Editura Universității din Oradea 2019 Tehoredactare: Diana Popovici Cuprins CAP. RESURSE EDUCAȚIONALE PE INTERNET 9 T1 ELEARNING-UL CA SUPORT PENTRU… [308595]

Diana Popovici

INFORMATICA APLICATĂ

Editura Universității din Oradea

2019

Tehoredactare: Diana Popovici

Cuprins

CAP. RESURSE EDUCAȚIONALE PE INTERNET 9

T1 ELEARNING-UL CA SUPORT PENTRU ÎNVĂȚARE 11

Resurse despre fenomenul de eLearning 12

T2 RESURSE SPECIFICE INFORMATICE 13

A. Resurse software 14

Alte Sisteme de Operare (SO) 14

Suite Office Free (altele decât MS Office respectiv Office 365) 15

B. [anonimizat], [anonimizat] 15

Portale cu tutoriale 16

C. Programe de gratuități 17

T3 RESURSE GENERALE DE ÎNVĂȚARE/ INFORMARE 18

Portale informative 18

Wikipedia 19

Filme Documentare 20

Enciclopedii 21

Dicționare explicative 22

eBooks, Ziare și Reviste online 23

Bloguri/ [anonimizat] 24

Forum-uri 24

FaceBook 25

T4 RESURSE ȘCOLARITATE 25

MOOCs (Massive Open Online Courses) 25

Portale educaționale (nu conferă diplome academice) 26

a) Portale în Limba română 26

b) Portale în Limba engleză 27

Burse universitare 28

Universități online 28

T5 APLICAȚII RESURSE EDUCAȚIONALE 30

Test de Autoevaluare 31

Bibliografie Cap. Resurse educaționale 32

CAP. ETICA ȘI AUTORAT ȘTIINȚIFIC 35

T1 ETICA UTILIZĂRII INFORMAȚIEI ȘTIINȚIFICE ȘI A SOFT-URILOR 37

DREPTUL DE AUTOR ȘI DREPTURILE CONEXE 37

Tipuri de drepturi de autor prevăzute de Legea 9/1996 37

PRODUCȚIA DE LITERATURĂ ȘTIINȚIFICĂ 38

Publicarea de literatură științifică 39

PROTECȚIA LITERATURII ȘTIINȚIFICE 39

Distribuirea în siguranță a literaturii științifice 39

CITATUL, CITAREA ȘI PLAGIATUL 40

Detectarea plagiatului 41

PROTECȚIA PROGRAMELOR DE CALCULATOR 41

Evoluția drepturilor de autor în timp în industria software 41

Tipuri de licențe software 42

T2 BIBLIOTECI ȘI BAZE DE DATE ȘTIINȚIFICE 44

PĂSTRAREA ȘI ACCESUL LA PUBLICAȚIILE ȘTIINȚIFICE 44

Biblioteci digitale 44

Cataloagele digitale ale bibliotecilor 45

Motoare de căutare științifice globale 47

Motoare de căutare științifice localizate 48

BAZE DE DATE CU PUBLICAȚII ȘTIINȚIFICE 48

Baze de Date (cu articole) științifice 48

[anonimizat] 52

Bibliometrie 53

Test de Autoevaluare T1&T2 55

Alte Resurse Etica utilizării informației 57

T3 LUCRAREA SCRISĂ A UNUI STUDIU ȘTIINȚIFIC 58

Etapele de realizare ale unui studiu/review 59

STRUCTURA STUDIULUI ȘTIINȚIFIC 59

[anonimizat] 60

Pagina de titlu (sau de gardă) 60

Cuprinsul 60

Conținutul 61

Concluzii 62

Bibliografia (References) 62

Apendix/Anexe 62

Nota autorului 62

SISTEME DE CITARE ȘI LISTE BIBLIOGRAFICE 62

Anexa1 Metode alternative de trimiteri bibliografice pentru lucrarea de licență/absolvire 63

STUDIU DE CAZ: PROCEDURA DE REALIZARE A LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA 67

Condiții de conținut din Procedura de realizare a Lucrării de finalizare a studiilor 67

Condiții de formă din Procedura de realizare a Lucrării de finalizare a studiilor 68

Modul de prezentare a surselor bibliografice 69

Test de Autoevaluare 72

Alte Resurse Lucrarea scrisă a unui studiu 73

T4 REDACTAREA LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE (ARTICOLUL) 74

Proiectarea și Documentarea lucrării științifice 74

Redactarea articolului de cercetare în vederea publicării 74

Prezentarea lucrării într-o Conferință 76

Întrebări T4 76

Bibliografie T4 76

T5 APLICAȚII ETICĂ ȘI AUTORAT 77

CAP. APLICAȚII OFFICE CLOUD 80

T1 PREZENTĂRI 81

INTRODUCERE ÎN MS POWER POINT 82

PREZENTĂRI LINIARE COMERCIALE: MICROSOFT POWERPOINT 82

Principii de realizare a unei prezentări atractive: CRAP 82

Caracteristici MS PowerPoint 83

CREAREA/ MODIFICAREA PREZENTĂRILOR POWERPOINT 86

Opțiunile programului 86

Intrebări MS PowerPoint 88

ALTE TIPURI DE PREZENTĂRI 88

PREZENTĂRI NELINIARE 88

Prezentări neliniare comerciale: Prezi 88

Alte Prezentari nelineare free 89

Intrebări Prezentări neliniare 90

MIND MAP SOFTWARE 90

Intrebări Mind Map Software 95

Alte Resurse Prezentări 95

T2 SUITE FREE ȘI/SAU CLOUD 97

ALTE SUITE OFFICE FREE 98

Alternative gratuite pentru MS Office 98

Suite Office Cloud 99

Intrebări Suite Office Cloud 104

Resurse Alte Suite Office 104

T3 Aplicații Office Cloud 105

CAP. NOȚIUNI DE BAZE DE DATE 109

T1 BAZA DE DATE MS ACCESS 111

INTRODUCERE ÎN BAZE DE DATE 111

Baze de Date și SGBD-uri 111

SGBD-uri relaționale 112

Întrebări Introducere în BD 113

BAZA DE DATE MS ACCESS 113

INTERFAȚĂ ȘI CREARE 113

Interfața Access 113

Crearea unei Baze de Date Access 114

TABELE ȘI FORMULARE 114

Intrebări Creare și Conținut 117

EXPLOATARE BD 117

Interogări și Rapoarte 117

Întrebări Exploatare BD 118

APLICAȚII BAZA DE DATE MS ACCESS 118

Exercițiul 1 120

Exercițiul 2 122

Resurse Aplicații MS Access 122

Alte resurse Baza de Date MS Access 123

T2 ALTE SGBD-uri 124

ALTE SGBD-URI 124

Oracle 124

SGBD Distribuite: LAMP/WAMP 125

Resurse LAMP/WAMP 128

Bibliografie Alte SGBD-uri 128

BAZE DE DATE ÎN DIFERITE DOMENII 130

Baze de Date în domeniul HoReCa 130

Rezervări online pentru Hoteluri 130

Hotel Management 130

Restaurant Management 131

Baze de Date în domeniul Agro-Silvic 132

Agricultură 132

Horticultură 132

Zootehnie 132

Baze de Date în domeniul Mediu 133

Bibliografie Baze de date în domenii 134

CAP. APLICAȚII STATISTICE 135

T1 STABILIREA CERCETĂRII 138

Tipuri de cercetare 138

Întrebări Tipuri de cercetare 139

Mărimi și măsurare în cercetarea statistică 139

Tipuri de date culese 142

Întrebări Mărimi și măsurare 143

Concepte fundamentale în Analiza Datelor Cantitative 143

Întrebări Analiza Datelor Cantitative 145

Bibliografie T1 145

T2 CULEGEREA DATELOR STATISTICE 146

CREAREA STAC 146

1. Introducere 146

2. Crearea unui Sondaj care implică o cercetare 147

3. Valoarea științifică a rezultatelor 151

Limite ale Chestionarelor 152

4. Review despre chestionarea online 152

Bibliografie Review 154

Întrebări Crearea STAC 154

APLICAREA STAC 154

Aplicarea manuală 154

Aplicarea online 155

Soft-uri pentru aplicarea STAC Online 155

Baze/Bănci de Date existente 156

Întrebări Aplicarea STAC 157

Bibliografie T2 157

T3 PRELUCRĂRI STATISTICE 159

Soft-uri Desktop pentru prelucrarea datelor 159

Statistica Descriptivă 159

Întrebări Statistica descriptivă 163

Statistica Inferențială 163

Întrebări Statistica Inferențială 166

Resurse Prelucrări Statistice 166

Bibliografie T3 166

T4 APLICAȚII PRACTICE 168

Exemplul 1 Studiu de caz Preferințele în materie de mașini după țara producătoare 170

Exemplul 2 Studiu de caz Notele la examen între fumători și nefumători 171

Exemplul 3 Studiu de caz Înainte și după o intervenție 173

Exemplul 4 Statistică Fast-Food 174

Exemplul 5 Studiu de caz Comparație Miere 180

Exemplul 6 Studiu de caz Cornulețe 187

Exemplul 7 Statistică Intervenții operatorii 196

Alte Resurse T4 215

CAP. RESURSE EDUCAȚIONALE PE INTERNET

CUPRINS

T1 eLearning-ul (ÎnvățareA asistată) CA SUPORT PENTRU ÎNVĂȚARE

T2 Resurse Specifice Informatice

T3 Resurse Generale de învățare

T4 Resurse școlaritate

T1 ELEARNING-UL CA SUPORT PENTRU ÎNVĂȚARE

eLearning-ul este o formă de învățare care a apărut datorită existenței calculatorului și implică utilizarea Tehnologiei Informației și Comunicării în educație; în limba română, noțiunea se suprapune parțial peste "învățarea la distanță/asistată"; în sens larg, prin eLearning, se înțeleg toate Resursele educaționale electronice:

– folosite în predarea directă (grafică, filmulețe, animație)

– distribuite direct de către tutore (email, stick, DVD) pentru studiu individual sau colaborativ

– distribuite de către tutore prin platforme, inclusiv clasele virtuale (exemplu Office 365, Moodle, MOOCs)

– disponibile gratuit/ contra cost pe Internet (exemplu Youtube, Vimeo).

Pe de altă parte eLearning-ul poate fi văzut ca proces de învățare asistat de calculator, uneori chiar ”fără profesor”. În această viziune accentul cade pe platforma utilizată, pe explicitarea și gradarea materialului (lecții video, power point și text, precum și exerciții) și pe comunicarea cu tutorele și colegii (forum).

Aceste platforme pot avea un caracter local, adresându-se cursanților unei școli, sau internațional, adresându-se simultan cursanților din întreaga lume; de asemenea ele pot conține cursuri dîntr-un domeniu, de exemplu IT, cum ar fi Codecademy.com, sau cursuri din diferite domenii, cum ar fi: Coursera.org, EdX.org, Khanacademy.org.

Avantaje: Costuri reduse, atât pentru cursant cât și pentru școală|organizație; disponibilitate mare atât ca ofertă cât și geografică; biblioteci altfel inaccesibile; posibilitate de selecție după preferințe și interes; orar flexibil. Unul din cele mai mari avantaje ale utilizării eLearningului este posibilitatea de învățare de pe multipe dispozitive, inclusiv mobile; deasemenea procesul de învățare poate avea un caracter colaborativ, care pune accent pe nevoile de instruire ale studentului (clasa virtuală și forumul); sunt eliminate deficiențele (posibile) ale cadrului didactic; calitatea poate fi foarte ridicată (universități de top au programe de eLearning gratuite) și nu în ultimul rând conduce la economie de hârtie.

Dezavantaje: Cantitatea foarte mare de informație face selecția dificilă pentru începători, deasemenea calitatea poate fi scăzută (resurse perimate sau inadecvate scopului urmărit); Depinde de dotarea tehnică (costuri, viteza dispozitivului sau a rețelei); Cursantului i se cer cunoștinte de utilizare a tehnicii de calcul, cursantul trebuie să învețe utilizarea platformei, Cursantului i se pot cere cunoștințe de limba engleză (meniuri); Este (poate fi) dezumanizat sau virtualizat atât la nivelul relației cu profesorul cât și cu colegii, Motivarea aparține exclusiv cursantului, Frauda la nivelul evaluării. Din cauza obișnuinței de a învăța din cărți, unii cursanți se adaptează mai greu la învățarea de pe ecran.

Resurse despre fenomenul de eLearning

(www.elearning.ro)

Fenomenul eLearning este reflectat în mediul academic românesc de Revista electronică Elerning.Romania, condusă de prof. Marin Vlada de la Universitatea din București. Aceasă revistă este în principal focalizată pe modernizarea învățământului preuniversitar și publică informații despre proiectele în curs și propuse pentru dezvoltarea de manuale digitale și/sau Software educațional. Secțiunea Universitară susține introducerea de Tehnologii digitale în învățământu universitar. De menționat că site-ul este și mobile friendly.

Grupul mai sus menționat susține și 2 Conferințe anuale: International Conference on Virtual Leaning ICVL (c3.icvl.eu) și Conferința Națională de Învățământ Virtual CNIV (c3.cniv.ro).

http://rochi.utcluj.ro/proceedings/en/overview.php

RoCHI – International Conference on Human-Computer Interaction este o conferință internațională anuală pe teme care privesc interacțiunea dintre om și calculator, focalizată în principal pe dezvoltarea interfețelor software, inclusiv pe aspectele care privesc utilizarea lor în educație. Conferința este organizată de asociația RoCHI SIGHI Romania, care este ramura românească a Special Interest Group for Human Computer Interaction (SIGHI), grup constituit în cadrul Association for Computing Machinery (ACM, SUA); este condusă de prof. Dorian Gorgan, Universitatea Tehnică din Cluj.

www.elearning-forum.ro

Site susținut de cercetătorul Olimpius Istrate de la Institutul de Științe ale Educației, în perioada 2003-2006.

Cărți tipărite legate de această manieră de studiu:

în Biblioteca Universității din Oradea

2009, Mihai, Ioan-Cosmin, eLearning: cadru conceptual, Ed. Sitech, Craiova

2008, Anghel, Traian, Instrumente web 2.0 utilizate în educație, Ed. Albastră, Cluj-Napoca

2007, Grindei, Laura, Orza B, Vlaicu A., Tehnologii multimedia cu aplicatii interactive în eLearning, Ed. Albastra, Cluj-Napoca

2006, Brut, Mihaela, Instrumente pentru e-Learning, Ed. Polirom

din alte surse

2004, Holotescu, Carmen, Ghid de eLearning, Ed. Solness, Timișoara

În cele ce urmează sunt prezentate 3 categorii de resurse de învățare disponibile pe Internet, utile celor care vor să învețe și să-și consolideze cunoștințele; aceste resurse sunt în marea lor majoritate disponibile gratuit, iar ca și calitate, se plaseazaă pe un continuum de la a nu prezenta nici o garanție de calitate, posibil perimate sau chiar cu greșeli, până la cursuri academice de top.

T2 RESURSE SPECIFICE INFORMATICE

Cum s-a arătat mai sus, prin eLearning se înțelege învățarea care beneficiază de suport electronic. Fie că este vorba de suporți de curs, seminar sau laborator, distribuiți sub formă de CD sau accesibili prin Internet (în grupuri de discuții sau Cloud ) fie că este vorba de animații sau filme care ilustrează materialul prezentat, eLearningul are drept scop să facă învățarea mai ușoară și mai atractivă.

Tot în acest domeniu se circumscriu programe software specifice, de la teste de evaluare a cunoștințelor care se dau pe calculator până la Sistemele de școală virtuală în care profesorul și elevii/ studenții se găsesc în spații fizice diferite dar comunică (se aud și se văd) prin intermediul Internetului.

Resursele Specifice Informatice pot fi împărțite în 3 categorii:

A. Soft-uri, care pot fi de tip Desktop sau Cloud

B. Tutoriale care prezintă funcțiile unor soft-uri

C. Programe de gratuități/ promoții ale companiilor software.

A. Resurse software

După modul de utilizare, programele de calculator pot fi împărțite în categoria desktop, adică soft al cărui cod executabil trebuie descărcat și instalat pe calculatorul utilizatorului, și categoria cloud, adică soft-ul rulează în browser, codul său sursă fiind locat pe serverele furnizorului, iar fișierele utilizator generate se pot păstra și ele tot acolo, sau se pot descărca local. Deoarece utilizatorul nu cunoaște exact locația serverelor furnizorului, se spune că fișiere lui, împreună cu aplicația, se găsesc în cloud (în nori).

Alte Sisteme de Operare (SO)

Sunt Sisteme de Operare, altele decât MS Windows, free sau proprietare:

SO Free

Linux (Ubuntu); familia de Sisteme de operare Linux, cel mai cunoscut proiect de tip colaborativ, propus de finlandezul Torvald Linus este o ”clona” Unix, care în prezent se distribuie sub Licență Publică Generală GNU GPL (open source); de-a lungul timpului au fost create mai multe distribuții ca: RedHat, open SUSE, Fedora, Debian, Mandiva, Edubuntu (pentru educație); este preferat mai ales pe segmentul de servere;

http://ubuntu.ro/

Cursuri Red Hat:

http://www.ittraining.ro/vendor.php/Red_Hat/13/

FreeDOS; este un urmaș free și open source al MS-DOS

http://www.freedos.org/

SO Comerciale

Mac OS X este Sistem de Operare pentru gama de calculatoare MacIntosh, produs de firma americană Apple:

Tutorial video în lb. română pt. testarea Mac OS pe PC cu Windows

http://www.videotutorial.ro/?p=4497

Istoria Mac OS

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mac_OS

Separat Mac OS X

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mac_OS_X

Carte în limba română: Sorin Paliga, Sergiu Partenie, Despre Macintosh și sistemul de operare MAC OS X, Editura Meteor Press, 2008.

Suite Office Free (altele decât MS Office respectiv Office 365)

Considerăm un grup de programe produs de un același furnizor Suită Office, dacă conține cel puțin un editor de texte, un program de calcul tabelar și un program pentru prezentări. Unele suite conțin și un SGBD relațional asemănător cu MS Access. O suită poate fi Desktop sau Cloud.

Suite Office Desktop

LibreOffice: http://www.libreoffice.org/

(Apache) Open Office: https://www.openoffice.org/

WPS Writer (fostul Kingsoft Office – nu are Access): http://www.kingsoftstore.com/kingsoft-office-freeware.html

Suite Office Cloud

Google Drive+ Google Docs.

Obs. Suitele Office Free sunt descrise mai pe larg la pag. 190.

B. Tutoriale Windows, Office, Baze de Date, Utilitare

În continuare sunt grupate lecții sau Tutoriale care se referă la Software de aplicație utilizat cu precădere în Birotică precum și la Sisteme de operare. Tutorialele pot fi:

de tip text

text cu capturi ecran

exemple construite pe care utilizatorul le poate descărca și executa pe computerul propriu

imagini filmate (video) cu explicații sonore

scrise sau vorbite în diferite limbi

numai teme punctuale sau cursuri întregi (toate lecțiile unei tematici).

Multe tutoriale sunt create de furnizori de educație pentru adulți, companii care vând training-uri onsite sau online.

Portale cu tutoriale

videotutorial.ro, video vorbit în limba română HD, poate fi mărit la dimensiunea ecranului, întrerupt, reluat etc. Are mai multe secțiuni, dar în ultimul an au fost retrase multe dintre tutoriale, care erau gratuite.

http://videotutorial.ro

Exemplu: Poziția perfecta pentru un router Wi-Fi harta semnalului wireless din casă:

https://videotutorial.ro/pozitia-perfecta-pentru-un-router-wi-fi-harta-semnalului-wireless-din-casa/

www.tutorialevideo.info

Secțiuni: Home, Știri IT, Windows, Unix, Unboxing, Telefoane, Internet, Programare, Bitcoin șa;

http://www.tutorialevideo.info

www.e-learn.ro (text în limba română)

Sectiuni: Grafica 2D (Adobe Illustrator, Photoshop, …, Corel Draw, Gimp), Grafică 3D (Autodesk 3DS Max, Cinema 4D, Swift 3D), Web Design (Adobe Dreamweaver, CSS, HTML), Web Development (Javascript, PHP, Ruby on Rails, SEO, XML), Development (Javascript, PHP, Ruby on Rails, SEO, XML), Baze de date (MS Access, MySQL), Media (Fotografie, Video), Aplicații Business (MS Excel, Outlook, Powerpoint, Word), Aplicații dedicate (AutoCAD, Matlab, SPSS), Sisteme de operare (Android, Vista, XP), Diverse (Google, Rețele sociale, WordPress);

http://www.e-learn.ro/tutoriale.htm

Exemplu: Cuprins automat în Word:

http://www.e-learn.ro/tutorial/ms-word/cuprins-automat-în-word/101/1/540.htm

1001tutoriale (text în limba română cu capturi)

http://www.1001tutoriale.ro/ro/category/aplicatii

Secțiuni: Desktop Fun, Windows, Games, Rețele sociale, Telefoane, Viral

Exemplu Cum schimbam orientarea videoclipurilor filmate cu telefonul

http://www.1001tutoriale.ro/cum-schimbam-orientarea-videoclipurilor-filmate-cu-telefonul/

MS Office

MS Office 2016, 2013, 2010, 2007 (lecții video sau scrise în limba romînă), Oracle, Autocad/ Inventor; materialele de lucru trebuie descărcate și dezarhivate (.zip), dar numai o mică parte sunt gratuite

http://www.itlearning.ro/tutorials/tutorial/?tutorial=9

Tutorial video în limba română pentru Excel (imagini cam mici), aparține de itlearning.ro

http://drexcel.ro/

Centrul de instruire (Tutoriale de la) Microsoft, text în limba română

https://support.office.com/ro-ro/office-training-center (Office Web Apps)

Portal de cursuri video contra cost, oferă scurte demo-uri

http://www.office-learning.ro/ro/6_1_indexempluphp

Tutoriale oferite de Line Education Center (centru de training, Bucuresti)

http://lec-academy.ro/category/microsoft-powerpoint/

Exemplu De unde putem lua imagini pentru prezentarile PowerPoint

http://www.lec-academy.ro/de-unde-putem-lua-imagini-pentru-prezentarile-powerpoint/

C. Programe de gratuități

Companiile mari de software oferă unele facilități (discount-uri) universităților precum și gratuități studenților, în scopul ca ei sî-și însușească utilizarea soft-urilor lor în timpul studiilor. Astfel crește probabilitatea ca odată angajați, ei să le ceară angajatorilor achizitionarea acestor soft-uri.

De exemplu compania Microsoft oferă o colecție de soft-uri, cum ar fi Sistemele de Operare Windows 7 până la 10 Education, Access 2013, Visual Studio Enterprise 2017 sau Microsoft Azure for Students, prin Programul Imagine, studenților ale căror facultăți au achiziționat acest pachet la un preț modic:

https://imagine.microsoft.com/en-us

Compania AutoDesk oferă și ea un program de gratuități studenților, de exemplu ultimele 4 versiuni ale programului AutoCad:

https://www.autodesk.com/education/free-software/all

T3 RESURSE GENERALE DE ÎNVĂȚARE/ INFORMARE

În această secțiune sunt grupate enciclopedii, dicționare, surse de informații care se referă la utilizarea limbilor străine sau colecții gratuite de eBooks.

Portale informative

Portalul este un termen produs de utilizarea Internetului. Deoarece unele instituții sau organizații au multe informații de postat, informații care aparțin la domenii care sunt înrudite, ele preferă să gestioneze mai multe site-uri 'surori'; de pildă portalul Ministerului Educației Naționale (www.edu.ro) are site-uri separate pentru activitatea de cercetare (www.research.ro) și pentru recunoașterea diplomelor (www.cnred.edu.ro), care pot fi accesate ca link-uri de pe portal.

Un alt portal foarte cunoscut este cel susținut de Wikimedia Foundation, care conține printre altele Wikipedia, Wikisource, Wikibooks, Wiktionary, Wikiversity etc., și care este prezentat puțin mai jos.

Un wiki este un site în care utilizatorii pot, în mod voluntar, să contribuie cu materiale proprii, adăugând, modificând sau ștergând conținut prin intermediul unui browser, și utilizând un limbaj de marcare sau un rich-text editor. Calitatea conținutului astfel creat depinde de contributori.

Crearea și întreținerea unui wiki se poate face prin intermediul unui ”motor”, un software de gestiune, care propune și limbajul de marcare folosit de contributori; dintre aceste motoare cel mai cunoscut este Mediawiki (scris în PHP), al Wikimedia Foundation, care poate utiliza sistemele de gestiune a bazelor de date MySQL și PostgreSQL; pe site-ul WikiIndex poate fi găsită o listă cu toate wiki-urile create și inserate de autori, precum și motorul pe care acestea îl folosesc.

Găzduirea unui wiki se poate face într-o ”fermă de wikis” (wiki farm eng.) cum sunt Wikia (deținută de Wikimedia), PeanutButter Wiki, Socialtext, WetPaint sau PTTWiki (Anghel T., 2009)

Wikipedia

Wikipedia este o enciclopedie generală în mai multe limbi, având conținut deschis tuturor, dezvoltată prin colaborarea voluntară a unui mare număr de persoane și administrată de fundația non-profit Wikimedia. Ediția în limba engleză, cea mai dezvoltată dintre versiuni, avea în decembrie 2014 peste 4,5 milioane de articole, iar numărul de articole în toate limbile depășise 9 milioane. Tot atunci, ediția în limba română avea peste 250.000 de articole.

Proiectul a început în limba engleză la 15 ianuarie 2001. Ulterior noi proiecte au început să construiască Wikipedia în alte limbi, în prezent existând peste 200 de proiecte, dintre care circa 100 sunt active. Wikipedia folosește software liber, fiind inspirată de ideile lui Richard Stallman, fondator al Free Software Foundation, probabil primul care a propus existența unei enciclopedii complet libere.

Prefixul din denumirea Wikipedia se referă la metoda wiki de a edita pagini de web în colaborare, o metodă simplă și rapidă care permite participarea unui mare număr de persoane la redactarea aceluiași material. Aceste persoane introduc un conținut care nu este verificat sub aspectul acurateții de specialiști. Ceea ce se verifică totuși este indecvarea limbajului folosit de contributori, caz în care articolele pot fi șterse și conturile lor blocate de către managerii-fondatori.

Același nume, Wikipedia, desemnează și situl Wikipedia.org unde se pot accesa articolele scrise în cadrul proiectului și unde voluntarii participă la dezvoltarea lui.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia

Engleză: http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page

Română: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

Franceză: http://fr.wikipedia.org/wiki/Pays_du_monde

Portalul mai conține printre altele:

Wikiversity în limba engleză:

http://en.wikiversity.org/wiki/Wikiversity:Main_Page

Wikisource – free content library – bibliotecă de articole cu conținut gratuit

Wikibooks – free textbooks and manuals – manuale gratuite

Wiktionary – dictionary and thesaurus – vezi la Dicționare

Wikipedia – enciclopedie – vezi la Enciclopedii

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation

Filme Documentare

Multe filme documentare pot fi găsite pe site-urile Televiziunilor care le-au produs.

BBC Nature (eng.) – în prezent BBC Earth, http://www.bbc.co.uk/nature

BBC Science (eng.) – site arhivat (în prezent reorganizat în BBC Earth)

http://www.bbc.co.uk/science

Școala Discovery (eng.)

http://www.discoveryschool.com

Animal Planet (eng.)

http://animal.discovery.com

National Geografic (eng.)

http://www.nationalgeographic.com

Enciclopedii

SAGE Publications Inc.; domenii: antropologie, drept, educație, istorie, psihologie, politică, relații publice și sociologie

Sbobet

Britannica (eng.) cea mai mare enciclopedie din lume, Encyclopædia Britannica (ortografiat corect cu æ, dar scris frecvent Encyclopedia Britannica) este cea mai veche enciclopedie generală scrisă în limba engleză. Considerată de mulți ca fiind prima autoritate în domeniu, articolele sale sunt de regulă considerate corecte, de încredere și bine scrise.

Prima ediție a fost publicată între anii 1768 și 1771. Ediția a 11-a, publicată între 1910 și 1911, este disponibilă gratuit pe internet într-o formă scanată și transformată în text prin recunoaștere de caractere, ceea ce implică existența unor erori; totuși, bogăția de informații din cele peste 40.000 de articole scrise de peste 1500 de experți din întreaga lume face ca acest material să fie extrem de util.

Situl oficial: http://www.britannica.com/

Editia 1911 online: http://encyclopedia.jrank.org/

Articol despre Romania în Britannica: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/508461/Romania

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica

Larousse (fr.) dicționare de limba și enciclopedie, publicate de Casa de editură Librairie Larousse, Paris, fondată de Augustin Boyer și Pierre Larousse, sunt derivate din Grand Dictionnaire universel du XIXe siècle (15 vol., 1866–76; 2 supplements, 1878 and 1890).

http://www.larousse.fr/

Sursa: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/330682/Larousse

MSN Encarta (eng.)

Microsoft Encarta a fost o enciclopedie multimedia digitală publicată de Microsoft Corporation încă din 1993. În 2008, în versiunea în limba engleză Encarta Premium, se găseau peste 62.000 de articole, numeroase poze și ilustrații, melodii, filmulețe, hărți și unelte pentru rezolvarea temelor, și era disponibilă pe internet prin abonare anuală sau pe un DVD sau mai multe CD-uri. Multe articole puteau fi văzute on-line gratuit, serviciu suportat prin reclame.

În martie 2009, Microsoft a anunțat că renunță la dezvoltarea proiectului Encarta (învins fiind de Wikipedia), și în iunie a încetat vânzările. Începând cu 2010 s-a sistat și versiunea limitată online.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Encarta

Dicționare explicative

A) de limbă

Cambridge (Anglia)

Cel mai cunoscut dicționar explicativ și vocabular al limbii engleze; conține și o gramatică a limbii engleze, precum și un translator pentru 16 limbi.

http://dictionary.cambridge.org

Merriam-Webster (american)

http://www.merriam-webster.com/dictionary/stain

Translatoare și cursuri de limba (engleza)

– Google Tanslate https://translate.google.ro/?hl=en

– Bing Translator: http://www.bing.com/translator

– BBC http://www.bbc.co.uk/languages

– Curs audio gratuit de limba engleza http://engleza.biz

– Gramatica limbii engleze gratuit

http://www.academiaonline.ro/indexempluphp/Cursuri/Detalii/4

Wiktionary – dictionary and thesaurus – dicționar explicativ și vocabular al mai multor limbi și dialecte printre care și Româna (peste 77.000 cuvinte) și Aromâna (237 cuvinte)

http://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

Dicționare explicative ale Limbii române

http://dexonline.ro/

www.dexro.ro/

WebDex: Sinonime, Antonime, Neologisme

www.webdexempluro/

B) tematice

Exemplu De Informatică:

Online:

http://www.e-scoala.ro/dictionar/dex_informatica.html

Dicționar IT DE: http://www.dictionar.1web.ro/dictionarit/

Electronic:

Popovici Diana, 2012, Dicționar explicativ de termeni informatici (electronic), 120 cuvinte

Tipărite:

Traian Anghel, 2010, Dicționar de Informatică, Ed. Corint

Petre Rău, 1998, Dicționar de Acronime în Informatică, disponibil și online

eBooks, Ziare și Reviste online

Unde găsim cărți online și cărți electronice gratuite

Limba română

http://bookaholic.ro/unde-gasim-carti-online-și-carti-electronice-gratuite.html

http://www.bookuria.info/

Limba Engleză

– Cărți în format .pdf, ePub sau Kindle: https://www.free-ebooks.net/

– Digital Book Index: cărți în engleză și gratuite, dar și la preturi mici: http://www.digitalbookindexempluorg/

– E-Books Directory: la data consultării (2017-10-22) avea 10.245 de titluri în 678 categorii (între care și Agricultural Sciences), inclusiv titluri recente de la cele mai bune edituri (exemplu Springer): http://www.e-booksdirectory.com/.

