efectueze cursuri de formare la nivel județean.
În acest context se poate dezvolta instruirea în cascadă a profesorilor care sunt implicați în implementarea modulelor Tiere live.
Astfel, odată adoptate activitățile în cadrul unităților de studiu de către școli, prin intermediul Universității se va asigura competența formării de formatori la nivel județean.
Între aceștia ar trebui să se numere reprezentanți ai Casei Corpului Didactic dar și ai altor organizații pentru facilitarea dezvoltării de noi servicii de piață cum este cazul ONG-urilor, persoanelor fizice autorizate sau operatorilor economici cu activități specifice.
Ulterior, prin cascadă, se pot instrui profesori pentru implementarea unității de studiu asigurându-se durabilitatea procesului educațional în acest sens.
Menționăm în acest sens Casa Corpului Didactic, între instituțiile abilitate ale cadrului instituțional public, este un centru activ și inovativ orientat spre formarea, dezvoltarea profesională și personală a angajaților sistemului de învățământ preuniversitar.
Prin intermediul acestei instituții la nivel județean se pot acredita/aviza de către Ministerul Educației cursuri de formare continuă în specialitate sau alte domenii cu sprijinul specialiștilor care au expertiza manipulării animalelor vii și care pot proveni din diverse domenii de activitate menționate mai sus.
Diseminarea acestor informații, la nivel județean, se poate realiza în cadrul cercurilor metodice pe discipline unde se pot organiza seminarii de informare/formare pe o tematică de interes.
EN
New skills in the training of trainers nationwide is offered at this time, in Lucian Blaga University of Sibiu, based on a clear procedure, each teacher having the obligation to pay the minimum amount of 800 lei.
On the other hand Teacher Training is empowered to conduct training at the county level only.
In this context it can be developed teacher training cascade involved in implementing Tiere live activities.
Thus, once adopted by schools these Tiere live activities through the University will be ensured competence training of trainers at the county level.
Among these should include representatives of the Teachers' House and other organizations to facilitate the development of new market services such as the NGOs, freelancers or operators with specific activities.
Subsequently, the cascade can train teachers to implement Tiere live activities ensuring the sustainability of education in this regard.
We note in this respect the Teachers House, among the relevant institutions of public institutional framework which is an active and innovative center-oriented training, professional and personal development of employees’ university education system.
Through this institution at county level can be accredited / approved by the Ministry of Education, specialists training courses in other areas of support specialists who have expertise handling live animals and that may come from various fields mentioned above.
Dissemination of this information at the county level can be achieved within the discipline of methodological circles where you can organize information seminars / training on topics of interest.
Curricula școlară
RO
Din punct de vedere etimologic, termenul „curriculum” provine din limba latină (curriculum – singular, curricula – plural) și are semnificația de „alergare”, „cursă”.
În țara noastră, discursul despre curriculum se dezvolta în special după anul 1989, acum termenul de curriculum circulă frecvent, în diverse contexte și cu semnificații diferite. S-a impus în accepțiunea sa largă, modernă, în special în anii 90, fiind asociat cu reforma învățământului.
Conceptul curriculum desemnează, în sens larg, ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare pe durata școlarității.
În sens restrâns, el desemnează ansamblul acelor documente procedurale în cadrul cărora se consemnează datele esențiale privind procesele educative și experiențele de învățare pe care școala le oferă elevului.
Din perspective reformei curriculare (Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu, 1998, p. 13) sunt în vigoare următoarele forme:
• A. curriculum nucleu C.N. (trunchiul comun) – reprezintă numărul minim de ore pentru fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planul cadru de învățământ; asigură egalitatea șanselor la educație în sistemul de învățământ public, indiferent de regiunea țării, filieră, profil, domeniu de pregătire; se dobândește educația de bază, prin continuarea dezvoltării competențelor-cheie urmărite în cadrul învățământului obligatoriu; asigură continuitatea între învățământul preprimar-primar-gimnazial-liceal; Reprezintă unicul sistem de referință pentru evaluările și examenele realizate la nivel național.
• B. Curriculumul la decizia școlii (C.D.Ș.) poate fi: curriculumul nucleu aprofundat, curriculum nucleu extins, curriculum elaborat în școală sau propus de M.E.N. Curriculum la decizia școlii C.D.Ș. – acoperă diferența de ore dintre curriculum nucleu și numărul minim/maxim de ore pe săptămână și pe an școlar prevăzute în planul cadru de învățământ.
Reprezintă ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare pe care fiecare școală le propune în mod direct elevilor săi, în cadrul ofertei curriculare proprii. În învățământul obligatoriu, curriculum la decizia școlii apare în următoarele ipostaze:
– curriculumul nucleu aprofundat (CNA) – presupune parcurgerea segmentului obligatoriu din programa disciplinei până la acoperirea numărului maxim de ore; se adresează elevilor fără predispoziții aptitudinale în domeniul respectiv și cu interese de cunoaștere mai reduse;
Diferența până la numărul maxim de ore prevăzut pentru o anumită disciplină obligatorie se asigură prin reluarea, expansiunea, aprofundarea curriculumului nucleu, prin diversificarea activităților de învățare.
Se utilizează în cazuri de recuperare, pentru clasele de elevi care nu reușesc să atingă nivelul minimal al finalităților prevăzute de programele școlare și care au nevoie de un număr de ore mai mare decât ceilalți pentru însușirea conținuturilor obligatorii, dar și pentru elevii ale căror interese nu sunt orientate spre disciplina respectivă.
– curriculumul nucleu extins (CNE) – vizează parcurgerea segmentului obligatoriu și a celui neobligatoriu marcat prin asterisc; se realizează cu elevii ce posedă predispoziții aptitudinale înalte și interese cognitive crescute față de disciplina/aria curriculară respective.
Diferența până la numărul maxim de ore prevăzute pentru o anumită disciplină se asigură prin îmbogățirea ofertei de conținuturi, situații de învățare și experiențe de învățare prevăzute de curriculumul nucleu.
Această formă se poate realiza cu elevii care manifestă interes pentru studierea anumitor discipline sau arii curriculare.
– curriculumul elaborat în școală (CES) – implică elaborarea mai multor categorii de opționale. Constă în diverse discipline de studiu noi propuse de instituția de învățământ sau alese de aceasta din lista elaborată la nivel de minister.
Fiecare profesor are oportunitatea de a participa în mod direct la elaborarea curriculumului în funcție de condițiile concrete în care se desfășoară activitatea didactică, de resursele materiale și umane existente, de specificul școlilor, de opțiunea elevilor și a familiilor acestora, de necesitățile comunității locale.
Curriculumul elaborat în școală nu constituie obiectul evaluărilor și examinărilor externe, naționale.
Cadrului didactic care elaborează acest tip de curriculum îi revine sarcina de a proiecta: finalitățile educaționale așteptate, conținuturi noi diferite de cele existente în programele disciplinelor corespunzătoare trunchiului comun, probe de evaluare corespunzătoare.
Curriculumul la Decizia Școlii corelează resursele școlii cu nevoile educaționale ale elevilor, cu așteptările și dorințele acestora. Astfel, fiecare școală își poate diferenția oferta curriculară, își creează o personalitate proprie, este valorizată și se afirmă în comunitate.
Programele școlare sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic conținuturile învățământului, pe discipline și pe ani școlari, respectiv descriu oferta educațională a unei anumite discipline, pentru fiecare an de studiu, pentru un parcurs școlar determinat.
Disciplinele din trunchiul comun sunt unice pe plan național. Programele pentru clasele II-IV operează cu obiective cadru și de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi și sugestii metodologice, pentru clasa a IV-a fiind precizate în plus standarde curriculare de performanță.
Odată cu introducerea obligativității clasei pregătitoare, înainte de clasa I s-au restructurat și programele școlare. Ele sunt construite pe competențe, având la bază o învățare holistică, ce este mult mai apropiată de universul de cunoaștere al copiilor. Acest tip de programă se va introduce progresiv și la clasele II-IV.
Programele pentru clasele V-XII operează cu competențe generale, valori și atitudini, competențe specifice și conținuturi, sugestii metodologice.
În plus, programele pentru clasele V-VIII conțin exemple de activități de învățare asociate competențelor specifice, respectiv celor generale.
Pentru o anumită clasă de școlarizare și disciplină de studiu pot exista mai multe manuale alternative care contribuie la atingerea finalităților cuprinse în programa școlară, unice la nivel național.
Manualele școlare alternative se bazează pe modalități diferite de abordare, tratare și operaționalizare a conținuturilor.
Existența mai multor manuale școlare alternative solicită din partea cadrului didactic competențe psiho-pedagogice pentru alegerea celor care se adaptează cel mai mult caracteristicilor elevilor clasei cu care lucrează și care valorizează potențialul acestora.
Cadrul didactic alege manualul în funcție de caracteristicile clasei de elevi, de experiența proprie, de propriile capacități didactice, de propriul stil didactic, de opțiunea părinților etc.
Introducerea manualelor alternative reprezintă o dovadă a democratizării învățării.
C.D.Ș.-ul trebuie să aibă următoarele calități:
► relevant pentru nevoile, dorințele, așteptările elevilor, așa cum și le identifică;
► motivant, să stimuleze implicarea activă și deplină a elevilor în studierea lui, să genereze experiențe de învățare dezirabile, pozitive, constructive;
► variat în ceea ce privește metodologia didactică utilizată, cu accent pe metodele active și interactive, să implice elevii profund în construcția cunoașterii.
EN
Furthermore, for Sibiu County the Teacher Training House is empowered to conduct training at the county level.
In this context it can be developed a training system in cascade for all teachers involved in the implementation of the future lessons units.
New competencies in the training of trainers nationwide currently offers Lucian Blaga University in Sibiu based on a clear procedure, each student have to pay a minimum tax of 800 lei.
Thus, once adopted by schools the lesson units, due to the University it will be ensure the competence for training of trainers at the national level.
Among these it should be included also teachers from the Teacher Training House and other organizations to facilitate the development of new market services such as the NGOs, the authorized persons or operators with specific activities.
Subsequently, based on the cascade mechanisms, it can be trained teachers to implement the lesson unit thus ensuring the sustainability of education in this regard.
We note in this regard that the Teacher Training House, among relevant institutions of public institutional framework, is an active and innovative resource centre aiming at training and professional and personal development of school system employees.
Through this institution at the county level it can be accredited/ approved by the Ministry of Education specialized training courses in the same domain or in other areas with the support of specialists who have the expertise of handling live animals and who may come from various fields of activities mentioned above.
Dissemination of this information at the county level can be achieved within the methodical circles on disciplines where it can be organized information seminars / training on the topics of interest.
