Ecoturismul Romanesc. Studiu de Caz, Delta Dunarii

Agronomie

Ecoturismul Romanesc. Studiu de Caz, Delta Dunarii

Byadmin ianuarie 1, 2024

ANEXE

Anexa nr.1 Păsări din [NUME_REDACTAT]

Fig:1.1 Pelicanul alb

sursa: www.google.com

Fig:1.2 Ardea purpurea

Sursă: www.google.com

Fig:1.3 [NUME_REDACTAT]

Sursă:www.google.com

Anexa 2: [NUME_REDACTAT]

Fig.2.1. Nuferi albi

Sursă: google.com

Fig 2.2. [NUME_REDACTAT]: google.com

Fig. 2.3. Orchis purpurea

Sursă: google.com

Anexa 3. Peisajul antropic din [NUME_REDACTAT].

Fig. 3.1. Muzeul de artă populară

Sursa: www.comeinromania.com

Fig.3.2. [NUME_REDACTAT]

Sursa :http://www.comeinromania.com

Fig.3.3. [NUME_REDACTAT]

sursă :www.google.com

Anexa 4. Alte atracții din deltă

Fig. 4.1. [NUME_REDACTAT]

Sursă: www.google.com

Fig. 4.1. Pescuitul în deltă

Sursă: www.google.com

Fig. 4.3. [NUME_REDACTAT]

sursă: www.google.com

[NUME_REDACTAT] Pompei, [NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT]- Geografia generală a turismului”, [NUME_REDACTAT] Press, București, 2005

[NUME_REDACTAT]-,,Din istoria liceului nostru’’, Liceu de matematica și fizica Spiru C. Haret, 1981, p. 8 -10.

Ealges, P.,,[NUME_REDACTAT] Management’’, 1997

[NUME_REDACTAT]- ,,Resurse turistice pe Terra”, [NUME_REDACTAT], București, 2000

[NUME_REDACTAT] Hornoiu. Ecoturismul. Orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităților locale, Editura ASE, București, 2009. P.28

INCDT, Planul de Amenajarea a [NUME_REDACTAT] – Secțiunea VIII – [NUME_REDACTAT]. Proiect de fundamentare – Analiza și diagnoza potențialului turistic la nivelul unităților administrativ-teritoriale, București, 2007

[NUME_REDACTAT]- ,,Turismul – Fenomen social-economic și cultural”, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], 2000

[NUME_REDACTAT]- ,,Turismul în [NUME_REDACTAT]’’, [NUME_REDACTAT]-Turism, Bucuresti, 1982

[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], martie 2009

[NUME_REDACTAT]-,, Geografia turismului”, [NUME_REDACTAT] Press, București, 2003

[NUME_REDACTAT]- ,,[NUME_REDACTAT] Dunării’’, Editura MERIDIANE, București. 1960

[NUME_REDACTAT]- ,,[NUME_REDACTAT] și complexul lagunar Razelm’’, [NUME_REDACTAT] –Turism, București, 1982

[NUME_REDACTAT] Petrescu-,, [NUME_REDACTAT]’’. Editura ,,[NUME_REDACTAT]’’, Craiova, 1975

Studiu privind necesarul de mijloace de transport turistic în [NUME_REDACTAT]”, O.C.E.P.T.I., București 1976

. *** [NUME_REDACTAT] de Stat al României nr 294/1978 privind portul liber Sulina.

** Dezvoltarea turismului în [NUME_REDACTAT]”, O.C.E.P.T.I., București,1975

http://www.fpdl.ro/public/pdfs/ecoturism.pdf (Programul: Parteneriat pentru [NUME_REDACTAT] Locală, Raport privind posibilitățile de dezvoltare a ecoturismului în zona localităților Horezu, Novaci,Vaideeni, 2005).

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4

http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecoturism_faza1.pdf

http://edd-deltadunarii.weebly.com/promovarea-ecoturismului-351i-a-dezvolt259rii-durabile.html

21.

http://www.mmediu.ro/master_plan_delta/Cap.4.pdf

http://www.fotodelta.ro/de-vazut/padurea-letea/

www.ecoturism.org

www.google.com , consultat la data de 03.03.2014

http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii

wwhttp://www.scribd.com/doc/3204976/Dunarea-importanta-economicaw.turism.gov.ro

[NUME_REDACTAT]

CAPITOLUL I – Ecoturismul, o formă de turism durabil

Ecoturism. Concept și definire

Principiile de acțiune ecoturistică

Ecoturismul ca formă a turismului durabil

1.3.1. Ecoturismul durabil

1.3.2. Ecoturismul, un segment al pieței serviciilor turistice

CAPITOLUL II – Ecoturismul în România

2.1 Resursele ecoturistice în România

2.2 Infrastructura turistică și tehnica

2.3 Programe ecoturistice

CAPITOLUL III- Ecoturismul în [NUME_REDACTAT] – studiu de caz

3.1. Geneza si locația [NUME_REDACTAT]

3.1.1.[NUME_REDACTAT]

3.1.2.[NUME_REDACTAT] Dunării

3.2.Forme de ecoturism din Delta

3.2.1 Resursele pentru ecoturism

3.2.2 Rezervațiile turistice ale [NUME_REDACTAT]

3.2.3 Obiective turistice din [NUME_REDACTAT]

3.2.4. Folclorul și vestigiile din [NUME_REDACTAT]

3.2.5. Protejarea mediului deltei

CAPITOLUL IV- Strategii pentru o de dezvoltare durabilă a ecoturismului românesc în [NUME_REDACTAT]

CONCLUZII

RECOMANDĂRI ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

[NUME_REDACTAT]

CAPITOLUL I – Ecoturismul, o formă de turism durabil

Ecoturism. Concept și definire

Principiile de acțiune ecoturistică

Ecoturismul ca formă a turismului durabil

1.3.1. Ecoturismul durabil

1.3.2. Ecoturismul, un segment al pieței serviciilor turistice

CAPITOLUL II – Ecoturismul în România

2.1 Resursele ecoturistice în România

2.2 Infrastructura turistică și tehnica

2.3 Programe ecoturistice

CAPITOLUL III- Ecoturismul în [NUME_REDACTAT] – studiu de caz

3.1. Geneza si locația [NUME_REDACTAT]

3.1.1.[NUME_REDACTAT]

3.1.2.[NUME_REDACTAT] Dunării

3.2.Forme de ecoturism din Delta

3.2.1 Resursele pentru ecoturism

3.2.2 Rezervațiile turistice ale [NUME_REDACTAT]

3.2.3 Obiective turistice din [NUME_REDACTAT]

3.2.4. Folclorul și vestigiile din [NUME_REDACTAT]

3.2.5. Protejarea mediului deltei

CAPITOLUL IV- Strategii pentru o de dezvoltare durabilă a ecoturismului românesc în [NUME_REDACTAT]

CONCLUZII

RECOMANDĂRI ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Eu am ales ca tema pentru analiză „ECOTURISMUL ROMÂNESC-Studiu de caz ,,DELTA DUNĂRII” și am cuprins în aceasta 4 capitole, în care se regasesc mai multe subcapitole în care am cules informații utile și curiozități.

Unul dintre motivele care m-au inspirat pentru alegerea acestei teme sunt foarte multe si anume: curiozitatea locului, mulțimea de viețuitoare ce populează locul, misterele create de natură aici precum și marea varietate de frumuseți pe care le oferă acest locul.

[NUME_REDACTAT] Dunării simbolizează pentru România un lucru deosebit,, facand-o diferită de celelate țări ale lumii, având un plus în fața multor altor regiuni asemanatoare. Acest loc este protejat si se află sub supravegherea organelor abilitate in protecția mediului ( [NUME_REDACTAT] fiind singurul„bun natural” (aceasta e denumirea oficială) a României înscrisă pe lista UNESCO a [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] este darul suprem pe care ,,frumoasa Dunare albastră’’ îl face uscatului înainte de a-și contopi apele sale, cu cele ale [NUME_REDACTAT].

Interesul de a cunoaște [NUME_REDACTAT] îl trezește în primul rând liniștea ascunzișurilor ei, unde natura mai pastrează o lume înca neatinsă de viața modernă.

Informațiile care se regăsesc în lucrarea mea sunt strict legate de această zonă și sunt dezvoltate pe înțelesul tuturor. Unele subcapitole sunt constituite și din noțiuni teoretice care sunt prezentate succint, ajutând la parcurgerea și înțelegerea lucrării, folosirea unor termeni și a unor denumiri fiind absolut necesară.

Primul dintre cele mai importante motive pentru care am ales această regiune îl pot constitui speciile de animale si speciile de plante aflate pe cale de dispariție din această zonă.

Licența mea constituie o sinteză e celor mai importante elemente care alcătuiesc acest ecosistem, informații despre starea în care se regăsește acest loc și de asemnea o mulțime de imagini si peisaje sugestive care sunt în concordanță cu textul.

CAPITOLUL I

ECOTURISMUL, O FORMĂ DE TURISM DURABIL

Ecoturismul. Concept și definire

Actualmente nu se cunoaște o definiție unanim abordată, dar există definiții agreate și predominant acceptate, adoptate și utilizate. În definirea ecoturismului s-au implicat un număr mare și variat de specialiști atât la nivel național cât și internațional.

În urma unei acțiuni de mare anvergură in care s-au implicat nume academice importante la nivel internațional cum ar fi: Hawkig în 1994, Carter & Lawman în 1994, Liddle în 1997, Goodwin 1996, Dauling în 1997 și în 1998, Fennell în 1998 și în 1999, Honey în 1999, Wearing & Neil în 1999, precum și [NUME_REDACTAT] a Turismului în anul 1999, ecoturismul a beneficiat de un mod de definire unanim acceptat.

