Editor-in-Chief [627606]

HOME
About Us
Compendium USA
Advisory Board
Editor-in-Chief
Print
Digital
Newsletter
Advertising
Abonai-v la RSS feed-ul nostruUrm ri i-ne pe TwitterAl tura i-v grupului nostru deț ă ă ț ă ț ă
pe Facebook
Revista Tip rit Suplimente DigitaleDespre noiContactPublicitate ă ă
Resorb ia radicular dentar : o recenzie a literaturii și propunerea unei noi clasific ri ț ă ă ă
– Partea I.
01 Jun 2011 de admin în Iunie 2011 0 Comentarii ⋅ ⋅ ⋅
Originally published in Compendium, an AEGIS publication.
Dental Root Resorption: A Review of the Literature and a Proposed New Classification
by Robert J. Kanas, DDS & Scott J. Kanas.
Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry 32(3), April
2011.Copyright © 2011 to AEGIS Communications. All rights reserved.
Traducere și adaptare: Asist. Univ. Dr. Blanka Petcu
Rezumat
Obiective: Acest articol revizuiește literatura de specialitate referitoare la resorb ia ț
dentar radicular și propune un sistem de clasificare elaborat cu scopul de a facilita ă ă
comunicarea informa iilor exacte pentru fiecare tip de leziune. ț
Metodologie: S-a efectuat o recenzie sistematic a literaturii cu ajutorul bazei de date ă
PubMed, suplimentat cu recenziile bibliografiilor din c r ile de specialitate. ă ă ț
Rezultate: S-a conceput un sistem de clasificare bazat pe etiologia și caracteristicile
morfologice ale resorb iei dentare radiculare. S-au identificat tipuri variate de ț
resorb ii radiculare. Diferitele forme au fost arondate originilor dentare și nondentare, ț
ulterior fiind diferen iate resorb iile interne de cele externe, în func ie de ț ț ț
caracteristicile etiologice și morfologice.
Concluzii: Clasificarea propus pentru resorb iile dentare radiculare poate asista ă ț
medicii dentiști în formularea unui diagnostic diferen ial și a managementului ț
resorb iei radiculare. ț
Resorb ia radicular este un r spuns fiziologic normal în cazul din ilor deciduali, ț ă ă ț
rezultând în exfolierea din ilor temporari și înlocuirea cu denti ia permanent . La ț ț ă
denti ia permanent , procesul de resorb ie radicular prezint un substrat patologic. ț ă ț ă ă
Tipurile de resorb ie radicular a din ilor permanen i pot fi clasificate, în mare, în ț ă ț ț
resorb ii interne și externe. ț
Forma intern își are originea în pulpa dentar , în timp ce resorb ia extern ă ă ț ă
debuteaz la nivelul ligamentului parodontal (periodontal ligament, PDL). Resorb ia ă ț
intern este relativ rar și apare ca rezultat al traumei sau al inflama iei pulpare ă ă ț
induse de carie.
Resorb ia radicular extern prezint cauze variate, incluzând: ț ă ă ă
st ri infec ioase/inflamatorii;ă ț
leziuni traumatice;
stimulare prin presiune/mecanic ; ă

st ri neoplazice;ă
tulbur ri sistemice; ă
idiopatice.1,2
S-au propus variate sisteme de clasificare a resorb iilor radiculare.1,3-6 Aceste ț
sisteme folosesc diferi i termeni și categorii pentru a descrie resorb ia dentar ț ț ă
radicular . ă
Acest articol revizuiește literatura de specialitate referitoare la resorb ia dentar ț ă
radicular și introduce un sistem de clasificare ce poate comunica medicului dentist ă
informa ii clinice exacte. Articolul va clarifica o parte a terminologiei utilizate de ț
sistemele anterioare.