Syllabus
Etymologically speaking, the term "curriculum "comes from the Latin (curriculum – singular, curricula – plural) and has the meaning of " race", "race ".
In our country the discourse on curriculum is developed particularly after 1989, now the term curriculum is used frequently, in different contexts and with different meanings.
This term was imposed in its broad sense, modern, especially during the 90s , being associated with education reform.
The concept curriculum designates, broadly, all educational processes and learning experiences during their schooling.
In the narrow sense, it means all those procedural school’ documents of regulatory type in which it is recorded critical data regarding educational processes and learning experiences that the school provides to the student.
From the perspective of the curriculum reform (National Curriculum for compulsory education, 1998, p 13 ) are in force the following forms:
• A. core curriculum C.N. (common curriculum) – the minimum number of hours for each discipline which is compulsory foreseen in the educational setting; it ensures the equality of opportunity in education in the public school system, regardless of region of the country, branch, field, training field; the basic education is acquired through further development of key skills pursued in compulsory education system.
it ensures the continuity between kinder garden -primary education – secondary school – and high school education; It is the only reference for assessments and examinations conducted nationwide.
• B. school based curriculum SBC may be the deep core curriculum, extended core curriculum, curriculum elaborated into the school and proposed to the Ministry of Education. School based curriculum SBC – It cover the difference of hours between the core curriculum and the minimum / maximum number of hours per week and per school year provided in the educational setting framework.
It represents all educational processes and learning experiences that each school directly proposes to its students in the curricular offer. In compulsory education, school curriculum appears in the following ways:
– In-Depth Core Curriculum (DCC) – it implies the accessing of the binding segment of the discipline programme up to covering the maximum number of hours.
it is open to students without predispositions aptitude and with reduced interest for improving knowledge in the field; The time difference up to the maximum number of hours for a particular compulsory discipline is ensured through the resumption, expansion, deepening the core curriculum based on the diversifying learning activities.
It is used in cases of lessons recovery for the classes of pupils who are failing to achieve the minimal level of knowledge foreseen in the school programmes and which require a greater number of hours compared to others in order to acquire the mandatory content, but also can be used for pupils whose interests are not discipline oriented.
– Expanded Core Curriculum (ECC) – aims completing the compulsory segment of the binding core curriculum indicated by an asterisk; is done with pupils who have high aptitude and interest predisposition to increased cognitive discipline / relevant curriculum domain;
The difference from the maximum hours foreseen for a particular discipline ensures the supply of content enrichment, learning and experiences situations provided for the core curriculum.
This form can be accessed with students who are interested in studying certain subjects or curricular areas.
– School developed curriculum (SDC) – involves the development of several types of learning options. It consists of various new disciplines of study proposed or chosen by education institution based on the list prepared at the ministry level.
Each teacher has the opportunity to participate directly in the development of curriculum depending on factors such as: the concrete environment of teaching, the availability of human and material resources, the peculiarities of the schools, the pupil and their families’ option and the real needs of local community.
The school developed curriculum is not the subject of external assessments and audits at national level.
Teachers who develop this type of curriculum has the task to design: the educational aims expected, new contents which are different compared to existing discipline programmes and corresponding common core subjects, appropriate evaluation tests.
The curriculum at school decision correlated with school resources educational needs of pupils, their expectations and desires. Thus, each school may diversify its curricular offer, may creates its own personality and may be valued and assert into the community.
School programmes are official curriculum documents showing in a synthetically way the content of education, for each discipline and school years, describing the educational offer of a certain subject, for each year of study for a determined school education.
The common core curriculum disciplines are unique nationally. The programmes for grades II-IV operates with: reference’ and framework's objectives, good examples of learning activities, contents, methodological suggestions for the grade IV being in plus curricular performance standards.
Following the introduction of compulsory preparatory school class before the 1st grade all curricula were restructured. They are built on competencies, based on a holistic learning, which is much closer to the universe of knowledge of children.
This curriculum will be progressively introduced to grades II-IV. Curricula for grades: V-XII operate with general competencies, values and attitudes, specific competencies and content, methodological suggestions. In addition, curricula for grades V-VIII contain examples of learning activities related to specific competencies or general competencies respectively.
For a given grade of schooling and studied discipline there may be several alternative manuals which are contributing to achieving the aims set out in the curriculum unique nationally.
Alternative manuals are based on different ways to approach treatment and operation of the content.
The existence of several alternative manuals requires for the teacher certain pedagogical skills for choosing them and that should be adapted for the peculiarities of working class pupils and that best emphasize their learning potential.
Thus, teachers are choosing the manual based on the peculiarities of the pupil class, their own experience, their own teaching abilities, their own teaching style, parents option etc.
Introducing alternative manuals is the basics for learning democratization process.
The Curriculum at the School Decision should be:
► relevant to the needs, desires and expectations of pupils as they identify them;
► motivating and stimulating active involvement of pupils in the study's full, generate desirable learning experiences, positive, constructive;
► diversified in terms of used teaching methodology, focusing on active and interactive methods to involve students deeply in the construction of knowledge.
Aspecte financiare / Financing
RO
Din analiza realizată în cadrul acestui studiu, implementarea lecțiilor Animale vii nu este un proces simplu din punct de vedere financiar. Acesta implică accesul la resurse umane calificate: cadre didactice și experți în domeniul animalelor vii, pe de o parte, dar și la resurse materiale, pe de altă parte.
Realizarea parteneriatelor în acest sens poate soluționa o parte a problemei și anume aceea de a se lucra cu experții pentru conservarea biodiversității în scopul protecției animalor sălbatice vii.
Pe de altă parte înțelegem că este necesară instruirea cadrelor didactice responsabile pentru implementarea modelului Tiere live. Acest proces se realizează pe baze contractuale cu instituțiile specializate și abilitate în acest sens.
Finanțarea formării cadrelor didactice este asigurată de Instituția angajatoare în baza alocării anuale de fonduri pentru formarea continuă a cadrelor didactice.
Cadrele didactice interesate să participe la un anumit program de formare prin Casa Corpului Didactic sau alte instituții abilitate (universități, centre de formare acreditate CNFPA), dar aceste cursuri pot fi cu și fără taxă.
Particularitățile Tiere live impun instruirea profesorilor de către instructori specializați pentru implementarea unor activități specifice, diferite față de lecțiile clasice.
La nivel național acest proces de instruire se va oficializa prin Universitatea Lucian Blaga din Sibiu iar profesorii instruiți prin Casa Corpului Didactic vor asigura instruirea în cascadă pentru sustenabilitatea procesului.
În acest sens, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu realizează cursuri de formare a formatorilor eliberând certificate oficiale.
La aceste cursuri este necesar să participe pe de o parte cadre didactice si pe de altă parte specialiști în educația cu animale vii, întrucât o serie de lecții se pot implementa doar prin cooperarea dintre cadrul didactic responsabil de implementarea lecțiilor și expert.
Ulterior formatorii vor putea să lucreze la nivel național pentru instruirea fie a profesorilor fie a experților pe animale vii pentru a asigura sustenabilitatea implementării proiectului.
Modulele de învățare prezintă costuri legate de: plata experților, deplasare, materiale didactice suplimentare ce vor fi evaluate în cursul implementării proiectului.
EN
Promoting partnerships in this can solve part of the problem and mainly that which is to be working with experts on biological diversity to protect animal wildlife.
On the other hand we understand that it is necessary to train teachers which will be responsible for implementing the Tiere live. This process is done on a contractual basis with specialized institutions and authorising this.
The financial mechanism for teacher training is ensured by the hiring institution under the annual allocation of funds for continuously training teachers.
Teachers willing to participate in training courses through the Teacher Training House or other enabled institutions (i.e. universities, officially recognized centres for training CNFPA) and these courses may be free or not funded.
Peculiarities of Tiere live impose that the teacher training is compulsory to be done by instructors for implementing specific activities which differ compared to the classical lessons.
In the national context, it should be chaperoned by the Lucian Blaga University from Sibiu and after that the trained teachers through the Teacher Training House will ensure the cascade training for the sustainability of the process.
In this respect Lucian Blaga University of Sibiu, also realize training of trainers issuing official certificates.
These courses need to be attended on one hand by teachers and on the other hand by specialists for teaching live animals as a series of activities with a module can only be implemented through the cooperation of the teacher responsible from the school and expert.
Subsequently trainers will be able to work nationally or teacher training either livestock experts to ensure sustainability of project implementation.
The proposed learning modules pose related costs such as: payment of experts, travel, additional teaching materials which will be evaluated during the project implementation.
The analysis performed in this study for the full implementation of Tiere live lessons is not a simple process, from financial point of view. This involves the access to qualified human resources: teachers and experts in live animals on the one hand and material resources on the other.
Grupul țintă pentru instruire / Target group of the training
RO
Ținând cont de implicațiile actului didactic, competențele ce se urmăresc a fi atinse pentru educația elevului, prin acest studiu se consideră că lecțiile Tiere live se pot adresa, în principal, cadrelor didactice care predau biologia în cadrul școlilor gimnaziale. În cazul în care se dorește implementarea unor lecții la ciclul primar pot fi implicate și cadrele didactice aferente acestui ciclu de studii.
Al doilea grup țintă este reprezentat de experții în animale vii care au nevoie să fie instruiți pentru lecțiile din manualul Animale vii, constituind în fapt o specializare a activității lor.
În cadrul primului grup, dacă școala decide implementarea CDȘ animale vii, alegerea profesorilor pentru formare este realizată de către inspectorul școlar responsabil cu disciplina de biologie în colaborare cu directorul unității de învățământ de unde provine cadrul didactic. De asemenea, există și opțiune benevolă din partea cadrelor didactice.
Prin acest proiect pot fi formate în prima etapă cadrele didactice de biologie (responsabili de catedră) din școlile gimnaziale din Sibiu și localități învecinate (aprox 40), urmând apoi extinderea la nivel județean. Numărul de cadre didactice profesori de biologie la nivel județean este aproximativ 100 .
Cum se poate extinde la nivel național?
Cadrele didactice formate pot să multiplice ceea ce au învățat în cadrul întâlnirilor metodice la nivel local și județean. Experții pot asigura prin intermediul ONG-urilor multiplicarea la nivel național.
EN
Considering the implications of teaching, the competencies that aim to be achieved for the pupil learning, through this study it is considered that Tiere live lessons can address mainly teachers of biology in the Gymnasium schools. In case there is interest to be implemented in the primary schools then it might be possible to also involve in the teaching the staff of this course of study.
The second target group is the expert for living animals who need to be trained for the required skills in teaching Tiere live, constituting in fact a specialization of their work.
