Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea. [600562]

”Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea.”
(Nelson Mandela)

VIZIUNE
Ne propunem să schimbăm prin oferta educațională, statutul de școală ,,rurală”, în așa
fel încât să devenim cel puțin egalul unităților urbane. Această transformare este posibilă în
parteneriat și în cola borare cu elevii, părinții și întreaga comunitate locală, promovând toleranța
și înțelegerea. Ne dorim să asigurăm condiții pentru dezvoltarea armonioasă a fiecărui elev din
școală, să -i sădim încrederea în sine, să îl încurajăm să se manifeste liber și să îl ajutăm să
descopere că, prin muncă asiduă, cu talent și perseverență, poate deveni un OM integru, valoros
societății.

MISIUNE
Misiunea școlii este EDUCAȚIA . O educație calitativă și nu cantitativă, cu un rol major în
dezvoltarea individului,cu scopu l de a -l pregăti să devină un cetățean activ și responsabil, care să
contribuie la consolidarea unei societăți bazate pe principii sănătoase.
Vrem să venim în întâmpinarea nevoilor comunită ții locale și regionale, să cre ăm un climat
stimulativ atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice. Dorim promovarea unui management
eficient al tuturor resurselor, indiferent de proveniența lor și să asigurăm părinții că educația
copiilor lor se face într -un mediu sigur, într -o formare continuă.
Misiunea noastră are ca nume de cod: ELEVUL . Dorim pentru elevii noștri:
 educație modernă, care să stimuleze creativitatea, capacitatea lor de a se adapta la
schimbările specifice unei societăți în dezvoltare;
 asigurarea șanselor egale în procesul educațional;
 un procent de promovabilitate la examenele de sfârșit de ciclu gimnazial care să se
îmbunătățească de la an la an;
 posibilitatea de a se afirma la nivel local, regional, național și internațional prin
participarea la parteneriate, concursuri sau alte activități extra curriculare;
 obținerea de performanțe la toate disciplinele de învățământ.

~ 2 ~

Toamna

Frunzele schimbate,
Au pierdut verdele,
Acum sunt pătate,
În culori roșii sau galbene.

Soarele palid,
Își stinge lumina,
Vântul cald

Își pierde g loria.
Încet cade apă
Și apoi ninge,
Nimeni nu scapă Nistor Luisa, clasa a VI -a A
De-a iernii glorie.

Intâia zi de școală

O dată terminat ult imul an de grădiniță, sfâ rșindu -se și vacanța de vară, așteptam cu nerăbdare
să încep clasa I. Emoțiile erau mari . Am ajuns la poarta școlii , iar aceasta era invadat ă de copiii dornici să -și
reîntî lnească prietenii, să -și povestească amintirile de vacanță sau – cum era cazul meu – să vă d cum este!
După ce directorul a anunțat elevii și profesorii, un domn înalt, cu privirea pătrunzătoare , dar în
același timp plină de blândețe , ne-a chemat pe mine și pe ceilalți copii de vârsta mea, în clase. Când am intrat
în școală , pe coridorul larg strălucind de curățenie , de-o parte și de alta ușile erau deschi se și clasele
invadate de lumină. O imensă bucurie mi se revărsa în sufletul meu de copil , iar curajul mi se topea ca
bulgărele de unt sub soare .
Domnul care ne -a condus în clasa unde u rma să în văț timp de patru ani aveam să aflu că era
învățătorul nostru. Entuziasmată, m -am așezat în ba nca pe care erau așezate frumos cărți și flori – cărți de
pe care urma să învăț să scriu și să citesc.
Acum cu drag îmi aduc aminte de acei ani fericiți, dorindu -mi să mai fiu o dată în clasa I. ..
Nistor Luisa , clasa a VI -a A

Toamnna

A venit toamna, copacii sunt jilavi și reci, păsările zboară spre țările calde, iar animalele își fac
provizii pentru iarnă.
Într-o zi, pe la începutul lui o ctombrie, a început să bată u n vânt rece, care nu se mai oprea. M -a
smuls din creangă, și am plecat într -o aventură. Vântul mă ducea în zbor peste tot. Vedeam râurile cu apa
limpede cum curgeau și mă mai calmau din frigul ce -mi era. Treceam printre copaci și vedeam surorile mele,
frunzele, cum cădeau pe pământul rece al pădurii.
Vântul m -a dus departe și m -a abandonat. Am stat acolo până a venit primăvara. Copacii au înmugurit,
păsările s -au întor s și animalele au ieșit din vizuini.
Eram foarte fericită când un copil a venit, m -a luat de jos și m-a folosit la un proiect școlar. Am fost
pusă la expoziție și stăteam zi și noapte la școală. Admiram copiii , căci erau extrem de harnici și silitori.
Aceasta a fost aventura mea de toamnă.
Munteanu Răzvan, clasa a VI-a A

~ 3 ~
POVESTEA PRINȚESEI ȘI A FETEI SĂRACE

Trăiau demult, într -un sat tare îndepărtat două fete care semănau ca două picături de
apă. Se deosebea doar o mică pată pe ca re o avea prințesa pe un umăr. Una era săracă și muncea
din greu în fiecare zi ca să -și câștige pâinea, în timp ce cealaltă fată bogată se lăfăia în
mătăsurile ei fine.
Într-una din zile fata bogată plecă de la palat cu caleașca la plimbare în oraș. Fata c oborî
la fabrica de pâine unde lucra cealaltă fată săracă. Se duse înăuntru și o văzu pe fata aceea cum
muncea din greu.
Ei îi veni o idee și -i spuse fetei sărace să facă schimb de roluri; adică fata săracă să se
ducă la cei bogați, iar fata bogată să mear gă la cei săraci. Făcură schimb de haine și fata săracă
plecă la palat.
Părinții fetelor nu știau că acestea au făcut schimb de roluri.
La palat, într -o zi, se dădu o petrecere și pe fata săracă o îmbrăcară într -o rochie cu
diamante. Presupusa ei mamă când văzu că nu are semnul de la umăr, o puse să -și dea rochia de pe
umăr. Când văzură toți că lipsește semnul de pe umărul fetei o întrbară cine e. Ea le răspunse că
nu ea este prințesa și că prințesa adevărată a vrut să facă schimb de roluri.
Părinții fetei bogate o duseră pe fata săracă la părinții ei și își luară propria fiică înapoi la
palat.
Fetele s -au bucurat să -și revadă părinții.
Prințesa a învățat să muncească la brutărie și chiar a început să -i placă. I se părea că
pâinea făcută de ea are un gust m ai bun.
Fata cea săracă a înțeles că familia este foarte importantă.
Ele au rămas prietene chiar dacă veneau din lumi diferite.