Ziare și reviste online

– http://progresulsilvic.ro/revista-de-silvicultura-și-cinegetica-

– http://www.bucovina-forestiera.ro/

Bloguri/ Vloguri și Forum-uri

Blogul este o publicație personală (săptămânală de preferință) de tip jurnal. Tematica acoperă multe domenii, de la la politică la tehnologie, trecând prin modă sau gastronomie. Există portale consacrate care găzduiesc bloguri, oferind și suport software pentru redactare, ca de exemplu WordPress.com sau Blogspot.com, în timp ce alți autori preferă să-și rezerve un domeniu (site) în care publică.

Din punctul de vedere al acestui curs ne interesează Blogurile unor cadre didactice, firme de IT sau pasionați care publică materiale educaționale ce vin în sprijinul studenților; deoarece Blogul are și un instrument de feedback pe care utilizatorii îl pot oferi autorului, astfel Blogul are un caracter interactiv.

Vlogul este extensia acestui concept către înregistrarea video și a devenit foarte populară pe Youtube.

IT

Blogul lui Sabin Buraga, Facultatea de Informatică, Iași, actualmente închis, afuncționat între 2008-2012

http://fiistudent.wordpress.com/

Firma IT specializată pe găzduire de site-uri

http://megahost.ro/blog/

Blog-uri turistice

http://aliceee-traveler.blogspot.ro

http://www.blogul-larisei.com

Forum-uri

Un Forum este un grup de discuții pe un domeniu precizat, un spațiu virtual în care internauții pot schimba impresii și/sau informații; de exemplu Forumul Softpedia, asociat portalului de tehnologie IT Softpedia:

http://forum.softpedia.com/

FaceBook

Deși FaceBook este o rețea socială, fondatorul (ii) încearcă să promoveze și activități comerciale, așadar se pot găsi aici în principal pagini asociate site-urilor companiilor, sau instituțiilor ca de exemplu Pagina Fonduri Europene Structurale și de Investiții – România:

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1877309325631796&id=581612591868149&notif_id=1508140080517636&notif_t=notify_me_page

T4 RESURSE ȘCOLARITATE

MOOCs (Massive Open Online Courses)

Cum s-a arătat mai sus, prin eLearning se înțelege învățarea care beneficiază de suport electronic, iar forma cea mai completă este Sistemul (software) specific. Un sistem de eLearning este deci un program de calculator care oferă lecții scrise sau video, urmate de un set de exerciții pentru aprofundare și de teste pentru verificarea achiziției cunoștințelor de către cursant, totul via Internet. Totodată Sistemul permite profesorului să actualizeze lecțiile și să urmărească activitatea elevilor din clasa virtuală.

Există un mare număr de asemenea soft-uri, în general implementate la nivel de școală, dar în ultimii ani sau dezvoltat și sisteme mai mari, care se adresează la zeci de mii de cursanți din întreaga lume simultan și care se numesc MOOCs (Massive Open Online Courses). Aceste Sisteme folosesc numai limba engleză.

Coursera este cel mai cunoscut portal care promovează cursuri de la marile universități din lume, mai ales din USA, ca de exemplu Stanford, Johns Hopkins, Michigan, Princeton University, oferite gratuit și care dau și diplome academice pe modulele de curs parcurse, dar la prețuri modice:

https://www.coursera.org/

Alte MOOCs:

– edX

https://www.edx.org/course?gclid=EAIaIQobChMI_ub3pr3l1gIVEmYbCh02rw7XEAAYASAAEgK7IPD_BwE

– Khanacademy

https://www.khanacademy.org/

În continuare sunt grupate informații legate de entități de școlarizare de nivel universitar sau, entități complementare care oferă diplome (nu neapărat academice), bazate pe învățământul la distanță; de regulă aceste entități folosesc cel puțin o modalitate de eLearning; nu toate resursele prezentate mai jos sunt gratuite.

Portale educaționale (nu conferă diplome academice)

a) Portale în Limba română

Portale de training online, contra cost

Link Academy, activează în domeniul IT, oferă certificare Microsoft, Oracle, Adobe, 1500 € pe an școlar

http://www.link-academy.com/academy-Programming-Department_43_2_77_

Cisco Networking Academy: Cisco este o companie cunoscută mai mult pentru subdomeniul de rețelistică din IT, dar are și alte tipuri de programe de trainig, cum ar fi de exemplu Cisco Social Media Training; Cisco a dezvoltat un sistem de certificări care asigură același nivel de cunoștințe peste tot în lume, iar programul de IT la distanță, oferit în limba engleză, este printre cele mai vechi și mai titrat, considerat un standard în domeniu; Cel mai important centru din România, este Academia Cisco UPB; prețuri între 80- 150E pe modul;

http://www.ccna.ro/

Credis, este departamentul de învățământ la distanță al Universității București, care oferă prin portalul Life Long Learning următoarele Cerificări: ECDL, Cisco și Microsoft;

http://www.credis.ro/life-long-learning.php

Eurocor, este filială a Școlii Europene de Cursuri prin Corespondență (ESCC) cu sediul central în Olanda, 'cea mai importantă școala europeană specializată în această formă de instruire, prezentă în 7 țări din Europa și Asia'; acoperă domenii diverse: IT, limbi, contabilitate; în medie 250E/ curs; se oferă o lecție demonstartivă gratuită;

http://www.eurocor.ro/despre_eurocor.php

Alte portale comerciale

Cursuri Online, nu organizează cursuri, este doar un portal de publicitate; are și o secțiune MOOCs, unde se prezintă cele mai cunoscute astfel de platforme: http://cursuri-online.ro/

Timsoft-Timișoara: http://www.timsoft.ro

Academia Online: http://www.academiaonline.ro

Academia Britanica de Afaceri: http://www.academiadeafaceri.ro/

Academia LEC: http://www.lec-academy.ro/tutoriale-excel-java/

b) Portale în Limba engleză

Open Learn portal de educație în limba engleză, este un joint venture între compania BBC (divizia de filme documentare) și The Open University, Marea Britanie; nu pune condiții de admitere; domenii:

Health & Education (Sănătate și Educație)

History & The Arts (Istorie și Arte)

Money & Management (Finanțe și Management)

Science, Technology & Nature (Știință, Tehnologie și Natură)

Society (Societate)

http://www.open2.net/

BBC Learning, aparține de canalul de știri BBC, a fost sistat în 2014, conține materiale didactice pentru învățământul general

http://www.bbc.co.uk/learning/indexemplushtml

Burse universitare

În general aceste burse presupun deplasarea la Universitatea respectivă (nu sunt de tip eLearning).

Burse Erasmus+, de studiu sau paractică, prin Universitatea din Oradea

https://www.uoradea.ro/Erasmus+mobilit%C4%83%C8%9Bi?structure=3

Burse de profesionalizare Eramus+

http://www.erasmusplus.ro/erasmus-plus-1

Bursede studiu Internaționale, site în limba română

http://bursemaster.ro

Agenția de Credite și Burse de Studii finanțate prin Ministerul Educației Naționale

Bine ați venit!

Burse Internaționale, site în limba engleză

Home Apri 2019

Burse ale guvernului Francez

http://www.ambafrance-ro.org/indexempluphp/fr_FR/dossiers/la-cooperation-et-l-action-culturelle/la-cooperation-universitaire-et-scientifique

Consiliere gratuită pentru studii în străinătate

https://consiliere.edmundo.ro

Universități online

The Open University, Marea Britanie – învățământ la distanță, accesibil prin Internet și în România

The Open University (OU) este cea mai mare universitate din Marea Britanie, ca număr de studenți (peste 200.000). Înființată și finanțată de guvernul britanic, OU este singura universitate din Regatul Unit care acceptă și studenți care nu îndeplinesc cerințele uzuale de admitere. Peste 150 de mii de studenți învață în prezent pentru o diplomă de licență iar alți 30 de mii își continuă aici studiile post-universitare. Dintre aceștia, 25 de mii sunt studenți străini care învață la distanță și muncesc în același timp. Costuri aprox. 3000 lire/an.

Surse:

http://www8.open.ac.uk/about/main/the-ou-explained

http://www3.open.ac.uk/study/

Ofera cursuri gratuite pe portalul:

http://openlearn.open.ac.uk/

http://studentpenet.ro/stiri/cultura/resurse-online-de-invatare-pe-internet-pentru-studenti/

Informații despre studii în Marea Britanie, cerințe, înscriere, finanțare

http://wiki.lsrs.ro/indexempluphp/Infostud/Marea_Britanie

University of Roehampton, London, Mastere online în domeniul Științelor Sociale și Management, 10.000-20.000 USD, au studenți din 120 de țări

http://info.roehampton-online.com/programmes

Massachusetts Institute of Technology, MIT, SUA

Portalul gratuit (circa 2000 cursuri partial traduse în 10 limbi):

http://ocw.mit.edu/indexempluhtm

Sursa: http://studentpenet.ro/stiri/cultura/resurse-online-de-invatare-pe-internet-pentru-studenti/

Atlantic International University, AIU, SUA

Cursurile marcate (Open) sunt gratuite; domenii:

Știinte economice; Știinte ingineresti; Știinte sociale

http://www.aiu.edu/OnlineCourses.html

ACM (Association for Computing Machinery), SUA

este cea mai mare organizație din domeniul informatic din SUA, care oferă resurse de studiu, organizează conferințe și publică reviste; biblioteca ACM: abonament student 19$/an, pentru ceilalti -168$/an, oferă acces complet sau acces parțial pe bază de cont la colecția de cărți și cursuri online

http://www.acm.org/

Online Books&Courses

http://pd.acm.org/

Digital Library

http://portal.acm.org/dl.cfm

În România, cele mai multe universități din țară și-au dezvoltat Departamente de Învățământ la Distanță (IDD), prin care oferă diplome de Licență și de Master; cel mai mare centru de acest fel este Credis, Universitatea București; la Universitatea din Oradea, astfel de specializări sunt oferite în domeniile: științe economice, mecanică și științe sociale.

http://iduoradea.ro/edid/

T5 APLICAȚII RESURSE EDUCAȚIONALE

Test de Autoevaluare

Fenomenul de eLearning se referă la:

studiul prin intermediul Facebook

studiul prin intermediul dispozitivelor digitale

studiul prin intermediul electricității

studiul prin intermediul bibliotecilor.

Care din următoarele tipuri este un tutorial:

text scris în limba română

text scris în limba engleză cu capturi

video în limba română

toate de mai sus.

Următoarele resurse nu fac parte din categoria eLearning:

enciclopedii

manuale de limbi străine

translatoare

nici una de mai sus.

Wikipedia este:

o universitate online

un curs de limba engleză

o enciclopedie generală

o bursă școlară.

Merriam-Webster este:

numele unui dicționar explicativ de engleză americană

un general american care a luptat în războiul de independență al SUA

o firmă americană care produce componente pentru calculatoare

o firmă americană care produce software.

Wikipedia este finanțată de:

Comunitatea Europeană

Ministerul Educației

Guvernul Francez

prin colaborare voluntară

Care dintre următoarele universități din Marea Britanie are învățământ la distanță accesibil și din România:

Cambridge

Oxford

Open University Marea Britanie

Toate de mai sus

Open University înseamnă

o universitate cu porțile deschise

o universitate care oferă cursuri gratuite

o universitate care nu pune condiții la admitere

o universitate care este deschisă permanent

Portalul este:

o poartă mai mare

o poartă către informație

un grup de siteuri care au un management comun

o poartă mai mare și mai frumoasă

O enciclopedie digitală este:

o enciclopedie care conține elemente audio și video

o enciclopedie la care avem acces cu ajutorul degetelor

o enciclopedie a numerelor

o enciclopedie care are dimensiunea unui deget.

Bibliografie Cap. Resurse educaționale

Mihai, Ioan-Cosmin, eLearning: cadru conceptual, Ed. Sitech, Craiova, 2009, în Biblioteca Universitatii din Oradea

Anghel, Traian, Cap. 4 Utilizarea Web 2.0 în educație, Cap. 9 Bloguri și Microbloguri și Cap. 10 Instrumente pentru colaborarea online în: Instrumente Web 2.0 utilizate în educație, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2008

Grindei, Laura, Orza B, Vlaicu A., Tehnologii multimedia cu aplicatii interactive în eLearning, Ed. Albastra, Cluj-Napoca, 2007

Brut, Mihaela, Instrumente pentru e-Learning, Ed. Polirom, Iasi, 2006, în BUO

http://studentpenet.ro/stiri/cultura/resurse-online-de-invatare-pe-internet-pentru-studenti/, consultat la 22 oct.2017

***, http://en.wikipedia.org

***, http://fr.wikipwdia.org

CAP. ETICA ȘI AUTORAT ȘTIINȚIFIC

CUPRINS

T1 ETICA UTILIZĂRII INFORMAȚIEI ȘTIINȚIFICE ȘI A SOFT-URILOR

T2 BIBLIOTECI Ș BAZE DE DATE ȘTIINȚIFICE

T3 LUCRAREA SCRISĂ A UNUI STUDIU ȘTIINȚIFIC

T4 ARTICOLUL

T5 APLICAȚII ETICĂ ȘI AUTORAT

T1 ETICA UTILIZĂRII INFORMAȚIEI ȘTIINȚIFICE ȘI A SOFT-URILOR

În capitolul anterior am văzut numeroase resurse suport pentru învățare, accesibile în mediul digital, inclusiv cursuri universitare. Ele se pot folosi pentru a obține cunoștințe, cerificări sau diplome, dar trebuie subliniat, că ele reflectă cunoașterea comună, adică ceea ce se știe deja, de mai mult timp.

Însă, dacă o persoană dorește să găsească informații pertinente și mai ales actuale, din domenii care sunt în curs de cercetare, cu un nivel științific acceptat de mediul academic, atunci ea trebuie să folosească publicații indexate în Baze de date științifice, subiect care este prezentat în cursul următor.

DREPTUL DE AUTOR ȘI DREPTURILE CONEXE

Legislația privind dreptul de autor, urmărește să protejeze social pe autorul care a produs creația (și nu ideea). Prin protecția socială a autorului se reglementează în principal valorificarea comercială a operei/ creației/ produsului. Legislația privind dreptul de autor și drepturile conexe este de dată mai recentă comparativ cu alte domenii și are ca obiect mai multe tipuri de creații.

Dreptul de autor pentru creații tehnice este reglementat în România de Legea 64/1991 privind brevetele de invenție. Protecția invențiilor/inovațiilor (opere tehnice) și a mărcilor comerciale se executa prin înregistrare la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii și Marci, www.osim.ro)

Tipuri de drepturi de autor prevăzute de Legea 9/1996

Dreptul de autor pentru operele artistice și științifice (incl. Programe de calculator- software) este reglementat de Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată în 2004 și 2006; o versiune actualizată la zi a Legii se găsește pe site-ul ORDA (Oficiul Român pentru Dreptul de Autor).

Domeniul reglementat: creația intelectuală artistică (incl. literară) și științifică

Legea 8/1996 acordă:

drepturi morale: recunoașterea calității de autor, stabilirea denumirii

drepturi patrimoniale: de reproducere, de distribuire, de închiriere, de împrumut, de realizarea de opere derivate, de suită (5% din pretul de vanzare)

protecție pe durată determinată (70 de ani după moartea autorului)

Nu sunt protejate de lege 'Ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element dîntr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfețelor sale'.

Protecția creațiilor artistice se execută prin înregistrare la ORDA (Oficiul Roman pentru Dreptul de Autor, www.orda.ro) în Registre specifice: Fonograme, Videograme, Opere etc.

http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=35

PRODUCȚIA DE LITERATURĂ ȘTIINȚIFICĂ

Producția de literatură științifică națională; articolele se crează în Laboratoare de cercetare din:

Institute/Centre/Laboratoare de cercetare de sine stătătoare ale statului, de exemplu INCD (Institut National de Cercetare-Dezvoltare) pentru Informatică, INCD în turism, INCD pentru biotehnologii în horticultură (aceste institute pot fi găsite pe site-ul Ministerului Cercetării și Inovării)

Laboratoare de cercetare din Universități, ce pot fi găsite pe platforma ERRIS: https://erris.gov.ro/indexempluphp

Laboratoare de cercetare ale companiilor private, de exemplu ale companiilor farmaceutice în care se creează medicamentele noi

Producția de literatură științifică internațională; articolele se crează în urma cercetărilor din Institute supranaționale (joint ventures), finanțate de grupuri cu parteneri de stat sau privați din diferite țări, cum ar fi Comunitatea europeană, de exemplu:

CERN (le Centre Européen pour la Recherche Nucléaire)

The European Bioinformatics Institute

http://www.ebi.ac.uk/

EMBL European Molecular Biology Laboratory

http://www.embl.org/

ELI-NP (Extreme Light Infrastructure- Nucleat physics), care va fi cel mai puternic laser din lume, rezultatul unui proiect european de la Măgurele.

Producția de literatură științifică se realizează de către cercetătorii angajați, iar în universități și de către cadrele didactice, ele având și atribuții de cercetare. În toate cazurile, proprietarul cercetării este instituția angajatoare sau/și finanțatorul. Finanțatorul principal este de regulă și beneficiarul cercetării, poate fi agent economic sau instituție publică.

Nu orice cercetare se concretizează în publicații, uneori finanțatorul păstrează rezultatele pentru sine, pentru a le valorifica comercial, de exemplu Medicamente noi.

Publicarea de literatură științifică

Cărți; cărțile conțin de regulă cunoștințe mai vechi, sistematizate de autor

Articole/ Abstracte grupate în Reviste academice (Academic Journals), exemplu Journal of Environmental Protection and Ecology (JEPE) publicat de Balkan Environmental Association (B.EN.A.), Universitatea din Alba-Iulia (http://www.jepe-journal.info/; articolele din reviste conțin de regulă rezultate ale cercetărilor, deci la publicare ele reflectă cunoștințe noi.

PROTECȚIA LITERATURII ȘTIINȚIFICE

Protecția literaturii inclusiv a celei Științifice, se execută de către Biblioteca Națională a României prin Centrul Național ISBN_ISSN_CIP, care conferă un cod numeric unic pentru fiecare publicație:

ISBN (Internațional Standard Book Number), pt. Volume unicate (cărți, proceedinguri)

ISSN (Internation Standard Serial Number), pt. Periodice (reviste)

http://www.bibnat.ro/ISBN-s21-ro.htm

Distribuirea în siguranță a literaturii științifice

Distribuirea informației științifice (opere scrise) se face în format .pdf pentru protejarea la copiere/modificare; .pdf este un format care nu poate fi editat (modificat) ci numai vizualizat (consultat); există din acest punct de vedere software care produc fișierele .pdf și software pereche care citesc și vizualizează formatul .pdf; autorii creează documentele originale cu procesoare de text dar distribuie copii ale documentelor în format needitabil .pdf, generat cu software de tipul potrivit:

– Software Adobe: Acrobat, Reader, free ultima versiune;

http://www.adobe.com/ro/; http://get.adobe.com/reader/

– Alternative la Adobe free:

http://www.pdfzilla.com/free-pdf-reader.html

http://www.visagesoft.com/products/pdfreader/ (care și editeaza).

CITATUL, CITAREA ȘI PLAGIATUL

În mediul digital protejarea la copiere este în principiu posibilă, dar practica ne arată că indiferent ce mijloace tehnice de protecție s-au inventat (parole), alte softuri au reușit până la urmă să permită copierea. Din acest motiv recunoașterea copiatului este o problemă personală de onestitate a autorului.

Folosirea informațiilor culese din diferite surse trebuie să aibă specificată sursa; pentru precizarea sursei se pot folosi următoarele modalități:

– citatul, constă din extragerea unei porțiuni din textul altui autor, porțiune care se pune între ghilimele; se obișnuiește ca autorul și numele publicației unui citat să fie precizat ca notă de subsol;

– citarea, constă în menționarea în textul lucrării, doar a autorului și a anului publicației care sunt sursa informației, iar la Bibliografie se introduc toate datele de identificare ale publicației respective; sursa trebuie indicată și în cazul tabelelor, figurilor, imaginilor, graficelor sau diagramelor;

Nerespectarea acestor cerințe poate induce confuzia potrivit căreia ne însușim ca fiind personale informațiile culese din alte surse, ceea ce constituie un plagiat. Există mai multe tipuri de plagiat [1]:

– plagiat direct, în care se folosesc chiar cuvintele sursei, adică citat fără ghilimele

– mozaic, în care se amestecă fragmentele originale

– parafrază, constă în reformularea idelor sursă, fără a aduce nici un conținut nou;

– citarea parțială, în care o parte a sursei este citată, iar o altă parte nu.

Existând interes pentru depistarea plagiatului, unele companii au creat software pentru aceasta, deși problema în sine este destul de spinoasă, ținând cont de volumul uriaș de literatură din Internet. Există 2 tipuri de astfel de software, un tip care caută pe Internet și un tip care introduce fiecare text pentru care a căutat duplicate într-o Bază de date proprie. Cel de-al doilea se pretează mai bine în universități, unde există tendința de a se copia de la alți membri, astfel găsirea duplicatelor devenind mult mai rapidă.

Detectarea plagiatului

Software pentru Detectare Plagiat:

Desktop Gratuit:

http://www.detectareplagiat.ro/indexempluhtml

Online gratuit:

http://plagiarisma.net/ro/

Necesită cont

Desktop cu plată:

https://www.sistemantiplagiat.ro/pagina-principala

PROTECȚIA PROGRAMELOR DE CALCULATOR

se execută prin înregistrare la ORDA în RNPC – Registrul Național al Programelor de Calculator (create sau importate); pentru a fi protejat, autorul de software trebuie să-și depună documentația doveditoare la această instituție.

Obiectul protecției programelor de calculator în contextul legii îl constituie: reproducerea permanentă sau temporară, integrală sau parțială a programelor; traducerea sau adaptarea programelor, distribuirea și închirierea originalului sau ale copiilor.

Prin contractul de utilizare i se acordă cumpărătorului dreptul neexclusiv de utilizare, fără ca acesta să poată transmite unei alte persoane acest drept; acesta poate în schimb să-și facă copii de siguranță, în măsura în care are nevoie.

Evoluția drepturilor de autor în timp în industria software

Astfel, din perspectiva dreptului de autor programele de calculator pot fi împărțite în soft comercial sau proprietar, care se achiziționează contra cost (e vorba de dreptul de utilizare) și soft free, a cărui utilizare este gratuită; un exemplar care rulează legal pe un calculator (a fost cumpărat dreptul de utilizare) se zice licență; la unele softuri se difuzează și codul sursă, astfel încât și dreptul de modificare este gratuit; ele se zic open source.

În ultimii ani companiile oferă gratuit o versiune cu funcții mai reduse (de încercare/ pentru persoane individuale), oferă mai ieftin o versiune pentru firma mică și mai scump o versiune extinsă botezată versiunea Premium; această strategie se mai numește freemium (free+premium).

Înafară de soft-ul cedat gratuit de comercianți (în scopul încercării), există și soft care este creat ca atare de grupuri de programatori, care donează munca lor comunității. Cel mai cunoscut astfel de software este Sistemul de Operare Linux, creat de un grup din jurul lui Linus Torvalds, un programator american de origine suedeză, care a realizat nucleul inițial al Linux ca și lucrare de dizertație la Universitatea din Helsinki. Ulterior el l-a întâlnit pe Richard Stallman, fondatorul conceptului de GNU General Public Licence (GNU GPL), adică al utilizării libere de software, și a promovat Linux sub licența GNU GPL.

Tipuri de licențe software

În materia dreptului de autor al programelor se utilizează și următoarele noțiuni:

Cod-sursa: textul sursă al programului în limbajul de programare în care a fost realizat de autori

Cod-executabil: fișierul executabil .exe (compilat/linkeditat) folosit de utilizator;

Privite din această perspectivă, există următoarele tipuri de software:

License: utilizare cedată contra cost care rulează pe un calculator; cumpărătorul primește codul-executabil; programul poate fi utilizat dar nu poate fi modificat

MultiUser Licence: utilizare cedată contra cost care rulează pe mai multe calculatoare ale cumpărătorului (exemplu Laborator de Informatică)

Freeware: utilizarea cedată gratuit, pe unul sau mai multe calculatoare ale beneficiarului

Trial: utilizare (cu toate funcțiile) cedată gratuit pentru un interval de timp specificat de vânzător, exemplu 14 zile

Shareware: utilizare cedată gratuit nederminată în timp, dar cu funcții reduse; exemplu Un dicționar care conține numai cuvintele de la litera A

Open Source: codul-sursă cedat gratuit, comportamentul programului poate fi modificat.

Extrase din lege:

Art. 7 Obiectul dreptului de autor:

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinatia lor, cum sunt

a) scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator;

Art 30: Durata dreptului de autor pentru programele de calculator: Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moștenire, potrivit legislației civile, pe o perioadă de 70 de ani;

Art. 63 Inchirierea:

(1) Prin contractul de închiriere a unei opere, autorul se angajează să permita utilizarea, pe timp determinat, cel puțin a unui exemplar al operei sale, în original sau în copie, în special programe pentru calculator ori opere fixate în

inregistrări sonore sau audiovizuale. Beneficiarul dreptului de închiriere se angajeaza să plateasca o remunerație autorului pe perioada cât folosește acel exemplar al operei.

(2) Contractul de închiriere a unei opere este supus dispozițiilor de drept comun privind contractul de locațiune.

(3) Autorul păstrează dreptul de autor asupra operei închiriate, cu excepția dreptului de distribuire, dacă nu s-a convenit altfel.

De citit: Capitolul IX Programele pentru calculator.

Mai multe detalii se pot găsi la:

http://www.euroavocatura.ro/articole/93/Durata_protectiei_drepturilor_de_autor_în_cazul_programelor_pentru_calculator

T2 BIBLIOTECI ȘI BAZE DE DATE ȘTIINȚIFICE

PĂSTRAREA ȘI ACCESUL LA PUBLICAȚIILE ȘTIINȚIFICE

Biblioteci: clasice, cu cărți sau reviste tipărite sau/și digitale, care conțin materiale pe suport electronic; bibliotecile au apărut pe lângă instituțiile de învățămât

Baze de date, conțin numai materiale pe suport digital, și sunt optimizate pentru căutarea prin soft; ele au apărut pe lângă edituri.

Biblioteci digitale

Bibliotecile digitale sunt constituite din cărți și articole de revistă care fie au fost întâi tipărite și apoi scanate fie au fost redactate direct electronic. Aceste biblioteci alcatuiesc și întrețin cataloage digitale (incl. online) care au drept scop localizarea documentelor primare existente în bilioteca respectivă, grupând cărțile după domenii și după autori. Există și situația hibridă în care o bibliotecă clasică dispune de un Catalog digital; de fapt acest caz este cel mai frecvent.

Catalogul digital:

conține informații despre publicațiile existente în bibliotecă,

poate fi consultat pe internet și/sau local

interogarea se face după: autori, titlu, editură, anul publicării

nu ne dă acces la conținut

soft-ul utilizat= OPAC (Online Public Access Catalogue).

Deoarece în ultimii ani există tendința ca să se renunțe la publicarea pe hârtie, mai ales a Revistelor științifice, nu este deloc nobișnuit ca o Bibliotecă clasică să dispună atât de Catalog online cât și de o secțiune digitală (e vorba mai ales de Bibliotecile universitare).

Accesul la biblioteci, indiferent de forma lor de organizare este contra cost; totuși, datorită unor proiecte cu finanțare europeană, unele Biblioteci din România oferă acces gratuit, prin Internet, la o parte din publicațiile digitale. În Occident, finanțarea respectivă vine de la Bugetul de Stat.

În continuare sunt prezentate câteva dintre Bibliotecile digitale mai reprezentative sau care prezintă un interes pentru studenții (Universității din Oradea).

World Digital Library acces free în 7 limbi, (UNESCO+ Biblioteca Congresului american), 9900 articole din 80 de tari, incl. Manuscrise:

http://www.wdl.org/en/

Unesco World Library of Science (revista Nature):

http://www.nature.com/wls

World Lecture Hall University of Texas at Austin

http://web.austin.utexas.edu/whl

Biblioteca Universitații din Oxford, Marea Britanie, OPAC= SOLO

http://www.bodleian.ox.ac.uk/

Cataloagele digitale ale bibliotecilor

WorldCat OCLC – Online Computer Library Center – este o organizație nonprofit dedicată serviciilor automatizate de bibliotecă și cercetării ce se dedică interesului public pentru acces la informații și reducerea costurilor pentru aceasta. OCLC și bibliotecile membre realizează și întrețin WorldCat – catalogul online colectiv al organizației. Cel mai mare proiect OCLC – WorldCat (catalogul lumii) include 72.000 de biblioteci din 170 de tari (Romania participa cu catalogul a 12 biblioteci) și peste 190 milioane de înregistrări bibliografice; este cea mai mare baza de date bibliografice a lumii. Are și interfață pentru mobil.

http://www.worldcat.org/

http://xissn.worldcat.org/xissndemo/indexempluhtm

Cataloagele digitale ale unor Biblioteci românești:

Catalogul Bibliotecii Academiei Române (unde se păstrează manuscrisele lui Mihai Eminescu, și pot fi consultate online)

http://biblacad.ro/catonline.html

Biblioteca digitala ASE ofera gratuit aparițiile editurii Academiei de Studii Economice din București

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp

Exemplu cursul de Economia Agroalimentara și a Mediului (Statistică), V. Voineagu:

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=234&idb

Biblioteca Gheorghe Sincai Oradea

https://catalog.bibliobihor.ro/opac

Biblioteca Universitatii din Oradea

http://217.73.175.71:17080/liberty/libraryHome.do

Formate în care se publică literatură științifică

Articolul științific: este un text de aprox. 4-20 pagini, care are 1 sau mai mulți autori și privește o cercetare între 6 luni și cel mult 3-5 ani; articolele științifice se comunică la Conferințe sau se publică într-un (singur) Jurnal;

Revista sau Jurnalul: (Journal eng.) este un grup de articole publicate la un moment dat, într-un număr, din domeniul revistei; revistele se publică periodic, anual, bianual, trimestrial etc. Revista are un nume, exemplu Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, care apare bianual;

Cartea: este rezultatul a mai multor ani de cercetare; accentul căzând pe sistematizarea cunoștințelor.

Motoare de căutare științifice globale

Au fost dezvoltate ca alternativă la resursele obișnuite de căutare (google.com), fiind și ele deschise publicului larg (fără taxă). Însă, în timp ce motoarele de căutare generaliste prezintă informații de pe site-urile instituțiilor, organismelor publice, organizațiilor sau ale particularilor (mai ales comercianți), la motoarele științifice căutările se fac într-un număr limitat de situri ale editurilor, universităților, institutelor de cercetare și altor organizații care publică literatură științifică. Ele au posibilități de căutare avansată (cum ar fi căutarea paginilor web ale cercetătorilor) și posibilități de export a citărilor; deasemenea oferă un număr impresionant de referințe bibliografice:

Scirus (www.scirus.com), a fost retras

Google scholar (scholar.google.com).

În continuare, se prezintă în Fig. 7 un exemplu de căutare a cuvântului Insects cu ambele motoare; după cum se observă, google.com returnează pe primele poziții articole din wikipedia, site-urile unor organizații care se ocupă de insecte și site-urile canalului de televiziune National Geografic, toate conținând informații de cultură generală despre subiect; în captura din dreapta, observăm că scholar.google.com returnează numai cărți și articole științifice, a căror relevanță este măsurată prin numărul de citări ale lucrarilor științifice respective, cuprins între 704 și 2228, adică lucrări relevante din domeniu. Sunt indicați autorii, numele publicațiilor, editurile care le-au publica, precum și link-uri către bibliotecile care le găzduiesc.

Motoare de căutare științifice localizate

sunt programe pentru interogarea Bazelor de date științifice

căutarea se face numai în Baza de date respectivă

au posibilități de căutare avansată (domeniu, subdomeniu) și de export a citărilor și oferă un număr impresionant de referințe bibliografice;

Sunt contra cost mai ales pentru cercetările recente sau de mare valoare;

Exemplu de Motor de cautare științific localizat:

PUBMED, accesează baza de date free MEDLINE-USA, componenta a National Center for Biotechnology Information/ National Library Medicine

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/

BAZE DE DATE CU PUBLICAȚII ȘTIINȚIFICE

Baze de Date (cu articole) științifice

Aceste Baze de date conțin numai reviste și cărți științifice și oferă posibilități extinse de cercetare bibliografică prin legături la articole:

cu același subiect,

de același autor

lucrări care citează respectivul articol.