Astazi ecoturismul este văzut ca o formă de turism alternativ și trebuie să includă spre definire următoarele elemente:

1. produsul are la bază natura și elementele sale;

2. managementul ecologic în slujba unui impact minim;

3. contribuție de conservare;

4. contribuie la bunăstarea comunităților locale;

5. educația ecologică.

Astfel, o primă definiție a ecoturismului poate fi:

„…este forma de turism cu cel mai scăzut impact asupra naturii, ce contribuie la protejarea speciilor și habitatelor lor fie direct prin conservare fie indirect prin generarea de resurse financiare pentru comunitățile locale suficiente pentru a le determina pe acestea să le aprecieze valoarea și în consecință să le protejeze ca surse de venit.“
O altă definiție a ecoturismului mai poate fi:

„… o forma de turism durabil la baza căruia stau resursele naturale, care se concentrează în special asupra aprecierii și cunoașterii naturii și care se bucură de un management etic de impact redus, opus consumului, orientat în a susține comunitatea locală (la nivel de control, beneficii și dimensiune). Are loc de obicei în spații naturale și contribuie în mod obligatoriu la conservarea și protecția acestora.“)

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Society – una din cele mai prestigioase organizații care se ocupă de ecoturism – ecoturismul poate fi definit astfel: ,,aceea călătorie responsabilă spre o zonă naturală care contribuie atât la conservarea patrimoniului natural cât și la bunăstarea populației locale’’.

Alti termeni folosiți odată cu apariția și dezvoltarea ecoturismului sunt:

Activități ecoturistice – sunt activități incluse într-un sejur ecoturistic cu rolul de a mobiliza turiștii, ele fiind coordonate de un ghid .

Camparea – înseamnă călătoria într-un spațiu situat undeva între civilizație și sălbăticie, care se desfășoara de cele mai multe ori cu familia sau prietenii și folosește uneori automobilul ca mijloc de transport.

Greenwashing – utilizarea abuzivă a caracteristicii „eco” sau „verde”, fără a respecta nevoile conservării mediului și responsabilității socio-culturale.

Serviciile ecoturistice – sunt acele servicii de transport, cazare, alimentație, ghizi, care au un efect minim asupra mediului biologic și cultural și promovează o mai bună percepere a acestuia.

Stakeholders – Persoane sau companiii implicate și influențate de o anumită decizie:

investitori, acționari, tour-operatori, manageri de parcuri naționale, etc.

Turismul în arii naturale – „ este turismul care pune accent pe înțelegerea zonelor naturale și care garantează utilizarea durabilă a resurselor naturale.”([NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] din Australia)

Turismul de aventură– reprezintă călătoria în locuri noi și captivante cu intenția de a căuta aventura.

Turismul în medii sălbatice – călătoria în locuri negasite de om, nepoluate, pentru a

cunoaște și a te bucura de natură, pentru a observa animalele, păsările și peștii în mediul lor natural.

În mod obijnuit, ecoturismul este asociat cu turismul de aventură, turismul de natură, turismul rural, turismul în medii sălbatice și cu agroturismul . Este important să reținem însă că nici una din formele menționate mai sus nu este în mod necesar o formă de ecoturism, ci numai atunci când îndeplinește condițiile menționate în definiția ecoturismului.

Lista definițiilor ar putea continua, pentru că fiecare organizație sau autor a încercat să impună o variantă proprie.

Chiar dacă anumite detalii variază, majoritatea definițiilor ecoturismului reflecta o formă distinctă de turism, care întrunește patru criterii de bază. Putem reprezenta aceste criterii înt-run mod sugestiv prin patru cercuri parțial suprapuse, așa cum se observă în figura nr. 1

Figura 1: Criteriile de bază ale ecoturismului

Sursa: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4

1.2. Principiile de acțiune ecoturistică

Ecoturismul este prin definiție o formă de turism care respectă principiile dezvoltării durabile. Totuși, este important să menționăm faptul că toate formele de turism și toate activitățile turistice ar trebui să tindă spre o dezvoltare durabilă. Începând cu dezvoltatea și planificarea infrastructurii turistice și terminând cu activitatea de marketing, toate operațiunile turistice trebuie să aibă în vedere criterii durabile din punct de vedere social, economic, de mediu si cultural. Întrucât ecoturismul a fost inițial o idee și nu o disciplină, multe organizații l-au promovat fără sa-i cunoasca principiile de bază. Eforturi pentru stabilirea unor principii și criterii de acreditare recunoscute pe plan internațional au fost inițiate din anul 1990, dar procesul a evoluat foarte încet,.

Următoarele principii au fost stabilite si promovate de Asociația de Ecoturism din România , pe baza a două modele internaționale si anume: Programul de Acreditare pe Natură și Ecoturism dezvoltat de Asociația de Ecoturism din Australia, și Nature's Best, sistemul de certificare al Asociației de Ecoturism din Suedia. În abordarea AER, aceste principii ar trebui să fie puse în aplicare de către cei care oferă produse ecoturistice, dar și de cei care planifică dezvoltarea unei zone bazate pe ecoturism.

a. Desfășurarea ecoturismului se realizează în cadrul natural și se întemeiază pe experiența directă și personală a turiștilor în natură.

b. Ecoturismul contribuie la o mai bună percepere, bucurie si evaluare de a descoperi, dar și de a proteja natura și cultura locală obijnută, atât pentru turiști cât și pentru comunitatea locului.

c. Ecoturismul propune cele mai folositoare practici de turism și programare din punct de vedere al păstrării naturii și dezvoltării durabile. Bunul ecoturistic se realizează și este condus astfel încât să ocrotească și să pună în valoare mediul natural și cultural în care se întinde.

d. Ecoturismul contribuie în sens pozitiv la ocrotirea ariilor naturale, el oferind modalități utile pentru bunul management și păstrareaa ariilor naturale (spre exemplu: oferirea ajutorului financiar în activitățile de reconsolidare a ariilor naturale, recoltarea deșeurilor pe care turiștii le lasă în urma lor sau contribuții întemeiate către organizațiile de conservare).

e. Ecoturismul conferă atribute de durată privind creșterea comunităților locale. Câștigurile locale pot purcede din utilizarea ghizilor locali, achiziționarea de bunuri și servicii locale și utilizarea facilităților locale.

f. Este necesar ca ecoturismul să garanteze o scădere a impactului negativ asupra comunității locale țintite și să contribuie la păstrarea culturii și obiceiurilor locale. Acțiunile ecoturistice dă în același timp ajutoare constructive pe termen lung acestor comunități.

g. Este nevoie ca Ecoturismul să raspundă așteptărilor turiștilor. Posibilii eco-turiști prezintă un nivel crescut de educație și de așteptări, astfel încât gradul de satisfacere cu privire la produsul ecoturistic este vital.

h. Marketingul ecoturistic dă turiștilor informații absolute și responsabile care duc la creșterea aprecierii pentru mediul natural și cultural al regiunilor vizitate și a nivelului de satisfacere a turiștilor.

1.3. Ecoturismul ca forma a turismului durabil si segment de piață

Sub denumirea de ,,turism durabil,, se regasesc toate formele de turism, care, în dezvoltarea și utilizarea lor se bazează pe principii ecologice, adică fără să deranjeze sau să devasteze mediul natural, ci,dimpotriva , să îl protejeze,conserve și să îl îmbunatațească.

Introducerea durabilitații va cuveni să facă față unui mediu defint de instabilitate. Cu alte cuvinte recunoaștereaa prioritaților va pleca de la considerarea acelor masuri ce cresc capacitatea de adaptare, cele mai importante prioritați fiind:

Aplicareaa multifuncțională a terenurilor.

Programarea coordonată a utilizării pământurilor si transporturilor si considerate spațiile care cresc accesibilitatea în detrimetrul folosirii mijloacelor de transport privat.

Strategii pentru refolosirea adaptivă a pagubelor existente.

Structuri ale comunitații locale care oferă o mai buna participare a publicului.

Moduri de planificare strategică.

Orașele, pentru a fi adaptabile au nevoie de un sistem de învațămant complet ( primar,liceal și superior).

O tratare cuprinzătoare a spațiilor deschise regiunilor umede si altor cadruri naturale orașe și din afara lor.

[NUME_REDACTAT] reprezintă una dintre rezervațiile incluse în circuitul turistic și are un program de valorificare turistică si economică.

Ecoturismul durabil mai este perceput și sub denumirile de ,,turism verde,, sau ,,turism blând,,, deoarece aceasta formă de turism se desfașoara în spații rurale și are cele mai reduse implicații în degradarea și poluarea ecosistemelor naturale, parcuri naturale,rezervații naturale,etc.

1.3.2 Ecoturismul, un segment al pieței serviciilor turistice

Ecoturismul este caracterizat ca fiind o industrie de talie mică, dar care se răspândește rapid, în mediul unei nișe conduse de forțele și de legile pieței. El a fost avansat la început ca fiind concordant cu turismul în arii naturale, iarabsența politicilor sociale și de mediu din unele țări, firme și destinații a dus la o imprecizie generală în privința conceptului ecoturismului ca segment de piață. Cu alte cuvintre s-a intuit nevoia unor linii directoare corespunzătoare și a unor ansambluri de acreditare sprijinite pe criteriile dezvoltării durabile, iar discuțiile cu privire la aceste probleme sunt în plină desfășurare.

Figura nr. 2 prezintă locul ecoturismului în cadrul pieței turismului. El apare ca o subpiață a turismului în arii naturale și în același timp având legături puternice cu turismul cultural și rural.

Figura nr. 2. Ecoturismul ca segment de piață

Sursa: Adaptat după [NUME_REDACTAT] Wood, Ecotourism:Principles, Practices and Polices for Sustainability, 2002 și Eagles P., [NUME_REDACTAT] Management, 1997

Prin perspectiva lui P. Eagles, turismul în arii naturale este acea formă a turismului în care activitățile desfășurate sunt dependente de caracteristicile cadrului natural. El are la bază două componente fundamentale: un nivel calitativ ridicat al mediului înconjurător și oferirea unor servicii specifice.