POVESTEA LENEȘULUI

Se spune că trăiau odată într -un sat îndepărtat un leneș pe nume Păcală. El s tătea mereu
pe un scaun la gura sobei și inventa tot felul de povești.
Într-o zi veniră la casa lui țăranii să -l ia pe Păcală și să -l ducă la locul de spânzurătoare
pentru că el nu se ducea niciodată la muncă să -și câștige pâinea. El doar cerșea.
Atunci trecu prin fața casei o trăsură în care era o cucoană. Ea coborî din trăsură și le
spuse țăranilor că -l va lua ea pe Păcală și -l va duce la moș ie pentru a avea grijă de cai. Îl luă pe
Păcală d in mâna țăranilor și -l duse la moșie. Acolo îi pregăti o cameră lângă grajdiul cailor ca să
poată să aibă grijă de caii cucoanei.
Cucoana îi dădu leneșului trei prânzuri de mâncare pe zi, plus plata salariului, în valoare de
cincisprezece mii de lei. Lene șul o ducea chiar foarte bine la moșia aceea.
Peste câțiva ani, cucoana, îi căută lui Păcală și o nevastă ca să se poată așeza și el la casa
lui. Îl însură, iar nevasta lui peste doi ani îi dărui doi feciori gemeni.
Păcală trăi fericit alături de familia s a și învăța și el ce înseamnă muncă și să -ți câștigi
pâinea de unul singur.
Aceasta a fost povestea lui Păcală spusă de un bunic nepoatei sale la gura sobei.
Învățătura acestei povești este aceea că noi, oamenii, nu trbuie să fim leneși cum era
Păcală, ci harnici cum este acesta în prezent.

Pagină realizată de Toderaș Denisa -Romina, clasa a IV -a B

~ 4 ~

Crăncăială Eduard, clasa a II -a B Crăncăială Eduard, clasa a II -a B Povești în imagini și nu numai…

~ 5 ~
11 Reguli pentru gimnastica minții

1. Schimb ă ceasul de pe o m âna pe cealalt ă.
2. Mergi pe drumuri diferite în fiecare zi.
3. Nu folosi telefonul mobil .
4. Învață ceva diferit în fiecare zi.
5. Fă exerci țiu fizic .
6. Hidrateaz ă-te din abunden ță.
7. Renun ță la televizor.
8. Renun ță la calculator .
9. Învață o limb ă nouă.
10. Dezvolt ă-ți vocabularu l.
11. Joac ă jocuri pentru antrenarea creierului .

Grăpinoiu Paula Teodora,
clasa a VI -a

REBUS
1. Ce denumire mai poartă
calculatorul ?
2. Totalitatea
componentelor fizice ale
unui calculator.
3. Cine este creierul
calculatorului ?
4. Cantitatea de informație
ce poate fi
înregistrată într-o celulă
binară.
5. Știința care se ocupă cu
studiul reprezentării și
organizării inform ației
precum și cu studiul algoritmilor de prelucrare a informațiilor cu ajutorul calculatorului.
6. Cum se cheamă firma producătoare a primului procesor ?
7. Tipul de memorie ce permite ac ces numai la citire este…
8. Plac a calculatorului responsabilă cu af ișarea imaginilor pe ecranul monitorului este…
9. Circuit integrat.
10. Tip de date transmise calculatorului de utilizator.
Roman Ruxandra
Pruteanu Ana Maria ,
Adochitei Letitia Ioana ,
Alupei Delia Mar ia,
Drăgan Alexandra Gabriela
clasa a VI -a A

~ 6 ~
ANDROID

Android este o platforma software și un system de operare pentru dispoziti ve și
telefoane mobile , bazată pe nucleul Linux , dezvoltată inițial de compania Google . Platforma
Android a fost lansată în anul 2007, la data de 5 noiembrie și odată cu aceasta a fost fondată
Open Handset Alliance, un grup de 84 de companii care au aju tat la dezvoltarea sistemului
Android și implementarea acestuia la majoritatea telefoanelor „inteligente” (smartphone -uri) de
pe piață. Primul telefon cu acest sistem de operare a fost HTC dream lansat în anul 2008 pe 22
octombrie.
Sistemul Android oferă u n magazin virtual (Android Market) de unde utilizatorii pot
descărca aplicații pentru telefon. Acest sistem este similar cu App Store -ul celor de la Apple.
Sistemul Android oferă pisibilitatea utilizatorilor de a comunica prin SMS, MMS, prin mesagerie
instant, de a asculta și viziona fișiere în format JPEG, MP3, MP4, AAC și de a naviga pe internet
folosind platforma WebKid. Ultima versiune a sistemului de operare Android cu nume de cod
KitKat, lansat pe 31 octombrie, aduce destul de multe schimb ri în mate rie de securitate, se arat
într-un comunicat al BitDefender.
Începând cu 21 octombrie 2008 , Android a fost disponibil ca Open Source deoarece
Goog le a deschis întregul cod sursă , inclusiv suportul pentru retea si telefonie , care anterior era
indisponibil, sub licența Apache . Sub licența Apache producătorii sunt liberi să adauge extensii
proprietare, fără a le face disponibile co munității Open Source . Însă Android a fost criticat că
nu este software open source în totalitate, în ciuda a ceea ce a fost anunț at de către Google.
Părți ale SDK –ului sunt proprietare și sursă închisă și unii cred că acest lucru este pentru ca
Google să poată controla platforma .

Alupei Delia Maria,
clasa a VII -a A

Planeta Pământ

Planeta Pământ este a treia planetă după distan ța față de Soare și a treia planetă după
distanța față de Soare și a cincea ca mărime în sistemul solar. Deci…Terra, deocamdată este
singura planetă pe care se știe că există viața (se mai numește ”Planeta Albastră”.
Face parte din sistemul solar. Primul o m care a susținut existența sistemului solar a fost
Nicolaus Copernicus în anul 1543. Vârsta Pământului este atât de mare, încât devine aproape
inimaginabilă. Mulți astronomi cred că formarea sa a început acum 4,6 miliarde de ani, din norii
de praf și gaz e rămase după nașterea Soarelui. Odată cu Pământul s -au format și celelalte
planete.
Se presupune că la început Terra a fost o sferă de roci fierbinți care se rotea.
Planeta noastră este foarte ”vioaie”. Ea execută două feluri de rotații:
– În jurul axei sal e (1 rotație = 24 ore), care conduce la formarea zilelor și a nopților;
– În jurul Soarelui (1 rotație = 1 an)

Prohozescu Andreea,
Baciu Delia,
clasa a VII -a

~ 7 ~
ZEOLITUL
Zeolitul este un mineral pregătit de lumea științiifică pentru contracarare a efectelor
negative ale unui război nuclear, atâ t de probabil în zilele noastre.
Singurul tip de mineral folosit în terapia medicală se numește clinoptilolit, chiar dacă
există câteva zeci de zeoliți în lume. Obț inerea unui astfel de zeolit implică doi factori, lava
încinsă a unui vulcan și apa mă rii. Aluminosilicatul a stfel format prezintă o serie de minerale cu
sarcină negativă, capabile să atrag ă metalele grele ș i materialele radioactive.
Zeolitul nu reprezintă o descoperire a lumii moderne ca ș i terapeut, fiind folosit acum
cateva mii de ani de indieni, de ch inezi și chiar de ruș i.
Zeolitul a fost folosit într -un mod eficient pentru decontaminarea populaț iei în urma
exploziei de la Cernobîl, din Ucraina, considerată cea mai mare din istorie ca emisie de materii
radioactive.
Studiile au demonstrat că Z eolitul are efecte asupra unor afecț iuni ca : diabetul, infecț iile
virale sau bacteri ene, boli ale stomacului, in fecții intestinale, hepatite, prostată, gută , dar
probabil cea m ai mare descoperire o reprezintă stoparea bolii canceroase cu acest mineral.
Bineî nțeles, eficienț a produsului Ac tiv Zeolit Silicic este dovedită î n cazu l mai multor
tipuri de intoxicaț ii: cu metale grele, cu pesticide, cu xenoestrogeni.

