Ecosistemul Lacului Văcăreşti [304802]

Ecosistemul Lacului Văcărești

Cuprins:

Introducere

Capitolul 1 – Prezentarea lacurilor din București

1.1 Clasificarea lacurilor din București

Capitolul 2 – [anonimizat]

2.1 Scurt istoric

2.2 Biodiversitatea din Parcul Natural Văcărești

2.3 Descrierea Parcului Natural Văcărești

Capitolul 3 – Analiză SWOT

Bibliografie

Introducere:

[anonimizat].

Apa, [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat].

[anonimizat].

[anonimizat], animalele și plantere nu pot trăi.

Capitolul 1 – Prezentarea lacurilor din București:

Imagine1.Harta lacurilor din București

Tabel1. Lista lacurilor din București

1.1 Clasificarea lacurilor din București:

1.Lacul Cișmigiu:

[anonimizat] 1, situat în parcul cu același nume Cișmigiu.

Are o suprafață de 29.500m², o lungime de 1.3 km, o lățime de 50m și adâncimea este de 1-2m. Iarna, [anonimizat].

[anonimizat], avea denumirea de „Balta lui Dura neguțătorul”.

Imagine2. Lacul Cișmigiu

2.Lacul Colentina:

Este situat în sectorul 2 al capitalei și este un lac antropic ce este amenajat pe râul Colentina.

Are o suprafață de 29ha, o lungime de 1.3km, o lățime de aproximativ 500m, o adâncime de 1-5m și un volum de 0.6 milioane m³.

Lacul se află la periferia sectorului 2, în cartierul Colentina și are ca vecini în vest Lacul Plumbuita iar în est Lacul Fundeni.

Imagine3. [anonimizat]

3.Lacul Herăstrău:

[anonimizat].

Lungimea malurilor acestuia au o lungime de 7.400m, iar lungimea insulelor aflate pe lac sunt de 1.600m.

Amenajat între anii 1930-1935 [anonimizat] a denumirii fierăstrăului.

Imagine4. Lacul Herăstrău

4.Lacul Morii:

[anonimizat] o suprafață de 246ha, acest lac s-a [anonimizat] a proteja munincipiul împotriva inundațiilor.

Acesta se poziționează la 6[anonimizat]-se între cartierele Crângași la est și respectiv cartierul Giulești la nord.

Imagine5. Lacul Morii

5.Lacul Tineretului:

Situat în parcul cu același nume din sectorul 4, lacul Tineretului are o întindere de 13ha.

[anonimizat] 3 insule, [anonimizat], acestea având rol de a privi mai îndeaproape speciile rare de păsari și de a le hrăni pe perioada migrației.

Imagine6. Lacul Tineretului (podul către insulă)

Capitolul 2 – [anonimizat] a rămas singura peliculă de pământ de aproximativ 190ha, rămasă dintr-o gloată de maidane și gropi, situate într-o depresiune la marginea Capitalei, din vecinătatea marelui maidan ce era denumit odată “Valea Plîngerii”.

Această vale a fost utilizată timp de sute de ani drept groapa de gunoi a Capitalei, unde zilnic sute de mașini și căruțe veneau pentru a deversa resturile “Micului Paris” de odonioară.

Un peisaj foarte trist ascuns la marginea orașului, unde oamenii necăjiți și fără ajutor își făceau colibe din pământ și resturi menajere printre munții de gunoaie, încercând din greu să supraviețuiască, să se adăposteacă, să mănânce sau să vândă ce le picau prin mână din scormonitul de prin gunoaie.

Un adevărat dezastru ecologic, de unde pornea un val de miesme ale putrefacției datorită abatorului din zonă, și adesea zgomotul clopotelor dinspre Cimitirul Bellu.

Din această zonă insalubră, a rămas doar Groapa Văcărești, căreia Ceaușescu îi prescrisese destinul de a se transforma într-un lac de acumulare, ce urma a fi alimentată din râul Argeș.

Constructorii au apucat doar să toarne betonul digului ce împrejmuiește întreaga groapă, lăsând astfel totul în paragină urmând ca digul sa fie năpădit de buruieni și asaltat de recuperatorii de fier vechi.

