ECONOMIE șiSOCIOLOGIE [613447]

ECONOMIE șiSOCIOLOGIE
REVISTĂMinisterul Economiei
al Republicii MoldovaAcademia de Științe
a Moldovei
revistă teoretico -științifică, fondată în anul 1953
Institutul de Econom ie, Finanțe și Statistică
Nr.2 / 2011
ISSN: 1857 -4130
Chișinău

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 20112
COLEGIUL DE REDACȚIE:
Redactor-șef:
Gheorghe ILIADI , doctor habilitat , profesor cercetător (IEFS)
Redactor-șef adjunct , compartimentul Economie :
Vadim MACARI ,doctor, conferențiar cercetător (IEFS)
Redactor-șef adjunct ,compartimentul Sociologie:
Andrei TIMUȘ , membru corespondent (AȘM)
Membrii:
Dumitru MOLDOVAN , membru corespondent (ASEM)
Gheorghe MIȘCOI ,membru corespondent (AȘM)
Alexandru STRATAN ,doctor habilitat, conferențiar universitar (IEFS)
Mircea CIUMARA , doctor, profesor universitar, director general INCE al AȘ (România)
Vasa LASZLO , doctor, conferențiar universitar (Ungaria)
Michael GRINGS , doctor, profesor (Germania)
Alexandr NECHIPELOV , academician, vicepreședinte AȘ (Rusia)
Felix ZINOVIEV , academician, prof esor(Ucraina)
Jamila BOPIEVA , doctorhabilitat(Kazahstan)
Vilayat VALIYEV , doctor (Azerbaijan)
Galina ULIAN , doctor habilitat, profesor universitar (USM)
Alexandru GRIBINCEA , doctor habilitat, profesor universitar (ULIM)
Tudor BAJURA , doctor habilitat, c onferențiar universitar (IEFS)
Valeriu DOGA , doctor habilitat, profesor universitar (IEFS)
Tatiana MANOLE , doctor habilitat, profesor universitar (IEFS)
Victoria TROFIMOV , doctor (AȘM)
Victor MOCANU , doctor, conferențiar universitar (AȘM)
Anatol ROJCO , doctor, conferențiar cercetător (IEFS )
Galina SAVELIEVA , doctor (IEFS )
Radu CUHAL ,doctor (BNM)
Conform deciziei Comisiei Superioare de Atestare a CNAA, revista „Economie și Sociologie” este inclusă în
„Lista revistelor recomandate pentru a fi recunoscut e în calitate de publicații științifice de profil” și acreditată cu
Categoria „B”.
© Institutul de Economie, Finanțe și Statistică al AȘM și ME
© Secția de Sociologie a Institutului Integrare Europeană și Științe Politice al AȘM
Preluarea textelor editate în revista „Economie și Sociologie” este posibilă doar cu acordul
autorului. Responsabilitatea asupra fiecărui text publicat aparține autorilor. Opinia redacției nucoincide totdeauna cu
opinia autorilor.
Redactor:Iulita BÎRCĂ
Redactor tehnic: Tatiana PARVAN, Andrian SCLIFOS
Redactor (limba engleză) :Eugenia LUCAȘENCO , Ludmila MUNTEANU -BURLAC
Designer copertă: Alexandru COVAȘ
Adresa redacției: Complexul Editorial, IEFS, MD -2064,
or.Chișinău, str. I on Creangă, 45.tel.: 50-11-30,fax.: 74-37-94
web:www.iefs.md/complexul -editorial/; e-mail:[anonimizat]

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 3
Nr. 2 / 2011ECONOM YandSOCIOLOGY
REVISTĂ
Academy of Science s
of MoldovaMinistry of Economy
ofthe Republic of Moldova
Institute of Economy, Finance and Statistics
theoretical and scientifical jo urnal, founded in 1953
ChisinauNo.2 / 2011
ISSN: 1857 -4130

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 20114
EDITORIAL BOARD:
Editor-in-chief:
Gheorghe ILIADI , PhD,Professor (IEFS)
Editor-in-chief ofEconomics department:
VadimMACARI , PhD,Associate Professor (IEFS)
Editor-in-chief ofSociology department:
Andrei TIMUȘ , Associate Member (ASM)
Members :
Dumitru MOLDOVAN , Associate Member (ASEM)
Gheorghe MIȘCOI, Associate Member (ASM)
Alexandru STRATAN , PhD, Associate Professor (IEFS)
Mircea CIUMARA , PhD, Professor, General Director of INCE of AS (Romania)
Vasa LASZLO , PhD(Hungary)
Michael GRINGS , PhD, Professor (Germany)
Alexandr NECHIPELOV , Academician, Vice President of AS (Russia)
Felix ZINOVIEV ,Academician, Professor (Ukraine)
Jamila BOPIEVA , PhD (Kazakhstan)
Vilayat VALIYEV , PhD (Azerbaijan)
Galina UL IAN, PhD, Professor (USM)
Alexandru GRIBINCEA , PhD, Professor (ULIM)
Tudor BAJURA , PhD, Associate Professor (IEFS)
Valeriu DOGA , PhD, Professor (IEFS)
Tatiana MANOLE , PhD, Professor (IEFS)
Victoria TROFIMOV , PhD (AS M)
Victor MOCANU , PhD, Associate Profess or (ASM)
Anatol ROJCO , PhD, Associate Professor (IEFS )
Galina SAVELIEVA , PhD (IEFS )
Radu CUHAL ,PhD (BNM)
According to the decision of the Supreme Attestation Commissio n of NCAA, the journal „Economy and
Sociology” is included in „The list of recommend ed journals to be recognized as scientific profile publications”, and
is accredited with „B” category.
© Institute of Economy , Finance and Statistics of ASM and ME
© Sociology Department of Institute of European Integration and Political Science of ASM
The taking over of the texts that are p ublished in the journal „Economy and Sociology” is possible only with the
author’s agreement. Responsibility for each published text belongs to the authors. Authors views are not always
accorded the editorial board’ s opinion.
Editor:Iulita BIRCA
Technical editor: Tatiana PARVAN, Andrian SCLIFOS
Editor (English): Eugenia LUCASENCO ,Ludmila MUNTEANU -BURLAC
Designer:Alexandru COVA S
Editor address :Editorial Complex, IEFS, MD -2064,
Chisinau, 45, I on Creanga str., tel.: 50-11-30,fax: 74-37-94
web:www.iefs.md/complexul -editorial/;e-mail:bircaiulita@mail.ru

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 5
Nr. 2 / 2011CUPRINS
ECONOMIE
Dumitru Parmacli, Alexandru Stra tan
Sunt oare eficient utilizate ciornoziomurile Moldovei? …………………………………………………………………… 9
CeslavCiobanu
Calea europeană a Moldovei: invatamintele trecutului și priorități pentru viitor ………………………………. 16
Th. Scherman, Radu Cuhal
Politica monetară și de lombard în Elveția ……………………………………………………….. …………………………. 23
Alexandru Stratan, Victoria Clipa
Dinamica specializării comerțului exterior al Republicii Moldova …………………………………………………… 32
Vadim Macari
Crearea bazei legislativ -normative și ins tituționale a dezvoltării regionale în Republica Moldova ……… 39
Angela Secrieru
Calitatea procesului bugetar la nivelul administrațiilor publice locale din Republica Moldova ………….. 49
Radu Cuhal, M. Mokhtari
Importanța pieței valorilor mobi liare pentru implementarea politicii monetare ………………………………… 57
Matei Șimandan
Contribuția lui J.Stiglitz la fundamentarea teoriei piețelor cu informație asimetrică ………………………….. 61
Victor Moroz, Anatolie Ignat , Eugenia Lucașenco
Oportunități de dezvoltare a comerțului agroalimentar la nivel regional ………………………………………….. 68
Ion Sârbu
Metodele organizațional -dispoziționale de conducere și ro lul lor în activitatea economie
concurenț iale…………………………………………………………………………………………………………………………….. 74
Angela Deliu, Iulita Bîrcă, Pantelemon Frasineanu
Managementul schimbării și schimbarea organizațională – premisă de sporire a performanței
întreprinderii …………………………………………………………………………………………………………………………….. 81
Tatiana Manole, Carmen Chirnoagă
Politica fiscală a Româ niei și căile de ieșire din criza economică ……………………………………………………. 88
PavelMovileanu ,Sidău Marina Vasile
Eficiența stocurilor de materii prime, materiale și mărfuri în întreprinderile agricole …………………. ……. 96
Svetlana Gangan, Valeriu Doga
Distribuția produselor agroalimentare: realități și perspective ……………………………………………………… 101
Rodica Perciun
Exportul de produse agroalimentare al Republicii Moldova: situa ția reală, condiții și factori de
creștere a potențialului de export …………………………………………………………………………………………………. 108
Ileana Anastase (Bădulescu), Carmen Nicolae
Necesitatea tratării sist emice a crizei financiare ……………………………………………………………………………. 114

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 20116
Angela Timuș, Rodica Perciun
Investițiile în dezvoltarea economică a Republicii Moldova: rolul, impactul și semnificația acestora …..121
Vitalii Onica
Analiza experienței internaționale privind formarea sistemului național de inovare și reflectarea lui în
sistemul statisti c……………………………………………………………………………………………………. ………………….. 129
Marcel Chistruga
Analiza cheltuielilor pentru agricultură în Republica Moldova ……………………………………………………….. 136
Maria Oleiniuc, Elena Gorelova
Analiza funcției vânzări și marketing în indu stria de panificație ………………………………………………………. 143
Sidău Marina Vasile
Teoria consumului rațional de resurse și materiale – obiectiv fundamental al întreprinderilor …………… 147
Simion Bostănaru
Impactul audi tului performanței asupra utilizării finanțelor publice ………………………………………………… 153
Eugenia Ciumac
Veniturile proprii ale autorităților publice locale din Republica Moldova: tendințe și perspective ………. 160
AngelaMagla
Piața de asigurări în cadrul managementului performant ……………………………………………………………….. 167
Nadejda Borta
Relevanța metodei fluxurilor financiare actualizate în cadrul evaluării sistemului bancar ………………….. 175
Anatolie Ignat
Dezvoltarea sectorului animalier din Republica Moldova ………………………………………………………………. 179
Natalia Șonțu
Oportunități de perfecționare a reducerii sărăciei în Republica Moldova …………………………………………. 185
SOCIOLOGIE
Anatolii Rojco
Majorarea vârstei de pensionare în Republica Moldova: argumente „pro” și „contra” …………………….. 193
Dorin Vaculovschi
Prognoza pieței muncii – instrument necesar în promovarea politicilor de ocupare a forței de muncă …203
Svetlana Gorobievschi
Metodologii de evaluare a calității vieții la nivel mondial ………………………………………………………………. 209
Anatolii Rojco, Oxana Livițchi , Liubovi Hristiuc, Zoia Stremenovscaia, Valentina Vinogradova
Principalele caracteristici ale sistemului de prestații sociale în Republica Moldova ………………………….. 219
Gheorghe Iliadi
Ediție suplimentară: Abordări teoretice și practice pr ivind evaluarea și modelarea echilibrului
financiar în economia națională

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 7
Nr. 2 / 2011CONTENTS
ECONOMY
Dmitrii Parmacli, Alexandru Stratan
Is the Moldovan black soil used efficiently? …………………………………………………………………. ………………….. 9
Ceslav Ciobanu
Moldova’s european way: lessons from the past and priorities for the future …………………………………. 16
Th. Scherman, Radu Cuhal
Monetary and lombard policy in Switzerland ……………………………………………………………………… 23
Alexandru Stratan, Victoria Clipa
Trade specialization dynamics in Moldova …………………………………………………………………………. 32
Vadim Macari
Elaboration of the legislative -normative and institutional base of the regional development in the
Republic of Moldova ………………………………………………………………………………………… ………… 39
Angela Secrieru
The quality of the budgetary process at the level of the local public authorities from the Republic
of Moldova ………………………………………………………………………………………………………………. 49
Radu Cuhal, M. Mokhtari
The importance of securities ma rket for implementation of monetary policy ………………………………….. 57
Matei Șimandan
J.Stiglitz’s contribution to the grounding of market theory with asymmetrical information ………………… 61
Victor Moroz, Anatolie Ignat, Eugenia Lucasenco
Agri-food trade development opportunities at the regional level ………………………. ………………………………… 68
Ion Sârbu
The organizational -dispositional management methods and their role in the activity of the competitive
economy…………………………………………………………………………………………………………………. 74
Angela Deliu, Iulita Birca, Pantelemon Fr asineanu
Change management and organizational change – a premise to increase company’s performance ………. 81
Tatiana Manole, Carmen Chirnoaga
Romania ′s fiscal policy and route them from economic crisis …………………………………………………… 88
Pavel Movileanu , Sidău Marina Vasile
The stock efficiency of material resurces, raw materials and goods in agricultural enterprises ……………. 96
Svetlana Gangan, Valeriu Doga
Agroalimentary products distribution: realities and prospects …………………………………………………. 101
Rodica Perciun
Food products export of the Republic of Moldova: the real situation, conditions and the impact factors on
export potential ……………………………………………………………………………………………… ………… 108
Ileana Anastase (Bădulescu), Carmen Nicolae
The need for systemic treatment of financial crisis ……………………………………………………………….. 114

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 20118
Angela Timuș, Rodica Perciun
Role, impact and significance of investments for the economic development of Republic of Moldova …….. 121
Vitalii Onica
Analysis of international experience in forming national innovation system and its reflection in the
statistical system ……………………………………………………………………………………………………….. 129
Marcel Chistruga
Analysis of agricultural expenditures in Moldova …………………………………………………………………. 136
Maria Oleiniuc, Elena Gorelova
The analysis of sales and marketing services in bakery industry ………………………………………………… 143
Sidău Marina Vasile
Theory of rational consumption of resources and materials – fundamental objective of enterprises ……….. 147
Simion Bostanaru
The impact of performance audit on public finance use ………………………………………………………….. 153
Eugenia Ciumac
Own-source revenues of local public authorities of the Republic of Moldova: trends and prospects ……… 160
Angela Magla
The insurance market in performance management ………………………………………………………………. 167
Nadejda Borta
The relevance of discounted cash -flow method in the frame work of banking activity ………………………… 175
Anatolie Ignat
Livestock sector development in the Republic of Moldova ……………………………………………………….. 179
Natalia Șonțu
Opportunities for optimization of poverty reduction in the Republic of Moldova ……………………………… 185
SOCIOLOGY
Anatolii Rojco
Increasing retirement age in Republic of Moldova: “pros” and “cons” ………………………………………. 193
Dorin Vaculovschi
Labour mark et forecast – a necessary instrument for promotion of employment policies …………………… 203
Svetlana Gorobievschi
Worldwide and European methods for assessing living standards ………………………………………………. 209
Anatolii Rojco, Oxana Livițchi, Liubovi Hristiuc, Zoia Str emenovscaia, Valentina Vinogradova
Key features of the social benefits in the Republic of Moldova …………………………………………………… 219
Gheorghe Iliadi
Extra edition: Theoretical and practical approaches for evaluating and modeling of financial balance
in the national economy

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 9
Nr. 2 / 2011ECONOMIE/ECONOM Y
SUNT OARE EFICIENT U TILIZATE
CIORNOZIOMURILE MOLD OVEI?
Dumitru PARMACLI, dr. hab. , US „B.P.HASDEU ”
Alexandru STRATAN , dr. hab., IEFSIS THE MOLDOVAN BLACK SOIL USED
EFFICIENTLY?
Dmitrii PARMACLI, PhD ,US „B.P.HASDEU ”
Alexandru STRATAN, PhD, IEFS
În această lucrare a fost realizată evaluarea stării
actuale a eficienței utilizării terenurilor, precum și
fundamentată relației matematice dintre cost și
productivitate. La fel, este propusă o formulăcare permite
determinarea veniturilor la un hectar de teren prin
exemple concrete și sunt prezentate rezervele privind
creșterea producției finite și eficienței economice a
acestora. De asemenea, articol prezintă, metodele de
calcul profit marginal, precum și recoltacare asigu ră
nivelul dorit de profitabilitate.The article gives an evaluation of modern
efficiency of land use and explains the mathematical link
between the cost of production and the crop yield. It
introduces a number of formulas for calcul ating
profitability per 1 hectare of land. Using particular
examples, it also exhibits a reserve for agricultural
production growth and its economic efficiency. The article
also introduces the methods of computing marginal profit
and the crop yield which p rovide the desired level of
profitability.
Cuvinte cheie: eficiența utilizării terenurilor, costul
producției, productivitatea culturilor agricole, profitul din
vânzări.Keywords: efficiency of land exploitation cost of
production, agricultural crop yield, net profit, marginal
profit, profitability coefficient.
Pământul este bogățiacea maiimportantă asocietății. Iată
de cecreșterea productivității sale constituie osarcină
națională.Îmbunătățirea fertilității solului esteuna dintre
principalele sarcini ale agriculturii și alefiecăruiutilizator de
teren.Acestimperativ este destul de actual pentruRepublica
Moldova,căreia îi este caracteristică densitatea mare a
populației și practic exploatarea deplinăafondului funciar .
Subsolul țării esteaproapelipsitdeminereuri șicombustibili
fosili utili ,hidroresursele proprii sunt destul de limitate ,
pădurileocupăo suprafață mică.De aceea,principalele forțe
naturalede producție, utilizateîneconomia națională,sunt
clima (resursele de căldurășilumină),parțial,relieful și,în
special,solul,caredetermină,în mare măsură, potențialul
economic al republicii șirolul acesteia îndiviziunea
internațională a muncii [2,p. 27-28].
La 1ianuarie 2009, fondul funciar alRepublicii Moldova
a constituit 3384,6 mii de hectare ,inclusivterenuri cu
destinație agricolă–2503,6 mii hasau circa¾din toată
suprafața țării;terenularabildețineaînstructuraterenurilor
agricole – 72,7%, iarplantațiile multianuale –12,1%.
Amintim, că peste80%dinterenurile agricole
suntcernoziomuri de fertilitate înaltă ,potențialul cărora
urmează a fiutilizat din plin. Ca urmare aprivatizării
terenurilor, în proprietatea statului au rămas 26,4%terenuri
agricole,dincare14,6%– teren arabil, 12,4%–livezișivii,
adicăstatuldeține aproape fieca re alșapteleahectarde teren
arabilși fiecare al optuleahectarde plantații perene
[4,p. 331].
Analizadinamicii suprafețelor terenurilor agricoledin
Republica Moldova , în perioada anilor 1940-2009,indicăo
reducere semnificativă a utilizăriipământului camijloc
principal de producție înagricultură .Astfel,înperioada
analizată, suprafața terenurilor utilizate în ramură a scăzutde
la2864 mii ha, în a.1940,pânăla2504 mii ha,în a.2009,
adică cu360 de mii hasau12,6%.
Suprafața terenurilor lucrate în a.1950, odată cu
finalizarea colectivizării în masăînmediul rural ,a constituitLand is the most important treasure of each society.
That is why an increase of its production capability
represents a nationwide goal . An increase of soil fertility is
one the main objectives of agriculture and of each land
user in particular. Such situation is quite relevant for the
Republic of Moldova which has a high density of
population and substantially fully developed resources o f
land. The country lacks ore and fuel reserves, its own
water resources are limited and its forests cover a
relatively small area. Therefore, the main natural sources
of production used in the country’s agriculture are climate
(thermal and daylight resour ces), partially terrain, and
particularly soil, which largely determine the economic
potential of the republic and its role in the international
division of labor.
On January 1, 2009 Moldova’s land reserve was equal
to 3,384.6 thousand hectares, inc luding the lands of
agricultural use of 2,503.6 thousand hectares or almost ¾
of the country’s territory. Plow land had reached 72.7% of
all land reserves and perennial plantings had reached
12.1% accordingly. As a result of land privatization
upheld in th e country after 1995, only 26.4% of total
farmland – of which 14.6% are plow lands and 12.4% are
gardens and vineyards – remained under the government
control. Thus, today the state owns every seventh hectare
of plow land and every eighth hectare of perenn ial
plantings [4, p.331].
Analysis of the dynamic of the size of Moldova’s
agricultural land areas in 1940 -2009 shows a substantial
decrease in the use of land as a major source of
agricultural production. For instance, within the given
period the area of farmland has diminished from 2,864
thousand hectares in 1940 to 2,504 thousand hectares in
2009, that is a decrease by 360 thousand hectares or by
12.6%.
In 1950, by the end of the collectivization in the
countryside, the area of the republic’s cultivated land