Zeolitul se prezintă sub formă de capsule, ce conțin o pulbere fină de clinoptilolit, cu o
eficiență de 100% și toxicitate zero. Își face efectul dupa 6 –8 ore de la administrare, câ nd
metalele grele sunt eliminate din organism.
Produsul nostru, Activ Zeo lit Silicic, e ste recomandat atât persoanelor de orice vârstă .
Are și asupra ani malelor de companie aceleaș i efecte pozitive.
Este foarte important să precizăm, pentru a nu crea conf uzii: m edicamentul nu este
contraindicat în aceleași cazuri ca ș i procedeul numit RM N (Rezonanta Magnetica Nucleară),
astfel nu trebuie să vă faceț i griji pentru stabilitatea obturaț iilor dentare din mercur, sau a
altor metale implantate în corpul dumneavo astră. Zeolitul ajută la elimi narea metalelor dizolvate,
adică cele în formă cationică și nu are nici un efect asupra metalelor solide din co rpul
dumneavoastră .
Rolul definitoriu în sist emul imunitar al organismului, î ndeplinit de Activ Zeoli t Silicic este
completat de menținerea ph -ului în limite normale.
Aliat al organismului împotriva toxinelor, Zeolit ajută la neutralizarea, eliminarea ș i
transformarea lor. De aici rezultă indicațiile sale în caz de constipație, dar și pentru situaț iile
când se doreș te detoxif ierea organismului sau chiar scăderea î n greutate.
Vă hrăniți și vă odihniți suficient și cu toate acestea vă lipseș te energia, sunteți nervoși și
supărați ?… Este semn că trebuie să vă schimbați pu țin stilul de via ță, iar zeolitul vă ajută să va
reveniți în formă .
Zeolitul s -a dovedit eficient pentru organismul uma n din cele mai vechi timpuri, așa că nu
ezitați să folosiț i produsul Activ Zeolit S ilicic.
Zeolitul este produsul viitorului.
Hoțu Valentin Ștefan,
clasa a VII -a

~ 8 ~
Despre peșteră

„Să pătrundem într -o peșteră. Ce vedem? Un gol negru căscat înaintea noastră. Este o
galerie. L uminând -o, observăm că ea este delimitată de pereți de calcar ciopliți în chipurile cele
mai bizare. Pe jos se află un strat de nisip amestecat cu pietre ascuțite de calcar… . Pe el sunt
crescute ici -colo coloane zvelte, stalagmitele, iar din tavan atârn ă țurțuri, stalactitele. Mai încolo
pe podea susură un pârâiaș ce se pierde într -o crăpătură. ˮ (Mircea Bleahu -Relieful carstic)1
Peștera este o cavitate, o scobitură naturală subterană, adâncă și mare, formată prin
dizolvarea unor roci solubile de către a pele de infiltrație;grotă, cavernă.2 Este un mediu natural
în care supraviețuiesc puține specii de viețuitoare. Rocile dizolvate de apele infiltrate prin
tavanul peșterii dau naștere unor țurțuri cu forme ciudate – stalactitele și stalagmitele. Primele
au baza fixată pe tavanul peșterii, iar celelalte – pe pământ.
Stalactitele sunt depuneri calcaroase de formă conică fixate cu baza pe tavanul unor goluri
subterane (peșteri, galerii), rezultate din depunerea, de -a lungul timpului, a calcitului din
picăturile de apă.3
Stalagmitele sunt depuneri calcaroase de formă conică fixate cu baza pe podeaua unor
goluri subterane, rezultate din depunerea de -a lungul timpului, a calcitului din picăturile de apă
care se scurg din vârful stalactitelor.4
Formarea peșterilor a început de când pe Pământ a căzut prima picătură de ploaie. Este
nevoie de mii de ani pentru ca ploaia să poată săpa o peșteră așa cum sunt cele care pot fi văzute
astăzi. Lumina zilei pătrunde foarte puțin prin gura peșterii. Temp eratura aerului ajunge la 7 -11°
C, umiditatea este crescută, iar circulația aerului, redusă. Din cauza acestor caracteristici,
viețuitoarele întâlnite în peșteri sunt puține: insecte minuscule, viermi, păianjeni, raci, pești
specifici apelor subterane etc. Șopârlele, broaștele, scorpionii, unele rozătoare și insecte se
găsesc doar la intrarea în peșteră, alături de alge și ciuperci. Uneori, peștera oferă adăpost
iepurilor, vulpilor și liliecilor.
Biospeologia este un domeniu interdisciplinar, aflat la confluența
dintre biologie și speologie și care are drept obiect studiul organismelor care trăiesc în peșteri .
Oamenii de știință care se ocupă cu studiul peșterilor se numesc speologi.
Fondatorul biospeologiei a fost Emil Racoviță și totodată primul om de știință român, care a
cercetat viețuitoarele din peșteri.

Înv.Lenuța Fodor

1 Mircea Bleah u-Relieful carstic )1 apud Pițilă, T., Mihăilescu, C. (2006), Științele naturii -manual pentru clasa a
IV-a, București, Ed. „Aramisˮ , p. 12.
2 Coteanu, I., (1998), Dicționarul explicativ al limbii române , București, Ed. Univers enciclopedic, p. 785.
3 Ibide m, p. 1014
4 Ibidem

~ 9 ~

MOȘ NICOLAE, PRIETENUL COPIILOR

Moș Nicolae sau Moș Neculai este un personaj legendar și mitic, care
aduce daruri copiilor în ajunul sărbătorii de Sf. Nicolae, în seara zilei de 5
decembrie. Personajul are corespondenți în întreaga Eur opă Centrală astfel:
Mikulás în Ungaria , Mikuláš în Republica Cehă și Slovacia și Mikołaj în Polonia .
Personajul este în mare parte asemănător lui Moș Crăciun , ambii o adaptare după
Sfântului Nicolae, ambii purtând straie roșii și oferind cadouri.
De Moș Nicolae, copiii cuminți primesc dulciuri și jucării, iar cei răi,
nuielușe . Așa aud în copilărie de la părinții, cei mici.De aceea își pregătesc cu
nerăbdare cizmulițele, lustruindu -le în așteptarea Moșului cel Bun. Moș Nicolae
vine în fiecare an, punctual, cu aromele primelor portocale în zilele de iarnă,
întotdeauna nevăzut, de fiecare dată darnic.
Povestea daruril or puse pe furiș începe din vechime, Moș Nicolae
ajutându -i pe cei necăjiți. În zilele noastre el vine la copiii cuminți și ascultători.
La noi, la grădiniță , Moșul a venit cu surprize plăcute pentru cei mici, lăsând în
cizmulțe doar dulciuri, Nuielușa fiind doar o poveste….
Iată și cizmele cu pricina…

