Educatia Ecologica In Gradinita de Copii

,,Eu sunt copilul! Tu ții în mâinile tale destinul meu. Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. .,, Educă-mă , te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume". (Din ,,Child's Appeal”, Mamie Gene Cole)

Educația ecologică se realizează nu numai în instituțiile școlare ci și în familie. Alături de școală și de învățământ, familia joacă un rol esențial pentru a explica celor mici ce reprezintă natura, în ce constă respectul față de mediul înconjurător.

De aceea am considerat necesar și firesc să acționez și asupra familiilor copiilor, pentru a-i face să înțeleagă faptul că de modul cum se comportă ei cu natura, de reacțiile lor asupra plantelor și animalelor depinde în mare măsură succesul formării la copiii preșcolari a unor deprinderi ecologice corecte.

Preșcolarii își lărgesc și își conturează cunoștințele despre animalele domestice, cunosc unele animale sălbatice cu modul lor specific. Ei învață să deosebească animalele domestice de cele sălbatice, păsările migratoare de cele nemigratoare, animalele care aduc foloase omului de cele care pricinuiesc daune. Pentru realizarea acestui scop, copiii trebuie puși în situația de a le observa.

Toate întrebările pe care le pun copiii dovedesc interesul de cunoaștere al acestora manifestat în toate ocaziile cu multă insistență și prin întrebări variate. În practică, în desfășurarea activităților din grădiniță am aplicat variate procedee și modalități. Una dintre modalitățile la care am obținut rezultate deosebite a fost observarea plantelor puse la germinat. Acest procedeu este pentru copii un mijloc palpabil, concret. Observând plantele în dezvoltarea lor, ei își însușesc anumite cunoștințe care apoi le stimulează curiozitatea și de aici dorința de cunoaștere, care la ei se transformă prin întrebări, ceea ce dovedește că vor să înțeleagă mecanismul, legătura dintre om – plante – apă – lumină, iar ceea ce n-au înțeles devine curiozitate.

În ideea trezirii interesului pentru mecanismul, relația dintre plante, om și condițiile mediului, am cerut copiilor să aducă de acasă câte un ghiveci sau o cutie de conserve. Am procurat pământ și în altă ședință am pus boabele la încolțit.

Am atras copiilor atenția încă de la început, că pentru a observa bine plantele, ghivecele trebuiesc puse într-un loc de unde ei le pot observa zilnic cu ușurință, având grijă să umezească pământul odată pe săptămână.

Am pus la încolțit boabe de fasole, de grâu și de porumb și le-am demonstrat că pentru a încolți semințele au nevoie de umezeală și de căldură. Am așezat semințele într-un loc călduros ( la temperatura clasei).

În aceste experiențe am dat copiilor multă independență și îi încurajez permanent în acțiune. De exemplu, am pus boabele de grâu și porumb amestecate într-un singur ghiveci, am constatat astfel că mult mai repede încolțește grâul decât porumbul, deși au aceleași condiții.

Ocupându-se de creșterea animalelor sau de cultura plantelor, reconstituind condițiile de viață și de dezvoltare ale animalelor și plantelor, copilul poate să le observe continuu, zi de zi, ceea ce-l duce la generalizări, care încep cu conceptele. Dar conceptul de evoluție trebuie urmărit de copii și la animale. Pentru aceasta copiii se preocupă de creșterea unor animale care pot fi crescute în grădiniță: păsări (canari, papagali, sticleți), pești ( varietăți de pești roșii de acvariu), broască țestoasă de uscat sau de apă, mamifere (pisică, câine, iepure, hamsteri).

Și în acest caz se fac aceleași observații ca pentru plantele cultivate cu condiția ca animalele să fie crescute în cadrul grădiniței pentru a putea fi observate permanent.

Cunoașterea mediului ambiant se realizează și prin jocurile didactice, cu material din natură sau pe bază de ilustrații și jocurile didactice orale. Jucându-se, copilul cunoaște și descoperă lumea și viața. Prin jocuri cunoașterea lumii devine accesibilă și atractivă pentru copii.

