ECOSTUDENT – RevistăădeăcercetareăȋtiinĠificăăaăstudenĠilorăecon omiȋti,ă Nr. 72016 [603397]

ECOSTUDENT – RevistăădeăcercetareăȋtiinĠificăăaăstudenĠilorăecon omiȋti,ă Nr. 7/2016

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă– 7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 106 ~ ۹NSTRǍ INAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
CONDI܉IIă܇IăIMPACTăASUPRAăENTITǍ܉ II

Oana Persicov, masterand: [anonimizat] Ġi
Facultatea de Economie si Asministrarea Afacerilor
e-mail:[anonimizat]

Rezumat:
Prezenta lucrare ȋși propune să analizeze impactul ȋ nstrăinării activelor corporale imobilizate asupra
rezultatelor financiare ale en tităĠii, importanĠa unei strategii manageriale raĠi onale, care să conducă la crearea de
noi surse de invest iĠii Юi determinarea momentului dezinvestiției apli când modelul Alman la nivelul firmelor
energetie româneЮti cotate la BVB.
Contextul politic și economic mondial au influenĠat simĠitor , ȋn ultimii ani, evoluĠia societăĠ ilor economice,
cauzánd, uneori, falimente răsunătoare , obligánd astfel la prudenĠă ȋ n afaceri. În acest context, deciziile
managementului superior sunt orientate către obĠinerea stabilităĠii financiare, chiar dacă acest lucru presupune o
stagnare din punct de vedere al rezultatului fina nciar și nu o cre ștere constanta a profitului.

Cuvinte cheie : dezinvesti ție, active deĠinute ȋn vederea vȃnză rii, situaĠii financiare .

Recenta criză economică, dar ܈i perioada ce a urmat , au avut un impact major asupra entită܊ilor din
România, în ceea ce prive܈te sursele de finan܊are, dinamica investi܊iilor, rentabilitatea capitalului, etc. În perioada
2008 – 2015, în România au fost radiate peste 350.000 de firme.
Un studiu efectuat pe 1200 de companii din Europa, meĠ tionează că cele mai importante 5 cauze pentru
care companiile intra ۺ n faliment sunt :
1) strategia incorect ă, respectiv deciziile de investi Ġii gre ȋite (54%);
2) costurile prea ridicate (39%);
3) insuficienĠa lichidităĠilor (38ș) – finanĠările acordate de bă nci sau de institu Ġii financiare neb ancare
obĠinute din ce in ce mai greu;
4) răspunsurile tardive ȋi insuficiente ale managementului (34%) – tot mai multe companii cer insolvenĠ a
altor actori economici din cauza unor datorii neachitate;
5) lanĠul generator de valoare (23%) – dependenĠa ۺntre activităĠ ile companiei.
În aceste condi܊ii, dezinvestiĠia este un răspuns l ucid la constrângerile pieĠei ȋi are în vedere menĠ inerea la
un nivel acceptabil a rentabilităĠii capitalului rămas. Din punctul de v edere al proprietarilor întreprinderii,
posibilitatea de a recupera capitalul investit fără pierderi (sau costuri semni ficative), în vederea altor utilizări,
constituie un criteriu important încă din momentul formulării deciziei iniĠiale de investire. Din persp ectiva
întreprinderii, însă, dezinvestiĠia reprezintă un mo ment de discontinuitate, o excepĠie în raport cu te ndinĠa de
creȋtere, care constituie regula generală.
DezinvestiĠia cuprinde urmatoarele activităĠ i (Stoica M., 2001): v ánzarea unei pă rĠi din activele
intreprinderii; dezafectarea (demolarea, casarea, dezmembrarea) unei p ărti din activele intreprinderii; evacuarea
utilajelor ȋi a deȋeurilor periculoase; organizarea activităĠilor de recuperare ȋi valorificare a elementelor dezafectate.
DezinvestiĠi a nu constituie un e ȋec ۺn activitatea unei firme, ci, dimpotriv ă este efectul unei decizii
conȋtiente ȋi raĠionale la un moment dat. ۹n esen Ġa, dezinvesti Ġia const ă ۺn renunĠarea la exploatarea ۺn continuare a
unui activ ۺn mă sura ۺn carea acesta se dovede ȋte a fi ineficient. RenunĠ area la utilizarea activului respectiv se
realizeaza prin trei c ăi:
– scoaterea din exploatare prin demontare, ۺ nchidere;
– pe parcursul derulă rii unei activit ăĠi, prin realocarea resurselor spre noi oportuni tăĠi;
– izolarea activit ăĠilor care privesc realizarea produsului sau serviciului aferent activului (apr ovizionare,
producie, comercializare).
۹n plan financiar, dezinvesti Ġia reprezint ă o „destrucĠ ie creativ ă”, ۺntruc át ofer ă ocazia redristribuirii
resurselor financiare pentru o utilizare mai eficientă .
Desfiin Ġarea activit ăĠii unei organiza Ġii ۺn ۺntregime presupune oprirea treptat ă a activit ăĠilor productive,
ۺnchiderea treptată a sectoarelor de activitate, v ánzarea prin „lichidare” a activelor patrimoniale.
DezinvestiĠia se situeză ۺn sfera de ra Ġionalizare a capitalului intreprinderii, de conversie strategic ă a unor
active, de redistribuire a resurselor ȋi de prevenire a riscurilor (Moisescu, 2012). Ea poate avea atá t efecte positive,
cát si negative. Un efect negativ apare atunci c ȃnd reducerea capitalului este efectul uzurii ȋi scoaterii din func Ġiune
a bunurilor de capital (echipamente, cl ădiri, stocuri), ȋi se asociază inversului dezvolt ării sau regresului economic.
Efectul pozitiv apare atunci c ánd se vá nd active, cl ădiri, echipamente, tehnologii, know-how ȋi se creaza surse noi
pentru investitii. ۹n pia Ġa de capital dezinvesti Ġia const ă ۺn vȃnzarea unor pachete de ac Ġiuni, ۺn majorarea capitalului