Cum ne bucurăm

Prof. Spătaru Marine la

~ 10 ~

ÎMPODOBIREA BRADULUI

Împodobirea bradului de Crăciun es te una dintre cele mai frumoase
tradiții de iarnă.
Tradiția împodobirii bradului și a casei cu crenguț e de brad e ste un obicei
preluat pe la jumă tatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul
simbolizând prin forma sa triunghiulară Sfâ nta Treime, iar podoabele cu care
bradul este împodobit semnific ând cunoașterea și bogaț ia, asemeni pomului sacru
din Grădina Edenului, în care se gă seau merele – fructele cunoaș terii.
Bradul, împodobit î n vechime cu f ructe, flori, nuci poleite, lumânărele și
panglici simboliza pomul vieț ii, arborele fertilizator, de bun a ugur. Simbolul
bradului se regăsește î n foarte multe piese de artă populară precum covoarele,
ștergarele ș i iile.
În zilele noastre împodobirea bradului de Cră ciun a devenit una d intre cele
mai iubite datini atât în mediul rural, cât și urban, odată cu așteptarea î n seara
de Ajun a lui Moș Crăciun. În povestirile părinților noș tri, de cele mai multe ori
bradul er a adus de Moș Crăciun, atunci c ând copiii dormeau.
Din plastic sau natural, miniat ural sau imens, bradul nu lipsește din nici o
casă în Sfânt a seară a Crăciunului și cu o nerăbdare crescută așteptăm
înfrigurați cu mic și mare momentul magic al î mpodobirii bradului.
Beteala, globuleț ele colorate ce sclipesc în lumina lumânărilor și a
luminițelor colorate ce dau parcă viață bradului, steaua vest itoare a Nașterii
Domnului Iisus cocoțată în vârful bradului, ingerașii care ne îndeamnă să trăim
emoțiile Nașterii Pruncului Sfânt, toate ne anunță Seara cea Mare.
În așteptarea lui Moș Crăciun, Grupa ” Ursuleții veseli” de la Grădinița cu
Program Normal ” Voinicel” Zemeș au împodobit și ei bradul cu multă migală și
sârguință , pentru a primi cu emoții și bucurie pe moșul cu t raista plină de daruri .

Sursa: www.tradiții.ro

Prof. Măgirescu Dan iela

11

”ACEASTA ESTE ROMÂNIA”

Proiect inițiat de Grădinița cu P.N. Nr. 4 Zemeș,
în parteneriat cu Palatul Copiilor Bacău – filiala Moinești
Data: 1 DECEMBRIE 2015

Încă de la grădiniță copiii trebuie să afle despre istoria și strămoșii noștri, tot la fel cum este obligatoriu
să-și cunoască familia: părinții, frații, bunicii, rudele, strămoșii.
Ziua Națională este un bun prilej de a aborda astfel de subiecte pe teme istorice, ocazie în care insuflăm
copiilor sentimente de dragoste și respect pentru : l imba noastră, eroii noștrii, mândria că suntem descendenții
unor oameni curajoși si iubitori de țară.

Scopul:
– Cunoașterea unor elemente de istorie ,geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului
român
Obiective:
– să recunoască stema și steagul României,
– să recite poezii și să intoneze trei strofe din Imnul României,
– să confecționeze stegulețe,
– să manifeste afectiune față de ța ra noastră, de strămoșii noștri , de eroii neamului nostru,
– să folosească acțiunile motrice invățate pentru a răspunde la diferite ritmuri.

Desfășurarea:
Împreună cu părinții, preșcolarii grădiniței noastre au desfășur at o activitate dedicată Zilei Naționale ,
numită ,,Aceasta este România”. Copiii au audiat Imnul României, au vizionat , au recitat poe zii , au confecționat
stegulețe .

GRĂDINIȚA CU P.N. NR. 4 ZEMEȘ
CADRU DIDACTIC, AILINCĂI DANIELA TEOFANA

12

PROIECTAR EA EUROPEANĂ
ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC

Educația este un act teleologic care poate, în anumite momente, să aibă un caracter neprevăzut, spontan,
creator sau, dimpotrivă, o dominanță rațională, anticipativă, prefigurată. Optimizarea activității didactic e
rezultă din întâlnirea și complementaritatea acestor tendințe și, sub nicio formă, din exagerarea sau ignorarea
vreuneia dintre ele.
Noțiunea de proiectare didactică reflectă, la modul cel mai general, activitatea de prefigurare, de
anticipare sau prognozare atât a desfășurării de ansamblu a procesului instructiv -educativ, cât și a
componentelor sale, a modului în care acestea vor relaționa și se vor determina reciproc.
M. Ionescu și I. Radu (10. p. 229) disting între un sens tradițio nal al cuvântul ui proiectare, prin care se
înțelege îmărțirea timpului, evaluarea materiei sub forma planului calendaristic, sistemului de lecții, planului
tamatic, proiectului de lecții și un sens modern , sinonim termenului de desing instrucțional, înțele s ca act de
anticipare, prefigurare a demersului didactic în termeni care să -l facă traductibil în practică. În urma realizării
proiectării didactice, efectele scontate țin de dimensiunea sistematizării procesului de învățământ, raționalizării
și eficienti zării sale.
Societatea zilelor noastre este dominată de schimbări violente, instabilitate, restructurare, poluare,
diversificarea sistemelor de informare dau dezinformare, manipulare. Vechile moduri de gândire, dogmele,
ideologiile, doctrinele ec onomice nu mai corespund. Mentalitățile și valorile sunt în continuă schimbare.
Einstein a oferit un aforism celebru despre învățare: ,, Fiecare om este un geniu, dar dacă judeci un pește
după abilitatea lui de a se cățăra într -un copac, atunci o să trăiască toată viața crezând că este prost”. Acel
copac reprezintă standardele impuse de mediul în care învățăm, de colegi sau de profesori, iar acestea pot să -i
inhibe elevului aptitudile chiar pentru domeniul în care ar putea să se dezvolte cel mai bin e.
Ce conțunuturi îi vom învăța și cum le vom preda?
Se vorbește de câțiva ani de predarea interdisciplinară a conținuturilor, strategie care a început să se
aplice în programa școlară la ciclul primar și va continua la celelalte niveluri educaț ionale, însă se pune problema
dacă profesorii sunt pregătiți metodic și psihologic să aplice noua programă sau vor merge pe ceea ce au făcut
de la începutul carierei lor?
Studiind și analizând diferite puncte de vedere a pedagogilor, considerăm că reușita educației depinde de
crearea unei legislații care să permită punerea în practică a următoarelor schimbări:
– O nouă viziune a raporturilor școlii cu instituțiile satului;
– Schimbări substanțiale la nivelul conținuturilor instructiv -formative;
– Schimb area rolului cadrelor didactice

13

Ce trebuie să facă școala?
 Școala trebuie să lărgească aria educației dobândind noi conținuturi, legate de învățarea
socioafectivă prin care educabilii să învețe ce înseamnă încredere de sine, toleranță, înțelegere reciproc ă, care
sunt marile probleme ale omenirii și care sunt consecințele nerezolvării acestora, care le sunt drepturile și
obligațiile.
 Școala va trebui să pună accent deosebit pe conținuturile modernizate ale educației incuzând
noile educații : educația pentru drepturile omului, educația ecologică, educația interculturală, educația pentru
pace și cooperare, educația pentru schimbare și dezvoltare, educația pentru timpul liber etc.
În primul rând, educatorul, învățătorul, apoi profesoru l trebuie să descopere și să dezvolte în elevul
său inteligența socială, acea inteligență care te face să -ți placă să muncești, să înveți, să te adaptezi și să te
implici într -o cauză sau să îi ajuți pe cei din jur să se implice, să fii împreună cu alți oa meni, să te integrezi în
diferite grupuri soc iale, să -ți pese de cei din jur , să înțelegi, să comunici, să fii lider, să știi să negociezi, să
soluționezi conflicte.