Programul de Acreditare pentru Ecoturism și Turism în Natură din Australia a inclus în

definiția turismului în natură și componenta durabilă. Putem anticipa că pe măsură ce criteriile de certificare turistică vor fi acceptate și implementate la nivel global, această definiție va fi și singura acceptată: ”turismul care pune accent pe cunoașterea zonelor naturale și care asigură utilizarea durabilă a resurselor naturale.”

Întrucat tot mai mulți turiști și-au manifestat dorința de a-și petrece timpul liber în mijlocul naturii, segmentul de piață a devenit suficient de vast pentru a permite fragmentarea sa în patru nișe distincte: ecoturism, turism de aventură, turism în medii sălbatice și camparea, diferențiate în funcție de motivația principală a călătoriei. Fiecare dintre aceste segmente are un echipament specializat, necesități informaționale distincte, impact diferit asupra mediului.

Dimensiunile pieței ecoturistice

Fiindcă se definește prin cauzele sale de conservare a naturii și susținere a populației locale, ecoturismul este greu de cuantizat. Deaceea, până în prezent nu s-au efectuat studii severe pentru a decide câți turiști în ariile naturale sunt cu adevărat motivați de regurile ecoturismului.

Ecoturismul este cercetat în totalitate, ca turism în natură, conducând la precizări neadevarate cu privire la dimensiunile pieței. Examinările privind turismul în arii naturale prezintă că 50% din numărul de turiști vor să viziteze o regiune naturală pe parcursul vacanței, ceea ce ar permite includerea și unui mic popas în cadrul unui parc național.Ecoturismul este văzut cca un segment larg, dar foarte diferit de cel motivat de cerința de a studia despre viața sălbatică și cultură alături de un ghid de al locului, de a ajuta dezvoltarea locală durabilă.

Un bilanț nu foarte sigur prezintă că sosirile internaționale de ecoturiști au depășit 7% din piața turistică (Lindberg, 1997), sau circa 45 milioane persoane în anul 1998, înregistrându-se o creștere de pestela 70 milioane în 2010. Simpla vizitare a unui parc național sau arie protejată nu infățișează ecoturism, ci turism în natură, creșterea numărului de vizitatori din aceste regiuni este un indicator și pentru tendințele din ecoturism.

CAPITOLUL II

ECOTURISMUL IN ROMANIA

2.1. Resurse ecoturistice în [NUME_REDACTAT] noastră deține un capital natural extrem de variat. Mulțumită condițiilor sale fizico-geografice, care au munți, câmpii, rețele hidrografice majore, zone umede,dar și unul din cele mai frumoase sisteme de deltă ( [NUME_REDACTAT] ), România este singura țară de pe continent pe teritoriul căreia sunt prezente cinci din cele 11 regiuni biogeografice europene (alpină, continentală, panonică, stepică și pontică). România noastră detine o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii. În plus, lipsa mecanizării din sectorul forestier și slaba dezvoltare economică au determinat o exploatare mai redusă a resurselor decât în majoritatea altor zone din Europa.

Ecosistemele naturale și cele seminaturale au cca 47% din suprafața totală țării. Au fost recunoscute și definite 783 de specii de habitate (treisprezece habitate de coastă, un numar de 143 habitate reprezentative zonelor umede, un număr de 196 habitate cacacteristice pășunilor și fânețelor, habitate forestiere în număr de 206 specii, un număr de 90 de habitate reprezentative dunelor și zonelor cu stânci și în ultimul rând un număr de 135 habitate cacacteristice terenurilor agricole) în 261 de zone cercetate la nivelul întregii țări.
Efectul general îl reprezintă diversitatea faunei si florei. Mulțumită poziționarii geografice a României, flora și fauna înfățișează influențe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud și componente continental-europene dinspre nord-vest. În tara noastra au fost recunoscute 3700 tipuri de plante, dintre care 23 au fost declarate monumente ale naturii, un număr de 39 de specii sunt periclitate, 171 vulnerabile și 1.253 sunt specii rare.

Sub aspectul faunei, au fost recunoscute un număr de 33.792 specii de animale, din

care 33.085 nevertebrate și 707 vertebrate. Printre cele vertebrate, au fost identificate 191 specii de pești (9 specii periclitate, 16 specii vulnerabile și 11 specii rare), 20 specii de amfibieni (3 specii periclitate, 9 specii vulnerabile), 30 specii de reptile (4 specii periclitate, o specie vulnerabilă), 64 specii de păsări, din care 312 specii migratoare (18 specii periclitate și 17 specii vulnerabile) și 102 specii de mamifere (19 specii periclitate, 26 specii vulnerabile și 13 specii rare). Se remarcă existența unor importante populații de carnivore mari: lupi (3.000 exemplare – 40% din populația europeană), urși bruni (5.600 exemplare – adică 60% din populația europeană) și râși (1.500 exemplare ), aceste specii fiind un simbol al vieții sălbatice și al habitatelor naturale.

În concepția păstrării diversității biologice, pe teritoriul tariii s-au construit numeroase arii naturale protejate (peste 7% din suprafața țării sau aproximativ 18% dacă sunt luate în considerare și site-urile Natura 2000), iar în viitor se are în vedere lărgirea rețelei.

Anexat cadrului natural, spațiul românesc beneficiază și de un mare potențial folcloric si etnografic de mare autencicitate si originalitate. Această mostenire spirituală reprezentată prin valori arhitecturale populare, instalații și tehnici populare, meșteșuguri tradiționale, folclor și obiceiuri, sărbători populare etc., la care se adaugă numeroase monumente istorice și de artă, vestigii arheologice, muzee, care amplifică și completează fericit potențialul ecoturistic al țării.

Ariile protejate

În conformitate cu O.U.G. nr. 57/2007, aria naturală protejată are următoare definiție „regiune terestră, acvatică și/sau subterană care însumează specii de plante și animale sălbatice, noțiuni și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu importanță ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale”

[NUME_REDACTAT] sunt înregistrate 28 de arii naturale protejate majore de interes național, și anume: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], 13 parcuri naționale și 14 parcuri naturale.(figura 3)

Figura 3: [NUME_REDACTAT] Nationale, Naturale si a [NUME_REDACTAT]

Sursă: google.ro(MAPM), http://www.madr.ro/ro/dezvoltare-rurala.html

Însa nu doar aceste arii protejate majore există, la nivel național înregistrânsu-se 941 de rezervații științifice, monumente ale naturii și rezervații naturale a căror suprafață totală este de aproximativ 316.012,

O mare parte din teritoriul național este acoperită de rețeaua comunitară de arii protejate Natura 2000:

există 108 situri SPA (Arii de [NUME_REDACTAT] Avifaunistică), reprezentând aproximativ 11,89% din teritoriul României – instituite prin H.G. nr. 1284/2007;

sunt 273 situri SCI (Situri de [NUME_REDACTAT]), reprezentând aproximativ 13,21%

din teritoriul României – instituite prin Ordinul nr. 1964/2007 al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

Însumat, siturile incluse în [NUME_REDACTAT] Natura 2000 acoperă aproximativ 17,84% din teritoriul național (o parte din SCI-uri și SPA-uri se suprapun).

Importanța resurselor turistice la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale aflate în

interiorul sau în apropierea celor 28 de arii protejate majore poate fi micșoratăă pe baza datelor din documentația ce a stat la baza Legii nr. 190/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 142 /2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice.

Din cele 276 de localități aflate pe teritoriul sau în apropierea ariilor protejate majore din România, se apreciază că 35 de localități au o valoare foarte mare a resurselor turistice, 148 de localități dețin resurse turistice cu valoare mare, 89 de localități dețin resurse turistice cu valoare medie și doar 4 localități au o valoare scăzută a resurselor turistice.

2.2. Infrastructura turistică și tehnică

Structurile turistice de cazare reprezintă componenta cea mai importantă a bazei tehnico-materiale specifice, întrucât raspunde uneia dintre necesitatile fundamentale ale turismului, si anume:odihna si înnoptarea.

Dimensiunile și distribuția spațială a mijloacelor de cazare, determină caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale a turismului și, implicit, amploarea fluxurilor turistice.

De-a lungul timpului s-au construit diferse tipuri de unitați de cazare, atat în interior, dar si la marginea sau în apropierea ariilor turistice.

Numărul și tipul de unități de cazare din ariile protejate variază considerabil. Chiar dacă anumite arii protejate nu dispun de un număr foarte mare de unități de cazare (exemplu [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] a Brăilei, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Cioclovina, [NUME_REDACTAT] Comana), totuși în majoritatea cazurilor acest lucru este compensat de unitățile de cazare care sunt situate în imediata apropiere a ariilor protejate (de exemplu [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Ceahlău, [NUME_REDACTAT] Bucegi, [NUME_REDACTAT] Cozia, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]). RNP Romsilva consideră că nu sunt probleme legate de capacitatea de primire a turistilor in parcurile aflate în administrarea sa și că există locuri suficiente pentru creșterea controlată fără a pune în pericol mediul.

Pentru parcurile aflate în zona montană o importanță deosebita o au refugiile turistice și locurile de campare amenajate, structuri deficitare în majoritatea acestor areale. Amenajarea locurilor de campare devine o prioritate în cadrul majorității parcurilor, deoarece această formă de cazare este adaptată unui număr destul de mare vizitatori români, iar lipsa unor astfel de spații organizate poate pune in pericol mediul înconjurător.

O altă formă de cazare de mare importanță pentru zonele naturale, ce ar putea fi integrată în cadrul programelor ecoturistice o reprezintă cabanele de vânătoare (există 223 la nivel național). RNP a dezvoltat această rețea de cabane pentru susținerea turismului de vânătoare. Dintre acestea unele cabane au un nivel de confort surprinzător de ridicat, fiind utilizate pentru vizitele de protocol și constituie un important potențial pentru dezvoltarea ecoturismului.