In the first group, if the Gymnasium School decided to implementation Tiere live, the choosing teachers training is conducted by the inspector responsible for the discipline of biology in collaboration with the director of the school where the teacher comes. Also, there is the option of voluntary teachers but still they need expertise in biology.
This project may consist of biology teachers (responsible department) of secondary schools in Sibiu and the neighbouring villages in the first phase of training (approx 40) and then extended to the county. The number of teachers for biology is about 100 at county level.
How it can be expanded at național level?
Trained teachers can multiply what they learned in methodical meetings at local and county levels. The experts can ensure through the NGOs the multiplication level at the national level.
Concluzii/conclusion
RO
Cadrul legislativ curent permit realizarea procesului de instruirea și recunoașterea în context național a competențelor dobândite, atât de profesor, cât și de expertul în conservarea biodiversității.
EN
The current legislative framework allows the process of training and recognition of competencies acquired nationally as both for teachers and experts in biodiversity conservation.
Parteneri potențiali identificați / Identified potential partners
RO
Procesul de identificare a partenerilor s-a realizat în decursul discuțiilor dintre partenerii ELENA iar lista urmează să fie specifică până la data de 1 septembrie.
Astfel, proiectul ELENA va fi implementat prin următorii parteneri principali:
1. Unității de învățământ (școli gimnaziale/ licee/ colegii) din județul Sibiu;
2. Organizații neguvernamentale precum Milvus și WWF;
3. APM Sibiu la nivel de școală – parteneriat pentru schimbul de experiență;
4. Grădina Zoologică din Sibiu;
5. Primăria Sibiu și primării din județ;
6. Casa Corpului Didactic (CCD);
7. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu;
8. Experți în conservarea biodiversității;
9. Muzeul de istorie naturală din Sibiu.
EN
The identification of partners was made during discussions sessions between ELENA partners and the list will be more specific until the 1st of September.
The ELENA project will be implemented through the following key partners:
1. National Colleges, Gymnasium Schools from Sibiu county: 13;
2. Non – governmental organizations such as Milvus and WWF;
3. EPA Sibiu at the schools level – partnership for experience exchange;
4. Zoo from Sibiu;
5. City hall from Sibiu and from Sibiu county;
6. Teacher Training House (TTH);
7. Lucian Blaga University from Sibiu;
8. Experts for biodiversity conservation;
9. Natural History Museums from Sibiu.
Exemple de bună practică /Good practices
Lecții despre Acvila țipătoare mică/ Lessons about the lesser spotted eagle Maria-Mihaela Antofie
Conservarea acvilei țipătoare mici în România LIFE08 NAT/RO/000501
The conservation of lesser spotted eagle in Romania LIFE08 NAT/RO/000501
RO
În România există o multitudine de NGO-uri care s-au implicat mai ales după 2007 în educația copiilor pe problem legate de biodiversitate. Se poate considera că la nivel național astfel de programe educaționale auxiliare s-au derulat pe întreg teritoriul național, cu un impact mai mare sau mai redus. Pentru scopul proiectului vom menționa două studii de caz semnificative pentru locul implementării și metodele aplicate.
Acest material este realizat cu sprijinul dnei Camelia Proca – coordonatoarea proiectului.
Implementat de: Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu în parteneriat cu Asociația Grupul Milvus și Societatea Ornitologică Română.
Obiectivul proiectului: Crearea condițiilor optime pentru asigurarea stării favorabile de conservare pentru un procent semnificativ (22%) din populația de acvila țipătoare mică la nivelul Uniunii Europene.
Arealul de implementare al proiectului: 12 situri Natura 2000 pentru protecție specială avifaunistică din România, răspândite pe întreg teritoriul țării: de la siturile cheie ale proiectului din centrul țării (ROSPA0028 Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului, ROSPA0099 – Podișul Hârtibaciului, ROSPA0098 – Piemontul Făgărașului), unde s-au desfășurat cele mai importante activități de conservare, la ariile de protecție specială avifaunistică de la poalele vestice ale Carpaților Orientali (ROSPA0027 – Dealurile Homoroadelor, ROSPA0033 – Depresiunea si Munții Giurgeului, ROSPA0034 – Depresiunea și Munții Ciucului, ROSPA0082 – Munții Bodoc – Baraolt) și trecând munții către Moldova în ROSPA0107 – Vânători Neamț.
De la est la vest proiectul a vizat situri Natura 2000 precum ROSPA0091- Pădurea Babadag (în județul Tulcea), ROSPA0080 – Munții Almajului – Locvei (între județele Mehedinți și Caraș-Severin), ROSPA0029 – Defileul Mureșului Inferior – Dealurile Lipovei și ROSPA0069 – Lunca Mureșului Inferior (din județului Arad).
Rezultatele proiectului pentru educație
Materiale educative
Realizarea unui film documentar despre specie difuzat pe postul național de televiziune (TVR1) și distribuția a 500 de DVD-uri în școli, universități și ONG-uri care au ca scop educația;
Serial educativ de benzi desenate despre acvilă pentru educația copiilor postat pe pagina de internet a proiectului www.pomarina.ro.
Activități educative
Sesiuni de lecții în clasă și în natură (fig….) care s-au derulat prin parteneriate cu Școlile gimnaziale au implicat peste 2000 de elevi din 50 de școli și experți în studiul speciei. Acestea nu au urmat normele pentru cercetare în pedagogie pentru evidențierea abilităților castigate sau a competențelor dobândite.
Realizarea a două expoziții de pictură realizate de copii prezentate în primăriile și școlile din cele trei situri cheie ale proiectului (SPA Piemontul Făgăraș, SPA Podișul Hârtibaciului, SPA Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului).
Premiere
Copii și Școlile gimnaziale au fost beneficiarii direcți ai unor materiale informative specifice cu scop educativ: postere, tricouri, insigne, memorie IT, calendare, mape și pixuri;
Fig. 36 Aquila pomarina Mihai Proca copyright Kosa Ferenc
Despre lecții
Prezentările teoretice, sub formă de prelegeri dezbatere susținute cu suport logistic corespunzător (power-point), s-au desfășurat în principal în peste 50 de Școli Gimnaziale din cele 3 situri cheie ale proiectului implicând peste 2000 de copii de la grădiniță la clasa a VIII-a.
În afară de școlile generale au mai fost ținute prelegeri în grădinițe, licee și în Universități din Sibiu.
Ieșirile în Natură au avut loc în locații din cele 3 situri N2000 cheie ale proiectului în zone precum Alțîna și Brădeni (SPA Podișul Hârtibaciului), Lisa și Sâmbăta de Sus (SPA Piemontul Făgărașului) și au implicat toți copiii.
Modul de colaborare cu școlile
Colaborarea s-a realizat în mod oficial prin parteneriat, a fost una foarte bună, existând o deschidere reală din partea directorilor pentru colaborări sub diverse forme.
Aceste colaborări s-au concretizat prin încheierea parteneriatelor între APM Sibiu, ca beneficiar al proiectului LIFE, și școlile cu care s-a colaborat.
Cadrele didactice au manifestat interes atât pentru prelegerile din clase cât și pentru lecțiile din natură, precum și implicarea în coordonarea unor grupuri de elevi pentru pregătirea unor lucrări pentru concursurilor lansate în cadrul proiectului.
Metodele aplicate de prezentări interactive, în care copii au fost determinați să răspundă la întrebări dar și să întrebe la rândul lor, au fost foarte apreciate de profesori.
Implicarea profesorilor de școli
Implicarea efectivă a profesorilor a fost destul de limitată, urmare a lipsei expertizei în subiectul abordat și s-a rezumat la însoțirea copiilor în cadrul ieșirilor în teren și uneori în coordonarea grupurilor de elevi.
Nivelul de complexitate adresat copiilor
Pentru copii de grădiniță s-au folosit doar simple prezentările power-point, filmele și jocurile de genul creați un lanț trofic pentru accesarea curiozității.
Pentru licee s-a folosit prelegeri, filme și concursuri pe tematica proiectului, cu creșterea complexității.
Pentru facultăți s-a folosit doar prelegeri și filme mult mai complexe.
Mecanismele feedback aplicate pentru conștientizarea actului educativ
Pentru evaluarea învățării am folosit metoda “recompensării”. La începutul prezentărilor anunțam copii că va fi un concurs în baza învățării iar pentru răspunsurile bune primite vor fi răsplăți cu obiecte promoționale realizate în cadrul proiectului (insigne, pixuri, tricouri).
Mecanismul a funcționat neașteptat de bine. Modul de recompensare a fost diferențiat: pentru un răspuns bun primea un stick de memorie iar pentru al doilea răspuns bun primea o insigna. La final fiecare copil primea pentru participare un stick de memorie, dar mai puțin insigne. Au fost împărțite astfel peste 2000 de memorii și peste 500 de insigne. Aceași metodă am folosit-o atât în cadrul prezentărilor teoretice în clasă cât și la ieșirile în teren.
Pentru a face copii să înțeleagă mai bine rolul păsărilor răpitoare în natură am organizat la finalul unor prezentări la clasă și jocuri de genul ”contruiți un lanț trofic”. Pentru acest joc am folosit imagini cu diverse specii de plante, insecte, păsări, amfibieni, mamifere și bucăți de sfoară. Imaginile au fost împărțite copiilor și fiecare dintre ei trebuia să găsească o legătură cu una sau mai multe dintre speciile colegilor lor, folosind bucata de sfoară, creând astfel o verigă a lanțului trofic și accesând în felul acesta memoria de lungă durată.
De-a lungul proiectului am organizat mai multe concursuri privind actele artistice: recitări de poezie pe tema protejării acvilei țipătoare mici sau desen pentru serialul de benzi desenate realizat în cadrul proiectului.
Experiențele emoționanate pozitive
Prima experiență emoționantă a avut loc chiar la începutul proiectului când un grup de copii de la Școala Gimnazială nr. 2 din Sibiu a pregătit un program artistic pentru Conferința de lansare a proiectului LIFE, care a avut loc la Hotel Continental Forum. Copii și-au confecționat costume inspirate de acvila țipătoare mică și au recitat și poezii create de ei pe tema conservării acestei specii.
Un alt moment emoționant a fost când în urma unui concurs lansat de proiectul nostru pentru școlile din Țara Oltului, am primit lucrări ingenioase și extrem de bine realizate, atât sub forma de desene, dar și colaje sau lucrări artistice, utilizate pentru promovarea impactului educațional al proiectului.
Interviu cu ofițerul de comunicare al proiectului dl. Mihai Proca
Î. Credeți că implementarea lecțiilor Tiere live poate avea un impact pozitiv asupra copiilor?
R: Lecțiile Tiere live sigur vor avea un impact pozitiv!
