Ecotehnologii Folosite In Delta Dunarii

CUPRINSUL LUCRARII TEORETICE

Capitolul I: Introducere

I.1 Plan de idei

I.2 Argument

I.3 Tema lucrării de diplomă

I.4 Cuvinte cheie

Capitolul II: Tipologia locuințelor tradiționale în Delta Dunării

II.1 Aspecte generale privind Rezervația Biosferei Delta Dunării

II.2 Planimetria locuințelor satesti

II.3 Sisteme constructive și materiale de construcție

II.4 Analiza comparativă cu alte culturi

Capitolul III: Construirea in situri naturale protejate

III.1 Situri naturale. Definirea valorilor.

III.2 Ecologie. Cum se poate proiecta si construi ecologic?

III.3 Eficienta energetica

Capitolul IV: Cadrul teoretic si legal privind constructiile in Delta Dunarii

IV.1 Norme arhitecturale

IV.2 Cadrul legislativ

IV.3 Conventii si protocoale internationale si zonale

Capitolul V: Studii de caz privind constructii contemporane realizate cu elemente traditionale specifice zonei

Capitolul VI: Concluzii si premise pentru proiectul de diploma

Bibliografie

Capitolul I: Introducere

I.1 Plan de idei

1. Raportul istoriei. Tehnici de construcție tradiționale.

“Unica delta din lume, declarată rezervație a biosferei. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, în decembrie 1990.”

Datorită potențialului turistic pe care il oferă Delta Dunării, gospodăria din această zona se dezvoltă păstrând în general arhitectura tradițională, în special cea specific locuinței lipovenești, fiind atracția unui număr mare de turiști români și străini.

2. Construirea în situri sensibile. Care sunt problemele în prezent?

Construcțiile recente din această regiune protejată se remarcă printr-un dezacord țipător de imagine cu natura (încă) sălbatică a rezervației biosferei Delta Dunării.

În marea majoritate a cazurilor există problema așezării unui obiect architectural într-un sit valoros din punct de vedere patrimonial, și înțelegerea tipurilor de valori ecologice pe care le presupune.

3. Arhitectură ecologică-ecotehnologii

Se urmărește proiectarea pentru mediu, printr-un consum minim al resurselor, în raport cu nevoile. Astfel problema consumului de energie se pune încă din faza de proiectare și conformare volumetrică. Arhitectura tradițională este probabil una dintre cele mai eficiente din acest punct de vedere, fiind direct determinată de climă și de materialele locale. Din acest motiv este un bun exemplu pentru noile tendințe privind construcțiile ecologice.

4. Studii de caz

I.2 Argument

În prima parte a studiului se analizează potențiale premise teoretice directoare proiectului de diplomă. Întrebarea care a stat la bază ar fi care este relația pe care arhitectura o stabilește cu natura, în situatia în care contruitul se afla într-o zonă protejată?

De la an la an există o preocupare generală față de grija pentru mediu și conștientizarea efectelor negative a acțiunilor umane. Având în vedere acest lucru, există o necesitate de a păstra tradiționalul, însă într-o societate în care nevoile oamenilor sunt mereu în schimbare, este posibil sa fie de ajuns tipologiile tradiționale în configurarea arhitecturala? Cât de mult se pot schimba aceste tipologii fără să se piardă valorile locale?

Tema lucrării de disertație urmărește diferite abordări ale arhitecturii tradiționale locale, ca destinație, limbaj si mijloace de construcție, aflate la limita unei zone protejate.

Cadrul natural vizat îl constituie Rezervația Biosferei Delta Dunării, zonă recunoscută prin importanță internațională având valoarea de patrimoniu mondial natural si cultural.

Obiectivul studiului este de a realiza un ansamblu sustenabil, care să reprezinte o soluție arhitecturală și urbanistică contemporană ce își propune să fie inițiativă de reinventare a tipologiilor de turism și cultură implementate in Delta Dunării.

Programul arhitectural al lucrării de diplomă este complex ecoturistic, propus într-un sat din județul Tulcea. Impactul Deltei asupra mediului rural este economic, cultural, social și istoric și a condus la modelarea vieții actuale a satelor din aceasta regiune. Fluxul de turiști crește în fiecare an, atrași de arhitectura locală, peisajul unic, tradițiile si obiceiurile specifice zonei, fapt ce face o astfel de funcțiune necesară în fiecare sat.

Situl aflat la limita Rezervației Biosferei Delta Dunării, are o poziție privilegiată fiind accesibil atât pe cale navigabilă cât și carosabilă, și se află la limita dintre un mediu natural și unul artificial, antropizat.