ECOSTUDENT – RevistăădeăcercetareăȋtiinĠificăăaăstudenĠilorăecon omiȋti,ă Nr. 7/2016

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă– 7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 107 ~ prin subscripĠ ie public ă, ۺn emiterea de obliga Ġiuni, cu acela ȋi efect de constituire a fondurilor pentru finan Ġarea
investiĠiilor.
Din punct de vedere contabil, IFRS 5 “Active imobilizate deĠ inute pentru v ȃnzare ȋi activit ăĠi ۺntrerupte”
stabile ȋte cerin Ġele pentru clasificarea, evaluarea ȋi prezentarea activelor imobilizate deĠinute pentru v ánzare (Petre
ȋi Lazăr, 2012) .
۹n vederea ilustrării cȃt mai corecte a subiectului prezentei lucrări, am analizat importanĠa clasifică rii
corecte a activelor imobilizate (sau grup destinat ced ării) ca de Ġinut pentru v ánzare, elementele ce stau la baza
fundamentă rii deciziei de ۺnstrăin are, utilizarea unui model matematic de analiză a indicatorilor fin anciari ۺn
industria energetică, precum ȋ i impactul rezultatelor ob Ġinute asupra situa Ġiilor consolidate.

Clasifica reaăactivelorăimobilizateăcaădeĠinuteăۺnăvedereaăvȃn zării

O entitate va cataloga un activ imobilizat (sau grup destinat cedării) ca de Ġinut pentru v ânzare dac ă valoarea
sa contabil ă va fi recuperat ă în principal printr-o opera Ġiune de v ânzare ȋi nu prin utilizarea sa continu ă.
În acest caz, activul sau grupul destinat ced ării trebuie s ă fie disponibil pentru o v ânzare imediat ă, aȋa cum
se prezint ă acesta la momentul respectiv, supus numai termenilor uzuali în cazul v ânzărilor de astfel de active sau
grupuri destinate ced ării, iar v ânzarea lui s ă aibă o probabilitate ridicat ă (Raso, 2012).
Pentru ca probabilitatea v ânzării să fie ridicat ă, un grup adecvat al conducerii trebuie s ă fie hot ărât să aplice
un plan de v ânzare a activului (sau a grupului destinat ced ării), prin dezvoltarea unui program activ de c ăutare a
poten Ġialilor cump ărători ȋi de încheiere a planului. Mai mult, activul (sau grupul destinat ced ării) trebuie s ă fie în
mod activ promovat în vederea v ânzării la un pre Ġ corelat în mod rezonabil cu valoarea just ă curent ă a activului. În
plus, v ânzarea ar trebui consider ată complet ă dacă ea se înscrie în cadrul unui an de la data clasific ării, cu excep Ġiile
permise de paragraful urmator, iar ac Ġiunile necesare îndeplinirii planului trebuie s ă indice c ă este puĠin probabil ca
modific ări semnificative s ă influen Ġeze derularea acestuia sau chiar s ă ducă la întreruperea sa (Jerman ȋi Ivankovic,
2011).
Anumite evenimente sau circumstan Ġe pot prelungi perioada necesar ă vânzării peste un an. O prelungire a
perioadei necesare v ânzării nu împiedic ă clasificarea unui activ sau a unui grup destinat ced ării ca de Ġinut pentru
vânzare dac ă întârzierea este cauzat ă de evenimente sau circumstan Ġe în afara controlului entit ăĠii, fiind suficiente
dovezi c ă entitatea este în continuare angajat ă în derularea planului de v ânzare a activului sau a grupului destinat
cedării (U.N., 2008) .
De exemplul, o entitate este angajată ۺntr-un plan de v ánzare a unui spa Ġiu de produc Ġie ȋ pentru aceasta a