Î. Care credeți că poate fi disponibilitatea cadrelor didactice în acest sens?
R: Destul de limitată după părerea mea și experiența avută în cadrul proiectului LIFE. E o mare pierdere din punctul meu de vedere pentru că am observat reacția pozitivă a copiilor la un alt gen de lecție, despre animale vii cu animale reale, care iese din tiparele predărilor clasice a orelor de biologie.
Î. Ce impact poate avea pe termen scurt o astfel de educație?
R: Dacă se schimbă modul de predare printr-o altă curriculă, care stimulează ieșirile în natură, impactul pe termen scurt va fi major.
Se va schimba foarte mult percepția copiilor asupra a ceea ce-i înconjoară, vor deveni mai interesați de vietățile din jurul lor, vor începe să învețe care sunt conexiunile dintre toate formele de viață și impactul dispariției unora asupra celorlalte, etc.
Î. Ce impact poate avea pe termen lung o astfel de educație?
R: Pe termen lung vom putea spera la o societate cu oameni mai interesați de problemele de mediu, unii dintre ei se pot implica în rezolvarea acestor probleme iar amprenta biologică a fiecăruia dintre ei va fi mai scăzută.
Î. O concluzie de final
R: Activitățile educative din cadrul proiectului LIFE ”Conservarea acvilei țipătoare mici în România” au avut un foarte mare succes în educația copiilor și a adus echipei proiectului unele dintre cele mai mari satisfacții. Importanța educației pe teme de protecția mediului, dar mai ales pe teme de conservarea biodiversității, este extrem de importantă astăzi în România, unde nivelul de dezinteres, lipsa de informații, concepții greșite pe această temă sunt încă la un nivel ridicat.
EN
In Romania there are many NGOs that were involved especially after 2007 in children's education on biodiversity problem. It is conceivable that such national auxiliary educational programs were held nationwide, with a greater or lesser impact. For the purposes of the project we will mention two significant good practices case studies and their applied methods and implementation place.
This chapter is realized with the support of Mrs. Camelia Proca – the project coordinator.
Implemented by: Environmental Protection Agency Sibiu in partnership with the Milvus Group and the Romanian Ornithological Society.
The objective of the project: Creating optimal conditions for ensuring the favourable conservation status for a significant percentage (22 %) of the lesser spotted eagle population in the European Union.
The area of project implementation: 12 sites Natura 2000 as Special Protection Avifaunistic areas for Romania, spread throughout the country: starting with the key project sites in the center of the country (i.e. ROSPA0028 Hills Târnavelor – Niraj Valley, ROSPA0099 – Hârtibaciului Plateau, ROSPA0098 – Fagaraș Mountain), where have been held the most important conservation activities to the Special Protection Avifaunistic Areas in the western foothills of the Eastern Carpathians (i.e.ROSPA0027: Homoroadelor Hills; ROSPA0033: Giurgeu Depression and Mountains; ROSPA0034: Ciuc Depression and Mountains; ROSPA0082: Bodoc Mountains-Baraolt) and passing the mountains to Moldova: ROSPA0107 – Vânători Neamț.
From east to west project aimed Natura 2000 sites and ROSPA0091 – Forest Babadag (Tulcea county) , ROSPA0080 – Almajului Mountains – Locvei (between Mehedinti and Caras -Severin) ROSPA0029 – Mures Lower Gorge – Hills Lipovei and ROSPA0069 – Meadow of Lower Mures (Arad county).
Fig. 39 Lecții în natură/Outdoor education activities Fotografie cu permisiunea /Permission LIFE08 NAT/RO/000501
Fig. 40 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Project outcomes for children's education
Educational Materials
Making a documentary about the species and transmitted on the national television (TVR 1) and the distribution of 500 DVDs in schools, universities and NGOs aimed at education;
Serial eagle educational cartoons about the education of children posted on the website of the project www.pomarina.ro;
Educational Activities
Educational lessons conducted indoors and outdoors, through partnerships with secondary schools involving over 2000 pupils from 50 schools and experts in this species;
Conducting two art exhibitions realized by pupils presented in municipalities and schools in the three key project sites (SPA Fagaras Mountains, SPA Plateau Hârtibaciu and SPA Hills Târnavelor – Niraj Valley).
Awarding
Children and secondary schools were direct beneficiary of informative materials with a specific educational purpose: posters, t-shirts, badges, IT storage, calendars, folders and pens;
About Lessons
Theoretical presentations, lectures as open dialogue supported with appropriate logistical equipment (power-point) were conducted mainly in 50 secondary schools in the three key project sites involving over 2,000 children from kindergarten to eighth grade.
In addition to schools were lectured kindergartens, high schools and universities in Sibiu.
Outdoor lessons were held in locations of the 3 key project sites N2000 in areas such as Alțâna and Brădeni (Hârtibaciului Plateau SPA), Lisa and Sâmbăta de Sus (SPA Fagaras Mountains) and involved all children.
Cooperation with schools
The cooperation was based on the official partnership.
Working with schools was very good, there existing a real opening of the directors for collaboration in various forms. These collaborations have resulted in the conclusion of partnerships between EPA Sibiu as the LIFE project beneficiary, and schools to collaborate. Teachers expressed interest both for indoor lectures and outdoor lessons as well as in the coordination of pupils groups in the preparation for attending workshops for competitions launched under the project. The interactive methods based on interactive presentations, in which the children were determined to answer questions and to ask themselves were highly appreciated by the teachers.
Involving teachers of schools
The effective involvement of teachers was quite limited due to the lack of expertise in the subject matter and its summary to accompany children in field trips and sometimes in coordinating groups of students.
The complexity level at which children have been addressed in the project
For kindergarten children were only used simple power-point presentations, movies and games like create a food chain for accessing curiosity.
For high schools there have been used lectures, films and competitions on the project theme, increasing complexity.
For university level: lectures and films more complex.
Feedback mechanisms applied to the awareness of the educational act
To assess learning it was accessed the “reward” method. Earlier before presentations children were announced that it will be a contest based learning and for better responses they will be awarded with promotional items within the project (badges, pens, T-shirts).
The process worked unexpectedly well. The rewarding process was differentiated: for one good response they received a memory stick and for the second good response received a badge. Finally, each child received for their attending a memory stick, but less pins. In such actions there were distributed over 2000 memory stick and over 500 pins. The same method we used both in theoretical presentations in the classroom and field trips.
To make children better understand the role of raptors in nature we held at the end of classroom presentations and games like “built a trophic chain”. For this game photograph of different species of plants, insects, birds, amphibians, mammals and pieces of string were used. The images were distributed to the children and each of them had to find a connection with one or more of their fellow species, using the piece of twine, thus creating a link in the food chain and accessing long-term memory.
Throughout the project we organized several competitions on artistic documents: recitations of poetry on the theme of protecting the lesser spotted eagle or drawing comic series done in the project.
Emotional experiences
The first emotional experience took place at the beginning of the project when a group of children from Secondary School no. 2 of Sibiu has prepared a show for the launch of the LIFE Conference, held at Hotel Continental Forum. Children have made costumes by themselves inspired by lesser spotted eagle reading poetry created by them on the conservation of this species.
Another touching moment was when after a competition launched our project for schools in the country Olt, they got ingenious and works extremely well done, both in the form of drawings, and collages and artwork used to promote the educational impact of the project.
Interview with project communication officer Mihai Proca
Q: Do you think the implementation of the Tiere live can have a positive impact on children?
A: Tiere live lessons will certainly have a positive impact!
Q: What do you think can be the availability of teachers in this regard?
A: Quite limited based on my opinion and experience gained during the LIFE project. It's a big loss in my opinion because I noticed the positive reaction of the children to a different kind of lessons about living animals with real animals coming out of teaching patterns of classical biology classes.
Q: What impact on short-term may have such an education?
A: If you are changing the way of teaching by another curriculum that stimulates outgoing, short-term impact will be major.
It will greatly change children's perception on their surroundings, will become more interested in the creatures around them, they will start to learn what the connections are between all forms of life and the impact of the disappearance of others, etc.
Q: What impact on long-term may have such an education?
A: On the long term we can hope for a society with people more interested in environmental issues, some of them may be involved in solving these problems and biological footprint of each of them will be lower.
Q; A final conclusion
A: Educational activities of the LIFE project "Conservation of the Lesser Spotted Eagle in Romania" had a very successful children's education and the project team brought some of the most rewarding experience. The importance of education on environmental issues , especially on issues of biodiversity conservation is extremely important today in Romania, where the level of disinterest, lack of information, misconceptions on the subject are still high.
Manuale alternative/ Alternative manuals Oliviu G. Pop
Manuale noi pentru copii/New manuals for pupils
RO
Inițiator în activități educația pentru protecția naturii: Asociația Grupul Milvus cu sediul în Târgu.Mureș (www.milvus.ro) este extrem de intersată pentru educația copiilor pe tema conservării biodiversității.
De la început, trebuie menționat că, Grupul Milvus nu derulează doar un singur proiect de educație-conștientizare, aproape în fiecare proiect derulat există și o componentă de conștientizare. În plus, Milvus derulează activități pe baze de voluntariat pentru educație prin colaborarea cu Muzeul Județean de Științele Naturii, școli și grădinițe tocmai pentru a se asigura continuitatea educației cu privire la activitățile de conservare și protecție a speciilor protejate urmare a educației tinerei generații.
Milvus, consideră că educația copiilor cu animale vii, va avea un impact pozitiva asupra:
formarea noii generații
schimbarea mentalității
înțelegerea importanței conservării biodiversității
formarea cadrelor didactice
Rezultatele proiectului inclusiv cele pe educație, informare și conștientizare sunt importante pentru Milvus, întrucâ:
susțin orele de educație ecologică (diverse teme legate de natură) pentru o mai bună cunoaștere a naturii;
sunt organizate deja concursuri interșcolare pentru elevii din ciclul primar și gimnazial
se organizează excursii, tabere pentru copii cu scop educativ-ecologic
elaborează din 2007 materiale educative pentru profesori.
În ceea ce privește locul de implementare al lecțiilor Milvus consideră că acestea pot fi
combinate, atât în clasă, cât și în natură
derulate în Muzeul Județean de Științele Naturii, Tg.Mureș.
Colaborarea cu școlile – disponibilitatea și reacții din partea cadrelor didactice
Școlile au o atitudine pozitivă față de acest tip de activități, directorii sunt deschiși. Nu sunt reacții negative. Atât activitățile din clasă cât și cele din natură sunt agreate. Există cazuri rare, în care profesorii nu participă la activitățile educative și Milvus încearcă să-i implice.
Cum s-au implicat profesorii de scoli?