Capitolul II: Tipologia locuințelor tradiționale în Delta Dunării

II.1 Aspecte generale privind Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Dobrogea, se definește în primul rând ca spațiu al locuirii intretnice, cu un orizont de mentalitate deschis spre universal, spre sincretism și spre asimilare culturală, este și va fi mereu un spațiu al influențelor. Este un spațiu unic de-a lungul istoriei, în care etniile conlocuitoare mereu în construcție și definire au creat o lume care a spart limitele formalului, o lume a esențelor, greu de înțeles pentru unii, o lume în care tradițiile nu sunt înțepenite în timp, ci se află mereu în redefinire. Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează ultimei ridicări a nivelului Mării Negre, care a creat condițiile unei puternice aluvionări având drept consecințe meandrări și ramificații ale brațelor principale.

Turismul definit ca o activitate complexă cu mari consecințe asupra dezvoltării unui teritoriu, a unei regiuni geografice, prin punerea în valoare a resurselor naturale, a formării, utilizării forței de muncă, prin educarea și ridicarea nivelului de instruire a oamenilor, prin dezvoltarea bazei tehnico-materiale și a ramurilor de producție direct sau inderecte participante la constituirea bazei materiale a acestui sector.

Conturăm și analizăm acum patrimonial antropic format din cetăți, biserici, geamii, mormin, sinagogi, mănăstiri, construcții cilvile specifice zonei nord dobrogene, pentru fiecare naționalitate în parte, ansambluri arhitecturale, monumente, grupuri statuare, construcții arhitectinice deosebite.

In Delta Dunarii locuiesc 15.000 locuitori in 28 de localitati rurale si un singur oras – Sulina, care are cel mai scazut indice de urbanizare din tara.

Toate localitatile sunt concentrate in cea mai mare parte in lungul bratelor Dunarii si ocupa suprafete reduse de teren.

“Studierea fondului construit existent în vederea includerii de noi obiective valoroase (de interes local) în listele de patrimoniu construit. Această măsură se referă la ansamblurile urbane sau rurale cu arhitectură tradițională specifică populației lipovenești sau orientale (or Babadag,

Isaccea, com. Jurilovca, Murighiol, Sfântu Gheorghe, Slava Cercheză, Valea Nucarilor). Introducerea în regulamentele PUG a unor prevederi clare referitoare la tipologia constructivă și urma arhitectural-urbanistică a zonelor construite pentru conservarea caracterului tradițional și a identității culturale a localităților;”

Tipologia asezarilor:

Analizand planimetria asezarilor din delta Dunarii se observa cum fiecare s-a dezvoltat in functie de elementul natural.        

– zona umeda – acolo unde zona de pamant buna pentru construit este de-a lungul apelor, asezarea este insiruita.

Asezarile au loturile dispuse pe un singur rand, toate cu deschidere la apa; este firesc sa fie asa deoarece ocupatia de baza a locuitorilor era si este pescuitul.

– zona de uscat adiacenta zonei umede – acolo unde exista grinduri sau pe zona continentala adiacenta, asezarile sunt adunate

Desi sunt asezari in delta, prezenta grindurilor fluviatile sau teren ferm, asezarile sunt de tip adunat.

Arealul RBDD asa cum este el delimitat de lege este un patrimoniu natural de mare importanta, este patrimoniu UNESCO.

Spatiul rural din interiorul acestui patrimoniu natural nu poate fi decat un spatiu special in care celelalte elemente ale patrimoniului construit trebuiesc pastrate nelaterate iar noile constructii trebuie sa se adapteze regulilor instituite.

Problematica interventiei umane in cadrul rezervatiei biosferei Delta Dunarii apare in special datorita cadrului natural unic in Europa. Delta Dunarii si-a pastrat frumusetea si salbaticia daturita accesibilitatii reduse in diferite colturi ale acesteia.

Patrimoniul: totalitatea bunurilor care aparțin colectivității și sunt administrate de către organele statului: bun public. Bunuri spirituale care aparțin întregului popor( fiind transmise de la strămoși ); moștenire cultural; p.ext: bunuri spirituale, culturale etc. care aparțin omenirii întregi. (DEX, Academia Română, ediția a II-a, 1996, pag. 759)

Capitolul II: Tipologia locuintelor traditionale in Delta Dunarii

II.2 Sisteme constructive si materiale de constructie

II.2.1 Tehnici de constructii cu stuf

In prezent, cand utilizarea materialelor naturale si ecologia reprezinta tendinte evidente, solutia invelitorilor din stuf este reconsiderata, aceasta aducand si un plus estetic deloc de neglijat.

Ca si cetina, utilizata in trecut in zonele de munte, stuful reprezinta caracteristica regiunilor mlastinoase, cum este indeosebi Delta Dunarii, fiind folosit nu numai pentru acoperisurile noilor case moderne (din pacate destul de putin la noi si din cauza lipsei meseriasilor in domeniu) ci si pentru construirea gardurilor sau avand rol decorativ. La aceasta solutie se poate apela datorita faptului ca materialul este la indemina dar si datorita durabilitatii (un stuf bine batut, simplu sau insolzit, poate rezista si 40 de ani. Cel mai important este excelenta termoizolare, vara pastrand racoarea iar iarna caldura.