Un rol important în cadrul infrastructurii turistice a parcurilor naționale și naturale îl au centrele de vizitare și punctele de informare.
În cadrul procesului de valorificare turistică a ariilor protejate un rol deosebit îl joacă

infrastructura specifică de acces (drumuri, poteci, trasee amenajate). Accesul în interiorul

parcului se poate face, în funcție de configurația terenului cu variate mijloace, cum ar fi:

mersul pe jos, vehicule private, bărci, vaporașe, biciclete, mijloace de transport pe cablu etc.

2.3. Programe ecoturistice

[NUME_REDACTAT] programele de ecoturism au o istorie relativ recentă. Primele astfel de pachete turistice au apărut în jurul anului 2000, când o serie de parcuri naționale sau natural au început să deruleze proiecte ce aveau și o componentă de ecoturism (Retezat, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Apuseni)

Principalele zone în care se concentrează programele de ecoturism din România sunt:

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și Dobrogea (observarea păsărilor, plimbări cu barca);

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și împrejurimile acestuia (programe bazate în special pe observarea carnivorelor mari (lup, urs, râs), dar și a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, cicloturism, drumeții montane etc.);

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (speoturism, drumeții tematice, programe culturale, schi de tură, turism ecvestru, cicloturism etc.);

alte arii naturale protejate, unele cu statut de parc național sau natural: [NUME_REDACTAT] Retezat – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Călimani, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeție tematică, schi de tură, observarea florei și faunei, programe culturale, expediții cu canoe etc.;

Transilvania – zona [NUME_REDACTAT] (descoperirea culturii săsești și secuiești, călărie, drumeții tematice etc.)

Maramureș (programe de descoperire a naturii, călărie, cicloturism, descoperirea ocupațiilor și a arhitecturii tradiționale etc.);

Bucovina (programele de observare a naturii sau drumețiile tematice sunt combinate cu turismul cultural și cu turismul monahal).

Programele ecoturistice ale țarii noastre sunt oferite spre vânzare de catre tur-operatori locali, care colaboareaza cu tour-operatoti străini. Dintre aceștia se evidențiaza și 5 tour-operatori care comercializează programe de ecoturism certificate de către Asociația de Ecoturism din România (DiscoveRomania, [NUME_REDACTAT], InterPares, [NUME_REDACTAT] & [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]).

CAPITOLUL III

ECOTURISMUL DELTA DUNĂRII. STUDIU DE CAZ

3.1. Geneza si locația [NUME_REDACTAT]

Dunărea, este al doilea fluviu ca mărime al Europei și își trage apele ( împreuna cu cei 120 de afluenți ai săi) de pe o suprafață de nu mai puțin de 805.300 km patrați, ceea ce înseamnă ca bazinul ei de recepție este de 3,5 ori mai întins decât suprafața României, reprezentând cam a treisprezecea parte din întinderea continentului nostru.

[NUME_REDACTAT] a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN.

Configurația actuală morfohidrografică a [NUME_REDACTAT] este rezultatul interacțiunii dintre fluviu și mare în perioada Holocenului. La începutul Holocenului, când nivelul mării a crescut până aproximativ la nivelul actual, exista așa-numitul golf al Dunării. La gura acestui golf, între promontoriul Jibrieni, la nord și promontoriul Murighiol-Dunavăț la sud, s-a format cordonul inițial Letea-Caraorman. Materialul aluvionar a fost transportat de curenții marini de-a lungul țărmului dintr-o zonă situată la nord, la gurile Nistrului, Bugului și Niprului.

[NUME_REDACTAT] are tre brațe , cel mai vechi fiind brațul Sf. Gheorghe și este situat în capătul sudic al grindului Letea-Caraorman dezvoltând prima deltă a Dunării: [NUME_REDACTAT] Gheorghe.

Cel de-al doilea braț al Dunării, Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea prin aluvionare a brațului [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente și a început să își formeze propriul edificiu deltaic: [NUME_REDACTAT].

Cel de-al treilea braț se numește brațul Chilia.

3.1.2 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este o zona propusă pentru înscrierea în patrimoniul universal, reprezintând un paradis natural ce se întinde la vărsarea Dunării în [NUME_REDACTAT], acolo unde fluviul își încheie lunga călătorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul său din [NUME_REDACTAT] Neagră din Germania.

[NUME_REDACTAT] este situată în sud-estul țării, având forma literei grecești (delta), fiind limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord trece granița cu Ucraina, iar la Est cu [NUME_REDACTAT].

Suprafața totala a [NUME_REDACTAT] este de 5.640 km patrați. Comparata cu suprafața altor delte europene , [NUME_REDACTAT] este a doua ca marime, după cea a Volgăi.

[NUME_REDACTAT] este teritoriul cel mai estic al României, fiind strabatută de paralela de 45 de grade latitudine nordică si de meridianul de 29 de grade est Greenwich.

3.2. Forme de turism în Deltă

3.2.1 Resursele pentru turism

Măiastră împletitura de apă și uscat, Delta apare primavara ca o îmbracăminte țesută miraculos din galbenul apelor încărcate de povara aluviunilor și din verdele stufului, zămiislire a mâlului. Stufurile înalte si zvelte se plecă încet la adierea vântului, iar sumedenie de păsari cu formele, mărimile, culorile cele mai variate plutesc dincolo de ele îm vazduh.

Bogățiile naturale ale Deltei sunt: pamântul și apa, fauna și flora sunt de fapt structurile economice, dar și turistice ale teritoriului și peisajului geografic orifinar.

Delta are o geometrie unică si anume: canale lungi de apă cristalină umbrite de vegetație (plaur plutitor, pădure verde-vânată de stufi, liane), perpetuată de numeroase cârduri de lebede, pelicani, cormorani, bâltânaș, rațe și gâște sălbatice, într-un țipăt amestecat de la răsăritul la apusul soarelui.

,,[NUME_REDACTAT] poate fi numită: ,, Țara de dincolo de negură’’ ,deoarece cu alte cuvinte se arată tot ce are Delta mai caracteristic și mai interesant. Unii autori descriu [NUME_REDACTAT] ca pe ,,o împarație a stufului’’ ori ,,un paradis al pasarilor’’, alti cred ca delta este ,,o imparăție a apelor.’’

Vegetația acvatică este unică aici, trestia cu o rezervă de neegalat pe continentul nostru, stă aproape de sălcii si sa nu mai vorbim de alte specii nemaigasite în alte părți. Viața faunistică o poți pricepe doar daca stai aici pentru o vreme îndelungată, cutreierând peste tot. Ritmul zilnic sprinten te desconcentrează și te forțează să mai rămâi pentru a îi simți sensul.

[NUME_REDACTAT] deține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și bălți mici. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, [NUME_REDACTAT]) poposesc să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul [NUME_REDACTAT] sunt știuca și somnul.

Principala ramura a economiei din delta este bazată pe pescuit, unde oamenii locului înca pastreaza tradiționalele barci. Alte surse de venit sunt cultivarea cerealelor, în special a porumbului si grâului, cultivarea de legume (roșii) dar și creșterea animalelor, în pondere mare ovine. Turismul este și el o ramura importantă pentru economie, el fiind în curs de dezvoltare.

[NUME_REDACTAT] a fost totdeauna răzleață, mediul semi-acvatic nepermițând densități importante (densitate medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turiști triplează populația, care la recensământul din 2002 se menținea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 români (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alții (1%)[7]. Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii pontici erau încă 2059 în 1910, mai numeroși decât lipovenii), ulterior românești (dicienii, denumire care provine poate de la Vicina), apoi lipoveni. Aceste populații s-au amestecat, lucru dovedit și de vocabularul limbilor vorbite în deltă, îndeosebi termenii pescărești.

Înfățișarea deltei așa cum o cunoaștem, cu formă sa similară literei grecești, Δ, datorită cartografiei, care ne-a adus-o la dispoziție harta. „Grecii sunt cei care i-au dat denumirea de „Delta” acelei secțiuni a Egiptului prinsă între brațele Nilului la zona de vărsare în [NUME_REDACTAT], deoarece ca aceasta deținea forme similare cu cea de a patra litera majusculă din alfabetului lor, adică în forma triunghiului, iar de aici numele a fost generalizat de către cercetătorii de știință pentru toate unitățile geografice mai mult sau mai puțin înrudite ce iau naștere în zonele de vărsare ale fluviilor”.

[NUME_REDACTAT] deșteaptă în mintea noastra tabloul celui mai nou pământ al țării, al unei naturi necivilizate, alcătuită din plante și animale, toate fiind ocrotite de un întins de ape, acoperit cu masive de stufăriș și tăiat de grindurile îndepărtate, pe care se formează păduri de sălcii și de plopi. Este locul favorit al păsărilor de baltă și al celor răpitoare, care împart cu pescarii grămada peștilor cu solzii de aur și argint.

Farmecul ecoturistic îl conturează caracteristicile deltei: țărâmurile nou apărute din apă, canalele și lacurile strălucitoare unde se gasesc cele mai diferite soiuri de pești.

Pe parcursul unui an aspectul zonei se schimbă în funcție de anotimp.

Primăvara vedem o explozie de viață, tot ce este viu iși arată dreptul de a trăi. După terminarea iernii, trezirea naturii stârnește o zbor a viețuitoarelor, unele după altele dupa adăpost și hrană.

Vara o vegetația se lansează din păienjenișul canalelor spre lacurile cu apă adâncă și cristalină. Oglinda apelor stătătoare este învelită încet, încet cu flori de nufăr.