Subiectele sunt catalogate independent cu ajutorul cuvintelor-cheie oferite de autor, permițând o căutare după chei unice [3]. Majoritatea bazelor de date oferă abstractele articolelor gratuit, iar continutul integral contra cost, dar sunt și situații în care care nici abstractul nu este free; exemplu CABI (Centre for Agriculture and Biosciences International);

Exista și Baze de date știintifice care ofera tot conținutul gratuit, exemplu DOAJ (Directory of Open Access Journals)

Din punctul de vedere al conținutului, Bazele de Date științifice sunt de 3 feluri:

Full Text: Cu Cărți/Jurnale integrale

Bibliografice: conțin numai abstractele articolelor (uneori și referințele bibliografice); au fost create pentru scurtarea timpului de căutare, deoarece volumul de publicații disponibile a crescut foarte mult

Bibliometrice: numai informații despre jurnale și măsurători bazate pe citări (factor de impact).

Abstractul= rezumatul cercetării

Citare= menționarea în textul unei lucrări științifice a unei alte lucrări (autor, titlul lucrării, publicația, anul, pagina), ca fiind sursa informației prezentate

Factor de impact= coeficient calculat care permite compararea a 2 publicații din punctul de vedere al vizibilității (și se consideră că și al impactului).

Science Direct

Science Direct este o Bază de date full text aparținând Editurii Elsevier (Europa) deține un total de 2500 de reviste și 20.000 cărți, reprezentând peste 25% din literatura științifică, la nivelul anului 2013.

Este cea mai cunoscută bază de date cu articole științifice din reviste de prestigiu internațional. Pentru a accesa site-ul, este nevoie de un cont de utilizator, iar majoritatea articolelor pot fi citite în întregime doar contra cost. Acoperă 4 Domenii: Științe exacte și Inginerie, Științele naturii și ale vieții, Medicină și farmacie, Științe sociale și umane.

Baza de date Bibliografică corespunzătoare este Scopus.

http://www.sciencedirect.com/

Springer Link

SpringerLink aparține editurii germane cu același nume și oferă acces cu text integral la reviste străine științifice de cercetare în format online, fără alt suport magnetic sau pe hartie.

Oxford University Press

Este editura Universității Oxford, și gestionează Baza de date Oxford Journals Collection, cu articole full text online din domeniile: Științe sociale, Științe exacte, Științele vieții, Științele pământului, 276 reviste.

Taylor and Francis

Este tot o editură, care oferă pe platforma online Taylor & Francis online Journals, acces la 1632 reviste din 19 discipline academice: agricultură, zoologie, artă sau științe sociale, aproape jumătate fiind cotate ISI.

ProQuest LLC

Este cea mai mare bază de date cu caracter enciclopedic, full text; deține peste 17.000 de jurnale periodice, precum și multe alte tipuri de publicații, cum ar fi teze de doctorat, ziare sau clipuri video din peste 160 de domenii științifice.

S-a format de-a lungul timpului prin achiziții succesive, baza de date academica având 4 domenii de bază: Arta&Umanitate, Științe ale Naturii, Știinte Sociale, Tehnologie și un Index Alfabetic. Deasemenea dispune și de tutoriale care prezintă modalitățile de căutare.

http://www.csa.com/tutorials/quicksearch.html

Sage Publications

Este o editură cu renume în domeniul științific și cu o colecție impresionantă de cărți și reviste științifice. Timp de o lună pe an, site-ul ofera o perioadă promoțională în care materialele pot fi descărcate gratuit, însă pentru a avea acces la informație este nevoie oricum de un cont, ce poate fi creat gratuit.

http://online.sagepub.com

Sursa: http://360.uaic.ro/blog/2009/03/27/resurse-de-invatare-pe-internet/

EBSCO (Ebsco Academic Search Premier) este o colecție de Baze de date, cu un conținut multidisciplinar. Cuprinde articole din publicații periodice (full-text sau abstracte), cărți, referințe, citări, rapoarte, cercetări, studii de piață, studii de caz, imagini și hărți.

Platforma Academic Search Premier oferă acoperire pentru domeniile: artă, literatură, științe sociale, științe umaniste, biblioteconomie, știința informării, știinte politice, economie, drept, istorie, biologie, chimie, fizică, geografie, informatică, inginerie, matematică, medicină, agricultură etc.

Peste 4500 periodice sunt disponibile în format full-text în Academic Search Premier. Arhiva începând cu anul 1975 este disponibilă în format .pdf pentru mai mult de 100 periodice.

http://search.ebscohost.com/

DOAJ (Directory of Open Access Journals); este o colecție de publicații care conțin articole științifice din toate domeniile pe care autorii le oferă gratuit integral; calitatea științifică este garantată de o echipă de cercetători care verifică îndeplinirea de către publicații a unor standarde;

http://www.doaj.org/

CABI- Centre for Agriculture and Biosciences International (UK)

Abstracte și full text în domeniul Științelor vieții aplicate (Applied life sciences), Bază de date în care este indexată producția științifică a Facultății de Protecția Mediului, comunicată la Conferința anuală RISK FACTORS FOR ENVIRONMENT AND FOOD SAFETY (Factori de risc pentru mediu și siguranță alimentară)

http://www.cabi.org/default.aspx?site=170&page=1016&pid=125

http://www.cabi.org/default.aspx?page=1016&site=170&pid=508&xslttab=2&newtitlesonly=0&letter=*&search=oradea

Revistele Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea

Analele Facultății de Protecția Mediului cuprind Fascicula Protecția Mediului și Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară.

http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii.html

Proiectul ANELISPlus

(Acces National Electronic la Literatura Stiintifica de Cercetare)

A fost un proiect cu fonduri europene prin care s-au oferit Universităților de stat din România abonamente la următoarele Baze de date: ScienceDirect (Europa), SpringerLink (Europa), ProQuestCentral (SUA), Oxford University Press (Marea Britanie), Taylor and Francis (Europa), Thomson Web of Science (SUA), Thomson Journal Citation Reports (SUA), Thomson Derwent Patent Index (SUA). Continuă și în prezent, prin compania e-nformation, cu unele întreruperi (estimat până în 2020).

https://www.e-nformation.ro/

O descriere mai detaliată, împreună cu Ghid-uri de utilizare la: http://biblio.central.ucv.ro/bib_web/ro/Resurse%20electronice.php

Baze de Date Bibliografice – cu abstracte

Ele reunesc baze de date tematice, oferind aceleași facilități ca și acestea dar lărgind mult aria de căutare (prin căutarea simultană în zeci de astfel de baze de date) [3]. Ele se concentreaza pe identificarea locației în care se găsește subiectul (articolul, cartea) căutat. Bazele bibliografice includ citări sau referințe bibliografice și uneori abstracte; ele arată utilizatorului: ce a fost scris, în ce fel de surse pot fi localizate (titluri de reviste, conferințe), iar dacă ele conțin abstracte, vor rezuma documentul original. Nu conțin publicațiile în sine, ci numai informații despre ele, dar deobicei dacă publicația căutată a fost localizată permit conectarea la Biblioteca care o conține.

OCLC – Online Computer Library Center – Centru Bibliografic Online.

Ofera căutătorilor de informații și specialiștilor din domeniu informații bibliografice, abstracte și full-text. Prin funcția First Search dă acces la Abstracte:

http://www.oclc.org/firstsearch/

Scopus

Este principalul rival al Web of Science (SUA), Bază de date bibliografică dezvoltată de Elsevier (Europa). Are ca avantaj indexarea unui număr mult mai mare de reviste europene decât competitorul american (în total indexează peste 20.000 de reviste cu comitet de evaluare, din care 1200 sunt Open Access, 389 serii de cărți și 263 serii de Conferințe, la nivelul anului 2013).

Față de Slovenia, Serbia, Croația și Bulgaria, Romania avea în 2013 în Scopus un număr cel puțin dublu de titluri active.

http://www.scopus.com

Bibliometrie

Thomson Reuters ISI ( Institute for Scientific Information, Philadelphia, USA) Web of Knowledge

Este cea mai importantă platformă de cercetare care permite găsirea rapidă, analiza și diseminarea informației ștințifice în științe, științe sociale, artă și științe umanistice; indexează cele mai importante 12.000 de reviste științifice. Difuzează mai multe tipuri de produse, detaliate în continuare;

(Thomson ISI) Web of Science Core Collection- baza de date bibliografică și bibliometrică în format online oferă acces la rezumatele articolelor jurnalelor indexate ISI (Institute for Scientific Information din Philadephia, SUA), din 1990 până în prezent, majoritatea cotate cu indice de impact ISI; acolo unde are înțelegeri cu Bazele de date care găzduiesc jurnalul (revista), transferă și conținut full text; în Web of Science Core Collection se publică și cărți, respectiv recenzii la cărți; este disponibilă pe platforma online Web of Knowledge http://isiknowledge.com/

A introdus un sistem de calcul al numărului de citări al fiecărui articol/carte/reacție chimică/compus chimic, care conduce la calcularea unui indice de vizibilitate, după cum se arată mai jos:

– Science Citation Index Expanded (științe exacte) indexează integral 8,833 de reviste importante din domeniul științelor exacte din aproximativ 170 discipline, din 1990 până în prezent;

– Social Sciences Citation Index (științe sociale) indexează integral 3,241 de reviste din 55 de discipline a științelor sociale, precum și 3,500 reviste tehnice din 1990 până în prezent;

– Arts& Humanities Citation Index (arte) indexează integral 1,774 de reviste de artă și științe umaniste, precum și articole din 6,000 de reviste din domeniul științelor sociale din 1990 până în prezent;

– Emerging Sources Citation Index (în dezvoltare) indexează integral 3,199 de reviste din 2015 până în prezent și extinde universul citărilor și reflectă creșterea tot mai mare a științei și a activității academice;

+ Conference Proceedings Citation Index (Conferințe), cu 2 fascicule, Science și Social Science and Humanities

+ Book Citation Index (cărți) indexează peste 60,000 de cărți, din 2010 până în prezent. Este împărțit în două ediții: Science și Social Science and Humanities;

+ Current Chemical Reactions (reacții chimice) conține peste 100 de reviste apărute în domeniul chimiei organice din 2010 până în prezent și peste 600,000 de reacții chimice;

+ Index Chemicus (compuși chimici) conține 63 reviste apărute în domeniul chimiei organice din 2010 până în prezent și peste 1 milion de compuși chimici.

Deoarece numărul de citări al unei publicații crește cu timpul, în Journal Citation Report (JRC), care se publică anual, fiecărei reviste îi este asociat un număr care reprezintă Factorul de Impact al publicațiilor indexate ISI în lumea științifică, calculat ca numărul total de citări obținut de revistă în cei 2 ani precedenți anului în care factorul se calculează, împărțit la numărul total de articole din cei 2 ani (rezultă numărul mediu de citări/articol).

Tot JCR publică și o mărime numită Scor de Influență care reprezintă Factorul de impact pe 5 ani al unei reviste ponderat cu Factorul de impact mediu al revistelor care o citează, ceea ce permite compararea influenței a două reviste din domenii diferite (volumul citărilor diferă între domeniile de cercetare);

JCR are 2 ediții:

JCR Science Edition – peste 8.620 reviste

JCR Social Sciences Editio – peste 3.140 reviste

JCR nu premite efectuarea de căutari după autor sau cuvinte cheie și nici nu oferă rezumatele articolelor, ci doar lista completă a revistelor cotate ISI și date statistice privind dinamica citărilor:

Alte produse Thomson:

+ Master Journal List- lista tuturor publicațiilor indexate ISI

+ ISI Proceedings – acces la conținutul lucrărilor de la conferințele internaționale, o componentă de bază a comunicării academice internaționale;

+ Thomson Derwent Innovations Index – cuprinde date despre brevete și invenții înregistrate în 40 de țări, inclusiv Romania, începând cu 1963, combinate cu citările lor.

Conform noii Legi a Educației Naționale (nr. 1/2011), ocuparea posturilor în Învățământul superior se face pe baza Scorului relativ de Influență al cândidatului, considerat a fi egal cu Scorul de influență al revistei în care acesta a publicat; Scorurile relative de influență ale revistelor ISI sunt publicate pe site-ul CNCS-UEFISCDI:

http://uefiscdi.gov.ro/articole/3055/Scorul-relativ-de-influenta.html

O altă măsuratoare care se poate face este influența personală a unui autor (sau Institut de cercetare), măsurătoare care a fost propusă de Jorge Hirsh, profesor la Universitatea San Diego, California, și care este cunoscută sub denumirea de Index-h. Un cercetator are indicele h, dacă h articole știintifice din numărul total de articole publicate de el au fiecare dintre ele, cel puțin un număr h de citări. Pe un loc fruntaș în Romania se găsește Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București.

Acasa

Cercetătorii își pot calcula indicele h cu ajutorul Web of Science sau Scopus; o procedură poate fi găsită aici:

http://library.wur.nl/desktop/faq/faq_h_indexempluhtml

Test de Autoevaluare T1&T2

Legea dreptului de autor protejează următoarele opere de artă:

desenele realizate de elevi la școală

programele pentru calculator

tablourile

operele literare create de elevi ca temă de casă

Pentru a fi protejat, autorul programului trebuie să-și depună documentația doveditoare la:

Oficiul Român pentru Protecția Consumatorului

Oficiul Român pentru Dreptul de Autor

Oficiul Român de Brevete și Inventii

Oficiul Român pentru Utilizarea Produselor

Obiectul protecției în contextul Legii dreptului de autor îl constituie:

reproducerea permanentă sau temporară, integrală sau parțială a programelor de calculator

traducerea sau adaptarea programelor

distribuirea și închirierea originalului sau ale copiilor

ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element dîntr-un program pentru calculator

.pdf este un format care:

poate fi și editat și vizualizat

poate fi editat dar nu poate fi vizualizat

nu poate fi editat dar poate fi vizualizat

nu poate fi nici editat și nici vizualizat

Care din următoarele forme nu este un plagiat:

mozaicul

parafraza

citatul

citarea parțială

Biblioteca digitală este:

o colecție de carți și/sau articole tipărite pe hârtie

un catalog tipărit cu numele autorilor și titlurile cărților

un catalog electronic cu numele autorilor și titlurile cărților

o colecție de cărți și/sau articole electronice

Bazele de date științifice conțin:

carți și articole din reviste pentru copii

cărți și articole din reviste științifice

numai abstracte ale articolelor științifice

cărți și articole din reviste pentru toată lumea

Bazele de date bibliometrice conțin:

cărți și articole care sunt măsurate

numai articole științifice

articole și abstractele lor

numai abstractele articolelor științifice

Prin bibliometrie se înțelege:

măsurarea lungimii cărților

măsurarea greutății cărților

numărarea paginilor

numărarea citărilor

Indicele Hirsh ne indică:

cât de influentă este în lumea științifică o revistă

cât de infuentă este o Bibliotecă digitală

cât de infuent este un autor

cât de influentă este o Bază de date bibliometrică.

Alte Resurse Etica utilizării informației

Spineanu, Radu, Cheregi, Simona, Sava, Cristian, 2017, Plagiat și autoplagiat: îndreptar pentru studenți și îndrumătorii lor, Ed. Universității din Oradea

Brut, Mihaela, 2006, Instrumente pentru e-Learning, Ed. Polirom, Iași

Bălțătescu S., Documentare bibliografică informatizată și tehnici de redactare a lucrărilor știintifice, consultata în 27 noi. 2017 online la adresa: http://www.sergiubaltatescu.info/cursuri/cursuri-scoala-doctorala/documentare-și-redactare

University of Wageningen, Plagiarism statement of the Environmental Policy Group, consultată online în 27 noi. 2017, la adresa: https://www.wur.nl/en/Expertise-Services/Chair-groups/Social-Sciences/Rural-Sociology-Group/Education/Plagiarism.htm

***, Resurse online de învățare, consultat online în 27 noi. 2017, la adresa: http://studentpenet.ro/stiri/cultura/resurse-online-de-invatare-pe-internet-pentru-studenti/

T3 LUCRAREA SCRISĂ A UNUI STUDIU ȘTIINȚIFIC

adaptare după dr. Delia Bîrle

Subiecte

Etapele de realizare ale unui studiu/review

Structura studiului științific

Sisteme de citare

Anexa1 Metode alternative de trimiteri bibliografice pentru lucrarea de licență/absolvire

Etapele de realizare ale unui studiu/review

Stabilirea temei (armonizarea interesului stiintific personal cu cel institutional)

Documentare privind nivelul atins de altii in domeniul temei (carti, articole publicate in Bazele de date)

Proiectarea cercetarii: ce si cum se va face, precum si planificarea in timp

Realizarea cercetarii, modificari daca e cazul

Redactarea lucrarii

Redactarea materialelor pt. publicare (PP, Poster etc.)

Publicarea/ Sustinerea.

STRUCTURA STUDIULUI ȘTIINȚIFIC

O lucrare științifică poate fi:

– un studiu, un review, caz în care accentul se pune pe studierea și prezentarea bibliografiei; are un conținut mai amplu; exemplu Proiect de semestru, Lucrarea de Licență

– articol științific, caz în care accentul se pune pe prezentarea rezultatelor cercetării autorului; are o dimensiune mai mică și se prezintă la un Simpozion sau se publică într-o revistă;

Structurile lor diferă puțin, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos:

Coperta exterioară sau Cover-ul

La o lucrare de Licență sau disertație se obișnuiește să se facă o copertă din carton, dar la un Proiect de an/ semestru se poate pune și o copertă exterioară din aceeși hârtie pe care s-au tipărit filele studiului, eventual colorată și cu un design grafic care poate fi luat din Word (Opțiunea Insert Cover)

Pagina de titlu (sau de gardă)

Pagina de garda are de obicei o formă standard pe care o cere instituția de învățământ la care se va depune studiul; în partea de sus se trec datele instituției, la mijloc titlul lucrării, apoi cadrul didactic care a condus elaborarea, inclusiv gradul didactic, cel care a realizat-o (numele, programul de studiu, anul în care este înmatriculat), iar în partea de jos, localitatea și anul depunerii. Instituția reprezintă locația unde autorul a realizat studiul (poate fi instituția de învățământ/ cercetare sau locul de muncă). Nu se includ mai mult de două instituții.

Un titlu trebuie să sumarizeze ideea principală a lucrării, simplu și pe cât posibil să fie relevant. Trebuie să fie o idee concisă a problematicii fundamentale și să se poată identifica conceptele teoretice ale investigației, variabilele implicate, precum și relația dintre ele. Exemplu „Posibilităti de cultivare a sorgului dulce în solurile sărăturate”.

Cuvinte ca și „metodă”, „rezultat” nu apar în mod normal în titlu și nici „un studiu de…” sau „o investigație experimentală…”. Este de dorit să se evite abrevierile în titlu. Lungimea recomandată a unui titlu este de cel mult 12 cuvinte.

Abrevierea titlului ce apare pe fiecare pagină a lucrării în partea de sus (în antet) nu trebuie să cuprindă mai mult de 50 de caractere (litere, punctuație, spații).

Cuprinsul

Reprezinta partile principale ale studiului, sintetizate în cate un titlu. Cuprinsul are un rol foarte important deoarece îi dă corectorului informații despre amploarea studiului ca și despre capacitatea de structurare a autorului.

Introducerea (în problematica studiului)

Conținutul unei lucrări începe cu introducerea ce prezintă problema principală studiată. O introducere trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

care este problema abordată în studiu

care sunt implicațiile teoretice ale studiului și în ce raport se află prezentul studiu față de cele anterioare din domeniu.

Introducerea în problematica studiului răspunde la aceste întrebări în 1,2 paragrafe.

Dezvoltarea cadrului discută literatura de specialitate dar nu cuprinde o reactualizare exhaustivă a acesteia. Se respectă principul pâlniei, adică abordarea teoretică a problemei din aproape în aproape, până se ajunge la conceptul cheie al problemei. Se citează numai lucrări specifice problemei și nu lucrări tangențiale sau generale. Se evită detalii neesențiale, se accentuează rezultatele pertinente și concluzii majore. Îndrumă cititorul spre sursele unor cărți sau recenzii asupra problemei dacă sunt disponibile. Aici se demonstrează legătura între cercetările anterioare și cea prezentă.

Lucrarea trebuie să fie scrisă într-un stil accesibil tuturor profesioniștilor din domeniu și nu doar specialiștilor. Aspectele controversate trebuie tratate onest. Indiferent care este opinia personală a autorului, se evită animozitățile și referirile nominale în prezentarea controverselor. Nu se sprijină poziția sau nu se justifică cercetarea citând nume cunoscute înafara contextului.

Mai pe larg despre acest subiect, se poate consulta [1].

Prezentarea scopului lucrării

Aceasta e etapa în care se prezintă ceea ce s-a realizat în studiu, adică în partea de încheiere a introducerii.

Conținutul

Această secțiune descrie în detaliu obiectul studiului. Dacă lucrarea este o completare sau o continuare a unui studiu anterior, trebuie să se precizeze sursa acestui studiu.

Este recomandat să fie împărțită în subsecțiuni logice, care să fie denumite clar, pentru ca cititorul să poată urmări cu ușurința demersul propus.

Figurile și Tabele se denumesc și se numeroteaza, Figurile dedesupt iar Tabelele deasupra. Ex: Tabel 3, Volumul precipitațiilor în perioada 2006-2009.

O atenție specială se va acorda citărilor. Prin citare se înțelege menționarea surselor de informație folosită: autorului unor idei, a tabelelor sau figurilor preluate. Se precizează un indicator din lista bibliografică, care poate fi numărul referinței sau o construcție formată din 3-4 litere ale numelui și anul apariției lucrării.

Cele mai cunoscute sisteme de citare sunt Sistemul Harvard și Sistemul Chicago, care sunt prezentate în detaliu în secțiunea Sisteme de citare.

Concluzii

Se evaluează și interpretează implicațiile informațiilor și ideilor aduse în discuție. Se accentuează consecințele teoretice și practice și se pot propune dezvoltari ulterioare ale studiului.

Bibliografia (References)

Bibliografia, sau Lista Referințelor bibliografice, în limba engleză prescurtat Referințele (References), ca și cuprinsul, este un indicator al calității lucrării; dacă în bibliografie apar autori cvasi-necunoscuți, sau mai rău, majoritatea surselor sunt adrese oarecare de pe Internet (am exclus Bibliotecile științifice prezentate la tema Biblioteci și Baze de Date științifice), corectorul va declasa lucrarea de la bun început; invers, cu cât autorii citați sunt mai consacrați, sau se fac referiri la publicații prestigioase, cu atât cotarea Lucrării va fi mai ridicată.

Toate citările din cuprinsul articolului trebuie să apară în lista bibliografică (numită și Bibliografie) și toate lucrările din Bibliografie trebuie citate în text. Vezi în acest sens [2], sau [3], materiale care descriu pe larg subiectul citarilor-trimiterilor. Există proceduri standard de scriere a bibliografiei, care fac parte dintr-un Sistem de citare, ca cele menționate mai sus (Harvard sau Chicago)

Apendix/Anexe

Cuprinde descrierea detaliată a unor părți din material, de exemplu un program computerizat utilizat în cercetare, tabelele utilizate, un test nepublicat până acum, tabele largi ce nu se justifică în text, figuri, indexul terminologiei folosite etc.

Nota autorului – identifică sursele suportului financiar, lista altor autori ce au avut contribuții, adrese de contact, mulțumiri speciale etc.

SISTEME DE CITARE ȘI LISTE BIBLIOGRAFICE

Sistemul Harvard: citările se fac în text în forma (autorul, anul lucrării, pagina), exemplu (L. Grindei, 2001, pag. 92) sau (L. Grindei, 2001, pp. 92-94); citările care nu folosesc sursa originală, ci reluări, sunt în forma (S. Buraga, 2001 apud L. Grindei, 2006, pag. 63). În cazul sistemului Harvard, bibliografia finală trebuie să conțină toate titlurile și datele aferente (editura, locul, anul) la care s-a făcut referire în text, plus alte titluri reprezentative pentru temă.

2. Sistemul european sau Chicago (trimitere la subsol, cu opțiunea Footnote- Chicago A, sau la sfârșitul secțiunii Cicago B); trimiterea se organizează în forma: – autor, titlu, loc, editură, an, pagină (pagini);

Obs1. trimiterile de pe Internet se citează cu link-ul întreg;

Obs2. Când autorul nu se cunoaște sau este o instituție se înlocuiește cu 3 asteriscuri, exemplu: * * * Communication, New York W. W. Norton & Company, 3rd Edition;

Obs3. Sistemele de citări nu se amestecă în aceeași lucrare (se alege unul dintre ele, nu se folosesc simultan mai multe).

Unul dintre cele mai cunoscute formate de listă bibliografică, utilizat în științele tehnice, este cel al IEEE (Institute of Electrical & Electronics Engineers):

G. Eason, B. Noble and I. N. Sneddon, On certain integrals of Lipschitz – Hankel type involving projects of Bessel functions, Philips Transactions, Royal Society London, vol. A247, pp. 529 – 551, April 1955.

J. C. Maxwell, A Treatise on Electricity and Magnetism, 3rd Edition, vol. 2, Oxford, Clarendon, pp. 68 – 73, 1892.

L. S. Jacobs and Bean, Fine particles, thin films and exchange anisotrophy, în Magnetism, vol. III, G. T. Rado an H. Suld Eds., New York, Academic Press, pp. 271 – 350, 1963.

Alt exemplu, cu numele de familie în față și cu anul publicării adus mai în față:

Aqil F., Ahmad I., Mehmood Z., 2006, Antioxidant and free radical scavenging properties of twelve traditionally used Indian medicinal plants, Turk J. Biol., 65, 177-183.

Edlund U., Henzel A., Frose D., Pfuller U., Scheffler A., 2000, Polysaccharides from fresh Viscum album L berry extract and their interaction with Viscum album agglutin I. Arzneimittelforschung: 50. 645-651.

Lista bibliografică poate fi sortată în ordinea alfabetică a autorilor sau în ordinea relevanței lucrarilor; mai rar se sortează în funcție de vechime (anul apariției).

Anexa1 Metode alternative de trimiteri bibliografice pentru lucrarea de licență/absolvire

I. Trimiteri în note:

Orice referire la o idee, un concept, un model teoretic sau o afirmație făcută de un autor consacrat sau la rezultatele unei cercetări științifice trebuie marcată în textul lucrării cu un număr exponent (“superscript” i.o., plasat la “umărul” termenului, al numelui teoreticianului/autorității științifice invocate sau al ultimului cuvânt din citatul utilizat). Fiecărui număr de trimitere îi corespunde o notă bibliografică, situată fie în subsolul paginiii, fie la sfârșitul capitolului sau al cărții.

Reguli de construcție a notelor bibliografice:

1. Se poate folosi ordinea prenume-nume ale autorului cât și ordinea inversată (ca în bibliografia lucrării, cu virgulă între nume și prenume).

2. Din prenume se poate da numai inițiala, chair dacă autorul semnează cu numele întreg, pentru a economisi spațiul afectat notelor bibliografice.

3. Dacă lucrarea la care se face referire, trimiterea are 2 sau 3 autori (sau coordonatori/editori) se dau toate numele acestora, separate prîntr-o virgulă, dar numele pot fi date în ordine non-bibliografică/uzuală prenume-nume pentru a se evita utilizarea excesivă de virgule (impuse de exigențele bibliografice menționate în regula 1).

Dacă lucrarea are mai mult de 3 autori poate fi dat numai primul urmat de et al. (= și alții).

4. Pe lângă datele sursei bibliografice (conform exigențelor bibliografiei finale a lucrării) mai este obligatorie și indicarea paginii exacte la care se face trimitere sau din care s-a luat citatul. Dacă trimiterea se face la o notă, după numărul paginii se specifică: n. x. (x = nr. notei).

5. Când trimiterea se face la un articol apărut într-o revistă sau într-un volum colectiv, ea va avea una dintre formulările:

a). autorul, “titlul articolului” (între ghilimele), în: (sau direct, fără cuvântul “în” și fără “:”) titlul revistei (cu italice), volumul (atunci când există), anul, numărul, pagina exactă la care se face trimiterea;

b). autorul, “titlul articolului” (între ghilimele), în: (sau direct, fără cuvântul “în” și fără “:”) numele editorilor/coordonatorilor (ed./coord.), titlul volumului (cu italice), locul, editura, anul, pagina exactă la care se face trimiterea.

6. Numerotarea trimiterilor bibliografice și, în mod corespunzător, a notelor se face cu cifre arabe, începând cu cifra “1”. Când se optează pentru note în subsolul paginii, trimiterile bibliografice pot începe cu cifra “1” la fiecare pagină, capitol sau doar la începutul lucrării (în acest ultim caz, citatele se numerotează de la primul survenit în lucrare până la ultimul din lucrarea respectivă).

Dacă se optează pentru note la sfârșitul fiecărui capitol se recomandă începerea numărătorii cu cifra “1” pentru fiecare capitol în parte. Dacă se optează pentru prezentarea notelor la sfârșitul întregii lucrării, se recomandă, evident, sistemul de numerotare unitar (legat) de la începutul până la sfârșitul lucrării.

7. Atât numărul trimiterii bibliografice cât și nota sa corespunzătoare se scriu/redactează cu un corp de literă mai mic decât cel al textului propriu-zis al lucrării în care se utilizează trimiterea.

8. Când în text se fac mai multe referiri la aceeași lucrare, pentru a evita repetarea trimiterilor întregi, se oferă următoarele soluții:

8.1. la repetarea apropiată a aceleiași trimiteri se recurge, în notă, la formula: numele autorului, op. cit. (= opere citato “în lucrarea citată”), pagina … . Când sunt citate alternativ 2 sau mai multe lurări ale aceluiași autor, trimiterea prin op. cit. este inoperantă.

8.2. Formula loc. cit. (= loco citato “în locul citat”) se folosește: a) când citatul nu e numai din lucrarea precedent menționată, ci și de la aceeași pagină și b) când, într-o notă complexă, se trimite la 2 sau mai multe lucrări apărute în același volum colectiv.

8.3. Când trimiterea se repetă în succesiune imediată, pe aceeași pagină (sau într-o notă amplă) se poate recurge la următoarele formule: a) idem (“același”= același autor), numele lucrării cu datele bibliografice aferente sau b) ibidem (“în același loc” = același autor și aceeași lucrare), pagina… .

II. Trimiteri în text:

Trimiterea bibliografică se poate face direct în textul lucrării, într-o paranteză plasată imediat după cuvântul, conceptul, afirmația, parafraza sau citatul utilizat.

II.1. Sistemul de trimitere completă în text:

Paranteza conține toate datele bibliografice pe care le treceți în bibliografia generală de la sfârșitul lucrării (autor/ autori/ coordonator/ cooordonatori, titlu, localitate, editură, an de apariție etc.) la care mai trebuie să adăugați în mod obligatoriu și pagina exactă la care faceți trimitere.

II.2. Sistemul Harvard (Stilul Autor/An de apariție)

Trimiterea bibliografică directă în text conține în paranteză următoarele informații:

a. numele de familie al autorului; b. anul publicării sursei bibliografice; c. pagina exactă la care se face trimitere. Dacă un autor are 2 sau mai multe lucrări publicate în același an care sunt utilizate ca surse bibliografice în lucrare, acestea sunt trecute în bibliografia finală a lucrării, în ordinea alfabetică a titlurilor iar la trimiterile bibliografice în text, în paranteză se adaugă (fără spațiu liber) anului publicării sursei bibliografice câte o literă alfabetică (“a” corespunzător primei lucrări dîntr-un an a unui autor, “b” celei de-a doua lucrări din același an a aceluiași autor ș.a.m.d.).

Trimiteri bibliografice indirecte

Trimiterile prin intermediul altei lucrări se utilizează și în trimiterile în note și în trimiterile în text.

Termenul apud (“după”) separă sursa informațională pe care dorim s-o utilizăm în lucrare (care este menționată cu datele bibliografice înainte de termenul apud) de sursa bibliografică la care am avut acces direct (aceasta se plasează după termenul apud și este descrisă conform acelorași standarde bibliografice).