Scheme anterioare de clasificare
S-a efectuat o c utare în baza de date PubMed, combinat cu cercetarea manual a ă ă ă
bibliografiilor din c r ile de specialitate. Articolele identificate nu au fost supuse unei ă ț
analize de date sau meta-analize definitorii. Tabelele 1-5 prezint schemele de ă
clasificare cunoscute ce au fost men ionate de-a lungul ultimilor 40 de ani.1,3-6 În ț
pofida modific rilor de terminologie și ad ugarea sau ștergerea unor entit i de la un ă ă ăț
sistem la altul, toate de in tr s turi comune. ț ă ă
Clasificarea resorb iei radiculare implic categorisirea diferitelor tipuri pe baza ț ă
caracteristicilor morfologice indicate, al turi de factorii etiologici, pentru a anticipa ă
poten ialul comportament biologic, în scopul aplic rii tratamentului adecvat. Spre ț ă
deosebire de majoritatea proceselor de boal care de in o baz patologic principal ă ț ă ă ă
specific prin care se pot identifica, resorb ia radicular reprezint un semn radiologic ă ț ă ă
al diferitelor procese de boal . Așadar, resorb ia radicular constituie mai degrab un ă ț ă ă
indicator patologic al unui proces de baz , decât o entitate specific de boal . ă ă ă
Tabelul 6 ilustreaz sistemul de clasificare propus și descris în acest articol. Autorii îl ă
men ioneaz ca fiind „baza etiologic și morfologic a resorb iei radiculare la din iiț ă ă ă ț ț
permanen i”. Aceasta clasific resorb iile dentare în linii mari în origini dentare sau ț ă ț
nondentare, iar apoi în forme interne sau externe. Spre deosebire de sistemele de
clasificare precedente, aceast nou versiune separ resorb iile radiculare legate de ă ă ă ț
dinte, de cele cu origini medicale. În plus, resorb iile radiculare legate de traume, ț
presiune și cele idiopatice sunt subdivizate în func ie de caracteristicile etiologice și ț
morfologice pentru a asista clinicianul în decizia asupra op iunilor terapeutice ț
adecvate. Similar majorit ii celorlalte sisteme de clasificare, acesta va fi modificat în ăț
scopul unei mai bune în elegeri a modului în care biologia celulelor pulpare și ale ț
ligamentului parodontal interac ioneaz cu structurile și func iile celulare osoase. ț ă ț
Terminologia noii versiuni difer întrucâtva de sistemele de clasificare anterioare. ă
Termenii de resorb ia suprafe ei externe și resorb ia apical tranzitorie denot reac ii ț ț ț ă ă ț
radiculare fiziologice normale ale din ilor permanen i. Autorii prefer termenul ț ț ă
resorb ie apical fiziologic . A nu se confunda cu afectarea apical tranzitorie ț ă ă ă
(transient apical breakdown, TAB), care reprezint un stadiu precoce al resorb iei ă ț
externe apicale asociat cu trauma sau presiunea indus de terapiile ortodontice. ă ă
Un model distinct de resorb ie extern , resorb ia periapical de înlocuire (periapical ț ă ț ă
replacement resorption, PARR) se caracterizeaz prin înlocuirea r d cinii resorbite cu ă ă ă
os trabecular cu aspect normal.7 Acest proces a fost men ionat și ca resorb ia apical ț ț ă
de înlocuire sau resorb ia extern apical de înlocuire. Autorii prefer îns termenul ț ă ă ă ă
de PARR.
Spre deosebire de PARR, alte entit i patologice cauzatoare de resorb ie radicular ăț ț ă
distrug dintele și osul deopotriv , provocând cavita ie.8 Abilitatea unei entit i ă ț ăț
patologice de a resorbi osul se poate confunda cu resorb ia dentar . Resorb ia ț ă ț
dintelui nu denot neap rat un proces patologic agresiv, îns sugereaz mai degrab ă ă ă ă ă
un fenomen distructiv capabil s resoarb osul și dintele. Nu în ultimul rând, o serie ă ă
de procese patologice agresive, precum osteosarcomul și condrosarcomul, cauzeaz ă
resorb ie radicular . ț ă
Resorb ia radicular de origine dentar – Resorb ia intern ț ă ă ț ă
Infec ioas – Inflamatorie / Traumatic ț ă ă

Resorb ia intern este mai pu in frecvent fa de cea extern ; totuși, se asociaz fie ț ă ț ă ță ă ă
cu traumatisme, fie cu leziunile carioase cu invazie bacterian spre pulp . Deși au ă ă
fost descrise dou modele morfologice distincte, ambele prezint factori etiologici ă ă
comuni și astfel se consider c își au originea în patogeneze similare, cu ă ă
caracteristici morfologice diferite.