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201110
2112 miiha, iarsuprafața pășunilor șifânețelordepășea691
miiha, adică la trei hectare de terenlucrat revenea un hectar
depășuneșifânețe.Suprafața terenului arabil șiplantațiilor
perene,după30 de ani, s-a majorat cu 199,5 mii ha, iar
suprafața pășunilor și fânețelor a scăzut cu403,4 mii ha.
Constatăm, că din contul aratului pășunilor acrescutsuprafața
terenului prelucrat înagricultură .O suprafață substanțială a
pășunilor puțin productive, adesea situatepepantede4-6°,
eratot mai frecvent folosităpentru cultivarea cerealelor , a
plantelorfurajere,strugurilor și aaltor produse .
În scopul îndeplinirii planurilor deproducere și
comercializareaproduselor agricole către statul , înmediul
rural (anii1950-1975),înainte de a recurge la tehnologiile
intensive decultivare a culturilor agricole, erau pe larg
utilizați factorii extensivi de dezvoltare a ramurii .
Introducerea în circulația agricolă activă a terenurilor agricole
pe pante, cuproductivitate scăzută, a agravat înaceastă
perioadăproblema eroziunii acvatice a soluluiînțară.
De remarcat, că,în prezent, înRepublica Moldova, spre
deosebire de țărilecueconomie de piață dezvo ltate,lipsesc
legăturile de marketing avantajoase între producători ,
procesatori șirețelele de comercializare .Producătorii
producției -marfă agricole ,de regulă,nu dispun de informația
necesară despre consumatorii produselor sale,prețurile de
piață,concurenți, despre situația pe piața autohtonă și
mondială aanumitor produse, precum șiprognozele de
dezvoltare a acestora .Iaracest lucru condiționează
imposibilitatea producătorilor rurali de aplanifica volumul și
structuraproducției pe termen mediu,adică–3-5ani. Anual,
aceștiasuntnevoițisă modifice structura suprafețelor
semincere ,ceea ce influențează negativ asupraeficienței
utilizăriiprincipalului mijloc de producere –pământului .
Astfel, în ultimii 3 ani, în medie, comparativ cu indicator ii
medii anuali din perioada de pînă la reforme (aa. 1986-1990),
productivitatea grâului de toamnă a fost redusă de peste 1,5
ori, a porumbului – de cca. 1,7 ori, a florii -soarelui– de peste
1,6 ori (tabelul 1). De remarcat, totuși, că suprafațele
semănate cu grâu de toamnă, porumb și floarea -soarelui, au
atins în ultimii trei ani aproape ¾ din toată suprafa ța
semănăturilor.totaled 2,112 thousand hectares whereas the area of
pastures and hayfields was over 691 thousand hectares or
nearly one third of total cultivated land. 30 years later the
area of plow land and perennial plantings increased by
199.5 thousand hectares, but the area of pastures and
hayfields went down by 403.4 thousand hectares. As we
can see, the country’s agriculture saw an increase in the
area of cultivated lands due to higher pasture tillage. A
substantial part of low -productive pasture lands located on
side hills at an angle of 4-6° to the ground was undergoing a
wider use for grain, grape, and nutriments production.
In the period of 1970 -1975, before the implementation of
intensive technologies of land cultivation, with the scope of
fulfilling the p lans of production and sales of agricultural
products to the state, the country’s farmers were widely using
extensive factors of sector development. Introduction of low –
productive side hill lands into an active agricultural use in
those years has aggravate d Moldova’s already hard -to-solve
problem of water erosion of soil.
At this point we should note that today Moldova lacks the
mutually beneficial marketing link between producers,
processers, and retailers, unlike the highly developed
countries with market economies. Producers of agricultural
goods usually do not have the necessary information about
their major consumers, market prices, competitors, and
domestic and global markets and their possible future
trends. Agricultural producers cannot plan a mounts and
target structure of their production on a long -term basis
(for at least 3 -5 years). They have to change the structure
of seeding areas every year, which has a negative effect on
the efficiency of use of the major source of production –
land.
Thus, compared to the annual yields of the
reconstruction period (1986 -1990), the average crop yield
of the past three years has decreased by more than 1.5
times for wheat, almost 1.7 times for corn, and nearly 1.6
times for sunflower (Table 1). Let us note t hat within the
last three years the area of wheat, corn, and sunflower
seeding has reached almost ¾ of the entire area of
cultivated land.
Tabelul 1/ Table 1
Indicatorii medii anuali ai randamentului resurselor funciare ale RM, perioada anilor 1951 -2008, q/ha/
Average Annual Land Productivity of the Republic of Moldova in 1951 -2008 (quintal/hectare)
Inclusiv:/Including:Perioada/ YearsCerealiere/ Grain
Crops Grâu de toamnă/ Wheat Porumb/ CornFloarea-soarelui/
Sunflower
1951-1955 12,3 11,8 14,0 10,1
1956-1960 18,0 16,4 20,6 13,4
1961-1965 22,1 15,5 30,7 15,6
1966-1970 25,7 20,6 33,8 16,4
1971-1975 32,0 33,1 35,7 17,4
1976-1980 33,1 35,3 35,4 16,4
1981-1985 33,1 34,5 36,5 18,2
1986-1990 34,2 36,5 39,6 19,6
1991-1995 30,4 32,5 33,1 13,7
1996-2000 25,2 24,5 30,3 12,1
2001-2005 24,5 24,0 27,9 12,1
2006-2008 22,1 23,4 23,4 12,1
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor Birou lui Național de Statistică al Republicii Moldova. /SourceComposed by
the Authors; Based on the Data of the National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 11
Nr. 2 / 2011În continuare vom menționa câteva cauze ale scăderii
drastice a productivității terenurilor .
Potrivit datelor analitice, obținute de către
V. V. Dokuciaev ,solurileMoldovei ( maimult de 100 de ani
în urmă) conțineau humus în proporție de peste 5%.Înanii
următori,fertilitatea naturalăasoluluidin țară a fostîn
continuă scădere .În prezent ,conținutul de humus a atins
nivelulde3,1%înmediepentruîntreaga suprafață arabilă.
Către sfârșitul secolului XX a rămasaproximativ 60%din
fertilitatea naturală inițială a solului [3,p.44].
De asemenea, constatăm, c ă în republică s -aredus
semnificativ gradulde utilizare a produselor chimice la
producerea cerealelor ,culturilor tehnice, legumicole șialtor
culturi.Dacă,în aa.1980-1990,pierderea elementelor
nutritive de bază pentru plantea fostcompensată prin
introducerea de elemente minerale și organiceîn proporție de
60%, actualmente, aceasta este recuperată în proporție doar de
10%.În ultimii 15 ani, introducerea îngrășămintelor organice
s-a redus de la 9,7 pînăla 0,07milioane tone sau de140de
ori, iar aîngrășămintelor minerale –de27de ori, de la217,2
pînă la 11,3 mii tone. Utilizarea apeipentruirigareascăzut
până la100 m3 în calcul la un hectar,ceea ceconstituie de 4
ori mai puțindecâtoirigare standard[3,p.41].
Reducerea roluluifactorilor deintensificare seobservă la
cultivarea tuturorculturilor,în deosebi – la reducerea
productivității porumbului ,florii-soarelui,legumelor și aaltor
culturi.După tehnologiile moderne, în prezent, înțarăsunt
cultivate doaraproximativ 10% din sup rafețele cu porumb,
20%– din cele cu grâu de toamnă și15%– din celecuviță de
vie.În celelalte cazuri, se atestă revenirea latehnologiile
primitive.Iată de ce în privința productivității terenurilor, în
ansamblu pe țară, s-aadmis o înapoiere cu 40de ani.Astfel,
înmedie,în perioada aa.2002 -2008, productivitatea grâuluide
toamnăcorespunde niveluluianului 1970 , a porumbului –din
anii 1960 -1963, asfecleide zahăr – din aa.1961-1965, a
florii-soarelui– din aa.1956-1960, atutunului – aa.1961-
1963, alegumelor – aa.1951-1955, acartofilor – aa.1965-
1970,fructelor– a.1950, iar astrugurilor – celui din a. 1960.
Cauza unei astfel de scăderibruștea nivelului de
intensitate a cultivării pământului nu constă numai în
reducerea utilizării îngrășămin telor organice și minerale,
asigurarea tehnico-materială insuficientă șiincompletă ,ceea
cereduceadaptarea ramuriilacondițiile meteorologice
nefavorabile ,dar și,numai puțin important, înreducerea,
răspândită peste tot, a calității îndeplinirii operațiunilor
tehnologice ,provocate suplimentar motivelor menționate mai
sus, inclusiv de fragmentarea excesivă a terenurilor .Totodată,
cota de teren de dimensiuni nu prea mari (înmedie,unui
proprietar îi revin 1,3 hectare, iar mărimea medie a unuilot
dintr-o gospodărie țărănească (fermă)nu depășește 1,8
hectare) a fost repartizată întrei saumai multe locuri(pe
terenurineirigateșiirigate,terenuri arabile șiplantațiiperene).
Ultima cauză a provocat , de asemenea, consecințe negativece
a condus laîncălcarea totalăa asolamentelor culturilor , a
consecutivității normaledecultivare a plantelor .
Libertatea totalăa beneficiarilor terenurilor a condus,
concomitent, lao schimbare semnificativă astructurii
suprafețelor cultivate, în direcția scăderiibrușteaponderii
mazăriiși plantelor perene carecontribuie larestabilirea
fertilității solului, precum și la o creștere a suprafețelor deLet us discuss several reasons for a decrease in land
productivity.
According to the analytical data obtained by
V.V. Dokuchaev nearly 100 years ago, Moldovan soil
used to contain over 5% of humus. In subsequent years,
the natural fertility of the republic’s soil gradually
diminished. Today, the concentration of humus has
reached the level of 3.1%. By the end of the 20th century
only about 60% of initial soil fertility remained [3, p.44].
Moldova has witnessed a substantial decrease in the
level of chemicalization in the production of grain,
industrial, vegetable, and other crops. In the period of
1980-1990, 60% of leaching of major components of plant
nutrition was compensated by applying mineral and
organic fertilizers, today it is only 10%. Within the last 15
years, the use of organic fertilizers went down from 9.7
million tons to 0.07 million ton s, i.e. by 140 times. The
use of mineral fertilizers decreased by 27 times – from
217.2 to 11.3 thousand tons. The use of water decreased to
100 cubic meters per hectare which is 4 times less than the
amount of a standard field watering (~400 cubic meters)
[3, p.41].
A less significant role of intensification factors can be
discerned at cultivating all types of crops. A fall in the
yield of corn, sunflower, and vegetables is particularly
noticeable. Only 10% of corn seeding, 20% of wheat
seeding, and 15% o f grape plantation are being cultivated
today according to modern technologies. That is why the
republic’s soil fertility is on the same level as 40 years
ago. Thus, the average 2002 -2008 yield of wheat
corresponds to the level of 1970, the yield of corn – to the
level of 1960 -1963, the yield of vegetables – to 1951 –
1955, of potatoes – to 1965-1970, of fruit – to 1950, and
of grapes – to 1960.
Some of the reasons of such a drastic decrease of the
level of cultivation intensity are lower levels of applied
organic and mineral fertilizers and insufficient and
incomplete supply of technical equipment which lowers
the sector’s adaptability to unfavorable weather
conditions. Yet, the most important reason of lower soil
fertility is a generally decreasing quality o f technological
operations caused by – except the above -mentioned
reasons– an excessive number of land subdivisions. We
observe a historically low land quota (an average of 1.3
hectares per owner and 1.8 hectares per collective farm)
was spread in three o r more locations (on boghara and
watered soil, on pastures and perennial plantings). The
latter had also led to a total breakdown of crop rotation,
i.e. of a normal cycle of crop cultivation.
A complete independence of land owners has also
caused a signifi cant change in the structure of cultivated
areas, having a sharp decrease in the average weight of
peas and perennial grasses which stimulate increased soil
fertility, and having a sharp increase of cultivated land
under the sunflower, a highly profitable, but highly
fertility-draining type of crop. Thus, we have attained a
structure of cultivated land which does not correspond to
the recommendations of science and practice.
We should note that today's science has bred high –
yielding sorts and hybrids fo r all types of grain crops,

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201112
florea-soarelui, cao cultură înalt profitabilă ,dar care
epuizează cel mai puternic solul. Adică, s -a ajunslao astfel
de structură a semănăturilor, care nu corelează cu
recomandările științei șipracticii.
Esteimposibil să nuatragem atenția asupra faptuluică,la
ora actuală ,știința a produs soiuri de înaltăproductivitate și
hibrizi pentru toate culturile cere aliere,floarea-soarelui,sfecla
dezahăr,legume.Însă, acestea necesită ,de regulă, un
agrofond mai mare ,disciplină tehnologică riguroasă,ceea ce
nu există acum în practică .Revenind la tehnologii primitive
cusoiurimoderneșihibrizi, ne mințim pe no i înșine, luăm o
cale eronată, fapt confirmat de productivitatea ultimilor ani .
Posibil, lucrurile stau mai bine laproducția cerealelor de
toamnă,întrucâtsoiurile existente sunt mai bine adaptatela
realitateanoastrăseveră.
Perioadade pînă la reforme ,bineînțeles , se deosebia de
ceacurentă prinbaza tehnico -materială maiputernică,
cantitatea mai mare de îngrășăminte încorporate ,utilizarea în
mod mai eficient a suprafețelor irigate.Dar oare numai acest
fapt a asigurat indicatorii sus -numiți privind cantitatea de
producție obținută la o unitate de suprafață ?
Evaluând obiectivstarea actuală aeconomiei agrare,
trebuie de menționat căcondițiile deproducere a grâului,
legumelor ,viței de vie și aaltor culturi s-au înrăutățit din mai
multe puncte de vedere,ramura a fost afectată de „boli”
necunoscute anterior lucrătorilor rurali, careau reușit, într-o
perioadăscurtă,săparalizeze activitatea vitalăagospodăriilor
agricole.La acest fapt au contribuit unșir întregdecauze, ce
nu depind de țărani :condițiile climaterice severe ,disparitatea
progresivă crescătoare a prețurilor la resursemateriale și
tehniceși laprodusele agricole,care a condus laundeficit
foartemarederesurse financiare în întreprinderile agricole,
privatizarea nesăbuită apământului ,scădereabruscăa culturii
agrare(pământul a început să fiecultivat de foștii crescători
de animale, constructori șichiarintelectualitatea rurală, care
nu deținaptitudinile necesare),distrugerea bazeitehnico-
materiale –fundamentul oricăreiproduceri.
Cu regret, statulnunumai că nu aprevenitdistrugerea
bazei materiale înagricultură, formată timp de zeci de ani, dar
chiar a contribuit la aceasta prin indiferența manifestată .În
zile numărate au fostdistruseferme și complexe întregi de
animale,atelieremecanice,tabere de câmp, arii mecanizate,
depozite de păstrare a legumelor, precum și alte obiecte,
foartenecesare mediului rural actual .Însăaceasta ține deja de
domeniul trecutului.
Prima etapă a reformei agrarea fostfinalizată, iar
fermierii auapreciatimportanța privatizării terenurilor pe
experiența lor proprie ,convingându -secâteste dedificil în
condițiile pieței să soluționeze simultan nu numai problema
producerii , ci și problema vânzării profitabile a producției .
Sperantabelșugului a rămas unvisirealizabil .
Gospodăriile țărănești (de fermieri)șicooperativele agricole
auajuns acum la onouă problemă înautogestionarea lor : cum
de atins un nivel mai înalt al randamentului pământului, care
ne hrănește. Î ntr-adevăr,astăzinuexistă nici o sarcinămai
importantă decât utilizarea deplină a fertilității naturalea
terenurilor agricole .Agronomii cunosc omulțimede căi de
sporire aproductivității . Însă, într-unarticol de volum mic nu
avemposibilitate de aexamina detal iataceastăproblemă.
Vom pune accent doar pe acele rezerve,cenunecesităsunflower, beet, and vegetables. However, they usually
demand higher soil preparation and strict technological
discipline, something that the country currently lacks. A
return to primitive old technologies on modern sorts and
hybrids is self -deception, a way to nowhere, which is
confirmed by the crop yield of the last few years. The
situation is probably slightly better in the production of
autumn sown cereals because their available sorts are
better adapted to our severe reality .
The reconstruction period of the late 1980's obviously
differs from the current period by a more vigorous
technical equipment base, higher levels of applied
fertilizers, and more efficient use of irrigated land. But did
only these factors provide the a bove-mentioned amounts
of production per unit of land?
While evaluating the current state of the country’s
agricultural economy, it is important to note that the
production conditions for wheat, vegetables, grapes, and
other crops have been significantly c omplicated due to
unknown plant diseases which temporarily managed to
paralyze the farm activities. This was caused by a whole
number of factors which did not depend on the farmers:
severe weather conditions, progressively increasing
disparity of prices on technical resources and agricultural
products causing large financial deficits at agricultural
enterprises, poorly -planned privatization of land, a drastic
decrease in the culture of land cultivation (largely
performed by stock farmers, construction worke rs, and
even countryside intellectuals having little or no
preparation), and a destroyed technical reserve base which
is a basis for any type of production.
Unfortunately the government did not anticipate the
destruction of its agriculture’s technical base which was
being accumulated for decades. Nevertheless the state’s
ignorance directly or indirectly contributed to it. Within a
few months, entire livestock farms and complexes,
mechanical shops, rolling mills, mechanized thrashing
floors, greenhouses, and other indispensable countryside
attributes were destroyed.
The first stage of agrarian reforms is over; farmers
have evaluated the importance of privatization of land
based on their own experience. They have realized how
difficult it is – given the new m arket conditions – to solve
the problems of both agricultural production and its
profitable sale.
Hope for abundance remained a dream not yet realized
including collective farms and cooperative agricultural
enterprises have come to a new problem in their self-
management: how to achieve a higher output from our
fosterer, land. And it is true that today there isn’t a more
important objective than a complete use of natural fertility
of agricultural land. Agriculturists know that there are
plenty of ways of in creasing fertility. There aren’t many
opportunities to consider this problem in more details in
the context of a short article. We will stop only on the
reserves which do not require capital investments or any
substantial financial support.
It is known th at the cultivation of wheat requires 58
technological operations, of corn – 46 technological
operations, for sunflower and grapes – 50 and 56

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 13
Nr. 2 / 2011investițiicapitaleșiresursefinanciare semnificative .
Este cunoscut faptul, că la cultivarea grâului de toamnă
suntefectuate 58 de operații tehnologice ,porumbului –46,
florii-soarelui–50,viței de vie –56 de operațiuni. De
asemenea, cunoaștem că realizarea calitativă a operațiunilor
tehnologice constituie cheia productivității înalte .
Cu toată siguranța, afirmăm că,înaniide reformă,
calitatea efectuării lucrărilor agricoleascăzutbrusc.În
condițiile gospodăriilor țărănești și unor întreprinderi agricole
micinueste asigurată formarea profesională a mecanicilor ,
legumicultorilor și viticultorilor ,lipsește controlul adecvat
asupracalitățiidesfășurării lucrărilor în câmpurișiplantații
multianuale .Situația este agravată de faptul că procesul de
producție estegestionat,de regulă, de cătreun specialist de un
oarecare profil,carenucunoaște toate particularitățile
tehnologiei de cultivare atît aculturilor de câmp ,viței de vie ,
precum și problemele protecției plantelor.
Estedeosebit de important de a atinge un nivel înalt al
calității îndeplinirii operațiunilor, care au influență
determinantă asupra productivității :prelucrarea solului până
la semănat și adâncimea încorporării semințelor ,
uniformitatea semănării acestora ,încărcătura cu ochi a
butucilor latăierea lor , legatul calitativ și la timp al coardelor,
calitateapreparării soluțiilor chimiceșipulverizarea plantelor
în timp util etc.
Potrivit experienței, doar din contul sporirii calității
lucrărilor efectuate încâmpuriși plantații perene poatefi
majorată productivitatea cu 10-15%(fărăinvestiții
suplimentare de resurse ),iarpentruuneleculturi–mai mult.
Examinarea detailată a influenței tuturorfactorilor de
producție asupraeficienței utilizării terenurilor agricolea
permis dezvăluirea relației matematice dintre costul producției
și productivitate . În acest scop, d upă cumeste cunoscut ,toate
consumurile legate de producerea și vânzarea producție isunt
divizate în fixe și variabile.Ultimele,spre deosebire de cele
convențional -constante, secaracterizează prin valoarea lor
dependentă de volumulproducției produse. La acestea se
atârnă, cu precădere ,cheltuielile legate de recoltarea și
comerciali zarea producției.
Costul unitar al producției (Z)poatefiexprimat prin
formula[1,p.306-309]:
AVCqFCATCZ  ,lei/q
unde:FC–consumuri convențional -constante în calcul la 1
ha,lei;
AVC–consumuri variabileîn calcul la 1 q deproducție,
lei;q– productivitatea , q/ha.
După cum putem observa , creșterea productivității
contribuie nu numai la sporirea volumului producției vândute,
dar și lareducerea semnificativă a costului unei unități de
producție, iar influența acesteia din urmă esteșimai
puternică.
Prinexempleconcrete vom arăta care sunt rezervele reale
de care dispun producătorii agricoli autohtoni .Pentru
aceasta,vom analiza indicatorii productivității cerealelor,
leguminoaselor și florii-soarelui dindouă raioaneînvecinate
dinzona de sudaRepublicii Moldova –Cantemir șiLeova,
cucondițiinaturale similare șiresurse funciare identice după
calitate(tabelul2).operations respectively. It is also known that a qualitative
conduct of technological operations is the key to a h igh
crop yield.
We can state with measured certainty that within the
years of privatization and reforms (after 1995) the quality
of conducted agricultural operations has drastically fallen.
The system of collective farms and relatively small
agricultural e ntities does not cover the education of
mechanizers, vegetable growers, and grape growers. It
lacks the proper control over the quality of work in the
fields and on perennial plantings. The situation is
aggravated by the fact that the entire production is usually
supervised by a professional of a single domain who does
not know all the specifics of cultivation technologies for
both field crops and for grapes, as well as the issues of
plant protection.
It is particularly important to achieve a high level of
execution of operations which have a direct effect on the
crop yield. They effect the pre -planting dressing of land
and the depth of seeds’ cover, the evenness of their
planting, the density of eyes of grapes before they're cut,
the timing and quality of vineyard tying, the quality of
preparation of chemical solutions, the appropriate timing
of sprinkling the plants, among other issues.
As experience shows, by increasing the quality of
execution of field and perennial planting operations it is
possible t o increase the crop yield by 10 -15% (without
additional capital investments), and for some types of
crops– by even more.
A detailed research of the influence of all factors of
production on the efficiency of agricultural land use lets us
derive a mathe matical link between the cost and the yield
of agricultural output. All costs associated with the
production and sales of output, as is known, are divided
into fixed and variable costs. The latter, unlike the fixed
costs, are known to depend on the amount of production
output. They mainly include the costs associated with
collection and sales of production.
The cost per unit of production (Z) can be expressed
by the formula [1, p. 306 -309]:
AVCqFCATCZ  , Moldovan Lei/quintal
where:FC are the fixe d costs in lei per one hectare of
land;
AVC are the average variable cost in lei per one quintal
of production;
qis the crop yield in quintal/hectare.
As we can see, an increase in the crop yield leads
not only to an increase in the amou nt of production sales,
but also to a substantial decrease of an average cost
per unit, in which case the latter effect has a higher
weight.
At this point, let us use particular examples to show
what kind of real reserves our agricultural producers really
possess. For this purpose, we will consider the crop yields
of cereal crops, grain legumes, and sunflower of two
neighboring Southern Districts of the Republic of
Moldova – Cantemir and Leova – having similar natural
conditions and identic al land resources (Table 2).

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201114
Tabelul 2/Table 2
Indicatorii productivității cerealelorșileguminoaselor pentru boabe și florii soarelui înîntreprinderile
agricoledin r-neleCantemir șiLeova,perioada anilor 2004 -2008, q/ha/
Annual Yield of Cereal Crops and Grain Legumes and Sunflower at Agricultural Enterprises of the Cantemir and
the Leova Districts, 2004 -2008 (quintal/hectare)
Raionul Cantemir/
District: CantemirRaionul Leova/ District:
LeovaIndicatorii r -nului Cantemir
față de r-nul Leova, %
/Cantemir to Leova Yield
Ratio (%) Anii /Years
Cereale/
Cereal
cropsFloarea-
soarelui/Sun
flowerCereale/
Cereal
cropsFloarea-
soarelui
/SunflowerCereale/
Cereal
cropsFloarea-
soarelui/Sunflower
2004 27,0 13,5 21,0 8,4 128,6 160,7
2005 25,1 10,7 21,6 9,2 116,2 116,3
2006 21,2 12,8 19,9 12,2 106,5 104,9
2007 10,8 6,6 9,6 5,5 112,5 120,0
2008 29,3 17,4 30,3 17,3 96,7 100,6
Media pentru
perioada aa.2004 –
2008 /Average within
2004-200822,8 12,4 20,8 10,3 109,6 120,4
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor Biroului Național de Statistică alRepublicii Moldova. /Composed by the
Authors; Based on the Data of the National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova
Reieșind din datele tabelului 2, constatăm, că
producția decerealeșileguminoase din r -ul Cantemir , în
medie pe 5 ani analizați , a depășit indicatorii din r -nul
Leovacu9,6%.Dinpractică cunoaștem că este maidificil
de a asigura o roadă mai mare la hectar de pe o suprafață
maimare de teren .Cu toate acestea ,suprafața medie
anualădecultivareaculturilor menționate înr-nul
Cantemir a constituit 10219 ha,față de8133 halavecinii
săi,adică cu ¼ mai mult.O situație similară se observă și
laproducerea florii-soarelui: de pe o suprafață de 3493 ha
de cultură oleaginoasă înr-nul Cante mirau fost
obținute43152 qdesemințe,iarîn r-nulLeova, respectiv
3067hași31626 q.După cum vedem, în r-nul Cantemir,
avînd o suprafață de teren cu 13,9 % mai mare,
productivitatea semănăturilor a depășit indicatorii vecinilor
săi cu1/5.
Dacălucrătorii întreprinderilor agricole dinRepublica
Moldova, din contul efectuării lucrărilor mai calitative și
în timp cât mai util, în a.2008, ar fi reușit sămărească
productivitatea cerealelor cu10%, atunci roada boabelor la
hectar (q)arfi constitu it 33,9 q/ha .
Consumurile convențional -constante (FC)la1 hade
semănături, înmedie pe întreprinderilor agricole din
republică, au constituit 2430lei,consumurile variabile
unitare(AVC)–24,91lei/q.Prin urmare, reieșind din
variantă existentă (de bază), costul va fi:The data of Table 2 demonstrates that during the five
years of conducted research the yield of cereal crops and
grain legumes in the Cantemir District surpassed the one of
the Leova District by an average of 9.6%. As practice
shows, the larger the area, the more difficult it is to obtain a
higher output per hectare of its land. Nevertheless, the
average annual area of cultivation of the above -mentioned
types of crops is higher in the District of Cantemir with its
10,219 hectares of land v ersus the 8,133 hectares of its
neighbor (a difference by a factor of nearly ¼). An
analogous situation occurs at the production of sunflower.
Cantemir managed to obtain 43,152 quintal of seeds from
3,493 hectares of maslinic crops area, Leova – 31,626
quintal from 3,067 hectares respectively. As we can see,
having 13.9% more cultivated area, Cantemir had its crops
productivity exceeding the one of Leova by nearly 1/5.
If in 2008 the workers of Moldova’s agricultural
enterprises – due to a more qualitative and timely execution
of technological operations – could raise the productivity of
grain crops by 10%, the grain output per hectare of land ( q)
would reach 33.9 quintal/hectare.
In 2008, the fixed costs (FC) per hectare of land on
average in the country t otaled 2,430 Moldovan Lei (~
200.00 US Dollars)1, the average variable costs (AVC) –
24.91 Moldovan Lei/center (~ 2.00 US Dollars). Then, the
unit cost based on the existing (basic) approach is:
38,1091,248,302430AVCqFCZ
бб lei/q/ Moldovan Lei/quintal.
În varianta nouă, în cazul posibilei creșteri de 10% : Using the new approach of the estimated 10% increase
in the crop yield, we will obtain:
11 US Dollar ~ 12 Moldovan Lei