Exemplu (fictiv)

Trimitere bibliografică indirectă în note:

8 Ion Pop, Specificul managementului public, Iași, Metropolis, 1999, p. 20, apud Georgescu, Preda, Tatu, Management public, București, Cartea Științifică, 20005, p. 9.

Trimitere bibliografică indirectă în text:

(Pop, 1999b, p.20, apud Georgescu, Preda, Tatu, 2005, p. 9).

IMPORTANT!

Puteți opta pentru orice fel de metodă de trimitere bibliografică, cu condiția de a o folosi unitar de la începutul până la sfârșitul lucrării pe care o realizați.

Sursa:

Dodu M., http://printfu.org/read/metode-alternative-de-trimiteri-bibliografice-pentru-lucrarea-de–ab71.html?f=1qeYpurpn6Wih-SUpOGunK2nh7nU6tTYzYXR3t3T5tTW4c7i1JbJ2YjZ4tvW1-jL59aFztjY0d3XzOLTz9fXy5Xdytrj6NqU1NrT5Mrg2ceV0cqMnaSTlqPYqqSjkOjal6jYpqCnn5bS2uPm1t7EttrZyo6q6Z-loofWlKThrp2op4fU4-rVrpeU5-ngnNXW6s_HmuHllOvYktPh1-LZ1Omc2tzb5cbY25Siopqfo5aonLne2OPO6M3X2bTS0ODP5NTXzdXfyNmW1dTYi6nx

STUDIU DE CAZ: PROCEDURA DE REALIZARE A LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Condiții de conținut din Procedura de realizare a Lucrării de finalizare a studiilor

1. Structura lucrării trebuie să cuprindă următoarele părți:

Pagina de gardă (vezi Modelul)

Cuprins (capitole, subcapitole sau părți);

Introducerea în această parte se prezintă după caz: motivația alegerii temei lucrării, importanța acesteia și obiectivele lucrării.

Partea teoretică prezintă conceptele, teoriile și modelele relevante pe care se fundamentează elaborarea temei în speță. Se recomandă abordarea comparativă, critică și nu abordarea strict descriptivă. Se poate prezenta dezvoltarea istorică/evoluția problemei. Datele trebuie să fie actuale. Partea teoretică trebuie să fie relevantă pentru partea practică, să reprezinte suportul acesteia.

Partea practică/aplicativă (Studiu de caz, etc.) prezintă contribuțiile autorului lucrării. Contribuțiile se pot concretiza într-o cercetare cantitativă sau calitativă empirică, un proiect, un studiu de fezabilitate, prezentarea unui model, studiu experimental, studiu de caz și analiza lui, ș.a., în funcție de specificul domeniului.

Concluzii (eventual propuneri) Modul de valorificare, formularea unor opinii/observații asupra aspectelor sesizate în urma evaluării, studiului sau cercetării. Această parte vine să conchidă fuziunea cercetării teoretice cu cea aplicativă, indicând originalitatea, puterea de analiză și sinteză, într-un cuvânt fiind sinteza competențelor pe care cândidatul le-a dobândit în timpul redactării.

Bibliografie Lista referințelor bibliografice utilizate la elaborarea lucrării.

Anexe Dacă există.

Condiții de formă din Procedura de realizare a Lucrării de finalizare a studiilor

2. Lucrările vor fi editate la calculator și vor fi predate în format electronic pe un CD comun al specializării. O lucrare nu va depăși 4-5 pagini de text (fără figuri, grafice, tabele etc.)

2.1 Formatul paginii va fi A4, marginile de 2,5 cm. Caracterul folosit pentru corpul documentului va fi TNR (Times New Roman), marimea de 12 pct, spațiat la 1,5 randuri, aliniat: stanga-dreapta (justify) , fără indentări Before/ After.

Antetul de 0,5 cm (Header) va contine Numele studentului, Subsolul de 1,5 cm (Footer) va contine numerotarea paginilor, dar începând numai de la pagina a doua.

Titlurile capitolelor/ părților se numerotează și se scriu cu marimea 14 pct, aliniate centrat, cu Bold. Cuprinsul se va formata la fel.

Titlurile subcapitolelor se numeroteaza, marimea 12 pct., aliniate la stanga, Bold.

2.2 Materialul trebuie să conțină cel puțin o figură/imagine, un tabel și o diagramă Excel. Tabelele, figurile și graficele se includ în text, fiind numerotate și având titlu, toate scrise cu TNR 11. Titlul tabelelor se scrie deasupra, iar titlul figurilor dedesubt; Exemplu:

Tab. 1.1. Titlu…, Sursa [1]

Referirea în text la acestea se va face prin indicația: figura nr. ij sau tabelul nr. ij, unde: i – nr. capitol; j – nr. figură, tabel.

2.3. Textul poate avea trimiteri care pot fi explicatii ale unor termeni, fie la subsolul paginii (Note de subsol), fie la sfârșitul capitolului sau lucrării (Note de sfarsit). Dacă Notele fac trimiteri la surse bibliografice se va folosi Sistemul de citare Chicago.

2.4 Trimiterile către Lista Referințelor Bibliografice se numesc citări. Textul va conține cel puțin 3 citări într-unul din formatele standardizate prezentate: Harvard, Chicago, APA etc., format care se va folosi pentru toate citările; se recomandă stilul Harvard sau o variantă a lui.

2.5. Bibliografia poate să cuprindă diferite surse: cărți, articole din reviste de specialitate/ științifice, baze de date, Internet. Bibliografia se va formata în același sistem ca și citările. Toată bibliografia prezentată trebuie să se regăsească în lucrare (fiecare titlu să fie citat cel putin odata). O variantă Harvard este prezentată în detaliu în continuare.

Modul de prezentare a surselor bibliografice

3.1 Sursele bibliografice se citează în text sub forma [cifre x ÷ xx]. Exemplu [1 Abbott, M., 1978]; Modul de prezentare al surselor bibliografice este:

Pentru cărți:

[1] Grady, C.P.L. & Lim, H. (1980). Biological Wastewater Treatment Theory and Application, Marcel Dekker, New York, 375-390 pp.

SAU

[2] Brut, Mihaela. (2006). “ Instrumente pentru e-Learning". Polirom. 283: 62-69.

Pentru articole:

[3] Abbott, M. B., Petersen, M. M. & Skovgaard, O. (1978). On the numerical modelling of short waves în shallow water, Jnl Hydraulic Res; Vol 16 (3), pp 23-44.

SAU

[4] Mierliță Daniel, Popovici Diana, 2013, Effect of Partial Substitution of soybean meal with lupine seeds on growth and economic efficiency of broilers, Lucrări Științifice Journal, Seria Zootehnie, vol. 59 (18), University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Iași, pp. 60-65

Pentru pagini web:

[5] Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Prelucrarea datelor statistice în cercetarea de Marketing cu SPSS sub Windows, îndrumar de lucrări practice pentru studenții agronomi: http://www.scribd.com/doc/58737002/spss-ghid

SAU

[6] Milkovitch – Rioux, Catherine și Helene VEILHAN. (2006). Methodologie de la recherche. Maîtrise – D.E.A. (Master 1 et 2) de Lettres [en ligne]. CTEU. Clermont-Ferrand.

http://www.univ-bpclermont.fr/CEAD/2-Modulesautoformation/CTEU-MASTER/MASTER-DEA.pdf Consultat la 30.01.2006 și 12.09.2006

În continuare se prezinta modelul pentru pagina de gardă:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI

DOMENIUL DE LICENȚĂ …

PROGRAMUL DE STUDIU … Anul …

TITLUL LUCRĂRII

COORDONATOR:

TITLUL ȘTIINȚIFIC ȘI NUMELE

REDACTAT:

NUMELE STUDENTULUI

ORADEA, ANUL CALENDARISTIC

Test de Autoevaluare

Pagina de gardă trebuie să cuprindă:

titlul lucrării

autorul

instituția la care autorul este afiliat

cuprinsul

Un titlu trebuie să:

expună pe larg și în detaliu obiectul lucrării

să sumarizeze pe scurt obiectul lucrării

să conțină cuvintele metodă și rezultat

să conțină abrevieri

În antet, pe fiecare pagină trebuie să apară:

numele lucrării

numele autorului

instituția la care autorul este afiliat

conducătorul sau coordonatorul cu gradul ștințific

Cuprinsul:

trebuie să fie foarte detaliat

trebuie pus la sfărșitul lucrării

trebuie pus la începutul lucrării

trebuie să fir foarte scurt

Introducerea trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

care este problema abordată în studiu

care sunt problemele care nu sunt abordate în studiu

care este teoria științifică pe care se bazează lucrarea

care sunt celelalte teorii științifice din domeniu

Pe parcursul lucrării:

se accentuează detaliile nesemnificative

se accentuează concluziile majore

se accentuează limbajul de specialitate

se accentuează rezulatatele pertinente

Pe parcursul lucrării:

trebuie folosite cel puțin 3 sisteme de citare

trebuie folosit cel puțin un citat

trebuie folosite cel mult 3 sisteme de citare

trebuie folosit un singur sistem de citare

Lista referințelor Bibliografice se ordonează după:

relevanța autorilor

anul publicării

alfabetic crescător după numele autorilor

alfabetic descrescător după numele autorilor

Următoarele sunt sisteme de citări:

Chicago

Detroit

Harvard

Philadelphia

Condițiile de formă specificate:

trebuie respectate așa cum au fost enunțate

sunt la latitudinea autorului

trebuie respectate dar nu în totalitate

trebuie respectate dar numai pentru figuri, tabele și diagrame.

Alte Resurse Lucrarea scrisă a unui studiu

Radulescu M., Metodologia cercetarii stintifice. Elaborarea lucrarilor de Licenta, Masterat, Doctorat, EDP, Bucuresti, 2006.

***, Metode alternative de trimiteri bibliografice pentru lucrarea de licență/absolvire, http://www.apubb.ro/Documents/Licenta/TrimiteriBibliografice.pdf, consultat la 7 ian. 2011

Baltatescu Sergiu, Documentare bibliografică informatizată și tehnici de redactare a lucrărilor știintifice, http://www.sergiubaltatescu.info/cursuri/cursuri-scoala-doctorala/documentare-și-redactare, consultat la 7 ian. 2011.

T4 REDACTAREA LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE (ARTICOLUL)

Subiecte

Proiectarea și Documentarea lucrării științifice

Redactarea articolului de cercetare în vederea publicării (într-o revistă)

Prezentarea lucrării într-o Conferință

Alte Resurse T4

Proiectarea și Documentarea lucrării științifice

Înainte de a efectua o cercetare trebuie să verificăm care este stadiul cunoștințelor în domeniul ales:

Google Scholar

JCR Journal Citation Report (Thomson ISI Web of Science)

Scopus

Vom prefera sursele cu număr mai mare de citări într-un interval de timp mai mic (mai recente). Detalii privind documentarea în Baze de date se găsesc la tema Biblioteci și Baze de date științifice din Cap. Etica și Gestiunea informației științifice.

Redactarea articolului de cercetare în vederea publicării

Structura unei lucrări științifice (articolul):

Titlul, Autorii, Afilierea

Abstractul

Cuvintele cheie

Introducere (teoria aferentă)

Material și Metoda

Rezultate și Discuții (rezultatele prelucrărilor și interpretarea)

Concluzii

Acknowledgement

Referințele bibliografice

Instrucțiuni de formatare

depind de publicație

se găsesc pe site-ul publicației

au rolul de a da un aspect unitar publicației

exemplu: Condiții de formă Analele Facultății de Protecția Mediului:

http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/ecotox_zooteh_ind_alim/instructiuni_de_formatare.html

Titlu: scurt, semnificativ

Autori, Afiliere: Primul autor/ Ultimul autor (coordonator)

Abstract: descrierea pe scurt a cercetării

Cuvinte cheie: se vor folosi pentru indexare în Baze de Date bibliografice sau full text

1. Introducere

Se aplică și aici principiul pâlniei (ca la Studiul științific, vezi Cap. Gestiunea informației științifice)

2. Material și Metodă

ipoteza(ele) de cercetare

descrierea STAC

aplicarea STAC/alte surse

modul de prelucrare al datelor obținute

3. Rezultate și Discuții

cum arată eșantioanele obținute (Statistică descriptivă)

Testele statistice utilizate și rezultatele lor (Statistică inferențială)

s-au susținut/infirmat ipoteza(ele) de cercetare

4. Concluzii

implicațiile teoretice și practice ale rezultatelor obținute

Acknowledgement: este o secțiune opțională, dacă cercetarea s-a făcut cu ajutor financiar (pe un proirct de exemplu), aici se mulțumește finanțatorului

Citare și Referințe bibliografice

Sistemul Harvard

Exemplu:

Dudas Anca, Popovici Diana, 2015, Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, Secțiunea Agroturism:

http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/ecotox_zooteh_ind_alim/2015A/imapa/15Duda%C5%9F%20Anca%20Iulia.pdf

Prezentarea lucrării într-o Conferință

MS PowerPoint sau altă prezentare liniară

Prezentare neliniară: Prezi

Posterul: MS Publisher, Adobe Illustrator, Canvas

Întrebări T4

Care sunt părțile unui articol știintific?

Ce prezentăm la Rezultate și Discuții?

Bibliografie T4

Popovici Diana, 2012, Gestiunea Informatizată a Datelor, suport de curs

Sistemul de citare Harvard:

http://guides.lib.monash.edu/c.php?g=219786&p=1454231

http://libguides.staffs.ac.uk/refzone/harvard/

T5 APLICAȚII ETICĂ ȘI AUTORAT

Notițe

CAP. APLICAȚII OFFICE CLOUD

CUPRINS

T1 PREZENTĂRI

T2 SUITE OFFICE CLOUD

T3 APLICAȚII OFFICE CLOUD

T1 PREZENTĂRI

Cuprins

INTRODUCERE ÎN MS POWER POINT

ALTE TIPURI DE PREZENTĂRI

Alte resurse Prezentări

INTRODUCERE ÎN MS POWER POINT

Engleză/Română

PREZENTĂRI LINIARE COMERCIALE: MICROSOFT POWERPOINT

Subiecte

Principii de realizare a unei prezentări

Caracteristici MS PowerPoint

Prezentările au drept scop să susțină o persoană care dorește să transmită anumite idei și informații unui public interesat, în mod direct, cu ajutorul unor elemente vizuale și sonore. Este important ca Prezentarea să fie atractivă, iar vorbitorul să poată sincronza derularea ei cu discursul său.

Principii de realizare a unei prezentări atractive: CRAP

C: Contrast: elemente alăturate diferite (culori, mărimi)

R: Repetition: ceea ce se dorește a fi reținut de auditoriu se repetă

A: Alignement: alinierea poate oferi echilibru sau tensiune

P: Proximity: elementele legate trebuie să apară în aceeași zonă.

Elementele asupra cărora se aplică Contrastul, Repetiția, Alinierea și Proximitatea sunt:

Mărimea literelor, fonturile, majuscule vs litere mici, efectele (îngroșat, aplecat, subliniat etc)

Culorile

Paragrafele

Spațierea dintre linii

Alinierea paragrafelor

Spațierea dintre paragrafe

Marginile

Spațiile goale

Graficele, imaginile

Tabelele, diagramele.

Este important să nu se abuzeze de CRAP, pentru a nu încărca exagerat measajul.

Caracteristici MS PowerPoint

Este un program de prezentări liniar; spre deosebire de alte tipuri care vor fi descrise ulterior, PP (Power Point) gestionează o serie de slide-uri/diapozitive care se succed unul după altul și au aceeași dimensiune;

Opțiunea On-Screen Show din Page Setup permite modificarea raportului 4:3 a dimensiunii diapozitivelor;

PP are o familie de modele de diapozitive, numite Layout-uri/Aspecte, care au un design omogen dpdv al aspectului grafic, aspecte grafice numite Theme/Teme, și care sunt controlate de opțiunea Master Slide din Fila

View (Fig. 3).

Fiecare Master Slide conține un set complet de Layout-uri (Title Slide/Diapozitiv Titlu, Title and Content/Titlu și Conținut etc., vizibile în Fig. 1), și are aspectul unei Teme. O prezentare simplă are un singur Master Slide cu o singură Temă grafică. Dacă se dorește ca, pentru dinamism, să avem în prezentare mai multe Teme, se vor insera atâtea Master Slideuri câte Teme dorim. La inserarea Master Slideului se alege Tema dorită, din Lista de Teme, ca în Fig. 2.

Tranzițiile sunt efecte grafice care pot fi vizualizate atunci când se trece de la un diapozitiv la altul (exemplu Fade, Push, Split etc.), (Fig. 4).

Animațiile, sunt tot efecte grafice, dar care se pot aplica la elementele de text, (exemplu Appear, Fade, Split), (Fig. 5).

SlideShow este funcția care permite ca diapozitivele să avanseze automat; se pot stabili: care să fie Slide-ul de început, care să fie slide-urile prezentate, durata de timp dintre slide-uri etc. (Fig. 6).

CREAREA/ MODIFICAREA PREZENTĂRILOR POWERPOINT

Crearea unei prezentări trece prin următoarele etape: Alegerea unui Design/Teme, inserarea slide-urilor cu Layout-ul dorit, adăugarea tranzițiilor și a animațiilor, crearea SlideShowului.

Modificarea unei prezentări poate privi: Layouturile, Tranzițiile, Animațiile, Slide Show-ul, Review-ul (Proofing, Language, Comments, Compare).

Opțiunile programului:

Tabul/Fila Home

Clipboard: Cut, Copy, Paste, Paste Special, Format Painter

Slides (Layout): New Slide, Angles, Reset, Section

Font: Font, Font style, Size, Font color, Underline style, Underline color, Effects, Character Spacing

Paragraph: Indent and Spacing (General, Indentation, Spacing), Tabs…

Drawing: Fill, Line Color, Line Style, Shadow, Reflection, Glow and Soft Edges, 3-D Format, 3-D Rotation, Picture Corrections, Picture Color etc.

Editing: Find, Replace, Select

Tabul/Fila Insert

Tables: Insert Table…, Draw Table, Excel Spreadsheet

Images: Picture, Clip Art, Screenshot

Illustrations: Shapes, SmartArt, Chart

Links: HyperLink, Action

Text: Text Box, Header& Footer , WordArt, Date& Time, Slide Number

Symbols: Equation, Symbol

Media Clips: Video, Audio

Tabul/Fila Design

Page Setup: Page Setup, Slide Orientation

Themes: Custom, Built-în Themes: (Colors, Fonts, Effects)

Background: Background Styles, Hide Background Graphics

Tabul/Fila Transitions

Preview: afișează tranziția aleasă

Transition to This Slide: afișează lista tranzițiilor disponibile (tranziție= modul în care se trece la slide-ul următor (exemplu Fade, Push, Split etc.)

Timing: Sound, Duration, Apply To All, Advance Slide

Tabul/Fila Animations

Preview: afișează animația aleasă

Animations: afișează lista animațiilor (animație= modul în care se afișează o porțiune de text, exemplu Appear, Fade, Split); nimația se atașează la fiecare element de text separat;

Advanced Animation: Add Animation, Animation Pane, Trigger

Timing: Start, Duration, Delay, Reoder Animation

Tabul/Fila Slide Show

Start Slide Show: From Beginning, From Current Slide etc.

Set Up: Set Up Slide Show, Hide Slide, Rehearse Timings etc.

Monitors: Use Current Resolution, Use Presenter View

Tabul/Fila Review

Proofing: Spelling (corector gramatical), Research, Thesaurus

Language: Translate, Language

Comments: Show Markup, New Comment, Edit Comment, Delete etc.

Compare: Compare, Accept, Reject, previous, Next, Reviewing pane etc.

Tabul/Fila View

Presentation Views: Normal, Slide Sorter, Notes Page, Reading View

Master Views: Slide Master, Handout Master, Notes Master

Show/ Hide: Ruler, Gridlines, Guides

Zoom: Zoom, Fit to Window

Color/ Grayscale: Color, Grayscale, Black and White

Window: New Window, Arange All, Cascade, Move Split etc.

Macros.

Intrebări MS PowerPoint

Ce elemente fac ca o prezentare să fie atractivă?

Ce este o tranziție la o prezentare Power Point; dați 3 exemple

Prezentați o opțiune la alegere din meniurile Home, Insert, Design, Transitions, Slide Show, Review și View ale PowerPoint.

ALTE TIPURI DE PREZENTĂRI

PREZENTĂRI NELINIARE

Subiecte

Prezentări neliniare comerciale

Prezentări neliniare free

Prezentări neliniare comerciale: Prezi

Sunt prezentări care introduc elemente dinamice cum ar fi:

Toate informațiile pe acceași coală (exemplu Prezi.com)

Grafica extensiv, sonor

Video, Animație (PowToon)

Prezi. Istorie

a fost creat de un arhitect (Adam Somlai-Fischer, Ungaria) pe care nu-l muțumea MS PowerPoint, și care a folosit-o el singur 2 ani

apoi împreuna cu un calculatorist din Budapesta l-au împachetat într-un format comercial și l-au distribuit, ajungând la 20.000 utilizatori;

ulterior au atras un marketer suedez care i-a dezvoltat la 20.000.000 utilizatori

toată prezentarea este pe o singură coală, și se trece în mod dinamic de la un element la altul (Fig. 8);

Prezi. Licențe pentru toată lumea

Public: Versiune redusă pentru prezentări în cloud, care devin obligatoriu publice, 0 USD, 100MB spațiu (câteva prezentări)

Enjoy: 5 USD/lună prezentări în cloud, dar personale, 500 MB spațiu;

Pro: 13 USD, +versiune Desktop

Prezi. Licente în educație: studenți, cadre didactice

Enjoy Edu: 0 USD prezentări în cloud, dar personale, 500 MB spațiu, profesorul le poate share-ui studenților

Pro Edu: 5 USD/lună, +versiune Desktop.

Alte Prezentari nelineare free

SlideRocket Lite

http://cdn.sliderocket.com/GuidedTour/Tour.html

Zcubes, prezentări 3D, online, permite și pagini Web

http://home.zcubes.com/.

PowToon, video-uri animate și prezentări

https://www.powtoon.com/home/.

Diferențe între prezentările liniare și neliniare:

Structura, numărul de pagini

Grafica/video/animație

Portabilitatea (în cloud, partajate).

Intrebări Prezentări neliniare

Ce este o prezentare neliniară? Dați un exemplu.

Ce tipuri de abonament oferă firmele de software?

Care sunt diferențele dintre prezentările liniare și neliniare?

MIND MAP SOFTWARE

Subiecte

Mind Maps

În zilele noastre, prezența în mediul online face diferența dintre "A fi și a nu fi…". A fost dezvoltată o gamă variată de instrumente (aplicații/programe) software pentru a împlini nevoia de conținut și formă în "vitrina" Internetului. Astfel, softul de tip Mind Map sau Mind Mapping este destinat reprezentărilor grafice de tip harta sintetică ”Hartă a minții”, este de regulă online, colaborativ, de cele mai multe ori integrat cu Google Drive.

De când au fost prima dată publicate (Buzan, 1995) aceste programe și-au lărgit permanent aria de utilizare, de la brainstorming la planificarea proiectelor, inclusiv în domeniul educației. Într-o cercetare în care au fost întrebați candidați pentru poziția de profesor, privitor la părerea lor despre MindMaps, aproape 50% credeau că ”Asigură memorarea permanentă/ Facilitează regăsirea informației de către elevi” (Evrekli, 2009).

Exemple:

iMindMap 10 (fondator, commercial)

Coggle (free)

MindMapple (free)

MindMup 2.0 (free online)

MindMeister (freemium)

iMindQ (free online)

FreeMind (licență GNU GPL).

Caracteristici ale acestui tip de software:

Preț:

– complet gratuit: MindMup

– fremium: de la gratuit cu funcții reduse la versiuni premium extinse

– numai contra plată: iMindMap;

Scop:

– de la simpla prezentare de informații

– la utilizarea în campanii de marketing (plătit) ca cele ale Google AdWords;

Echipamente pe care rulează:

– ecrane mari: desktopuri, laptopuri (Windows, Mac)

– ecrane medii: tablete, iPaduri

– ecrane mici și foarte mici: aplicații mobile (Android, iOS);

Tip:

– aplicații desktop, ce trebuie descărcate

– versiuni online ce rulează în browser;

Aspect grafic:

– cu linii subțiri

– cu linii pline.

FreeMind

Este un produs open-source distribuit sub GNU General Public License (GNU GPL), de către Free Software Foundation, și care necesită Java Runtime Environment;

– unul dintre puținele produse free care beneficiază de manual (Hillar, 2012).

iMindMap (comercial, cu prețul între 80- 250 Eur; trial de numai 7 zile); este soft-ul de referință (primul) inventat de Tony Buzan. Rămâne și în prezent cel mai expresiv, cu grafică plină. Dispune de un program online free de învățare, inclusiv cu certificare.

https://imindmap.com/software/features/

Coggle (free) (Fig.11)

Versiunea gratuită: 3 diagrame personale, nelimitat diagrame publice

Versiune online Integrată cu Google Drive

Colaborare în timp real

Încărcare imagini nelimitat;

Galerie de ”Maps/Hărți”: https://coggle.it/gallery

Tutorial: https://www.youtube.com/watch?v=99VswRkMyW4.

MindMeister (Fig.12)

– versiuni comerciale (Personal/ Pro/ Business), cu plata lunară

– până la 3 MindMaps gratuit, nelimitat pentru versiunea comercială

– partajare de grup, sharing, administratori multipli

– export în următoarele formate: imagine, pdf, word, powerpoint.

– Web+ iOS+ Android (nu are versiune desktop).

iMindQ (Fig. 13)

– integrat cu 5 cloud storages: Google Drive, Microsoft OneDrive, DopBox, Box and Yandex Disk

– hărți conceptuale și organigrame

– galerie de Maps

– tutoriale video

– pentru versiunea desktop, trial de 15 zile

– versiunea online free, cu cont la: https://app.imindq.com/

Alte produse: Canva (canva.com), MindMapFree (mindmapfree.com),

MindMapple (free)

Cum s-a putut vedea, varietatea caracteristicilor este foarte ridicată ca și a politicilor de gratuități. În Tabelul 1 aceste caracteristici au fost sintetizate, pentru softurile studiate. Un aspect foarte important, încă neclarificat aici, este modul în care programele permit exportul MindMaps. Cu toate acestea, este evident că sunt instrumente foarte utile inclusiv pentru activitatea didactica și de cercetare.

Intrebări Mind Map Software

Ce este un Mind Map? Exemplificați.

Alte Resurse Prezentări

Hillar, Silvina, 2012, Mind Mapping with FreeMind, Packt Publishing, Birmingham, UK

Popovici, Diana, Dictionar explicativ de termeni informatici (electronic), Ed. Univ. din Oradea, 2012, ISBN: 978-606-10-0943-5

Pascu, Radu, 2011, Microsoft Office 2007: Ghid de utilizare, Ed. Univ. 'Lucian Blaga' Sibiu

Murray, Katherine, 2010, First Look Microsoft Office 2010, Microsoft Press

Pasewark, William et al., Microsoft Office 2010. Introductory, Ed. Course Technology, Boston, 2011, Google ebook, consultat 2015 la: https://books.google.ro/books?id=few8AAAAQBAJ&pg=RA3-PA10&lpg=RA3-PA10&dq=libraria+microsoft+office+2010&source=bl&ots=gMhhZQvt18&sig=oBdj7a9ltAnRXOsBTGql2_unr3U&hl=en&sa=X&ved=0CGoQ6AEwCWoVChMIpNKN6bnbyAIVARIsCh26ZAZK#v=onepage&q=libraria%20microsoft%20office%202010&f=false

Evrekli, Ertug, Balim, A.G., Inel, D., 2009, Mind mapping applications în special teaching methods courses for science teacher cândidates and teacher cândidates’ opinions concerning the applications, în World Conference on Educational Sciences 2009, Procedia Social and Behavioral Sciences 1 (2009) 2274–2279, Elsevier Ltd., Available online at www.sciencedirect.com

Kovacs, Sandor& Bocu, Dorin, 2005, Manualul utilizatorului de PC pt. obținerea ECDL, Ed. Albastră

Buzan, T. And Buzan, B., 1995, The Mind Map Book. BBC Books, London, UK

Free Software Foundation Licenses, https://www.gnu.org/licenses/licenses.en.html

Alte Surse

Demetrius Crasto, 7 alternative la MS-PP

http://www.techshout.com/alternatives/2012/01/prezi-alternatives/

Daniel Glickman

http://www.powtoon.com/blog/best-free-presentation-software-and-powerpoint-alternative/

http://www.powtoon.com/blog/10-best-powerpoint-alternatives/

T2 SUITE FREE ȘI/SAU CLOUD

Cuprins

ALTE SUITE OFFICE FREE

SUITE CLOUD

Resurse Alte Suite Office

ALTE SUITE OFFICE FREE

Engleză/Română

Subiecte

Alternative gratuite pentru MS Office

Suite Office Cloud

Alternative gratuite pentru MS Office

Sunt suite de Birou (de tip MicroSoft Office) care pot fi utilizate gratuit; ele provin fie de la corporații care le oferă gratuit, fie de la organizațiile opensource, fie sunt versiuni cloud; în configurația mai restrânsă au un editor de texte, un editor pentru foi de calcul tabelar și un editor de prezentări; alte componente care pot fi găsite sunt o bază de date (relațională), un editor de grafică, un editor de ecuații, un editor pentru diagrame etc.

(Apache) OpenOffice (Deskktop)

Se compune din Writer (editor de texte), Calc (calcul tabelar), Impress (prezentări), Base (sistem de gestiune baze de date), Draw (grafică) și Math (editor de ecuații) și necesită JRE (Java Runtime Environment) pentru a putea rula.

Demo:http://www.youtube.com/watch?v=DFKj9Nl4w6I

http://www.openoffice.org/

LibreOffice (5.0 Desktop), un proiect free al fundației The Document Foundation, se compune din Writer, Calc, Impress, Base, Draw, Base, Math și Charts (diagrame)

http://www.libreoffice.org/

https://www.libreoffice.org/discover/screenshots/

WPS Office (fostul KingSoft Office – nu are Bază de date), este o clonă multiplatformă freemium (Windows, Linux, Android, iOS) a MS Office 2003; este oferit gratuit de compania irlandeza Kingsoft Corp.

Writer

Presentation

Spreadsheets

PDF

Are versiuni pentru:

Windows, Android, Linux, iOS

9 Limbi suportate

Cloud-ul este contracost.

http://www.wps.com/

Suite Office Cloud

Software Cloud Caracteristici:

are 3 versiuni (app’s), pentru ecrane mari (laptop/desktop), mijlocii (tablete) și mici (smartphone)

documentele create se salvează pe serverele producătorului și sunt accesibile de pe oricare dintre dispozitive

Documentele pot fi upload-ate (copiate din calculatorul personal pe platformă) sau download-ate

lucru colaborativ (sharing).

Exemple Freemium

Microsoft Office 365 Suite

Zoho Docs

Exemple Free

Google Docs Suite

Google Drive s-a constituit prin integrarea Suitei Google Docs cu serviciul de stocare în cloud a Google (de 5 GB) și este disponibil gratuit pentru orice utilizator al unui cont Google; Platforma Google Drive este online și colaborativă și conține (printre altele):

Google Docs (editor de texte)

Google Sheets (calcul tabelar)

Google Slides (prezentări liniare)

Gmail: adresa de mail

Zoho (Cloud)

Zoho Writer

Zoho Sheet

Zoho Show

Online la: http://www.zoho.com/docs/zoho-docs-pricing.html

Componentele MS Office 365

Word document

Excel workbook

PowerPoint presentation

Forms for Excel (survey= chestionar/sondaj)

One Drive: spațiu de stocare pe serverele Microsoft

Share (abilitatea de partajare)

Visio drawing

Outlook: adresa de mail

Sway: prezentări simplificate

OneNote notebook, șa

(Scurt) Manual de Utilizare Office 365

Pagina de întâmpinare:

Bara principală de funcții (orizontal sus pe fond albastru):

Apps/Aplicații (matricea cu 6 puncte): conține toate aplicațiile, inclusiv OneDrive, dosarul cu fișierele dvs.