ۺnceput să caute cumpără tori. La data angaj ării acestui plan exita un portofoliu de comenzi neterminate.
a) Entitatea intentioneaz ă să vándă spaĠiul de produc Ġie ۺmpreună cu activit ăĠile desfăȋurate ۺn acesta.
Comenzile neterminate la data vánzării vor fi transferate cump ărătorului. Transferul comenzilor neterminate la data
vánzării nu va afecta durata de transfer al spa Ġiului.
b) Entitatea inten Ġioneaz ă să vándă spaĠiul de produc Ġie ۺnsă fără activit ăĠile desfăsurate ۺn acesta. De
asemene a, entitatea nu intentionează să transfere spatiu l cumpărătorului ۺnainte de ۺntreruperea tuturor activit ăĠilor ȋi
terminarea comenzilor neonorate c ătre cline Ġi la data angajării planului. ۹ntárzierea ۺn transferul spa Ġiului impusă de
entitate (in calitat e de vánzător) demonstreaz ă faptul c ă spaĠiul nu este disponibil pentru v ánzare imediat ă.
Decizia clasific ării activelor imobilizate ca deĠinute ۺn vederea vȃ nzării, este de competen Ġa
managementului ȋi se bazează, ۺn mare masură , pe indicatorii economico financiari ai societ ăĠii.

Evaluarea a ctivelorăimobilizateădestinateăۺ nstrăinării

O entitate va evalua un activ imobilizat (sau grup destinat ced ării) catalogat drept de Ġinut pentru v ânzare la
valoarea cea mai mic ă dintre valoarea contabil ă ȋi valoarea just ă minus costurile de v ânzare.
Dacă un activ nou-achizi Ġionat (sau grup destinat cedării) îndepline ȋte criteriile de încadrare în categoria
celor de Ġinute pentru v ânzare aplicarea paragrafului de mai sus va conduce la evaluarea activului ( sau a grupului
destinat ced ării) la recunoa ȋterea ini Ġială dacă nu ar fi fost clasificat ă astfel de la cost la valoarea cea mai mic ă dintre
valoarea sa contabil ă ȋi valoarea sa just ă mai pu Ġin costurile cu v ânzarea. Astfel, dac ă activul (sau grupul destinat
cedării) este achizi Ġionat în cadrul unei combin ări de întreprinderi, el trebuie evaluat la valoarea just ă mai pu Ġin
costurile cu v ânzarea (Csongor, 2014).
Atunci c ând se a ȋteapt ă ca v ânzarea s ă intervin ă în mai mult de un an, entitatea va evalua costurile privind
vânzarea la valoarea lor actual ă. Orice cre ȋtere a valorii actualizate a costurilor privind v ânzarea care apare ca
urmare a trecerii timpului trebuie s ă fie prezentat ă în contul de profit ȋi pierdere drept cost de finan Ġare.
Înainte de încadrarea ini Ġială a unui activ (sau grup destinat ced ării) în categoria activelor deĠinute pentru
vânzare, valoarea net ă contabil ă a acestuia (sau a tuturor activelor ȋi datoriilor din cadrul grupului respectiv) va fi
evaluat ă în conformitate cu IFRS-urile aplicabile.
În cadrul reevalu ărilor ulterioare ale grupului destinat cedării valoarea contabil ă a oric ăror active ȋi datorii
care nu fac obiectul cerin Ġelor de evaluare ale acestui IFRS, dar care sunt incluse într-un grup destinat ced ării
catalogat drept de Ġinut pentru v ânzare vor fi reevaluate în conformitate cu IFRS-urile aplicabile înainte ca valoarea
justă minus costurile de v ânzare ale grupului de cedare s ă fie reevaluat ă.