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 15
Nr. 2 / 20116,9691,249,332430AVCqFCZ
ннlei/q/ Moldovan Lei/quintal
În anul 2008, prețulmediu de vânzare (P)aculturilor
cerealiere a atins 13 2,5lei/q.Pentrua stabili efectul
economic, obținutdinvânzarea boabelor, produse în
condiții noi ,se folosește formula [5,p.8]:In 2008 the average sales price ( P) of the grain crops in the
country reached 132.5 lei/quintal. In order to establish an
economic effect obtained from the sales of grain produced
under the new conditions, we will apply the formula [5, p.8]:
),()(ббб ннн ZРqZРqЭ  lei/ha/ Moldovan Lei/hectare .
În cazul unui preț de vânzare fix: Assuming the sales price to remain constant, we will
have the economic effect equal to:
Э = 33,9(132,5 – 96,6)– 30,8(132,5– 103,8) = 333,0 lei/hа/
Inclusiv, efectul economic, obținutdin contul :
-creșteriiproductivității :Including the effect attained by:
-anincrease in the crop yield:
0,89)8,1035,132()8,309,33()()( б бн q ZРqqЭlei/ha;
-reducerii costului: -a decrease in the production cost:
0,2449,33)6,968,103()( ннб z qZZЭ lei/ha.
Aceste calcule relevă, că efectuleconomic din contul
reducerii costuluiproducției depășește de peste 2,7 ori
profitulobținutdinsporul produ ctivității.
Consumurile pentru carburanți și lubrifianți la un
hectardeculturi cerealiere, în condițiile tehnologiiei de
cultivare existente, constituie 975lei.Astfel, sporirea
productivității cu10%, în cazul consumurilor invariabile,
duce la obținere a unui efect economic egalcu 1/3 din
cheltuielile pentru carburanți și lubrifianți .
De asemenea, calculele denotăcăcreșterea cu10% a
roadeiflorii-soarelui,înîntreprinderile agricole din țară, în
a.2008,ar fioferitun venit suplimentar de416,8 lei/ha.
Aceastăsumăeste suficientă pentru a acoperi42%din
cheltuielile pentru combustibil și lubrifianți.
Esteimportant de remarcat că înagricultură ,spre
deosebire de alte ramuri , există anumite particularități ,
care determină o pondere destul de mareacocnsumurilor
convențional -constante în structura costuluiproducției .De
exemplu, laproducerea cerealelor -boabeșiflorii-soarelui,
ponderea acestor cheltuieli atinge 78 -85%.Prin urmare ,
estefoarteimportant dinpunctde vedere economic, ca
cheltuielile, ce țin de lucrarea solului, semănat,îngrijirea
plantelor, să asigure un volum maxim al producției
obținute de pe o unitate de suprafață .
Osarcinăimportantă pentru agricultorii din r epublică
este restabilirea fertilității solurilor și, pe această ba ză,
asigurarea nivelului anterior al productivității terenurilor
agricole.Rezervele existente alefertilității neutilizate a
cernoziomurilor moldovenești suntconfirmate de datele
statistice: productivitatea grâuluide toamnă întotal pe țară
a atinsnivelulde40,1 q/ha (nivelul anului 1989)și 40,3
q/ha(a.1993), a porumbului – 50,2q/ha(a.1989)și 48,1
q/ha(a.1991), aflorii-soarelui–21,2 q/ha(a.1988)și21,8
q/ha(a.1989), iar a strugurilor –94,5 q/ha(a.1982)și74,6
q/ha(a.1984).Let us notice that the economic effect obtained by a decrease
in the production costs exceeds the incremental revenues
received by an increase in crop yield by over 2.7 times.
The petroleum, oil, and lubricants (POL) expenses per
hectare of grain crops – given the curr ently available
technologies of cultivation – totaled 975 Moldovan Lei (~
81 US Dollars). Thus, a 10% increase in the crop yield –
assuming constant costs – helps us to obtain an economic
effect equal to 1/3 of the POL expenses.
Calculations show that in 2008 a 10% increase in the
crop yield of sunflower at the country’s agricultural
enterprises would provide an average additional operating
profit of 416.8 lei/quintal. This would be enough to cover
42% of the POL expenses.
It is important to note that in agriculture – unlike in
many other economic sectors – fixed costs tend to have
quite a substantial weight in the total structure of
production costs. For instance, fixed costs might reach 78 –
85% of total costs in the production of grain crops.
Therefore, i t is very important – from an economic
standpoint – to make sure that the costs associated with the
development, seeding, plantings’ support and care provide
a maximum production output per unit of land.
One of the major objectives for Moldova’s farmers and
agriculturists today is to restitute the country’s soil fertility
and to provide the former level of productivity of
agricultural lands. Moreover, statistical data confirms the
existing reserves of unused fertility of the Moldovan black
soil: the avera ge yield of wheat around the country
reached 40.1 quintal/hectare in 1989 and 40.3
quintal/hectare in 1993, the yield of corn has reached 50.2
quintal/hectare in 1989 and 48.1 quintal/hectare in 1991,
of sunflower – 21.2 quintal/hectare in 1988 and 21.88
quintal/hectare in 1989, of grapes – 94.5 quintal/hectare in
1982 and 74.6 quintal/hectare in 1984 respectively.
Bibliografie:
1.Коваленко Н. Я. Экономика сельского хозяйства. Москва, изд -во ЭКМОС, 1999.
2.Пармакли Д. М. Экономический потенциал земли в сельском хозяйстве. Монография. – Ch.: ASEM, 2006.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201116
3.Пармакли Д. М., Бабий Л. И. Аграрная экономика. Учебник. Chi șinău, 2008.
4.Anuarul st atistic al Republicii Moldova, 2009.
5.Методические рекомендации по экономической оценке интенсивных технологий производства зерна.
Москва, ВАСХНИЛ, 1987.
CALEA EUROPEANĂ A MOLDOVEI:
INVĂȚĂMINTELE TRECUTULUI ȘI PRIORITĂȚI
PENTRU VIITOR
Ceslav CIOBANU, profesor
Universitatea de stat din Virginia, SUA
Recenzent: Gheorghe ILIADI, dr. hab., IEFSMOLDOVA’S EUROPEAN WAY:
LESSONS FROM THE PAST AND PRIORITIES
FOR THE FUTURE
Ceslav CIOBANU, profesor
Virginia State University, USA
Reviewer :Gheorghe ILIADI, PhD, IEFS
Articolul profesorului univer sitar Ceslav Ciobanu,
fostul minisru al privatizarii, ex -ambasadorul Moldovei in
SUA, identifică provocările și oportunitațile Republicii
Moldova spre prosperare si stabilitate pe calea integrarii
europene. Componentele principale ale articolului sunt:
1)învățămintele din propria experiență a Moldovei din
perioada așa numita “romantică” a reformelor, anii 90;
2)“Momentul ascuns” al moștenirii comuniste;
3)prioritizarea si sicronizarea reformelor, vizind
imbalanțele economice si financiare, precum și costurile
sociale ale transformărilor; 4)Valorificarea eficientă a
suportului SUA si altor donatori internaționali în
accelerarea reformelor. Articolul este bazat pe
prezentarea Dr. C.Ciobanu la Centrul de Entrepriză
Internatională Privată din Washington D.C., SUA, din 17
martie 2011.
Cuvinte cheie: integrare europeana, reforma.The article of the university profressor Ceslav
Ciobanu, former Minister of Privatization and ex –
Moldovan Ambassador to the US, is focussed on
challenges and opportunities for prosperity and stability
of the Republic of Moldova in its way toward European
integration. The main topics of the article are: 1) lessons
from experience of Moldova during the period so -called
"romantic" period of reforms, 1990’s; 2) "Hidden
momentum" of communist heri tage; 3) prioritization and
synchronization of reforms, addressing economic and
financial disballances, and social costs of
transformations; 4) Efficient use of the U.S. and other
international donors’ assistance to accelerate reforms.
The articloe is base d on Dr. C.Ciobanu presentation at the
Center for International Private Enterprise, Washington
D.C., USA, on March 17, 2011.
Keywords : european integration, reform.
Puține dubii exista in privința opțiunii strategice a
Moldovei: viitorul European prin democratizare, reforme
economice, sociale si politice. Chiar si fosta guvernare
comunista a adoptat acest slogan si retorica pro -europeana,
întreprinzând in același timp pași concreți in direcție opusa,
omagiind clasicii marxism -leninismului si depunând coroane
la monumental lui Lenin cel puțin de doua ori pe an.
Calea Moldovei spre Europa s -a dovedit a fi mult mai
grea decât seaștepta. După cum afirma vice -președintele
SUA Joe Biden in cuv ântarea sa recenta din pia ța Casa
Operei la Chi șinău: “Oameni buni, schimbările politice sunt
dificile. Reformele economice sunt si mai greu de realizat, in
special când șomajul este mare si preturile cresc” [1].
Reflectând asupra di ficultăților Moldovei pe calea spre
stabilitate si prosperare, m -as referi la câteva probleme mai
importante: 1) învățămintele Moldovei din propria
experiența, in particular din primul deceniu de
independenta, așa numita “perioada romantica” a reformelor
din anii 90, cu părere de rău aproape uitata acum; 2)
“momentul ascuns” al moștenirii comuniste, care nu se
limitează doar la cei 8 ani de guvernare, 2001 -2008; 3)
prioritizarea si sincronizarea reformelor, pornind de la
disbalanțele economice si financiar e, precum si ținând cont
de costul social al transformărilor; 4) cum s -ar putea utilizaThere is a little doubt about Moldova’s strategic
choice: European future through democratization,
economic, social and political reforms. Even former
communist gov ernment adopted this slogan and pro –
European rhetoric, along with very concrete steps taken in
opposite direction, tribute to the classics of Marxism –
Leninism and wreath to Lenin’s monuments at least twice
a year.
But Moldovan way to Europe proved to be h ard,
maybe harder than anyone expected. As the U.S. Vice –
President Joe Biden stressed in his recent statement to the
Moldovan people in Opera House Square in Chisinau:
“Folks, political change is hard. Economic reforms can be
even harder, especially when u nemployment is high and
prices are rising” [1].
Thinking about hardships on Moldova’s road to
prosperity and stability, I would focus on a few important
issues: 1) lessons from the Moldova’s own past,
particularly from the first almost forgotten decade of
independence, known as the romantic period of
reforms in 90s; 2) a “hidden momentum” of communist’s
heritage, which is not limited to just 8 years of
governance in 2001 -2008; 3) prioritization and
synchronization of reforms addressin g economic and

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 17
Nr. 2 / 2011mai eficient asistenta SUA si a donatorilor internaționali in
susținerea reformelor?
1. Laînceputul tranziției de lacomunism si planificarea
centralizata in primii an i ai ultimului deceniu al secolului trecut cea
mai importanta problema nu era cea a reformelor. Cu excep ția
celor nostalgici pentru defuncta URSS, fiecare in Moldova
ințelegea ca reformele radicale sunt necesare. Cele mai discutate
teme erau cum sa fie pro movate reformele, care modele sa fie
alese, cum sa fie accelerata tranzi ția spre o economie de pia ța social
orientata. Transformările gorbacioviste din a doua jumătate a anilor
80, cunoscute sub sloganul perestroika si glasnost’ au servit drept
sursa de in spirație pentru reformatorii moldoveni, bucurându -se
totodată de sprijinul majorității populației.
Să ne referim doar la un exemplu, care este insa destul de
elocvent– privatizarea de masa: 95% din cetățenii republicii au
primit bonurile patrimoniale si 90% din acestea le -au folosit pentru
a privatiza bunurile din proprietatea de stat, inclusiv apartamentele,
acțiunileîntreprinderilor mari si medii, unit ățile comerciale,
terenurile etc. Este greu de imaginat un partid sau un lider politic sa
fie avantaja t de suportul a 90% din votul popular astăzi, sau chiar si
atunci la început de cale. Acest enorm credit de încredere nu a
putut fi valorificat si practic a fost pierdut spre sfârșitul anilor 90 din
câteva cauze: în primul rând, promovarea oricăror reforme necesita
o voința puternica politica, unitate si responsabilitate a elitelor de
guvernare, care insa s -au împotmolit pe atunci in lupte interne
pentru interese personale sau de clasa, uitând de necesitatea
transformărilor radicale in interesele Moldovei; în al doilea rând,
reformele déjà începute nu au fost sincronizate si nici ajustate la
situația reala si necesitățile reale ale populației. Costul lor social s -a
dovedit a fi prea mare, in special pentru generația a treia, pentru
pensionari, care au fost de fapt “uitați in tranziție”, dar si pentru cea
tinara, nu atit “uitata” cit “ignorata”, nefiindu -i oferite sanse pentru
o educatie mai buna, pentru locuri de munca si oportunitati de
cariera in propria tara; în al treilea rind, asistenta internationala
pentru reforme, desi foarte importanta, era acsata nu pe “aritmetica
reformelor” – necesitatitile de baza a populatiei, protectia sociala,
educatie, programele de asistenta medicala, cit pe asa numita
“matematica superioara” – ajustari structurale, restruc turarea
intreprinderilor etc.
Desigur, acesti ani au reprezentat o perioada importanta in
istoria Moldovei, cind au fost plantate “semintele” democratiei si
viitoarei dezvoltari economice, dar roadele le -au revenit…
comunistilor. Ei au venit la putere in 2001 pe valul democratizarii,
speculind pe nemultumirile si asteptarile populatiei, pe promisiuni
populiste, pe critica FMI, aBMși a altor organizatii internationale.
De exemplu, una din cele mai inportante reforme funciare intitulata
“Pamintul” a fost p ermanent tinta criticilor propagandei
comuiniste, botezind -o “Mormintul”, lucru de inteles, intrucit viza
de fapt distrugerea bazelor gospdariilor collective de tip sovietic – a
kolhozurilor si sovhozurilor – fortarete ale comunismului in mediul
rural, siimproprietarirea taranilor, crearea gospodariilor de fermieri.
Acest program s -a dovedit a fi una din cele mai reusite si
cuprinzatoare transformari, care a stabilit si a protejat drepturile de
proprietate asupra pamintului, a contribuit la sporirea produc tivitatii
agriculturii private si a servit drept exemplu pentru tarile din
reguine. De loc intimplator in Raportul de anul trecut al Bancii
Mondiale despre sta rea afacerilor (Doing Business) , Moldova a
fost plasata pe locul 17 intre 183 de ță ri, ceea ce pr ezinta o
performanta impresionanta la capitolul “inregistrarea proprietatii”
anume datorita acestui program, care prevedea eliberarea titlurilorfinancial imbalances and bearing in mind the social cost of
transformations; 4) the U.S. and International donors
assistance: how it can be efficiently used in support of
reforms.
1. At the start of Moldova’s transition from the
communism an d central planning at beginning of 90s, the
most important question was not about reforms. With
exception of communist hardliners, nostalgic for the
defunct USSR, everyone agrees that radical reforms are
necessary. The most debated issues were how to promo te
them, what models to chose, how to accelerate transition
to a social oriented market economy. The Gorbachev’s
perestroika and glasnost’ of late 80s inspired Moldovan
reformers and got an overwhelming support from the
people.
Let’s take just one example – mass privatization
process: 95% of population received their patrimonial
bonds (vouchers) and 90% used them to privatize their
homes, land, and other assets owned by the government
and offered for privatization. It is hard to imagine any
political party or leader to be advantaged with 90% of
popular vote today and even then. In the meantime this
credit of confidence was gradually lost by the end of 90s
due to a few factors: first: the reforms required strong
political will, unity and responsibility from the ruling
elites, but them were locked in internal fights for their own
personal or class interests rather on radical transformations
in national interest; second, reforms were nor
synchronized, neither adjusted to the real situation and real
needs of the people. Their social cost was to high and
especially painful for the old and retired who had been
“forgotten in transition”, as well as for the young
generation, which was not so forgotten as never
remembered, never offered better chances for education,
better jobs and better carrier opportunities in their own
country; and third, international assistance, although
valuable, was not focused on what could be called
“arithmetic” of transition – the basic needs of populations,
social protections, education an d healthcare programs, as
to the “high mathematics” – structural adjustments,
restructuring assistance etc.
Of course, it was an important period, when the
seeds of democracy and future prosperity were planted,
but the harvest took the…communists. They came to
power in 2001 on the wave of democratization, popular
discontent and populist promises, criticism of IMF,
World Bank and other International organizations. For
example, one of the most important programs – land
privatization called in Romanian “ Pamintul” (land) was
renamed by communist’s propaganda in “ Mormintul ”
(grave). In reality this program had been one of the most
successful and comprehensive reform that destroyed the
bases of collective farms -kolkhozes,- fortresses of
communism in rural area, established and protected the
ownership rights, led to increased productivity of private
agriculture, and settled an example for countries in the
region. Not accidentally in the last year World Bank’s
Doing Bu siness report, Moldova was credited with an
impressive ranking of 17 among 183 countries for
“registering property”, due to the land titling and private

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201118
de proprietate privata asupra pamintului printr -un proces
transparent si la un cost nesemnificativ. Este de fap t unica pozitie
unde Moldova este clasificata avantajos in comparatie cu tarile
vecine [2].ownership of land with an efficient and low cost land
registration process. This is the only position
where Moldova excels in this ranking compared to its
neighbors [2].
O alta lectie uitata din anii 90: reformele, odata incepute,
trebuie promovate ferm si consecvent cu o implicare minima a
guvernului, dar la initiativa acestuia si sub o monitorizare
riguroasa a societatii civile. Desigur, acest process nu a fost
nicodata si nicaeri rectiliniu, in multe cazuri amintind aforizmul
classic: “un pas inainte – doi inapoi”. Bunaoara, cind a demarat
privatizarea in masa in 1994 guvernul er a foarte ingrijorat de
eventuala disbalanta inbtre valoarea bonurilor patrimoniale
distribuite populatiei si valoarea proprietatii supusa privatizartii
contra acestor bonuri. Pentru a solutiona problema guvernul, in
pofida opiniilor expertilor in materie, a majorat arbitrar si
artificial valoarea proprietatii de stat, excluzind in acelas timp din
liste privatizarea a sute de intreprinderi de stat sub pretextul
“importantei lor strategice”. Printre acestea figurau Moldtelecom,
retelele electrice de distribut ie, intreprinderile de producere a
tutunului si tigarilor, vinariile, intreprinderile de utilitate publica
etc. Spre sfirsitul acestui process, 1998, peste 20% de proprietate
de stat pasibila privatizarii contra bonuri a ramas neprivatizata.
Unele dn aces te “intreprinderi strategice” continua sa ramina in
managementul de stat inefficient, altele au fost cu success
privatizate “celor carora trebuia” pe tinpul givernarii comuniste,
majoritatea acestor intreprinderi si constructii neterminate insa au
fost distruse, furate, pierdute pur si simplu, precum si sansele
majoritatii la obtinerea unor dividende. “Economia necesita o
balanta intre rolul pietei si a cel al guvernului cu contributii
importante din partea organizatiilor neguvernamentale”,
mentineaza Jos eph Stiglitz, laureatul premiului Nobel in
economie, in cartea recent publicata :”Cadere Libera”
(”Freefall”) [3]. In Moldova balanta tot timpul a fost (si este inca)
inclinata in favoarea guvernului si a birocratiei de stat. Aceasta
este explicatia de ce in clasamentul Libertatii Economice. – 2011
(Index of Economic Freedom) Moldova este plasata in continuu
in categoria “partial libera” pe pozitia 120 din183 de tari
supravegheate, intre Tonga, Malawi, Senegal and Cote d’Ivoire
cu un scor mult inferior cel ui mediu la compartimentele
combaterea coruptiei (33%), protejarea drepturilor de proprietate
(40%) si a libertatii muncii (39%) [4].
2. In disciplina academica “Dezvoltarea Economica” exista o
categorie, ce se refera la unul din cele mai putin intelese as pecte
ale cresterii populatiei – tendinta de crestere continua chiar si
dupa reducerea substantiala a ratei de natalitate. Aceasta
tendintsa, numita drept “momentul ascuns al cresterii populatiei”,
poate fi comparata cu un automobil, care dupa aplicarea fr inei
continua sa mearga un anumit timp inainte de a se opri [5].
Acest concept al “momentului ascuns” poate fi fi folosit pentru a
explica de ce modelul economic al Moldovei continua sa
derapeze, sa lunece, caracterizat de unii experti moldoveni drept
“crestere fragila fara dezvoltare” in pofida unor fluxuri
impresionante de asistentsa straina, care, desigur, au un rol
important in stabilizarea financiara si macro -economica [6].
Autorii uneia din cele mai detaliate analize a cresterii
economice a Moldov ei (grupul de experti in frunte cu Valeriu
Prohnitschi) identifica o serie de constringeri cu care guvernul
Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE -2) s-a confruntat de la
bun inceput. Aceste constringeri sint in primul rind de natura
financiara, economic a si institutionala, cum ar fi de exemplu, oAnother forgotten lesson of 90s: reforms once started
should be promoted firmly and consequently with
minimum government interference, but on gove rnment
initiative and under government supervision. This process
was never a straight forward and in many cases reminded
the classics’ “one step forward – two steps back”. For
example, when mass privatization started in 1994 the
government was very worried about an eventual
imbalance between the value of bonds distributed to
population and the value of property submitted to
privatization for these bonds. To address this issue the
government arbitrarily and artificially increased the value
of the state prope rty and at the same time banned the
privatization of hundreds and hundreds of the so called
“strategically important” state owned enterprises (SOEs).
Among them were Moldtelecom, electrical distribution
networks, tobacco factories, public utilities compani es,
wineries etc. In the end of this process, -1998, more than
20% of state owned property designed for privatization
against patrimonial bonds, was never privatized. Some of
these “strategic” SOEs are still under poor government
management, some other wer e “successfully privatized” to
the “right people” during communist governance, but most
of them were just destroyed, stalled, lost and majority of
people never received the dividends for which they
aspired. “Economies need a balance between the role of
markets and the role of government – with important
contributions by non -market and nongovernmental
institutions”, mentioned Joseph Stiglitz, the Nobel Prize
winner in economics in his recent book “Freefall” [3].In
Moldova there always was (and still is) an imbalance in
favor of the government and its bureaucracy. That’s the
explanation why in the 2011 Index of Economic Freedom
Moldova continued to be classified as “partially free”
being placed on 120 position between Tonga, Malawi,
Senegal and Cote d’Ivoire among 183 nations surveyed,
with much lower than average scores on fighting
corruption (33%), protecting property rights (40%) and
labor freedom (39%) [4].
2. There is a notion in the Economic Development,
which refers to the least understood aspect of pop ulation
growth– its tendency to continue after birth rates have
declined substantially. This built -in tendency, called
“hidden momentum of population growth”, might be
compared with a speeding automobile: when the brakes
are applied, it keeps going for so me time before stops 5].
This concept of “hidden momentum” could be used to
explain why Moldova’s economic model is still
“skidding”, “sliding”, being characterized by some
Moldovan experts as a “fragile growth without
development” in spite of impressive inflows of foreign
assistance, which of course, played an important role in
macro-economic and financial stabilization [6].
The authors of the comprehensive Moldova’s
Economic Growth Analysis (expert -group headed by
Valeriu Prohnitschi) pointed out on a few constraints that