Avem profesori care folosesc informațiile dobândite și le implică în predarea și altor materii (în cazul învățătoarelor).
Le folosesc nu numai la orele de științele naturii, ci și la alte ore (de ex la literatură, desen, educație civică, etc.).
În schimb există și pedagogi mai pasivi, care nu se implică în multiplicarea informațiilor.
Ca experiență negativă: s-a terminat ora, elevii au primit informațiile și pedagogul nu mai revine asupra acestora.
Nivelul de adresabilitate al copiilor
Grupuri țintă: preșcolari, elevi din ciclul primar și gimnazial dar cel mai ușor se lucrează cu copiii din ciclul primar și clasele V-VI.
În toamna 2013, am înființat un mic club ornitologic, unde avem participanți și din liceu. În funcție de situația financiară, Grupul Milvus are și o bursă pentru studenții biologi, prin care stimulează cercetarea științifică. Nu este o activitate directă de educație, conștientizare, dar participă la formarea studenților. Timp de 3 ani a fost anunțat anual, apoi a urmat o pauză și anul acesta 2014 va fi din nou deschisă sesiunea de depunere a proiectelor pentru studenții de la facultățile cu profil de biologie și ecologie. Milvus oferă un sprijin financiar în realizarea unei lucrări de licență.
Mecanismele feedback aplicate pentru conștientizarea actului educativ
Milvus nu a dezvoltat un sistem feedback din partea pedagogilor participanți la cursurile.
În prezent sunt pedagogi care țin legătura cu Milvus și care folosesc materialele elaborate și distribuite spre educație sau din contră cei care au venit la cursuri, țin materialele primite în dulap și nu le folosesc.
Din partea copiilor: feedbackul e absolut pozitiv, așteaptă cu nerăbdare următoarea activitate.
Adeseori părinții îi opresc pe reprezentanții Milvus în stradă, magazine, să-i întrebe când revin la școală copiilor lor.
Excursiile au un impact și mai mare asupra copiilor, și peste 2-3 ani își mai aduc aminte de inelarea păsărilor.
Jocuri, acte artistice…
În general, orele la clasă constau dintr-o prezentare powerpoint de aprox. 30 min., urmate de jocuri interactive, pe o temă specifică.
De ex. este imitată migrația păsărilor sau iarna se confecționează îmbrăcăminte pentru păsări, primăvara se iese în curtea grădiniței sau școlii și se imită ocuparea cuiburilor (teatru).
Alte jocuri aplicate: traseu pentru recunoașterea sunetelor păsărilor, al urmelor lăsate de diferite mamifere, tribunalul ecologic, etc.
Experiențele emoționante
La grădinița după ora despre comerțul internațional ilegal cu plante și animale (CITES) s-a ajuns la discuții despre ghiocei.
Fig. 41 Lecții de biodiversitate / Lessons for biodiversity Milvus group copyright
După terminarea programului prelungit, o fetiță din grădiniță, grupa mare, povestea entuziasmată tatălui despre cele auzite și discutate în ziua respectivă.
Ajunse la ghiocei, și încerca deja plângând să-l convingă pe tatăl ei, să nu mai culeagă ghioceii din pădure, că acesta este o plantă ocrotită. Dar tatăl nu a crezut-o, nu a putut fi convins până când nu am intervenit în discuție (nu mă puteam să mă abțin…). Tatăl s-a rușinat pentru rezistența lui și a plecat acasă.
Din păcate, se înregistrează și experiențe negative, când copilul știe perfect teoria, dar în teren nu se poate abține să nu rupă garofițele.
Școli implicate în perioada 2011-2012
În august 2010, a început proiectul „Educație ecologică în județul Mureș” finanțat de Administrația Fondului de Mediu (www.afm.ro) cu aportul Milvus.
Acest proiect a debutat cu organizarea tradiționalei tabere din Școala Naturii din Rigmani, iar din toamna anului 2010, lecțiile sistematice se adresează la 36 de grupuri țintă care beneficiază și de câte o excursie de 1 zi.
Astfel au beneficiat de aceste lecții peste 1220 de școlari și peste 600 de preșcolari.
O serie de 12 instituții au fost implicate în proiect: Școala Gimnazială Europa, Tg. Mureș, Școala Gimnazială L. Rebreanu, Tg. Mureș, Școala Gimnazială Tudor Vladimirescu, Tg. Mureș, Școala Gimnazială Unirea, Tg. Mureș, Școala Generală Glodeni, Generală Dumbrăvioara, Școala Generală Voivodeni, Grădinița cu PP nr.6, Tg. Mureș, Licurici, Tg. Mureș, Grădinița Stefania, Tg. Mureș, Grădinița M. Eminescu, Tg. Mureș și Grădinița din Gornești.
Publicațiile din acest proiect: vederi cu păsări, vederi cu Școala Naturii, Carte de colorat pentru iubitorii de păsări, Panouri informative în comuna Neaua, Determinator de urme ale mamiferelor, Îndrumător metodologic pentru pedagogi, un afiș cu zone protejate in România.
Interviu cu Dna Judith Papp
Fig. 42 Carte pentru educație/ Education Book, Foto with the permission of the Milvus grou
Î: Credeți că implementarea lecțiilor Tiere live poate avea un impact pozitiv asupra educației copiilor?
Da! contactul direct cu natura, fie o broască, fie un fluture, fie o pasăre, lasă urme pozitive în atitudinea copiilor.
Î: Care credeți că poate fi disponibilitatea cadrelor didactice pentru astfel de lecții?
Depinde de pedagog: unii care sunt comozi, nu vor schimba planul de lecție. Pedagogii „adevărați” vor căuta să diversifice, să coloreze ora de biologie, astfel elevii lor vor ajunge să știe cât mai multe despre natură, iar dacă știe din ce în ce mai multe, va dăuna mai puțin mediului.
Î: Ce impact poate avea pe termen scurt o astfel de educație?
Eu cred că și pe termen scurt, poate avea impact pozitiv. Bineînțeles, educația pe termen lung are rezultate mult mai bune! Dacă se ține o singură oră, probabil elevul nu va avea timp să se obișnuiască cu noua metodă, situația va fi străină si ea/el nu se vor destinde. Dacă fenomenul se repetă, elevul se obișnuiește și va fi mai deschis la noile metode de educație.
Î: O concluzie de final
În educație, e necesară multă răbdare și tenacitate!!! Dar merită!
Judith Papp responsabil cu educatia de mediu din Grupul Milvus
EN
Initiator in education for nature protection: Milvus Group Association based in Târgu.Mureș (www.milvus.ro) is extremely interested in children’s education on biodiversity conservation theme.
From the start, it should be mentioned that Milvus Group does not operate only one project of education-awareness, in almost every single project carried out there also exists an awareness component. In addition, Milvus conduct activities on a voluntary basis for education by working with County Museum of Natural Sciences, schools and kindergartens in order to ensure the continuity of learning process on the conservation and protection of protected species due to education of the young generations.
Milvus believes that children education with live animals will have a positive impact on
training the next generation
change of mentality
understanding of the importance of biodiversity conservation
teacher training
Results of the project including the education, information and awareness are important to Milvus as they:
support environmental education classes (various subjects related to nature) for a better understanding of the nature;
already organizing interschool competitions for students in primary and secondary;
organizing trips, camps for children with educational and environmental purposes;
develops educational materials for teachers since 2007.
Regarding the implementation of lessons instead Milvus consider that they can be:
combined both indoor and outdoor lessons
in the County Museum of Natural Sciences , Tg.Mureș.
The collaboration with schools – availability and feedback from teachers
Schools have a positive attitude towards such activities, managers are open. Do not have negative reactions.
Both indoor and outdoor activities are agreed. There are rare cases where teachers do not participate in educational activities and Milvus is trying to involve them.
How have schools involved teachers?
We use the information gained and teachers involved in teaching and other materials (for the teachers).
They use not only for natural science classes, but at other times (e.g. in writing, design, civics, etc.). Instead there are more passive teachers who are not involved in the multiplication of information.
As a negative experience: once the lessons were closed and pupils received information the teacher does not come back on them.
The children age for lessons
Target groups: preschool, primary and secondary school pupils but the easiest to work with children is in primary and classes V and VI.
In the fall of 2013, we set up a small ornithological club where we have also high school participants.
Depending on the financial situation Milvus Group has a scholarship for students in biology, which stimulates scientific research.
There is not a direct catalyst activity for education, awareness, but they participate in the training of students.
For three years this grant was announced annually then was break and this year 2014 will again open session for submitting projects for students from the faculties of biology and ecology.
Milvus provides financial support to achieve a small research for bachelor.
Fig. 44 Lecții de biodiversitate / Lessons for biodiversity Milvus group copyright
Feedback mechanisms applied to the awareness of the educational act
Milvus has not developed a feedback system from the teachers’ side attending classes.
Teachers who are currently in touch with Milvus and using materials developed and distributed for educational or on contrary teachers attending the sessions are keeping the received materials in the closet and not use them.
From children: there is absolutely a positive feedback answer, looking forward to next activity.
Often parents stop the Milvus’ representatives on the street, in shops, to ask when thy will return to their children in school.
The trips have a greater impact on children and over 2-3 years and they still remember the ringing of birds.
Games , arts acts …
In general, the hours in classroom consist of a PowerPoint presentation for approx. 30 min., followed by interactive games based on a specific theme. For ex. it is imitated the bird migration or winter clothing is manufactured for birds, spring is coming out in the kindergarten or school and they mimic nesting searching (theatre). Other games used: recognition quiz sounds of birds, the traces of different mammals, environmental tribunal, etc.
Fig. 45, Lecții de biodiversitate / Lessons for biodiversity Milvus group copyright
Emotional Experiences
For afternoon kindergartens discussing about the illegal international trade of plants and animals (CITES) come to talk about snowdrops.
After extended program end, a kindergarten girl, the highest group, very enthusiastic talked to her father about the discussing heard during the day.
She reached the snowdrops subject and crying already she try to convince her father to stop pick–up snowdrops in the forest, as it is a protected plant. But the father did not believe it, could not be convinced until I intervened in discussions (I couldn’t help myself ..). Father was ashamed about his resistance and went home.
Fig. 46 Lecții de biodiversitate / Lessons for biodiversity Milvus group copyright
Unfortunately, negative experiences are recorded when the child knows perfectly theory, but in the field can not help to pick-up dianthus.
Schools involved in 2011-2012
In August 2010, started the project “Environmental Education in Mures county” financed by the Environmental Fund Administration (www.afm.ro) having Milvus intakes.
This project began with the traditional organization of the School of Nature from Rigmani camps and in the fall of 2010, systematic lessons addressed to 36 target groups benefiting and one 1 day excursion.