Imagine7.Groapa Văcărești

Cu trecerea timpului peisajul suferă modificări în bine. Buruieniile abundente și ruiniile degradate dispar, transformându-se într-un imens lac, înconjurat de trestii și verdeață din abundență, pâlcuri de sălcii și răchite, totul se transformă intr-un peisaj de vis. Din urmele gunoaielor se naște un paradis verde.

Înconjurată de blocuri și șantiere, Groapa Văcărești supraviețuieste în decursul aniilor, aceasta fiind intactă, prinzând astfel viață, ascunzând o minune la marginea orașului, ascunsă de ochii oameniilor.

Natura este ca un pansament ce apare pe răniile aduse în războiul oameniilor, după tot dezastrul făcut, natura încearcă din răsputeri să repare ceea ce a fost stricat. Această minune se aseamănă foarte bine cu tragicul război dintre cele două Corei din anul 1953, unde la aproximativ 3 km a fost constituită “zona 0”. În acea zonă oamenii au purtat războiul sângeros, atacând astfel și mediul, lăsând în urma lor un mare dezastru atat uman cât si ecologic.

Însă în acea zonă nu mai avea permisiunea să pășească niciun om fiind amenințați cu moartea dacă pășesc în “zona 0” , zonă ce separă acum statul comunist de cel capitalist. Astfel natura a intervenit, acoperind toate răniile provocate de om, animalele sălbatice și-au găsit oaza de liniște astfel devenind un tărâm al păcii între cele 2 state.

Acelși lucru se întâmplă și aici, după intervenția dezastruoasă a omului, natura ajunge din urmă și repară daunele, astfel dând naștere unui habitat minunat. Însă și aici se conturează două tabere ce luptă pentru această zonă, aceștia fiind coaliția dintre sălbăticiuni, naturaliști și pe de altă parte dezvoltatorii imobiliari sau oricine vrea să fure pământul cu scopul de a se îmbogăți peste noapte.

Singura soluție ar fi înființarea unei rezervații urbane, precum începutul Cișmigiului în 1821, urmată apoi de parcurile Kiseleff și Carol I mai apoi parcul Herăstră și Tineretului.

În fiecare perioadă de istorie modernă, în Capitală a fost înființat câte un parc, însă în ultimii 20 de ani, ni s-au furat mereu spațiile verzi fără a le da înapoi. Acum a sosit momentul să “furăm” ceea ce ne-a oferit mama natură.

Această rezervatie este înconjurată de un dig de câtiva zeci de metrii, ceea ce îi oferă un mare avantaj, acela fiind de protecție împotriva marelui trafic ce înconjoară toată rezervația. Oferă protecție față de marele inamic, omul, oferă protecție față de zgomotul infernal al mașiniilor și față de toată poluarea pe care o aduc ele.

Imagine8,9.Traficul din jurul parcului

Zilnic trec sute de mii de mașini dearece in zonă se află un mare spațiu commercial și datorită faptului că în acea zonă se află rute de ocolire pentru cei care evită centrul orașului.

Însă datorită digului, când pășești în parc singurul zgomot pe care îl mai poți auzi este sunetul făcut de păsările din zonă acompaniat cu cel al greieriilor sau broaștelor. Este ca și cum ai păși într-o altă lume, una lipsită de poluare, de gălăgie, de oameni.

O oază de liniște unde locuitorii orașului vin să se relaxeze și să admire minunatele peisaje.

Imagine10,11. Vizitatori ai parcului

Din totalitatea lacurilor din București, Lacul Văcărești ocupă locul doi ca suprafață, după Lacul Pantelimon.

Grafic1. Suprafața lacurilor din București

După exemplul marilor capital ale lumii, cum ar fi Londra, Hong Kong, Buenos Aires sau Toronto, Bucureștiul ar putea investi în amenajarea unei rezervații urbane, un loc foarte bun pentru liniște, recreere, studiu și cultură a naturii. Ar putea fi un obiectiv touristic foarte atractiv c ear putea atrage o mare masa turistică din întreaga lume, dar ar putea totodată fi un act de civilizație, unde aproape cele 190 de hectare ar putea contribui fiecărui cetățean al Capitalei un metru pătrat de oxigen, pe lângă celelalte 7 din prezent.