Resorb ia cu l rgirea pulpar radial . Termenii anteriori includ resorb ia intern ț ă ă ă ț ă
inflamatorie, resorb ia intraradicular sau dintele roz al lui Mummery.9 În aceast ț ă ă
form , dentina resorbit se înlocuiește cu esut de granula ie și apare ca oă ă ț ț
radiolucen intrapulpar . ță ă
Inflama ia cronic a pulpei dentare este cauzat fie de traumatisme ori bacterii care ț ă ă
din tubulii dentinari penetreaz esutul pulpar, fie fisurile r d cinii cervicale sunt ă ț ă ă
sugerate a fi factorul cauzal.10,11
Rareori, resorb ia intern a fost asociat cu tratamentele ortodontice și parodontale. ț ă ă
Poate ap rea oriunde de-a lungul sistemului canalului radicular, dar este mai ă
frecvent în regiunea cervical a camerei pulpare. ă ă
Resorb ia intern este activ numai în cazul din ilor la care o parte a pulpei r mâne ț ă ă ț ă
vital .6 De aceea, testele pulpare pot varia, fie prin manifestarea unui test pulpară
pozitiv dac pulpa coronar este vital , iar cea apical devine necrotic , fie prin test ă ă ă ă ă
pulpar f r r spuns dac pulpa coronar se necrozeaz , cu men inerea vitalit ii ă ă ă ă ă ă ț ăț
pulpei apicale. Când apare resorb ia coronar extins , coroana poate avea culoarea ț ă ă
roz și se men ioneaz în literatur ca dintele roz al lui Mummery. ț ă ă
Resorb ia intern cu l rgirea pulpar radial este de obicei asimptomatic și ț ă ă ă ă ă
descoperit prin examen radiologic de rutin . Conturul conic original al canalului este ă ă
pierdut și în canalul radicular dilatat se observ o radiolucen simetric , bine ă ță ă
delimitat , de forma balonului10 (fig. 1). Dac resorb ia devine progresiv , în cele din ă ă ț ă
urm va perfora suprafa a radicular lateral și poate avea aspect similar cuă ț ă ă
resorb ia cervical extern . Totuși, aceast dilem clinic poate fi rezolvat cu ț ă ă ă ă ă ă
urm toarea abordare.ă
În primul rând, resorb ia radicular intern apare ca o radiolucen bine definit a ț ă ă ță ă
spa iului canalului radicular în contrast cu radiolucen a slab definit a spa iuluiț ț ă ț
canalar în cazul resorb iei cervicale externe (fig. 2, 3). ț
În al doilea rând, se poate implica regula mezio-vestibulo-distal (mesial-buccal- ă
distal, MBD) care presupune efectuarea a dou radiografii — una perpendicular pe ă
r d cin și cealalt într-un unghi mezial.12 Leziunile de resorb ie intern nu seă ă ă ă ț ă
deplaseaz indiferent de severitatea unghiului la care se face radiografia, în timp ce ă
resorb ia cervical extern din pozi ia sa suprapus se va deplasa asupra spa iului ț ă ă ț ă ț
canalului radicular și se va extinde de obicei la suprafa a radicular (fig. 2, 3). ț ă
Tratamentul endodontic conven ional trebuie instituit imediat dup stabilirea ț ă
diagnosticului de resorb ie intern .5 Amânarea sau eșuarea tratamentului acestui tip ț ă
de resorb ie poate duce la eventuala extindere în direc ia PDL. Pentru corectarea ț ț
perfora iei s-ar impune chirurgie adi ional , precum alungirea coronar sau extruzia ț ț ă ă
radicular cu dispozitive ortodontice.5 ă
Resorb ia pulpar metaplazic (de înlocuire). Terminologia anterioar include ț ă ă ă
resorb ia de înlocuire a canalului radicular și resorb ia metaplazic . Etiologia, ț ț ă
caracteristicile clinice și op iunile terapeutice pentru resorb ia intern metaplazic ț ț ă ă
sunt echivalente cu cele ale resorb iei prin l rgirea pulpar radial . Tr s tura ț ă ă ă ă ă
distinctiv a acestui tip de resorb ie intern const în înlocuirea par ial cu material ă ț ă ă ț ă
radioopac a spa iului canalului radicular l rgit, oferind aspectul obliter rii par iale a ț ă ă ț
canalului.6 Materialul radiodens apare mai pu in dens decât dentina înconjur toare și ț ă
resorb ia intern este mai slab delimitat , comparativ cu cea observat în cazul ț ă ă ă