ECOSTUDENT – RevistăădeăcercetareăȋtiinĠificăăaăstudenĠilorăecon omiȋti,ă Nr. 7/2016

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă– 7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 108 ~ Pentru evaluarea ulterioar ă entitatea trebuie să recunoasc ă pierderea din depreciere pentru orice scadere
iniĠială sau ulterioar ă a valorii contabile, pană cȃnd aceasta este egala cu valoarea just ă minus costurile de v ȃnzare.
Pentru durata ramasă de u tilizare, a unui activ ce urmează a fi vȃ ndut, recuperarea valorii sale contabile
nete se face prin vȃ nzare. ۹n acest caz, contabilitatea unui asemenea activ ar trebui sa fie un proces de ev aluare, ȋi nu
unul de alocare (CECCAR, 2013).
O dată ce un activ este reevaluat, amortizarea i- ar reduce valoarea netă conabilă la valoarea justă minus
costurile de vanzare. ۹n acest caz, dacă ar apă rea o scădere ۺn valoarea activului după clasificarea iniĠiala ca deĠ inut
pentru v ȃnzare ȋi ۺnaintea v ȃnzării, pierderea ar fi recunoscută ۺn perioada aferent ă scăderii deoarece valoarea just ă
minus costurile de v ȃnzare se evaluaează in fiecare perioad ă (Deloitte, 2014) .
Contraargumentul constă ۺn faptul că , deȋi clasificat ca de Ġinut pentru v ȃnzare, activul este ۺncă utilizat ۺn
activit ăĠi ȋi, astfel, ۺncetarea deprecierii este neconforma cu principiul de baz ă ce stipuleaz ă: costul unui activ ar
trebui alocat de-a lungul perioadei ۺ n care se ob Ġin avantaje din utilizarea acestuia (AASB, 2012). Mai mult, de ȋi
scăderea valorii unui activ prin utilizare ar fi recunoscut ă ۺn modificarea valorii juste, aceasta ar putea fi totu ȋi
mascat ă de o creȋ tere decurg ȃnd din modific ări ale pre Ġului de piaĠ a al activului.