Thus, beneficiary from these lessons were over 1220 pupils and over 600 preschoolers.
A series of 12 institutions were involved in the project: Gymnasium School Europe, Tg. Mures, Gymnasium School L. Rebreanu, Tg. Mures. Gymnasium School Tudor Vladimirescu Tg. Mures, Union Gymnasium School, Tg. Mures, School Glodeni General Dumbravioara Voivodeni, School Kindergarten PP No. 6 , Tg. Mures, Licurici Kindergarten, Tg. Mures Kindergarten Stefania, Tg. Mures Kindergarten M. Eminescu, Tg. Mures and Gornești Kindergarten.
Publications from this project: postcards with birds, postcards for School Nature, Coloring book for bird lovers, informative panels in the commune Neaua, Descriptor for tracing mammals, Methodological Guide for teachers, a poster of protected areas in Romania.
Interview with Ms. Judith Papp
Q: Do you think the implementation of the Tiere live lessons can have a positive impact on children’s education?
A: Yes! the contact with nature, whether a frog or a butterfly or a bird, gives a positive attitude in children.
Q: What do you think can be the availability of teachers for these classes?
A: It depends on the teacher: those who are comfortable, they will not change the lesson plan. The „true” teachers will seek to diversify and „colour” the biology class so their pupils get to know more about nature, and if their knowledge increase less will harm environment.
Q: What impact on short-term may have such an education?
A: I think in the short term, it can have a positive impact. Of course, long-term education has much better results! If you teach a single hour, the pupil probably will not have time to get used to the new method, the situation will be strange and he/she will not be relaxed. If the phenomenon is repeated, the pupil is fit and will be more open to new methods of education.
Q: A final conclusion
A: In education, it is necessary a lot of patience and tenacity! But it worth!
Judith Papp officer for environmental education in Milvus Group
Emoții positive/ Positive emotions: Judith Papp
Fig. 48 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 49 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Fig. 51 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright
Interviuri / Interviews Maria-Mihaela Antofie
Interviul cu / Interview with: dr. Florian UDREA
RO
Florian UDREA – Director Direcția Dezvoltare Durabilă și Protecția Naturii din Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Mai 2014.
01. Ce părere aveți de introducerea în curricula școlară a lecțiilor despre animale vii prin asigurarea contactului direct cu ele?
R: Formarea bunelor deprinderi și dezvoltarea aptitudinilor native în sensul ocrotirii și păstrării biodiversității sunt condiții sine qua non ale procesului instructiv – educativ pentru generațiile tinere. Să nu uităm că specia umana este parte integrantă a acestui mediu natural, atât de generos.
Este necesar, ca preșcolarul să trăiască experiențele cunoașterii, să participe cu mult interes la aprofundarea tainelor naturii, plantelor, animalelor, fenomenelor și să deprindă un comportament protector față de acestea.
Educatorul de vocație, trebuie să realizeze un contact nemijlocit între elevi ca participanți activi la propria instruire și speciile de faună, floră ca obiect de studiu, din arealul în care trăiesc.
Adaptarea metodelor și mijloacelor tradiționale a obiectivelor și atitudinilor pedagogice sunt firești și necesare în condițiile de azi când cunoașterea se face în spațiul ingrat al virtualului. Ideile abstracte și “exemplarele” studiate în fața elevilor vor contribui la formarea unui tip de personalitate activă și benefică pentru protejarea acestora.
02. Cum credeți că aceste lecții despre animale vii și despre natură vor sprijini proiectele viitoare ale Ministerului Mediului?
R: Formarea unor generații de tineri buni cunoscători ai patrimoniului natural de care dispunem, cu o atitudine favorabilă in sensul protejării si conservării biodiversității, este cel mai mare câștig. Cu siguranță Ministerul va avea in acești tineri colaboratori si parteneri în atingerea obiectivelor propuse.
03. Convențiile internaționale gestionate de Ministerul Mediului au adoptat decizii privind necesitatea educației de mediu pentru protecția speciilor și habitatelor. Credeți că este posibilă o cooperare viitoare între Ministerul Mediului și cel al Educației pentru dezvoltarea curiculei de învățare a ciclului gimnazial?
Menționăm că în Germania, în Bavaria există o astfel de relație dezvoltată din 2008.
R: Orice colaborare in vederea asigurării conservării speciilor sălbatice și a habitatelor este binevenită, iar implicarea autorităților centrale și/sau locale în implementarea unui asemenea proiect sunt condiții obligatorii. Cu siguranța, trebuie elaborat un program pe termen lung, supus dezbaterilor, evaluărilor de tot felul (socială, financiară, pedagogică, etc), după care este necesară o decizie politică in acest sens.
04. Dacă o astfel de cooperare politică ar fi posibilă ce demersuri ar trebui realizate de Ministerul Mediului pentru a se asigura că sunt implementate deciziile luate sub convențiile de mediu privind educația?
R: Pentru implementarea unui plan de acțiune cu scopul de a adapta metodologiile si mijloacele pedagogice aplicate generației tinere, este fară doar si poate obligatorie armonizarea acestui plan cu legislația comunitară și națională.
05. Este posibilă cooperarea între cele două ministere pentru dezvoltarea curriculei școlare în scopul dezvoltării competențelor de protecție a naturii?
R: Orice cooperare este posibilă atâta timp cat se respecta legislația comunitară, cea națională și există voință politică.
06. La nivelul agențiilor implicate în procesul de implementare credeți că este posibilă o viitoare cooperare? Există de exemplu astăzi o cooperare strânsă între Inspectoratele Școlare Județene și Agențiile de Protecție a Mediului?
R: Există loc și de mai bine. Nu trebuiesc uitați „beneficiarii” acestor tipuri de proiecte.
07. Credeți că în viitor este posibilă dezvoltarea relațiilor de cooperare inter-instituțională între cele două ministere până la cele mai joase nivele de organizare?
R: Pe baza unor protocoale serios elaborate cu o „încărcătură” umană adecvată și finanțare acoperitoare, este posibilă.
08. Cum credeți că s-ar adapta un tânăr educat pentru conservarea biodiversității cerințelor de mâine? Credeți că ar fi mai responsabil? ar fi mai implicat în dezvoltarea societății de mâine?
R: Unul din „păcatele societății” în care trăim este tocmai lipsa de responsabilitate, de asumare a îndatoririlor, lucru care nu face decât să conserve funcționarul in „pătrățica lui” fără curajul unor decizii novatoare. Cert este că, un asemenea tânăr ar putea schimba mentalități, atitudini, perspective.
09. Ce bariere credeți că ar putea să apară în procesul dezvoltării acestei colaborări? politice? legislative?
R: In general, greutățile sunt concentrate pe procedurile de ordin legislativ. Să nu uităm însă și de inerția „sistemului”, de „mentalul” personalului implicat în decizie si implementare.
10. Ce impact poate avea o astfel de educație pentru viitorul conservării biodiversității de la noi?
R: Avem nevoie de EL și-l așteptăm.
11. Un gând de final
R: Experiența îndelungată a școlii, arată că elevii învață și se formează așa cum sunt călăuziți de educator.
Personalitatea elevului este educată de personalitatea educatorului, spiritualitatea unuia se hrănește din spiritualitatea celuilalt. Educatorul nu mai reprezintă doar persoana care propune conținuturi, dă lecții, ci este cel care creează condițiile cunoașterii.
Dialogul deschis, puterea exemplului, trebuie să solicite spontaneitatea și receptivitatea elevilor, să dezvolte spiritul de investigare si curiozitatea științifică.
Aducerea exemplarelor din diverse specii de plante, animale în fața tânărului nu poate avea decât efecte pozitive și de ce nu ar elucida marele mister “cine-i vinovat de producerea laptelui? Super-marketul sau biata vaca !!!”
Dr. Florian UDREA, Mar. 2014
EN
Florian Udrea PhD is the Director of Sustainable Development and Nature Protection Directorate, Ministry of Environment and Climate Change, May 2014.
01. What do you think of Tiere live lessons introduction into the school’s curriculum through ensuring the direct contact with them?
A: Forming good habits and skills’ development for the purposes of protecting and preserving native biodiversity are prerequisites of the training process – educational for younger generations. Do not forget that the human species is an integrated part of the natural environment which is so generous.
It is necessary that preschooler to knowledge live experiences, to participate with large interest to deepen the mysteries of nature, plants, animals, phenomena and learning protective behaviour towards them.
The teacher by vocation, have to make a direct contact between pupils as active participants in their own education and species of fauna, flora as a subject in the study area where they are living.
Adapting traditional means and methods of pedagogical goals and attitudes are normal and necessary in today's conditions when knowledge is ungrateful of virtual space. Abstract ideas and “exemplars” studied by pupils will contribute to the formation of an active type of personality and beneficial for their protection.
02. How do you think these lessons on live animals and about nature will support future projects of the Ministry of Environment?
A: Formation of generations of young having good knowledge of the natural heritage we have, with a favourable attitude towards protecting and conserving biodiversity is most rewarding. Certainly the Minister will found in these youngest collaborators and partners in achieving its own goals.
03. The international conventions managed by the Ministry of Environment adopted decisions regarding the needs for environmental education for the protection of species and habitats. Do you think it is possible to assist to a further cooperation between the Ministry of Environment and Education to develop curriculum for the Gymnasium schools?
Note that in Germany, in Bavaria there is such a relationship developed starting with 2008.
A: Any collaboration in order to ensure conservation of wild species and habitats is welcome, and the involvement of central and/or local authorities in the implementation of such a project, is a compulsory prerequisites.
Certainly, it should be developed a long- term programme, submitted to debate, all assessments knowledge (social, financial, pedagogical, etc.), and after, in this regard, a political decision is required.
04. Whether such a political cooperation may be possible what steps should be taken by the Ministry of Environment to ensure that decisions are implemented under environmental conventions for education?
A: To implement an action plan with the scope of adapting methodologies and pedagogical means applied to the younger generation, is undoubtedly and maybe mandatory the harmonization of this plan with the EU and national legislation.
05. Is it possible the cooperation between the two ministries to develop school curricula to further develop skills to protect nature?
A: Any cooperation is possible as long as they comply with Community and national regulatory frameworks and there also exists political will.
06. Do you believe that between the agencies involved in the implementation process may be developed a possible future cooperation? There it is such cooperation between the School Inspectorates and Environmental Protection Agencies?
A: There is place for improvement. We must not forget the “beneficiaries” of these types of projects.
07. Do you believe that in the future it is possible to develop institutional cooperation relationships between the two ministries to the lowest levels of organization?
A: Based on strong protocols developed with an adequate human resource and financial cover it is possible.