resorb iei prin l rgirea pulpar radial . Studiile histologice ale resorb iei interne ț ă ă ă ț
demonstreaz înlocuirea esutului pulpar normal cu un esut conjunctiv asem n tor ă ț ț ă ă
parodon iului, cu poten ial osteogenic și resorbtiv concomitent.13 ț ț
Resorb ia extern ț ă
Resorb ia apical fiziologic — Resorb ia extern de suprafa , resorb ia apical ț ă ă ț ă ță ț ă

tranzitorie și resorb ia radicular tranzitorie sunt termeni utiliza i anterior pentru a ț ă ț
descrie r spunsul fiziologic normal al suprafe ei radiculare la stimulii fiziologici ai ă ț
sistemului masticator, ca for a masticatorie și for ele musculare asupra ț ț
din ilor.6,14,15 Se g sește la majoritatea din ilor, ca parte a procesului reparator deț ă ț
la nivelul cementului și a spa iului PDL, este autolimitant și în mod normal nu se ț ă
detecteaz clinic sau radiologic.16,17 Trebuie diferen iat de afectarea apical ă ț ă ă
tranzitorie (TAB), care se asociaz de obicei cu un istoric de traumatism sau terapie ă
ortodontic .18 ă
Nu se pot detecta semne clinice semnificative. Testele de vitalitate pulpar ar trebui ă
s fie sensibile. Istoricul de traumatism sau modificarea culorii unui dinte sau a maiă
multor din i ar trebui s sugereze posibilitatea unei TAB (fig. 4, 5). De obicei, nu este ț ă
vizibil pe radiografii datorit dimensiunii sale reduse. Folosirea magnifica iei ă ă ț
radiologice poate ajuta la identificarea acestui tip de resorb ie la majoritatea ț
din ilor.17 Se caracterizeaz prin mici excava ii cu form de pâlnie la nivelulț ă ț ă
vârfurilor sau de-a lungul suprafe elor laterale ale r d cinilor. Când se observ la ț ă ă ă
apexul dentar, problema trebuie diferen iat de TAB sau resorb ia extern apical ț ă ț ă ă
inflamatorie. Nu se indic niciun tratament pentru c procesul este autolimitant. ă ă
Resorb ia infec ioas /inflamatorie. Resorb ia apical inflamatorie își trage originea ț ț ă ț ă
dintr-o pulp necrotic cu parodontit periapical , în timp ce resorb ia cervical ă ă ă ă ț ă
inflamatorie s-a asociat cu invazia bacterian a PDL în regiunea treimii cervicale a ă
r d cinii.1,6ă ă
Resorb ia inflamatorie apical (pulpar ). Termenii de resorb ie radicular extern ț ă ă ț ă ă
inflamatorie, resorb ia inflamatorie, resorb ia periapical inflamatorie și resorb ia ț ț ă ț
apical inflamatorie sunt utiliza i pentru a descrie aceast form frecvent de ă ț ă ă ă
resorb ie extern .1,6,19 Majoritatea din ilor cu parodontit extern sau chist apical ț ă ț ă ă
vor manifesta un anumit grad de resorb ie extern la apexul dintelui implicat.20 ț ă
Resorb ia apical inflamatorie rezult fie din caria extins spre pulp , luxa ia ț ă ă ă ă ț
intruziv traumatic , fie din avulsia urmat de reimplantare, cu necrozarea sistemului ă ă ă
canalului radicular și dezvoltarea parodontitei / chistului periapical.2
În mod normal procesul este asimptomatic și parodontita apical este de obicei de ă
lung durat . Testele pulpare ar trebui s fie negative și dintele afectat poateă ă ă
prezenta durere la percu ie. Se poate observa o fistul de drenaj în dreptul dintelui ț ă
adiacent. Este posibil ca la o serie de din i s se fi efectuat tratamentul endodontic ț ă
conven ional anterior, f r rezolvarea resorb iei externe. Resorb ia extins poate ț ă ă ț ț ă
conduce la mobilizarea dintelui sau din ilor afecta i. ț ț
Radiologic, spa iul PDL se l rgește și apare pierderea laminei dure înconjur toare. ț ă ă
Suprafa a radicular apical devine neregulat , fie la nivelul suprafe ei meziale, fie al ț ă ă ă ț
celei distale. Odat cu progresia parodontitei apicale, resorb ia radicular apical ă ț ă ă
devine extensiv , cauzând scurtarea treimii apicale a r d cinii sau r d cinilor ă ă ă ă ă
implicate (fig. 6, 7).