Fundamentareaădecizieiădeăۺnstrăinare a activelor

S-a constatat, de- a lungul timpului, o tendinĠă ۺn a investi o parte a profitului ۺn achiziĠionarea de active
imobilizate corporal, atat ۺn vederea utilizării lo r directe ۺn activitatea de producĠie cát ȋi pentru creȋterea valorii lor
economice ۺn vederea ۺnstrăinarii. SocietăĠile cotate la BVB, preferă achiziĠii economice, astfel ۺncȃt, ۺn cazul unor
deprecieri majore ale acĠiunilor sau ۺn cazul unui colaps financiar ۺ n domeniul de activitate, cauzat de o scadere pe
piaĠă a acĠiunilor, să poată utiliza imediat respectivele active imobilizate, pentru a determina creȋteri ale veniturilor,
asigurȃnd astfel, prin rezultate pozitive ale situaĠ iilor financiare finale, un climat de ۺncredere acĠ ionarilor. Utilizarea
activelor imobilizate corporale in vederea diminuării pierderilor cauzate de crizele f inanciare ۺn domeniu, poate fi ۺn
contextul economiei actuale, un colac de salvare de la faliment .
Cea mai interesantă evolutie a societăĠilor cotate la BVB s -a ۺnregistrat ۺn domeniul energetic. Activi tatea
operaĠională din acest sector a fost real afectată de contextul economic global ۺn industria de petrol ȋi gaze, prin
scăderea drastică a preĠului petrolului. Efectele scă derii preĠurilor ȋi a fluctuaĠiilor valutei ($) s- au resimĠit din plin ۺn
sectorul energetic (Feldioreanu, 2014). Ca efect al instabilităĠii , entităĠile economice au amánat proiectele importante
de exploatare ȋi producĠie, au redus investiĠiile, au redus semni ficativ bugetele operaĠionale ȋi au incercat să
compenseze pierderile suferite prin valorificarea unor active.
Avȃnd ۺn vedere importanĠa ponderii activelor corpo rale imobilizate ۺn totalul activelor, este esenĠia l, ca
decizia ۺn privinĠa politicii de evaluare ȋi reeval uare a activelor imobilizate corporal, luată la vȃr ful manag ementului
societăĠii, să fie bine fundamentată din punct de ve dere al previziunii financiare (Diaz Moreno, 2008). Succesul
proiectului de ۺnstrăinare a activelor deĠinute ۺn vederea vȃnzarii este strict corelat de corecta eva luare, de
capacitatea de interp retare a datelor financiare ȋi de responsabilitatea respecăarii etapelor, astfel ۺncȃt finalitatea
obiectivului să aducă rezultatul scontat – venituri ce pot determina o crestere considerabilă a rezultatului financiar
anual.
Analiȋtii economici si teoreticienii au ۺncercat, de -a lungul vremii, să găsească o “formulă magica” care să
coreleze datele financiare astfel ۺncát să ajute ma nagementul ۺn luarea deciziilor importante. S -a recurs la utilizarea
diferitelor formule matemat ice, a progresiilor si a modelelor econometrice, to ate acestea avánd unicul scop de a
simplifica la o simplă “aplicaĠie” orele de analiză ale situaĠiilor financiare.
Un astfel de model matematic a fost conceput de profesorul Altman ȋi folosit pentru a pre zice succesul sau
insuccesul unei afaceri. Utilizat ۺn prognozarea stărilor de faliment, acesta a fost aplicat pentru prima dată ۺn anul
1968 ۺn SUA (Ilea, 2006). Prin analogie, modelul Altman contribuie la transformarea indicatori lor financiari ۺ ntr-un
scor ce poate influ enĠa decizia managerială cu privire la posibilitatea ۺnstrăinarii unor active corporale imobilizate
pentru a obĠine venituri atunci cand exista riscul d iminuării profitului unei entităĠi (Cioară, 2010).
Dezvoltat ۺn decurs de aproximati v 10 ani, modelul utilizează cinci variabile reprezentative ale situatiilor
financiare. Formula finală a modelului “Z” este:
Z = 1,2X 1 +1,4X 2 + 3,3X 3 + 0,6X 4 +0,999X 5 (1)
unde:
X1 = capital circulant/ active circulante
X2 = profit reinvestit/ active totale
X3 = profit brut/ active totale
X4 ț valoarea de piaĠă a acĠiunilor/ datorii totale
X5 = cif ra afaceri netă/ active totale
Indicatorii de risc folosiĠi, reprezintă:
– Flexibilitatea firmei;
– Rata autofinanĠării activelor;
– Rata rentabilităĠii economice;
– Capacitatea de ۺndatorare a firmei;
– Randamentul activelor.

ECOSTUDENT – RevistăădeăcercetareăȋtiinĠificăăaăstudenĠilorăecon omiȋti,ă Nr. 7/2016

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă– 7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 109 ~ Conform modelului profesorului Altman, scorul “Z”, reprezintă ۺncadrarea pe nivele a societăĠilor cu r isc
de faliment, ۺnsă, aceȋti indicatori, se pot folosi c u succes ȋi pentru a determina capacitatea entităĠi lor de a genera
lichiditate.
Determină rile scorului Z , utilizate ۺ n analiza din sectorul energetic ۺn Romani a, indică o dificultate
financiar ă economică temporară pentru societ ăĠile cu valori c uprinse ۺntre 1,8 si 2,7; solvabilitate pentru cele cu
valori de peste 2,7 ȋi risc de faliment pentru cele cu valori sub 1,8.

Tabel nr. 1 Indicatori din situa Ġii financiare preliminare la 31.12.2015
Nr.
crt.
Denumire societate Capital
circulant Profit
reinvestit
Profit brut Valoarea
deăpiaĠaăaă
acĠiunilor Cifra
afaceriănetă
Active totale
Datorii
totale
1 ELECTRICA S.A. 2280618358 276209051 283791954 12,08 385241353 4013561673 104572406
2 CNTEE TRANSELECTRICA S.A. 1802041609 1502038021 435080237 4,9985 2984491941 5199962781 2225363133
3 NUCLEARELECTRICA S.A. 1927496293 3979161254 179225840 0,51 1782969259 9606707868 2070551128
4 TRANSGAZ 1131917420 1495828343 607276580 41,43 1656022633 4943801227 1375540322
5 OMV PETROM 4979,95 20059,8 725,97 0,02 26942,83 41118,16 15430,13
6 ROMPETROL RAFINARE SA 1828885167 -6632906034 404988993 0,19 9811196252 6610932792 5347607456
7 PETROLEXPORTIMPORT SA 101727583 116580782 115099842 5,46 771008 78397766 180125349
8 ROMPETROL WELL SERVICES SA 153606610 18330138 2148230 0,335 49975025 165245091 11638481
9 ELECTROARGES SA 60143763 12734901 9785082 0,554 167883750 103046945 35507220
10 UZTEL SA 94449869 8246388 1665373 2,85 62007943 125755682 31305813
Sursa: Date preluate din situaĠiile financia re consolidate preliminare la 31.12.2015, www.bvb.ro