08. How do you think would accommodate a young educated for the future biodiversity conservation requirements? Do you think he/she would be more responsible? and more involved in the development of the tomorrow's society?
A: One of the “sins of our society” in which we live is the lack of responsibility, to assume the duties, which does nothing but to preserve the public servant in its own “square” having no courage for innovative decisions. It is sure that such a young could change mindsets, attitudes and perspectives.
09. What barriers do you think might arise in the development of this collaboration? political? legal?
A: In general, the barriers are concentrated on legislative procedures. Let's not forget the inertia of the “system”, the “mind” of involved personnel in the decision making and implementation.
10. What impact can have such an education for the future of biodiversity conservation in our country?
R: We need HIM/HER and we wait for!
11. A final thought
A: The long experience of schools shows that students are learning and trained as guided by the teacher.
The pupil personality is educated by the teacher personality; the spirituality of one is feeding on that of the other.
The teacher is no longer the only person who proposes contents, gives lessons, but is one that creates the conditions for knowledge development.
Open dialogue, the power of example, must require the students’ spontaneity and receptivity to develop a spirit of inquiry and scientific curiosity.
Bringing specimens of various species of plants, animals to the pupil it can only have positive effects and why not would it would elucidate the great mystery “who's responsible for the production of milk? The supermarket or the poor cow! "
Dr. Florian UDREA
Interviul cu / Interview with: Daniela Călugăru și Traian Șăitan
RO
Daniela Călugăru și Traian Șăitan Inspectori generali în cadrul Ministerului Educației Naționale – Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții.
Fig. 52 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons Rășinari, SB, RO 2010. Mihaela Antofie
01. Ce părere aveți de introducerea în curricula școlară a lecțiilor despre animale vii prin asigurarea contactului direct cu ele?
R: În programa școlară de trunchi comun pentru clasele gimnaziale și nu numai, există lecții care abordează studiul animalelor nevertebrate și vertebrate, conservate sau vii. Contactul direct cu animalele vii, acolo unde este posibil, este benefic nu numai privind trăinicia cunoștințelor teoretice dobândite de elevi, dar și pentru dezvoltarea la aceștia a unui comportament ecologic. Sper că experiența germanilor pe care o îmbrățișați, nu se bazează pe prezentarea animalelor in captivitate, ceea ce ar fi foarte grav cu efecte dăunătoare asupra dezvoltării psihicului elevului. Pentru ca nu cunoaștem cu exactitate modalitatea prin care profesorii germani aduc in contact direct elevii cu animalele vii studiate in cadrul lecțiilor de biologie recomandam ca aceste activități sa se realizeze extracurricular si extrașcolar in spatii amenajate care sa confere elevilor siguranta sanatații lor.
02. Cum credeți că aceste lecții de zoologie și despre natură vor sprijini proiectele viitoare ale Ministerului Educației?
R: Favorabil privind proiectul de elaborare a noilor programe școlare pentru gimnaziu bazate pe abordarea studiului plantelor și animalelor integrate in mediul lor de viață și pentru proiectul de dezvoltare a bazei materiale pentru școli.
03. Convențiile internaționale gestionate de Ministerul Mediului au adoptat decizii privind necesitatea educației de mediu pentru protecția speciilor și habitatelor.
Credeți că este posibilă o cooperare viitoare între Ministerul Mediului și cel al Educației pentru dezvoltarea curiculei de învățare a ciclului gimnazial? Menționăm că în Germania, în Bavaria există o astfel de relație dezvoltată din 2008.(de abordat nivelele politic/ strategic/legislativ/ cadru institutional)
R: Există deja o colaborare a Ministerului Educației Naționale cu Ministerul Mediului pe activități extracurriculare desfășurate în cadrul Programului Național Școala altfel- Să știi mai multe, sa fii mai bun! Cu structurile descentralizate ale celor două instituții în teritoriu. Din punct de vedere politic Educația ecologică și protecția mediului – dezvoltare durabilă se regăsește în programul de guvernare, capitolul educație.
04. Dacă o astfel de cooperare politică ar fi posibilă ce demersuri ar trebui realizate de Ministerul Educației pentru a se asigura că sunt implementate deciziile luate sub convențiile de mediu privind educația?
R: Actualul program de guvernare permite realizarea de: protocoale de colaborare , acorduri de parteneriat și dezvoltarea de proiecte și programe comune
05. Este posibilă o cooperare între cele două ministere pentru dezvoltarea curriculei școlare pentru competențele de protecție a naturii?
R: Da! CDȘ -curriculumul la decizia școlii!
06. La nivelul agențiilor implicate în procesul de implementare credeți că este posibilă o viitoare cooperare? Există de exemplu astăzi o cooperare strânsă între Inspectoratele Școlare Județene și Agențiile de Protecție a Mediului?
R: Da! exemplu activitățile școlare desfășurate în săptămâna altfel și în cadrul altor activități extrașcolare (igienizarea unor areale, plantări de pomi, studii zone protejate)
07. Credeți că în viitor este posibilă dezvoltarea relațiilor de cooperare inter-instituțională între cele două ministere până la cele mai joase nivele de organizare?
R: S-a răspuns anterior, dar întotdeauna există loc de mai bine!
08. Cum credeți că s-ar adapta un tânăr educat pentru conservarea biodiversității cerințelor de mâne? Credeți că ar fi mai responsabil? ar fi mai implicat în dezvoltarea societății de mâine? ar răspunde strategiei comunitare privind dezvoltarea de noi competențe pentru 2020?
R: Da! prin activitățile anunțate mai sus tinerii implicați dau dovadă de spirit civic și voluntariat
09. Ce bariere credeți că ar putea să apară în dezvoltarea acestei colaborări? politice? legislative?
R: România, ca țară membră UE continuă politicile de mediu în cadrul educației.
10: Ce impact poate avea o astfel de educație pentru viitorul educației din țara noastră?
R: Asigurarea unui mediu sănătos propice dezvoltării psihosomatice armonioase a viitoarei generații și asigurarea spiritului civic.
11. Un gând de final
R: Prin ceea ce vă propuneți în cadrul proiectului, profesorii de biologie, dar și elevii au numai de câștigat în formarea lor ca cetățeni responsabili ai UE. Succes!
Daniela Călugăru și Traian Șăitan
EN
Mr. Daniela Călugăru and Ms. Traian Șăitan are General Inspectors in the Ministry of National Education – Directorate General for Education and Lifelong Learning
01. What do you think of Tiere live lessons introduction into the school’s curriculum through ensuring the direct contact with them?
A: In the common core curriculum for gymnasium school and beyond, there are lessons that address the study of invertebrate and vertebrate animals, preserved or alive. Direct contact with live animals, where possible, is beneficial not only had the durability of the theoretical knowledge acquired by pupils, but also for the development of their environmental behaviour. I hope that the German experience you recommend is not based on an animal in captivity not respecting the animal welfare, which would be seriously detrimental effects on the development of student's psyche. Because we do not know exactly the way how the German teachers bring pupils into direct contact with live animals studied in biology lessons we recommend that these activities to be realized in the extracurricular activities and in areas designed to ensure pupils with safety measures.……. .
02. How do you think these lessons for zoology and nature will support the future projects of the Ministry of Education?
A: We are endorsing the project for developing new curricula for gymnasium school based on the study of plants and animals integrated in their environment and also for the development of the project for the scientific material in schools.
03. The international conventions managed by the Ministry of Environment took decisions on the need for environmental education for the protection of species and habitats. Do you think it is possible a further cooperation between the Ministry of Environment and Education to develop curriculum for secondary school learning? Note that in Germany, in Bavaria there is such a relationship developed in 2008. (Levels approached political / strategic / legal / institutional framework)
A: There is already collaboration between the Ministry of National Education and the Ministry of Environment on extracurricular activities held in the programme The School Different – To know more, to be better! Also with the decentralized structures of the two institutions in the territory. In terms of policy the Ecological Education and Environmental Protection – sustainable development are reflected in the government programme in the chapter Education.
04. Whether such political cooperation are possible what steps should be taken by the Ministry of Education to ensure that the adopted decisions under environmental conventions on education are implemented?
A: The current government program supports: collaboration agreements, partnership agreements and joint development projects and programmes.
05. Is it possible cooperation between the two ministries to develop school curricula to develop skills to protect nature?
A: Yes, the school developed curriculum!
06. The agencies involved in the implementation process believe that it is a possible future cooperation? There is now such close cooperation between the County School Inspectorates and Environmental Protection Agencies?
A: Yes! e.g. school activities carried out in the different weeks and in other extracurricular activities (cleaning of nature, planting trees, protected area studies).
07. Do you believe that the future is it possible to develop an institutional cooperation relation between the two ministries to the lowest levels of organization?
A: It was previously answered, but there is always room for improvement!
08. How do you think it would accommodate a young educated for biodiversity conservation requirements remain? Do you think it would be more responsible? Would be involved in the development of tomorrow's society? Would respond Community strategy to develop new skills for 2020?
A: Yes! Young people involved in above mentioned activities demonstrate civic spirit and volunteer.
09. What barriers do you think might arise in the development of this collaboration? political? legal?
A: Romania, as an EU member state is continuing its environmental policies in education
10: What impact may have such an education for the future of education in our country?
A: Providing a healthy environment conducive to the development of psychosomatic for the future generations and ensuring harmonious civic spirit.
11. A final thought
A: Through what you are proposing to do in the project, the teachers for biology as well as pupils have only to win in their formation as responsible citizens of the EU. Success!