Sursa inflama iei trebuie identificat și eliminat , dac este posibil. Tratamentul ț ă ă ă
endodontic conven ional cu aplicarea în canal a hidroxidului de calciu, precum și ț
chirurgia radicular apical pentru eliminarea inflama iei și restaurarea apexului ă ă ț
deschis sunt protocoale terapeutice acceptate.21 În unele cazuri resorb ia apical ț ă
extern nu se rezolv și poate fi necesar extrac ia dintelui.22 ă ă ă ț
Resorb ia cervical (parodontal ) inflamatorie. Resorb ia cervical invaziv , resorb ia ț ă ă ț ă ă ț
invaziv extracanalar , resorb ia radicular cervical și resorb ia cervical ă ă ț ă ă ț ă
inflamatorie sunt termenii utiliza i pentru descrierea acestei forme de resorb ie ț ț
extern .23-27 Deși nu s-a stabilit etiologia exact , autorii au arondat aceast stare ă ă ă
condi iilor resorbtive inflamatorii. Leziunile cervicale se pot dezvolta deasupra crestei ț
osoase (supraosoase) sau intraosos.26
Factorii implica i în resorb ia cervical inflamatorie includ bacteriile asociate cu boala ț ț ă
parodontal , tratamentul parodontal, trauma, albirea intern , terapia ortodontic , ă ă ă
bruxismul, defectele dentare de dezvoltare sau cauze idiopatice.23-30 Nu se
cunoaște patogeneza exact . Oricum procesul provine din parodon iu sau PDL, în ă ț

contrast cu resorb ia apical inflamatorie, care își trage originea din pulpa necrotic . ț ă ă
Problema este de obicei asimptomatic și descoperit pe radiografii de rutin . ă ă ă
Procesul poate ap rea similar cariei dentare, îndeosebi în localiz rile radiculare ă ă
supraosoase. Din ii sunt de regul sensibili la testele pulpare, exceptând cazurile în ț ă
care procesul începe s implice și pulpa. ă
Resorb ia cervical inflamatorie apare sub forma unei radiolucen e neregulate, cu ț ă ț
aspect „mâncat de molii”, suprapus pe canalul radicular în treimea cervical , cu ă ă
extensie spre suprafa sau PDL (fig. 2, 3). Leziunea poate fi supraosoas sau ță ă
intraosoas .26 Trebuie efectuate radiografii suplimentare în unghiuri diferite, ă
utilizând regula MBD pentru a diferen ia leziunea de resorb ia radicular intern , așa ț ț ă ă
cum s-a men ionat anterior12. ț
Trebuie identificat extinderea resorb iei și accesibilitatea instrument rii. Leziunile ă ț ă
supraosoase se pot înl tura cu freze mari la tura ii reduse și aplicarea acidului ă ț
tricloracetic pe suprafa a r d cinii, urmat de restaurarea cu ciment ionomer de ț ă ă ă
sticl sau amalgam, f r proceduri chirurgicale cu lambou.31 Leziunile intraosoaseă ă ă
necesit proceduri chirurgicale cu lambou pentru accesarea leziunii sau erup ia ă ț
for at cu dispozitive ortodontice, premerg tor restaur rii (fig. 8). Restaurarea seț ă ă ă
efectueaz în mod similar cu leziunile supraosoase (fig. 9). Poate fi necesar ă
tratamentul endodontic conven ional dac resorb ia se extinde în apropierea sau ț ă ț
direct în esutul pulpar. ț
(sfârșitul primei p r i a articolului) ă ț

Figura 1
Figura 2
Figura 3
Figura 4
Figura 5
Figura 6
Figura 7
Figura 8
Figura 9
Tabel 1
Tabel 2
Tabel 3
Tabel 4
Tabel 5

Tabel 6
Continuarea articolului >
REFERIN E BIBLIOGRAFICE Ț
Bakland LK. Root Resorption. Dent Clin North Am. 1992;36(2):491-507.
Fuss Z, Tsesis I, Lin S. Root resorption—diagnosis, classification and treatment
choices based on stimulation factors. Dent Traumatol. 2003;19(4):175-182.
Pindborg JJ, ed. Pathology of the Dental Hard Tissues. Copenhagen, Denmark:
Munksgaard; 1970:338.
Shafer WG, Hine JK, Levy BM. A Textbook of Oral Pathology. 4th ed. Philadelphia, PA:
WB Saunders; 1983:328-332.
Benenati FW. Root resorption: types and treatment. Gen Dent. 1997;45(1):42-45.
Ne RF, Witherspoon DE, Gutmann JL. Tooth resorption. Quintessence Int.
1999;30(1):9-25.
Bender IB, Byers MR, Mori K. Periapical replacement resorption of permanent, vital,
endodontically treated incisors after orthodontic movement: report of two cases. J
Endod. 1997;23(12):768-773.
Gunraj MN. Dental root resorption. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod.
1999;88(6):647-653.
Neville BW, Damm DD, Allen CM, Bouquot J. Oral and Maxillofacial Pathology. 3rd ed.
St. Louis, MO: Saunders Elsevier; 2009:65-70.
Rabinowitch BZ. Internal resorption. Oral Surg Oral Med Oral Pathol. 1957;10(2):193-
206.
Walton RE, Leonard LA. Cracked tooth: an etiology for “idiopathic” internal
resorption? J Endod. 1986;12(4):167-169.