Tabel nr. 2ăCalculăindicatoriăconformă“ModeluluiăAltman”
Nr.
crt.
Denumire societate
X1
X2
X3
X4
X5
Z
1 ELECTRICA S.A. 0,5682281 0,068818938 0,07070826 0,0000001155 0,0959849 1,1074464
2 CNTEE TRANSELECTRICA S.A. 0,3465489 0,288855533 0,08366988 0,0000000022 0,5739449 1,669738
3 NUCLEARELECTRICA S.A. 0,2006407 0,414206543 0,01865632 0,0000000002 0,1855963 1,0676345
4 TRANSGAZ 0,2289569 0,302566441 0,12283596 0,0000000301 0,3349695 1,4383345
5 OMV PETROM 0,1211132 0,487857433 0,0176557 0,0000012962 0,6552538 1,5411993
6 ROMPETROL RAFINARE SA 0,2766456 -1,003323773 0,06126049 0,0000000000 1,4840865 0,6120834
7 PETROLEXPORTIMPORT SA 1,2975827 1,487042144 1,46815206 0,0000000303 0,0098346 8,4936848
8 ROMPETROL WELL SERVICES SA 1,1357648 0,135532742 0,01588398 0,0000000288 0,3695145 1,9742257
9 ELECTROARGES SA 0,583654 0,123583489 0,09495752 0,0000000156 1,6291968 2,8143291
10 UZTEL SA 0,7510585 0,065574675 0,01324292 0,0000000910 0,4930826 1,529366

Cifrele au fost folosite , astfel ۺncȃt, să poata exemplifica toate cele 3 (trei) nivele de risc.

Rezultatele obĠinute, clasifica societăĠile astfel:
Nivelul I: firme solvabile Z>2,7 – Electroargeȋ SA (2,8143291) si Petrolexportimport SA (8,4936848)
Nivelul II: firme cu dificultate financiară tempora ră 1,8>Z>2,7 – Rompetrol Well Services SA (1,9742257)
Nivelul III: risc de faliment Z<1,8 – CNTEE Transelectrica SA (1,669738 – risc scăzut); OMV Petrom SA
(1,541199 3 – risc scăzut); Uztel SA (1,529366 – risc scăzut); Transgaz SA (1,4383345 – risc scăzut); Electrica SA
(1,1074464 – risc mediu); Nuclearelectrica SA (1,0676345 – risc mediu); Rompetrol Rafinare SA (0,6120834 – risc
mare).
Analiza situaĠiilor financiare prezentate la sfarsitul anului 2015, evidenĠiază diminuări important e ale
imobilizărilor corporale, ۺ nregistrate pe parcursul anului. Astfel, un numar de 5 (cinci) entitati din do meniul
energetic románesc, au preferat o cedare de active imobilizate cu val ori cuprinse intre 1981 lei ȋi 5753020 lei, pentru
a compensa pierderile ۺnregistrate. Cea mai mare diminuare o are Rompetrol Well Services SA – 5753020 lei, pe
ultimul loc situándu -se CNTEE Transelectrica SA cu 1981 lei.
OMV Petrom SA si- a anunĠat intenĠia de a ceda, pe parcursul anului 2 016, participaĠia deĠinută la filiala
OMV Petrom Wind Power SRL (100%) , pentru a se putea concentra pe activităĠile de baz a ale Grupului.

ECOSTUDENT – RevistăădeăcercetareăȋtiinĠificăăaăstudenĠilorăecon omiȋti,ă Nr. 7/2016

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă– 7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 110 ~ Electroargeȋ SA prezintă o crestere a activelor corporale imobilizate cu 10,5%, aproximativ 2500000 lei,
raportánd la finele anului 2015 un rezultat net pozitiv al exerciĠiului financiar de 7728926 lei.
Rompetrol Rafinare SA raporteaza pentru 2015 prima crestere economica din ultim ii 11 ani. Valoarea
imobilizărilor corporale cedate rep rezentate de constructii este de 89500 lei din totalul de 1609182 lei.