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 19
Nr. 2 / 2011economie in cadere libera cu o “gaura” de 16% in buget, cauzata
de promisiuni electorale neintemeiate ale guvernului communist
de a majora salariile in sectorul public; o crestere economica
negativa de -6.5% (descrestere) in 2009; reducerea substantiala a
remitentelor muncitorilor moldoveni de peste hotarele tarii; o
administratie publica hiper inflata, incompetenta professional si
rezistenta (chiar subversiva adesea) reformelor, mostenita de la
guvernul precede nt [7].
“Momentul ascuns” – inertia deciziilor, actelor normative
precedente, a conceptului si metodelor vechi, si ceea ce este mai
important – practica anti -competitiva (de cartel), monopolizarea
si re-privatizarea celor mai profitabile afaceri de clanu l fostului
presedinte V.Voronin si acolitii sai, – anume aceasta este esentsa
modelului economic ineficient al Moldovei. Pe timpurile
guvernarii comuniste nici o ref ormanu a fost condusa pina la
bun sfirsit, si este de la sine inteles de ce ne -am pomeni t cu
consecintele respective: un sector energetic inefficient cu datorii
neterminabile si o dependentsa totala de o singura sursa externa;
o infrastructura economica si sociala intr -o stare dezastruoasa cu
cele mai rele drumuri in lume; o administratie pub llica
ineficienta, un sistem de educatie compromis si costisitor, o
asistenta sociala si medicala fragmentata cu costuri mari si
nejustificate, cu performante mediocre mult sub nivelul
indicatorilor medii europeni, un sistem de pensii financiar
nesustinut etc.
La acest tablou obscur al mostenirii comuniste s -ar putea
adauga si migratia peste hotare semnificativ crescuta a celor mai
bine instruiti muncitori si specialisti moldoveni, remitentele
carora constitue circa o treime din PIB, plasind Moldova printre
primele cinci tar i din lume la acest indicator. “Exportul de
inteligenta” (“brain drain”), in special migrarea tinerilor
profesionisti talentati, a fost predeterminata in mare masura de
selectia discriminatorie in serviciul public dupa principiul
“devotamentului personal bosului” si nu in baza calitatilor
profesioniste și morale. Depasirea acestei mosteniri
dezastruaoase va dura inca mult timp. Și mai mult timp este
necesar pentru a schimba mentalitatea populatiei indoctrinate de
mituri comuniste chiar si dupa disparitia comunismului.
3. In 2010 economia Moldovei a inre gistrat una din cele mai
robuste cresteri economice in perioada post -criza– 7% crestere a
PIB-ului, ceea ce nu numai a depasit asteptarile expertilor locali
si intenrationali (FMI prezicea o crestere de 3.2%, BERD –
4.5%, iar specialistii Bancii Nationale a Moldovei – 5%), dar s -a
dovedit a fi mai performanta in comparatie cu tarile din regiune
(stagnare sau chiar descrestere au fost inregistrate in Armenia,
Ukraina, Rusia) [8]. Trebuie insa de mentionat ca aceasta crestere
continua sa fie fara crearea uno r locuri noi de munca si fara
rezultate vizibile pentru nivelul de trai al populatiei, bazinadu -se
de fapt pe acelas model de consum cu o rata a somajului avansata
(6.5%) si o productivitate scazuta, in special a intreprinderlor cu
proprietate de stat. Con form specialistilor, cresterea economica a
fost asigurata de acelas mechanism prin care criza globala a
afectat Moldova, numai ca de data aceasta el a functionat in
revers, sustinind relansarea economiei: exporturile au crescut cu
peste 20%, remitentele –5%, depasind $1.1 miliarde iar
investitiile straine directe – cu 50% [9]. In mod surprinzator circa
o patrime din cresterea PIB -ului reprezinta contributia, in
limbajul Biroului National de Statistica, – a“elementelor
economiei invizibile”.
Cresterea ec onomica robusta (4 -5% anual), conformthe new government of the Alliance for European
Integration (AIE -2) had to confront from the very
beginning. These constraints are first of all of financial,
economic and institutional characters, such as an economy
in a free fall with 16% hole in the budget due to unfunded
pre-electoral promises of the communists Cabinet to
increase salaries in public sector; -6.5% negative
economic growth in 2009 and substantial reduction of
remittances from Moldovan workers abroad, and hipper
inflated, professionally incompetent and resistant
(sometimes even subversive) to reforms public
administration inherited from the previous government [7].
The “hidden momentum” – inertia of previously taken
decisions, adopted laws, established patterns and m ost
importantly – anti-competitive (cartel) practice, mono –
polization and re -privatization of the most profitable
businesses by the former Moldovan President (V.Voronin)
clan and its acolytes, are at the core of the inefficient
economic model. During commu nists’ ruling no single
reform had been brought to its meaningful completion and
the results are respective: energy sector with its everlasting
debts, outdated infrastructure with the worst roads in the
world, inefficient public sector with an expensive
education system, fragmented social assistance and high
health spending, with corresponding indicators still much
below EU averages; fiscally unsustainable pensions
system etc.
I would add to this murky picture of communist
heritage a significantly increas ed migration of the most
educated and skilful Moldovan workers abroad, which
remittances accounted for almost a third of GDP, pushing
Moldova among the top 5 world leaders on this indicator.
Outflows of Moldovan professionals, young talented
specialists – “brain drain” – were caused by discriminated
selection of public servants according to the principle of
“personal devotion” to the communist Boss and not to
their professional and moral qualities. To overcome this
heritage it will take not one and not two years. It will take
even more to change the mentality of people still
indoctrinated by communist’s myths.
3. In 2010 Moldova’s economy registered one of the
most vigorous post -crisis recovery with the real GDP
growth of 7%, which not only exceeds expectat ions of
international and local experts (IMF predicted 3.2%,
EBRD– 4.5% and National Bank of Moldova – 5%), but
substantially outperformed other countries in the region (a
decrease rates of growth and even stagnation were
registered in Armenia, Ukraine, R ussia) [8].It should be
mentioned that this is a still “jobless growth” model based
on traditional for Moldova consumption pattern with still
high unemployment rate (6.5%) and low productivity
growth, especially of SOEs. According to experts, the
mechanis ms through which the global crisis affected
Moldova, worked this time in reverse, supporting the
revival of the economy: exports exceeded 20%,
remittances increased – by 5%, accounting for more than
$1.1 billion and foreign direct investments – by 50% [9].
Interestingly, about a quarter of GDP formation represents
the contribution of what National Statistics Bureau called
“the elements of the unnoticed economy”.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201120
prognozelor, va continua in viitorii citiva ani, ceea ce este si un
rezultat inspirator al implementarii Programului Economic de
Stabilizare si Relansare pentru anii 2009 -2011 (adoptat in
octombrie 2009). Acest Program a fost suplinit de documentul
“Re-gindeste Moldova” (“Rethink Moldova”; 24 martie
2010), care a stabilit directiile strategice de dezvoltare
economica, sustinut de un support financiar fara precedent din
partea donatorilor internation ali- $2.6 miliarde, o jumatate din
care in forma de granturi si alta jumatate – credite concesionale
[10].The robust economic growth with the projections to
remain high during next few years (4 -5% annually) is an
inspiring result of implementation of the “Economic
Stabilization and Recovery Plan” (ESRP) for 2009 -2011
(October 2009). It was supplemented by “Rethink
Moldova” document (March 24, 2010) that established
strategic directions of economic deve lopment backed by
unprecedented financial support from International donors
– $2.6 billion, half of which in form of grants and another
half– concessional credits [10].
Un pas important in negocierea Acordului de asociere dintre
UE si Moldova prezinta adoptarea Planului de Actiuni pentru un
Acord de liber schimb cuprinzator si aprofundat, semnat la
sesiunea Comitetului de Cooperare Moldova – UE de la
Bruxcelles din mai 2011. Cele mai dificile probleme in
realizarea lui vor fi liberalizarea in contuinu are a economiei si
deschiderea ei spre o competitie loiala, in special in sectorul
prestarii de servicii, lansarea unei politici eficiente de protectie
sociala, monitorizarea schimbarilor preturilor, eliminind
practicile anticompetitive si monopoliste.
In ianurie 2011 guvernul Moldovei a aprobat programul
pentru anii 2011 -2014 intitulat “Integrarea Europeana, Libertate
si Democratie”, care definitiveaza clar 7 directii prioritare: i)
integrarea europeana a Moldovei; ii) reintregirea tarii; iii) politica
externa eficienta si echilibrata; iv) suprematia legii; v)
combaterea saraciei, prestarea serviciilor publice de inalta
calitate; vi) crestere economica sustinuta, si vii) descentralizarea
puterilor. Lansind acest Program, guvernul si -a asumat
responsabilit atea de a schimba paradigma dezvoltarii economice
pe parcursul urmatorilor citiva ani: de la un model bazat pe
consum la unul bazat pe investitii, inovatii si competitivitate, care
ar conduce la o crestere economica sustinuta si crearea noilor
locuri de [1 1]. Anume pe aceasta cale Moldova poate depasi
limitele curente de crestere din sursele traditionale, care
alcatuieste maximum 5% annual, pe cind Moldova are nevoie de
cel putin dublarea acestor ritmuri pentru a se racorda la tendintele
de dezvoltare a Rom aniei, Bulgariei si altor tari din sud -estul
Europei [12].
Printre prioritatile pe care ar trebui sa se axeze guvernarea
democratica as mentiona urmatoarele:
In primul rind sporirea eficientei utilizarii potentialului si
surselor existente de crestere, b unaoara a remitentelor, creind
conditii pentru redirectionarea lor de la consum la investitii
(consolidarea increderii emigrantilor in sectorul bancar
moldovenesc; imformarea larga si obiectiva a publicului,
protejarea proprietatii si a drepturilor consum atorului; legalizarea
economiei tenebre, – o idée lansata acum 15 ani, dar care asa si nu
a fost inteleasa si realizata; introducerea instrumentelor bancare
moderne, cum ar fi de exemplu, platile on -line pentru marfuri si
servicii, incurajarea economiilor si crearea conditiilor pentru
investirea lor profitabila; sustinerea activa a businesului mic si
mijlociu etc). Despre importantsa acestei resurse – a remitentelor,
vorbesc elocvent cifrele. Cumulativ timp de ultimii 10 ani
remitentele doar prin canalele oficiale bancare au constituit o
suma enorma pentru Moldova – $8 miliarde, din care doar 6% au
fost investite, 20% economisite si doua treimi folosite pentru
consum [13]. Conform evaluării efectuate de organizatia
Integritatea Financiara Globala (Global F inancial Integrity),
refluxul valutar din Moldova (exportul de capital) in ultimii 10
ani a alcatuit circa $1.9 miliarde, ori aproximativ $182 milioaneAnimportant step in negotiation of an Association
Agreement between EU and Moldova was adoption of the
Action Plan for the Deep and Comprehensive Free Trade
Agreement, which is expected to be signed in Brussels on
May 5, 2011, at the next meeting of Moldova –EU
Cooperation Committee. The biggest challenges in its
implementation will be further liberalization of the market
and its opening to loyal competition, especially in service
sector, efficient social protection policy, supervising
closely the price changes and eliminating anti -competitive
and monopoly pra ctices.
In January 2011 the Moldovan government approved
theProgram named “European Integration: Freedom,
Democracy, Welfare” for 2011 -2014 with clearly defined
7 priorities: i) European Integration; ii) reintegration of the
country; iii) efficient and b alanced foreign policy; iv) rule
of law; v) fighting poverty, provision of high quality
public services; vi) sustainable economic growth,
and vii) decentralization of power. By launching this
Program the Government is assuming the goa l to
change the development paradigm within next few years:
from consumption based economy to the knowledge
economy based on investments, innovations and
competitiveness that could lead to a balanced and
sustainable economic growth and cr eation of new jobs
[11].Only in this way Moldova could overcome the
existing limits of growth estimated by experts to
maximum 5% annually from traditional sources while it
needs at least twice as higher rates to catch up the
development trends of Romania, Bulgaria, and other peers
in the south -eastern Europe [12].
Among priorities for the reform program I would
mention:
First, increased efficiency of existing economic potential and
sources of economic growth, for instance – remittances, by
creating conditions for their redirection from consumption
to investment (improve confidence of remitters in
Moldova’s banking sector, public awareness campaign
and protection of property and consumers’ rights,
legalization of shadow economy, and introduction o f
modern banking instruments, such as on -line payments,
savings, encouragement of SMEs creation etc).
Cumulatively during last 10 years remittances via banks
amounted for about $8 billion with only 6% of them
invested, 20% saved and two thirds used for
consumption [13]. At the same time, as the
assessment by the Global Financial Integrity (GFI)
showed, the currency outflows from Moldova during last
decade equal to $1.9 billion, or about $182 million
annually. Among the main ca talysts of the illicit financial

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 21
Nr. 2 / 2011anual. Printre catalizatorii principali ai fluxurilor ilicite financiare
se numara mita, coruptia, furtu rile, evaziunea fiscala, dar cel mai
important canal este falsificarea (denaturarea) valorii bunurilior la
punctele vamale [14].
In al doilea rind, imbunatatirea climatului de afaceri, in
special al celui investitional, prin dereglementarea si liberalizare a
continua a pietelor, incurajarea competitiei loiale, ar impulsiona
procesul de privatizare, ar contribui la sporirea investitiilopr
straine directe, creind astfel premizele unui nou model de crestere
economica, a celui inovational bazat pe cunostinte si tehnologii
avansate. Miscarea in aceasta directie a inceput déjà cind
guvernul a redus cu circa o treime activitatile de afaceri pentru
care este necesara licenta, a eliminat aproximativ 120 de produse
din lista celor supuse certificarii obligatorii. In a cest sens
Moldova a purces la realizarea unor reforme importante, care au
plasat-o in top -ul palmaresului regional si mondial la
compartimentele libertatii fiscale si monetare, libertatii
comertului, conform Indicatorului Libertatii Economice pentru
2011 (Index of Economic Freedom) [15].
In al treilea rind, liberalizarea comertului, a transporturilor si a
regimului vamal, abolirea restrictiilor de export si ajustarea
legislatiei nationale la normele europene, imbunatatirea
infrastructurii, inclusiv a servic iilor bancare, pentru a facilita
exportul de bunuri si servicii, la care Moldova are avantaje
comparative in regiune, in particular in cresterea si exportul
produselor agricole cu o valoare mare adaugata, a tutunului etc.
Cresterea semnificativa a exportur ilor moldovenesti in 2010 cu
perspectiva depasirii ritmului annual de 12% in urmatorii trei ani,
reprezinata unul din primele semnale ale unei noi paradigme de
dezvoltare a economiei nationale [16].flows are bribe, corruption, theft, fiscal evasion, but the
most spread is the distortion of the value of goods at
customs points [14].
Second, improve the business climate, continue
deregulation and liberalization of marke ts and
encouragement of fair competition that will bust
privatization process, attract more foreign direct
investments (FDI) and could create necessary
conditions for the new knowledge and innovations based
model of economic growth. The movement in this
direction already started when the government
reduced by about a third the business activities subject of
licensing, eliminated about 120 products from the list of
compulsory conformity certification, implemented
important reforms that placed Moldova in the top in the
region and the world on the fiscal and monetary freedom
and freedom of commerce in the 2011 Index of Economic
Freedom [15].
Third, liberalization of trade, transportation and
custom’s regime, removal of exp ort restrictions and
adjustment of the national legislation to the European
norms, improvement of infrastructure, including
banking services to facilitate the export of goods
and services where Moldova has a comparative
advantage in the region, particularly in growing
and exporting high value added agricultural products,
tobacco etc. Significant increased in export in 2010 with
the forecast of its annual growth of 12% increase
during next three years is considered to be first sign
of a new paradigm of the national economy’s development
In al patrulea rind, finalizarea reformarii administratiei publice,
sporirea eficientei ei, inclusiv a performantelor intreprinderilor in
proprietatea stat ului, reluarea privatizarii lor, descentralizarea si
delimitarea functiilor si a bugetelor puterilor centrale si locale.
Acest process a inceput cu reducerea adminsistratiei publice cu
citeva mii de functionari, dar decurge incet si anevois. “Costul
marginal (bugetar)” al aparatului administrativ depaseste cu mult
“venitul marginal” generat de el (contributiile fiscale).
4. Ultimul dupa numar, dar nu dupa importanta, argument:
rolul asistentei SUA si a donatorilor internationali este indiscutabil
crucial important pentru asigurarea succesului revenirii economice
a Moldovei, avansarii ei pe calea democratiei si reformelor si in
ultima instanta – a integrarii europene a tarii. Vizita recenta a vice –
presedintelui SUA Joe Biden, impreuna cu ajutorul financiar ex tern
important pentru reforme este un semnal clar in sustinerea Aliantei
pentru Integrare Euriopeana a Moldovei si a guvernului format de
Alianta. Problema consta in capacitatea acesteia de a -si realiza
potentialul, de a rezista la provocarile momentului, in special in
ajunul companiilor electorale, si nu a se destrama sub povara
ispitelor si greutatilor, a ambitiilor bonapartiste ale unor noi lideri,
precum s-a mai intimplat in istoria recenta a tarii.
Moldova a atras atentia legislatorilor americani la i nceputul
acestui an datorita initiativei Senatorului Richard Lugar de a
reconsidera și consolida obiectivele politicii externe a SUA vis a
vis de tara noastra, de a “renova” angajamentul SUA la nivel inalt
in sustinerea solutionarii conflictului Transnistr ian, care prezinta in
continuare principalul obstacol in calea eforturilor de reintregire a
Moldovei dar si in realizarea aspiratiilor integrarii europpene a tarii
[17]. In scrisoarea sa de transmitere Congresului SUA a Raportului
“Va termina oare Rusia ultimul conflict inghetat din Europa de[16].
Fourth, accomplishment of the public sector
administrative reform, increasing its efficiency and
performances, including that of the SOEs and resuming of
their privatization; decentralization of powers and budget
resources. This process started with downsizing of the
public administration by a few thousands, but is very slow
and inefficient. The “marginal (budget) cost“of apparatus
is much bigger than its “m arginal revenue” (tax
contributions).
4. Last but not least, the role of the U.S and
International donors assistance is unquestionably crucial
important for the success of Moldova’s economic
recovery, democracy and reforms on its way toward
European integr ation. Along with substantial financial
support for these transformations, the recent visit of the
U.S. Vice -President Joe Biden is a clear signal in support
of the Moldova’s Alliance for European Integration and its
dynamic young government. Moldova got a ttention on
Capitol Hill due to Senator Richard Lugar initiative to
advance U.S. foreign policy objectives in Moldova and
renew high -level engagement in support of forging a
solution for the protracted conflict in Transnistria, which
is still a major obsta cle on the Moldova’s efforts to
reintegrate the country and to its E uropean integration
aspirations [17].
In his Letter of Transmittal to the U.S. Congress
Senator R.Lugar mentioned that the Congress has “an
opportunity to provide important support for Moldova’s
Western ambitious by graduating Moldova from Jackson –

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201122
Est?” senatorul R.Lugar mentioneaza ca Congresul dispune “de o
oportunitate de a acorda un suport important ambitiilor occidentale
ale Moldovei, anulind restrictiile comerciale impuse de
amendamentul Jackson -Vanik” [18]. Aceasta initiativa se bucura
de sustinerea puternica a unui grup de legislatori bipartisan (din
ambele partide : democrat si republican) iar adoptarea legislatiei
respective ar instala un regim comercial normal între SUAșiRM.
Amendamentul Jacks on-Vanik a fost votat de Congresul
American in 1975 pentru a exercita presiuni asupra liderior
sovietici sa permita emigrarea evreilor si a altor minoritati, refuzind
acordarea statutului de “natiune cea mai favorizata” in comertul cu
SUA pentru tarile far a o economie de piata si cu restrictii asupra
emigratiei. Desi Moldova s -a conformat tuturor cerintelor acestui
amendament, a fost primita in Organizatia Mondiala a Comertului
(World Trade Organization, WTO) in 2001, totusi se bucura doar
de exceptii tempo rare (reinoite in fiecare an) de la aplicarea acestui
amendament. Dupa cum a observat John Todd Stewart, fostul
ambasador al SUA in Moldova, aplicarea continua a prevederilor
acestui amendament “este pur si simplu un anachronism”, si poate
fi explicat doar prin “dificultatea de a trece prin Congresul SUA a
unei piese de legislatie care este putin semnificativa” [19].
Astazi este momentul Moldovei [20] si depinde de Chisinau,
dar si de Washington si Bruxelles, cit de curind visul Moldovei de
a se reuni cu E uropa si a deveni membru al UE – primul din
Comunitatea Statelor Independente – se va realiza.Vanik trade restrictions” [18]. This bill has a strong
bipartisan support group of senior U.S. legislators and its
adoption will install a normal trade regime between
Moldova and U.S.
The Jac kson-Vanik amendment was enacted in
1975 to press the Soviet leaders to allow Jews and
other minorities to emigrate abroad, prohibiting the
status of the most favored nation in trade with the U.S.
to countries with non-market economies and restricted
emigration. Although Moldova comply with
all requirements of this amendment, joined the World
Trade Organization (WTO) in 2001, nevertheless
receives only temporary exemption on a year -to year
basis. As John Todd Stewart, former U.S. Ambassador to
Moldova, emphasized, continued application of this
amendment to Moldova “is simply an anachronism” and
could be explained just by “difficulty in passing what to
the U.S. Congress is a less -than-significant piece of
legislation” [19].
It is Moldova’s momentum [20]. and this time
depends on Chisinau, but also on Washington
and Brussels how soon Moldova’s dream to reunite
the Europe and become an EU member, first from
the Commonwealth of Independent States, will come
true.
Bibliografie/Bibliography
1.The White House. Office of the Vice -President. Remarks by Vice -President Joe Biden in Chisinau, Moldova. March
11, 2011
2.Moldova: Economic Growth A ssessment. USAID Moldova, January 2010, p.7; Doing Business -2011: Moldova ne
uspela s reformami, by O.Nesterova, Logos Press , November 5, 2010.
3.Freefall. America. Free Markets, and the Sinking of the World Economy, by Joseph E. Stiglitz. W.W.Norton &
Company, New-York, London, 2010, p.xii.
4.2011 Index of Economic Freedom, The Wall Street Journal, January 12, 2011; Modlpress, January 13, 2011.
5.Economic Development by Michael Todaro and Stephen Smith, Tenth edition, Pearson Addison -Wesley, 2009, p.
281.
6.Miraji moldavscogo rosta, by Irina Kovalenko, Logos Press, February 25, 2011, Nr. 7 (887).
7.Moldova Economic Growth Analys (MEGA), issue no. 3, December 2010, p.4 ( http://www.expert –
grup.org/librar y_upld/d287.pdf ).
8.Centrul Analitic Independent Expert -Grup, Express -analiza, by Ana Popa, nr.31, December 17, 2010
9.Realitatea Economica nr 16 – Radiografia Anului 2010, January 13, 2011.
10.Realitatea Economica nr. 16 – Radiografia Anului 2010.
11.AIE-2 isi asuma schimbarea paradigmei economice. Journal de Chisinau , January 18, 2011.
12.Dorin Dragutanu, Moldova has lowest interest rates on credits in its history, Infotag, November 5, 2010; Republica
Moldova pierde in competitia economica cu tarile din regiune. Economist, Business -Expert, September 17, 2010
13.Moldpress , January 6, 2011
14.Global Financial Integrity: Moldova ranks 82nd in terms of illicit financial flows, Moldpress, January 24, 2011.
15.Moldova intre Malawi si Senegal, in topul libertatii economice. Moldpres s, January 13, 2011
16.Economists see exports’ revival as first signal of economic growth. Moldpress , January 13, 2011; Prognoz
ekonomicheskoy nadezhdy , Logos-Press, March 4, 2011, nr. 8 (888).
17.Tema data este elaborata in detalii in cartea recent publicata in SUA: Ceslav Ciobanu, Frozen and Forgotten Conflicts
in the Post -Soviet States. Genesis, Political Economy and Prospects for Solution. East European Monographs ,
Boulder, CO. Distributed by Columbia University Press , New-York, 2009
18.Will Russia end Eastern E urope’s Last Frozen Conflict? A Report to the members of the Committee on Foreign
Relations. United States Senate. One Hundred Twelfth Congress. First Session. February 8, 2011.
19.U.S.Senator wants trade sanctions lifted on Moldova, by Richard Solash, Radio Free Europe/Radio Liberty, February
8, 2011.
20.Moldova’s Moment. By Mathew Rojansky and Lyndon Allin, The Moscow Times, March 11, 2011.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 23
Nr. 2 / 2011POLITICA MONETARĂ ȘI DE LOMBARD
ÎN ELVEȚIA
Th. SCHERMAN, PhD,Banca Națională a Elveției
Radu CUHAL, dr., Banca Națională a Moldovei
Recenzent : Alexandru STRATAN, dr. hab., IEFSMONETARY AND LOMBARD POLICY
IN SWITZERLAND
Th. SCHERMAN, PhD,Swiss Nati onal Bank
Radu CUHAL, PhD, National Bank of Moldova
Reviewer : Alexandru STRATAN, PhD, IEFS
Dereglementarea ,globalizarea ,securizarea și
inovarea provoacă dezvoltarea rapidă a pieței valorilor
mobiliare .Complexitatea șidinamica piețelormoderne
genereazăriscurisuplimentare șidimensiunea mare a
piețelorsporeștepotențialul dedaune
Cuvinte cheie: polotica monetară, piețele valorilor
mobiliare, politica lombard.Deregulation, globalization, securitization and
innovation are causing the securities mark ets to grow
rapidly. The complexity and dynamics of modern markets
generate additional risk and the sheer size of the markets
increases the potential for damage.
Keywords : polotica money, securities markets,
Lombard policy.
Dacă o ruptură pe piață, cu c onsecințe potențial
devastatoare pentru economia Elveției, ar putea să apară
astăzi, este o chestiune controversată. Cu toate acestea, o
combinație de evenimente nedorite ar putea crea teoretic o
mixtură explozivă a riscurilor prețurilor acțiunilor,
riscurilor contrapărților, riscurilor de lichiditate sau
intermediare, riscurilor operaționale și riscurilor de transfer,
culminând cu riscuri de sistem. În anul 1997, zvonurile
privind rupturile pe piețele de capital cu un posibil colaps de
sistem în străinătat e, li s-au dat crezare de mulți oameni și una
sau două piețe străine au fost de fapt închise. Astfel, pericolul
de sistem rămâne de asemenea un motiv de îngrijorare pentru
autoritățile elvețiene.
ÎnElveția,sarcinaautorităților monetare este de amenține
stabilitatea financiară .Stabilitatea financiară înseamnă
stabilitatea prețurilor șia cursului de schimb , precum și buna
funcționare a sistemului financiar (care cuprinde băncile,
bursele de valori ,instituțiile de compensare șidecontare etc).
În timp c epolitica monetară și funcționarea globală a
sistemului financiar esteoproblemă pentrubanca centrală ,
supravegherea sectorului bancar este responsabilitatea
Comisiei Bancare Federale, carefuncționează ca oagenție
autonomă .Principiile pe carepolitica bănciicentrale leare la
bazăsunturmătoarele :
controlul agregatelor macroeconomice financiare
(agregatele monetare, volumul activității de creditare, inflația,
rata dobânzii și ratele de schimb), exclusiv prin intermediul
instrumentelor de piață, în c azul Elveției mai ales prin
reglementări adecvate ale bazei monetare;
tratamentul atent al activității ciclului de afaceri, care
include în mod deliberat reacții, șocuri și schimbări în cererea
de lichiditate;
neutralitate sectorială, în sensul că măsurile în favoarea
unei anumite industrii sunt excluse.
Principiile care domină reglementarea și supravegherea
bancară sunt cele comune sistemelor bancare și multe se
referă la:
integritatea morală și profesională a managementului
băncilor;
gradul de adecvare a regimului de organizare și
conformitatea cu standardele de contabilitate;
un nivel ridicat de capital și conformitatea cu cerințele
capitalului ponderat la risc;Whether a market break, with the potentially
devastating conse quences this would have fo r the
Swiss economy, could occur today is a moot point.
However, a combination of undesirable events could
conceivably create an explosive cocktail of stock
price risks, counter party risks, liquidity or intermediary
risks,operational risks and settle ment risks,
culminating in systemic risk. At the time of the 1997 stock
market break rumors of a system collapse abroad were
given credence by many people and one or two foreign
markets were in fact closed down. Thus the systemic
danger remains a matter of concern for the Swiss
authorities too.
In Switzerland, the task of the monetary authorities
is to maintain finan cial stability. Financial stability
means price and exchange rate stability as well as the
smooth functioning of the financial system (comprising
the banks, stock exchanges, clear ing and settlement
institutions etc.).
While monetary policy and the overall functioning of
the financial system is a matter for the central bank,
banking supervision is the responsibility of the Federal
Banking Commission, which operates as an autonomous
agency. The principles on which central bank policy is
based are the following:
control of the macroeconomic financial aggregates
(monetary aggregates, volume of lending activity,
inflation, interest rates and exchange rates) exclusively via
market instruments, in the case of Switzerland especially
via appropriate regulation of the monetary base;
careful treatment of business cycle activitie s, which
includes deliberately responding to shocks and changes in
the demand for liquidity;
sectoral neutrality in the sense that measures in favor
of particular industries are excluded.
The principles governing banking regulation and
supervision are tho se common to many banking systems
and relate to:
the moral and professional integrity of banks'
management;
the adequacy of organizational arrangements and
compliance with accounting standards;
a high level of capital and compliance with risk –