Datorită numeroaselor specii de păsări ce poposesc în parc se pot construi observatoare pentru cei pasionați, astfel parcul devine o mai mare atracție turistică, și nu numai, amenajarea unei rute pentru plimbări în aer liber și pentru cei ce prefer să se plimbe cu bicicleta pentru a se putea bucura de o priveliște mai apropiată de natură.

Imagine12. Observatoare pentru păsări

Câteva imagini cu Parcul Văcărești:

2.1 Scurt istoric:

Istoria acestui loc minunat începe în anul 1716, unde pe această suprafață este ridicată Mânăstirea Văcărești de către Nicolae Mavrocordat, fiind înconjurată din abundență de culturi de viță de vie.

Ridicarea mânăstirii durează aproximativ 20 de ani, devenind ulterior cea mai mare mânăstire și totodată cel mai important monument de arhitectură al secolului 18 din sud-estul Europei.

Imagine13. Mânăstirea Văcărești

Prin anul 1848 Mânăstirea își pierde titlul de lăcaș sfânt, transformându-se în închisoare pentru cei ce au pornit revoluția pașoptistă. Cu trecerea aniilor, zidurile clădirii sunt tot mai afectate datorită cutremurelor, astfel autoritățiile își pierd lipsa de interes pentru aceasta, fiind lăsată în continuare în voia sorții.

În anul 1986 Nicolae Ceaușescu demarează planul său de distrugere a Mânăstirii, fiind una dintre cele mai mari crime ale sale, cu scopul construirii unui Complex Olimpic, ce avea ca scop susținerea Olimpiadei din 2004.

La scurt timp, Nicolae Ceaușescu își schimbă planul și vine cu ideea de a amenaja un lac pentru evitarea inundațiilor și pentru strângerea apei.

După revoluție toate activitățiile sunt oprite, ne mai fiind reluate, astfel toate materialele din zonă sunt date dispărute, iar locul capătă un peisaj dezolant, poluat de gunoaiele aruncate la tot pasul și cu lucrari lăsate în paragină.

După anul 2000, acest loc suferă o transformare uimitoare, care nu este datorată autoritățiilor sau a altor proiecte, ci în mod natural s-a creat un adevărat paradis verde, un adevărat ecosistem supranumit “Delta Urbană”, ce captează atenția marilor asociații precum World Wildlife Foundation sau chiar National Geographic, încercând din răsputeri ca această “Deltă” să fie recunoscută de autorități ca fiind Rezervație Naturală.

Astăzi întreaga suprafață se află în pericol datorită unei confruntări dintre Ministerul Mediului și o firmă privată, ce a primit terenul în 2003 pentru 49 de ani, pentru a se construi o bază sportivă.

Cât timp această zonă a fost neglijată, natura a luptat pentru a o recuceri, iar locul care era cunoscut odată ca fiind “Groapa Văcărești” este transformat în Lacul Văcărești, ce este alimentat de izvoare subterane, dând astfel naștere unei vegetații diverse ce a adunat o multitudine de viețuitoare, alcătuind astfel un ecosistem stabil.

Imagine14. Rezervația Văcărești

2.2 Biodiversitatea din Parcul Natural Văcărești:

Odată cu apariția vegetației abundente, atrage totodată și numeroase specii de animale și păsări. Aproximativ 97 de specii de păsări, precum lebede, egrete, rațe sălbatice, stârci, dar și numeroase specii de animale, cum ar fi vulpi, vidre, iepuri, ce și-au găsit căminul în această zonă liniștită.

Fotogalerie Societatea Ornitologică Română:

Foto1. Erete Vânăt

Foto2. Lișiță

Foto3. Rață Roșie

Foto4. Sticlete

Foto5. Măcăleandru

Foto6. Buhai de baltă

Foto7. Mierlă

Foto8. Nevăstuică

Foto9. Vidră Euroasiatică

2.3 Descrierea Parcului Natural Văcărești:

Limita nord-estică: pornește de la intersecția Splaiul Unirii cu Calea Văcărești, în linie dreaptă fiind aproximativ 1340m până la intersecția cu Șoseaua Vitan-Bârzești.