Office 365: link care duce tot la aplicații, afișate în stil Windows 8+

Sites/Site-uri: sunt site/urile pe care am declarat că le urmărim

Indicatorul pt. Mesaje (un clopoțel)

Settings/Setări (o rotiță dințată): se poate seta interfața și în limba engleză dacă dorim

Help/Ajutor (?): este modulul de asistență online;

Nume Prenume: este meniul personal unde găsim opțiunea Sign out pentru a închide platforma; dacă am asociat o fotografie cu contul, aici se afișează;

Bara secundară de funcții (orizontal sus pe fond albastru deschis)

BROWSE, PAGE, SHARE, FOLLOW

Bara terțiară de funcții (orizontal sus)

Universitatea din Oradea

My Page/Pagina mea este linkul către fișierele dvs.

eMail

Lync

HelpDesk

Lista Aplicațiilor (Apps)

Mail: este utilitarul de poștă electronică Outlook care ne permite să utilizăm căsuța poștală asociată

Calendar: este un calendar personal

Persoane /People : este lista cu persoanele și grupurile de pe platformă

Flux de știri/Newsfeed: știri de la diferite surse la care ne-am abonat

OneDrive: este spațiul de memorie alocat fiecărui utilizator pe serverele Microsoft, în care se pun materialele, foldere și documente

Sharepoint: centrul de partajare

Tasks: sarcini de lucru pe care ni le setăm

Word: aplicația online

Excel: aplicația online

PowerPoint: aplicația online

OneNote: agenda personală cloud, poate fi accesată de pe orice dispozitiv mobil

Delve

Video: permite încărcarea și gestiunea fișierelor video

Sway: un PowerPoint mai simplu

Yammer: o rețea socială privată care vă ajută să vă conectați cu persoanele din platformă (Universitate)

Class Notebook: clase virtuale

Planner:

Forms: o foaie Excel care ne permite să creem Chestionare online

Etc.

Utilizare OneDrive:

– este spațiul de memorie alocat fiecărui utilizator, pe serverele Microsoft, în care se pun materialele (fișierele)

– materialele pot fi păstrate pentru uzul personal sau pot fi partajate

– există un dosar implicit, partajat cu toți utilizatorii din platformă;

Bara contextuală de funcții (stânga):

Files/Fișiere: sunt documentele noastre din OneDrive

Recent/Recente:

Shared with Me/Partajate cu mine: sunt dosarele/documentele pe care alți utilizatori le partajează cu noi

Folowed Documents: sunt documentele pe care am declarat că le urmărim;

Crearea unui nou dosar: new folder; alegem dosarul părinte, îl deschidem, selectam new/folder și îi dăm nume

Generare de documente direct pe platformă: New document/Word document| Excel workbook| PowerPoint presentation… în funcție de tipul dorit de document; se afișează interfața corespunzătoare și putem începe introducerea datelor; dacă dorim să pastram numai copia de pe platformă nu este nevoie de executarea unei salvări (orice modificare se alvează automat pe serverele Microsoft); dacă dorim să păstram o copie și în calculatorul personal vom executa un Save as… sau un download pe documentul închis (din meniul contextual click_dreapta);

Incărcare fișier existent (de la noi din calculator pe platformă): new document/UPLOAD EXISTING FILE

Partajarea unui dosar/fișier: După ce dosarul/fișierul există pe platformă (a fost creat sau încărcat), pe rândul corespunzator lui, în dreapta, după data modificării, se vede o iconiță ca un lăcățel închis (coloana Sharing); aceasta înseamnă că avem un dosar/fișier numai al nostru (nu îl vede nimeni altcineva); pentru a da și altora dreptul de a-l descărca sau modifica, se dă clic pe lăcățel, apoi pe Invite people, după care în caseta <Enter names, email addresses, or 'Everyone'> tastăm numele persoanei sau al grupului căutat și dăm Enter, de exemplu 'silvic';

alegem din lista derulantă grupul căruia vrem să-i distribuim materialul, de exemplu Silvicultura 1, ca în exemplul din Fig. 4; grupul conține toți studenții înmatriculați în anul I Silvicultură; încheiem operațiunea apăsând pe butonul Share, dacă vrem să facem partajarea sau pe Cancel dacă renunțăm; astfel se pot distribui materiale didactice către studenți.

Exemplu de utilizare a Sharing-ului:

Să zicem că dorim să strângem de la toți membrii departamentului Lucrările științifice pentru Conferință; persoana desemnată să colecteze aceste documente, își creează un dosar cu numele Conferinta, invită pe toți membrii departamentului să aibă acces la acest dosar, după care fiecare membru, își deschide contul personal, 'vede' acel dosar în Shared with me/Partajat cu mine, îl deschide și efectuează operațiunea de încărcare (upload) a lucrării proprii.

Intrebări Suite Office Cloud

Care sunt caracteristicile unei Suite Office Cloud?

Ce componente are MS Office 365?

Resurse Alte Suite Office

Microsoft Office, Web Apps Product Guide, 2010

T3 Aplicații Office Cloud

Notițe

CAP. NOȚIUNI DE BAZE DE DATE

CUPRINS

T1 BAZA DE DATE MS ACCESS

T2 ALTE BAZE DE DATE

T1 BAZA DE DATE MS ACCESS

Cuprins

INTRODUCERE ÎN BAZE DE DATE

BAZA DE DATE MS ACCESS

APLICAȚII BAZA DE DATE MS ACCESS

Alte Resurse MS Access

INTRODUCERE ÎN BAZE DE DATE

Subiecte:

Baze de Date și SGBD-uri

SGBD-uri relaționale

Baze de Date și SGBD-uri

Definiții:

Bazele de date sunt colecții mari de informații de același tip, de exemplu plantele dintr-o seră, abonații unei companii de telefonie, cărțile dintr-o bibliotecă, proprietarii și terenurile dintr-o Carte Funciară sau lista de produse ale unei firme; în mod clasic le întâlnim sub forma unui catalog, creat de proprietarul informației și destinat să fie consultat de către clienți; atunci când colecția nu are caracter ocazional/sezonier, proprietarul se confruntă și cu problema gestionării (actualizării) BD, nu numai cu problema colectării datelor;

Baze de date se mai numesc în vorbire curentă și soft-urile de modelare utilizate pentru gestionarea informațiilor dintr-o BD, dar în acest caz termenul este prescurtarea sintagmei 'Sistem de Gestiune Baze de Date' (sau SGBD) [1]; acestea au în principal trei mari componente:

o componentă de definire a (structurii) datelor

o componentă de acces la date (interogare)

o componentă de actualizare a datelor (mentenanță)

aceste componente se operează prin seturi de comenzi numite generic Limbaje de gestiune a Bazelor de Date; pe piața software se comercializează mai multe produse de tip SGBD, cu care se poate constitui o bază de date electronică, de exemplu Microsoft Access, MySQL sau Oracle, care utilizează limbaje de gestiune cum ar fi QBE (Query by Example) sau SQL (Structured Query Language).

În vorbirea curentă cele două semnificații se pot desprinde din context: "Baza de date a companiei RDS, Cartea Albastra, este realizată în BD Oracle (adică în Sistem de Gestiune BD Oracle).

SGBD-uri relaționale

De-a lungul timpului instrumentele de modelare a bazelor de date au evoluat, modelul relațional fiind propus de E. Codd în 1970 în articolul 'Un model relațional de date pentru marile bănci de date'. Pe baza acestui model au fost concepute și implementate mai multe limbaje relaționale, dintre care cele mai cunoscute fiind SQL (Structured Query Language) propus de ANSI în 1986 și QBE (Query By Exemple) propus de IBM. Acestea sunt modalități de a construi comenzi menite să ușureze sarcina administratorului BD (cel care definește și colecționează datele) și a utilizatorului (cel care interoghează).

SGBD-urile care respecta condițiile modelului Codd se zic relaționale, exemplu MS Access și Oracle. Un model relațional are 3 caracteristici esențiale [2]:

Structuri: obiecte definite care conțin date și sunt accesibile utilizatorilor

Operații: acțiuni definite care manipulează datele sau obiectele schemei

Reguli: legi care reglementează cum și de către cine pot fi manipulate datele.

SGBD-urile implementează unul sau ambele limbaje, de exemplu SGBD-ul Access conține obiectul Query (interogare) pentru care utilizează două limbaje: QBE în Design View și SQL în SQL View. În limbajul QBE interogările se reprezintă sub forma unor imagini tabelare, spre deosebire de SQL în care interogările sunt exprimate sub forma unui text [3].

SQL a fost folosit în mai multe implementări, dintre care amintim și pe MySQL, inclus în pachetul PHPTriad, care face parte dintre instrumentele care integrează utilizarea BD și a Web-ului.

Întrebări Introducere în BD

Ce este o Bază de Date ?

Ce este un SGBD (relațional/obiectual)?

Dați un exemplu de BD Relațională.

BAZA DE DATE MS ACCESS

INTERFAȚĂ ȘI CREARE

Subiecte:

Interfața Access

Crearea unei Baze de Date Access

Interfața Access

Am văzut că BD relaționale sunt colecții de mai multe tipuri de informații între care exista legături; de exemplu clienții, produsele și furnizorii unei societăți comerciale sau cărțile, autorii și editurile publicațiilor care aparțin unei biblioteci. MS Access este un soft dedicat modelării și gestiunii de baze de date relaționale, produs de firma Microsoft și comercializat împreună cu pachetul Microsoft Office Professional. O bază de date creata cu Access este un fișier cu extensia .mdb și conține unul sau mai multe obiecte.

Interfață Access 2010, care se poate vedea în Fig. 1, afișează în aria stângă lista tabelelor pe care Baza de date curentă le conține, în partea de sus paleta de instrumente și meniuri, iar în partea dreaptă informații legate de tabelul selectat în meniul stâng; în cazul particular care se poate vedea în figură, există creat un singur tabel, cu numele Table1 și care conține momentan un singur câmp și anume ID; este în curs operația de adăugare a unui nou câmp (opțiunea Add New Field);

Crearea unei Baze de Date Access

Se face cu optiunea Save as…, care genereaza un fișier cu extensia .mdbx, fișier care înglobează toate obiectele generate.

Obiectele principale ale unei Baze de date (BD) sunt:

Tabele/Tables

Formulare/Forms

Interogari/Queries

Rapoarte/Reports.

TABELE ȘI FORMULARE

Tabelele descriu pe randuri elemente (de același fel) și pe coloane proprietăți ale acestora; fiecare rând se numește înregistrare iar coloanele se numesc câmpuri. De exemplu un tabel care conține date despre clienții unei firme are pe fiecare rând informații despre câte un client (înregistrare) cum ar fi numele, adresa și numărul de telefon (câmpuri). Entitatea care se materializează în înregistrări este subiectul tabelului și se folosește la denumirea lui. În cazul din exemplul precedent subiectul tabelului, ca și denumirea lui este 'Clienti [6]'.

Tabelele se pot crea cu opțiunile: Design view, Using wizard și Entering data; scopul este de a stabili numele câmpurilor (proprietăților) și natura datelor conținute de câmpul respectiv (text, număr, etc.). Tabelele se pot modifica și ulterior în Design view, prin adăugare de coloane sau prin ștergere de coloane, caz în care se vor pierde informațiile introduse.

Fiecare tabel trebuie să aibă cel puțin un câmp fără înregistrări care să se repete (fără duble), numit cheie primară, câmp care se folosește pentru identificarea elementelor și pentru interclasare. Înafara cheii primare, într-o înregistrare mai pot fi prezente și chei străine, adică chei primare ale altor tabele, care se folosesc la crearea relațiilor dintre tabele. De exemplu, într-un tabel cu produse al unei firme, poate să apară ca și cheie străina, cheia primara din tabelul 'Clienti' definit ca mai sus, cu scopul de a lega produsul respectiv de clientul care l-a cumpărat. Relațiile care se pot stabili între tabele sunt de 3 tipuri:

unu la unu

unu la mai mulți

mai mulți la mai mulți.

Datele se pot introduce în forma tabelară, de către persoana care a proiectat BD, sau de către un operator, prin intermediul unui Formular.

Formularele sunt construcții prin care se pot vizualiza înregistrările unui tabel, unul câte unul, se pot modifica proprietățile elementelor introduse (conținutul câmpurilor) și se pot adauga alte elemente/înregistrări noi; sunt destinate

operatorilor (nu trebuie să cunoască modul în care este proiectat Tabelul și cu atât mai puțin BD). Unui tabel i se pot atașa mai multe formulare, mai ales când în practică datele vin din surse diferite.

Intrebări Creare și Conținut

Cum se creează o BD?

Ce este un Tabel într-o BD?

Ce este un Formular într-o BD?

EXPLOATARE BD

Subiecte:

Interogare și Rapoarte

Aplicație

Interogări și Rapoarte

Interogările sunt construcții prin care se interclasează datele din mai multe tabele, în scopul obținerii de informații de sinteză; interclasarea are la bază conceptul de cheie primară; rezultatele Interogărilor sunt părți/fragmente/secțiuni din BD afișate la display (ecran);

Exemple de interogări dintr-o BD de bibliotecă:

– Autor la cerere, afișează toate lucrările autorului precizat de utilizator

– Autori olandezi, afișează toți autorii originari din Olanda

– Autori în C, afișează toți autorii care au publicat în edituri clasificate în categoria 'C'.

Exemple de criterii de interogare pentru date de orice tip putem gasi pe situl Microsoft la adresa: http://office.microsoft.com/ro-ro/access/HA100666111048.aspx,

Rapoartele sunt construcții (fișiere) prin care se pot obține liste care conțin rezultatele interogărilor într-un format bun de tipărit. Cel mai ușor un Raport se realizează cu opțiunea Create report by using wizard, care prin ferestre de dialog ne ajută să alegem formatul dorit al raportului. Odată creat, raportul poate fi ajustat cu Design View.

Întrebări Exploatare BD

Ce este o Interogare într-o BD?

Ce este un Raport într-o BD?

APLICAȚII BAZA DE DATE MS ACCESS

În exemplul următor se arată etapele de Creare ale unei Baze de date cu specii de flori, Flori.mdbx; este o Bază de date simplă care conține doar un tabel.

În Figura 2 se poate vedea tabelul rezultat, pe care dorim să-l realizăm;

În Fig. 6 se poate vedea Table Wizard, secvența ajutătoare pentru crearea unui tabel de către începători.

În Fig. 7 se poate vedea fereastra Design, cu care se adaugă câmpuri în tabel,

iar în Fig. 8, formularul pentru actualizare.

Exercițiul 1

După modelul prezentat, creați propria dvs. Baza de date cu Filmele preferate.

Într-un alt exemplu vrem să construim o bază de date Bibliografică, mai complexă; Baza de date va modela conținutul în publicații ale unei biblioteci; o salvăm cu denumirea Bibl.mdbx, apoi vom crea următoarele tabele:

A) Tabele

tabelul Carti conține informații despre colecția de cărți; câmpuri: ID Carte (cheie primara nedublă – folosim acest câmp pentru a identifica în mod unic fiecare titlu), AutorCarte (care pot să se repete, deoarece un autor poate scrie mai multe carți), TitluCarte, Categorie, Editura, An apariție; Obs. nu s-a putut lua Titlul ca și cheie primară, pentru că se poate întâmpla, chiar dacă mai rar, ca autori diferiți să scrie cărți cu același titlu;

tabelul Autori, conține informații despre autori; câmpurile: ID Autor (cheie primară), Autori (numele + prenumele), Țara (de proveniență), Nr_lucrari; pot fi adaugate și alte date legate de persoana autorului;

tabelul Edituri, conține informații despre edituri; câmpurile: ID Editura (cheie primară), Editura (denumirea), Localitatea, Clasificare (după nivelul științific descrescător: A, B+, B, C);

Se observă că pentru a lega cele 3 tabele Carti, Autori, Edituri, ar trebui să înlocuim în tabelul 'Carti' AutorCarte cu ID Autor și Editura cu ID Editura, fapt ce ne-ar scuti de repetarea numelui autorului și a editurii. De asemenea se observă că ambele legături sunt de tipul unu la mai mulți; astfel unui autor din tabelul 'Autori' îi corespund mai multe cărți din tabelul 'Carti', respectiv unei edituri, tot așa, îi corespund mai multe cărți.

Legăturile între tabele se realizează cu opțiunea Tools/Relationships…, prin tragerea câmpului corespunzator și selectarea opțiunii Enforce Referential Integrity.

B) Formulare

Bazei de date Bibliografica îi putem construi câte un formular pentru fiecare tabel, mai ales dacă persoane diferite vor introduce informațiile legate de Autori, Carti și Edituri (de pildă din cataloage diferite). Putem denumi aceste formulare FormEdituri, FormAutori și FormCarti.

– FormAutori, este destinat adăugării de autori, dar are numai câmpurile Autori și Tara (Fig. 9)

– FormEdituri, este destinat adăugarii de edituri, dar are toate câmpurile necesare adică Editura, Localitate și Clasificarea.

C) Interogări (Queries)

În Baza de Date Bibliografica putem realiza o interogare care creează o bibliografie selectivă de genul "Lista titlurilor ale căror autori din țara x (de pildă români) le-au publicat la edituri clasificate y (de pildă bine cotate internațional)". Numim această interogare Query1 și în cadrul ei punem în relație câmpul ID Autori din tabela Autori cu câmpul Autori din tabela Carti, respectiv câmpul editura din tabela Carti cu câmpul ID Editura din tabela Edituri, așa cum se poate vedea în figura de mai jos.

Alte interogări posibile:

– Autor la cerere, afișează toate lucrările unui autor

– Autori olandezi, afișează toți autorii originari din Olanda și lucrările lor

– Autori în C, afișează toți autorii care au publicat în edituri clasificate în categoria 'C'

Baza poate fi extinsă pentru reviste adăugand tabelele:

Articole, conține informații despre articolele apărute în periodice (în reviste); câmpuri: ID Articol (cheie primară), AutorArticol, TitluArticol, Domeniu, DenRevista, NrAparitie; s-au notat autorii diferit pentru ca să ne fie mai ușor să recunoaștem din care tabel fac parte; dacă dorim să-i punem în relație cu autorii de cărți, pentru că unii dintrei ei au scris și cărți și articole, adăugăm și câmpul ID Autor

Reviste, conține informații despre colecția de reviste; câmpuri: ID Revista (cheie primară), Nume_Revista, Clasificarea, Anul (apariției), Număr, eventual editura.

După creere, se vor lega tabelele Reviste, Articole și Autori, cum s-a arătat mai sus.

De asemenea se poate adăuga un tabel Contacte în care se stochează informațiile de contact ale Autorilor și care prin câmpul ID Autor este pus în relație cu tabela Autori:

Contacte, conține datele de contact ale autorilor; câmpuri: ID Contact (cheie primară), First Name, Address, Oras Județ, ID Autor (din tabela Autor). La fel se vor lega tabelele Autori cu Contacte.

Exercițiu: Construiți o interogare pentru a afla ce cărți și articole au publicat autorii români, sau la ce edituri a publicat autorul x.

D) Rapoarte

– RapAutori, listează toți autorii din tabela Autori în ordine alfabetică a țărilor de origine

– RapCarti, listează toți autorii din tabela Carti în ordine alfabetică.

Exercițiul 2

După modelul prezentat, creați propria dvs. Baza de date cu Muzica dvs. preferată.

Resurse Aplicații MS Access:

http://www.scritube.com/stiinta/informatica/access/Crearea-BD-catalog-filenewblan94395.php

Alte resurse Baza de Date MS Access

Baze Relaționale

Gyorodi, Cornelia, Gyorodi R., Baze de Date Relaționale, Oradea, 2000

Luers, Tom, Bazele Oracle 7, Ed. Teora, București, 1998

Dollinger, Robert, Baze de Date și Gestiunea Tranzacțiilor, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 1999

MS Access

Stephen Moffat, 2011, Access 2010, Part I-IV, The Mouse Training Company& bookboon.com

Johnson, Steve, Microsoft Office Access 2007, Editura Niculescu, Bucuresti, 2008

Prodan, Augustin, Gorunescu F., Gorunescu M., Excel, Access și Pagini Web, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2006

Kovacs, Sandor, Bocu D., Manualul utilizatorului de PC pentru obținerea Permisului European de Conducere a Computerului, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2005

Johnson, Steve, Microsoft Office, Access 2003, Teora, 2004

Eder, Bernhard, Kodym, Willibald, Lechner, Franz, European Computer Driving Licence, Vol 5: Access baze de date, 2002

T2 ALTE SGBD-uri

Cuprins

ALTE SGBD-URI

BD ÎN DIFERITE DOMENII

ALTE SGBD-URI

Oracle

Considerată cea mai de succes BD relațională, SGBD-ul ei este cunoscut sub denumirea de Oracle Server [2];

Oracle lucreaza cu 2 concepte:

Baza de Date: este o colecție de date, stocată de programul Oracle după modelul relațional; acest termen se referă atât la datele fizice cât și la structurile logice de memorie și la procesele din fundal;

Instanța: se referă la acea parte a memoriei pe care programul Oracle a alocat-o pentru Baza de Date, precum și la procesele din fundal necesare pentru susținerea Bazei de Date.

Resurse Oracle:

Descarcare Express edition 11g de pe siteul Oracle:

http://www.oracle.com/technetwork/database/express-edition/downloads/indexempluh.tml

Tutorial Express edition 10g Free

http://download.oracle.com/oll/tutorials/DBXETutorial/indexemplu.htm

Tutorial Video (lb. eng.)

Free and Open Source Oracle

http://oss.oracle.com/

Articol descriptiv:

http://adisoftware.3x.ro/stil/oracle/tut1/Oracle1.html

http://rast.orgfree.com/articole/oracle/indexempluhtml

SGBD Distribuite: LAMP/WAMP

LAMP sau WAMP este acronimul unui pachet de software cu care se pot realiza și exploata Baze de Date distribuite. Conceptul de distribuție implică faptul că atât resursele cât și utilizatorii care le accesează folosesc calculatoare diferite.

Pachetul LAMP/ WAMP este compus din: Linux/Windows (Sistem de Operare), Apache (Server Web), MySQL (Bază de Date) și PHP|Perl|Python (limbaje de programare) și cu excepția Windows toate celelate componente sunt gratuite.

Grupul Apache, MySQL și PHP se găsește de descărcat pe Internet sub denumirea de PHPTriad; Această combinație de software gratuit (mai puțin Windows) reprezintă o soluție foarte populară pentru exploatarea Bazelor de Date distribuite (prin Internet);

Linux/ Windows

Este sistemul de operare al calculatorului client, care suportă/ accesează Baza de date;

Apache Server

Este software dedicat pentru gestionarea accesului la Baza de Date pentru mai mulți clienți care simultan consultă sau actualizează BD; funcțiile serverului sunt să aloce resursa (s-o partajeze) de o manieră fiabilă și să gestioneze drepturile de acces ale clienților;

PHP (Hypertext Preprocessor)

Este limbajul de programare în care sunt descrise procesările care se fac asupra înregistrărilor din Baza de Date, pe baza informațiilor primite de la utilizator (în mod dinamic). Se folosește pentru realizarea legăturii dintre BD și interfața Web orientată către utilizator; având funcția de Server de Aplicații. Se conectează la serverele de Baze de Date prin ODBC (Open DataBase Connectivity).

Este ușor de utilizat fiind un limbaj de programare structurat, o combinație între C, Java și Perl; spre deosebire de JavaScrip nu rulează în browser ci pe server. Codul PHP poate fi încapsulat în codul HTML prin sintaxa <?php …. ?>, conținutul din afara parantezelor fiind ignorat de procesorul PHP; ca și în cazul HTML editarea textului sursă PHP se poate face cu orice editor (inclusiv Notepad), existând și editoare dedicate care au funcții speciale gen completarea codului sau sublinierea sintaxei; Scriptul PHP trebuie salvat ca fișier text cu extensia .php [8].

Un program PHP realizează 3 tipuri de operații de bază:

a) obținerea și prelucrarea datelor de la utilizatorul aflat la distanță, ceea ce se face prin intermediul formularelor,

b) obținerea accesului și prelucrarea datelor din BD distribuită, ceea ce se face prin intermediul SGBD-ului și

c) afișarea rezultatelor la utilizator, prin serverul Web;

Elementele limbajului sunt constituite din:

– tipuri de date: boolean, integer, float, double, string, array, object;

– constante: au nume case-senzitive, prin convenție se scriu cu majuscule, pot fi definite și accesate oriunde, nu pot fi redeinite, pot conține date de tip boolean, integer, floating-point și string;

– variabile: au nume case-senzitive care trebuie să înceapă cu semnul $, pot fi locale sau globale;

– operatori: aritmetici (+, -, *, /, %), de atribuire (=, .=), de în(de)crementare (++, –), logici ($$, ||, and, or, xor), la nivel de bit ($, |, >>, <<) și de comparare (==, ===, !=, <>, >, <);

– reguli de sintaxă: similare limbajelor amintite, comentariile folosesc //

– funcții: echo(), print() pentru afișare pe ecran;

– structuri de control.

Exemplu de program care afișează textul Primul meu program php!:

<html>

<head>

<title> Programel</title>

</head>

<body>

…

<?php echo"Primul meu program php!" ?>

…

</body>

</html>

MySQL

Este cea mai cunoscută Bază de date Open Source, dar nu are funcții de securitate comerciale (specifice comerțului electronic); pentru astfel de aplicații există o varianta proprietară a firmei My SQL AB, cumpărată de Oracle în 2010 prin intermediul companiei Sun.

Pentru editarea BD se pot folosi următoarele instrumente: phpMyAdmin sau MySQL Front, iar accesul se realizează prin intermediul unui nume_utilizator și a unei parole, MySQL fiind un produs de tip 'client-server';

Principalele comenzi MySQL:

– crearea BD (care este o colecție de tabele)

– conectare/ deconectare la serverul MySQL

– selecția BD dorite

– operații asupra înregistrărilor: interogare, inserare, modificare, ștergere, afișare etc.

Exemplu:

În secvența de mai jos, mai întâi se acordă permisiunea de acces către baza de date baza_cautata pentru utilizatorul $user cu parola $pw; în continuare este deschis și actualizat tabelul daten, câmpul nume1,cu numele $nume obținut anterior prîntr-un formular, dacă acest nume este diferit de spațiu; apoi tabelul se închide;

<?

$db="baza_cautata";

$user="";

$pw="";

if ($nume!="") {

$mysql_access = mysql_connect("localhost",$user,$pw);

mysql_select_db($db,$mysql_access);

$query="UPDATE daten set nume1='$nume' where id='1' ";

mysql_query($query,$mysql_access);

mysql_close($mysql_access);

}

?>

Resurse LAMP/WAMP:

A. Cursuri:

http://www.freewebs.com/cursurigratuite/phpmysql.htm

http://www.ecursuri.ro/cursuri-online/crearea-bazei-de-date.html

Intoducere în Baze de Date relaționale

http://web24.docere.ro/aplicatie-web-tipica-php-mysql.html

B. Software:

Site-ul oficial MySQL

http://www.mysql.com/

Site-ul oficial PHP

http://www.php.net/

Free WAMP Server Download

http://www.wampserver.com/en/

Tutoriale instalare PHPTriad

http://www.roseindia.net/php/PHP-Triad.shtml

http://www.cirip.ro/docs/multimedia08/module/modulphp1.html

Bibliografie Alte SGBD-uri

Buraga S., 2007, Tehnologii Web, ebook

Grindei Laura, Orza B, Vlaicu A., Tehnologii multimedia cu aplicații interactive în eLearning, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2007

Welling Luke, Thomson Laura, 2005, Dezvoltarea aplicațiilor Web cu PHP și MySQL, Ed.Teora, Ed. a IIa

Anghel, Traian, 2006, Programarea in PHP. Vol. 2: Generarea de conținut multimedia, Polirom, Iași

Anghel, Traian, 2005, Programarea in PHP. Vol. 1: Ghid practic, Polirom, Iași

Anghel, Traian, 2005, Dezvoltarea aplicațiilor Web folosind XHTML, PHP și MySQL, Polirom, Iași

Buraga Sabin (coord.), 2004, Situri Web la cheie. Soluții profesionale de implementare, EdituraPolirom, Iași,

Henderson Ken, 2003, Proceduri stocate in SQL Server. XML, HTML, Editura Teora, Bucuresti

Buraga Sabin (coord.), 2003, Aplicații Web la cheie. Studii de caz implementate in PHP, EdituraPolirom, Iași

Huțanu, Vlad, Sorin, Tudor, 2003, Crearea și programarea paginilor Web: HTML+ CSS+ JavaScript+ Photoshop+ PHP, Editura L&S Soft, București

Buraga, Sabin, Tehnologii Web, Editura Matrix Rom, București, 2001

Gyorodi Cornelia, Gyorodi R., Baze de Date Relationale, Oradea, 2000

Dollinger Robert, Baze de Date și Gestiunea Tranzactiilor, Ed. Albastra, Cluj-Napoca, 1999

Luers Tom, Bazele Oracle 7, Ed. Teora, Bucuresti, 1998

***, Apache2Triad: http://apache2triad.sourceforge.net

***, Site dedicat dezvoltatorilor MySQL: http://dev.mysql.com

***, Site oficial PHP: http://www.php.net

BAZE DE DATE ÎN DIFERITE DOMENII

Subiecte:

Baze de Date în domeniul HoReCa

Baze de Date în domeniul Agro-Silvic

Baze de Date în domeniul Mediu

Baze de Date în domeniul HoReCa

Bazele de date folosite în domeniul HoReCa sunt de o mare diversitate, atât ca funcții cât și ca parametrii. Prezentăm mai jos o serie de categorii, însoțite de exemple ilustrative, create de industria software românească.

Rezervări online pentru Hoteluri

Pot fi soft-uri la comandă, care rezervă numai pentru Hotelul respectiv, sau platforme (agregatori de website-uri/ metasearch travel engine) care compară prețuri și rezervă de la mai multe hoteluri și/sau platforme, exemplu Booking.com, Trivago.com (trivago.ro);

Royalty Webdesign Timișoara, realizează "software de gestiune pentru hoteluri, programe de rezervari pentru hoteluri, program de facturare pentru hoteluri corelat cu casele de marcat și ecranele touchscreen, aplicații software orientate după cerințele clienților"

http://www.royalty.ro/software-hoteluri.html

Hotel Management

Sunt soluții complexe pentru mai multe niveluri de gestiune al hotelului.

Exemplu Ambo Systems comercializează " Vilicotel", printre alte produse.

http://www.vilicotel.ro/despre-program.html

Restaurant Management

Exemplu "Vilicorest", tot de la Ambo Consulting SRL.

După cum se poate observa de mai sus, soluțiile sunt în general particularizate, și producătorii de software încearcă să creeze soft integrat, hotel+ restaurant, ca de exemplu Soft-tehnica.ro care produce Freya Suite sau Sunsys.ro care produce Imperial Hotel& Rooms (management hotelier) și Imperial Bar&Restaurant, fiecare la 500 Lei, cu următoarele componente:

evidența stării camerelor (curățenie, dacă e liberă, defecțiuni…)

evidența cazați

evidența rezervări

analiza zilnică a spațiului

emitere facturi etc.

Surse:

Freya Hotel& Restaurant

http://www.soft-tehnica.ro/solutii/horeca-și-retail/freya-hotel

Imperial Hotel& Rooms

http://www.sunsys.ro/programe-gestiune/hotel

Imperial Bar& Restaurant

http://www.sunsys.ro/programe-gestiune/restaurant

O altă firmă românească, la origine producătoare de sisteme de securitate (yale), abordează managementul de hotel prin prisma consumurilor de energie, a defecțiunilor, legate de cartele pentru de accesul în cameră.