Toamna putem vedea simfonie autentică a culorilor: frunzele dobandește diferite tente de roșu, orange, galben și verde; lacurile întregește paleta de culori cu albastru, indigo și mov. Știuca și bibanul mușca din undită,iar cârdurile de rațe și de gâște sălbatice stau de voie pe canale

Iarna e o mare de zăpadă și gheață de un alb plumburiu în care ceața de sălcii desfrunzite se zăresc împrăștiate în zare. Întinderile de stuf se relevă prin galbenul stins al tulpinilor. Peștii au coborât în adâncime,în ape ceva mai puțin reci, iar numeroasele pasari care au cuibărit în deltă au plecat de mult.

Caracteristicile mediului ecoturistic al [NUME_REDACTAT] a stârnit forme de turism caracteristice numai acestei regiuni. Asadar, odată cu dezvoltarea bazei materiale a turismului deltei , fundamentele turistice principale care au generat deplasarea turiștilor spre această regiune au fost:

• perceperea unui cadru natural autentic cu caracter de unicat pe Terra;

• petrecerea unor concedii prelungite în acest ambient de viață distinct;

• desfășurarea sejururilor complexe mare-deltă;

• realizarea curei balneo-medicale;

• realizarea unor sporturi nautice în condițiile extraordinare ale deltei;

• exercitarea pescuitului și a vânatului sportiv, în limitele impuse de lege.

În cadrul ideii de organizare a turismului deltei și ținând cont de motivațiile turistice principale, de nevoia creșterii eficienței economice a acestei activități și de menținerea echilibrului ecologic, oferta turistică a acestei zone a fost orientată spre diferite forme de turism:

Turismul de cunoaștere este forma caracteristică practicată și care va continua să aibă importanța principală în debitul turistic, turiștii încercând să observe într-un timp scurt minunațiile naturii deltei, așezările și oamenii, din această zonă, istoria și tradițiile lor. Cu acest scop, sunt organizate excursii de scurtă durată pentru vizitarea deltei cu durata de una, două sau mai multe zile cu turiști români și străini cu repaus în stațiunile de pe litoral sau cu cei ce merg spre Tulcea cu diverse mijloace de transport.

Turismul de odihnă este promovat în așezările din [NUME_REDACTAT] și de pe litoralul [NUME_REDACTAT], fiind preferat de turiști, în deosebi de români, mulțumită condițiilor naturale pe care le oferă regiunea. Forma aceasta de turism nu este coordonată de companiile de turism, deoarece nu se poate face nici o înregistrare precisă a turiștilor. Turiștii sunt cazați in hoteluri, popasuri turistice, pensiuni sau la localnici. Pentru pătrunderea turiștilor în localitățile dorite se utilizează în special nave rapide, iar pentru navigația pe canale și lacuri se circulă cu bărcile proprii ale localnicilor.

Turismul balneo-medical se evidențiaza prin punerea in valoare a însușirilor curative ale nămolurilor miraculoase de la Murighiol, folosite îndeosebi pentru reumatismele cronice.

Turismul sportiv este cel care ne oferă specificul acțiunilor turistice în deltă, prin organizarea de sporturi nautice și a partidelor de pescuit si vânatoare sportivă, astfel:

Turismul nautic este un concept de turism deosebit de interesant și educativ, dând posibilitatea unei mai bune înțelegeri a regiunei deltei, dar care necesita o mai bună pregătire sportivă a turiștilor pentru vizitarea deltei cu ambarcațiuni de dimensiuni mici.

Pescuitul sportiv este forma de turism căutată de turiștii români și străini, stârnită de bogăția în pești a deltei. Pentru practicarea pescuitului sportiv se folosesc mijloace de transport și bazele de cazare deja aflate în deltă prin măsurile adoptate de îmbunătățirea calitaților de confort ale acestora. O altă atracție mare o prezintă organizarea unor concursuri internaționale, care au loc periodic în extrasezon, ducând la imbunătățirea exploatarii bazei materiale a turismului de deltă..

Vânătoarea sportivă este o altă formă de turism, care are interes pentru tot felul de turiștii: români și străini și se desfășoară în conformitate cu prevederile legii privind economia vânatului pe zonele de vânătoare: fondul de vânătoare Razim, Uzlina, Gorgova, Caraorman, Crișan, Sulina, Mila 23, unde au loc vânători primăvara, toamna și iarna păsări și animale sălbatice, ceea ce duce la utilizarea mijloacelor de deplasare și a bazelor de odihnă din deltă și în afara sezonului turistic de vară.

Turismul tehnico-științific de desfășurareb ca urmare a cadrului natural al deltei și întocmai a rezervațiilor sale naturale, floristice și a monumentelor naturale ale deltei.

Normal că în acest sens s-au dezvoltat și se va dezvoltă în continuare baze pentru cercetare și tot odată condițiile de desfășurare a unor manifestări științifice cu însușiri naționale și internaționale. Pentru înțelegerea și realizarea unei imagini de ansamblu asupra deltei se pot realiza, pentru toate grupele de turiști, zboruri de agrement deasupra deltei cu tot felul de aparate de zbor.

3.2.2. Rezervațiile turistice ale [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]-Matița-Roșca, situată în zona nordică a deltei maritime, înglobând, atât o zonă lucioasa de apă, cât și grindul Letea plin cu floră și faună minunată. Scopul rezervațiiei este acela de a păstra coloniile de pelicani din zona Roșca-Buhaiova), cât și flora și fauna a pădurii Letea cu o întindere de 15.400 ha, situată în nordul lacului Matița și cuprinde și lacurile [NUME_REDACTAT] Perișor-Zătoane se gasește exact în partea de est a depresiunii Dranov, în regiunea Zătoanelor și a grindului numit Palade. În această rezervație este inclusă și [NUME_REDACTAT], situată mai la sud de localitatea [NUME_REDACTAT].Este o zonă plină de grinduri maritime proaspat formate. Din loc în loc rezervația este strabatută și de dune de nisip, intre care se gasesc lacuri de marimi diferite, precum si de o retea vastă de ape si canale mlăștinoase inundate de vegetatia de stuf.

Avifauna regiunii este formată din numeroase colonii de stârci cenușii, cormorani tineri, lebăda de vară, pescăruși și sitari de mâl. Toamna sosesc în această regiune grupuri de cocori. Iarna se gasesc o mulțime de gâște și rațe și mai rar putem zări piciorongul si ciocantorsul.

[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] zone îî este specific litoralul marin, cu faună aparte. Ornitofauna care poposește iarna pe malul mării deține ,printre altele, gâsca gulerată care depune ouă în Siberia și Groenlanda. Așadar, tot aici poate fi admirată gâsca cu pieptul roșu, care sosește din îndepătrtata tundra siberiană. Letea și Caraorman sunt două mari rezervații forestiere.

[NUME_REDACTAT] Letea- este o pădure asezată pe dunele de nisip de pe grindul cu aceeași denumire și este formată dintr-o vegetație lemnoasă. Aspectul acesta se datorează prezenței arborilor tineri și în deosebi existenței plantelor precum hameiul, vița de vie sălbatică. Pe ramurile plopilor își fac cuibul codalbul, păsările răpitoare cum ar fi: gaia roșie, șerparul, ulii și ereții, iar bursucul și vulpea sunt stăpânii pădurii.

[NUME_REDACTAT] este cea mai nordică pădure subtropicală din Europa, fiind formată pe grindul nisipos Letea din bucăți de pădure formate printre dunele de nisip. Cureierând pădurea treci printr-o uimitoare schimbare de peisaj, de la pădure subtropicală la deșert în numai 200-300 de metri. [NUME_REDACTAT] Letea atrage și ea un deosebit interes , aici găsindu-se ciocănitoarea pestriță, șoimul rândunelelor,gaița, vulturul codalb, plus multe altele. Nu lipsesc nici mamiferele, printre care amintim lupul, vulpea, iepurele, viezurele, jderul, ect.

Deține o Vegetația formată din: stejarul de luncă, stejarul brumariu), plopul alb), plopul negru, frasinul de lunca, frasinul de baltă, părul, teiul), ulmul și din cand în cand arinul negru. Înafară de aceste plante mai se întâlnesc și plante cățărătoare care au dat un prestigiu acestor locuri: Periploca greacă, [NUME_REDACTAT] și Vitis silvestris,

În așternutul vegetal se găsesc și alte rase cum ar fii: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brândușa de nisip (Merendera sobolifera) și cârcel (Ephedradystachia).

[NUME_REDACTAT] ( în limba turcă inseamna ,,padurea neagra’’) se întinde pe o suprafață de 3 000 de hectari și este un loc prielnic pentru adăpostul avifaunei. Ea deține împreună de un variat arboret-șleau de luncă alcătuit din plop, frasin și stejar, subarboret de zălog, dar și un înveliș vegetal de ierbacee de nisipuri.

Având în vedere raritatea speciilelor de animale și păsări care trăiesc în deltă, dar și atenția lor științifică, toate acestea au fost înregistrsate ca monumente ale naturii sau sunt protejate de lege, printre ele aflandu-se: lopătarul, egreta mare, pelicanul, cătăliga, dropia, lebăda etc.

Ocrotirea acestor regiuni ale deltei a făcut ca aici să se păstreze într-o mare măsură echilibrul natural. Chiar și așa viața în rezervații este influențată de orice modificare importantă care are loc în întregul sistem ecologic deltaic.

Necesitatea apărării rezervațiilor naturale

Rezervațiile naturale dețin un rol important în procesul de ocrotire a florei și faunei specifice [NUME_REDACTAT], ca și de pastrare a peisajului ei natural. Amenajarea pământurilor r din deltă în vederea valorificării unor resurse și aevoluării unor bogății necesită o muncă concentrată a omului în condițiile pe care anumite păsări nu le îndura.

Mii de rase de păsări pe cale de disparitie cum ar fi pelicanii, erau candva gasite în multe regiuni din Europa,acum, unicul loc de pe continentul nostru unde se mai întâlnesc, excluzând zonele estice și sudestice, s-au pastrat doar în [NUME_REDACTAT].. Pelicanul din specia pelecanus occidentalis, inregistrat in randul animalelor pe cale de disparitie in 1973, a iesit recent de pe lista, potrivit departamentului american pentru conservarea resurselor naturale, citat de Reuters.