Limita estică: pornește de la intersecția Splaiului cu Șoseaua Vitan, pe o lungime de 925m, ajungând la intersecția cu Șoseaua Olteniței.

Limita sudică: pleacă de la intersecția Șoseaua Vitan cu Șoseaua Olteniței, cu o lungime de aproximativ 1600m, capăt la intersecția dinspre Calea Văcărești

Limita vestică: cu o lungime de 1450m, pornind de la intersecția Șoseaua Olteniței cu Calea văcărești, până la intersecția acesteia cu Splaiul Unirii.

Zona devine oficial parc natural la data de 11 mai 2016, prin hotărârea guvernului, astfel devenind primul parc natural urban din România și prima arie protejată din București.

După 4 ani de luptă pentru salvarea ecosistemului, ia naștere Asociația Parcului Natural Văcărești, ce îi au ca fondatori pe Helmut Ignat, Florin Stoican și Dan Bărbulescu ce au reușit să înființeze Parcul Natural Văcărești.

Astfel a apărut regulamentul de vizitare al parcului prin care este permisă susținerea activitățiilor de studiere, fotografiere, picture, plimbări pe jos sau cu bicicleta.

Sunt interzise următoarele lucruri: accesul cu autovehiculelor se face doar in caz de urgență aprobat de autorități, deteriorarea și distrugerea habitatelor, captivarea exemplarelor dein fauna sălbatică și braconajul, exploatarea resurselor minerale, aprinderea focului și aruncarea deșeurilor.

Parcul primește de asemenea vizita unui oaspete de zile mari, și anume Prințul Charles, auzind despre această minunăție a venit personal să vadă impresionantul parc ce îi aduce aminte de unul asemănător aflat în Londra. În timpul vizitei a fost foarte interesat de istoria zonei și despre foștii proprietari, arătând mult interes pentru a ajuta la conservarea și protecția parcului.

Imagine15. Prințul Charles în Parcul Natural Văcărești

Capitolul 3 – Analiză SWOT:

Puncte tari:

1.Primul parc natural urban din România.

2.Prima arie protejată din București.

3.Este unul dintre cele mai mari parcuri.

4.Adăpostește numeroase specii de animale și păsări.

5.Practicarea plimbărilor în aer liber.

6.Digul ce înconjoară parcul acoperă zgomotul produs de vehiculele din zonă.

Puncte slabe:

1.Accesul se poate face cand terenul este uscat deoarece zona este una mlăștinoasă.

2.Nu există suficientă implicare pentru a avea grijă de parc.

3.Lipsa unei investiții pentru modernizare.

4.Lipsa unei infrastructuri adevcate.

Oportunități:

1.Investiție pentru dezvoltarea ecoturismului.

2.Amenajarea spațiului pentru plimbări cu bicicleta și semnalizarea acestora cu indicatoare rutiere.

3.Dezvoltarea infrastructurii pentru fluidizarea traficului din zonă.

4.Implicarea eleviilor pentru studii și cercetări în parc.

5.Crearea unui stagiu de voluntariat pentru amenajarea parcului, colectarea deșeurilor.

6.Construirea unor observatoare pentru cei pasionați de ornitologie.

Amenințări:

1.Acumulare noxelor de la autovehicule.

2.Provocarea incendiilor, distrugerea habitatelor, braconajul, poluarea ecosistemului de către oameni.

3.Urbanizarea acestuia prin terase și magazine precum celelalte parcuri din București.

4.Piața imobiliară ce se întinde în jurul parcului.

Bibliografie:

1.Parc.natural.văcărești.ro

2.Revista National Geographic/Delta dintre blocuri

3.Ce.să.vezi.ro/Obiective-turistice

4.Călătorul.digital.ro

5.Știrileprotv.ro

6.Hotnews.ro/Știri-mediu

7.Economica.net/Lacul-Văcărești

8.Wikipedia.ro

9.Imagini: Google și pagini de socializare