Pentru ca jocul să se regăsească în procesul de asimilare a cunoștințelor despre lumea înconjurătoare am încheiat fiecare activitate printr-un joc de mișcare ( creat de noi), „ Globul pământesc”, prin care am urmărit înțelegerea de către copii a faptului că mediul înconjurător este spațiul vital al unei omeniri care împarte o locuință comună și că protejând propriul nostru mediu îl protejăm și pe cel al vecinului. Jocul i-a făcut pe copii să înțeleagă că poluarea nu are granițe, ea este dăunătoare atât pentru oameni cât și pentru natură.

A întâlni un copac

Jocul este conceput pentru grupuri de câte două persoane. Așezați-vă perechi. Legați ochii partenerului dvs. și conduceți-l prin pădure către copacul care vă place.

Distanța va depinde de vârsta partenerului și de aptitudinea sa de a se orienta. Ajutați copilul cu ochii legați să exploreze copacul și să-i resimtă unicitatea. Se consideră că unele sugestii precise sunt indispensabile; de exemplu, dacă spuneți unui copil: „ simte copacul!”, el nu va răspunde cu același interes decât dacă i-ați spune: „ freacă-ți obrazul de scoarța copacului”. Mai bine decât „Explorează copacul” precizați: „ Copacul acesta mai trăiește încă?)….. Poți să-l înconjori cu brațele?… E acest copac mai în vârstă ca tine?… Poți găsi plante pe deasupra scoarței?….Urme de animale?… Licheni?… Insecte?.

Când partenerul dvs. si-a terminat explorarea, aduceți-l la punctul de plecare dar pe un alt drum deturnat. ( Această parte a jocului are o latură amuzantă deoarece conducătorii își îndrumă de exemplu, partenerii pe deasupra unor trunchiuri imaginare și traversând tufișuri care ar fi cu ușurință evitate.

Acum, îndepărtați bandajul și lăsați copilul să-și găsească arborele cu ochii deschiși. Deodată în timp ce copilul își caută copacul, ceea ce era o pădure devine un grup de arbori deosebit de particulari. „ Un copac poate fi o experiență de neuitat în viața unui copil” – afirmă pedagogul american.

Lectura după imagini ca formă organizată de cunoaștere a mediului, este un alt tip de activitate prin care se poate realiza educația ecologică în grădinița de copii. Prin intermediul activității cu tema: „ Pădurea, prietena omului” i-am îndrumat pe copii să observe fenomenul de defrișare a arborilor, dar și preocupările oamenilor de a planta în pepiniere diferiți arbori care vor reîmpăduri zonele defrișate. Prin cunoașterea directă de către copii a fenomenului de defrișare, împădurire, reîmpădurire, plantare contribuim la formarea gândirii lor ecologice.

Copiii știu că pădurea este „ prietena” omului datorită marelui său rol de a reîmprospăta permanent aerul orașelor moderne.

„Excursia și vizita cu caracter didactic reprezintă forme auxiliare de organizare a procesului de predare a cunoștințelor despre natură și om”.

Orice prilej oferit de activitățile de observare a plantelor și animalelor, prin intermediul excursiilor trebuie folosit pentru a forma o gândire intuitivă și deductivă a copiilor în raport cu natura, pentru a le dezvolta dragostea și respectul față de acestea, dorința de a o ocroti.

Cu prilejul oricăror ieșiri în natură copiii grupei cunosc îndemnul:

Nu distrugeți natura!

Reciclați și conservați plante și animale numai în scopuri științifice!

Ocrotiți viețuitoarele și mediul înconjurător pentru a păstra echilibrul atât de necesar al omului!

Pe lângă activitățile arătate mai sus prin care educatoarele pot realiza educația ecologică în grădiniță mai sunt o multitudine din care amintesc: activități practice desfășurate de preșcolari în spațiile verzi din perimetrul grădinițelor, activitatea muzicală adaptată la tematica inspirată din frumusețile naturii poate influența copilul în direcția dorită, filmele artistice și documentare, emisiunile radio-tv., dedicate ecologiei, revistele pentru copii – sunt un izvor important de informare și documentare privind natura, literatura pentru copii – inspirată din viața plantelor și animalelor, vizionarea de diafilme, etc.