[NUME_REDACTAT] este situată la jumătatea distanței dintre Ecuator și [NUME_REDACTAT]; adică locul cel mai potrivit pentru popasul păsărilor în migrațiile lor dintre zonele tropicale și zonele polare. Plecarea și sosirea păsărilor migratoare reprezintă evenimente importante, care marchează trecerea de la anotimpul calduros la cel friguros și invers. Iată câteva dintre călătoarele înaripate care își fac cuiburile și își cresc puii la noi în țară, pentru ca toamna să străbată mari distanțe în căutarea unui climat vaforabil vieții..

Obligația fiecărui turist este aceea de a nu uita că natura este tot ce deține această frumoasa regiune de la gurile [NUME_REDACTAT], trebuie să încânte placut nu doar generațiile actuale, ci și pe cele care vor urma.

3.2.3. Obiectivele turistice din [NUME_REDACTAT]

Delta,prin frumusețea sa deosebita atrage numeroși turiști români,dar și străini,unul dintre cei mai importanți turisti străini care v-a merge anul acesta în Deltă pentru a o admira în adevărata ei splendoare este chiar [NUME_REDACTAT],mostenitorul tronului britanic,el anuțându-și vizita de anul trecut:,, Asadar, [NUME_REDACTAT] vrea sa vada cu ochii lui [NUME_REDACTAT] – cu cele aproape 7400 de specii de flora si fauna. Delta este a treia in topul biodiversitatii, dupa Bariera de Corali din Australia si [NUME_REDACTAT] din Ecuador.

“Mai ales fiind primavara va avea foarte multe de vazut, pasarile incep sa se intoarca, incep sa-si faca cuiburile. Delta revine la viata, practic”, declara [NUME_REDACTAT], agent de turism.,,

Printre cele mai importante oviective turistice intalnim:

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] este cea mai mare asezare din [NUME_REDACTAT],având peste 5.000 de locuitori, a caror principala ocupație este agricultura și pescuitul.Un important edificiul îl constituie Biserica cu două turle de aproximativ 30 metri înalțime, care servesc ca punc de reper celor departe de Deltă.

[NUME_REDACTAT] o localitate în județul Tulcea, Dobrogea, România. [NUME_REDACTAT] Mediu, în raza Peripravei se găseau portul și cetatea genoveză Licostomo (din greceasca : Λυϰoστόμα-Licostoma, [NUME_REDACTAT]). În perioada comunistă, tot în raza Peripravei se găsea un lagăr de muncă silnică cu regim sever, ale cărui ruine se mai văd încă. Satul, situat pe [NUME_REDACTAT] în fața Vâlcovului, aparține comunei Rosetti și dispune de un debarcader. Este populat în majoritate de Lipoveni.

Periprava are importanță turistică, putând fi folosită ca punct de plecare spre diferite locuri pitorești.Săpăturile arheologice care au fost facute în zona de sud a lacului Nebunu au scos la lumină dovezi materiale ale unei așezări care datează din perioada bizantină(sec.XIII-XIV).

[NUME_REDACTAT]. Nicolae din [NUME_REDACTAT] o importanță turistică, fiind folosită ca punct de plecare spre diferite locuri pitorești. De aici se poate vedea pădurea Letea, iar în drum spre ea se trece pe lângă Grădina lui Omer, unde apare caracterul luxuriant al vegetației.

Fauna deținută de pădurea Letea oferă posibilitatea de cunoaștere la fața locului a unor specii de mamifere și păsări: șorecarul, fazanul ș.a.

[NUME_REDACTAT] este o localitate în județul Tulcea aflată în estul [NUME_REDACTAT], între brațele Chilia și Sulina, pe grindul Letea. Aparține administrativ de comuna C.A. Rosetti. La recensământul din 2002 avea o populație de 404 locuitori.

Ocupația principală a oamenilor din comunitate este pescuitul, ce le asigură hrana și reprezintă principala sursă de venit. Creșterea animalelor se face într-un fel aparte în [NUME_REDACTAT]: animalele sunt lăsate libere pe grindurile nisipoase unde își caută hrana. Suprafața redusă a terenurilor agricole din zonă îi determină pe localnici să păstreze în saivane doar animalele de tracțiune și mai rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina.

[NUME_REDACTAT] de județ deține un magnific potențial turistic înscriindu-se în circuitul turistic intern și internațional cu o ofertă care se remarca prin cuprinderea atâtor elemente specifice ale cadrului general(natură, climă, monumente de artă și istorie), cât și o bază turistică capabilă să satisfacă exigențele celor care îl vizează. Acesta se încadrează în categoria celor mai vechi așezari de tip urban din țară. Are o formă de amfiteatru , cu o largă vedere spre Dunare.

Tulcea este un important centru industrial. Aici se realizează construcții și reparații de nave. Un aeroport se află în apropiere de oraș. Centru de exploatare a stufului. Tot aici se află și unicul producător de alumină calcinată din țară precum și un important șantier de construcții navale. Fiind supranumit și Orașul de la [NUME_REDACTAT] Dunării, o parte din economie s-a dezvoltat in jurul turismului, fapt atestat prin construcțiile si investițiile ce s-au făcut pentru construirea de noi hoteluri. Aici funcționează mai multe centre comerciale: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Mall, Billa, Winmarkt, Lidl, Kaufland, Dedeman,Profi.

[NUME_REDACTAT] prezintă chiar el însuși obiective și locuri turistice interesante printre care lacul Ciuperca care este situat în partea de vest a orașului,dăruind turiștilorr numeroase posibilități de agrement, plimbări cu barca, practicarea unor sporturi nautice.

O deosebită atenție o are [NUME_REDACTAT] Dunării împărțit pe cinci secții: științele naturii, istorie-arheologie, artă plastică și etnografie.[NUME_REDACTAT] se mai afla și monumente de artă cum ar fi: [NUME_REDACTAT] de pe [NUME_REDACTAT], care este realizat în 1899 cu ajutorul oferit de cetățenii orașului, bustul lui Spiru C. Haret), statuia călare a domnitorului Mircea cel Bătrân amplasată în [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] cadrul procesului economic al dezvoltării locale un factor important il constituie turismul și asta pentru ca locul în care se află amplasată localitatea Sulina dispune de un bogat cadru natural, cu numeroase resurse turistice ce așteaptă sa fie descoperite de cei ce vizitează zona.

Turismul constituie soluția pentru dezvoltarea economico-socială a intregii regiuni prin transformpările pe care le impune, prin sistematizarea, amenajarea, construcția de locuinte, modernizarea căilor interioare de acces, a telecomunicațiilor și nu în ultimul rând al serviciilor publice. Fireste ca tot acest complex proces trebuie sa țină seama de măsurile de protejare și conservare a mediului, precum și a valorilor tradiționale.

Posibilitatea de a pune în practică aceste considerente se bazează pe spațiile de cazare și servire a meselor în cadrul intim și familial al pensiunilor turistice, concomitent cu organizarea de excursii pentru cunoașterea împrejurimilor, a oamenilor și obiceiurilor acestora.

Această secțiune își propune să vă prezinte într-un mod succint principalele posibilități de a ajunge în orașul Sulina, pensiunile turistice, precum și oferta traseelor și a obiectivelor cu caracter turistic ce pot fi vizitate pe parcursul vacanțelor petrecute în "Orașul celor patru faruri".

În apropierea Sulinei pot fi văzute pădurea Letea împreună cu vecinătățile ei, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Roșuleț, Puiu, Lumina, Puiuleț, dunele nisipoase, sărăturile și satul pescăresc Caraorman.

[NUME_REDACTAT]

Este cea mai mare localitate de malul complexului Razim-Sinoe., aflat la 37 km de Tulcea. Localitatea se afla la poalele unor coline împădurite, care îi creează un cadru pitoresc deosebit de placut. Acum aproximativ 100 de milioane de ani traia prin apropierea Babadagului arborele uriaș Sequoia gigantea.

[NUME_REDACTAT], veche așezare românească, este bogat în evenimente. Localitatea a fost cucerită de oștile otomane catre sfârșitul secolului al XIV-lea . În secolul al XVII-lea , Babadagul era cel mai insemnat centru militar și economicdin nordul Dobrogei.

Formată din intinse păduri de stejar și tei, reprezintă o bogată regiune turistică, care are rolul să ofere turiștilor priveliști încântătoare și să ia contacte cu numeroase monumente și locuri istorice. Aflat la 37 km de Tulcea, orașul Babadag este mărginit în partea nord-est de lacul cu același nume, la est și sud-vest de colinele împădurite Koium-Baba (Tatăl oilor) și Carada, iar în partea nord-vest de [NUME_REDACTAT]. Orașul oferă câteva obiective turistice apreciate printre care întalnim: Muzeul de [NUME_REDACTAT], Mausoleul lui Ail-Gaza-Pașa, Campingul „Doi iepurași”.

[NUME_REDACTAT] aceasta se află în dreptul cot al bratului Sfântul. Gheorghe, care pornește în fața Mahmudiei. Se gasește la 45 km distanță de orașul Tulcea.. Trecutul localității este confirmat de efectele investigațiilor atat vechi cât și mai actuale. În partea nord -vestică a lacului Murighiol s-au găsit urme halstattiene și elenistice, iar în partea sudică a lacului și de localitate se găsește un cimitir geto-dac (inventarul mormintelor de aici se afla etalat la secția arheologică a [NUME_REDACTAT] Dunării din orașul Tulcea). Puțin mai la sud, pe artea de stângă a șoselei Murighiol-Dunavăț zărim urmele unei cetăți romane.

În partea de nord-vest găsim fragmente de ceramică de la lacul si localitatea Murighioll.