Alte sisteme: Medallion PMS, oferă un demo la cerere

http://www.medallion.ro/indexempluhtml

Sursa: Http://resel.ro

Baze de Date în domeniul Agro-Silvic

Agricultură

MyCrop

– Bază de date open source cu terenuri, culturi (fertilizări, pesticide) și randamente: http://mycrop.oncrete.gr

Maintaime

– Baza de date cu costuri de mentenanță: http://maintainme.eu/

Horticultură

Oscar (Open Source Simple Computer for Agriculture in Rural Areas)

– instrument pentru controlul buruienilor

– cooperare europeană-Asia de sud-est (India)

– bazat pe IDAO, Franța (IDentification Assistée par Ordinateur- metodă multimedia de identificare a plantelor), http://idao.cirad.fr/demo

Zootehnie

Animal Shelter Manager

– software open souce pentru evidența animalelor, a tratamentelor aplicate și/sau necesare, publicarea spre adopție

– versiune desktop sau webserver: http://sheltermanager.sourceforge.net/home.php [1]

Openfield

– software proprietar de la Galcon pentru irigații: http://galconc.com/product/open-field-software/

Silvicultură

SUMAL: este un sistem informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase realizat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, denumită în continuare APCRS, și pus la dispoziția profesioniștilor prevăzuți la art. 2 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, cu modificările și completările ulterioare.

https://lege5.ro/Gratuit/gqydmnbrgu/metodologia-privind-organizarea-și-functionarea-sumal-obligatiile-utilizatorilor-sumal-precum-și-structura-și-modalitatea-de-transmitere-a-informatiilor-standardizate-din-08102014

Aplicatii Sumal (realizate de Indaco)

– iWoodTracking pt Android (pt. inspector)

– iWoodTracking Desktop

– WoodTracking pt Android

– Sumal Agent

– add-on MultiSumal

– Sumal Ocol

– Inspectorul pădurii pt Android, IOS

http://apepaduri.gov.ro/categorie/sumal/

Baze de Date în domeniul Mediu

Controlul și monitorizarea mediului (apă, aer, sol)

– urmărire inundații și servicii de atenționare a populației, ex. în Marea Britanie https://www.gov.uk/check-flood-risk

– Apele Române, hărți de hazard și risc la inundații

http://www.rowater.ro/HHHRI/HHHRI.aspx

– urmărire poluanți în aer LIFE-AIRforALL, Sistem de Prognoză, Alertare și Monitorizare a Calității Aerului la Scara Locala și Regională în condiții meteorologice și topografice nefavorabile

http://life-airforall.inmh.ro/rom/index.html

Baze/Bănci internaționale

EuroStat, Banca de Date a Comunității europene

Baze naționale

Institutul Naționa de Statistică (INS), Baza de Date a României

Bibliografie Baze de date în domenii

Donca, Gheorghe, 2012, Open Source Software for Agriculture, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, 2012/A

Notițe

CAP. APLICAȚII STATISTICE

în Ingineria Resurselor Vegetale și Animale

CUPRINS

T1 STABILIREA CERCETARII

T2 CULEGEREA DATELOR STATISTICE

T3 PRELUCRĂRI (TESTE) STATISTICE

T4 REDACTAREA LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE (ARTICOLUL)

T5 APLICAȚII PRACTICE

Obiectul capitolului îl constituie parcurgerea Metodologiei cercetării statistice folosind instrumente informatice.

Materialul a fost redactat ținând cont de următoarele Etape:

Stabilirea unei cercetări

Alegerea ipotezei(elor), operaționalizarea variabilelor, designul

Culegerea datelor: crearea chestionarului (ceea ce vrem să măsurăm) și aplicarea chestionarului (online)

[alternativ alegerea Bazei de date statistice și a informațiilor relevante pentru cercetare]

Prelucrarea datelor (cu soft aferent)

Interpretarea rezultatelor

Redactarea lucrării/ Prezentării/ Posterului.

T1 STABILIREA CERCETĂRII

Subiecte

Tipuri de cercetare

Mărimi și măsurare

Concepte fundamentale în Analiza Datelor Cantitative

Alte Resurse T1

Tipuri de cercetare

Cercetarea fundamentală: îmbogățește cunoașterea și facilitează înțelegerea (Răspunde la întrebarea De ce?)

Cercetarea aplicată: îmbunătațește condițiile de viață (Răspunde la întrebarea Cum?)

Cercetările investighează:

caracteristici/proprietăți ale unor persoane/ fenomene/ evenimente

caracteristici/proprietăți ale unor factori externi care le influențează.

Rezultate ale cercetării

în cazul fenomenelor lumii fizice: Legi; Legile se manifestă întotdeauna la fel

în cazul lumii sociale: Rezultate Statistice; Fenomenele se manifestă probabilistic.

Cat de știintifica este Statistică?

Teoria științifică

– set de concepte abstracte dezvoltat în legatură cu fapte, evenimente sau fenomene, în scopul explicării; set de ipoteze interconectate despre un fenomen;

– Teoria Științifică se verifică prin Ipoteze formulate pe baza ei, care se testează/ măsoară; după Karl Popper o Ipoteză este științifică doar atunci când poate fi negată; exemplu de ipoteza neștiințifică: existența OZN.

Caracterul științific al cercetării

– metodele de cercetare utilizate în culegerea datelor sunt neutre (nu favorizează niciuna dintre ipoteze)

– sigure, adică alte persoane calificate pot repeta studiul și vor obține rezultate similare.

Cercetare/Statistică experimentală: cercetătorul modifică intenționat condițiile (factorii) și măsoară variația, urmărind să determine o relație de cauzalitate; exemplu grupul cercetat este expus la o reclamă

Cercetare/Statistică constatativă: măsoară variații naturale ale fenomenelor obiective și subiective, în diverse condiții; de exemplu măsoară preferințe și constată diferențe în funcție de gen, vârstă, nivelul de educație sau în funcție de ziua din săptămână etc.

Obiectivul cercetării: Verificarea unei Ipoteze de exemplu Agroturismul este mai preferat de adulți (cu copii).

Populație (este grupul pe care facem cercetarea) și Eșantion (este grupul pe care facem măsurătorile).

Inferența statistică: măsurăm un număr mic de subiecți (eșantion) și extrapolăm probabilistic rezultatul la întreaga populație.

Întrebări Tipuri de cercetare:

Ce tipuri de cercetare cunoașteți ?

Ce este cercetarea statistică experimentală?

Mărimi și măsurare în cercetarea statistică

Obiectivul cercetării: Verificarea unei Ipoteze de ex. Agroturismul este mai preferat de adulți (cu copii)

Populație (este grupul pe care facem cercetarea) și Eșantion (este grupul pe care facem măsurătorile)

Inferența statistică: măsuram un număr mic de subiecți (eșantion) și extrapolăm probabilistic rezultatul la întreaga populație

Exemplu O cauză→ un singur efect: Expunerea la reclame→ modificarea comportamentului de consumator/ preferința.

Alegerea eșantionului:

Mărime uzuală: 30-100 subiecți în funcție de eroarea estimată

Caracterul aleatoriu al alegerii subiecților.

Tehnici de eșantionare aleatoare

Simplă aleatoare (tragere la sorți)

Eșantionare stratificată (simplă sau multiplă), se ține cont de compoziția populație după dimensiunile de interes, de ex. gen, vârstă etc.

Eșantionarea multistadială, exemplu pentru o cercetare naționață: se extrag un număr de județe, în cadrul lor un număr de localități, din ele un număr de subiecți aleator

Alegerea metodei de culegere a datelor depinde de scopul urmărit:

Alegerea modului de aplicare a STAC (Sondaj/Test/Anchetă/Chestionar):

Directă: STAC tipărit, apoi completat singur de către subiect sau de către operator

Electronică: software care trimite STAC pe o adresa de email/ care afișează STAC atunci când persoana “aterizează” pe site.

Tipuri de date culese și operaționalizare:

Numerice, acoperă un domeniu discret/continuu, în care există o ierarhie, și distanța dintre 2 elemente consecutive este egală: exemplu Vârsta (continuu), Inălțimea (continuu), Scoruri la teste (discretă), de exemplu note la o disciplină;

Discrete= număr finit de valori

Continue= virtual număr infinit de valori

deobicei se folosesc ca VD și permit utilizarea Testelor parametrice;

când se folosesc ca VI, se grupeaza în clustere (exemplu grupe de vârsta) care sunt discrete;

Ordinale sau Categoriale, presupun o ierarhie, dar distanța dintre trepte nu este constantă: de exemplu Studii absolvite (școala Primară, Gimnaziu, învățământ Vocational, studii Liceale, Postliceale, Superioare-licență, Superioare-master, Superioare-doctorat, Superioare-postdoc);

valorile luate se numesc modalități, de exemplu Gustul (foarte neplăcut, plăcut, potrivit, plăcut, foarte plăcut)

deobicei se folosesc ca VI

ca VD nu permit utilizarea Testelor parametrice;

Nominale sau Categoriale: de exemplu Genul (nu se folosește termenul sex), Mediul de proveniență (urban/ rural), Preferința dintr-o clasă/ categorie (exemplu un set de culori)

valorile luate se numesc modalități; exemplu Gustul (acru, sărat, dulce, amar, astringent) 5 modalități

de obicei se folosesc ca VI

ca VD nu permit utilizarea testelor parametrice.

Exemplu de cercetare:

Ipoteza (HS): Agroturismul este mai preferat de adulți (cu copii)

VI (categorială): tineri fără copii/tineri cu copii/adulți fără copii/ adulți cu copii/alții

VD (categorială): turism montan/ turism litoral/ turism religios/ agroturism

Eșantion: 30 respondenți, selectați tot a 5 a persoana, pe stradă

Metoda de culegere a datelor: STAC.

Întrebări Mărimi și măsurare:

Care este diferența dintre populație și eșantion?

Ce este inferența statistică?

Care este diferența dintre o variabilă independentă și o variabilă dependentă?

Concepte fundamentale în Analiza Datelor Cantitative

Întrebări Analiza Datelor Cantitative

Ce tipuri de ipoteze cunoașteți ?

Ce tipuri de design cunoașteți ?

Bibliografie T1

Opariuc-Dan, Cristian, 2011, Statistică aplicată în Științele Socio-Umane, Vol. 2, Ed. Arhip Art, Sibiu

Drugaș, Marius, Roșeanu G., 2010, Analiza statistică pas cu pas, Ed. Universității din Oradea

Opariuc-Dan Cristian, 2009, Statistică aplicată în Științele Socio-Umane, Vol. 1, Ed. ASCR, Cluj- Napoca, parțial pe: https://books.google.ro

McQueen, Ronald, Knussen, C., 2006, Metode de cercetare în Stiintele sociale, Ed. Institutul European

Sava, Florin, 2004, Analiza datelor în cercetarea psihologica. Metode statistice complementare. Ed. ASCR, Cluj-Napoca, pg. 93

Jaba, Elisabeta, 2004, Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Ed. Polirom, Iași

T2 CULEGEREA DATELOR STATISTICE

Subiecte

Crearea STAC (Sondaj/Test/Ancheta/Chestionar)

Aplicarea (online) a STAC sau

Alegerea unei Baze/ Bănci de Date statistice

Alte Resurse T2

CREAREA STAC

1. Introducere

STAC (Sondaje, Teste, Anchete sau Chestionare) cunoaște o tot mai largă utilizare, dincolo de sfera politică unde s-a consacrat; un domeniu mai recent este justificarea absorbției de fonduri europene, mai ales în zona știintelor economice și sociale; un alt mare domeniu îl constituie cercetările din licențe, dizertatii, doctorate și docențe.

Chestionarul de cercetare științifică după (Chelcea, 2001:70) este: "chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris".

Chestionarul poate fi definit și ca (L. Lyberg and C. M. Cassel, 2001: 13475) arta de a selecta un eșantion de unități/elemente dintr-o populație de unități/elemente, crearea de instrumente de măsură pentru măsurarea unităților prin raportare la variabilele chestionarului și extragerea unor concluzii precise despre caracteristicile populației sau a proceselor care au generat valorile unităților.

Exemplu: Ne intereseaza măsura în care populația unui oraș sau a unei regiuni, a interiorizat avantajele sociale ale colectării selective a gunoiului din gospodarie și practică efectiv colectarea selectivă; pentru aceasta vrem să formulam niște concluzii referitor la comportamentul populației pe baza declarațiilor unui eșantion din populația respectivă. Alte exemple: Chestionare de satisfacție privind serviciile turistice oferite; Chestionare de evaluare a cunoștințelor dobândite în cursul unui training (Teste grilă).

2. Crearea unui Sondaj care implică o cercetare

Preambulul STAC este foarte important, scopul lui fiind motivarea persoanei pentru a participa; el poate conține:

– elemente explicative: ce urmarește chestionarul, cine l-a făcut, cum au fost aleși respondenții

– elemente motivatoare: importanța temei, imposibilitatea de a culege altfel informațiile.

Clasificarea întrebărilor:

Clasificarea întrebărilor după conținut:

– factuale (administrative) care privesc date concrete, verificabile, care la rândul lor pot fi întrebări de identificare, întrebări privind cunoștintele (ceea ce știe persoana) sau întrebări de eligibilitate

Exemplu Please indicate your gender (Answer: Male/ Female)

Please indicate your age segment (18-23/ 24-30/ 31-45/ 46-64/ 65+)

Please indicate your current marital status (Single/ Married/ Divorced/ Widowed);

On average, how many times do you visit a fast food restaurant per week? (1/ 1-3/ 3-5/ 5+)

On average, how much per week do you spend at all fast food restaurants? (0-4.99€/ 5-9.99€/ 10-19.99€/ 20€+/ Don't Know)

În order to qualify as a participant for this survey, please answer the following questions: În the last three months have you purchased food from a fast food restaurant? (Yes/ No); Are you 18 years of age or older? (Yes/ No);

– de opinie, (preferințe, interese, atitudini, motivații) care privesc date neverificabile și țin de aspecte ale culturii și psihologiei persoanei (ceea ce crede persoana); în acest caz răspunsurile sunt subiective; se cunosc sondaje în care intervievații au exprimat opinii despre subiecte inexistente, legi sau popoare (Chelcea S., 2001:75); scopul acestor întrebări este ”să permită concluzii despre direcția, intensitatea, consistența și centralitatea opiniei” (Chelcea S., 2001: 76);

Exemplu What is your favorite fast food restaurant? (McDonalds/KFC/ Other)

On a scale of 1-5 (1= not important, 5= very important) how important are each of these attributes to your purchasing of fast-food? (Circle the answer that best applies to you)

Datorita acestui fapt se folosesc și:

– întrebările de verificare (ceea ce face persoana); acestea sunt formulări diferite (eventual în forma negativă) a aceleiași chestiuni de interes; ele urmăresc să pună în evidență diferența dintre răspunsul social dezirabil și convingerile persoanei sau diferența dintre planul credințelor și al comportamentelor;

– o atenție specială necesită întrebările nevralgice, cum ar fi cele despre tabu-uri sociale sau despre relațiile cu persoane importante ale respondentului (din familie, sau șefi); în răspunsul la aceste întrebări intervin mecanisme de apărare a eului; (Coutts E.& Ben J., 2011) au comparat eficienșa metodelor RRT (Randomized Response Technique) și UCT (Unmatched Count Technique) folosite pentru a culege răspunsuri la întrebările nevralgice;

Obs. Orice chestionar conține și întrebări factuale de identificare, care privesc caracteristicile eșantionului, întrebări care în general se pun la sfarșit, în orice caz după întrebări care să stârnească interesul, deoarece majoritatea respondenților le consideră intruzive; există totuși o situație când aceste întrebări se pun în față, și anume atunci când anumite categorii de respondenți trebuie eliminate, de exemplu pentru studiul unui produs comercial trebuie eliminați respondenții care nu îl cunosc și/sau nu l-au folosit;

Clasificarea întrebărilor după tipul scalei (BalaureV&al., 2005: 106):

– cu răspuns forțat (structurat), numite și întrebări închise; au răspunsuri multiple precodificate care se exclud;

ele ridică următoarele probleme: problema gradării între 3 (da, nu, nu știu) și 9 răspunsuri (…, alta), Scala Likert având 5 trepte; problema răspunsului neutru (Chelcea S., 2001:77); problema ordinii alternativelor; problema sugestibilității;

avantajele întrebărilor închise: 1) prelucrarea statistică; 2) facilitarea răspunsurilor prin recunoașterea informației conținute, în raport cu reproducerea cerută de întrebarea deschisă; de exemplu Care este cea mai eficientă metodă de colectare a gunoiului menajer? Răspuns: amestecat/sortat/nu știu

– închise cumulative; prezintă alternative care nu se exclud;

Exemplu Where do you currently get information about fast food restaurants? (Check all that apply): (TV Commercials/ Radio Commercials/ Internet/ Facebook/ Smartphone Commercials/ Billboards/ Newspaper Commercials/ Friends and Family).

– răspuns liber sau întrebări deschise; aici apare problema prelucrării.

Exemplu Please explain why this is your favorite restaurant?

Schema Gallup (apud Chelcea 2001:74):

– întrebări închise, de cunoștințe, pentru stabilirea nivelului respondentului

în domeniul cercetat

– întrebări deschise privind atitudinea față de domeniu

– întrebări închise referitoare la domeniu

– întrebări deschise privitoare la motivație

– întrebări închise pentru măsurarea intensității opiniilor

– [opțional întrebări de indentificare].

Clasificarea chestionarelor:

– după conținut:

– o singură tema (speciale) care se folosesc mai ales în studierea pieței și a intenției de vot, pentru punerea în evidență a unui aspect al fenomenului studiat;

– respectiv chestionare omibus, cu mai multe teme care se leagă în mod natural, unde se urmărește măsurarea și explicarea complexității fenomenului studiat;

– după întrebări:

– cu întrebări deschise, cu întrebări închise și mixte (uzual);

– cu/fără întrebări de verificare

– după modul de aplicare:

– auto-administrate sau administrate de un operator; cele auto-administrate prezintă avantajul anonimatului

– după suport:

– hârtie și creion în laborator, hârtie și creion în mediu controlat, hârtie și creion prin poșta, CBT (Computer Based Test) în laborator, internet prin mail, internet online în browser

– după scop:

– care se folosesc de mai multe ori și care de aceea se validează, respectiv standardizează, exemplu teste în psihologie, în evaluarea școlară;

– sondaje de opinie (politică, marketing) care se folosesc situațional.

3. Valoarea științifică a rezultatelor

Scopul pentru care chestionarele se realizează și aplică este de obicei, de a extrapola rezultatele de la eșantion la întreaga populație țintă, ceea ce constituie inferența statistică. Dacă s-ar putea chestiona fiecare unitate (individ) a populației, inferența nu ar mai fi necesară, dar aceasta se întâmplă foarte rar.

Așadar la întocmirea chestionarului se ține seama de o ipoteză statistică (specifică) pentru care se culeg date pentru a o susține; în exemplul anterior, ipoteza este: populația orașului sau regiunii X practică colectarea selectivă, iar rezultatele obținute pot/nu reflecta o tendință reală ( adică fie confirmă- nu se datoresc intamplarii, fie nu confirmă ipoteza). Aici apar 2 aspecte:

1. de unde știm că rezultatele obținute nu se datoreaza variabilității naturale a populației, adică din întamplare am nimerit peste un eșantion de persoane care colecteaza selectiv, deși restul populației nu o face?

2. cu ce probabilitate putem extinde rezultatul eșantionului la întreaga populație?

Pentru a putea extrapola rezultatele obținute pe eșantion la populația din care eșantionul a fost extras, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

Alegerea eșantionului trebuie făcuta probabilistic (C. M. Cassel and L. Lyberg, 2001: 13459), (Opariuc Vol I, pg. 257),

Dimensiunea eșantionului ține de probabilitatea ( 95% sau 99%) cu care vrem să lucrăm, respectiv de marja de eroare acceptată.

Limite ale Chestionarelor

Chestionarele au fost mult criticate ca având următoarele limite:

– răspunsul dezirabil social al respondentului (minciuna)

– sunt afectate de diferențele dintre opiniile declarate și comportamentul efectiv, declarații ce țin mai mult de aspirații ale persoanei și de imaginea de sine pe care acesta doreste să și-o cultive, dacât de ceea ce respondentul practică

– incapacitatea subiectului de a face evaluările cerute de întrebare, mai ales când este implicat un segment de timp; de exemplu în ultimele 6 luni ați colectat gunoiul selectiv? de câte ori? implică evaluări complexe asupra unor comportamente/activități pe care oamenii nu le urmăresc în mod intenționat de-a lungul timpului

– nepotrivirea dintre nivelul de educație al respondentului și limbajul/conceptele folosite; de exemplu subiectul ar putea să nu înțeleagă termenul de "colectare selectivă";

– gradarea insuficientă/ exagerată a scalei răspunsului.

4. Review despre chestionarea online

Crearea unui sondaj în domeniul de cercetare ingineria resurselor vegetale și animale nu difera sau nu ar trebui să difere cu nimic la nivelul concepției de crearea unui sondaj din domeniul sociologic.

În ceea ce privește aplicarea, forma online nu ar trebui să aducă diferențe semnificative dpdv al modului de eșantionare și al numărului de participanți față de STAC aplicate direct pe hârtie, prin poștă sau telefonic. Cu toate acestea, problema principală pe care o ridică forma online este cea a eșantionării aleatoare (probabilistice). De pildă, studii efectuate prin aplicarea aceluiași chestionar prin metoda online și a interviului față-în-față, arată diferențe la nivelul rezultatelor statistice, puse pe seama faptului că mediul online selecționează apriori respondenții dintre persoanele mai informate, "viewpoint-oriented" (Duffy B. et al., 2005).

După studiul a 20 de softuri sau servicii Web de sondaje, (Wright K., 2005), arată ca softul STAC disponibil online pentru creare și aplicare, variază considerabil la nivelul caracteristicilor, costului și al limitărilor. Aceste softuri au în comun faptul că oferă tipurile de întrebări uzuale: scale Likert, diferențiala semantică, închise cumulative, deschise, nominale și categoriale. Un avantaj particular al formei de aplicare online, îl constituie posibilitatea de a oferi întrebările într-o ordine aleatoare la diferite accesări.

Într-un Studiu mai recent, Szolnoki (2013), a comparat aplicarea față-în-față, la telefon și online a aceluiași chestionar, pe consumatorii de vin, dpdv al reprezentativității eșantionului în raport cu populația tintă; rezultatele studiului continuă să ierarhizeze aplicarea online pe ultimul loc, în timp ce, sub aspectul costului, aceeași aplicare apare ca cea mai favorabilă.

Pe de altă parte, marea accesibilitate a metodei a creat cadrul pentru apariția a numeroase STAC, propuse și aplicate de studenți, masteranzi, doctoranzi sau cercetători în alte domenii decât sociologia, care nu respectă cerințele deontologice ale cercetării statistice. În (Bryson G. et al., 2012), găsim recomandări pentru specificarea cu claritate a următoarelor caracteristici ale studiilor bazate pe STAC:

1) ipoteza de cercetare, sau subiectul cercetării

2) populația targhetată și eșantionarea

3) metodele utilizate pentru dezvoltarea STAC și pentru măsurarea validității și fidelității

4) rezultatele și interpretarea

5) concluziile ce decurg direct din rezultate.

Aceste recomandări sunt valabile și în cercetarea din domeniul ingineriei resurselor vegetale și animale.

Bibliografie Review

Bryson, Gregory, Turgeon A., Choi P., 2012, The science of opinion: survey methods în research, Canadian Journal of Anesthesia, 59:736-742

Duffy, Bobby, Smith K., Terhanian G., Bremer J., 2005, Comparing data from online and face-to-face surveys, International Journal of Market Research, Vol. 47, Issue 6

Wright, Kevin, 2005, Researching Internet-Based Populations: Advantages and Disadvantages of Online Survey Research, Online Questionnaire Authoring Software Packages, and Web Survey Services, Journal of Computer-Mediated Communication, Vol 10 Issue 3, p 00 (ISI free), online at: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1083-6101.2005.tb00259.x/full

Întrebări Crearea STAC

Cum ați clasifica STAC?

Cum ați clasifica întrebările din STAC?

Ce limitări au STAC?

Resurse în Biblioteca Universității din Oradea

Gheorghiu Dumitru, 2011, Statistică pentru psihologi, Cap6 Proceduri de estimare statistică, Ed. Trei, București

McQueen, Ronald, Knussen C., 2006, Metode de cercetare în Științele sociale, Institutul European, p 107

Rateau, Patrick, 2004, Metodele și statisticile experimentale în științele umane, Ed. Polirom, Iași, (Șt. Sociale)

Rotariu, Traian, Petru Iluț, 2006, Ancheta sociologica și sondajul de opinie, Ed. Polirom, Iași

Prutianu, Ștefan, Anastasiei Bogdan, 2005, Cercetarea de marketing, Polirom

Chelcea Septimiu, 2004, Inițiere în cercetarea sociologica, Comunicare.ro, București

Culic Irina, 2004, Metode avansate în cercetarea socială: analiza multivariată de interdependență

APLICAREA STAC

Aplicarea manuală

STAC tiparit se distribuie (direct/ prin poștă), este completat de subiect, apoi se colectează

sau STAC tipărit este completat de operator; subiectul răspunde la întrebări

STAC completat este introdus manual în Baza de date a soft-ului de tip desktop: exemplu Excel, SPSS, SAS etc.; statisticile se execută apoi offline

sau STAC se introduce manual în Baza de date a soft-ului online; statisticile se execută online;

Aplicarea online

STAC se creeaza în soft-ul ales și se distribuie unei liste de email;

STAC se completeaza online de subiect;

rezultatele sunt colectate de soft; soft-ul asigură și unele prelucrari; Baza de date rezultată (nu) poate fi exportată;

Exemple: Forms for Excel din Microsoft Office 365, Survey Monkey, Google Forms de la Google Inc.

Unele permit și prelucrarea datelor (vezi T3a).

Soft-uri pentru aplicarea STAC Online

Soft-uri utilizate pentru aplicarea online în domeniul de cercetare ingineria resurselor vegetale și animale:

1. Descriere cele 4 softuri studiate

– cum au fost alese

– cum se creeaza STAC-ul

– cum se modifică

– cum se distribuie

– cum se prelucrează

– limitări.

2. Office 365

– soft-ul este descris la Cap. Aplicații Office Cloud/ Suite Office Cloud

– funcția STAC: Forms for Excel;

3. Google Drive Facebook

– Google Forms- numai cu cont Google

– Tutoriale:

http://www.tpu.ro/filesharing-linksharing/am-de-facut-un-chestionar-pentru-licenta-și-vreau-sa-fac-unul-online-stiti-cumva-vreun-site-gratis-pe-care-as-putea-sa/

http://videotutorial.ro/cum-facem-un-sondaj-de-opinie-folosind-formularele-din-google-drive-tutorial-video/

4. Survey Monkey- free

– realizează și o prelucrare sumară

https://www.surveymonkey.com

5. Alte soft-uri: LimeSurvey, iSondaje.ro, 4.8 Survey ZEF: http://www.zef.fi/en/products/

6. Folosirea Facebook

Baze/Bănci de Date existente

Elementele de bază care trebuie urmărite atunci când se extrag date din Baze/Bănci de Date existente sunt Alegerea factorilor și a perioadei.

Alegerea factorilor și a perioadei

– exemple vezi Alte Resurse T2, Dudaș& Popovici

Baze/Bănci de Date Internaționale

Organizația Mondiala a Sănătății

http://www.who.int/gho/database/en/

World Data Atlas

http://knoema.com/atlas/sources/

World Tourism Organization UNWTO [Balaure, pg 119]

http://www2.unwto.org/content/data

Eurostat: http://ec.europa.eu/eurostat

Netherlands Ministry of Foreign Affairs. Centre for the Promotion of Imports from developing countries (CPIhttps://www.cbi.eu/market-information/tourism/

CABI: https://www.cabi.org

Baze/Bănci de Date Românești

Institutul Național de Statistică:

http://www.insse.ro/cms/

Bănci de date locale

– Agenția pentru Protectia Mediului

– Apele Române etc.

Întrebări Aplicarea STAC

Ce diferenta este între aplicarea manuala și online a STAC?

Dați un ex. De Soft Online pentru aplicarea unui STAC

Ce BD cunoașteți care conțin date statistice din turism?

Bibliografie T2

T2a

Balaure, Virgil, Cătoiu I., Vegheș C., 2005, Marketing turistic, Ed. Uranus, București

Chelcea Septimiu, 2001, Curs: Tehnici de cercetare sociologica, Cap. 6 Chestionarul în cercetarea sociologică, ebook; reluat în Chelcea, Septimiu , 2001, Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative și calitative, Ed. Economica, Bucuresti, disponibil la adresa: https://www.scribd.com/doc/109464264/Septimiu-Chelcea-Metodologia-Cercetarii-Sociologice

Coutts, Elisabeth and Ben Jann, 2011, Sensitive Questions în Online Surveys: Experimental Results for the Randomized Response Technique (RRT) and the Unmatched Count Technique (UCT); Sociological Methods& Research 40(1): 169-193

L. Lyberg and C. M. Cassel, "Sample Surveys: The Field", în: Editors-în-Chief: Neil J. Smelser and Paul B. Baltes, 2001, International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Vol. S, pp: 13475-13480, Elsevier Ltd.

Modele de Chestionare (2001): http://www.d.umn.edu/~scastleb/marketing%20research%20examples%20of%20project%202.htm

T2b

Popovici, Diana, 2016, Online Surveys Software, Instruments for Researches în Vegetal and Animal Resources Engineering Field, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, Vol. XV/A, Anul 15, Ed. Universității din Oradea, ISSN 1583-4301, pp. 101-108

Fink, Arlene, 2013, How to Conduct Surveys: A Step-by-Step Guide, Sage Publications Inc., online at: http://www.google.ro/books?hl=fr&lr=&id=0TB1AwAAQBAJ&oi=fnd&pg=PP1&dq=online+surveys&ots=eDlPREZfIe&sig=ymizxRxcAr3deZi7Y7IDdo2COVo&redir_esc=y#v=onepage&q=online%20surveys&f=false

Popovici, Ovidiu, Popovici, D., 2013, Cap. V.2 Analiza statistică a datelor experimentale, în: Modelarea fenomenelor electromagnetice și termice în procesele de încălzire cu microunde, Ed. Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-1130-8,

Ramo, Danielle, Prochaska, J., 2012, Broad Reach and Targeted Recruitment Using Facebook for an Online Survey of Young Adult Substance Use, Journal of Medical Internet Research, Vol 14, No 1, online at:

http://www.jmir.org/2012/1/e28/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+JMedInternetRes+(Journal+of+Medical+Internet+Research+(atom))

Opariuc-Dan, Cristian, 2009, Statistică aplicată în Științele Socio-Umane, Vol I: Noțiuni de bază- Statistici univariate, Ed. ASCR& COGNITROM, Cluj Napoca

C. M. Cassel and L. Lyberg, "Sample Surveys: Methods", în: Editors-în-Chief: Neil J. Smelser and Paul B. Baltes, 2001, International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Vol. S, pg 13458:13462, Elsevier Ltd.

J. M. Tanur, "Sample Surveys: Cognitive Aspects of Survey Design", în Editors-în-Chief: Neil J. Smelser and Paul B. Baltes, 2001, International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Vol. S, pg 13448:13453, Elsevier Ltd.