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201124
audit de către profesioniști externi independenți.
Piețele valorilor mobiliare și politicamonetară.Politica
monetară șipiața valorilor mobiliare interacționează în trei
moduri:în primul rând ,politicamonetară afectează piața
valorilor mobiliare; în al doilea rând ,piețele de titluri pot
afectapoliticamonetară,șiîn al treilea rând ,politicamonetară
poatefi executată prin piața valorilor mobiliare .
(a) Politica monetară elvețiană în toate manifestările sale
aproapeinevitabil afectează piața valorilor mobiliare .Pusă în
aplicareprin intermediul unor schimbări în baza monetară,
aceastaare unefectdirectasupraratelordobânzilor pe termen
scurtprin intermediul arbitrajului șiînlocuirea activelor
financiare –efecteindirecte asupraratelor dobânzilor pe
termenlungși, de asemenea, asupra prețurilor capitalurilor
proprii.În măsura în c arevariațiile în ofertade baniși în
rateledobânzilor determină modificări ale inflațieși ale
așteptărilor privind ciclul de afaceri,acesteaputândavea
efectesecundare asupraprețurilor, atât la obligațiuni câtși la
acțiuni,carela rândul lor, auconsecințe pentru economie .
Aceastase datorează faptului că modificările înpolitica
monetară potafectapiața valorilor mobiliare șia economiei în
ansamblul său, Banca Națională a Elveției fiinddeterminată
săducă o politică de echilibru șitransparent ă.
(b) Piețele valorilor mobiliare potafecta, de asemenea și
politicamonetară.Unexemplufrapant fiindîn rupturile din
1987 pepiața de capital ,atunci când BancaElvețiană
Centralăa adoptato pozițieexpansionistă a politicii monetare .
Aceste rupturi pepiațăau condus la ocerere semnificativă de
lichidități suplimentare ,careau trebuit să fieînsoțite de o
creșterecorespunzătoare a ofertei de bani. Înlipsa unui
indicator de încredere pentruschimbările încererea de
lichiditate ,ratele depe piațamonetară au trebuit să fieluateca
unghid.
(c) Politica monetară poatefipusă în aplicare prin
intermediul piețelor de valori mobiliare ,în principal prin
intermediul operațiunilor de piață deschisășiîmprumuturi
garantate.ÎnElvețiaacestedouăinstrumente auunrol
secundar deoarece nu există suficientă lichiditate pentru a
desfășura o politicăbunăde piațădeschisă, împrumuturile
garantate fiindpotrivitedoarcaun instrument convenabil a
creditului de urgență pe termen scurt .
Politica lombardînElveția.Politica lombard este unul
dintre instrumentele clasice de politică monetară pentru
diversificarea bazei monetare și a ratelor dobânzilor pe piață.
În general, este activitatea politicii monetare caracterizată prin
acordarea de avansuri pe terme n scurt de către banca centrală
la bănci la cursul oficial lombard. Aceste progrese sunt făcute
împotriva valorilor mobiliare eligibile ca garanții la banca
centrală, promise de către debitor față de garant.
Într-unsens strict , existăaproape la fel de multe politici de
lombardcât există autorități monetare.Acesteadiferăde la
țarălațară înfuncția lor cauninstrument de politică monetară
șiîn ceea ce privește forma încaretranzacțiile lombardpot
avea loc.
Politica lombardpoate funcționa ca:
(a)unul dinprincipalele instrumente pentruimpunerea
orientăriigeneralea politicii monetare (bancacentralăvariază
ratalombardșicotele);
(b)uninstrument secundar pentru re ctificarea oricăreiweighted ca pital requirements;
auditing by independent external professionals.
The securit ies markets and monetary policy.
Monetary policy and the securities markets
interreact in three ways: firstly, monetary policy
affects the secu rities markets; secondly, the securities
markets can affect monetary policy; and thirdly,
monetary policy can be executed via the securities
markets.
(a) Swiss monetary policy in all its manifestations
almost inevitably affects the securities markets.
Implemented through changes in the monet ary base, it has
a direct effect on short -term interest rates and via arbitrage
and the substitution of financial assets – indirect effects on
long-term interest rates and also equity prices. Insofar as
variations in the money supply and interest rates cause
changes in infla tion and business cycle expectations, they
may have secondary effects on both bond and share prices,
which in turn have consequences for the economy. It is
because changes in monetary policy ca n affect the
securities markets and the economy as a whole that the
Swiss National Bank is determined to conduct a steady
and transparent policy.
(b) Securities markets can also affect monetary policy.
A striking example in the 1987 stock market breaks, w hen
the Swiss central bank adopted an expansionary monetary
policy stance. The market break led to significant demand
for additional liquidity, which had to be matched by a
corresponding increase in the money supply. For want of a
reliable indicator for th e shift in liquidity demand, money
market rates had to be taken as a guide.
(c) Monetary policy may be implemented via the
securities markets, mainly via open market operations and
collateralized loans. In Switzerland these two instruments
have a secondar y role as there is insufficient liquidity to
conduct a smooth open market policy and collateralized
loans are suitable only as a convenient short -term
emergency credit tool.
Lombard policy in Switzerland .Lombard policy is
one of the classical monetary pol icy instruments for
varying the monetary base and market interest rates.
Broadly speaking, it is the monetary policy activity
characterized by the granting of short -term advances by
the central bank to the banks at the official Lombard rate.
These advances are made against eligible securities as
collateral at the central bank pledged by the borrower to
the guarantor.
In a narrower sense there are almost as many Lombard
policies as there are monetary authorities. They differ
from country to country in their function as a monetary
policy tool and in respect of the form which the Lombard
transactions may take.
Lombard policy may function as:
(a) one of the main instruments for imposing the
general monetary policy stance (the central bank varies the
Lombard r ate and quotas);
(b) a subsidiary instrument for rectifying any
deficiencies in the main instrument, usually the open
market policy (Le. to prevent it from directly affecting the

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 25
Nr. 2 / 2011deficiențe înprincipalul instrument ,de obicei fiind politica de
piațădeschisă(pentru a preveni afectarea în mod direct a
prețurilor valorilor mobiliare );
(c)un instrument pentruscopurispecifice(de exemplu,
cumElveția o utilizează).
Cu toate că țările au diferite definiții ale politiciilombard,
existăsimilarități considerabile înprincipiile generale, însă
divergențe mari înpoliticilespecificeși în tranzacții .
Politica Lombard ca parte a politicii monetare
Obiectivul final al politicii monetare elvețiene este:
stabilitatea financiară (stabilitatea prețurilor șia
sistemului financiar);
dezvoltarea economică echilibrată (creștereconstantă și
rată așomajului redusă ).
Obiectivele intermediare sunt:
în mod normal ,expansiunea bazeimonetare, în
conformitate cuobiectivul săupe termen mediu (înprezent
1%);
în mod e xcepțional ,izolarea variațiile excesive ale
cursuluide schimb șivariația ratei dobânzii.
Instrumentele de politică monetară în Elveția sunt:
swap-uri valutare ($/ Sw.fr.): pentru a controla atât
tendința bazei monetare cât și fluctuațiile sezoniere în ju rul
acestei tendințe;
cumpărarea și vânzarea de valută străină cu scopul de a
stabiliza ratele de schimb, atât în mod unilateral și în
operațiuni concertate multilaterale;
achiziționarea de titluri de valoare pentru a diversifica
activele băncii centrale;
schimbarea creanțelor Trezoreriei, pentru a ajusta
poziția zilnică a soldului în numerar a sistemului bancar (ca
sistem);
Avansuri împotriva valorilor mobiliare (credite
"Lombard"), cu scopul de a permite băncilor cu o cerință
neașteptată de lichidități pe ntru a trage (fiind instituții
individuale), credite de la banca centrală;
creditare garantată și reduceri discreționare
excepționale, precum și swap -uri de titluri de valoare, care să
permită băncii centrale, ca creditor de ultimă instanță, să
stabilizeze în cazul situațiilor critice atât băncile solvabile dar
temporar nelichide cât și sistemul financiar în ansamblu.
Conceptul elvețian de politică Lombard .În Elveția,
politica Lombard este un instrument secundar pentru a fi
utilizat în circumstanțe special e. Una dintre funcțiile primare
ale politicii monetare este, după cum am menționat anterior,
menținerea stabilității sistemului financiar, care la rândul său,
este sporit de un sistem de plată lin de operare.
Sistemul de plățielvețianeste format din sistemulde plăți
în numerar ,sistemul de plăți poștaleși sistemul elvețian
interbancar de clearing ( Swiss Interbank Clearing – SIC),care
esteoîntreprindere comunăacomunității bancareelvețiene
subcontrolulșisupravegherea Băncii Naționale a Elveției .
Depozitele la vedere în cadrul băncilor SIC cu Banca
Națională a Elveției (conturi "giro" (sau de rezervă)) sunt
utilizate ca rulment. Pentru a efectua plăți către alte bănci,
fiecare bancă îndeplinește ordinele sale în SIC unul câte unul
(adică pe bază br ută). În cadrul SIC ordinele de transfer sunt
aranjate într -o coadă și sunt apoi executate imediat, pe baza
de "primul intrat, primul ieșit" și "plăți în numerar doar" (niciprices of the securities);
(c) an instrument for specific purposes (i.e. as
Switzerland uses it).
As far as the different countries' definitions of
Lombard policy are concerned, there are considerable
similarities in the general principles but wide divergences
in the specific policies and transactions.
Lombard policy as a part of monetary policy
The ultimate objective of Swiss monetary policy is:
financial stability (stability of prices and of the
financial system); and
balanced economic development (steady growth and
low unem ployment).
Its intermediate objectives are:
normally, expansion of the monetary base in
accordance with its medium -term target (at present 1 %);
exceptionally, the containment of excessive
exchange rate and interest rate movements.
Switzerland's monetary policy instruments are:
currency ($/Sw.fr.) sw aps: to control both the trend
of the monet ary base and the seasonal fluctuations around
this trend;
the buying and selling of foreign currency to stabilize
exchange rates both unilaterally and in concerted
multilateral operations;
the acquisition of se curities, to diversify the central
bank's assets;
the swapping of Treasury book claims, to fine -tune
the daily cash balance position of the banking system (as a
system);
advances against securities ("Lombard" credits), to
allow banks with an unexpected l iquidity requirement to
draw (as individual institutions) on central bank credit;
discretionary exceptional discount and collateralized
lending and securities swaps, enabling the central bank, as
lender of last resort, to stabilize in the event of critica l
situations both solvent but temporarily i1liquid banks and
the financial system as a whole.
The Swiss Lombard policy concept. In Switzerland,
Lombard policy is a subsidiary instrument for use in
special circumstances. One of the primary functions of
monetary policy is, as mentioned before, to preserve the
stability of the finan cial system, which in turn is enhanced
by a smoothly operating payment system.
The Swiss payment system consists of the cash
payment system, the postal payment system and the Swi ss
Interbank Clearing system (SIC), which is a joint
enterprise of the Swiss banking community under the
control and supervision of the Swiss National Bank.
Under SIC banks' sight deposits with the Swiss
National Bank (in "giro" (or reserve) accounts) are used as
working balances. To execute payments to other banks,
each bank feeds its orders into SIC one by one (i.e. on a
gross basis). Under SIC the transfer orders enter a queue
and are then executed immediately on the basis of "first in,
first out" and " cash payments only" (no credit, even intra –
day credit).
If a bank lacks giro cover, the processing of payments
for this bank is suspended until:

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201126
un credit, chiar și credit ”intra -day”).
Dacă obancănu areacoperire virament,procesarea
plăților pentru aceastăbancăestesuspendată până când :
următoarea comanda ce urmează a fi executată este
anulată pentru a face loc pentru comenzi mai mici, pentru care
acoperirea ”giro” este suficientă;
contul giro este suplinit cu transferuri de la alte bănci;
contul giro este alimentat prin intermediul unui desen de
credit lombard;
prelucrarea de la sfârșitul zilei, atunci când toate
comenzile încă în coada de așteptare sunt șterse.
Creditullombardesteconceputcaunîmprumut overnight
laorată a dobânzii , careestemult peste rata depiață.
Componenta pedepseiînrataLombard asigurăcabăncile:
să dețină solduri de lucru care vor permite în mod
normal să execute toate plățile fără a recurge la facilitatea de
lombard;
să caute fonduri supl imentare în piața monetară mai
degrabă decât a recurge la credit lombard;
să se bazeze pe linia de credit Lombard numai ca o
ultimă soluție în cazul în care finanțarea în piața monetară nu
mai este posibilă și ordinele nu pot fi amânate pentru a doua
zi.
Criteriilestabilitede către BancaNațională a Elveției
pentruîmprumuturile garantate în cadrul politiciisale
Lombard se concentreze pe:
disponibilitatea globală a valorilor mobiliare pe piață;
rating-ul de credit a emitenților de valori mobiliare;
lichiditatea pe piața valorilor mobiliare;
manipularea și costurile de custodie pentru Banca
Națională a Elveției;
egalitatea în tratare.
Disponibilitatea generalăavalorilor mobiliare de pe piață
șiatitudinea pozitivă a debitorului potențialîn cadrulfacilității
de lombard spredeținerea deastfel de titluri sunto condiție
prealabilă. Standarde mai ridicate pot ficeruteîn cazul în
care:
piața valorilor mobiliare este mare;
există o gamă largă de valori mobiliare;
debitorii potențiali tind să dețină portof olii mari de titluri
de valoare.
În Elveția, toate cele trei condiții sunt îndeplinite. Acest
lucru permite Băncii Naționale a Elveției să stabilizeze
standarde ridicate. Chiar și acele bănci care nu sunt active în
operațiunile cu valori mobiliare văd nec esitatea de a deține
hârtii eligibile ca garanții la Banca Națională a Elveției pentru
a răspunde pentru evenimente neprevăzute.
Debitorii trebuie să predea valorile mobiliare gajate în
cazul în care nu reușesc să îndeplinească datoriile lor.
Eșecurile băn cilor apar adesea la momente de criză financiară,
care ar putea afecta, de asemenea, atât piețele de valori
mobiliare cât și emitenții. Astfel, calitatea garanției trebuie să
fie obligată să ofere securitate nu numai în circumstanțe
normale, dar, de asemen ea, în momente de criză. La stabilirea
standardelor de calitate a colateralului său, Banca Națională a
Elveției ia în considerare:
tipul de hârtie;
rating-ul de credit al emitentului;the next order to be executed is cancelled to make
way for smaller orders for which the giro cover is
sufficient;
the giro account is replenished by transfers from
other banks;
the giro account is replenished by means of a
Lombard credit drawing; or
the end-of-day processing, when all orders still in the
queue are deleted.
The Lombard credit is designed as an overnight loan at
an interest rate which is well above the market rate. The
penalty com ponent in the Lombard rate ensures that
banks:
hold working balances which will normally enable
them to execute all payments without recourse to the
Lombard facility;
seek additional funds in the money market rather
than resorting to Lombard credit;
draw upon the Lombard credit line only as a last
resort if re financing in the money market is no longer
possible and orders cannot be postponed to the next day.
The criteria laid down by the Swiss National Bank for
collateralized lending under its Lombard policy focus on:
the overall availability of securities in the market;
the credit rating of the issuers of the securities;
the market liquidity of the securities;
the handling and safe custody costs for the Swiss
National Bank; and
the equality of treatment.
The overall availability of securities in the market and
a positive attitude of the potential borrower under the
Lombard facility towards the holding of such s ecurities are
a prerequisite. Higher standards can be demanded if:
the securities market is large;
there is a wide range of securities; and
the potential borrowers tend to hold large securities
portfolios.
In Switzerland, all three conditions are met. This
enables the Swiss National Bank to set high standards.
Even those banks which are not active in the securities
business see the need to hold paper eligible as collateral at
the Swiss National Bank to cater for unfore seeable events.
Borrowers have to surrender the pledged securities if
they fail to service their debts. Bank failures often occur at
times of financial stress, which may also affect securities
markets and issuers. Thus the quality of the collateral
should be required to offer security not only under normal
circumstances but also at times of crisis. In setting its
required collateral quality standard, the Swiss National
Bank takes into account:
the type of paper;
the credit rating of the issuer;
the market price volatility of the pledged securities;
the degree of diversificatio n in the pledged portfolio;
the origin of the issuer.
The Swiss National Bank accepts straight bonds and
claims irrespective of maturity. Equity -related securities,
shares, derivatives and precious metals are exc luded.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 27
Nr. 2 / 2011volatilitatea prețului de piață al valorilor mobiliare
gajate;
gradul de diversificare a portofoliului angajat;
originea emitentului.
Banca Națională a Elveției acceptăobligațiuni drepteși
creanțe, indiferent descadență.Titlurile de participare legate
deacțiuni,instrumente derivate șimetaleprețioase sunt
excluse.Obligațiunileșicreanțele suntpreferabile deoarece,
încazde faliment ,cereriledeținătorilor de obligațiuni vorfi,
desigur, satisfăcute înaintea celor ale acționarilor .Dacă
acțiunileau fost acceptate ,gajarea valorilor mobiliare devine
mult maivolatilăși, astfel,mult maicomplicată .
Rating-ul de credit al emitentului :numai hârtiile de primă
clasă suntacceptate ca garanție .Pentru aexcludetitlurilede
joasă calitate ,Banca Națională a Elveției estecapabilă să
refuzehârtiile, fărăa fi nevoită să expună motivele sale.Cu
toate acestea ,datorităpoliticiisaledenon-discriminare, o face
numaicureticențăextremășiniciodatăfără a daoexplicație.
Volatilitatea prețurilor:Valoareaunei garanții gajatenu se
bazeazăpevaloareasa defață, dar pe prețul de piață .În
absențaunui preț de piață (de exemplu, pentrutitluri de
valoarenecotate la bursă ) unprețde piațăfictiveste calculat
pebazarateidobânzii, maturității șirandamentului estimat.
Prețulde piațăreflectărisculde credit cu omai mare precizie
decâtvaloarea nominală șise asigură că, încaz de
nerambursare aîmprumutului, nunumaivaloareaavansului,
ci șirandamentul pentrubancacentralăesteprotejat.
Măsura în care Banca Națională a Elveției acceptă un titlu
de valoare ca gar anție, deși se bazează pe prețul de piață, este
semnificativ mai mică. Procentul efectiv al evaluărilor pe
piață acceptate este după cum urmează:
titluri de valoare emise de către Confederație: 90%;
titluri de valoare emise de cantoane și obligațiuni ale
băncilor ipotecare comune instituțiilor emitente: 85%;
titluri de valoare emise de municipalități și bănci: 80%;
titluri de valoare emise de către alți debitori: 75%.
Acestsistemde ponderare ținecontdeurmătorii factori :
există o diferență priori în rat ing-urile de credit;
debitorii sunt mult mai probabil să defaulteze în
momente de stres, atunci când toate instituțiile vor rula riscuri
mai mari;
instituțiile comune emitente de obligațiuni ipotecare ale
băncilor oferă garanții suplimentare (garanțiile re ciproce ale
băncilor participante și angajamentele imobiliare prudențial
evaluate);
municipalități mai mici, deși ele au puterea de a percepe
impozite, sunt financiar precare;
băncile sunt mult mai strict reglementate si
supravegheate decât "alți debitori" .
Acestsistemde rating nuestecu siguranță perfect.S-ar
puteaargumenta cădiferențele înrating-uri sunt deja
reflectate încupon/prețul de piațășicăBanca Națională a
Elvețieiaplicăcondiții de piață , întoatecelelalte activități
(actualizarea, operațiunile de piață deschisă și înspecialswap-
uri). Abordareadiferitălacreditelombardpoatefijustificată
defaptulcăîmprumuturile în temeiul acestui mecanism sunt
lainițiativabăncilor, și nu abănciicentraleșicăacesta din
urmăpreferăsăpăstrezenivelul său decredite restante redus.
Clasificarea estesupusăurmătoarelor calificări :Bonds and claims are preferred because in the event of
bankruptcy, bond claim -holders will of course be
accommodated before stockholders. If shares were
accepted, the pledging of securities would become more
volatile and thus more complicated.
Credit rating of the issuer: Only first -class paper is
accepted as collateral. To exclude lower -grade securities,
the Swiss National Bank is able to refuse paper without
having to state its reasons. However, owing to its policy of
non-discrimination, it does s o only with extreme
reluctance and never without giving an explanation.
Price volatility: The value of a security pledged as
collateral is based not on its face value but on the market
price. In the absence of a market price (e.g. for unlisted
securities) a notional market price is calculated on the
basis of the interest rate, maturity and estimated yield. The
market price reflects the credit risk more accurately than
the face value and ensures that in the event of a borrower
defaulting not only the amoun t of the advance but also the
yield for the central bank is protected.
The extent, to which the Swiss National Bank accepts
a security as collateral, although based on the market
price, is significantly lower. The actual percentage of the
market valuation accepted is as follows:
securities issued by the Confederation: 90%;
securities issued by the cantons and banks' joint
mortgage bond issuing institutions: 85%;
securities issued by the municipalities and banks:
80%;
securities issued by other debtors: 75%.
This weighting system takes account of the following
factors:
there are a priori differences in credit ratings;
borrowers are more likely to default at times of
stress, when all institutions will run higher risks;
the banks joint mortgage bond is suing institutions
offer additional guarantees (mutual guarantees of the
participating banks and prudentially valued real estate
pledges);
smaller municipalities, although they have the power
to levy taxes, are financially precarious;
banks are more stri ctly regulated and supervised than
"other debtors".
This rating system is certainly not perfect. It could be
argued that the differences in the ratings are already
reflected in the coupon/market price and that the Swiss
National Bank applies market condit ions in all its other
activities (discounting, open market operations and espe –
cially swaps). The different approach to Lombard credit
can be justi fied by the fact that borrowing under this
facility is at the initiative of the banks and not the central
bank and that the latter prefers to keep the level of its
outstanding loans low. The classification is subject to the
following qualifications:
issues guaranteed by an issuer with a higher credit
rating (e.g. cantonal banks) are classified in the same way
as the guarantor;
bonds conferring lower -than-normal priority for
repayment in the event of bankruptcy are rated 10

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201128
emiterile garantate de către un emitent cu un rating de
credit mai mare (de exemplu, băncile cantonale) sunt
clasificate în același mod ca și garantul;
obligațiunile ce conferă o prioritate mai scăzută decât
cele normale pentru rambursare în caz de faliment sunt
evaluate cu 10 puncte procentuale mai puțin;
instituțiile emitente în comun (ale băncilor și
municipalității) sunt, în ciuda garanțiilor oferite de că tre
membrii lor, clasificate în același mod ca și membrii lor;
titluri de valoare emise de același conglomerat nu sunt
acceptate (o conexiune se consideră că există în cazul în care
o firmă deține majoritatea acțiunilor celuilalt și / sau în cazul
în careorice poziție de conducere sau de loc în consiliul de
administrație este ocupată de una și aceeași persoană).
Diversificarea colateralului :portofoliul de valori
mobiliare gajatetrebuiesă fiediversificat .Cel puțin 50%din
garantetrebuie să cuprindă titluri de valoare clasificate la85%
saumai mult dinprețul de piață allor.Titlurile de valoare
emisede cătreemitențiistrăinisunt complet excluse.
Lichiditatea pieței,elasticitatea prețului unui titlu de
valoareadelao anumită sumă decumpărare sauvânzare,nu
suntîngeneral,prea mari înElveția,cu siguranță nuîn
comparație cuNewYorksauLondra. Realizarea unui titlu
angajatar putea atrageastfeloscăderesemnificativă a
prețurilor și opierderepentrubancacentrală,mai ales că
erorile bănciloraparînmomente destresfinanciar general,
atunci când lichiditatea piețeiscadeoricum.Se poate
argumenta căbancacentralăeste liberă săpăstreze titlurilepe
carele-adobândit înportofoliul săupână când situațiase
îmbunătățește. În timp c eacest lucru esteadevărat, în
principiu,optimizarea alocării activelor poatesă se opună
uneiastfel desoluțiipragmatice .
Desigur, lichiditatea piețeinu poate fiprognozată în
avans.Înabsențaunui indicator direct,Banca Națională a
Elvețieiialichiditatea pieței pentruanumite titluri de valori ca
și acordate ori de câte ori existăo piațăregulată.Toatetitlurile
listatela bursăîndeplinesc această necesitate. Piețele de tip
telefonie cu ecran cad de asemenea sub termenul de "piață
regulată",în cazul în care ”market-maker”oferă continuu
”binding bid” și ”ask prices”.
Având în vedere căvolumulpotențial de valori mobiliare
esteadecvat,Banca Națională a Elveției preferă valori
mobiliare, care presupun costuri administrative reduse. Acesta
este motivul pentru care emiterile non -guvernamentale sunt
acceptate numai dacă ele sunt mai întâi acceptate de SEGA,
sistemul centralizat elvețian de clearing de titluri al băncilor,
sistemul de decontare și de custodie. Deși problemele de
guvern nu sunt sup use la această regulă, doar câteva note de
mare valoare nominală de trezorerie nu sunt manipulate de
SEGA și, prin urmare, sunt stocate în tezaurul Băncii
Naționale a Elveției.
Acceptarea de cătreSEGAfacilitează administrarea atât
pentruBanca Națională a Elveției câtși pentrubănci.Livrarea
valorilor mobiliare gajateîn mod normal, constă,în primul
rând,în faptul ca banca să instructeze SEGA pentru a
transferavalorile mobiliare din contulpropriu de laSEGA în
cel alBăncii Naționale a Elveției și,în al doilea rând ,în
confirmarea de cătreSEGAlaBanca Națională a Elveției că
intrarea,nutransferul fizic a avutloc.percentage points lower;
the joint issuing institutions (of banks and
municipalities) are, despite the mutual guarantees
provided by their members, clas sified in the same way as
their members;
securities issued by the same conglomerate are not
accepted (a connection is deemed to exist if one firm holds
a majority of the other's shares and/or if any management
position or seat on the board o f directors is occupied by
one and the same person).
Collateral diversification: the portfolio of pledged
securities must be diversified. At least 50% of the
collateral must consist of securities classified at 85% or
more of their market price. Securities issued by foreign
issuers are completely excluded.
Market liquidity, the elasticity of a security's price
at a given buy or sell transaction amount, is in general not
that great in Switzerland, certainly not when
compared with New York or London. The realization of a
pledged security could thus entail a significant price
decline and loss for the central bank, especially as bank
failures occur at times of general financial stress,
when market liquidity diminishe s anyway. It may be
argued that the central bank is free to keep secur ities to
which it has acquired title in its portfolio until the situation
improves. While this is true in principle, asset allocation
optimization may militate against such a pragmatic
solution.
Of course market liquidity cannot be forecast in
advance. In the absence of a direct indicator, the Swiss
National Bank takes market liquidity for particular
securities as granted whenever a regular market exists. All
securities listed on the st ock exchange fulfill this require –
ment. Screen -based telephone markets also fall under the
term "regular market" if a market -maker continuously
offers binding bid and ask prices.
Given that the potential volume of securities is
adequate, the Swiss Nationa l Bank prefers securities
which entail low administrative costs. That is why non –
government issues are accepted only if they are first
accepted by SEGA, the Swiss banks' centralized securities
clearing, settlement and safe custody system. Though
governmen t issues are not subject to this rule, only a few
large-denomination Treasury notes are not handled by
SEGA and are therefore stored in the vaults of the Swiss
National Bank.
Acceptability by SEGA facilitates administration for
both the Swiss National Ban k and the banks. Delivery of
the pledged securities normally consists, firstly, in a bank's
instructing SEGA to transfer the securities from its own
account at SEGA to that of the Swiss National Bank and,
secondly, in confirmation by SEGA to the Swiss Nati onal
Bank that the book entry, not the physical transfer has
taken place.
Today almost all kinds of bonds are accepted by
SEGA. Even the registers of book claims are nowadays
deposited there. The only conditions governing
acceptability by SEGA of a partic ular security are that
large numbers of such securities exist in an identical,