Lacurile care împrejmură localitatea sunt lacul Murighiol 1, pe malul lui saflăndu-se campingul „Pelican”, frecventat de turiștii din țara noastră, precum și de peste hotare, acesta deține căsuțe, bungalouri, multe restaurante, grup sanitar și un câmp vast pentru a campa corturile, ca și un loc de parcare a autovehiculelor, acesta oferă posibilități de plajă, plimbări de agrement cu bărci ale localnicilor pe canalele din apropiere, ieșiri spre brațul Sf. Gheorghe etc. [NUME_REDACTAT] 2, lac cu apă dulce, alimentat din brațul Sf. Gheorghe. În partea de sud și la sud-vest de zonă stă situat [NUME_REDACTAT]. Sărăturile de la Murighiol au fost declarate în mod special zonă ecologică pentru a proteja piciorongul, specie rară. Un alt lac mai mic din apropierea localității este folosit pentru tratamente, cu apă și nămol, în tratarea unor afecțiuni ginecologice și reumatice.

Complexul lagunar [NUME_REDACTAT] cel mai mare lac ca întindere din România. Acest complex este format din lacul Razim, lacul Sinoie, lacul Zmeica, lacul Babadag, plus multe alte lacuri de mai mică întindere.

Aluvionarea și reliefarea complexului Razim-Sinoie s-au datorat contribuției brațul Sfăntul. Gheorghe, brațul Sfântul. Gheorghe fiind cel care a procurat și parte a materialului aluvionar indispensabil realizării grindului marin Chituc, care a separat golful de mare și a dat naștere la complex.

[NUME_REDACTAT]-Sinoe – Fig.4

Sursa:google.ro

3.2.4.Folclorul din [NUME_REDACTAT]

Folclorul românesc din această regiune (literatura populară, cântecele și dansul popular, portul, tradițiile și obiceiurile) se deosebește prin multe influențe dăruită ca urmare a conviețuirii românilor cu alte populații, precum și a mediului geografic unic în felul său. Dacă, odată, Dunărea este considerată ”acel drum de apă favorabilă poeziei, instigând la lirismul depărtărilor, al visurilor către idealul de înaltă noblețe umană, în folclorul zonei dobrogene, ea nu este apa de peste care soseau turcii să prade, căci turcii erau prezenți, ci apa care desparte frați, apa de peste care sunt așteptați frații de la munte sau de la câmpie, cei din mărginimea Sibiului, secelenii, făgărășenii”.

Baladele populare istorisesc despre luptele cu turcii , despre curajoșii care înfruntă vitregia apelor înspumate sau despre viața grea a pescarilor sau a ciobanilor.

Coabitarea seculară dintre români și alte populații care au trăit și mai conviețuiesc în acest teritoriu, comunitații cu credințe, obiceiuri și religii total diferite, au realizat ca în folclorul țarii noastre de aici să fie pierdute cu desăvârșire motivele de inspirație religioasă. Se vede faptul că aceasta regiune încarcata de folclor deține în legătură cu sărbătorile de iarnă numai colinde cu conținut laic, având o destinație precisă, spre exemplu: „Colind de păstor”, „Colind de năvodar”(atunci când destinația este stabilită de profesia celui colindat), „Colind de tineri însurăței”- atunci când destinația este dată de starea civilă a celor colindați.

[NUME_REDACTAT] nordice, atât cel literar cât și cel muzical, aspira în timp noi realități social-istorice, le costumează în haină artistică și le transmite pe diferite căi spre a le face cunoscute.

3.2.4. Protejarea mediului deltei

Adevărul zilelor noastre ne indică ca secolul al-XX-lea era perioada celor mai mari descoperiri ale civilizatiei omenești, dar și cele mai plurivalente și uneori chiar neașteptate efecte asupra vieții. Pâna odinioarăt resursele naturale regenerative ale pamântului erau îndelustătoare pentru nevoile omenirii, dar în prezent, ca efect a exploziei demografice și a progresului fără precedentă a tuturor ramurilor de acțiune, necesarul de materie primă și energie pentru producția de bunuri a evoluat mult, iar exploatarea zdravană a resurselor pamântului semnealează, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

Propunerea apropierii de natură se pune acum peste toti, rațiunea ei fiind ajutată de toți factorii responsabili ai lumii, nu doar de cei care se află în combinație cu biologia.

Înnălțarea în deltă a unui mediu nenatural pentru plante și totodată înlocuirea rosturilor viețuitoarelor sălbatice, cum sunt păsările migratoare, care zboară de la un pol la altul al Pământului, necesită numeroase modificări pe întreg globul.

[NUME_REDACTAT] Dunării, unde natura nu este numai salbatică ci și originara, este nevoie ca omul să se oprească mult înainte de a face tot răul pe care îl poate produce. În același timp cu lucrările de amenajare create pentru valorificarea resurselor, oamenii din delta și-au dat seama de bogăția faunei pe care au învățat să o ocrotească și să o protejeze.

Păstrarea echilibrului biologic al [NUME_REDACTAT]

Valoare de fenomen natural a [NUME_REDACTAT] depinde de gradul în care se menține starea originară a elementelor sale componente geomorfologice și hidrologice, precum și biologice, care constituie atractivitatea sa turistică. La baza dezvoltarii turismului în delta se află bogațiile create de natură, nu cele produse de mana omului. În comparație cu alte regiuni ale globului influiențate de om, modificările aduse stării naturale a deltei conduc la un dezechilubru biologic pronunțat.

În urma unei faze destul de mari a unui ciclu care se repeta anual, o mare parte a suprafeței uscatului din deltă se imbracă cu o pânză de apă înaltă de 1-5 metri, existând un continuu proces de sedimentare a aluviunilor.

[NUME_REDACTAT] deține importanță ca fenomen geografic natural și de aceea va fi menținut asa cum este el. Valorificarea resurselor trebuie realizata cu strictă respectare a mediului ambiental, pentru a nu scădea valoarea monumentului natural. O dată cu creșterea diverselor activități economice productive, echilibrul biologic al deltei a fost pierdut, care au definit amenajări stuficole, piscicole, agricole și forestiere, pe lângă cele impuse de navigație.

Aspirația de a extrage din deltă cât mai multe bogății duce la distrugerea echilibrului biologic. Împarțirea deltei în vederea rstrângerii planificate și eficiente a bogației stufului reprezintă o modificare a stării ei inițiale.

Comparând cu exploatarea stufului, care se extinde pe aproape toată suprafața deltei, celelalte activități ca piscicultura, agricultura, silvicultura și navigația ocupă suprafețe mici.

Ocrotirea mediului este o problemă a tuturor, fiind problema pe de o parte a evoluarii societății,iar pe de altă parte a ameliorării , păstrarii și apararii mediului. Organizarea necesităților imediate cu strategia pe termen lung în RBDD reprezintă a defini în linii generale percepțiile, direcțiile , obiectivele și tendințele de identificare a acțiunilor care sa ducă la o dezvoltare de durată, economica si sociala, în condițiile păstrarii biodiversității. Platforma de acțiune trebuie să dețină obiective și atributii concretizate și cuantificate în timp, spațiu și în prețuri.

Principiile generale ale strategiei protejării mediului

păstrarea condițiilor de sănătate a oamenilor.

dezvoltarea de durată.

împiedicarea poluării prin măsuri de prevenție.

păstrarea biodiversității.

păstrarea moștenirii valorilor istorice si culturale.

folosirea principiilor de bază ale ecologiei mediului înconjurător.

stimularea activității de reînnorie a ecosistemelor deteriorate.

Pastrarea condițiilor de sanatate a oamenilor reprezintă principalul declin caruia trebuie sa ii se subordoneze toată activitatea economică și socială, întreaga strategie de protejare a mediului ce ne încojoară. Nivelul de viață trebuie îmbunătațit prin urmatoarele criterii: corelarea șocului care este negativ, datorat unor activitătii, luarea de masuri care previne poluarea, utilizarea tehnologiilor curente pentru toate acțiunile noaste.

Dezvoltarea durabilă

valorificarea intensivă a resurselor naturale duce la extenuarea lor.

distrugerea mediului inconjurător conduce la reducerea potențialului existent de reînnoire a naturii, distruge calitatea si reduce posibilitățile de refacere a factorilor de mediu: aerul, apa, solul,flora si fauna mediului.

un important rol in redresarea mediului il au pădurile,care au devenit victima agresiunii antropice atât direct prin tăieri peste posibilitatea de regenerare, cat mai ales, indirect prin poluare mediului,

apele, îndeosebi acele subterane si solul, din cauza poluării, devin neutilizabile nu numai pentru actuala generația, ci si pentru urmatoarele generații care vor venii.

dezvoltarea durabila reprezintă păstrarea posibilităților si criteriilor de viată pentru următoarele generații, a resurselor naturale reproductive cel puțin la nivelul celor pe care deja le avem pentru actuala generație, cât si refacerea factorilor de mediu lezați de poluare.

Păstrarea biodiversității

un factor important este poluarea,care afectează puternic ecosistemele, apar rupturi in lanțul trofic, prin pieirea unor specii din regnul vegetal si din regnul animal, se dezechilibrează și sistemele ecologice, prin scăderea productivității unor specii, apar malformații la speciile existente sau apar noi specii dăunătoare cu consecințe asupra vieții de zi cu zi.

păstrarea biodiversității reprezintă eliminarea poluanților, adică menținerea ecosistemelor, a capacității lor de funcționare, a echilibrului și rezistentei lor la oscilării, a productivității și adaptabilităților și nu în ultimul rând folosirea durabilă a resurselor naturale.

CAPITOLUL IV. STRATEGI PENTRU O DEZVOLTARE DURABILA

ALE ECOTURISMULUI ROMÂNESC DIN DELTA DUNĂRII

Mulțumită importanței sale la nivel global pentru pastrare, dar și pentru economia zonală [NUME_REDACTAT] deține oportunitatea de a deveni un exemplu de dezvoltare durabilă datorită ecosistemelor care există aici.