”Datorită însușirilor sale fizice stuful reprezintă un material de construcție ideal: Acesta este ușor, dar, în același timp, stabil. Aerul din și dintre firele de stuf asigură o izolație termică și fonică deosebită, asigurând astfel un confort ridicat și poate fi ușor combinat cu alte marteriale de construcție cum ar fi lutul, lemnul și cimentul. Aceste calități îl face apreciat și în arhitectura modernă. În acest cadru materialele prefabricate din stuf și-au dovedit eficacitatea, combinând calitățile fizice cu cele ecologice. Producerea acestor materiale necesită un consum redus de energie și are loc fără utilizarea unor componente chimice, fără emisii și reziduuri; Plăcile pot fi transformate în compost.

Exemplele din Austria și Germania au demonstrat că folosirea stufului în construcții nu este depașită ci din contră, ea reprezintă o technologie orientată spre viitor. În cazul Deltei Dunării folosirea acestui materialpoate oferi, culturii tradiționale un impuls economic și ecologic în direcția dezvoltării durabile.”

II.2.1 Tehnici de constructii cu pamant

BIBLIOGRAFIE

A. CARTI

1. MEITA, Vasile, Arhitectura habitatului deltaic intr-o conceptie de dezvoltare durabila si ecotehnica, ed. Universitara” “Ion Mincu”, Bucuresti, teza de doctorat, 2002

2. STEFAN, Liviu, Conceptul architectural si urbanistic al turismului organizat in Delta Dunarii, 1980

3. STANCULESCU, Florin, GHEORGHIU, Adrian, Arhitectura populara romaneasca in Dobrogea, 1957

4. BONNEFOUS, Edouard, Omul sau natura, ed. Politica, 1976

5. MINKE, Gernot, Building with earth: Design and Tehnology of a Sustainable Architecture, Basel, Switzerland, Birkhauser-Publishers for Architecture, 2006

6. MORO, Marco, SPIRANDELLI, Beatrice, The Ecological House- Sustainable Architecture around the World, Vercelli, Italy, WS White Star Publishers, 2011

7. EBERHARD, Schunck, HANS Jochen Oster, RAINER, Barthel, KURT, Kiessi, Roof Construction Manual- Pitched Roofs, Basel, Boston, Berlin, Birkhauser- Publishers for Architecture, ed, Detail, Munich, 2001

8. HODGE, Brian, Buildin with straw bale home- from foundations to the roof, CSIRO Publishing, Australia, 2006

9. STEELE, James, Ecological Architecture- A critical Hostory, London, United Kingdom, Thames & Hudson Publishers, 2005

10. VOICA, Marius, Arhitectura Ecologica-Traditional si Tehnologie Contemporana. Dezvoltarea Durabila si Management Ecologic, ed. Universitara” “Ion Mincu”, Bucuresti, teza de doctorat

11. ANDRESOIU, Bruno, Stuf-traditional inseamna modern, Igloo Media, 2009

12. ANDRESOIU, Bruno, Olane. Case traditionale din Dobrogea, Igloo Media, 2012

13. ANDRESOIU, Bruno , Stuf. Case traditionale din Delta Dunarii, Igloo Media, 2008

B. LUCRARI, ARTICOLE, LEGI

1. RAICU, Filip, Proiectare in Delta Dunarii, lucrare disertatie, UAUIM, 2010

2. MIHAILESCU, Silviu, Problema interventiei umane in cadrul rezervatiei Delta Dunarii, lucrare disertatie, prof.Vasile Meita, UAUIM, 2007

3. GOMOESCU, Marian, Bogdan, Posibile extensii contemporane ale constructiilor traditionale din Delta Dunarii prin utilizarea materialelor locale-ecologice, lucrare disertatie, prof Mihaela Criticos, UAUIM, 2008

4. STEFAN, Daniela, Arhitectura ecologica: Insertii in situri natural protejate- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,lucrare disertatie, prof. Augustin Ioan, UAUIM, 2009

5. Regulament Cadru de Urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii HG1516/19.11.2008

6. Planul de Amenajare a teritoriului Zonal Delta Dunarii,

7. INSSE, Statistica populatiei din Delta Dunarii,1975-2000

8. OID-ICM, Ecodezvoltarea. Studiu de caz: Romania,1993

9. Reconstructia ecologica in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii/ Romania- studiu elaborate de ARBDD 1997

C. WEBOGRAFIE

1. Site official al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii: http://www.ddbra.ro

2. www.biosfera.com

3. www.deltadunarii.ro

4. http://www.ecosistem.it/index.php