T2c

Balaure, Virgil, Cătoiu I., Vegheș C., 2005, Marketing turistic, Ed. Uranus, București

Chelcea Septimiu, 1998, Cercetarea sociologica: metode și tehnici, Ed. Destin, Deva

Dudaș, Anca Iulia, Popovici D., 2015, Comparative Analysis of Touristic Reception Establishments with Accommodation Functions, Accommodation Capacity and Occupancy Levels în Romania, Hungary and Bulgaria, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, Vol. XIV/A, Anul 14, Ed. Universitatii din Oradea, ISSN 1583-4301, pp. 99-107

Popovici, Diana, Dudaș Anca Iulia, 2017, Comparative analysis of touristic reception establishments with accommodation functions and accommodation capacity, în Bulgaria, Hungary and Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, Vol. XVI/A, Anul 16, pp. 73-80

T3 PRELUCRĂRI STATISTICE

Subiecte

Soft-uri Desktop pentru prelucrare

Statistica Descriptivă

Statistica Inferențială

Alte Resurse T3

Soft-uri Desktop pentru prelucrarea datelor

Următoarele softuri pot fi utilizate pentru prelucrarea statistică a datelor:

Microsoft Excel

PSPP (free)

http://freestatisticalsoftware.com/free-statistical-software-downloads/

SPSS (cu licență)

Statistica Descriptivă

Statistică Descriptivă

Indicatori ai tendinței centrale

Indicatori ai împrăștierii

Distribuții ale datelor

Continuă/ Discretă

Unimodală/ Bimodală/ Multimodală

Simetrie sau Oblicitate

Boltirea

Distribuția normală (Gauss)

Verificarea distribuției scorurilor fiecarui eșantion

Distribuție normală (Gauss)→ Teste parametrice

exemplu Corelația Pearson, Testul T, Anova

Altă distribuție→ Teste neparametrice (mai slabe)

exemplu Corelația Spearman, Mann-Whitney, Kruskall-Wallis

Distribuția normală are 3 caracteristici:

unimodală (un singur “vârf”)

simetrică (ne-oblică)

mezocurtică (boltire medie)

Distribuția Normală oblicitatea:

simetrică (sunt la fel de multe scoruri mari ca și scoruri mici); nu este oblică;

indicator skewness [-0.8, +0.8];

skewness < -0.8 asimetrie pozitiva/ înclinată spre stânga (mai multe scoruri mici)

skewness > +0.8 asimetrie negativă/ înclinată spre dreapta (mai multe scoruri mari)

Distribuția Normală boltirea:

mezocurtică (sorurile sunt ‘potrivit’ de împrăștiate față de medie);

indicator kurtosis [-1, +1];

kurtosis < -1 platicurtică

kurtosis > +1 leptocurtică

Întrebări Statistica descriptivă

Dați un exemplu de Soft Desktop pentru prelucrări statistice

Dați un exemplu de indicator al tendinței centrale

Ce caracteristici are Distribuția normală ?

Statistica Inferențială

Testul statistic

este o metodă de calcul bazată pe formule matematice

calculează probabilitatea evenimentului ca Ipoteza specifică să fie adevarată

pragul de semnificație (notat cu p sau Sig.): reprezintă probabilitatea ca evenimentul să nu aiba loc;

se consideră semnificativ statistic un eveniment care are cel puțin probabilitatea de 95% ; în acest caz pragul de semnificație p, este mai mic de cat 5%, adică p< 0.05

Verificarea distribuției scorurilor eșantionului pentru VD

Normalitatea se verifică cu Explore sau Testul Kolmogorov-Smirnov K-S

Ipoteza specifică a tetsului K-S: există diferențe între Distribuția Gauss și Distribuția testată (nu avem normalitate)

Ipoteza nula pt K-S: nu există diferențe între Distribuția Gauss și Distribuția testată (scorurile eșantionului sunt distribuite normal)

pt. p< 0.05 evenimentul specific are probabilitatea de cel puțin 95%, deci se accepta HS, adică ne-normalitatea

pt. p> 0.05 se infirmă HS, adică se asumă normalitatea.

Alegerea Testului Statistic

Testul de frecvența variabilelor categoriale: Testul Chi pătrat al gradului de potrivire

Se studiază diferența dintre frecvențele observate și frecvențele teoretice (probabilități) pentru o singură variabilă categorială

HS: Există diferențe semnificative (statistice) între frecvențele observate și frecvențele teoretice

H0: Diferențele se datorează hazardului (variabilității naturale)

Dacă pragul de semnificație p< 0.05, se acceptă HS

Testul de frecvența variabilelor categoriale: Testul Chi pătrat al gradului de omogenitate

Se studiază diferența dintre frecvențele observate și frecvențele teoretice (probabilități) în cazul a două variabilă categoriale cu cel puțin 2 modalități

HS: Există diferențe semnificative (statistice) între categoriile celor două variabile

H0: Diferențele înregistrate se datorează hazardului (variabilității naturale)

Dacă pragul de semnificație p< 0.05, se accepta HS

Corelația:

HS: Scorurile celor 2 eșantioane variază împreună

H0: Scorurile variază independent, în conformitate cu variabilitatea naturală (a hazardului)

Dacă pragul de semnificație p< 0.05, se accepta HS

Compararea grupurilor: Testul T pe eșantioane independente

Se studiază diferența Mediilor

HS: Există diferențe semnificative (statistice) între mediile eșantioanelor

H0: Diferențele se datorează hazardului/ întâmplării

Compararea grupurilor: Testul T pe eșantioane perechi

Se studiază Media diferențelor

HS: Există diferențe semnificative (statistice) între mediile diferențelor eșantioanelor

H0: Diferențele se datorează hazardului/ întâmplării

Analiza de varianță

ANOVA Unifactorial (One Way Anova) determină diferențele mediilor observate la nivelul unei variabile dependente numerice, între grupurile determinate de o singură variabilă independentă calitativă cu mai mult de 2 modalități

ANOVA Bi/Multi factorial determină diferențele mediilor observate la nivelul unei variabile dependente numerice, între grupurile determinate de 2 sau mai multe variabilă independente, calitative, cu mai mult de 2 modalități

Calculul Intervalului de confidență (sau de încredere) a mediei

Media -/+ 1,96 x Abaterea standard a mediei (Std. Error of Mean SE).

Mărimea eșantionului

n, mărimea eșantionului ne dă reprezentativitatea lui

reprezentativitatea este proporțională cu mărimea la valori mici, peste o anumită valoare creșterea mărimii nu aduce decât o creștere foarte mică a reprezentativității

depinde de nivelul de încredere ales (95%→ z= 1.96), precizia cu care dorim să lucrăm, recte de marja de eroare e aleasă și de abaterea standard a populației, care poate fi înlocuită de abaterea standard a unui eșantion pilot de 30-40 de subiecți σ:

n= z2 x σ/e2 (Opariuc D., 2009:278)

Calculul Mărimii efectului de corelație

M= r x r; unde r este coeficientul de corelație

M ia valori între 0 și 1 și reprezintă procentul din varianță comun între cele două variabile.

Întrebări Statistica Inferențială:

Ce anume calculează un test statistic?

Ce reprezintă Ipoteza nulă?

Resurse Prelucrări Statistice

Universitatea de Științe agricole și medicină veterinară Cluj-Napoca, Prelucrarea datelor statistice în cercetarea de Marketing cu SPSS sub Windows ~îndrumar de lucrări practice pentru studenții agronomi http://www.scribd.com/doc/58737002/spss-ghid

Stavarache Dragos, Tehnologia informației și cercetarea de piață, Curs, Universitatea Virtuala de Afaceri, consultat 6 apr 2014 la:

http://ro.scribd.com/doc/45568061/SPSS-curs

http://mathworld.wolfram.com/topics/ProbabilityandStatistics.html

Bibliografie T3

Singpurwalla Darius, 2017, A Handbook of Statistics: an overview of statistical Methods, ISBN: 978-87-403-0542-5, Bookboon Company

Gorunescu, Florin, Belciug Smaranda, 2014, Incursiune în biostatistica, Editura Albastra, Microinformatica, Cluj-Napoca

Vasile, Marian, 2014, Introducere în SPSS pentru cercetarea sociala și de piață: o perspectivă aplicată, Ed. Polirom, Iasi

Mierliță Daniel, Popovici D., 2013, Effect of Partial Substitution of soybean meal with lupine seeds on growth and economic efficiency of broilers, Lucrări Științifice Journal, Seria Zootehnie, vol. 59 (18), University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Iași, eISSN: 2067-2330, pp. 60-65

http://www.univagro-iasi.ro/revista_zoo/indexempluphp?lang=en&pagina=vol59.html

Indexată CABI: https://www.cabdirect.org/cabdirect/abstract/20153370667

Sava Florin, 2011, Analiza datelor în cercetarea psihologica, Ed.ASCR, Cluj-Napoca

Gheorghiu Dumitru, 2011, Statistică pentru psihologi, Cap. 6 Proceduri de estimare statistică (dimensiunea eșantionului), Ed. Trei, Bucuresti

Opariuc-Dan, Cristian, 20011, Statistică aplicată în Științele Socio-Umane, Vol. 2, Arhip Art, Sibiu

Howitt, Dennis, Cramer, D., 2010, Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunea 16 și vers. anterioare, Ed. Polirom, Iasi

Tyrrell, Sidney, 2009, SPSS: Stats Practically Short and Simple, ISBN: 978-87-7681-474-8, free ebook at bookboon.com

McQueen Ronald, Knussen C., 2006, Metode de cercetare în Stiintele sociale, Ed. Institutul European

Gorunescu Florin, 2006, Data Mining: Concepte, Modele și Tehnici, Editura: Albastră, Cluj-Napoca

Armeanu Ileana, Petrehuș Viorel, 2006, Probabilități și statistică aplicate în biologie, Editura: Matrixrom, București

Prodan Augustin, Gorunescu F., Gorunescu M., 2006, Excel, Access și Pagini Web, Ed. Albastra, Cluj-Napoca

Jaba Elisabeta, 2004, Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Editura: Polirom, Iași

Rateau Patrick, 2004, Metodele și statisticile experimentale în stiintele umane, Ed. Polirom, Iasi, Colectia Collegium

Gorunescu Marina, Gorunescu F., Prodan A., 2002, Matematici superioare, Biostatistică și Informatică, Editura: Albastră, Cluj-Napoca

T4 APLICAȚII PRACTICE

Subiecte

Rezumat aplicare Teste statistice cu SPSS

Ex1

Ex2

Ex3

Ex4

Ex5

Ex6

Alte Resurse T4

Exemplul 1 Studiu de caz Preferințele în materie de mașini după țara producătoare

HS: Preferințele în materie de mașini după țara producătoare diferă semnificativ între B(ăieți) și F(fete)

H0: Diferențele în materie de preferințe se datoresc întâmplării

VI și VD: calitative

VI Gen: 0= F ; 1= B

VD Preferința mașină: 1-germană, 2-franceză, 3-japoneză, 4-coreeană

eșantion: 10 măsurători (Tab. 6)

Testul Chi pătrat al gradului de omogenitate

Deoarece nu avem măsurători cantitative ale preferințelor pentru mașini (scoruri), decât o delimitare calitativă, vom folosi testul Chi Pătrat al gradului de omogenitate (sau de contingență) (Tab. 7). Acest test evaluează relația (asocierea) dintre 2 variabile categoriale, în cazul nostru Genul cu 2 modalități și Preferința-pentru-mașini cu 4 modalități, calculând diferențele de frecvențe față de o frecvență teoretică a unei împrăștieri uniforme.

Analizând Outputul programului SPSS pentru Testul Chi Pătrat al gradului de omogenitate (Tab. 7), observăm ca ipoteza noastră nu se susține, deoarece testul Pearson Chi-Square care exprimă asocierea căutata de noi are Sig.=0.881> 0.05, deci nu putem afirma cu probabilitatea de cel puțin 95% că există diferențe semnificative privind preferințele pentru mașini între băieți și fete (am putea susține afirmația cu o probabilitate de numai 12%).

Exemplul 2 Studiu de caz Notele la examen între fumători și nefumători

HS: notele la examen diferă între fumători și nefumători

H0: diferențele dintre notele la examen se datorează întâmplării/ variabilității naturale/ altor factori.

VI: calitativă

VD: cantitativa

VI : 0= nefumător ; 1=fumător

VD Nota la examen: 1-10

eșantion: 10 măsurători (Tab. 8)

Verificăm distribuția scorurilor cu Explore (Tab. 9), analizând rezultatele testului Shapiro-Wilk care este mai recomandat pentru eșantioane mici:

Ambele eșantioane au distribuții asimetrice (Sig. > 0.05), motiv pentru care vom folosi Testul Mann-Whitney U (neparametric) care compară medianele în locul mediilor (Tab. 10). Acest test afișează ranguri, fiind un test neparametric.

Testul Mann-Whitney U Group1= 0; Group2= 1;

Interpretare: cu toate că media notelor la nefumători este ceva mai mica, rezultatele testului (Sig.=0.830> 0.05) nu ne îndreptățesc să afirmăm că aceasta este o diferență semnificativă și că poate fi extrapolată la populație.

Exemplul 3 Studiu de caz Înainte și după o intervenție

Se verifică scoruri numerice înainte și după o intervenție/ prelucrare (caz mai general), de exemplu Punctajul realizat la un Chestionar de circulație înainte și după studiu

IS: scorurile diferă înainte și după prelucrare

VI: calitativă cu 2 modalități (înainte/după intervenție)

VD: cantitativă (scoruri numerice)

VI Condiția : 1=pretest ; 2=posttest

VD Scor: 1-10

eșantion: 10 măsurători (Tab. 11)

Rezultatele Testului Wilcoxon (Tab. 12)

Interpretare: cu toate că media notelor după studiu este ceva mai mare, rezultatele testului (Sig.=0.776> 0.05) nu ne îndreptățesc să afirmăm că aceasta este o diferență semnificativă și că intervenția respectivă poate fi extrapolată la populație, producând un efect de învățare statistic.

Exemplul 4 Statistică Fast-Food

Obiectivele cercetarii

Prin studiul prezent am încercat să prezentam aspecte legate de consumul de fastfood la persoanele tinere, mai ales cât de mare este acest consum precum și dacă tinerii dețin informații legate de cât de sănătoasă este alimentația fastfood disponibilă, cu alte cuvinte vrem să știm dacă cei care o consumă dețin sau nu aceste informații.

Întrebările cercetării

În acest scop am alcătuit un chestionar compus din două părți:

A) primul grup de 5 întrebări se axează pe culegerea informațiilor dorite:

1. Mâncați mâncare de la Fast-Food? cu răspunsurile (Da, Nu) care se exclud

2. De câte ori mâncați Fast-Food pe săptămână? cu răspunsurile (o dată, o dată- 3 ori, Mai mult de 3 ori) care se exclud

3. Ce mâncare Fast-Food preferați? cu răspunsurile (McDonald, KFC, Altele) care pot fi și multiple, exemplu Și McDonald și Altele; prin Altele ne-am referit la Fast-Food no-brand

4. De ce mâncați mâncare de la FastFood? cu răspunsurile (Lipsă de timp, de plăcere, pentru că e ieftină) care pot fi și multiple;

5. Cunoașteți efectele nocive ale Fast-Food-ului? cu răspunsurile (Da, Nu, Nu stiu), care se exclud; am luat varianta Nu știu pentru cei indeciși;

6. Știți de ce creează FastFood-ul dependență? cu răspunsurile (Da, Nu, Nu știu), care se exclud.

Cea de-a doua parte conține întrebările factuale, prin care dorim să identificăm caracteristicile eșantionului obținut:

1. Mediul de proveniență (urban sau rural);

2. Genul (masculin sau feminin);

3. Vârsta (ani și luni împliniți, pe care i-am transformat în numere zecimale, prin regula de trei simplă);

4. Ocupația (elev, student, muncitor).

Utilizând aceste întrebări am vrut să vedem dacă vreuna din caracteristicile enumerate se asociază cu consumul crescut de FastFood sau cu cultura alimentară.

Operaționalizarea conceptelor

– toate variabilele sunt nominale sau ordinale înafară de vârsta, care este o variabilă scalară;

– eșantionul obținut este compus din 69 de respondenți cu vârste cuprinse între 7 și 25 de ani, 43 de elevi, 25 de studenți și 1 muncitor, 27 de băieti și 42 de fete, 34 din mediul urban și 35 din mediul rural.

Ipoteza cercetării: Există diferențe semnificative în ceea ce privește consumul de Fast-Food între băieți și fete.

Rezultate

– 65 din 69 de respondenți (94,2%) au declarat că consumă mâncare fast-food

– dintre aceștia 62,5% o dată pe săptămână, 25% între 1-3 ori și 12,5% mai mult de 3 ori

– repartiția pe tipuri de Fast-Food este următoarea:

– în ceea ce privește motivul, 57 din cei 65 de respondenți care au declarat că consumă Fast-Food(87,7%) o fac pentru că le place, și numai o proporție mică dintre ei pentru că nu au timp sau este ieftină;

– 59,4% dintre respondenți cunosc efectele nocive, dar numai 37,7% știu de ce mâncarea Fast-Food creează dependență;

Am verificat dacă din punctul de vedere al vârstei eșantionul prezintă caracteristicile unei distribuții normale, ceea ce nu s-a confirmat, (p= 0.000 < 0.05):

– dacă studiem histograma observam că avem trei grupe de vârstă, 7-10, 15-19 și 21-25 ani;

Între grupurile provenind din mediul urban/ rural, (34 respectiv 35 persoane) există următoarele diferențe:

– 4 respondenți din mediul urban, adică 11%, au declarat că nu consumă mâncare Fast-Food, spre deosebire de cei din mediul rural în care toți respondenții declară că o consumă:

– 64% în mediul urban, față de 54% în mediul rural cunosc efectele acestei alimentații și 41% față de 34% știu de ce creeaza dependență;

Între băieți și fete (27 respectiv 42 persoane) există următoarele diferențe:

– 89% dintre băieți față de 97% dintre fete o consumă

– 48% dintre băieți față de 67% dintre fete cunosc efectele nocive

– 26% dintre băieți față de 45% dintre fete știu de ce creeaza dependență, ceea ce este un rezultat oarecum neașteptat, adică fetele, deși știu în mai mare măsură care sunt efectele nocive totuși consumă Fast-Food pentru că le place (în cea mai mare parte).

Pentru a verifica ipoteza cercetării (Există diferențe semnificative în ceea ce privește consumul de Fast-Food între băieți și fete) am aplicat Testul Chi pătrat al gradului de omogenitate și rezultatele se pot vedea în Tab. 20:

– cum se poate vedea, pentru coeficientul Bravis-Pearson avem p< 0.05, deci există diferențe statistice între băieți și fete privitor la consum; pentru a vedea care sunt aceste diferențe analizăm Tabelul Reziduurilor Ajustate (Tab. 21):

– diferențele se vor găsi pentru Reziduuri ce nu sunt cuprinse între [-2; 2], în cazul nostru la consumul o dată pe săptămână, unde fetele consumă mai mult și la consumul mai des decât de 3 ori pe săptămână unde băieții consumă mai mult.

Exemplul 5 Studiu de caz Comparație Miere

Descrierea datelor

– avem câte 5 producători de miere din România și din Polonia, R1-R5 și P1-P5

– de la fiecare avem câte 1 mostră (în total 2×5); 1,2,3 reprezinta 3 determinări din aceeași mostră și lucrăm numai cu mediile determinărilor

– avem prima variabila independentă IC50 [%] este concentrația de miere la care reactantul scade la jumătate

– avem a doua variabilă independentă AA1 [%], care este Activitatea Antioxidantă a soluției de concentrație 1%

Ipoteze de cercetare

– Ipoteza de cercetare nr.1: există o asociere (corelație) între IC50 și AA1, separat la mierea din România și separat la cea din Polonia (Obs. chiar dacă testul iese semnificativ nu vom putea spune că există o relație de cauzalitate între parametri, ci doar o asociere între ei)

– Ipoteza nulă nr.1: IC50 și AA1 nu variază împreună;

– Ipoteza de cercetare nr.2: mierea din Romania este diferită semnificativ (statistic) de mierea din Polonia (are mai mult/puțin…) pentru toate cele 5 dimensiuni determinate

– Ipoteza nulă nr.2: diferențele se datorează întâmplării;

Obs. Eșantioanele sub 30 de măsurători se consideră studii de caz, rezultatele obținute neputând fi extinse la nivelul populației (Opariuc, 2009)

Prelucrarea statistică nr. 5.1: asocierea (corelația) între IC50 și AA1

Caracteristicile eșantioanelor măsurilor după cei 2 indicatori statistici IC50 și AA1:

– eșantioanele românești au abaterea standard (Standard Deviation SD) mai mică (sunt mai omogene): 0,74490< 1,17590 și 8,90038< 12,12011 dar totuși destul de mari:0,74490/3,9260= 19% față de 30% eșantionul polonez pentru IC50; respectiv 44% față de 63% pentru AA1 (Tab. 27)

– de aceea Intervalele de încredere, în care, cu probabilitate de 95%, se află media reală a populațiilor din care mierea a fost extrasă sunt mai mici la mierea românească, și mai mici la IC50% față de AA1% , dar totuși destul de mari, mai ales pentru Activitatea Antioxidantă, adică avem eșantoane cu variabilitate mare (Tab. 24)

– exemplu de calcul al Intervalului de încredere după formula:

Media -/+ 1,96 x Abaterea standard a mediei (Std. Error of Mean)

Marg_stg= 3.926- 1.96 x 0.33313= 3.926- 0.6529= 3.273

Marg_dr= 3.926+ 0.6529= 4.579

– verificâd normalitatea distribuțiilor cu Kolmogorov-Smirnov, obținem rezultatele din Tab. 25, care ne arată că toate cele 4 eșantioane au distribuții normale (0.990> 0.05; 0.787> 0.05; 0.973> 0.05; 0.968> 0.05)

Obs.

Sig.= p= prag de semnificație statistică, reprezintă probabilitatea ca diferențele înregistrate să se datorească hazardului (Ipoteza nulă); Sig. variaza între 0 și 1 (1= probabilitate de 100%= sigur); p< 0.05 se interpretează ca: Probabilitatea ca diferențele înregistrate să se datoreze hazardului este mai mica de 5%, deci putem vorbi de diferențe statistic semnificative

– pentru a verifica corelațiile căutate ridicăm graficele Nori de puncte (Scatter plot lb. eng.), care ne sugerează corelații aproximative, invers proporționale (de exemplu când IC50 este mare AA1 este mic), deci sunt îndeplinite condițiile pentru Testul Bravis-Pearson (normalitate, măsurări independente, liniaritate); se observă că în fiecare lot există o probă care este extremă, și care ”strică” corelația (Fig. 7)

– aplicând testul de corelație Pearson (Tab. 26) rezultă că nu putem considera, cu o probabilitate de a greși mai mică decât 5% că indicatorii statistici IC50 și AA1 se asociază în cazul eșantionului de miere româneasca, deoarece Sig.= 0.071 > 0.05; același lucru pentru mierea poloneză (Sig.= 0.065 > 0.05)

Concluzie

– eșantioanele fiind foarte mici și având variabilitate mare, rezultatele pot fi privite cu circumspecție; este posibil să existe corelațiile căutate, dar să nu se poată pune în evidență pe aceste eșantioane; se recomandă reluarea studiului cu eșantioane mai mari.

Prelucrare statistică nr. 5.2

Ipotezele de cercetare

– comparăm cele 2 pachete (România, Polonia) pe toate dimensiunile determinate și ne asteptăm să apară diferențe statistice;

– căutăm matricea corelațiilor, separat pt. România, separat pentru Polonia, presupunând că avem corelații semnificativ statistice între oricare 2 indicatori;

1) Studiem Dispersia eșantioanelor (Tab. 27), de unde observăm că:

– Mean Statistic, care este media eșantionului pe parametrul respectiv, de exemplu la Total fenoli în România este 146,98, puțin mai mică decât la eșantionul polonez

– Std. Statistic este Deviatia standard, arată cu cât de mult valorile măsurate se abat de la medie (este un indicator al împrăștierii datelor din eșantion), de exemplu la Total fenoli Romania, SD este 27,63793, și reprezintă cam 18% din medie, nu este chiar mare, dar la Vit C este mult mai mică (= 0.086578/13.1156= 0.66%);

– Std. Error [of Means] este Abaterea standard a mediei, arată precizia cu care estimăm media populației și se foloseste pentru calculul Intervalului de încredere, adică intervalul în care sigur se afla media reală a populației, așa cum s-a arătat la

– studiind datele din tabelul Tab. 27, cam la toți parametri mierea românească prezintă o omogenitate mai mare, adică o împrăștiere mai mică (SD mai mici), am putea presupune că eșantioanele provin dintr-o zonă geografică mai redusă ca suprafață;

2) Studiem Normalitatea distribuțiilor, aplicând Kolmogorov-Smirnov și obținem pe toate eșantioanele distribuții normale, ceea ce ne îndreptățește să aplicam Testul T (Student) pentru eșantioane independente, câte o pereche România-Polonia pentru fiecare indicator statistic vizat (Tab. 28);

– pentru a găsi pragurile de semnifcație (Sig.) corecte pentru fiecare comparație, alegem pragurile de semnificație pe rândurile pe care Testul de omogenitate a varianțelor Levene are el însuși Sig. > 0.05, adică avem varianțe egale asumate (Total Fenoli, IC50 și AA1); la ceilalți indicatori, ne vom uita la rândurile corespunzătoare varianțelor inegale asumate (Flavonoide și Vitamina C);

– cu aceste precizări, rezultatele comparațiilor nu ne îndreptățesc să afirmăm cu probabilitate de a greși mai mică decât 5% că indicatorii studiați ar fi semnificativ diferiți între mierea romanească și cea poloneză deoarece toate pragurile de semnificație: 0.986 (Total fenoli), 0.181 (Flavonoide), 0.076 (Vitamina C), 0.931 (IC50) și 0.869 (AA1) sunt > 0.05.

3.1) Toate eșantioanele românești având distribuție normală, aplicăm Corelația Pearson, 2 câte 2, (Tab. 29)

– sub rezerva dimensiunii foarte mici a eșantioanelor, la mierea din România se confirmă statistic corelație directă între Total Fenoli și AA1, respectiv între Flavonoide și Vit C, ca și o corelație inversă între TotFen și IC50.

Calculul mărimii efectului mierea din România:

TotFen&AA1= 0.898 x 0.898= 0.806, adică 80% din varianță este comună

Flav&VitC= 0.912 x 0.912= 0.832, adică 83% din varianță este comună

TotFen&IC50= -0.901 x -0.901= 0.812, adică 81% din varianță este comună

* cu semnificatie statistică, p< 0.05

3.2) Toate eșantioanele poloneze având distribuție normală, aplicăm Corelația Pearson, 2 câte 2, (Tab. 34)

* cu semnificatie statistică, p< 0.05

– sub rezerva dimensiunii foarte mici a eșantioanelor, la mierea din Polonia se confirmă statistic doar corelație directă între Total Fenoli și AA1

Calculul mărimii efectului mierea din Polonia

TotFen&AA1= 0.93 x 0.93= 0.865, adică 86% din varianță este comună, o valoare foarte bună, ca și corelațiile mierii din România.

Tabelul complet al corelațiilor, așa cum este afișat în Output (neprelucrat) poate fi consultat în Tab. 35:

Obs. La Exemplul 5 datele nu trebuie considerate ca fiind măsurători reale.

Exemplul 6 Studiu de caz Cornulețe

2. Material și Metoda

2.1 Obiectivele și Ipotezele cercetarii

Prin acest studiu am urmărit să determinăm efectele unei reclame (prezentate sub formă de fotografie) asupra consumatorilor; participanților li s-au prezentat două fotografii cu cornulețe cu gem de prune, într-una cornulețele sunt așezate pe o fața de masă comună iar în cealaltă pe o față de masă tradițională (pe un ștergar); (Anexa1)

Ipoteza cercetării: există diferențe semnificative în ceea ce privește percepția cornulețelor (Aspect, Gust, …) și Intenția de cumpărare, între consumatorii care au privit fotografii (reclame) diferite.

2.2 Metodă și Instrumente

Participanții la studiu

Participanții au fost 40 de studenți ai Universității din Oradea de la mai multe specializări (medicină dentară, tehnică dentară, psihopedagogie și psihologie) cu vârste cuprinse între 19 și 33 de ani, 5 băieți și 35 fete, cărora după vizionarea fotografiei li s-a administrat chestionarul de mai jos. Participanții au fost impărțiți în 2 loturi a câte 20 de persoane.

Descrierea instrumentului

Am folosit un chestionar compus din două grupe de întrebări, una care caracterizeaza persoanele și una care culege evaluările asupra produsului; chestionarul este reprodus în Anexa2.

Intrebările din primul grup se referă la gen, vârstă, studii absolvite, profesia pentru care se pregatesc, ocupația actuala, dacă consumă produse de patiserie și dacă le plac cornulețele cu gem de prune.

Intrebările din al doilea grup le cer participanților să evalueze pe o scară de la 0 la 9 caracteristicile produsului din fotografie: Aspectuos, Gustos, Sățios, Natural și Sănătos, respectiv să indice Intenția de cumpărare sub forma unui procent între 0% (deloc probabil să cumpăr) și 100% (foarte mult probabil).

Design-ul cercetarii

2 Eșantioane independente fără grup martor.

Metodele de analiza a datelor

Am folosit programele Excel și SPSS pentru analiza exploratorie a datelor și pentru testele de comparație a mediilor.

Operationalizarea conceptelor

Toate variabilele sunt nominale înafară de vârsta respondenților, calificativul acordat caracteristicilor produsului, care este de tip interval (numere între 0 și 9) și intenția de a cumpăra, scalar exprimat sub forma unui procent între 0 și 100%.

Pentru introducerea și verificarea datelor am folosit programul Excel și am codificat datele în felul următor:

2. Consumator de patiserie: (G) 1 frecvent, 2 uneori, 3 deloc

3. Cât de mult vă plac cornulețele cu gem de prune: (H) 1 deloc, 2 puțin, 3 mediu, 4 mult, 5 foarte mult

5. Probabilitatea de cumpărare (în procente): (N) 0-100%

6. Intrebare liberă.

3. Rezultate și Interpretarea datelor

3.1 Pentru determinarea Caracteristicilor statistice ale participanților și pentru următoarele prelucrări am folosit programul SPSS.

Majoritatea participanților (70%) s-au declarat ca și consumatori ocazionali: ei consumă 'uneori' produse de patiserie:

Celor mai mulți (37,5%) cornuletele cu gem de prune le plac 'mediu' sau 'mult':

3.2 Caracteristici ale eșantioanelor

Verificăm diferențele dintre evaluările celor 2 eșantioane:

Observăm că în afară de aspect, la toate celelalte caracteristici, lotul care a văzut fotografia cu ștergar a oferit scoruri mai mari, inclusiv la intenția de cumpărare. Se pune problema dacă aceste diferențe sunt semnificative statistic. Pentru aceasta vom folosi teste care verifică diferențele dintre mediile celor doua eșantioane.

Pentru a alege între testele parametrice și cele neparametrice verificăm întâi normalitatea distribuțiilor celor două loturi pe dimensiunile: participanții le găsesc aspectuoase, gustoase, … etc., precum și intenția lor de cumparare;

Pentru lotul M1 (fără ștergar):

Observăm că toate distribuțiile sunt normale (sig/p> 0.05), înafară de Aspect (p=0.012 < 0,05), care are media aprecierilor cea mai mare (prima fotografie este evaluată mai reușită ca aspect, lucru care se poate datora faptului că detaliile sunt mai vizibile, primind astfel mai multe note mari decât o distribuție gaussiană standard).

Pentru lotul M2:

Și în acest lot toate distribuțiile sunt normale (p> 0.05), inclusiv Aspectul.

Pentru comparație, prezentăm histogramele Aspectului, așa cum a fost evaluat de cele 2 grupuri, în care se poate observa asimetria distribuției evaluărilor din partea lotului M1:

3.3 Teste aplicate

În urma determinării caracteristicilor de normalitate a distribuțiilor, alegem să folosim pentru compararea Aspectului, Testul Mann-Whitney U (neparametric) iar pentru celelalte caracteristici, Gustos, Sățios, … etc., Testul T pentru eșantioane independente (Testul Student- parametric), care se poate aplica și pe eșantioane mai mici de 40 de subiecți.

Testul Mann-Whitney U aplicat pentru Aspect ne da Sig.(p)= 0.862 > 0,05, adică cele două loturi de participanți nu au evaluat semnificativ statistic diferit Aspectul:

Testul T pentru eșantioane independente aplicat pentru celelalte caracteristici și pentru Intenția de cumpărare:

Mai întâi vom analiza dacă varianțele evaluărilor celor două grupuri sunt egale, pe fiecare dimensiune, ceea ce este indicat de Testul Levene; dacă p > 0.05 atunci varianțele sunt aproximativ egale, ceea ce este în cazul nostru adevărat pentru toate caracteristicile studiate (Gustos, Sățios, .. etc.);

Citim rezultatele de pe rândul de sus(varianțte egale asumate) și constatăm că singura diferență statistică semificativă (p= 0.035 < 0.05) se înregistrează la Intenția de cumpărare, ceea ce demonstrează că reclama noastră a avut efectul scontat.