 Bibliografie :

1. Amabile,T.,(1997), Creativitatea ca mod de viață. Ghid pentru părinți și profesori, Editura Științifică și
Tehnică;
2. Aprodu, D., Ciuchi, L., (2015) Psihopedagogie: actualizari, conexiuni, perspective, Editura Casei Corpului
Didactic, Bacău;
3. Cojocariu, M.V.,(2002), Teoria și m etodologia instruirii , Editura Didactică și Pedagogică, R.A.
4. Crețu T.,(2009) Psihologia vârstelor , Editura Polirom;
5. Nicola, I., (1996) Tratat de padagogie școlară , Editura Didactică și Pedagogică;

Prof.înv. primar, Hoțu Ionela Aurora
Prof.înv. primar, Ni stor Liliana

14

Colegilor mei
Nu ți s -a mai scris , de mult o poezie…
În lumea cea de azi, ar fi o erezie.
Căci nu mai ești privit acum ca o icoană
Dar bucură -te, căci lumea te mai numește încă doamnă.
Ei uită un singur lucru: că ești OM.
Și-așteaptă de la tine să nu îți fie somn,
Să le înveți copiii, să vezi și ce îi doare,
Să le explici mereu, ce -i binele sub soare,
Să-i înțelegi, când sufletul le e întunecat,
Să ai grijă, ca -n viață să nu cadă -n păcat.
Iar de -ndrăznești cumva, timid să ceri ceva,
Se intră cu bocancii în meseria ta.
Se uită cu dispreț de parc -ai fi nimic…
Și sufletul în tine se face tot mai mic.
Ce milă mi -e…de ei și nu de tine
Căci de n -am fi, ar recunoaște -n sine
Că suntem și profesori și medici și părinți,
Că facem sacrificii și suntem chiar cuminți.
Prin viață trecem demni, mereu cu fruntea sus
Și-avem averi…văzute -n generații ce s -au dus.
Hai, uită azi că nu mai ești ce -ai fost.
În nebunia lumii TU încă mai ai rost.
Dar vai de cei ce cu dege tul ne -arată
Uitând ce călăuze le -am fost și noi odată.
Curaj dragi dascăli, fiți demni, hai fiți titani,
Nu e nevoie de laude, și peste ani
Chiar dacă unii silit vă vor uita
Rămâneți la fel de frumoși, de calzi precum o
stea.

Prof. Daniela Mărian

15
EDUCAȚIA ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN FRANȚA

Franța, statul european cu una dintre cele mai dezvoltate economii, cu cea mai mare suprafa ță din
Europa (544 000 km) și cu o populație care depășește 60 de milioane de locuitori este împărțit în 22 de regiuni
și 96 de departamente caracterizate prin elemente culturale și sociale care le diferențiază într -o măsură destul
de mare. Totuși dispune de un sistem de educație unitar și excesiv de centralizat.
În plus marea diversitate de populații de etnii diferite au renunțat la propriile identități culturale și la
învățământul în limba maternă în favoarea unui învățământ în limba franceză, riguros org anizat și administrat de
la nivel central.
Această centralizare a educației la nivelul guvernului național este valabilă și astăzi chiar dacă, după anul
1980, datorită presiunilor exercitate la nivelul regiunilor și departamentelor, unde responsabilități p rivind
organizarea și desfășurarea învățământului au fost transferate acestor nivele de guvernare și anume:
Educația preșcolară și primară a revenit autorităților comunale;
Educația secundar -inferioară a revenit autorităților departamentale;
Educația secu ndar-superioară și educația vocațională a devenit responsabilitatea autorităților regionale.
În responsabilitatea guvernului național, respectiv a Ministerului Educației Superioare și a Cercetării,
rămâne elaborarea politicii educaționale generale cu tot ce implică aceasta, dar și coordonarea directă a
învățământului preuniversitar și universitar.
Sistemul de învățământ din Franța e ste organizat în mare parte ca și în România, pornind de la creșe și
școli de stat sau private până la facultăți de stat dar și universități de renume internațional.
În Franța toate legile și modificările aduse sistemului de învățământ sunt adaptate riguros de către
Ministerul Educației.
Școlarizarea este gratuită și obligatorie pentru vârstele cuprinse între 6 și 16 ani. Ulti mii doi ani de
pregătire sunt opționali, iar dacă elevul decide să îi urmeze, la final trebuie să susțină proba de Bacalaureat în
franceză tradus „ Le Bac ”. După absolvirea celor 12 ani de studii și trecerea cu brio a examenelor finale, elevul
poate opta pe ntru a merge la facultate.
Școlile private din Franța sunt contra cost și se împart în două categorii: cu contract Sous sau contract
Hors. Diferența dintre ele fiind, că cele cu contract Hors au un nivel de învățământ mai ridicat și nu sunt
subordonate Mi nisterului Educației. Cheltuielile unui an școlar încadrându -se între 1500 euro și 4000 euro.
Școlile cu predare bilingvă sunt în marea lor parte, private. Programul de învățământ este împărțit în 158
de zile școlare pe an și în 26 de ore pe săptămână, pe ntru ultimii doi ani de studii adăugându -se până la 40 de ore
pe săptămână, ore ce sunt introduse pentru pregătirea elevilor pentru bacalaureat. Elevii trebuie să vină la
școală de luni până vineri, cu o pauză de o zi – miercuri, iar în multe școli elevii sunt chemați și sâmbăta pentru o
jumătate de zi.
Școala începe pe data de 2 septembrie de obicei, dar poate varia ușor. Orele de curs sunt împărțite în 3
ore de curs dimineața și 3 ore de curs după amiaza, elevii având 2 ore de pauză de masă, pauză în car e pot opta
pentru cantina școlii sau pot pleca acasă.
Orice copil poate fi înscris de la vârsta de doi ani la o creșă, acestea fiind finanțate de către statul
francez. Înscrierea este opțională iar locurile nu sunt garantate. De aceea, marea majoritate a părinților aleg
creșa și școala copilului înainte de a se naște.
Grădinița durează trei ani, prima etapă numindu -se „des apprentissages premiers” unde copilul va învăța
să se integreze în societate. Urmând ca la pragul denumit „ Grande Section ” să prindă a bilitățile necesare
începerii școlii primare „ Ecole Primaire” (citit, scris și noțiuni de matematică).
La fel ca și în România, școala începe la vârsta de șase ani, fiind împărțită după cum urmează:
CP (cours preparatoire ) – clasa I
CE1 ( cours elementaire 1re annee ) – clasa a II -a cu prima evaluare
CE2 ( cours elementaire 2e annee) – clasa a III -a se mai numește etapa „ des approfondissements”
CM1 ( cours moyen 1re annee) – clasa a IV -a
CM2 ( cours moyen 2 e annee) – clasa a V -a
Colegiu – College (6em – 3em)