ImpactulăasupraăsituaĠiilorăfinanciareăaleăentităĠii

Impactul rezultatelor studiului asupra situaĠiilor financiare finale ale societăĠilor diferă, ۺn funcĠ ie de
politica contabilă a fiecărei entităĠi.
Clasificarea eronată a activelor imobilizate ca deĠ inute in vederea vȃnzării modifică structura cheltu ielilor
efectuate cu amortizarea respectivelor imobilizări c orporale, deoarece in momentul clasificării ca deĠin ute ۺn vederea
vȃnzarii, activele incetează de a mai fi amortizate. Se opreȋte, astfel, inregistrarea deprecierilor con tabile,
supraevaluȃnd activul, ۺn cazul nereuȋitei planului de vȃnzare. Reluarea amortizării ȋi refacerea calcu lelor pentru
anul urmator, ۺn momentul constatării eȋecului plan ului de vȃnzare, presupune cheltuieli suplimentare ȋi diminuare
de profit.
Interpretarea indicatorilor financiari la momen tul fundamentării deciziilor de instrăinare a activ elor
imobilizate corporal este vitală pentru companie. O abordare greȋită a rezultatelor putȃnd contribui l a deteriorarea
situaĠiilor financiare ajungȃndu -se chiar la stare de faliment. Slaba pregătire a ma nagementului este cauza principală
a unui astfel de eȋec.
Disputa dintre utilizarea ۺn vederea evaluării a va lorii juste sau a costului istoric, reprezintă o altă cau ză ce
poate determina modificări majore in rezultatele fi nanciare ale societătii. Deȋi utilizarea valorii jus te ca sistem de
evaluare a unui activ imobilizat corporal permite o bĠinerea unor situaĠii fiabile, are o viziune mai e conomică ȋi are
ca avantaj o mai bună informare ȋi comparare in cee a ce priveȋte rezultatele viitoare, unii autori con sideră că
utilizarea acesteia avantajează doar o categorie de utilizatori ai informaĠiei – investitorii, oferind in formaĠii pe
termen scurt ȋi nu ofera detalii asupra rezultatului d istribuibil (Iftimie ȋi Ioan, 2013).
Normele internĠionale recomandă eviden Ġierea distinct ă ۺn situaĠiile financiare a activelor im obilizate
deĠinute in vederea vánzării ȋi menĠionarea ۺn notele explicative a deciziei cu privire la indeplinirea criteriilor pentru
a fi clasificate ca deĠinute spre vánzare.
Ordinul pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, care se aplica din
ianuarie 2010 , in Romȃnia , prevede ۺnregistrarea transferului activului clasificat ca deĠinut spre vȃnzare din
categoria imobilizări corporale la stocuri, la valoa rea neamortizată. Cu alte cuvinte, activele care indeplinesc toate
criteriile pentru a fi clasificate ca deĠinute ۺ n vederea vánzarii să fie prezentate separat ۺn bilanĠ, iar rezultatele
aferente ale activităĠilor ۺntrerupte sa fie prezentate sepa rat ۺn contul de profit ȋi pierdere.
Notele contabile, reprezinta pentru investitori oglinda fidela a situa Ġiei economice a societăĠ ii. Pentru
aceasta, e ste necesară o descriere a activelor imobilizate, cu precizarea sec Ġiunii din bilan Ġ ۺn care sunt prezentate ȋi a
circumstan Ġelor care au stat la baza v ánzării lor sau cl asificarii acestora ca fiind deĠ inute pentru v ánzare, precum ȋi a
efectelor rezultate ۺn urma deciziei schimb ării destina Ġiei acestora, pe baza rezultatelor opera Ġiilor efectuate. Trebuie
precizate profitul, pierderea sau deprecierea recunoscute ȋi sec Ġiunea din contul de profit ȋi pierdere care include
rezultatul ob Ġinut din aceste opera Ġiuni. Mai mult chiar, trebuie facut ă o analiz ă a veniturilor, cheltuielilor ȋi
profitului ۺ nainte de impozitare, obĠinute sau realizate , direct atribuibile activităĠ ilor ۺntrerupte. Aceste cerinĠ e ajut ă
ۺn analiza situa Ġiilor financiare pentru a distinge acele activit ăĠi pe care conducerea planific ă sa le efectueze ȋi care
vor genera profit in viitor.