În ceea ce privește întrebarea Numărul 6 din text, 'Vă rog să scrieți într-o propoziție care este motivul care stă la baza deciziei dumneavoastră de a cumpăra produsul prezentat, în procentul indicat de dumneavoastră', răspunsurile se pot grupa în 4 categorii, sintetizate în tabelul urmator:

Și din această întrebare se observă că lotul al doilea a fost mai înclinat să dea prioritate carcateristicilor sugerate de fotografie (reclamă).

4. Concluzii

În urma cercetării s-a constatat că Ipoteza specifică: există diferențe semnificative în ceea ce privește percepția cornulețelor (Aspect, Gust, …) și Intenția de cumpărare, între consumatorii care au privit fotografii (reclame) diferite a fost susținuta statistic de datele culese, cu toate că eșantionul nu a fost suficient ca dimensiune, iar pentru compararea Aspectului am fost nevoiți să folosim Teste neparametrice.

Deasemenea este posibil că eșantionul nu a fost ales suficient de aleatoriu, respectiv nu este suficient de reprezentativ. Din acest motiv o reluare a studiului ar fi indicată.

Anexa 1

Anexa 2 M1/2

1.Vă rog să completați următorii itemi.

2.Sunteți consumator de produse de patiserie? Vă rog bifați una din variante.

a) da, frecvent

b) da, uneori

c) nu, deloc

3.Indicați pe scala de mai jos cât de mult vă plac cornulețele cu gem de prune. Vă rog bifați una din variante.

4.Evaluați pe o scală de la 0 la 9 (0 = deloc; 9 = foarte mult) fiecare dintre caracteristicile pe care considerați că le are produsul din imaginea prezentată. Vă rog notați nivelul de apreciere în pătratul alăturat caracteristicii.

5. Vă rog indicați folosind scala de mai jos care este probabilitatea de a cumpăra produsul prezentat în imagine. Indicați procentajul în cifre.

6.Vă rog să scrieți intr-o propoziție care este motivul care stă la baza deciziei dumneavoastră de a cumpăra produsul prezentat, în procentul indicat de dumneavoastră.

…………………………………………

Adresă de e-mail doar pentru cei care doresc rezultatele studiului:

Exemplul 7 Statistică Intervenții operatorii

I. CERCETARE DUPĂ TIPUL NAȘTERII

Cercetarea urmărește să pună în evidență o legătură între tipul nașterii unui bebeluș și scorul său Apgar, scor care reflectă vitalitatea lui.

Descrierea Studiului

– avem 73 cazuri de naștere cu forceps, 89 cu vacum, 91 operație cezariană și 101 NVS (nașterea naturală), total 354 subiecți;

– fiecare caz este însoțit de scorul Apgar, numărul de zile de spitalizare al mamei și mențiunea despre hemoragie da/nu (prezentă/absentă)

– din lipsa unor posibilități adecvate, cazurile pentru studiu au fost selectate după principiul: primul venit, primul servit (FIFO);

– variabila independentă: tipul_nașterii cu 4 modalități: forceps, vacum, cezariană și NVS

– variabile dependente: scorul (numeric) apgar al bebelușului, scor (numeric) zile_spit al mamei și variabila calitativă prezență/absență hemoragie

– vom folosi inferența statistică, adică încercăm să extrapolăm indicatorii calculați pe eșantioane la parametrii corespunzători populației statistice (viitoare mame care se prezintă pentru naștere din aceeași zonă geografică)

Cu aceste date se pot formula 3 ipoteze specifice, vom trata primele 2 împreună, deoarece variabilele lor dependente (Scorul Apgar și Număr_Zile_Spit. sunt numerice):

Stabilirea Ipotezelor

A) Există diferențe semnificative între scorul Apgar al nou născuților, diferențe care privesc tipul de naștere (în statistică ne ferim să afirmăm relații de cauzalitate, deoarece înafara variabilelor studiate de noi, există multe alte variabile pe care nu le-am studiat, de ex. vârsta mamei, unele particularități anatomice, numărul de nașteri anterioare… etc., și cauza ar putea să provină de la acele variabile nestudiate; ceea ce putem stabili este asocierea dintre variațiile scorului Apgar și tipul de naștere, cu o anumită probabilitate, deoarece lucrăm pe eșantioane și nu pe întreaga populație; rezultatul pe care îl urmărim este ca scorul apgar/nr_zile_spit, cu o probabilitate de peste 95% să fie diferit (mai mare sau mai mic) pentru un tip de naștere față de altul, rezultat pe care îl obținem pe eșantioane și îl extrapolăm la populație;

– deoarece vrem să tragem concluzii prin inferență, eșantionarea este foarte importantă și ar trebui să reflecte cat mai fidel populația (de mame care nasc), și să fie aleatoare, dar vom considera că în condiții de spital eșantionarea reflectă destul de bine compoziția populației, cu excepția situației în care există maternități private; dacă există, s-ar putea ca la maternitatea de stat să avem o populație cu sănătate mai precară, care se auto selectează după criterii financiare;

Așadar prima ipoteză A):

– Ipoteza specifică: exista diferențe semnificative între scorul Apgar al nou nascutilor, diferențe care privesc tipul de naștere

– Ipoteza nulă: diferențele se datorează variabilității naturale a populației, deci populațiile comparate sunt similare (în cazul nostru femei aflate la vârsta reproducerii)

Și a doua B):

– Ipoteza specifică: Există diferențe semnificative între numărul de zile de spitalizare, diferențe care privesc tipul de naștere (sau sunt asociate cu tipul de naștere);

– Ipoteza nulă este: nu există nici o diferență semnificativă între numărul de zile de spitalizare referitor la tipul de naștere (sau care să priveasca/să se asocieze cu tipul de naștere), diferențele observate se datorează hazardului;

Descrierea Eșantioanelor

– în studiu au fost cuprinse 101 NVS, 73 Forceps … etc.,

Folosind datele din Tab.49 și Tab.50 se pot afirma următoarele:

Analizând Mediana (valoarea care împarte eșantionul în două părți egale, deci valoarea centrală spre care tind scorurile), se poate observa că în ceea ce privește scorul Apgar, nașterea naturală are un scor 9, mai ridicat decât cele 3 intervenții, care au Mediana = 8; în ceea ce privește Nr_Zile_Spitalizare, la nașterea prin Cezariană se evidențiază o Mediană= 4 zile, mai mare cu 2 decât la celelalte tipuri de nașteri. Am ales să analizăm și Mediana deoarece ea se consideră ca fiind un indicator al tendinței centrale mai relevant decât Media pentru distribuțiile asimetrice.

Analizând Media Scorurilor Apgar, obținem, în ordine descrescătoare: NVS, Vacum, Cezariană și Forceps. Analizând Media scorurilor Zilelor de spitalizare, obținem, în ordine crescătoare: NVS, Vacum, Forceps și Cezariană

Tab.49 Descrierea eșantioanelor Scor_Apgar

Tab.50 Descrierea eșantioanelor Nr_Zile_Spitalizare

Analizând indicatorul de dispersie Abatere standard (Standard Deviation), care ne arată cu cât se abat scorurile de la medie, în ceea ce privește scorurile Apgar, eșantionul cel mai omogen (cu Abaterea standard cea mai mică) este NVS, iar variația cea mai mare a scorurilor Apgar în cazul Intervenției cu Forceps;

În ceea ce privește numărul de Zile de spitalizare, cea mai mica variație a scorurilor o întâlnim la NVS, iar cea mai mare la Cezariană.

Analizând Indicatorul Skewness (indicatorul de simetrie), toate valorile sunt înafara intervalului [-0.8, +0.8], care caracterizează distribuțiile simetrice; în ceea ce privește scorul Apgar, distribuțiile au Skewness negativ, adică scorurile se grupeaza spre valorile înalte (scorul 9), deci avem o asimetrie spre dreapta, iar în ceea ce privește numărul de Zile de spitalizare distribuțiile au Skewness pozitiv, adică scorurile se grupează spre valorile mici (scorul 2), deci avem o asimetrie spre stânga, după cum se poate vedea din histogramele de mai jos (Fig.12a și 12b Histograme Apgar și Zile_spit).

Analizând Indicatorul Kurtosis (indicatorul boltire), toate scorurile sunt înafara intervalului [-1, +1], care caracterizează distribuția mezocurtică (normală), mai exact toate sunt valori pozitive, rezultă că eșantioanele au o boltire leptocurtică, adică scorurile se aglomerează în jurul valorii centrale.

După cum se vede din Testul pentru Normalitatea distribuțiilor Kolmogorov-Smirnov p< 0.05, ceea ce înseamnă că ipoteza specifică a testului, și anume că distribuțiile noastre diferă de distribuția normală a unui eșantion cu aceeași medie și abatere standard este adevarată; rezultă că niciunul dintre eșantioane nu prezintă distribuție normală, adică prezintă distribuții asimetrice (Tab.51).

Obs. O distribuție normală se caracterizează prin simetrie și boltire moderată.

Testarea ipotezelor

Pentru testarea ipotezei noastre specifice nu vom apela la Testul T, care compară 2 eșantioane independente, căutând diferențele dintre eșantioanele noastre 2 câte 2, deoarece această metodă este susceptibilă de a genera Eroarea de Tip I. În continuare sunt descrise cele 2 tipuri de erori care pot interveni într-o Analiză statistică.

Eroarea de tip I sau Falsul pozitiv: se referă la situația în care p< 0.05, dar acest lucru se datoreaza întâmplării, și noi considerăm, pe baza p-ului ipoteza specifică susținută, când de fapt ar trebui să o respingem; ajungem în aceasta situație când rulăm mai multe teste unul după altul cu aceleași date și astfel crește probabilitatea ca să avem cel puțin pentru unul dintre teste un p< 0.05 din întâmplare; rezulta că probabilitatea ca Eoarea de Tip I să apară este proporțională cu numărul de grupe de comparat (în cazul nostru 4).

Eroarea de Tip II sau Falsul negativ: se referă la situația în care p> 0.05 din întâmplare, și noi respingem ipoteza, deși nu ar trebui; această situație poate să apară atunci când eșantioanele sunt prea mici, sau variabilitatea datelor prea mare (abateri standard mari) și testele nu reușesc să detecteze diferențele căutate; când presupunem că Eroarea de Tip II a apărut, recomandarea este să se refaca studiul cu eșantioane mai mari (și aleatoare) (Drugaș M., 2010).

Pentru evitarea Erorii de Tip I, vom verifica ipoteza noastră cu Testul parametric One way ANOVA, cu toate că eșantioanele noastre sunt asimetrice, deoarece nu ne aflam în situatie de eșantioane mici (Tab. 5). Consideram cunoscut faptul că eșantioanelor cu distribuție normala li se pot aplica Testele parametrice (cum este Testul Anova) în timp ce eșantioanelor cu distributii asimetrice li se pota aplica doar Testele neparametrice, în cazul nostru Kruskall-Wallis; aceasta restricție are o importanță majoră când eșantioanele sunt mici, mai ales între 30-50 de cazuri, și se estompează odată cu mărirea lor; se considera că pentru 70-100 de cazuri se pot aplica Teste parametrice chiar dacă eșantioanele se abat destul de mult de la o distribuție normala, după unii autori și de la mai puține cazuri (Pallant J., 2007, pg. 204).

Testul One Way ANOVA pentru univarianță determină diferențele mediilor observate la nivelul variabilei dependente numerice scorul Apgar, respectiv Nr Zile spitalizare, între grupurile determinate de o singură variabilă independentă calitativă cu mai mult de 2 modalități, în cazul nostru Tipul intervenției, care are 4 modalități (NVS, Forceps, Vacum și Cezariană).

La prima verificare avem diferențe specifice confirmate (Tab. 4, Sig. < 0.05 în ambele cazuri), respectiv p< 0.01, caz în care probabilitatea asociată este 99%, deci putem merge mai departe pentru aplicarea Testelor PostHoc; pentru a alege testul PostHoc, verificam omogenitatea varianței eșantioanelor (împrăștierea scorurilor față de medie să fie cam la fel de mare); deoarece datele nu îndeplinesc condiția de omogenitate (Tab. 4, Sig. < 0.05 în ambele cazuri), și eșantioanele diferă substanțial ca mărime, am rulat One Way ANOVA cu testul PostHoc Games-Howell (Tab. 6) (Sava F., 2004, pg. 93).

Interpretarea rezultatelor Ipoteza A) Scorul Apgar

Testul ANOVA avand valoarea F(3,350) = 10.36 ne confirma Ipoteza specifică (p< 0.01), deci cu o probabilitate mai mare sau egala cu 99%, există diferențe semnificative privitor la tipurile de naștere, dar nu ne arată între care tipuri de nașteri sunt aceste diferențe; pentru a vedea în mod specific diferențele dintre tipurile de nașteri, analizam Tab. 6, Testele PostHoc de unde rezultă:

– diferențele semnificative statistic se regăsesc între perechile NVS-Forceps, NVS-Vacum și NVS-Cezariană, în toate cele 3 cazuri p< 0.01;

– nu exista insă (sau testul nu le poate pune în evidență din cauza Erorii de Tip II) diferențe semnificative între perechile Forceps-Vacum (p= 0.627 > 0.05), Forceps-Cezariană (p= 0.887> 0.05) și Vacum-Cezariană (p= 0.958> 0.05).

Concluzii Ipoteza A) scorul Apgar

Cu riscul de a gresi < 1% putem afirma că scorul Apgar este în medie mai mare cu 1.1 la nașterea naturalș decât în situația utilizării Forcepsului, cu 0.9 mai mare decât în cazul operației Cezariene și cu 0.8 mai mare decât în cazul utilizării Vacumului. Ținând cont de faptul că cea mai mare medie a scorurilor Apgar se regăsește la nașterea naturală (Tab.1), ordinea preferinței privitor la tipul de naștere din punct de vedere statistic rezultă a fi: nașterea naturală, Vacum, Cezariană și Forceps.

Interpretarea rezultatelor Ipoteza B) Număr_Zile_Spit

Testul ANOVA având valoarea F(2,350) = 201.016 (valoare foarte mare) ne confirmă Ipoteza specifică (p< 0.01), deci cu o probabilitate mai mare sau egală cu 99%, există diferențe semnificative privitor la numărul de zile de spitalizare, dar tot așa, nu ne arată între care tipuri de nașteri sunt aceste diferențe; pentru a vedea în mod specific diferențele dintre tipurile de nașteri, analizăm Tab. 6, Testele PostHoc de unde rezultă:

– diferențele semnificative se regăsesc între perechile NVS-Forceps, NVS-Cezariană și Forceps-Cezariană; în toate cele 3 cazuri p< 0.01;

– nu exista însă (sau testul nu le poate pune în evidență din cauza Erorii de Tip II) diferențe semnificative între perechile NVS-Vacum (p= 0.075> 0.05) și Forceps-Vacum (p= 0.172 > 0.05)

Concluzii Ipoteza B) Număr_Zile_Spit

Cu riscul de a greși < 1% putem afirma că Nr. Zilelor de spitalizare este în medie mai mic în nașterea naturală cu 2.7 zile decât la Cezariană, și cu 0.5 zile decât la Forceps; deasemenea în aceeași condiție de eroare putem afirma că Nr. Zilelor de spitalizare este în medie mai mic în cazul utilizarii Forcepsului cu 2.3 zile decât la Cezariană.

Ipoteza a 3-a

C)

– Ipoteza specifică: Exista diferențe semnificative între prezența/absența hemoragiei, diferențe care privesc tipul de naștere;

– Ipoteza nulă: diferențele observate se datoresc întâmplării.

Descrierea eșantioanelor

În eșantionul privitor la hemoragie, dintr-un total de 354 cazuri, prezența ei este confirmată cu frecvența de 306 cazuri, adică în proporție de 86.4%, iar absența cu frecvența de 48 de cazuri, adică în proporție de 13.6% (Tab. 7); nefiind o variabilă numerică, nu putem să o caractezam altfel decât prin frecvențele de apariție a modalităților (două modalități Da/Nu).

Tab.55 Descrierea eșantioanelor Hemoragie în contextul Tipurilor de naștere

Testarea ipotezei C)

Deoarece nu avem măsurători cantitative ale hemoragiei, decât o delimitare calitativă, trebuie să schimbam testul ANOVA cu Chi Patrat al gradului de omogenitate (sau de contingență). Acest test evalueaza relația (asocierea) dintre 2 variabile categoriale, în cazul nostru Tipul nașterii cu 4 modalități și Prezența/Absența Hemoragiei cu 2 modalități, calculând diferențele de frecvențe față de o frecvență teoretică a unei împrăștieri uniforme.

Analizând Outputul programului SPSS pentru Testul Chi Pătrat al gradului de omogenitate (Tab. 8), observăm că ipoteza noastră se susține, deoarece testul Pearson Chi-Square care exprimă asocierea căutata de noi are Sig.< 0.01, deci cu probabilitatea de cel puțin 99% există diferențe semnificative privind hemoragia apărută după/în timpul diferitele tipuri de naștere. Ca și Testul ANOVA, și Chi Pătrat este un test omnibuz, și deci nu ne spune exact între care tipuri de naștere există diferențele semnificative. Pentru a găsi aceste diferențe trebuie să studiem reziduurile standardizate ajustate, calculate în Tab.57

În acest tabel doar valorile dinafara intervalului [-2, +2] ale acestor coeficienti (Adjusted Residual) reprezintă diferențe semnificative față de o distribuție uniformă, deci vom conchide că există diferențe semnificative între absența hemoragiei și NVS, Adjusted Residual= 3.0 (adică statistic mai frecvent nașterea naturală decurge fără hemoragie) și între prezența hemoragiei și nașterea prin Cezariană Adjusted Residual= 5.2 (adică statistic nașterea prin cezariană decurge cu hemoragie). Concluziile pot fi urmarite și grafic în Fig. 13, pe histogramă, unde cel mai înalt paralelipiped pentru absența hemoragiei se regăsește la nașterea naturală și cel mai înalt paralelipided pentru prezența hemoragiei se întâlnește la nașterea prin cezariană.

II. CERCETARE DUPĂ TIPUL INTERVENȚIEI OPERATORII

Descrierea Studiului

– avem 25 de cazuri de histerectomii de hemostază, 48 de inserții de balon Bakri și 35 de operații B-Lynch, total 108 subiecți;

– fiecare caz este însoțit de numărul de zile de spitalizare și mențiunea despre hemoragie da/nu (prezența/absența);

– eșantionare FIFO;

– variabila independentă: tipul_interv cu 3 modalități: histerectomie de hemostază, inserție de Balon Bakri și operație B-Lynch

– variabile dependente: scor (numeric) zile_spit și variabila calitativă prezența/absența hemoragiei

– vrem să folosim inferența statistică, adică să extrapolăm indicatorii calculați pe eșantioane la parametrii corespunzători ai populației statistice (viitoare mame care se prezintă pentru naștere din zona geografică)

– conform cu literatura de specialitate, (ex. Opariuc, 2009), eșantioanele mai mici de 30 probe nu se pot folosi pentru a extinde concluziile la întreaga populație; considerăm studiul prezent ca o statistică exploratorie, deoarece ne lipsesc doar 5 cazuri de histerectomii; recomandarea ar fi să-l refacem de îndata ce eșantionul respectiv s-a completat;

Cu aceste date se pot formula 2 ipoteze specifice:

Stabilirea Ipotezelor

A)

– Ipoteza specifică: Există diferențe semnificative între numărul de zile de spitalizare, diferențe care privesc tipul de intervenție (sau sunt asociate cu tipul de intervenție);

– Ipoteza nulă este: nu există nici o diferență semnificativă între numărul de zile de spitalizare referitor la tipul de intervenție (sau care să priveasca/să se asocieze cu tipul de intervenție), diferențele observate se datoreaza hazardului;

Descrierea Eșantioanelor

– în studiu au fost cuprinse 25 de paciente cărora li s-a efectuat histerectomie de hemostază, 48 cărora li s-au efectuat inserții de balon Bakri și 35 cărora li s-a efectuat operație B-Lynch etc.,

Tab.58 Descrierea eșantionului Nr_Zile_Spitalizare

Folosind datele din Tab. 10 și Fig. 14a, 14b se pot observa următoarele :

Analizând Media scorurilor Zilelor de spitalizare (valoarea centrală spre care tind scorurile, indicator folosit mai ales la distribuțiile normale (adică simetrice și moderat boltite), obținem, în ordine crescătoare: balonul Bakri media= 4.65 zile, destul de aproape operația B-Lynch media= 5.57 zile și la mare depărtare (mai mult ca dublu) operația de Histerectomie cu media= 12.20 zile. Aceeași ordine o sugerează și Mediana (indicatorul preferat pentru eșantioanele asimetrice).

Analizând indicatorul de dispersie Abatere standard (Standard Deviation), care ne arată cu cât se abat scorurile de la medie, în ceea ce privește scorurile Zilelor de spitalizare, constatăm că eșantionul cel mai omogen (cu Abaterea standard cea mai mică) este în cazul operației B-Lynch, iar variația cea mai mare a scorurilor apare în cazul Intervenției cu balonul Bakri (1.313 reprezintă aproape 33% din Media= 4.65); aceasta ar putea fi un motiv pentru care eșantionul respectiv să nu prezinte o distribuție normală;

Analizând Indicatorul Skewness (indicatorul de simetrie), toate valorile sunt în interiorul intervalului [-0.8, +0.8], interval care caracterizează distribuțiile simetrice; la eșantioanele privind numărul de Zile de spitalizare distribuțiile au indicatorul Skewness pozitiv, adică scorurile se grupează spre valorile mici (sunt mai multe situații cu număr mic de zile de spitalizare decât situații cu număr mare), deci avem o asimetrie spre stânga, după cum se poate vedea și din histogramele de mai jos (Fig.14a Histograme Zile_spit), pe care s-a figurat și curba unei distribuții normale teoretice.

Analizând Indicatorul Kurtosis (indicatorul boltire), toate scorurile sunt în interiorul intervalului [-1, +1], care caracterizează distribuția mezocurtică (normală), cu observația că eșantionul pentru Histerectomie este relativ mai boltit, în timp ce eșantionul pentru operația B-Lynch este relativ mai aplatizat (Drugaș M., 2010).

După cum se vede din Testele pentru Normalitatea distribuțiilor, Kolmogorov-Smirnov prezintă p> 0.05, pentru eșantioanele Histerectomie și operatia B-Lynch,

adică scorurile din aceste eșantioane au distribuții normale, înafară de eșantionul pentru balonul Bakri care are p< 0.05 (Tab. 3b), probabil din cauza unei dispersii mărite; menționam că acest eșantion îndeplinește celelalte condiții de normalitate (inspecția vizuală, indicatorii de simetrie și boltire), așadar îl vom considera ca fiind aproximativ cu distribuție normală.

Testarea ipotezelor

Deoarece suntem în situația unei variabile independendente cu 3 modalități (Tipul intervenției: Histerectomie, balon Bakri și operație B-Lynch), vom verifica ipoteza noastră cu Testul parametric One way ANOVA. Testul One Way ANOVA determină diferențele mediilor observate la nivelul variabilei dependente numerice Nr Zile de Spitalizare pentru grupurile create de o variabilă independentă calitativă cu mai mult de 2 modalități.

La prima verificare avem diferențe specifice confirmate (Tab. 11, Sig. < 0.05), deci putem merge mai departe pentru aplicarea Testelor PostHoc; pentru a alege testul PostHoc, verificăm omogenitatea eșantioanelor; deoarece datele nu îndeplinesc condiția de omogenitate (Tab. 12, Sig. < 0.05), și eșantioanele diferă substanțial ca mărime (25, 35 și 48), am rulat One Way ANOVA cu testul PostHoc Games-Howell (Tab. 13) (Sava F., 2004).

Interpretarea rezultatelor

Testul ANOVA având valoarea F(2,105) = 127.4 (valoare de altfel mare) ne confirmă Ipoteza specifică (p< 0.01), deci cu o probabilitate mai mare sau egală cu 99%, exista diferențe semnificative privitor la numărul de zile de spitalizare, dar nu ne arata între care tipuri de intervenții sunt aceste diferențe; pentru a vedea în mod specific diferențele dintre tipurile de nașteri, analizăm Tab. 13, Testele PostHoc de unde rezultă:

– diferențele semnificative se regăsesc între toate perechile de intervenții Histerectomie- Balon Bakri, Histerectomie- operație B-Lynch și Balon Bakri- operație B-Lynch; în toate cele 3 cazuri p< 0.01;

– diferențele semnificative căutate la nivelul numărului de zile de spitalizare sunt: histerectomia are un număr superior de zile de spitalizare față de celelate 2 tipuri de intervenții (în medie cu 7.5 zile mai mult față de balonul Bakri și cu 6.5 mai mult față de operatia B-Lynch), iar operația B-Lynch are în medie cu 1 zi de spitalizare mai mult decât intervenția cu balon Bakri

– rezultatele obținute le interpretăm sub rezerva eșantioanelor reduse.

Concluzie

Ipoteza specifică este susținută de rezultatele statistice ale studiului, ceea ce ar trebui, din perspectiva numărului de zile de spitalizare, să conducă la o conduită terapeutică ce favorizează în primul rând utilizarea intervenției cu balon Bakri, în al doilea rând utilizarea operației B-Lynch și doar în ultima instanță a Histerectomiei de Hemostază.

Ipoteza a 2-a

B)

– Ipoteza specifică: Există diferențe semnificative între prezența/absența hemoragiei, diferențe care privesc tipul de intervenție;

– Ipoteza nulă: diferențele observate se datoresc întâmplării.

Descrierea eșantioanelor

În eșantionul privitor la hemoragie în contextul intervențiilor operatorii, dintr-un total de 108 cazuri, prezența ei este confirmată cu frecvența de 63 cazuri, iar absența cu frecvența de 45 de cazuri (Tab. 14); nefiind o variabilă numerică, nu putem să o caracterizam altfel decât prin frecvențele de apariție a modalităților (două modalități Da/Nu).

Tab.62 Descrierea eșantioanelor Hemoragie în contextul Intervențiilor operatorii

Testarea ipotezei

Deoarece nu avem măsuratori cantitative ale hemoragiei, decât o delimitare calitativă, trebuie să schimbam testul ANOVA cu Chi Pătrat al gradului de omogenitate. Acest test evalueaza relația dintre 2 variabile categoriale, în cazul nostru Tipul Intervenției cu 3 modalități (Histerectomie, Balon Bakri și operație B-Lynch) și Tipul Hemoragiei cu 2 modalități (Prezenta/Absenta), calculând diferențele de frecvențe față de o frecvență teoretică a unei îimprăștieri uniforme.

Interpretarea rezultatelor

Analizând Outputul programului SPSS pentru Testul Chi Pătrat al gradului de omogenitate (Tab. 15), observam că ipoteza noastră se susține, deoarece Sig. <0.01, și deci cu o probabilitate de eroare de cel mult 1% putem afirma că există diferențe semnificative privind hemoragia apărută după diferitele tipuri de intervenție operatorie. Ca și Testul ANOVA, și Chi Pătrat este un test omnibuz, deci nu ne spune exact între care tipuri de intervenție există diferențele semnificative. Pentru a găsi aceste diferențe trebuie să studiem reziduurile standardizate ajustate, calculate în Tab. 16.

În acest tabel doar valorile dinafara intervalului [-2, +2] ale acestor coeficienti (Adjusted Residual) reprezintă diferențe semnificative față de o distribuție uniformă, deci vom conchide că exista diferențe semnificative între absența hemoragiei și utilizarea Balonului Bakri, Adjusted Residual= 3.5 (adică statistic mai frecvent utilizarea Balonului Bakri decurge fără hemoragie) și între prezența hemoragiei și Histerectomie Adjusted Residual= 4.8 (efect mai pronunțat). Concluziile pot fi și grafic urmărite în Fig.15, pe histogramă.

Bibliografie

Sava Florin, 2011, Analiza datelor în cercetarea psihologică, Ed.ASCR, Cluj-Napoca

Gheorghiu Dumitru, 2011, Statistică pentru psihologi, Cap. 6 Proceduri de estimare statistică (dimensiunea eșantionului), Ed. Trei, Bucuresti

Drugaș, Marius, Roșeanu G., 2010, Analiza statistică pas cu pas, Ed. Universității din Oradea

Howitt, Dennis, Cramer, D., 2010, Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunea 16 și vers. anterioare, Ed. Polirom, Iasi

Tyrrell, Sidney, 2009, SPSS: Stats Practically Short and Simple, ISBN: 978-87-7681-474-8, free ebook at bookboon.com

Opariuc-Dan Cristian, 2009, Statistică aplicată în Științele Socio-Umane, Vol I, Ed. ASCR, partial pe: https://books.google.ro

Pallant, Julie, 2007, SPSS Survival Manual, third edition, Mc Graw Hill, Open University Press

Howitt, Dennis, Cramer, D., 2006, Introducere în SPSS pentru psihologie: vers. SPSS 10, 11, 12, 13, Ed. Polirom, Iasi, Colectia Collegium

Sava, Florin, 2004, Analiza datelor în cercetarea psihologica. Metode statistice complementare. Ed. ASCR, Cluj-Napoca, (pg. 93)

Opțional

Popovici, Diana, 2016, Online Surveys Software, Instruments for Researches în Vegetal and Animal Resources Engineering Field, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, Vol. XV/A, Anul 15, Ed. Universității din Oradea, ISSN 1583-4301, pp. 101-108, Indexata CABI din 2009: http://www.cabi.org/publishing-products/full-text-products/cabi-full-text/

Popovici, Diana, 2013, An Overview of Statistical Packages used în Environmental Protection Researches, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protectia Mediului, Vol. XX, Anul 18, Ed. Universitatii din Oradea, ISSN 1224-6255, pp 229-234, disponibil online pe site-ul facultății: http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013A/2013A.html

Popovici, Ovidiu, Popovici, D, 2013, Cap. V.2 "Analiza statistică a datelor experimentale", în

Modelarea fenomenelor electromagnetice și termice în procesele de încălzire cu microunde, Ed. Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-1130-8

Popovici, Diana, 2012, Dictionar explicativ de termeni informatici (electronic), Ed. Universitatii din Oradea, ISBN: 978-606-10-0943-5

Alte Resurse T4

Popovici, Diana, Dudaș Anca Iulia, 2017, Comparative analysis of touristic reception establishments with accommodation functions and accommodation capacity, în Bulgaria, Hungary and Romania, Annals of the University of Oradea, Fascicle: Ecotoxicology, Animal Husbandry and Food Science and Technology, Vol. XVI/B 2017 (16), University of Oradea Publishing House, ISSN 1583-4301, Indexata CABI din 2009, pp. 73-80

Dudaș, Anca Iulia, Popovici D., 2015, Comparative Analysis of Touristic Reception Establishments with Accommodation Functions, Accommodation Capacity and Occupancy Levels în Romania, Hungary and Bulgaria, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, Vol. XIV/A, Anul 14, Ed. Universitatii din Oradea, ISSN 1583-4301, pp. 99-107, Indexata CABI, http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/ecotox_zooteh_ind_alim/2015A/imapa/15Duda%C5%9F%20Anca%20Iulia.pdf

Romocea, Tamara, Popovici D., Oneț A., Oneț C., 2015, Correlative studies regarding the value of certain water pollution-indicating parameters and the type of anthropogenic pollution, Analele Universității din Oradea, Fascicula Protectia Mediului, Vol. XXIV (2015/A), Anul 20, Ed. Universitatii din Oradea, ISSN 1224-6255, pp. 33-40, Indexata CABI: http://www.cabi.org/publishing-products/full-text-products/cabi-full-text/

Purcărea Cornelia, Chiș A-M., Dżugan M., Popovici D., 2014, Physical-chemical and biochemical characterization of selected Romanian and Polish honeydew honey, Studia Universitatis “Vasile Goldiș”, Seria Științele Vieții, Vasile Goldis University Press, Vol. 24, issue 2, e-ISSN: 1842-7863, pp. 251-256, indexata Scopus, CNCSIS B+, online la : http://www.studiauniversitatis.ro/vol-24-iss-2-2014.html

Notițe

Autoarea mulțumește celor care s-au ostenit să parcurgă volumul și așteaptă sugestii, comentarii sau corecturi la adresa: popovici.diana@gmail.com