Gartner AH, Mack T, Somerlott RG, Walsh LC. Differential diagnosis of internal and
external root resorption. J Endod. 1976;2(11):329-334.
Wedenberg C, Zetterqvist L. Internal resorption in human teeth—a histological,
scanning electron microscopic, and enzyme histochemical study. J Endod.
1987;13(6):255-259.
Trope M. Clinical management of the avulsed tooth. Dent Clin North Am.
1995;39(1):93-111.
Heithersay GS. Management of tooth resorption. Aust Dent J. 2007;52(1 suppl):S105-
S121.
Henry JL, Weinmann JP. The pattern of resorption and repair of human cementum. J
Am Dent Assoc. 1951;42(3):270-290.
Massler M, Malone AJ. Root resorption in human permanent teeth: a roentographic
study. Am J Orthod. 1954;40(8):619-633.
Andreasen FM. Transient apical breakdown and its relation to color and sensibility
changes after luxation injuries to teeth. Endod Dent Traumatol. 1986;2(1):9-19.
Goultschin J, Nitzan D, Azaz B. Root resorption. Review and discussion. Oral Surg Oral
Med Oral Pathol. 1982;54(5):586-590.
Malueg LA, Wilcox LR, Johnson W. Examination of external apical root resorption with
scanning electron microscopy. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod.
1996;82(1):89-93.
Tronstad L. Recent development in endodontic research. Scand J Dent Res.
1992;100(1):52-59.
Nair PN. On the causes of persistent apical periodontitis: a review. Int Endod J.
2006;39(4):249-281.
Gulsahi A, Gulsahi K, Ungor M. Invasive cervical resorption: clinical and radiological
diagnosis and treatment of 3 cases. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol
Endod. 2007;103(3):e65-e72.
Frank AL. Extracanal invasive resorption: an update. Compend Contin Educ Dent.
1995;16(3):250-266.

Mock ES, Wolff GK, Galvan DA. Rapidly progressing extracanal invasive resorption.
Gen Dent. 1997;45(1):66-67.
Benenati FW. Extracanal invasive root resorption: a perplexing oddity. Gen Dent.
2002;50(1):70-71.
Bergmans L, Van Cleynenbreugel J, Verbeken E, et al. Cervical external root
resorption in vital teeth. J Clin Periodontol. 2002;29(6):580-585.
Harrington GW, Natkin E. External resorption associated with bleaching of pulpless
teeth. J Endod. 1979;5(11):344-348.
Madison S, Walton R. Cervical root resorption following bleaching of endodontically
treated teeth. J Endod. 1990;16(12):570-574.
Rodriguez-Pato RB. Root resorption in chronic periodontitis: a morphometrical study. J
Periodontol. 2004;75(7):1027-1032.
Heithersay GS. Treatment of invasive cervical resorption: an analysis of results using
topical application of trichloracetic acid, curettage, and restoration. Quintessence Int.
1999;30(2):96-110.
Andreasen JO, Bakland LK, Andreasen FM. Traumatic intrusion of permanent teeth.
Part 2. A clinical study of the effect of preinjury and injury factors, such as sex, age,
stage of root development, tooth location, and extent of injury including number of
intruded teeth on 140 intruded permanent teeth. Dent Traumatol. 2006;22(2):90-98.
Andreasen FM. Transient root resorption after dental trauma: the clinician’s dilemma.
J Esthet Restor Dent. 2003;15(2):80-92.
Boyd KS. Transient apical breakdown following subluxation injury: a case report.
Endod Dent Traumatol. 1995;11(1):37-40.
Lindskog S, Pierce AM, Blomlof L, Hammarstrom L. The role of the necrotic
periodontal membrane in cementum resorption and ankylosis. Endod Dent
Traumatol. 1985;1(3):96-101.
Krasner P. Advances in the treatment of avulsed teeth. Dent Today. 2003;22(8):84-
87.
Mattison GD, Delivanis HP, Delivanis PD, Johns PI. Orthodontic root resorption of vital
and endodontically treated teeth. J Endod. 1984;10(8):354-358.
Sameshima GT, Sinclair PM. Predicting and preventing root resorption: Part I.
Diagnostic factors. Am J Orthod Dentofacial Orthop. 2001;119(5):505-510.
Sameshima GT, Sinclair PM. Predicting and preventing root resorption: Part II.
Treatment factors. Am J Orthod Dentofacial Orthop. 2001;119(5):511-515.
Kaley J, Phillips C. Factors related to root resorption in edgewise practice. Angle
Orthod. 1991;61(2):125-132.