16
În etapa 6em (clasa a VI -a) este obligatorie studierea unei limbi străine , de obicei, fiind aleasă limba
engleză.
A doua limbă obligatorie este introdusă în programul de studii în etapa a 4eme (clasa a VIII -a). La
finalul etapei 3 eme (clasa IX -a) elev ii susțin examenele naționale, unde obțin diploma de „ Brevet des colleges” .
Tot la această etapă, „ Conseil de classe” decide pe baza notelor obținute dacă elevul va urma un liceu normal
„Lycee Baccalaureat” sau o școală profesională „ Lycee Professionelle”.
Liceu – Lycee (seconde – terminale)
Dacă elevul a trecut de etapa examenelor naționale, această etapă se mai numește și „ Cycle de
determination” . La liceu studentul are aceeași materie ca la colegiu (opt materii obligatorii) dar are
posibilitatea să îș i aleagă încă trei materii după preferințele lui și un curs artistic. Există trei tipuri de
specializări: limb ă și literatur ă (L), informatic ă și matematic ă (S) și economie și educație socială (ES). Mai există
și licee de profil: tehnologie, muzică, dans e tc. Anii de liceu sunt după cum urmează:
2nde (clasa a X -a)
1re (clasa a XI -a)
Terminale (clasa a XII -a)
Examenul de bacalaureat începe încă din clasa a XI -a „Premiere” unde se susține testul la Limba și
literatura franceză, examenul fiind scris și oral. Ultimele examene se susțin în clasa a XII -a „Terminale” unde
elevii sunt supuși examinării mai multor materii, bazate pe specializarea pe care au urmat -o. După absolvirea
bacalaureatului elevul are dreptul să intre la o facultate de stat sau privată.
În ge neral la facultate în Franța se intră pe baza unor examene, stabilite de către fiecare entitate în
parte, examen oral și examen scris, admiterea fiind prin concurs. Admiterea la facultate se susține de maxim
două ori, dacă persoana nu reușește să treacă de examene nu mai poate participa niciodată la ele. Orele de studii
într-o universitate sunt între 60 -70 de ore pe săptămână.
Ajungând în ultimul an de liceu, elevul francez se concentrează pe un anumit domeniu de activitate
(științe, litere, economie, etc.), iar în funcție de rezultatele obținute în anul terminal, dar și la examenul de
bacalaureat va putea să -și continue studiile într -una din cele 3 direcții:
-să urmeze clasele preparatorii în cadrul unui liceu de renume în vederea unui concurs la o Grande E cole (Școala
Mare);
-să se înscrie la o universitate de stat;
-să se înscrie la o universitate privată.
Cele mai căutate sunt cele din a doua categorie care, la rândul lor, presupun o pregătire organizată pe 3
cicluri:
-ciclul I – 2 ani, care asigură o preg ătire universitară de bază și se acordă absolvenților o diplomă de Studii
Universitare Generale (DEUG);
-ciclul II (1/2/3) care conduce, în general, la o Diplomă de Licență;
-ciclul III – postuniversitar, care vizează pregătirea (specializarea) aprofundat ă dar și pregătirea pentru
doctorat.
În prezent, primul ciclu durează 3 ani în loc de 2, fiind finalizat cu obținerea titlului de licențiat. Cel de
al doilea durează 5 ani și se încheie cu obținerea titlului de master. Noul titlu de master, ca și cel de li cențiat și
doctorat, constituie titluri naționale. În ceea ce privește doctoratul, acesta se va realiza în Școala doctorală, în
domeniul de licență ale Universității.
Sunt anumite universități în Franța, care au o reputație foarte ridicată, iar absolvirea unei asemenea
instituții garantează un viitor străluc it.

BIBLIOGRAFIE:

Pedagogie comparată – curs
e Franța.ro
Înv. Mirela Tudos ă

17

ODĂ (în metru antic)
de Mihai Eminescu
Nu credeam să-nvăț a muri vrodată;
Pururi tână r, înfășurat în manta -mi,
Ochii mei nălțam visători la steaua
Singurătă ții.
Când deodată tu răsăriși în calea -mi,
Suferință tu, dureros de dulce…
Pân-în fund băui voluptatea morții
Neîndurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina -i;
Focul meu a -l stinge nu pot cu toate
Apele mării. De-al meu propriu vis, mistuit mă vaet,
Pe-al meu propriu rug mă topesc în flăcări…
Pot să mai renviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
Piară -mi ochii turburători din cale,
Vino iar în sân, nepă sare tristă;
Ca să pot muri liniș tit, pe mine
Mie redă -mă!
(1883, decembrie)

În În acest an se împlinesc 166 ani de la nașterea poetului nepereche al neamului nostru.
Poet, prozator și jurnalist român , Eminescu se defin ește printr -o „sete nem ărginită de afirmare a
vieții, în toate domeniile ”, prin „tendința către nemărginit” ș i „setea de absolut” (D. Caracostea).
A fost legat prin întreaga sa făptură de viața și sufletul popo rului român, de aspirațiile
acestuia. Frumus ețea și trăinicia operei sale se află în folclor, în „izvorul pururea reîntineritor”, cum îl
numea el, al creației populare.
Dacă în pictură ne reprezintă ca popor Ștefan Luchian și Nicolae Grigorescu, în istorie
– Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, cu siguranță Eminescu este reprezentativ pentru
literatura română. Datorită intervenției lui la Junimea s -a lansat prozatorul Ion Creang ă și fost
cunoscu tă poeta Veronica Micle.
Să Să nu -l uităm, să nu -i uităm opera, uriașa comoară lăsată moștenire nouă, românilor.
Veșnică recunoștință !…

Prof. Mihaela Alupei

18 INFO CDI
Centrul de Documentare și Informare (CDI) oferă cadrelor didactice un spațiu de comunicare și
informare, un laborator unde putem experimenta noile tehnologii informaționale , un loc de cultur ă și deschidere
spre exterior.
Prin sp ecificul său , CDI-ul participă la implementarea politicilor educaționale pe nivele de studii,
profiluri, specializări și sprijină obiectivele prevăzute în planul de învățământ.5
Profesorii se informează asupra legilor din domeniul educației, modificările ce apar pe parcurs – exemplu
– ROFUIP 2015 , asupra activităților desfășurate la nivel de țară, schimburi de experiență între școli –
parteneriate, orientare școlară, examene, testări, teze, olimpiade, concursuri.
Se documentează în vederea realizării uno r lecții activizante folosind metode didactice moderne, pentru
atragerea elevilor, pentru o mai bună participare a lor la lecție și pentru dezvoltarea lor autonomă .
Documentele existente în CDI nu satisfac în totalitate cerințele de informare ale profesor ilor, colecțiile
ar trebui îmbunătățite, actualizate, ba mai mult, mijloacele de informare ar trebui să fie cu un pas înainte de
ceea ce este solicitat.
Ca “urgențe” ar fi elementele multi -media, achiziționarea de softuri educaționale, softuri de legi, a unor
calculatoare mai performante , apariții editorial e noi, periodice (de un real folos ar fi revista ”Tribuna
învățământului” ).
Măsuri pentru o activitate eficientă a profesorilor:
– frecventarea CDI-ul pentru a se informa/studia;
– colaborare cu echipa pedag ogică;
– realizarea unor activități care să -i implice direct pe profesori;
– ședințe cu comitetul de părinți pe școală și cu profesorii cu scopul de a li se prezenta anumite proiecte la
care pot participa;
– activități de inițiere în cercetarea documentară cu mi jloace multi -media derulate cu ajutorul
profesorului documentarist și a echipei pedagogice;
– responsabilizarea activităților cum ar fi: lucrări bibliografice tematice, expoziții, întâlniri dintre
generații;
– accesul la resurse din afara CDI -ului/bibliotecii ;
– găsirea unei alternative de rezolvare în cazul în care informația nu există în CDI/bibliotecă (împrumutul
interbibliotecar) ;
– atragerea profesorilor în alcătuirea unor planuri de lectură diferențiate pe clase/vârste;
– alcătuirea unor baze de date accesibil e, CD -ROM -uri, minibiblioteci virtuale – ținând cont de contextual
actual: suport tradițional – suport electronic;
– realizarea unor noi moduri de lu cru la care trebuie să particip e toți profesorii din școală;
– flexibilitate și creativitate în folosirea cuno ștințelor și corelarea intra și interdisciplinară: științe ale
naturii – biodiversitate – turism –geografie – cunoașterea și ocrotirea mediului – problematica lumii
contemporane – educație economică și casnică modernă – educație interculturală , educația pe ntru
drepturile copilului etc.;
– activități de consiliere educațională în vederea combaterii eșecului școlar, abandonului școlar (probleme
ce pot fi sesizate de profesorul de disciplină);
– obținerea de rezultate în dobândirea de către elev a autonomiei în în vățare/informare – satisfacție
profesională din parte profesorilor (starea de bine a elevului/starea de bine a profesorului) .