Daniela Călugăru and Traian Șăitan, Mar., 2014
Fig. 53 Lecții de biodiversitate/ Biodiversity lessons Mihaela Antofie copyright
Lista figurilor/Figures’ List
Figure 1 Proiectul ELENA implică Grădinile zoologice / Elena Project implies the Zoos 63
Fig. 2 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 74
Fig. 3 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 75
Fig. 4 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 76
Fig. 5 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 77
Fig 6 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons Marius Halmaghi copyright 78
Fig. 7 Lecții de biodiversitate prin joc/Biodiversity lessons through games, Milvus Grup copyright 79
Fig. 8 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 80
Fig. 9 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 81
Fig. 10 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 81
Fig. 11 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 82
Fig. 12 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 83
Fig. 13 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 84
Fig. 14 Lecții extracurriculare de biodiversitate organizate în clasă/Indoor biodiversity extracurricular lessons, Mihai Proca (up) and Milvus Grup copyright (down). 85
Fig. 15 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 86
Fig. 16 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright 87
Fig. 17 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright 87
Fig. 18 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright 88
Fig. 19 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright 89
Fig. 20 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Mihela Antofie copyright 89
Fig. 21 Lecții de biodiversitate organizate în Tabăra de la Tășuleasa /Biodiversity lessons organized in Tășuleasa camp (Antofie, 2014) 90
Fig. 24 Potențiala modificare a actualei rețele de colaborare între autorități pentru adoptarea de activități Tiere live în actuala curriculă de biologie. Scenario for adapting Tiere live activities for biolgy (Antofie, MM 2014). 116
Figure 25 Tășuleasa Social, intrare, sală de conferințe,Proiectul Arcul- Tășuleasa Social, entrance, conference room, Project Arch. 119
Fig. 26 Proiectul Reciclarea Păcatelor Umane/ the Project Recycle Human Sins 120
Fig. 27 Proiectul Pădurea Pedagogică / The project the Pedagogical Forest 120
Fig. 28 Sus /up Proiectul Hydropower și jos/ down proiectul satul rău versus satul bun /project bad village versus good village 121
Fig. 29 Proiectul Pădurea / The project The Forest 122
Fig. 30 Proiectul statia de epurare / the Project Water Waste Station 123
Fig. 31 Proiectul animale sălbatice / the Project Wild Animals 124
Fig. 32 Tirolyan 125
Fig. 33 Proiectul Hotul de lemne Tășuleasa Social/ the Project Wood Thif 128
Fig. 36 Aquila pomarina Mihai Proca copyright Kosa Ferenc 150
Fig. 39 Lecții în natură/Outdoor education activities Fotografie cu permisiunea /Permission LIFE08 NAT/RO/000501 156
Fig. 40 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 157
Fig. 41 Lecții de biodiversitate / Lessons for biodiversity Milvus group copyright 165
Fig. 42 Carte pentru educație/ Education Book, Foto with the permission of the Milvus grou 167
Fig. 44 Lecții de biodiversitate / Lessons for biodiversity Milvus group copyright 171
Fig. 45, Lecții de biodiversitate / Lessons for biodiversity Milvus group copyright 172
Fig. 46 Lecții de biodiversitate / Lessons for biodiversity Milvus group copyright 173
Fig. 48 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 176
Fig. 49 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 177
Fig. 51 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons, Milvus Grup copyright 178
Fig. 52 Lecții de biodiversitate/Biodiversity lessons Rășinari, SB, RO 2010. Mihaela Antofie 187
Fig. 53 Lecții de biodiversitate/ Biodiversity lessons Mihaela Antofie copyright 193
Bibliografie/References
1. Agreement on the Conservation of African-Eurasian Migratory Waterbirds http://www.unep-aewa.org/
2. Agreement on the Conservation of Cetaceans in the Black Sea, Mediterranean Sea and Contiguous Atlantic
3. Agreement on the Conservation of Populations of European Bats http://www.eurobats.org/
4. Biodiversity Informations Sytem for Europe http://biodiversity.europa.eu/policy/target-1-and-related-aichi-targets
5. Convention concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage (UNESCO): http://whc.unesco.org/en/convention/
6. Convention of Migratory Species of Wild Animals http://www.cms.int/
7. Convention on Biological Diversity: http://www.cbd.int/
8. Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats, http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/104.htm
9. Dees, J. G. (2007). Taking social entrepreneurship seriously. Society, 44(3), 24-31.
10. Hesselink, F., Goldstein, W., van Kempen, P. P., Garnett, T., & Dela, J. (2007). Communication, Education and Public Awareness (CEPA). In A toolkit for National Focal Points and NBSAP Coordinators. Secretariat of the Convention on Biological Diversity and IUCN: Montreal, Canada (p. 310).
11. http://newsbv.ro/2013/05/15/muntele-tmpa-si-poiana-cu-narcise-au-probleme-din-cauza-conditiilor-climatice/
12. Jones, H. C. (2005). Lifelong learning in the European Union: whither the Lisbon Strategy?. European Journal of Education, 40(3), 247-260.
13. Koe, W. L., & Majid, I. A. (2014). A Model for Predicting Intention towards Sustainable Entrepreneurship. Business and Management, 6(2).
14. Light, P. C. (2006). Reshaping social entrepreneurship. Stanford Social Innovation Review, 4(3), 47-51.
15. Lordkipanidze, M., Brezet, H., & Backman, M. (2005). The entrepreneurship factor in sustainable tourism development. Journal of Cleaner Production, 13(8), 787-798
16. Mair, J., Robinson, J., & Hockerts, K. (Eds.). (2006). Social entrepreneurship. New York: Palgrave Macmillan.
17. Mueller, M. P. (2009). Educational reflections on the “ecological crisis”: Ecojustice, environmentalism, and sustainability. Science & Education, 18(8), 1031-1056.
18. Olsson, P., Gunderson, L. H., Carpenter, S. R., Ryan, P., Lebel, L., Folke, C., & Holling, C. S. (2006). Shooting the rapids: navigating transitions to adaptive governance of social-ecological systems. Ecology and society, 11(1), 18.
19. Proiectul Tiere live http://www.anl.bayern.de/english/cooperation/tierelive_e.htm
20. Tessaring, M., & Wannan, J. (2010). Vocational education and training: Key to the future. Lisbon-Copenhagen-Maastricht: Mobilising for 2010.
21. The Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora (CITES)http://www.cites.org/
22. The Convention on Wetlands of International Importance http://www.ramsar.org/cda/en/ramsar-home/main/ramsar/1_4000_0__
23. The Framework Convention on the Protection and Sustainable Development of the Carpathians (Carpathian Convention) http://www.carpathianconvention.org/the-convention-17.html
24. Tilford, S., & Whyte, P. (2010). The Lisbon Scorecard X: The Road to 2020. Brussels: Centre for European Reform.
25. Westley, F. R., Tjornbo, O., Schultz, L., Olsson, P., Folke, C., Crona, B., & Bodin, Ö. (2013). A Theory of Transformative Agency in Linked Social-Ecological Systems. Ecology & Society, 18(3).
Anexa nr. 1/ Annex 1
Cadrul legislativ curent pentru conservarea biodiversității- Legislative framework for biodiversity conservation
O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
O.U.G.nr.154/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006
O.U.G. nr. 68/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006
O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
Ordinul nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerțul cu specii sălbatice de faună și floră Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul și acvacultura
Ordinul nr. 1423/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor în cazul speciilor urs, lup, râs și pisică sălbatică
Ordinul nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora
Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie 1971, M.Of. nr. 18/26.01.1991
Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994. M.Of. nr. 199/02.08.1999
Decretul nr. 187/1990 de acceptare a Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972, M.Of. nr. 46/31.03.1990
Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979, M.Of. nr. 62/25.03.1993
Legea nr. 69/1994 de aderare a României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973, M.Of. nr. 211/12.08.1994
Legea nr. 13/1998 pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979, M.Of. nr. 24/26.01.1998
Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, M.Of. nr. 236/30.05.2000
Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, M.Of. nr. 228/23.05.2000
Legea nr. 91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și din zona contiguă a Atlanticului, M.Of. nr. 239/30 mai 2000
Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei “Delta Dunării”, modificată prin O.U.G. nr. 112/ 2000 și Legea nr. 454/2001, M.Of. nr. 283/07.12.1993
Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice și acvariilor publice, M.Of. nr. 271/23.04.2002
O.M. M.A.P.D.R./M.M.G.A. nr. 262/330/2006 (M.Of. nr. 385/04.05.2006) privind conservarea populațiilor de sturioni din apele naturale și dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România
GEO no 164/2008 amending and supplementing Government Emergency Ordinance no. 195/2005 on environmental protection
GEO no 154/2008 amending and supplementing the Government Emergency Ordinance no. 57/2007 on the regime of protected natural habitats, wild flora and fauna and the Law on hunting and hunt fund protection no. 407/2006
GEO no 68/2007 amending and supplementing the Government Emergency Ordinance no. 57/2007 on the regime of protected natural habitats, flora and fauna and the Law on hunting and wildlife protection fund no. 407/2006
GEO no 114/2007 amending and supplementing Government Emergency Ordinance no. 195/2005 on environmental protection
Order no. 255/2007 regarding some measures for the application of EU regulations on trade in wild fauna and flora of the Government Emergency Ordinance no. 23 of 5 March 2008 on fisheries and aquaculture
Order no. 1423/2009 on the procedure for establishing derogations for species bear, wolf, lynx and wild cat
Order no. 410/2008 for the approval of the authorization procedure to the collection, capture and / or purchase and / or marketing, territory or export of flowers mine, plant fossils and fossils of vertebrates and invertebrates, as well as plants and animals and flora, respectively, wildlife and their import
Law no. 5/1991 ratifying the Convention on Wetlands of International Importance especially as Waterfowl Habitat, done at Ramsar on 2 February 1971, the Official Gazette No . 18/26.01.1991
Law no. 58/1994 for the ratification of the Convention on Biological Diversity adopted in Rio de Janeiro, June 5, 1994. M.Of. No . 199/02.08.1999
Decree 187/1990 of acceptance of the Convention on the Protection of World Cultural and Natural , adopted by the General Conference of United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization on 16 November 1972, Official Gazette No . 46/31.03.1990
Law no. 13/1993 for the ratification of the Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats in Europe, Bern, 19.07.1979, OG. 62/25.03.1993
Law no. 69/1994 of accession to the Convention on International Trade in Endangered Species of wild flora and fauna endangered, adopted at Washington on March 3, 1973, Official Gazette No. 211/12.08.1994
Law no. 13/1998 ratifying the Convention on the Conservation of Migratory Species of Wild Animals, Bonn, 23 June 1979, Official Gazette No. 24/26.01.1998
Law no. 89/2000 for the ratification of the Agreement on the Conservation of African-Eurasian Migratory Water, Official Gazette No. 236/30.05.2000
Law no. 90/2000 for Romania's accession to the Agreement on the Conservation of Bats in Europe, Official Gazette No. 228/23.05.2000
Law no. 91/2000 ratifying the Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and Contiguous Atlantic Area, Official Gazette No. 239 / May 30, 2000
Law no. 82/1993 on the establishment of the Biosphere Reserve "Danube Delta", as amended by Ordinance No. 112/2000 and Law no. 454/2001, OG. 283/07.12.1993
Law no. 191/2002 of Zoos and public aquariums, Official Gazette No . 271/23.04.2002
O.M. M.A.P.D.R . / M.M.G.A . No . 262/330/2006 ( OJ no 385/04.05.2006 ) on the conservation of sturgeon populations in natural waters and development of sturgeon aquaculture in Romania
Source: Ministry of Environment and Climate Change http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/legislatie-protectia-naturii/legislatie-biodiversitate/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Educatia Mintii (ID: 159242)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.