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 29
Nr. 2 / 2011Astăzi,aproapetoatetipuriledeobligațiuni sunt acceptate
deSEGA.Chiarregistrele de creanțe suntîn prezent
depozitate acolo.Singurele condiții care guvernează
acceptarea de către SEGA a uneianumite valori mobiliare
suntcăun număr mare deastfel de titluri existăîntr-oformă
identică,standardizate .Obligațiunile emisepestetejgheanu
suntacceptate încă deSEGA.
Principiul tratăriiegale aplicat de cătreBanca Națională a
Elvețieiînseamnă căBanca-cu condiția căpoliticamonetară
nuesteîmpiedicată – nuar trebui nici să favorizeze și nici să
discrimineze nici -opersoană sau firmă.Acestprincipiu este
dubluimportant,deoarece calitateasigiliului "eligibileca
garanțiilaSNB"ar putea firelevantîn afaracontextului
Lombard.Datoritălichidității lor ce generează titluri de
valoarepotențiale carese încadrează înaceastăcategorie,
sunt, de asemenea, acceptate de autoritățile de reglementare
calichiditate degradul al doilea ,carear puteaconferiun
avantajde prețușorpestealte titluri . ”Eligibilitatea SNB "ar
putea, prin urmare, înanumitecircumstanțe să aibă o valoare
intrinsecă.
Principiul non-discriminării are mai multe consecințe
pentrucriteriilede creditare Lombard.Titlurile de valoare
emisede cătretoatetipuriledeinstituțiiinternepotfieligibile
(instituțiile străinesuntîncădiscriminate pentru a facilita
administrarea ).Nu există o preferință pentruguvern față de
emitențiiprivați, pentru mari față de mici, sau pentru firmele
cotate de top față de celelalte. Sepoate argumenta că
neutralitatea presupune , de asemenea, cote de non-
discriminare. Cu toate acestea ,confruntată cudilemaîntre
politica de"securitate" și"neutralitate", Banca Națională a
Elvețieia decis, îninteresulgeneral astfelîn favoarea primei.
Eligibilitatea estedeterminată independent de clasa
particulară desecuritate. Creanțele p e suport de hârtie precum
și celelalte, e miterilepublice precum și celeprivate, emiterile
purtătoare de dobândă precumși celecu cupon zero, hârtiile
cu rată fixă p recumși celecu rată flotantă sunteligibile.
Obligațiunile c onvertibile de garant, titlurile de valoare
înregistrate subunnumenominalizat șititlurile de valoare
emisedefirmelegatecudebitorulLombard nusunteligibile.
Nondiscriminarea este, de asemenea, principiul de bază
pentru determinarea custodiei sigureși ataxei de tranzacție,
pe carebăncile sunt obligate de către Banca Națională a
Elveției(Banca în sineeste taxatădeSEGA) să o plătească.
Băncilear trebui,dinpunctulde vedere alcosturilor lor
administrative , sănu aibă nici unstimulent și niciun factor de
descurajare a plasatitluri de valoare cuBanca Nați onală a
Elveției.În cazul în care taxelesuntpreamari,băncileculinii
de credit Lombard suntpenalizate vis-à-vis dealte instituții .
În cazul în care taxelesuntpreamici,toateinstituțiile fără
acceslacrediteLombard (adicănon-bancare) sunt
discriminate.Astfel,ostructură de taxăneutrăesteatinsă dacă
toțiparticipanții plătescexactaceleași taxe careartrebui să le
plătească la depunerea titlurilor lor de valoare cuoinstituție
dedepozit.Având în vedere că taxele de custodie pe piață
scad împreună cu mărimea portofoliului, băncilecuportofolii
mariplătesctaxemai mici.Eisunt liberi săcearăBăncii
Naționale a Elveție aceeași reducerepe care o primesc de la
SEGA.
Condițiicare reglementează operațiunile de lombard.
Operațiunile de creditare Lombard suntsupuselao seriedestandardized form. Bonds issued over the counter are not
yet accep table to SEGA.
The principle of equal treatment applied by the
Swiss National Bank means that the Bank – provided
that monetary policy is not hampered – shouldneither
favor nor discriminate against any person or firm.
This principle is doubly important because the quality seal
"eligible as collateral at the SNB" co uld be
relevant beyond the Lombard context. Owing to
their liquidity -generating potential securities which
fall into this category are also accepted by bank regulators
as second degree liquidit y, which could confer a slight
price advantage over other securities. "SNB -eligibility"
could therefore in certain circum stances have intrinsic
value.
The principle of non -discrimination has several
consequences for Lombard lending criteria. Securities
issued by all types of domestic institution may be eligible
(foreign institutions are still discriminated against to
facilitate administration.) There is no preference for
government rather than private issuers, large rather than
small or top -rated rather than other firms. It could be
argued that neutrality also requires non -discriminatory
quotas. However, confronted with the policy dilemma
between "security" and "neutrality", the Swiss National
Bank has decided in the general interest to favor the
former.
Eligibility is determined independently of the
particular class of security. Paper -based as well as book –
entry claims, public as well as private issues, interest –
bearing as well as zero -coupon issues and straight as well
as some floating -rate notes are al l eligible. Convert ibles
warrant bonds, securities registered under a nominee name
and securities issued by firms linked with the Lombard
borrower are not eligible.
Non-discrimination is also the guiding principle for
determining the safe custody and tra nsaction fees the
banks are charged by the Swiss National Bank (the Bank
itself is charged by SEGA). The banks should, from the
point of view of their administrative costs, have neither an
incentive nor a disincentive to lodge securities with the
Swiss Nat ional Bank. If the fees are too high, the banks
with Lombard credit lines are penalized vis -à-vis other
institutions. If the fees are too low, all institutions without
access to Lombard credits (i.e. the non -banks) are
discriminated against. Thus a neutral fee structure is
achieved if all participants pay exactly the same fees they
would have to pay when lodging their securities with a
depository institution. Since the marginal safe custody fees
in the market decline with port folio size, banks with large
portfolios are charged lower fees. They are free to ask the
Swiss National Bank for the same discount they receive
from SEGA.
Conditions governing Lombard operations.
Lombard lending operations are subject to a number of
conditions, some of which are typic ally Swiss but others
are applied wherever Lombard credits are granted. The
main conditions concern:
access to the Lombard facility;

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201130
condiții,dintre care unele sunt, de obicei tipicelvețiene,altele
fiindaplicateori de câte ori sunt acordate crediteleLombard.
Principalele condiții privesc :
accesul la facilitatea de lombard;
determinarea l iniei de credit Lombard, procedurii care
se ocupă cu valorile mobiliare gajate; procedura de tragere;
determinarea ratei Lombard;
posibilitatea de a extinde facilitatea de lombard.
Accesullafacilitatea Băncii Naționale a Elveției decredit
Lombard estelimitatălaguvernul federalșibănci(adică,
instituțiile elvețiene șistrăinecare sunt obiectul legilor
bancareelvețiene).Accesuleste astfel clar definit,șinu a
existatniciun dubiudespreundese aflălinia de demarcație .
Banca Națională a Elveți eiestebancherul Guvernului :
liniaGuvernului federal de creditare ca scop facilitarea atât a
politiciimonetare câtși a celei fiscale.Banca Națională a
Elvețieieste, de asemenea bancher albăncilor:principiul de
nondiscriminare se aplică laBanca Na țională a Elveției în
teorie, ceea ceînseamnă că accesul estetotal nerestricționat .
Cu toate acestea ,deoarece esteimposibil înpracticăpentru
toată lumea săse acorde uncont,uncompromis convingător
întrenondiscriminări șipracticăa trebuit să fiegăsit. Crearea
uneidistincțiiîntrebăncișiinstituțiile nonbancare auoferit un
astfel de compromis :băncilesuntde statreglementate și
supravegheate ,elejoacăun rol deosebit în sistemul de platăși
suntesențialeîn măsura în care riscul desistemșistabilitatea
financiară globală suntîn cauză.
Deciziacu privire la valoarealiniei decreditLombard
este decisă individual de către bancă. Limitade credit
lombard aleasădepinde de volumuldeplăți a unei bănci ,
riscurile de plată, riscurile subiectivede evaluare și
disponibilitatea detitluriSNB-eligibile. Lăsânddeciziacu
privire la dimensiunea liniei de credit la discreția debitorului
sejustifică, deoarece bănciletrebuie să știe de lichiditatea lor
necesară mai bine decâtautoritățile șipentru căcelelalte
condițiidecreditare(rataLombard șitaxa decustodie)facca
cererea de limită a creditului inadecvată .
Banca Națională a Elveției în sine are dreptul de a reduce
sau să înlăture pe deplin linia de credit cu un preaviz de zece
zile, fără precizarea motivelor sale. Băncile nu au voie să
schimbe limitele lor mai frecvent, deoarece aplicabilitatea
sistemului ar fi redusă și ar putea fi un pericol de abordare
mai puțin serioasă a evaluării riscurilor și a unei participații
mai mici de titlur i SNB-eligibile, numai dacă riscurile
neprevăzute ce rezultă într -o perioadă foarte scurtă de timp au
trebuit luate în considerare.
Odată ce linia de credit Lombard a fost stabilită, titlurile
de valoare trebuie să fie livrate imediat la Banca Națională a
Elveției sau în contul său de custodie cu SEGA. Doar dacă
valorile mobiliare sunt transferate, avansul poate fi făcut.
Valorile mobiliare pot fi retrase doar în cazul următoarelor
patru condiții:
în cazul în care valoarea valorilor mobiliare rămase este
încă suficientă;
în cazul în care limita de lombard este redusă, dar numai
după ce a trecut un an;
dacă un alt titlu de valori mobiliare cu cel puțin aceeași
valoare este livrat în prealabil;
la scadență, dar numai în cazul în care o sumă îndetermination of the Lombard credit line; procedure
for dealing with the pledged securities; the drawdown
procedure;
determination of the Lombard rate; and
the possibility of extending the Lombard facility.
Access to the Swiss National Bank's Lombard credit
facility is limited to the Federal Government and the banks
(i.e. Swiss and foreign owned institutions subject to Sw iss
banking law). Access is there fore clearly defined and there
has never been any doubt about where the dividing line
lies.
The Swiss National Bank is banker to the Government:
the Federal Government's credit line is aimed to facilitate
both monetary an d fiscal policy fine -tuning. The
Swiss National Bank is also banker to the banks: the
principle of non -discrimination applying to the Swiss
National Bank in theory means that access is totally
unrestricted. However, since it is impossible in practice for
everybody to be given an account, a convincing
compromise between non -discrimination and practicability
had to be found. The drawing of a distinction
between banks and non -banks offered such a compromise:
banks are state -regulated and supervised; they play a
special part in the payment system and are crucial insofar
as systemic risk and overall financial stability are
concerned.
The decision about the amount of the Lombard credit
line is up to the individual bank. The chosen Lomb ard
credit limit depends on a bank's volume of payments,
payment risks, subjective risk assessment and the
availability of SNB -eligible securities. Leaving the
decision about the size of the credit line to the discretion
of the borrower is justifiable beca use the banks should
know their liquidity require ment better than the authorities
and because the other terms of lending (Lombard rate and
safe custody fee) make an inappropriate credit limit
request unlikely.
The Swiss National Bank itself is entitled t o reduce or
fully with draw the credit line at ten days' notice without
stating its reasons. Banks are not allowed to change their
limits more frequently because the practicability of the
system would be reduced and there might be a danger of a
less seriou s approach to risk assessment and of smaller
holdings of SNB -eligible securities, if only the risks and
contingencies arising over a very short period of time had
to be taken into account.
Once the Lombard credit line has been established, the
securities must be delivered immediately to the Swiss
National Bank or to its safe custody account with SEGA.
Unless the securities are trans ferred no advances can be
made.
The securities can only be withdrawn subject to the
following four conditions:
if the valu e of the remaining securities is still
sufficient;
if the Lombard limit is reduced, but only after a year
has elapsed;
if another security of at least the same collateral
value is delivered beforehand;

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 31
Nr. 2 / 2011numerar echivale ntă este blocată.
În practică, băncile adesea gajează:
titluri în valoare totală de mai mult decât suma necesară,
în scopul de a asigura un echilibru de lucru și o marjă pentru
scăderile de prețuri;
titluri de valoare pe termen lung;
titluri de valoare deț inute pentru alte scopuri decât cele
comerciale.
Procedura de tragere .Tranzacțiile de creditare Lombard
individuale sunt executate după cum urmează:
o bancă ia inițiativa și se bazează pe linia de credit.
Contul giro cu Banca Națională Elvețiană este cred itat și rata
dobânzii Lombard pentru cel puțin o zi este datorată;
avansul de lombard poate fi plătit înapoi oricând băncii
îi este convenabil;
desenul pe linia de credit Lombard este în mod normal
pentru o zi și nu ar trebui, în orice caz, să depășească o
perioadă de câteva zile. Costul relativ al creditului
descurajează abuzul. Moral suasion și amenințarea de a anula
linia de credit sunt sancțiunile finale ale Băncii Naționale a
Elveției.
Determinarea rateiLombard .Rata Lombard este
stabilită în mod semn ificativ (în prezent 2%) mai sus ca rata
”call” de pe piața monetară:
rata medie elvețiană de pe piața monetară în cursul
ultimelor două zile lucrătoare este luată ca rata ”call” de pe
piața monetară;
componenta pedepsei în rata Lombard este o consecință
a politicii elvețiane Lombard, care privește instrumentul
Lombard numai ca o facilitate de lichiditate de ultimă instanță
pentru participanții sistemului elvețian interbancar de clearing
(SIC) (ca o linie de credit de urgență pentru acele bănci care
la sfârșitul zilei de plată au o cerință de lichiditate
neașteptată);
ca urmare a pedepselor cu rata de trageri Lombard care
sunt extrem de rare și facilitatea de lombard ce are numai un
efect neglijabil asupra variațiilor în baza monetară (pentru
întreaga perioa dă din 1992, media zilnică de trageri Lombard
s-a ridicat la nu mai mult de 1% din baza monetară, întrucât
băncile preferă în mod evident liniile de credit de pe piața
monetară și interbancară pentru îndeplinirea cerinței lor
normale de lichiditate).
În eventualitatea unei crize reale de lichiditate ce afectează
băncile individual sau sistemul bancar în ansamblu, Banca
Națională a Elveției ar putea oferi linii de credit Lombard
suplimentare discreționare.
Banca Națională a Elveției are diferite posibilități
disponibile pentru extinderea facilității de lombard:
valori mobiliare suplimentare (de asemenea, facturi și
aur) ar putea fi acceptate. Legea împuternicește Banca
Națională a Elveției de a accepta hârtii care în prezent sunt
excluse printr -o directivă SN B de dragul comodității (datorii
înregistrate, datoriile ce nu sunt cotate la bursa de valori,
unele hârtii străine, datorii non -preferențiale, datorii non –
standardizat etc);
proporția valorii de piață la care valorile mobiliare sunt
creditate ar putea fi majorată la 100%;
accesul la credit Lombard ar putea fi extins pentru a
include non -bănci;at maturity but only if an equivalent cash amount i s
blocked.
In practice banks often pledge:
securities totaling more than the required amount, in
order to provide a working balance and a margin for price
declines;
long-dated securities;
securities not held for trading purposes.
The drawdown procedur e.Individual Lombard
lending transactions are executed as follows:
a bank takes the initiative and draws on the credit
line. The giro account with the Swiss National Bank is
credited and the Lombard interest rate for at least one day
is due;
the Lombard advance can be paid back whenever it
suits the bank;
the drawing on the Lombard credit line is normally
made for one day and should in any case not exceed a
period of a few days. The relative cost of the credit
discourages abuse. Moral suasion and the thr eat to cancel
the credit line are the Swiss National Bank's ultimate
sanction.
Determination of the Lombard rate .
The Lombard rate is set significantly (at present 2%)
above the call money market rate:
the average Swiss money market rate over the
preceding two working days is taken as the call -money
market rate;
the penalty component in the Lombard rate is a
consequence of the Swiss Lombard policy, which regards
the Lombard instrument only as a liquidity facility of last
resort for participants of the S wiss Interbank Clearing
(SIC) system (as an emergency credit line for those banks
which at the end of the payment day have an unexpected
liquidity requirement);
owing to the penalty rate Lombard drawdown’s are
extremely rare and the Lombard facility has o nly a
negligible effect on variations in the monetary base (for
the whole of 1992 the average daily Lombard drawdown
amounted to no more than 1 %0 of the monet ary base as
banks obviously prefer the money market and inter bank
credit lines for meeting thei r normal liquidity
requirement).
In the event of a real liquidity crisis affecting
individual banks or the banking system as a whole the
Swiss National Bank could offer additional discretionary
Lombard credit lines.
The Swiss National Bank has various po ssibilities
available for extending the Lombard facility:
additional securities (and also bills and gold) could
be accepted. The law empowers the Swiss National Bank
to accept paper currently excluded by an SNB directive for
the sake of conveni ence (regi stered debt, debt not listed on
the stock exchange, some foreign paper, in non –
preferential debt, non -standardized debt etc.);
the proportion of market value at which the securities
are credited could be increased to 100%;
access to Lombard credit could b e widened to
include non -banks;

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201132
perioada de împrumut ar putea fi crescută;
rata Lombard ar putea fi redusă.the borrowing period could be increased;
the Lombard rate could be lowered.
Bibliografie/Bibliography
1.Basler H., Die Wirtschaftspolitischen Zielprgferenzen der Deutschen Bundesbank, Kredit und Kapital, Vol. 11
(1978), pp. 84-108.
2.Irmler H., Arsachen und Abwehr der Inflation, Deutsche Bundesbank, Ausziige aus Presseartikeln, No. 12, Frankfurt,
February 1972, pp. 1 -10.
3.Frey S., Schneider F., Central Bank Behavior, A Positive Empirical Analysis, Journal of Monetary Economic s, Vol. 7
(1981), pp. 291 -315.
4.Manfred J., Neumann M., The Deutsche Bundesbank’s Concept of Monetary Theory and Monetary Policy,
Proceedings of the First Konstanzer Seminar on Monetary Theory and Monetary Policy, (Karl Brunner, Ed.),
Supplement to Kredit a nd Kapital, Vol. 1, Berlin 1992, pp. 165 -218.
5.Rolf C., Der Hanlungsspielraum yon Notenbanken, Nomos, Baden -Baden 1981, p.
6.Schlesinger H., Der Beitrag der Geldpolitik zur Preisstabilisierung, Deutsche Bundesbank, Auszfige aus
Presseartikeln, No. 94, Frankf urt, August 1982, pp. 1 -6.
7.Willms M., An Evaluation of Monetary Indicators in Germany, Ibid., pp. 219 -242.
8.Willms M., Monetaire Wirkungen der Staatsverschuldung, Die Bank, Cologne 1978, p.471.
DINAMICA SPECIALIZĂRII COMERȚULUI
EXTERIOR AL REPUBLICII MO LDOVA
Alexandru STRATAN , dr. hab., conf. univ ., IEFS
VictoriaCLIPA, drd., cercet .șt., IEFS
Recenzent: PetruCATAN, dr. hab., conf. univ., ULIMTRADE SPECIALIZATION
DYNAMICS IN MOLDOVA
Alexandru STRATAN, PhD, associate professor, IEFS
Victoria CLIPA , PhD. student, scient. resear. , IEFS
Reviewer: Petru CATAN, PhD, associate professor, ULIM
În ultimul deceniu, comerțul exterior al Republicii
Moldova, dar mai cu seamă exporturile au
înregistrat performanțe foarte modeste. Spre deose bire
de importuri, exporturile moldovenești au crescut
foarte încet, fiind cauzate, în mare parte, și de reducerea
producției naționale. În acest articol este analizat
gradul de specializare al co merțului exterior al
Republicii Moldo va și măsura în care acesta a evoluat pe
perioada de tranziție. Moldova continuă să se specializeze, cu
precădere, în exportul de produse agroalimentare. Structura
importurilor este predominată d e produsele mediu și înalt
tehnologice. Cu toate acestea, Moldova începe să importe
cantități tot mai mare de produse pentru care reflectă un grad
înalt de specializare.
Cuvinte cheie: import, export, specializarea comerțului,
indicele Lafay, producție.In the last decade, external trade of Republic of Moldova,
especially exports have showed very poor performances.
Unlike imports, Moldovan exports grow very slow, and this is
determined in the main by a reduction of industrial
production. This paper exami nes the pattern of Moldovan
international trade specialization and to what extent has it
managed to change during the transition process to market
economy. Agricultural sector and food processing industry
still dominate the categories of products for whic h Moldova
exhibits the largest degree of trade specialization. By
contrast, high -technology sectors are prevalent among the
categories for which our country is import -dependent.
However, Moldova became also an important importer of
products it have the gre ater degree of specialization.
Keywords: imports, exports, trade specialization, Lafay
index, manufacturing.
În prezent, un deziderat major al politicilor
guvernamentale a devenit trecerea economiei naționale de la un
model de dezvoltare bazat pe remiteri și consum la unul bazat pe
exporturi, investiții și inovații. Despre asigurarea dezvoltării
economiei naționale în baza inovațiilor este încă prematur de
vorbit, întrucât acestea presupun investiții enorme și sunt
caracteristice mai mult țărilor înalt dezvoltate. În același timp,
exporturile și investițiile străine directe ar putea avea o importanță
crucială în asigurarea creșterii economiei naționale. Deș i pe toată
perioada de tranziție, dar mai cu seamă, de -a lungul ultimului
deceniu au fost întreprinse multiple măsuri care vizează
liberalizarea comerțului exterior, performanțele acestuia, în
special ale exporturilor, rămîn a fi foarte reduse, economiaNowadays, an important issue for public authorities
has become the national economy transition from a
development model based on remittances and
consumption to a one based on exports, investment
and innovation. It is still premature to talk about
Moldovan economic development based on innovation,
since they involve huge investments and are
more characteristic for the developed countries. However,
exports and foreign direct investment could play
a vital role in national economy’s growth. Although
throughout the period of transition, namely over the
last decade, many measures have been taken
to liberalize exports, their performances are still very lo w