Material întocmit de profesor documentarist, Buruiană Mădălina

5 *** Ordinul nr. 5.556 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și func ționare a
bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare .

19 ȘCOALA G IMNAZIALĂ ”ȘTEFAN CEL MARE” ZEMEȘ
FIȘA DE DOCUMENTARE

Comuna Zemeș este situată în partea de nord -vest a județului Bacău, pe cursul superior al râului Tazlăul
Sărat, cu locuințe amplasate pe ambele maluri. Pe parcur sul cel or 20 km, localitatea cuprinde unitatea montană
sudică a Munților Goșmanu -Geamăna -Rotundul și Munceii Uture.
Satul Zemeș ( etimologie derivată dintr -un hidronim: pârâul Zemeș ), reședința comunei, poartă acest nume
din anul 1968, anterior fii nd cunoscut sub numele de Tazlăul Sărat sau Tazlău sau Tazlăul de Sus.
Cele mai vechi documente istorice despre localitate datează din evul mediu și se referă la bogăția de țiței,
la daniile de pământ și la activitatea bisericească ortodoxă.
Domnitorul Ștefan cel Mare a făcut danie de pământ vrednicilor săi oșteni: Lazăr, Pătrău, Moței, Verdeș,
Gabor, Furnică, Fătu, suprafața devenind teritoriu răzășesc. Actuali elevi ai școlii sunt urmași ai răzeșilor, iar
numele școlii a fost dat din ace eași motivație ( la 1 decembrie 1997, prin decizia nr.134/1997 a Inspectoratului
Școlar al Județului Bacău).
Și Dimitrie Cantemir, în lucrarea ”Descriptio Moldaviae” (1716 ) menționează:”…pe Tazlăul Sărat , nu departe
de satul Moinești, în ținutul Bac ăului, curge un izvor de păcură amestecată cu apă, de care țăranii se servesc să
ungă carele.”
Satul a aparținut comunei Lucăcești – cea mai veche localitate din România unde s -a atestat existența
zăcămintelor de țiței, ”leagănul industriei petrol iere din România” (C. Boncu – Contribuții la istoria petrolului
românesc ).
Învățământul de stat funcționează în Zemeș din anul 1895, primul învățător fiind Neculai D. Comănescu,
preot al parohiei. Primul catalog, numit ”Registru pentru note și abse nțe” pentru anul școlar 1895 -1896,
cuprindea un număr de 21 de elevi. În arhiva școlii se găsește primul proces -verbal de ”inspecțiune” întocmit de
revizorul școlar Toma Tăbuș. Antetul școlii cuprindea: ”Regatul României, stema țării, Șc oala cătunei Tazlău ,
comuna Valea Arinilor, județul Bacău, 1895”.
În perioada 1914 -1916, s -a construit un local de școală de tip ”Haret”, cu două săli de clasă, cancelarie,
hol, locuință pentru dirigintele școlii (corp A). După generalizarea învățământului de 7 ani, începând cu anul școlar
1952 -1953, s -a simțit nevoia de spațiu de școlarizare, de aceea locuința dirigintelui a fost transformată în săli
de clasă.
Începând cu anul școlar 1970 -1971 se generalizează învățământul de 10 ani (până în anu l 1991), crește
numărul de elevi și este necesară extinderea spațiului de școlarizare. Astfel, în anul 1981, într -un timp record
(157 de zile, din aprilie până în septembrie), s -a construit un nou local de școală, cu 8 săli de clasă, 2 laboratoare,
bibliot ecă, cancelarie ( corp B). Extinderea spațiului a dus și la dotarea cu mijloace de învățământ, cu aparatură,
cadrele didactice erau în proporție de peste 85% calificate – ceea ce a dus la rezultate foarte bune la
învățătură, la obținerea unor premii la olim piade, concursuri școlare sau activități cultural -sportive.
În Zemeș au funcționat:
– din anul școlar 1928 -1929 s -au pus bazele învățământului preșcolar prin funcționarea unei grădinițe (numită
grădina de copii) ;
– învățământ seral liceal (” Școala Medie Serală pentru Tineretul Muncitor Z emeș”), în perioada 1959 – 1972:
– învățământ fără frecvență, clasele V -VIII, în perioada 1971 -1982.
– cursuri de alfabetizare ”Școala de adulți”curs primar, după anul 1920.
Alunecarea de teren di n var a anului 1992 din zona Dealului Humărie a distrus complet corpul A
(”Haret”), îngropându -l, de aceea eforturile Primăriei, Schelei de Petrol, Inspectoratului Școlar al Județului
Bacău, parlamentarilor locali, oamenilor școlii s -au îndreptat spre const rucția unui nou local (actualul corp A), dat
în folosință în la 01.09.1997 (discursul de inaugurare, din partea elevilor, a fost rostit de eleva Sava O. Raluca
din clasa a V -a).
Șirul evenimentelor ”tragice ” din ”războiul” omului cu natura a mai avut un episod: pe 8 decembrie
2010, o explozie de gaze (din interiorul pământului și nu de la conducta de gaze) a afectat corpul B al școlii și
casele din împrejurime. Clădirea a fost evacuată, elevii au fost aduși în corpul A (în două schimburi), ac cesul în
perimetrul respectiv fiind, de atunci, interzis.