Al-Qawasmi RA, Hartsfield JK Jr, Everett ET, et al. Genetic predisposition to external
apical root resorption. Am J Orthod Dentofacial Orthop. 2003;123(3):242-252.
Al-Qawasmi RA, Hartsfield JK Jr, Everett ET, et al. Genetic predisposition to external
apical root resorption in orthodontic patients: linkage of chromosome-18 marker. J
Dent Res. 2003;82(5):356-360.
Henefer EP. Root resorption by an impacted tooth. Oral Surg Oral Med Oral Pathol.
1968;26(5):658.
Romero CJ. Root resorption of second molar related to impacted 3rd molar. Oral Surg
Oral Med Oral Pathol. 1971;32(3):502.
Yamaoka M, Furusawa K, Ikeda M, Hasegawa T. Root resorption of mandibular second
molar teeth associated with the presence of the third molars. Aust Dent J.
1999;44(2):112-116.
Yusof WZ, Ghazali MN. Multiple external root resorption. J Am Dent Assoc.
1989;118(4):453-455.
Neff P. Trauma from occlusion. Restorative concerns. Dent Clin North Am.
1995;39(2):335-354.
Rawlinson A. Treatment of root and alveolar bone resorption associated with bruxism.
Br Dent J. 1991;170(12):445-447.
Soğur E, Soğur HD, Baksi Akdeniz BG, Sen BH. Idiopathic root resorption of the entire

permanent dentition: systematic review and report of a case. Dent Traumatol.
2008;24(4):490-495.
Williams CG. Suspected idiopathic external resorption of a mandibular molar. Br Dent
J. 1983;155(6):193-195.
Soni NN, LaVelle WE. Idiopathic root resorption. Report of a case. Oral Surg Oral Med
Oral Pathol. 1970;29(3):387-389.
Rivera EM, Walton RE. Extensive idiopathic apical root resorption. A case report. Oral
Surg Oral Med Oral Pathol. 1994;78(5):673-677.
McMullin A, Fleming PS, DiBiase AT. Idiopathic generalized apical root resorption: a
report of three cases. Int J Paediatr Dent. 2008;18(4):312-316.
Cholia SS, Wilson PH, Makdissi J. Multiple idiopathic external apical root resorption:
report of four cases. Dentomaxillofac Radiol. 2005;34(4):240-246.
Schätzle M, Tanner SD, Bosshardt DD. Progressive, generalized, apical idiopathic root
resorption and hypercementosis. J Periodontol. 2005;76(11):2002-2011.
Brooks JK. Multiple idiopathic apical external root resorption. Gen Dent.
1986;34(5):385-386.
Moody GH, Muir KF. Multiple idiopathic root resorption. A case report and discussion
of pathogenesis. J Clin Periodontol. 1991;18(8):577-580.
Liang H, Burkes EJ, Frederiksen NL. Mutiple idiopathic cervical root resorption:
systematic review and report of four cases. Dentomaxillofac Radiol. 2003;32(3):150-
155.
Iwamatsu-Kobayashi Y, Satoh-Kuriwada S, Yamamoto T, et al. A case of multiple
idiopathic external root resorption: a 6-year follow-up study. Oral Surg Oral Med Oral
Pathol Oral Radiol Endod. 2005;100(6):772-779.
Abyholm FE, Bergland O, Semb G. Secondary bone grafting of alveolar clefts. A
surgical/orthodontic treatment enabling a non-prosthodontic rehabilitation in cleft lip
and palate patients. Scand Plast Reconstr Surg. 1981;15(2):127-140.
Enemark H, Krantz-Simonsen E, Schramm JE. Secondary bone grafting in unilateral
cleft lip palate patients: indications and treatment procedures. Int J Oral Surg.
1985;14(1):2-10.
Gerner NW, Hurlen B, Bergland O, et al. External root resorption in patients with
secondary bone-grafting of alveolar clefts. Endod Dent Traumatol. 1986;2(6):263-
266.
Solomon CS, Coffiner MO, Chalfin HE. Herpes zoster revisited: implicated in root
resorption. J Endod. 1986;12(5):210-213.
Ramchandani PL, Mellor TK. Herpes zoster associated with tooth resorption and
periapical lesions. Br J Oral Maxillofac Surg. 2007;45(1):71-73.
Wright WE, Davis ML, Geffen DB, et al. Alveolar bone necrosis and tooth loss. a rare
complication associated with herpes zoster infection of the fifth cranial nerve. Oral
Surg Oral Med Oral Pathol. 1983;56(1):39-46.
Goon WW, Jacobsen PL. Prodromal odontalgia and multiple devitalized teeth caused
by a herpes zoster infection of the trigeminal nerve: report of case. J Am Dent Assoc.