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 33
Nr. 2 / 2011națională confruntându -se practic cu un deficit de produse
competitive, care ar putea concura pe piața externă. Aceste
evoluții modeste se datorează, în mare parte, unor vicii de
structură a exporturilor, care nu prea a progresat în această
perioadă.
Această lucrare are drept scop analiza progreselor înregistrate
deRM în procesul respecializării comerțului exterior, în perioada
de tranziție, la economia de piață. P rincipalele rezultate ale
studiului confirmă preocupările existente cu privire la calitatea
specializării exporturilor moldovenești. RM continuă să se
specializeze, cu precădere, în exportul de produse agroalimentare
și manufacturate cu un grad redus de tehnologizare. În același
timp, produsele cu un grad înalt de valoare adăugată sunt puțin
caracteristice exporturilor moldovenești, fapt care determină și
aportul redus al acestora la creșterea economiei naționale.
Principalele tendințe ale comerțului exterior moldovenesc
în perioada de tranziție
În perioada ultimelor decenii, în condițiile intensi ficării
procesului de globalizare, comerțul exterior al RMa cunoscut
profunde mutații. O etapă importantă în acest proces a
reprezentat aderarea Moldovei la sistemul multilateral comercial
OMC, care a impus noi dimensiuni în politica comercială a țării,
cu orientare importantă spre exterior. În linii generale, această
perioadă se caracterizează printr -o serie de tendințe principale.
Drept urmare a liberalizării comerțului exterior a crescut
gradul de deschidere al economiei moldovenești (exprimat prin
ponderea sumei importurilor și a exporturilor în PIB), care practic
s-a dublat de la începutul anilor 90 până în prezent. Dacă, în anul
1992, acesta constituia doar 45%, atunci, deja în anul 1995 a
reprezentat 89%, iar în a. 2010 – 94%, în perioada pre -criză
acesta depășind chiar 100%. Această deschidere, s -a datorat în
mare, parte creșterii cu ritmuri accelerate a importurilor, mai cu
seamă, începând cu ultimul deceniu, în timp ce performanțele
exporturilor naționale au rămas foarte modeste. O dovadă în acest
sens este ponderea mică a exporturilor în PIB, care a crescut de la
19 la 49% în perioada anilor 1992 -1995, în a. 1995 înregistrându –
se valoarea de apogeu, ca apoi în a. 2010 să se reducă până la
27%, precum și rata de acoperire a importurilor prin exporturi,
care a scăzut de la 73,42% în a. 1992 până la 41,04%, în anul
2010. De asemenea, relevant este și faptul că cota exporturilor
moldovenești în exportul mondial a rămas, practic, neschimbată,
în această perioadă, variind în jurul valorii de 0.01 %.Conform
datelorfigurii 1, comerțul exterior al Republicii Moldova a avut o
tendință generală de creștere, cu excepția anilor de criză.
O altă schimbare importantă, care a marcat perioada de
tranziție, este reorientarea cardinală a comerțului exterior, atât
a importurilor, cît și a exporturilor. Dacă în a. 1992, 68,9%
din tranzacțiile comerciale exterioare se desfășurau cu țările
fostului spațiu sovietic (64,6% din exporturi și 72% din
importuri), atunci, până în prezent importanța acestora a
scăzut, în 2010 ponderea acestora în exporturile moldovenești
fiind de 39,42%, iar în importuri de 32,60%. În același timp,
începând cu a doua jumătate a anilor 90, iar mai cu seamă pe
perioada ultimului deceniu, datorită facilităților comerciale
acordate de către UE , iar mai apoi ca urmare a aderării
României la acest grup de țări, UE a devenit un partener cu o
mare greutate în comerțul exterior. Astfel, în a.2010, 47,18%
din exporturi erau orientate spre această regiune, din care se
importa 44,20% din produse.and the national economy is actually facing a shortage of
competitive products on external markets. These modest
export developments in large part due to the uncompetitive
exports’ structure, which have shown modest evolution
during this period of time.
This paper attempts to analyze the changes
occurred in Moldovan trade specialization pattern.
The main results of the study confirmed the existing
concerns about the quality of Moldovan exports
specialization. Moldova contin ues to be specialized
mainly in export of agricultural products and low -tech
manufactured products. Meanwhile, products with a high
added value are less characteristic for Moldovan exports,
what determine their low contribution to national
economic growth.
The main trends of Republic of Moldova external
trade in the transition period
Intensifying globalization during the last decades
raised profound changes in Moldovan foreign trade.
A major step in this process has been Moldova's
accession to the WTO multilateral system of trade
that has brought on a new dimension in the country’s
trade policy. This period was marked by some main
trends.
Trade liberalization has lead to an increase in the
degree of ec onomic openness (share of sum of imports
and exports on GDP). In 2010 country’s economic
openness was almost two ways higher compared to
the beginning of ’90. In 1992, it represented 45%, in 1995
–89% and in 2010 –94%. In the pre -crisis year
this indicator has reached and overcome even 100%. The
high values of the index are due to the accelerated growth
rates of imports, especially during the last decade,
while exports performances has remain relativ ely modest.
This fact is confirmed by the law exports’ share in GDP –
that has grown from 19% in 1992 to 49% during the peak
year of 1995, and decreased in 2010 till 27%. Also imports
coverage by exports rate has decreased from 73.42% to
41.04% in the peri od 1992-2010.
Is relevant the fact that the share of Moldovan exports
in world exports has remained virtually unchanged during
this period, with values varying around 0.01%. However,
as shown in Figure 1, except crisis years, Moldova's
foreign trade foll owed a general growth trend .
Another trend that marked external trade in the
transition process is the cardinal geographical
reorientation of external trade, both: imports and exports.
Unlike the 1992 year when almost 68.9% of external
trade was oriented toward former socialists countries
(64.6% of exports and 72% of imports), in 2010 the share
of this countries in our external trade has decreased,
representing 39.42% of exports and 72% of imports.
Meantime, beginning with the second half of the 90s,
especially in the last decade, due to the preferential trade
regimes with EU and then to the Romania joining to this
country group, EU became an important trade partner of
Moldova. In 2010 Moldova’s exports was oriented
towards EU in proportion of 47.18%, and was importing
from this region 44.20%.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201134
Fig.1. Evoluția comerțului exterior în perioada anilor 1995 -2010, mln. USD /
Fig. 1. External trade of the Republic of Moldova (1995 -2010), ml n. USD
Sursa: elaborat de autori în baza datelor statistice ale UNCTAD ./Source: elaborated by authors based on
UNCTADS TAT database
În sfârșit, un aspect important al comerțului exterior, care,
de asemenea, a suferit unele modificări odată cu deschiderea
economiei moldovenești, este schimbarea structurii
comerțului exterior pe grupe de produse: atât a exporturilor,
cît și a importurilor (figura 2). Dar, problema care se pune
este „au fost oare aceste schimbări calitative, care ar permite
transformarea comerțului exterior într -un factor cu implicații
pozitive asupra creșterii economice?”. În această perioadă s -a
înregistrat o scădere semnificativă a exporturilor de produse
agroalimentare de la 71 ,70% în a.1995 până la 48,65% în
a.2010. Această scădere se datorează reducerii exporturilor
produselor din carne, lactate, ouă, zahăr, produselor din tutun
și băuturilor, care au scăzut considerabil începând cu anul
2006 (an în care Rusia a impus interdicția pentru importurile
de vinuri moldovenești). Cu toate acestea, potrivit datelor din
figura 2, această grupă de produse continuie să reprezinte o
parte importantă din exporturi le moldovenești, constituind
practic jumătate din valoarea acestora.Finally, another important aspect of foreign trade,
which has undergone some changes since the Moldovan
economy has opened, is the foreign trade commodity
structure both of exports and im ports (Figure 2). But the
question is” have been these changes qualitative, which
would allow the transformation of foreign trade into a
positive factor with significant implications on economic
growth?”.
Export of agricultural and food products have
dropped dramatically during this period, from 71.7% in
1995 to 48.65% in 2010. This decline is caused especially
by the meat, milk, eggs, sugar, drinks and tobacco
products’ export steepest fall since 2006 (in 2006 , Russia
introduced a ban for Moldov an wines imports). Despite
this, as shown in figure 2, the share of agricultural and
food products exports remain enough high, almost one
half.
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00100.00
1995200020052010Export
Bunuri neclasificate in alta sectiune din
CSCI-Commodities and transactions
not classified elsewere in SITC
Arte articole manufacturate -Other
manufactured products (6+8 -65-84)
Textile si articole de imbracaminte –
Textiles and clothing products (65+84)
Masini si echipamente de transport –
Machinery and transport equipment(7)
Produse chimice -Chemicals and
related products (5)
Energie-Energy (3)
Materiale brute necomestibile, exclusiv
combustibili -Non agricultural raw
materials, excluding energy (2 -22)0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00100.00
1995200020052010Import
Bunuri neclasificate in alta sectiune din
CSCI-Commodities and transactions
not classified elsewere in SITCArte articole manufacturate -Other
manufactured products (6+8 -65-84)
Textile si articole de imbracaminte –
Textiles and clothing products (65+84)
Masini si echipamente de transport –
Machinery and transport equipment(7)
Produse chimice -Chemicals and related
products (5)
Energie-Energy (3)
Materiale brute necomestibile, exclusiv
combustibili -Non agricultural raw
materials, excluding energy (2 -22)
Fig.2. Structura exporturilor și importurilor Republicii Moldova în perioada anilor 1995 -2010,%/
Fig. 2. Evolution of commodity structure of Republic of Moldova’s external trade between 1995 -2010, %
Sursa: elaborat de autori în baza datelor statistice BNS și UN COMTRADE ./Source: elaborated by authors based on
NBS and UNCTADSTAT database
Notă: Datele sunt prezentate conform grupelor clasificatorului SITC, rev. 3. /Note: the data are presented according SITC rev 3

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 35
Nr. 2 / 2011În această perioadă, în volumul total al exporturilor a
crescut ponderea exportului de bunuri manufacturate, cu
precădere , exporturile de mașini și aparate electrice, produse
ale industriei ușoare – textile, încălțăminte, confecții de
îmbrăcăminte etc. Exportul acestor produse a manifestat
tendințe mai accentuate de creștere în ultimul deceniu, ca
urmare a delocalizării procesului de producție a m arilor
întreprinderi europene. Cu toate acestea, exportul acestei
categorii de produse nu numai că se caracterizează printr -un
nivel redus al valorii adăugate, dar în ultimii 5 ani s -au
evidențiat și ușoare tendințe de reducere a acestora, Moldova
pierzând treptat avantajele sale de cost.
Schimbări au fost resimțite și în structura importurilor. S –
au redus semnificativ în perioada analizată importurile de
energie, de la 45,9% în a.1995 la 20% în a.2010 în total, deși
sub aspect cantitativ au înregistrat o creștere practic dublă. În
același timp, fiind alimentate mai cu seamă din remiteri, au
crescut considerabil importurile de produse manufacturate,
însă cel mai ciudat fapt este creșterea importurilor de produse
agroalimentare: produse din carne, fructe și legume, produs
din tutun etc. Înanul 2008 am avut parte șide un fenomen
unical, balanța comercială pentru produsele agroalimentare a
înregistrat un sold negativ – (-) 14,47 mln. USD.
Gradul de specializare a comerțului exterior
moldovenesc
Analiza dinam icii specializării comerțului exterior în timp
poate fi un indicator al schimbărilor structurale ce se produc
într-un sistem economic. De asemenea, aceasta poate indica
asupra calității structurii comerțului exterior al unei țări.
Există mai mulți indicat ori care permit măsurarea gradului
de specializare al unei țări în anumite ramuri. Unul din acești
indicatori este indicele Lafay (1992) care măsoară avantajul
comparativ al unei țări în exportul de bunuri, comparând
balanța comercială pentru bunul respect iv cu nivelul general
al balanței comerciale. Indicele măsoară contribuția fiecărui
grup de produse la normalizarea balanței comerciale. Astfel, o
valoare pozitivă a indicelui relevă un avantaj comparativ, iar
creșterea acestuia – un nivel superior de spec ializare. Din
contra, o valoare negativă denotă un dezavantaj comparativ.
Pentru o țară j și pentru o grupă de produse i, indicele de
specializare Lafay (LFI i) se calculează după cum urmează:During this period, the share of manufactured
goods exports have grew, particularly electrical machinery
and light industry products: textiles, footwear, apparel etc.
The export of these products showed more significant
growth trend in the first half of this decade, following
the relocation of production of large European companies
to low labor cost countries. However, besides the low
level of added value of these products, in the last five
years their exports have highlighted a slight reduction,
Moldova gradually losing i ts cost advantages.
Also the imports’ structure has changed. During the
analyzed period, although its value increased more than 2
times, energy imports share of total imports decreased
dramatically from 45.9% in 1995 to 20% in 2010. At the
same time, being generated especially by migrants’
remittances, imports of manufactured products have
increased significantly. But a quite strange phenomenon is
the growth of imports of food products like: meat, fruit
and vegetables, tobacco products etc. Moreover, in 200 8 a
unique phenomenon has occurred ¬ for the first time, this
group of products has registered a negative trade balance –
(-) 14.47 million USD.
Patterns of Moldova’s external trade specialization
The analysis of foreign trade specialization patterns
overtime can point out the structural changes that occur in
an economic system. It also can be considered as an
indicator of the quality of a country's foreign trade
structure.
The literature suggests a large number of indicators in
order to measure the speci alization of international trade
of different countries. One of these indicators is Lafay
index (1992), which is an index of specialization or
revealed comparative advantage that takes account of both
exports and imports and is therefore more suitable for a
country with intra -industry trade. Thus, a positive value of
the index reveals a comparative advantage, and its growth
– a higher level of specialization. On the contrary, a
negative value indicates a comparative disadvantage.
For a country j and for a g roup of products i,
the specialization Lafay index (LFI i) take the following
form:
Ni
MXMX
MXMX
MXMXLFIN
i i ii i
N
i i iN
i i i
i ii i
i ,,1,100*
)()()(
1 11







 
 
Unde: XișiMireprezintă exportul și corespunzător
importul total al produsului i de către țara j, iar N –
numărul total de produse.
În studiu a fost calculat indicele de specializare Lafay
al comerțului moldovenesc, în baza diviziunilor
clasificatorului SITC, rev . 3.Analiza datelor relevă faptul
că, timp de 15 ani, Moldova nu și -a consolidat nivelul de
specializare, mai mult ca atât, chiar s -a înregistrat o
reducere a acestuia. Din 67 de diviziuni ale
clasificatorului, în a.2010, Moldova deținea un avantaj
comparativ doar în 21 din diviziuni (ceea ce reprezintă
31%), 13 dintre care constituind produsele agroalimentare
și bunuri primare. Respectiv, în a.1995 acești indicatori
reprezentau 22 diviziuni dintre care 15 produse
agroalimentare și primare.Where: Xi and M i are exports and imports of the product i
by country j, and N – total number of products.
Within the study, the Lafay index for the Moldova’s
external trade has been computed at a disaggregated level
of 67 items fro m the two -digit Standard International
Trade Classification. The study reflects the fact that during
the last 15 years Moldova didn’t specialized in new
sectors, and has even registered a loss o specialization in
traditional sectors. From 67 divisions of S ITC, in 2010
Moldova had comparative advantages for only 21
(that represent 31% of total) from witch 13 positions are
agricultural products and other primary goods.
Accordingly, in 1995 we had a comparative advantage
for 22 divisions, 1 5 of which were food and primary
products.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201136
Sepoate observa că în lista primelor 10 produse în care se
specializează exporturile moldovenești predomină produsele
neprelucrate– agricole. Primele 5 grupe în care Moldova a
continuat să se specializeze în perioada ultimului deceniu sunt
băuturile, articolele și accesoriile de îmbrăcăminte, legumele
și fructele, grăsimi și uleiuri din semințe și fructe oleaginoase,
cerealeleși produsele cerealiere.As can be seen from the table above, the greater degree
of specialization Moldova has for agricultural products.
Top five groups of products that Moldova has continued
to specialize during this period are drinks, articles of
apparel and accessories, vegetables and fruits,
fixed vegetable fats and oils, cereals and cereal
preparations.
Tabelul 1 /Table 1
Top 10 și ultimele 10 produse în care se specializează exporturile Republicii Moldova
în a.2010 comparativ cu a. 1995 (calculat în baza indicelui Lafay) /
Top 10 and bottom 10 products groups for which Moldova has a comparative advantage
based on the Lafay index
Cod
SITC,
rev 3Grupe produse ILFCod
SITC,
rev 3Grupe produse ILFCod
SITC,
rev 3Grupe produse ILFCod
SITC,
rev 3Grupe produse ILF
11Bauturi – Beverages 10.82 78Vehicule rutiere (inclusiv
vehicule cu perna de aer) –
Road vehicles (including air-
cushion vehicles)-0.88 84Imbracaminte si
accesorii – Articles of
apparel and clothing
accessories5.2769Articole prelucrate din
metal – Manufactures of
metals, n.e.s.-0.66
05Legume si fructe –
Vegetables and fruits7.34 65Fire, tesaturi, articole textile
necuprinse in alta parte si
produse conexe – Textile
yarn, fabrics, made-up
articles, n.e.s., and related
products-0.95 05Legume si fructe –
Vegetables and fruits4.7864Hirtie, carton si articole din
pasta de celuloza, din
hirtie sau din carton –
Paper, paperboard and
articles of paper pulp, of
paper or of paperboard-0.68
06Zahar, preparate pe
baza de zahar; miere –
Sugars, sugar
preparations and
honey4.11 54Produse medicinale si
farmaceutice -Medicinal and
pharmaceutical products-1.00 11Bauturi – Beverages 4.1655Uleiuri esentiale, rezinoide
si substante parfumate,
preparate pentru toaleta,
produse pentru
infrumusetare – Essential
oils and resinoids and
perfume materials-0.69
01Carne si preparate din
carne – Meat and meat
preparations3.19 64Hirtie, carton si articole din
pasta de celuloza, din hirtie
sau din carton – Paper,
paperboard and articles of
paper pulp, of paper or of
paperboard-1.12 22Seminte si fructe
oleaginoase – Oil-
seeds and oleaginous
fruits2.4058Materiale plastice
prelucrate – Plastics in non-
primary forms-0.71
12Tutun brut si prelucrat
– obacco and tobacco
manufactures3.01 72Masini si aparate
specializate pentru
industriile specifice –
Machinery specialized for
particular industries-1.16 04Cereale si preparate
pe baza de cereale –
Cereals and cereal
preparations2.2067Fier si otel – Iron and steel -0.96
84Imbracaminte si
accesorii – Articles of
apparel and clothing
accessories1.13 59Alte materiale si produse
chimice – Chemical materials
and products, n.e.s.-1.25 42Grasimi si uleiuri
vegetale fixate, brute,
rafinate sau
fractionate – Fixed
vegetable fats and
oils, crude, refined or
fractionated1.1976Aparate si echipamente de
telecomunicatii si pentru
inregistrarea si
reproducerea sunetului si
imaginii –
Telecommunications and
sound-recording and
reproducing apparatus and
equipment-1.04
28Minereuri metalifere si
deseuri de metale –
Metalliferous ores and
metal scrap0.98 35Energie electrica – Electric
current-2.39 28Minereuri metalifere si
deseuri de metale –
Metalliferous ores and
metal scrap0.8165Fire, tesaturi, articole
textile necuprinse in alta
parte si produse conexe –
Textile yarn, fabrics, made-
up articles, n.e.s., and
related products-1.18
02Produse lactate si oua
de pasari – Dairy
products and birds'
eggs0.92 32Carbune, cocs si brichete –
Coal, coke and briquettes-2.98 06Zahar, preparate pe
baza de zahar; miere –
Sugars, sugar
preparations and
honey0.6678Vehicule rutiere (inclusiv
vehicule cu perna de aer) –
Road vehicles (including
air-cushion vehicles)-1.56
04Cereale si preparate
pe baza de cereale –
Cereals and cereal
preparations0.85 34Gaz si produse industriale
obtinute din gaz – Gas,
natural and manufactured-6.27 85Incaltaminte –
Footwear0.5734Gaz si produse industriale
obtinute din gaz – Gas,
natural and manufactured-3.60
42Grasimi si uleiuri
vegetale fixate, brute,
rafinate sau
fractionate – fixed
vegetable fats and
oils, crude, refined or
fractionated0.69 33Petrol, produse petroliere si
produse inrudite –
Petroleum, petroleum
products and related
materials-10.82 82Mobila si partile ei –
Furniture, and parts
thereof0.4433Petrol, produse petroliere
si produse inrudite –
Petroleum, petroleum
products and related
materials-4.421995 2010
Sursa: elaborat în baza calculelor autorilor, în baza datel or BNS și UN COMTRADE /Source: authors calculations
based on NBS and UNCTADSTAT database

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 37
Nr. 2 / 2011Cel mai înalt nivel de specializare al exporturilor se atestă în
producerea articolelor și accesoriilor de îmbrăcăminte și a
băuturilor. Deși în a. 2010 s -a înregistrat o creștere a gradului
de specializare în producerea acestor categorii de produse
comparativ cu anul a. 1995 de la 1,13 la 5,27, totuși acesta a
fost în descreștere în raport cu anul a. 2000 când acesta a
înregistrat 7,05. De asemenea, a fost înregistrată o tendință de
pierdere a specializării pentru astfel de produse ca băuturile,
fructele și legumele. La unele produse, în care se înregistra un
avantaj comparativ relativ mare în a. 1995, chiar s -a produs o
pierdere de specializare, cum ar fi exemplul tu tunului și
produselor din tutun, carnea, produsele lactate și ouăle. În
schimb, în topul primelor 10 produse în care ne specializăm, în
a. 2010, s -au mai adăugat alte două poziții de produse
manufacturate – încălțămintea și mobila.
În acest context, ar m ai fi de menționat că, comparativ cu
anul a. 1995, în a. 2010 s -au dezvoltat avantaje comparative și
în producerea a astfel de produse manufacturate cum ar fi:
mașini și aparate electrice și parți ale acestora, mașini și aparate
pentru prelucrarea metalelo r, mașini generatoare de putere și
echipamentele lor. Structuranivelului de specializare a
comerțului moldovenesc, timp de 15 ani, nu a avut evoluții
care ar putea fi caracterizate drept pozitive: păstrarea
specializării cu precădere pentru produsele agr oalimentare,
inclusiv bunurilor primare; reducerea gradului de specializare
chiar și pentru produsele în care deținem un avantaj comparativ
istoric în această perioadă; reorientarea slabă spre produsele
manufacturate.
Această situație poate fi explicată prin influența
conjuncturală a mai multor factori:
Perioada analizată a coincis cu procesul de liberalizare a
comerțului exterior, mai cu seamă, începând cu prima jumătate
a acestui deceniu, ceea ce a condiționat o creștere a
importurilor cu ritmuri mult mai accelerate decât cea a
exporturilor. În perioada de referință, ritmul mediu anual de
creștere a importurilor a constituit 14,7 față de 8,4 pentru
exporturi, iar pentru în 2000 -2010 acești indicatori au constituit
respectiv, 20,5% și 12,7%.1
Invadarea pieței cu produse de import a avut loc pe fonul
unei evoluții foarte modeste a producției agricole și industriale,
care s-au dovedit a fi incapabile de a asigura o ofertă pe măsură
pentru export. În perioada 1995 -2010, valoarea producției
agricole și indus triale în termeni reali (exprimată în prețurile
anului 2000) a înregistrat ritmuri medii anuale de creștere foarte
modeste, iar pentru industria prelucrătoare, inclusiv industria
alimentară, a băuturilor și tutunului valorile fiind chiar negative.
Astfel,în această perioadă, producția agricolă a crescut în
medie doar cu 2,42%, iar industria – cu 0,47%, pe când
industria prelucrătoare a scăzut cu -0,9%. Deși în valori
nominale a crescut anual în medie, cu 11,5%, atunci în termeni
reali, valoarea producției industriei alimentare și a băuturilor a
înregistrat un ritm mediu de creștere negativ de -1,59%. Spre
deosebire de aceasta, un ritm relativ înalt de creștere a cunoscut
volumul producției de confecții – 5,43%, în timp ce valoarea
nominală a crescut cu un ritm decca 4 ori mai mare.The analysis reflects that Moldova has the greatest
specialization in apparel and drinks production in
2010. Despite the fact that Lafay index has grown
for apparel products in 2010 compare d to 1995, from 1.13
to 5.27, it has decreased compared to 2000 – when
its value represented 7.05. Also trade specialization in
such products as drinks, fruits and vegetables
also exhibited a declining trend. Till present Mo ldova has
lost specialization in production of some products
like tobacco, meat, milk, eggs – products for witch
we had a relative high comparative advantage in 1995.
However, in the top 10 products that our trade
had a comparative advantage in 2010 appeared
two new manufactured products – footwear and
furniture.
In this context, it should be noted that compared
with 1995, in 2010 there has been developed a
comparative advantage i n production of such
manufactured products such as electrical machinery,
apparatus and appliances, n.e.s., and electrical parts
thereof, metalworking machinery, power -generating
machinery and equipment. However, the commodity
structure of Moldovan trade di dn’t exhibit optimistic
developments last 15 years: in particular, has been kept
specialization especially in production of food products,
including basic goods; has been lost specialization for
some products we have had a traditional comparative
advantage .
These trends can be explained by the influence of
several contextual factors:
The period under review coincided with the
period of rapid trade liberalization. Especially beginning
with the first half of the 2000s, imports have increased
much faster than exports. Between 1995 and 2010, annual
average growth rate of imports was 14.7 and of exports –
8.4, and during the 2000 -2010 these indicators were
20.5% and, accordingly 12.7%.
During the analyzed period, imports have grown
very fast while national production registered poor
developments and proved to be unable to ensure a
correspondent export supply. During 1995 -2010, industrial
and agricultural production in real terms (at constant 2000
prices), has grown at a fairly modest annual average rate.
Manufacturing industry, including food, beverages and
tobacco industries have even registered a negative trend, if
compare their value in 2010 compared to 1995. Thus,
during this period, agricultural production grew by an
average of only 2.42% and i ndustry by 0.47%, while
manufacturing industry decreased by -0.9%. Although in
nominal values food and beverages industry was raised on
average by 11.5%, in real terms, it registered a negative
average growth rate of -1.59%. In contrast, a relatively
highrate of growth had the volume of apparel production –
5.43%, while its nominal value increased even at a higher
rate.
1 Ritmurile de creștere ale importurilor în perioada 2000 -2010, ar putea fi chiar mai mari , ținând cont de faptul că în condițiile crizei importurile au
înregistrat o cădere de -33%, comparativ cu 18,4% pentru exporturi, iar perioada imediat după criză (anul 2010) s-a caracterizat printr -o creștere mai rapidă
a exporturilor cu 4,3% – fenomen care s -a manifestat pentru prima dată în această perioadă.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201138
Fig.3. Evoluția volumului producției agricole și industriale, mln. lei (exprimat în prețurile a .2000)/
Fig.3. Agricultural and industrial production, mln lei (at constant 2000 prices)
Sursa: elaborat în baza calculelor efectuate de autori conform datele BN S./Source: elaborated by authors based on
authors’ calculation
Aceste tendințe scot în evidență situația critică actuală a
agricultura și a industriei naționale, care, practic, au rămas la
nivelul anului 1995. Situația este mult mai critică, mai cu
seamă în cazul industriei prelucrătoare, care în ultimii 2 ani a
coborât chiar sub nivelul anului 1995.
Deși analiza evoluției producției agricole și industriale, în
valori nominale, reflectă în perioada analizată tendințe
generale de creștere, acestea se da torează, mai cu seamă,
creșterii inflației și, mai puțin, creșterii volumului efectiv al
producției.
Concluzii: În condițiile actualei conjuncturi ale economiei
mondiale, exporturile și investițiile au devenit un factor
important al creșterii unei econom ii. Astfel, multe țări în curs
de dezvoltare și tranziție, inclusiv Republica Moldova,
încearcă să se orienteze spre un model de dezvoltare bazat pe
exporturi și investiții. În același timp, pentru a contribui la
creștere, este necesară o diversificare a e xporturilor, reducerea
în structura acestora a pondereii produselor primare și
creșterea, în schimb, a ponderii produselor cu o valoare
adăugată mare, inclusiv a produselor scientointensive etc.
În cazul Republicii Moldova, exporturile și investițiile
influențează foarte puțin creșterea economică, fapt condiționat
de performanțele reduse ale exporturilor moldovenești, și mai
cu seamă, de structura pe grupe de produse necompetitivă.
Jumătate din exporturile moldovenești este asigurată de
producția agroalime ntară, fără a fi observate careva tendințe
evidente de specializare în alte ramuri noi. Cauza acestei
tendințe este potențialul productiv slab al agriculturii și
industriei naționale. În a. 2010, în termeni reali, valoarea
producției agricole a depășit cu greu nivelul anului 1995, iar
producția industrială și, mai cu seamă, cea agroalimentară
fiind chiar sub nivelul acestui an. Astfel, pe termen mediu,
probabil, sectorul agroalimentar va contribui la creștereaThese trends highlight the critical situation of
agriculture and domestic industry, which practically
didn’t develop since 1995. The situation is more
critical, especially for manufacturing industry, which in
the last two years has fallen even below the 1995 level.
Although the agricultural and industrial production has
grown in nominal terms, this development was due rather
to a high rate of inflation than to production volume
increase.
Conclusions: In the current world e conomy’s
conjuncture, exports and investments have become critical
drivers and enablers of high level of sustainable growth.
Thus, many developing and transition countries, including
Republic of Moldova, have to turn toward a new model of
sustainable growt h which is pro -investment and export –
oriented. Meantime, to ensure an economic growth, the
country should diversify its exports; reduce the share of
primary products in the exports structure and increase that
of high added value products, including science intensive
products etc.
Export and investments have a limited impact on
economic growth of our country. Exports have modest
performances, especially due to their uncompetitive
commodity structure. Almost half of our exports
represent export of agricultural and food products and no
trends towards specialization in other new products have
arisen. The cause of these evolutions lies probably in the
low productive potential of national agriculture and
industry. In 2010, the volume of agricultural pro duction
has hardly overcome the 1995 level, while the industrial
production, especially food industry was even below.
Thus, over a short and medium run, the agricultural sector
will probably have a positive impact on export growth,