20 Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Zemeș funcționează, astăzi, în corpul A, pe două nivele,
cuprinzând: 12 săli de clasă, 2 laboratoare (chimie -fizică și biologie), 1 sală de Ael, un Centru de Documentare și
Informare, o sală de festivități, cancelarie, birouri, 1 cabinet de psihologie; la subsol, 2 săli de sport, vestiare,
centrală termică; terenul de sport amenajat. Biblioteca, înființată încă din anul 1901, și -a îmbogățit permanent
fondul de carte (în anul 1959 -1360 volume, în anul 2013 -9112 volume).
Începând cu 1 septembrie 2007, Școala Gimnazială (fostă ”cu clasele I -VIII”) devine unitate de
învățământ cu personalitate juridică, având în subordine următoarele structur i: Școala Gimnazială ”Mihai
Eminescu” Zemeș, Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Bolătău, Grădinița cu program prelungit ”Voinicel” Zemeș,
Grădinița cu program normal Nr . 2 Zemeș, Grădinița cu program normal Nr . 3 Zemeș, Grădinița cu program
normal Nr . 4 Zemeș , Grădinița cu program normal Nr . 1 Bolătău -Zemeș și Grădinița cu program normal Nr 2 ,
Bolătău -Zemeș.
În anul școlar 2013 -2014, în conformitate cu prevederile Legii nr.1/2011 – legea educației naționale,
încadrarea personalului unităților de învățământ din Zemeș este următoarea:
-personal didactic: 44 cadre didactice, calificate, cu una două sau trei specializări, din care :
 21 profesori (6-gradul I, 2-gradul II, 9- definitiv, 4-debutant)
 13 învățători ( 9-gradul I,3 -gradul II, 1 – definit iv)
 9 educatoare (6-gradul I,2 -gradul II, 1 – definitiv).
-personal didactic auxiliar: 1 secretar, 1 contabil, 1 bibliotecar
-personal nedidactic: 1 administrator, 1 șofer, 3 muncitori, 9 îngrijitori.
Perfecționarea metodică și de specialitate este o constantă în preocupările întregului corp profesoral și se
realizează prin studiu individual, susținerea examenelor de obținere a gradelor didactice, activități desfășurate
în cadrul catedrelor și comisiilor metodice de specialitate, prin participar ea la diverse conferințe și simpozioane.
Deși aflată în mediul rural, Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Zemeș a beneficiat în permanență de un
aflux de cadre didactice, lucru datorat și prezenței în localitate (până în anul 2000) a celor trei Schele de
petrol unde numărul de angajați (inclusiv cu studii superioare ) era foarte mare , dar și condițiilor de trai:
locuințe de serviciu în blocuri , cu utilități ca și cele din oraș, transport , magazine, etc. Acestea au contribuit la
stabil irea personalului calificat și la asigurarea continuității la catedră, fapt ce a generat rezultate remarcabile.
Din studiul arhivei unităț ii, dinamica populației școlare (numai p entru unitatea cu personalitate juridică,
fără structuri) este u rmătoarea:

*1895 -1900= 22-44 elevi
*1945 -1950=132 -202 elevi
*1970 -1975=465 -558 elevi
*1985 -1990=440 -448 elevi
*1990 -1995=336 -376 elevi *2005 -2010=381 -375 elevi
*2013 -2014=329 elevi
*2014 -2015= 348 elevi
*2015 -2016= 325 elevi

Sub îndrumarea cadrelor didactice, elevii participă la activități extracurriculare la nivelul școlii, la
parteneriate cu alte unități școlare, la olimpiade și concursuri județene sau interjudețene, la festivaluri de
muzică și dans. Începând cu anul școlar 2010 -2011, elevii școlii participă ca inv itați permanenți la Festivalul
Interjudețean ”Influențe trotușene” Onești, numărul de premii crescând de la an la an.
De-a lungul timpului, școala zemeșeană și -a adus contribuția la pregătirea forței de muncă pentru
industria petrolieră din zonă și din țară, dar a format foarte mulți copii care ulterior au terminat studii liceale și
universi tare. Printre oamenii remarcabili care au fost elevii școlii, putem aminti:
 Prof. Aurel Camară -profesor universitar la Academia de Studii Economice București; expert la Curtea de
Conturi a României (2003 -2010); președinte al Institutului Național de Statis tică (2001 -2003).
 Ioan P. Comănescu -judecător, arbitru în Comisia de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț
și Industrie București .
În concluzie, putem remarca faptul că pe parcursul celor peste 100 de ani de existență, școala zemeș eană
s-a implicat în viața comunității, aducându -și o contribuție covârșito are în formarea și educarea copiilor și
tinerilor, în șlefuirea caracterelor și înfrumusețarea sufletelor.
Irina Sava

21

CALENDARUL
simulării Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VIII -a
în anul școlar 2015 – 2016

22 februarie 2016 Simulare – Limba și literatura română – proba scrisă
23 februarie 2016 Simulare – Matematică – proba scrisă
24 februari e 2016 Simulare – Limba și literatura maternă – proba scrisă
04 martie 2016 Afișarea rezultatelor

CALENDARUL
Evaluării Naționale 2016

Elevii claselor a VIII -a vor susține primul examen din cadrul Evaluării Naționale
pe 27 iunie 2016. Prevederile fac parte din Ordinul nr. 5081/31.08.2015 privind
organizarea si desf ășurarea e valuării naționale pentru absolven ții clasei a VIII -a în anul
școlar 2015 -2016. Și în acest an , examenul va fi supravegheat audio-video, iar
înregistrările din s ălile de examen vor fi verificate, prin sondaj, dup ă fiecare prob ă.

15-17 iunie 2016 Înscrierea la Evaluarea Națională
17 iunie 2016 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII -a
27 iunie 2016 Limba și literatura română – proba scrisă
28 iunie 2016 Limba și literatura maternă – proba scrisă
29 iunie 2016 Matematică – proba scrisă
1 iulie 2016 Afișarea rezultatelor (până la ora 16:00)
1 iulie 2016 Depunerea contestațiilor (orele 16:00 – 20:00)
2-4 iulie 2016 Rezolvarea contestațiilor
5 iulie 2016 Afișarea rezultatelor finale după contestații

(Extras din Anexa la O.M.E.C.Ș. nr . 5081/31.08.2015 privind organizarea și
desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII -a în anul școlar 2015 –
2016).

22

CALENDARUL
de administrare a Evalu ărilor Naționale
la finalul claselor a II -a, a IV -a și a VI-a
în anul școlar 2015 -2016

1. Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI -a – EN VI:
23 mai 2016 Limb ă și comunicare
24 mai 2016 Matematic ă și Științe ale naturii

2. Evaluarea competen țelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a
IV-a – EN IV:
30 mai 2016 Limba român ă
31 mai 2016 Matemati că
2 iunie 2016 Limba matern ă

3. Evaluarea competen țelor fundamentale la finalul clasei a II -a – EN II:
6 iunie 2016 Scris – Limba român ă
7 iunie 2016 Citit – Limba român ă

Scris-Citit – Limba român a pentru minorit ățile naționale
8 iunie 2016 Matematic ă
9 iunie 2016 Scris – Limba matern ă
10 iunie 2016 Citit – Limba matern ă

(Extras din Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educa ției și cercet ării științifice nr.
5992 din 17.XII.2015, pentru modificarea Ordinului ministrului educa ției na ționale nr .
5123/15.12.2014, privind aprobarea Metodologiei de organizare și desf ășurare a Evalu ărilor
Naționale la finalul claselor a II -a, a IV -a si a VI -a în anul școlar 2014 -2015 și pentru
aprobarea Calendarului de administrare a acestora. )