Concluzii

Standardele Intern aĠionale de Raportare Financiară reprezintă un limbaj un iversal, pe care un investitor ۺ l
ۺnĠelege ȋi o modalitate prin care acesta poate să compare informaĠ iile furnizate de companiile cotate la bursa cu alte
informatii de pe piaĠa (ASF, 2013).
Studiul efectuat relevă importanĠ a instrument ării corecte a rezultatelor ۺn deciziile de fundamentare a
ۺnstrăinărilor activelor imobilizate corporal, importanĠa situaĠiilor financiare în analiza poziĠi ei financiare a unei firme ȋi principalii
indicatori care contribuie la această analiză.
Indicatorii calculaĠi ȋi analizaĠi în cadrul proiect ului arătă ȋi demonstreaz ă că societăĠile analizate au o
poziĠie economică destul de stabila, iar în cazul c elor care prezintă evoluĠii descrescătoare, acestea ȋi -au revizuit
opĠiunile de dezvoltare, ȋi -au schimbat strategiile viitoare pentru menĠinerea e chilibrului economico -financiar.
Se recomanda, studierea atentă a situatiilor financ iare anuale ȋi, mai important decát atá t, o aplecare mai
atentă asupra informa Ġiilor prezentate ۺn notele contabile ce le ۺ nsotes c, acestea fiind imaginea fidelă a tuturor
datelor necesare investitorilor.

ECOSTUDENT – RevistăădeăcercetareăȋtiinĠificăăaăstudenĠilorăecon omiȋti,ă Nr. 7/2016

Edituraă„ACADEMICAăBRÂNCUȊI”ăTârguăJiu,ăăISSNăă2343ă– 7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 111 ~ Bibliografie

[1] Australian Accounting Standard Board, “Non current a ssets held for sale and discontinued operations”, 2012
[2] Autoritatea de Supraveghere Financiara, “Ghid de ap licare a Standardelor InternaĠ ionale de Raportare

Financiar ă”, KPMG, 2013
[3] Cioară, Nicoleta Maria. "Studiu comparativ privind politica de reevaluare a imobilizărilor corporale î n România
ȋi Marea Britanie." Romanian Economic Journal 13.35 (2010).
[4] Csongor Csosz ,” Evaluarea ȋ i reevaluarea activelor imobilizate corporale ale entit ăĠilor economice din Rom ánia
ȋi Ungaria -cerinĠă a imaginii fidele ۺn contabilitate”, Cluj Napoca, 2014
[5] Deloitte, “Los IFRS en su bolsillo”, 2014
[6] Diaz Moreno Luis Alejandro, “Analisis d e la adopcion y aplicacion de la NIIF 5 – Activo no corriente
mantenido para la venta y actividades interumpidas en las empresas Venezolanas a partir de su vigencia en
el ano 2005”, Cumana, Venezuela 2008
[7] Feldioreanu I.A., “Analiza conformit ăĠii cu cerin Ġele de informare prev ăzute de IFRS. Cazul societ ăĠilor cotate
la Bursa de Valori Bucuresti ”, Revista Audit Finaci ar, editura CAFR, nr. 115, 2014.
[8] Ghid privind tratamentul contabil ȋi fiscal al unor opera Ġii efectuate de entit ăĠile care aplic ă Reglementrile
contabil e conforme cu Standardele InternaĠ ionale de Raportare Financiar ă, CECCAR, 2013
[9] Iftimie A. D., Ioan G.C., “Aplicarea IFRS ۺ n Rom ánia – percep Ġii asupra costurilor, beneficiil or ȋi implica Ġiilor”,
2013
[10] Ilea, M ărioara. "Analiza riscului de faliment cu ajutorul Modelului Altman", Agricult ura, agricultural practice
and science journal 57.1-2 (2006).
[11] Jerman M., Ivankovic G., “The evolution of financia l standards for small and medium sized entities”,
University of Primorska, Slovenia, 2011
[12] Moisescu Florentina, Approach of accounting in the context of new information technology. GSTF Journal of
Law and Social Sciences (JLSS) 1.2 (2012): 115.
[13] Petre G. ȋi Lazăr A., Unele aspecte referitoare la aplicarea de către oper atorii economici a standardelor
internaĠionale de Raportare Financiara, Audit financiar, nr. 9, 2012
[14] Raso Jose Luis, Ernst Ț Young,” Activos no corrientes ma ntenido para la venta y actividades interrumpidas”,
Publicacion Actualizacion contable, primer trimestre, 2012, Espana
[15] Stoica M. (2001) Investissement et risque, Ed.ASE Bucuresti, p.17
[16] United Nation, “Practical implementation of internal financial reporting standards: Lessons learned- Country
case study on IFRS”, New York and Geneva, 2008
[17] www.bvb.ro