Știm că educația ecologică se realizează nu numai în instituțiile școlare ci și în familie. Alături de școală și de învățământ, familia joacă un rol esențial pentru a explica celor mici ce reprezintă natura, în ce constă respectul față de mediul înconjurător.

De aceea am considerat necesar și firesc să acționez și asupra familiilor copiilor, pentru a-i face să înțeleagă faptul că de modul cum se comportă ei cu natura, de reacțiile lor asupra plantelor și animalelor depinde în mare măsură succesul formării la copiii preșcolari a unor deprinderi ecologice corecte.

Degeaba copilul învață la grădiniță să ocrotească un animal sau o plantă, dacă în familie își vede părinții acționând brutal și fără milă asupra acestora. Astfel, pornind de la aceasta premisă ca și coordonator al proiectului de educație ecologică „Prietenii naturii” care s-a derulat în perioada 2014-2015 .

Părinții împreună cu copiii au confecționat la grădiniță jucării din materiale refolosibile în cadrul activității concurs: “Și eu sunt folositor” (3 decembrie – “Ziua recuperării deșeurilor”) și cele mai haioase costume din deșeuri pentru parada modei pe care am organizat-o de Ziua Mediului (5 iunie). Ei sunt permanent alături de noi în activitățile de curățire a curților grădinițelor și a locurilor de joacă și de aceea la sfârșitul proiectului cei mai buni « prieteni ai naturii » – părinții au fost premiați cu diplome și daruri din materiale reciclabile.

Am prezentat în această lucrare varietatea de modalități folosite în grădiniță prin care micii preșcolari sunt învățați să cunoască natura și să protejeze mediul înconjurător. „Natura își oferă frumusețea și grandoarea, trebuie să învățăm copilul să o vadă cu ochii simțului și al rațiunii, să o înțeleagă și să o prețuiească!.

Bibliografie

Programa Activităților Instructiv-Educative În Gradinița De Copii, Ediția A II-A Revizuită Și Adăugită, București 2005.

Tudor V., Barbuleanu R., Burtea E. – „Metodica Cunoștințelor Despre Natură Și Om Editura Didactica Si Pedagogica, București 1981

Falk Iaura – „Ocrotirea Și Conservarea Mediului Înconjurător” În Revista De Pedagogie, 1981

ENVIRONMENTAL EDUCATION KINDERGARTENS

Preschool Prof.inv.primar
Trăistaru Maria
High Technology Petre Ionescu Muscel
Loc. Domnesti
  Jud.Arges

,, I'm the baby! You hold in your hands my destiny. Give me, please, those things that move me to happiness. .,, Educate me, please, so I can be a blessing to the world. "(From,, Child's Appeal" Mamie Gene Cole)

All the questions you ask children show interest in their knowledge manifested on all occasions with insistence and varied questions. In practice, the activities of kindergarten we applied various methods and modalities. One of the ways in which we achieved outstanding results was observing plants germinated. This process is a way for children palpable, concrete. Observing plant in their development, they appropriate some knowledge which then stimulates curiosity and desire for knowledge here, which turns them through questions, which proves that they want to understand the mechanism, the bond between man – plant – water – light, and what did not understand is curiosity. The idea of ​​awakening interest in the mechanism, the relationship between plants, humans and environment conditions, I asked the children to bring home one or a tin pot. I purchased land in another meeting I put the beans sprouting.

I drew attention from the children started to notice that good plants, pots should be put in a place where they can easily be seen daily, taking care to wet the soil once a week.

Bibliography

1. The curriculum of educational activities in the kindergarten , second edition revised and enlarged, Bucharest 2005 .

2. V. Tudor , Barbuleanu R. Burt E. – " Methodology Knowledge about nature and man Didactic and Pedagogic , Bucharest 1981

3. Laurate Falk – " Protection and Preservation of Environment " in the journal Education 1981