În afară de restaurarea ecologică, proiectul [NUME_REDACTAT] preconizează și promovare unor practici utile pentru ecoturism si alte optiuni la dezvoltarea durabilă pentru navigație i pentru a dezvolta porturile.

Viziunile pe termen lung pentru [NUME_REDACTAT] sunt:

Creșterea semnificativă a potențialului deltei pentru a se menține ca una dintre zonele naturale antropice cele mai importante ale Europei.

Implementarea și dezvoltarea unui model global pentru gestiunea de durată a unei delte.

Acțiunile naturale din [NUME_REDACTAT] au fost distruse odată cu trecerea timpului, în urma îndiguirii luncii inundabile pentru a dezvolta agriculturași pescuitul industrial, pentru canalizări realizate pentru a ajuta navigația, pășunatul și turismul necontrolat.

[NUME_REDACTAT] Dunării au fost determinate cinci categorii de procese naturale,ele fiind esentiale:

Contribuția sedimentelor din amonte.

Acțiunile hidrologice naturale.

Acțiunile de sedimentere din deltă.

Depunerea de sedimente costiere.

Acțiunile ecologice naturale.

Toate aceste procese se află la baza dezvoltării din Deltă, fiind necesar ca ele sa fie păstrate și restaurate acolo unde este necesar, cu ajutorul implementării unor proiecte, având rolul răspunderii la nivelul întregii delte.

Refacerea acestor proiecte naturale va provoaca strategiile care sunt necesare în dezvoltarea durabilă a [NUME_REDACTAT].

Oportunitățile și punctele tari ale [NUME_REDACTAT], necesare pentru dezvoltarea ecoturismului folosesc drept baza in creșterea si implementarea directiilor strategice destinate exploatarii potențialului turistic natural, creșterii și promovarii ecoturismului ca sector al economiei la nivel natțional si regional.

În urma studiului experienței la nivel internațional au fost recunoscute unele practici ce țin de dezvoltarea si promovarea ecoturismului, vizibile implementării și în tara noastra :

Menținerea formelor tradiționale de utilizare a pamantului : terenuri arabile, livezi si vii, astfel echilibrându-se folosirea resurselor naturale din cadrul ariilor naturale protejate si a celor cultivate.

Dezvoltarea infrastructurii ecoturistice si a turismului rural, având în considerare normele privind capacitatea fizică de primire a teritoriului, dar în același timp evitarea construirii excesive, prin respectarea planurilor arhitecturale capabile să pastreze armonia dintre mediul natural și dotarile arhitecturale.

Realizarea cadrului instituțional, cu rolul să gestioneze și să organizeze ariile naturale protejate în contextul cerințelor de dezvoltare și practicarea ecoturismului. În țara noastră, cadrul instituțional este reprezentat de catre Asociația de Ecoturism din Romania (AER), care deține acte de parteneriat între sectorul de afaceri din turism și sectorul care are ca principală activitate conservarea naturii.

Realizarea unor colective de profesioniști pentru administrarea proprie a ariilor naturale protejate cu scopul cercetării științifice a biodiversității, silviculturii, pescuitului, finanțării și organizării activităților ecoturistice etc. Una dintre funcțiile principale ale administrației ariilor naturale protejate trebuie să fie reglementarea activităților turistice referitoare la :

– restrângerea accesului în parc pe regiuni și monitorizarea eficientă a fluxului turistic;

– obligațiile turiștilor pe întreg parcursul excursiei în parc;

– activitățile aprobate și restricționate în zonele special amenajate de pe lângă cabane;

– consumarea resurselor hidrografice în scopul scăldatului și a altor activități care pot genera impacturi de poluare a apelor;

– aplicarea de amenzi cu privire la utilizarea ambarcațiunilor în lacurile pentru pescuit și agrement.

Atragerea investițiilor de finanțare internatională, menite să sprijine consolidarea ariilor naturale protejate. Unele acțiuni comune de importanță majoră sunt întreprinse în domeniul valorificării rezervațiilor transfrontaliere, propuse încă prin Acordul „[NUME_REDACTAT] și zona inferioară a râului Prut”. [NUME_REDACTAT] Verde al Dunării este un alt acord de cooperare în domeniul valorificării rezervațiilor transfrontaliere, pus în aplicare de către România prin acțiuni de parteneriat cu Bulgaria, Ucraina și [NUME_REDACTAT], care a creat o rețea ecologică de nivel regional în [NUME_REDACTAT].

Implementarea managementului calității și respectarea principiilor de ospitalitate pentru asigrarea competitiității ofertelor ecoturistice.

Crearea și menținerea imaginii destinațiilor ecoturistice la nivel internațional prin participarea la târguri și expoziții naționale și internaționale, precum și promovarea destinațiilor prin mass-media..

Organizarea activităților de ecoturism prin desfășurarea unor activități benefice sub forma unor excursii și călătorii, în special cu scopul de a studia biodiversitatea. Călătoriile de aventură, participarea la unele lucrări biologice privind valorificarea și protecția spațiilor verzi, precum și la cultivarea plantelor medicinale/speciilor de plante, sunt elemente constitutive ale produselor ecoturistice oferite vizitatorilor, reprezentând practicile de dezvoltare a ecoturismului in Cehia.

CONCLUZII

În urma documentării și a analizelor efectuate, concluzionez următoarele și anume:

– ecoturismul a avut o dezvoltare rapida în ultimii ani. Chiar dacă poate influeța pozitiv mediul natural și cel social în care se desfășoară, el dacă nu este orgazizat în termeni corespunzători poate avea efecte dăunătoare așa cum a avut și turismul de masă.

– ecoturismul poate fi privit și ca fiind o oportunitate de afaceri, deoarece o afacere ecoturistică poate avea succes pe termen lung, dacă este o afacere care respectă legile pieței și ale dezvoltării durabile. Ecoturismul este o versiune durabilă a turismului din ariile protejate, dar în același timp include și elemente ale turismului cultural și rural. Ecoturismul este o nișă de piață în cadrul turismului în ariile naturale, care are o creștere importantă în ultimii ani, el putând să devină un segment de piață independent, sub influența unor factorii si anume: fenomenul de îmbătrânire al populației, preferința calătoriilor de a alege vacanțe cu teme educative.

[NUME_REDACTAT] este o regiune propusă pentru înscrierea în patrimoniul universal, ea reprezintând un paradis natural ce se întinde la vărsarea Dunării în [NUME_REDACTAT], având o suprafață de 2840 km2 și o dimensiune de 4150 km2. [NUME_REDACTAT] a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991.

Această frumoasă regiune este o deltă lobată, oarecum uniformă în mare a frontului deltaic ,ea formându-se în golfurile maritime, costruind tipul de deltă clasică. Delta are un numar relativ mic de ecosisteme, adica are 30 de tipuri.

Bogățiile naturale pe care le detine Delta sunt: pamântul și apa, fauna și flora sunt de fapt componentele economice, dar și turistice ale teritoriului și peisajului geografic orifinar.

Paradisul zonei este determinat de cele 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește care fac din delta cea mai mirifica zonă a țarii noastre.

Populația de aici este relativ mină, activițatile traditionale ale lor fiind: pecuitul ( 12.45%), creșterea animalelor și agricultura ( 32.54%), vânatoarea și pescuitul sportiv ( 17.02%), navigația si comerțul,ect.

Principalele punctele tari ale ecoturismului sunt:

• multitudinea și bogăția de resurse turistice naturale;

• fauna și flora bogată, conținând specii cu valoare de unicat în Europa;

• prezența unor arii sălbatice, nedistruse de intervenția și prezența omului;

• caile de acces din ariile protejate sunt îndeajuns t de dezvoltate și modernizate, fapt care delimiteazã o circulație turistică mare;

• prezența cadrului legal care preconizează delimitarea parcurilor naturale și a regiunilor ocrotite, regimul ariilor naturale protejate, păstrarea mediului natural, modalitațile de gestionare a ariilor ocrotite cu scopul realizării managementului acestora.

Observăm că creșterea accelerată a sectorului turismului și sporirea numărului de turiști exercită o influență crescută asupra mediului înconjurător.

Ca atare practicarea unui turism necontrolat în regiunile naturale și rurale distruge mediul, amenință flora și fauna, poluează zonele marine și de coastă, distruge calitatea apei; disprețuie comunitățile locale și sapă tradițiile culturale fapt ce a dus la necesitatea dezvoltării ecoturismului.

[NUME_REDACTAT] poate fi înregistrată prin definiție ca o regiune ecoturistică cu un potențial foarte ridicat, însa acesta nu este fructificat pe întreaga sa suprafață, acesta este și arumentul pentru care delta este favorită mai ales de turiștii ce doresc să se relaxeze, să fie în mijlocul naturii necivilizate având posibilitatea exercitării diverselor tipuri de turism.

Farmecul ecoturistic din deltă este derminat de mai multe caracteristici cum ar fi: țărâmurile nou ieșite din apă, canalele și lacurile sclipitoare unde se gasesc cele mai diferite soiuri de pești.

Recomandări și propuneri

Creșterea unor acțiuni de promovare a produsului turistic oferit, utilizând mijloace moderne de promovare precum internetul, care poate să asigure informațiile utile pentru management.

Acțiunile celor răspunzatori pentru luarea deciziilor cu privire la politica mediului trebuie să fie conduse spre dezvoltarea unei conștiințe ecologice, ca răspuns la imperativele ecosistemice: și anume: pastrarea capacității de autoreglare, la perpetuarea potențialităților evolutive;

Aranjarea celor mai importante obiective turistice;

Avansarea nivelului de calitate a serviciilor care le sunt oferite turiștilor, în special pentru serviciile de agrement.

Reconsolidarea rețelei de drumuri, prioritatea având-o cele care asigură accesul spre punctele de interes turistic, întrucât mijlocul de transport cel mai frecvent utilizat de turiștii români și străini este autoturismul;