1988;116(6):500-504.
Gregory WB Jr, Brooks LE, Penick EC. Herpes zoster associated with pulpless teeth. J
Endod. 1975;1(1):32-35.
Kolas S, Cavalaris CJ, Finch RR. Radiographic patterns of resorption seen in some
gnathodental hard-tissue disturbances. Dent Clin North Am. 1968:589-611.
Hutchison IL, Hopper C, Coonar HS. Neoplasia masquerading as periapical infection.
Br Dent J. 1990;168(7):288-294.
Gahan R, Rout J, Webster K. Case report: oral manifestations and radiographic
features of osteosarcoma. Dent Update. 2007;34(1):52-54.
George DI Jr, Miller RL. Idiopathic resorption of teeth. A report of three cases. Am J
Orthod. 1986;89(1):13-20.
Smith BJ, Eveson JW. Paget’s disease of bone with particular reference to dentistry. J
Oral Pathol. 1981;10(4):233-247.

Barnett F, Elfenbein L. Paget’s disease of the mandible—a review and report of a
case. Endod Dent Traumatol. 1985;1(1):39-42.
Belanger GK, Coke JM. Idiopathic external root resorption of the entire dentition:
report of a case. ASDC J Dent Child. 1985;52(5):359-363.
Newman WG. Possible etiologic factors in external root resorption. Am J Orthod.
1975;67(5):522-539.
Rüdiger S, Berglundh T. Root resorption and signs of repair in Papillon-Lef èvre
syndrome. A case study. Acta Odontol Scand. 1999;57(4):221-224.
Fayad S, Steffensen B. Root resorption in a patient with hemifacial atrophy. J Endod.
1994;20(6):299-303.
Moskow BS. Periodontal manifestations of hyperoxaluria and oxalosis. J Periodontol.
1989;60(5):271-278.
Pankhurst CL, Eley BM, Moniz C. Multiple idiopathic external root resorption. A case report. Oral
Surg Oral Med Oral Pathol. 1988;65(6):754-756.
Baxter AM, Shaw MJ, Warren K. Dental and oral lesions in two patients with focal dermal
hypoplasia (Goltz syndrome). Br Dent J. 2000;189(10):550-553.
Mitchell CA, Kennedy JG, Owens PD. Dental histology in familial expansile osteolysis. J Oral
Pathol Med. 1990;19(2):65-70.
Thoma KH, Sosman MC, Bennett GA. An unusual case of hereditary fibrous osteodysplasia
(fragilitas ossium) with replacement of dentin by osteocementum. Am J Orthod Oral Surg.
1941;29(1):C1-C30.
DESPRE AUTORI:
Robert J. Kanas, DDS
Staff Dentist, Crittenton Medical Center
Rochester Hills, Michigan
Private Practice
Lakeville, Michigan
Scott J. Kanas
Predoctorate Student, Biochemistry, University of Detroit Mercy
Detroit, Michigan
V-A PLCUT ACEST ARTICOL?Ă
Abone i-v la RSS Feed, Follow us on Twitter sau doar recomanda i-ne prietenilor i ț ă ț ș
colegilor!
Împ rt i i acest articolÎmp rt i i pe Facebookă ăș ț ă ăș ț
SCRIS DE ADMIN
Autorul nu a adaugat înc nici o informa ie la profilul lui. ă ț
Comentariile sunt oprite.
L SA I UN R SPUNSĂ ĂȚ
Dori i s v al tura i discu iei? ț ă ă ă ț ț
Fi i liberi s contribui i!ț ă ț
ÎNREGISTRARE LIVE NEWS
Email *
Nume și prenume *
Pentru verificare introduce i caracterele din imaginea al turat . * ț ă ă
CREDIT
Actualit i Stomatologice, suplimentele lunare digitale LIVE i newsletter-ul LIVE ăț ș

NEWS sunt publicate sub egida "Compendium of Continuing Education in Dentistry",
USA.
Compendium USA este o publica ie AEGIS Communications. ț
COPYRIGHT
DENTAL NEWS este proprietarul m rcilor "Actualit i Stomatologice", LIVE i LIVE ă ăț ș
NEWS.
@2012 Copyright. Toate drepturile rezervate.
Nici o parte a acestui site nu poate fi reprodus , în totalitate sau par ial, f r acordul ă ț ă ă
prealabil, în scris, al DENTAL NEWS.
LINKS
© Copyright 2012 – Actualit i Stomatologice – Design & development by ADD ăț
Creativity RSSFacebookTwitter