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 39
Nr. 2 / 2011exporturilor, ca urmare a sporirii prețurilor la aceste produse
pe piața internațională, însă, pe termen lung sunt necesare
măsuri radicale în vederea îmbunătățirii capacităților
productive în sectorul agricol și ale industriei naționale, care
să asigure exporturile cu o ofertă diversificată și calit ativă.due to world prices grow th for these products, but in a
long run radical measures are needed to improve
productive capacities in agriculture and domestic industry,
which would supply diversified and qualitative products
for export.
Bibliografie/Bibliography
1.CarlosAlfredo Rodriguez,On the Degree of Openness of an Open Economy, February 14, 2000 available at:
http://www.ucema.edu.ar/~car/Advantage.PDF .
2.Goran Buturac, Željko Lovrinčević, Davor Mikulić, Macroeconomic Performance, Trade and Competitiveness of
South-East European Countries, The Western Balkans policy review, Volume 1, Issue 1, Jan/Jun 2010 available at:
http://www.kppcenter.org/WBPReview20 10-1-1-ButuracEtAl.pd f.
3.http://www.comtrade.un.org/db/.
4.http://www.unctadstat.unctad.org/ReportFolders/reportFolders.aspx .
5.http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=336& .
CREAREA
BAZEILEGISLATIV -NORMATIVE
ȘI INSTITUȚIONALE A DEZVOLTĂRII
REGIONALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Vadim MACARI, dr., conf. cercetător, IEFS
Recenzent: Gheorghe ILIADI,dr. hab., IEFSELABORATION OF THE LEGISLATIVE –
NORMATIVE AND INSTITUTIONAL
BASE OF THE REGIONAL DEVELOPMENT
IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA
Vadim MACARI, PhD, associate researcher, IEFS
Reviewer : Gheorghe ILIADI, PhD, IEFS
În acest articol este studiat procesul de elaborare a
bazei legislativ -normative și instituționale a politicii de
dezvoltare regională în Republica M oldova.
Cuvinte cheie: politică de dezvoltare regională,
cadru legal -normativ și instituțional al dezvoltării
regionale, s cop general și obiective ale d ezvoltării
regionale în R epublica Moldova, finanțare pentru
dezvoltarea regională, apel- pilot de proiect de dezvoltare
regională.The process of elaboration of legislative -normative and
institutional base of the regional development policy in the
Republic of Moldova is being studied in this article.
Keywords: the regional development policy, legisl ative-
normative and institutional frameworks of the regional
development policy, the main purpose and objectives of the
regional development policy in the Republic of Moldova,
financing of the regional development, the call -pilot for the
project of the reg ional development.
Sub aspect conceptual, politica de dezvoltare regională
reprezintă un ansamblu de măsuri planificate și promovate
de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor,
autoritățile administrației publice locale, în parteneriat cu
diverși actori (privați, publici, voluntari), î n scopul
asigurării unei creșteri economice, dinamice și durabile,
prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local.
În conformitate cu prevederile legale privind
dezvoltarea regionala în Republica Moldova, obiectivele
de baza ale dezvoltări i regionale sunt următoarele:
Diminuarea dezechilibrelor regionale existente , prin
stimularea dezvoltării echilibrate, prin recuperarea
accelerată a întârzierilor în dezvoltarea zonelor
defavorizate ca urmare a unor condiții istorice, geografice,
economic e, sociale, politice, și preîntâmpinarea producerii
de noi dezechilibre;
Corelarea politicilor și activităților sectoriale
guvernamentale la nivelul regiunilor , prin stimularea
inițiativelor și prin valorificarea resurselor locale și
regionale, în scopul d ezvoltării economico -sociale durabile
și al dezvoltării culturale a acestora;
Stimularea cooperării interregionale, interne șiFrom the conceptual point of view, the regional
development policy is the whole set of measures, planned
and promoted by the Ministry of Regional Development and
Construction and local public authorities in co -operation with
different actors (private, public, volunteers) with the purpose
of ensuring the dynamic and durable economic growth by
means of the efficient use of regional and local potential.
In conformity with the legislation regarding regional
development of the Republic of Moldova, themain
objectives of the regional development are the following :
Diminution of the existing regional disequilibrium
through stimulation of the balanced development by means of
accelerated restoration in the development lag of
disadvantageous areas, as a consequence of certain historical,
geographical and political conditi ons and prevention of new
disequilibriums’ production;
Correlation between policies and governmental
sectoral activities at the regional level , by means of the
initiatives’ stimulation and local and regional resources’
utilization for the purpose of their cultural development and
durable social -economic development;
Stimulation of the interregional, internal, international

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201140
internaționale, a celei transfrontaliere , inclusiv în cadrul
euroregiunilor, precum și participarea regiunilor de
dezvoltare la s tructurile și organizațiile europene care
promovează dezvoltarea economică și instituțională a
acestora, în scopul realizării unor proiecte de interes
comun.
Deci, obiectivele generale ale politicii de dezvoltare
regională se referă la diminuarea dezechili brelor regionale
existente, stimularea dezvoltării echilibrate și durabile pe
întreg teritoriul R. Moldova, revitalizarea “zonelor
defavorizate”, prevenirea producerii de noi dezechilibre,
consolidarea oportunităților financiare, instituționale și
umane pe ntru dezvoltarea social -economică a regiunilor,
stimularea cooperării interregionale interne și
internaționale care contribuie la progresul economic și
social.
Principiile de bază ale susținerii dezvoltării regionale
sunteficiența, echitatea, durabilitate a, planificarea,
coordonarea, parteneriatul șitransparența.
Cadrul legal și normativ.
Documentele de referință care stabilesc condițiile și
procedurile de implementare a politicii de dezvoltare
regională sunt:
1. Legea privind dezvoltarea regională în Re publica
Moldova, nr. 438 -XVI din 28.12.2006 (modificată)
(Monitorul Oficial nr. 21 -24/68 din 16.02.2007, art. 68).
Prin legea respectivă sunt definite noțiunile de bază ce țin
de domeniul dezvoltării regionale, sunt stabilite
obiectivele, principiile și c adrul instituțional, este delimitat
spațiul geografic al țării în șase regiuni de dezvoltare:
Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia, municipiul Chișinău și
Transnistria.
Cadrul legal al politicii și dezvoltării regionale este
asigurat, în principal, de Legea nr .438-XVI din 28.12.2006
privind dezvoltarea regională în Republica Moldova care
stabilește obiectivele, cadrul instituțional, competențele și
instrumentele specifice pentru realizarea politicii de
dezvoltare regională în Republica Moldova . Mai exact,
Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova
definește regiunile de dezvoltare funcționale pe teritoriul
Republicii Moldova, modul de cooperare interregională,
cadrul instituțional, instrumentele specifice politicii pentru
dezvoltare regională, mijl oacele necesare creării și
funcționării regiunilor de dezvoltare.
Această lege corespunde aspirațiilor Republicii
Moldova de integrare europeană și prevede crearea a
două regiuni de nivel European NUTS II (Nord, Centru ),
precum și a regiunilor mai mici denivelul NUTS III (Sud,
UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană și municipiul
Chișinău), luându-se în considerație numărul locuitorilor
din regiune.
Legeadefinește următoarele noțiuni principale ale
cadrului legal și normativ al dezvoltării regionale astf el:
politică de dezvoltare regională – activitate coordonată
a autorităților administrației publice centrale și locale, a
colectivităților locale și a organizațiilor neguvernamentale,
orientată spre planificarea și realizarea unei dezvoltări
social-economice teritoriale echilibrate, spre sprijinirea
nemijlocită a dezvoltării social -economice a zonelor
defavorizate;and cross-border cooperation , including in the framework of
euroregions, as well as participation of the regions of
development in Eur opean structures and organizations, which
promote their economic and institutional development with
the purpose of projects of common interest.
Thus, the main objectives of the regional development
policy refer to diminish the existing regional non -equilibrium,
to stimulate balanced and durable development at the whole
territory of the Republic of Moldova, to revive
disadvantageous areas, to stave off new disequilibriums’
production, to consolidate financial, institutional and human
opportunities for socia l-economic development of the
regions, to stimulate internal and external inter -regional
cooperation, which contributes to economic and social
progress.
Basic principles of the regional development support
are: the efficiency, equity, durability, planning, coordination,
partnership and transparency.
Legal and normative framework.
Base documents, which determine conditions and
procedures of the regional development policy’s
implementation, are :
1. Law On Regional Development of the Republic of
Moldova, no. 438-XVI on 28.12.2006 (modified) (Official
Monitor nr. 21 -24/68 on 16.02.2007, art. 68). This law
determines basic definitions of the regional development
domain; establishes objectives, principles and institutional
framework; delimits the geographical area of the republic into
six regions of development: North, Central, South, U.T.A.
(i.e. autonomous territorial unit) Gagauzia, municipality
Chisinau and Transnistria.
The legal framework of regional policy and development
in general is ensured by the Law onregional development of
the Republic of Moldova nr.438 -XVI on 28.12.2006, which
establishes objectives, legal framework, competences and
specific instruments for the realization of the regional
development policy in the Republic of Moldova. More
exactly, the Law on regional development of the Republic of
Moldova defines functional regions of development at the
territory of the Republic of Moldova, mode of interregional
cooperation, institutional framework, specific instruments of
the regional development po licy, and necessary means of
creation and functioning of the developing regions.
This law correspond to the aspirations of the Republic
of Moldova with regard to the European integration and
provides for the creation of such two regions of European
level as NUTS II (North and Central regions) and smaller
regions of the level NUTS III (South region, UTA Gagauzia,
Transnistrian region and Chisinau municipality), taking into
account the number of inhabitants of the region .
The lawdefines the following princip al notions of the
legal and normative framework of regional development :
policy of regional development – the coordinated activity
of central and local public authorities, local communities and
non-governmental organizations, oriented to planning and
realization of the territorial balanced social -economic
development, to immediate support of the social -economic
development of disadvantageous areas;
national strategy of the regional development – the
principal document of the regional development planning,

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 41
Nr. 2 / 2011strategie națională de dezvoltare regională –
principalul document de planificare a dezvoltării regionale
care reflectă politica națională în d omeniu și introduce
mecanismele naționale ale acestei dezvoltări;
document unic de program – document
guvernamental, elaborat în baza strategiilor de dezvoltare
regională și a planurilor operaționale regionale, de
programare pe termen scurt (3 ani) aimplementării
politicii de dezvoltare regională;
plan anual de implementare – document de planificare
anuală a procesului de implementare a Strategiei naționale
de dezvoltare regională;
strategie de dezvoltare regională – document al
politicii de dezvoltar e regională pe termen mediu (7ani)
care identifică priorități, include proiecte și măsuri
specifice pentru implementarea acestei politici în cadrul
regiunii de dezvoltare;
plan operațional – plan de implementare a strategiei de
dezvoltare regională, prevăz ut pentru 3 ani, care conține
programele, proiectele și activitățile prioritare;
regiune de dezvoltare – unitate teritorială funcțională
ce reprezintă cadrul de planificare, evaluare și
implementare a politicii de dezvoltare regională.
2. Strategia Naționa lă de Dezvoltare (SND) pe anii
2008-2011, aprobată prin Legea nr. 295 -XVI din
21.12.2007. Este principalul document intern de
planificare strategică, pe termen mediu, în care sunt
determinate obiectivele de dezvoltare a Republicii
Moldova până în anul 201 1 și stabilite măsurile și acțiunile
prioritare pentru realizarea acestor obiective.
Prin această Strategie, dezvoltarea regională este
considerată drept una din cele cinci priorități naționale.
Totodată, documentul se referă la responsabilitatea
Guvernul ui în ceea ce privește implementarea politicilor
de stat în domeniul dezvoltării regionale.
Compartimentul 5 al Strategiei naționale de dezvoltare
pe anii 2008 -2011 este consacrat dezvoltării regionale ca
unul prioritar și include analiza: politicii de dez voltare
regională; cadrului instituțional de dezvoltare regională;
disparităților interregionale și intraregionale; mediului
înconjurător și utilizării resurselor naturale.
Sunt puse și argumentate desfășurat următoarele
obiective ale d ezvoltării regional e în R. Moldova:
1) Participarea echilibrată a tuturor regiunilor la
dezvoltarea social -economică a țării, cu accent prioritar pe
regiunile Nord, Centru și Sud;
2) Accelerarea dezvoltării orașelor mici în calitate de
"poli de creștere" ai regiunilor;
3)Dezvoltarea economiei rurale și creșterea
productivității în agricultură;
4) Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii regionale
și promovarea parteneriatului public -privat;
5) Prevenirea poluării mediului înconjurător și
utilizarea eficientă a resursel or naturale în vederea creșterii
calității vieții.
Scopul general al dezvoltării regionale rezida în
realizarea unei dezvoltări social -economice echilibrate și
durabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova prin
corelarea eforturilor în cadrul regiunilo r de dezvoltare.
3. Strategia Națională de Dezvoltare Regionalăwhich reflects the national policy in the domain and
introduces national mechanisms of this development;
unique program document – a governmental document,
elaborated on basis of strategies of regional development and
regional operational plans, of a short -term (3 years)
programming of implementation of the regional development
policy;
annual implementation plan – the document of the
annual planning of the implementation process of the
National Strategy of regional development;
strategy of regional developme nt– a document of the
regional development policy of a medium -term period (7
years), which identifies priorities, includes projects and
specific measures for this policy’s implementation in the
framework of the region of development;
operational plan – the plan of implementation of the
National Strategy of regional development, provided for 3
years, which contain programs, projects and priority
activities;
region of development – the functioning territorial unit,
representing the frame for planning, evalua tion and
implementation of the regional development policy.
2. National Strategy of Development (NSD) for 2008 –
2011, adopted by the Law no. 295-XVI of 21.12.2007. It is
the principal internal document of strategic planning at the
medium-term period, in whi ch objectives of the development
of the Republic of Moldova until 2011 are determined and
the priority measures and actions for these objectives’
realization are specified.
Through this Strategy, the regional development is
considered as one of five nation al priorities . At the same
time, the document refers to the Government’s responsibility
in questions of the implementation of state policies in the
domain of regional development.
The section 5 of the National Strategy of development for
2008-2011 is devot ed toregional development as a priority
and includes the analysis: of the policy of regional
development; of institutional framework of regional
development; of interregional and intraregional disparities; of
the environment and natural resources’ utiliza tion.
The following objectives of the regional development of
the Republic of Moldova have been defined and argued:
1)Balanced participation of all regions in social –
economic development of the country, with the priority
emphasis on North, Central and South regions;
2)Acceleration of the development of small towns as
regions’ poles of growth;
3)Rural economy’s development and agricultural
productivity’s growth;
4)Development and modernization of regional
infrastructure and promotion of public -private partnership;
5)Prevention of the pollution of the environment and
efficient utilization of natural resources in view of life
quality’s growth.
The main purpose of regional development consists of
realization of social -economic balanced and durable
development at the whole territory of the Republic of
Moldova by the efforts’ correlation within the regions of
development.
3.National Strategy of Regional Development (NSRD),

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201142
(SNDR), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 158 din
04.03.2010. Esteprincipalul document de planificare a
dezvoltării regionale, în care sunt reflectate politica
națională în domeniul da t și mecanismele naționale ale
acestei dezvoltări.
Fiind în r esponsabilitatea Ministerului Dezvoltării
Regionale și Construcțiilor, SNDR reprezintă cadrul de
lucru strategic , prin care este promovată politica de
dezvoltare geografică, economică și socială , la nivel
regional, în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare
regională de lungă durată. SNDR urmărește, pe termen
mediu, dezvoltarea social -economică, echilibrată, a
tuturor regiunilor țării, accelerarea dezvoltării orașelor
mici, dar și dezvoltar ea economiei rurale.
4.Hotărârea Guvernului nr. 127 din 08.02.2008 „Cu
privire la măsurile de realizare a Legii nr. 438 -XVI din
28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica
Moldova” stabilește condițiile de executare a Legii.
Cadrul instituțion al.
Legeadefinește și principalele noțiuni ale cadrului
instituțional al dezvoltării regionale:
Consiliu Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale (CNCDR) – structură funcțională de competență
generală fără personalitate juridică, constituită
pentruaprobarea, promovarea și coordonarea obiectivelor
de dezvoltare regională la nivel național;
consiliu regional pentru dezvoltare (CRD) – structură
funcțională reprezentativă fără personalitate juridică creată
în cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare pentr u elaborarea,
promovarea și coordonarea implementării programelor de
dezvoltare la nivel regional;
agenție de dezvoltare regională (ADR)– instituție
publică necomercială, subordonată autorității de
implementare a politicii de dezvoltare regională, creată
pentru implementarea strategiei de dezvoltare regională și
planului operațional;
Fond național pentru dezvoltare regională (FNDR) –
sursă de finanțare a programelor și proiectelor orientate
spre atingerea obiectivelor de dezvoltare regională.
În scopul executării Legii nr.438 -XVI din 28.12.2006
privind dezvoltarea regională în Republica Moldova a fost
adoptată Hotărârea Guvernului nr. 127 din 08.02.2008
cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 438 -XVI
din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în
Republica Moldova (Monitorul Oficial din 19.02.2008, nr.
34-36, art.200) , prin care s -a decis crearea cadrului
instituțional și s-au aprobat Regulamentele de funcționare
a instituțiilor respective.
Guvernul a hotărât de a crea următoarele structuri ce
formează cadrul instituțional :
1.Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale, în calitate de structură funcțională de
competență generală, fără personalitate juridică;
2.Fondul național pentru dezvoltarea regională, în
gestiunea Minister ului Dezvoltării Regionale și
Construcțiilor, pentru finanțarea programelor și proiectelor
de dezvoltare regională;
3.Agențiile de Dezvoltare Regională Nord, Centru și
Sud, în calitate de instituții publice cu personalitate
juridică, subordonate Ministerulu i Dezvoltării Regionale șiadopted by the Government Degree no. 158 from 04.03.2010.
It is the principal document of regional de velopment
planning, in which the national policy in the domain and
national mechanisms of this development are reflected.
Being under the responsibility of the Ministry of Regional
Development and Construction, NSRD represents a part of
the strategic work , through which the policy of geographical,
economic and social development is pursued at the regional
level in view of realization of the objectives of the long -term
regional development. NSRD pursues the social -economic
balanced medium -term development of all the regions of
the country , acceleration of small towns’ development and
rural economy’s development.
4. Government Degree no. 127 from 08.02.2008 „On
Measures of Realization of the Law nr. 438 -XVI on
28.12.2006 On Regional Development of the Republic of
Moldova” determines conditions of the Law’s execution.
Institutional framework
The Law defines principal notions of the regional
development’s institutional framework :
National Council of Coordination of Regional
Development (NCCRD) – the functioning r epresentative
body of general competence, without registration as a
juridical person, created for the approval, promotion and
coordination of the objectives of regional development at the
national level;
Regional Council for the Development (RCD) – the
functioning representative body of general competence,
without registration as a juridical person, created in the
framework of each region of development for the elaboration,
promotion and coordination of development programs’
implementation at the regional l evel;
Agency of Regional Development (ARD) – non-
commercial public institute, subordinated to the authorities of
implementation of the policy of regional development,
created for the implementation of the strategy of regional
development and operational pl an;
National Fund for Regional Development (NFRD) – the
source of financing of programs and projects, oriented to the
achievement of the objectives of regional development.
To execute the Law no.438 -XVI from 28.12.2006 On
Regional Development in the Republ ic of Moldova, the
Government Degree no. 127 from 08.02.2008 on measures
for realization of the Law no.438-XVI from 28 December,
2006 On Regional Development in the Republic of Moldova
(Official Monitor from 19.02.2008, no. 34 -36, art.200) has
been adopted ; this document confirmed the creation of the
institutional framework and approbation of Regulations on
functioning of the respective institutions.
The Government decided to create the following
structures of the institutional framework :
1.National Council o f Regional Development
Coordination as the functioning body of general competence,
without registration as a juridical person;
2.National Fund for Regional Development under the
Ministry of Regional Development and Construction in order
to financing of progr ams and projects of regional
development;
3.Agency of Regional Development of North, Centre
and South as a public institute of juridical personality,

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 43
Nr. 2 / 2011Construcțiilor.
Concomitent, Guvernul, prin aceiași hotărâre, a
aprobatRegulamentele necesare:
1.Regulamentul Consiliului Național de Coordonare a
Dezvoltării Regionale;
2.Regulamentul -cadru al Consiliului Regional pentru
Dezvoltare ;
3.Regulamentul -cadru al Agenției de Dezvoltare
Regională;
4.Regulamentul de formare și utilizare a mijloacelor
Fondului național pentru dezvoltarea regională.
Cadrul instituțional contribuie prin prezența sa în
fiecare regiune a Consiliului regional pentr u dezvoltare
(CRD) și aAgenției de dezvoltare regională (ADR) la
coordonarea implementării programelor de dezvoltare la
nivel regional și, respectiv, implementarea strategiei de
dezvoltare regională (SDR).
Legea nr.438 -XVI, în capitolul „Cadrul Instituți onal”,
prevede două nivele de organizare a cadrului
instituțional pentru dezvoltarea regională: nivelul
național și cel regional.
Nivelul național este reprezentat de Consiliul
Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale
(CNCDR), care este creat în sc opul aprobării, promovării
și coordonării la nivel național a obiectivelor politicii de
dezvoltare regională (Consiliul Național nu are
personalitate juridică, funcționează în conformitate cu
regulamentul său) și Fondul național pentru dezvoltare
regională (FNDR), care reprezintă instrumentul principal
de finanțare a proiectelor și programelor de dezvoltare
regională și care se formează din alocațiile anuale de la
bugetul de stat, ca poziție distinctă pentru politica de
dezvoltare regională, precum și din a lte surse. Modul de
formare și utilizare a mijloacelor FNDR este conform unui
regulament aprobat de Guvern. FNDRse află în gestiunea
autorității de implementare a politicii de dezvoltare
regională, care efectuează alocarea mijloacelor lui, cu
aprobarea pr ealabilă a Consiliului Național. Laacest nivel
se preconizează instituirea unității de implementare , adică
secretariatul Consiliului Național de Coordonare , în
cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor.
Nivelul regional reprezentat de CRD, care reprezintă
„o structură funcțională deliberativă la nivelul fiecărei
regiuni de dezvoltare, constituită pentru coordonarea și
promovarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională la
nivel local” (art.7(1)) și ADR (are personalitate juridică și
activează în conformitate cu un regulament, aprobat de
agenție în baza unui regulament -cadru, elaborat și aprobat
de Guvern) care se constituie în fiecare regiune de
dezvoltare, în scopul executării deciziilor Consiliului
regional și care vor asigura imp lementarea strategiilor de
dezvoltare regională și atragerea de fonduri suplimentare.
Agențiile sunt structurile centrale în pregătirea de
proiecte. Acestora le este încredințat rolul de a promova
proiecte, transmite informații și orienta beneficiarii
potențiali în vederea obținerii unor rezultate bune în ceea
ce privește eligibilitatea, susținerea administrativă și
tehnică a cererilor.
Agențiile de dezvoltare regională reprezintă instituții
publice necomerciale, subordonate Ministeruluisubordinated to the Ministry of Regional Development and
Construction.
At the same time, the Government approved necessary
Regulations on the basis of the same degree:
1.Regulation of the National Council of Regional
Development Coordination;
2.Framework Regulation of the Regional Council for
Development;
3.Framework Regulation of the Agency of regional
Development;
4.Regulation of forming and utilization of means of the
National Fund for Regional Development.
The institutional framework, by its presence in each
region, contributes to work of the Regional Council for the
Development (RCD) and the Agency of Regional
Development (ARD) to coordinate the implementation of the
development programs at the regional level and, respectively,
implementation of the Strategy of regional development
(SRD).
The Law no.438 -XVI, in its Chapter „Institutional
Framework”, provides for twolevels of the institutional
framework’s organization for regional development:
national and regional levels .
National level is represented by the National Council of
Coordination of Regional Development (NCCRD) , which
was created with the purpose of adopti on, promotion and
coordination of the regional development policy’s objectives
at the national level (the National Council is not a juridical
person, functioning conforming to its own regulation), and
theNational Fund for Regional Development (NFRD) ,
which represents the principal instrument of financing of
projects and programs of regional development and is formed
of annual allocations from the state budget as a distinct
position for regional development policy and from other
sources. The way of formatio n and utilization of the means
from the NFRD is executed according to the regulation,
approved by the Government. The NFRD is under the
administration of the authorities, which implement the
regional development policy, carry out allocation of finance
with the preliminary approbation by the National Council.
At this level, the foundation of the implementation unit ,
i.e. thesecretariat of the National Council of Coordination
in the framework of the Ministry of Regional Development
and Construction is provid ed for.
The regional level is represented by RCD as “a
functioning deliberative structure at the level of each region,
constituted for coordination and promotion of regional
development policy’s objectives at local level” (art. 7(1)) and
ARDs (juridical pe rsons, working conforming to the
framework regulation, elaborated and approved by the
Government), which are established in each region of
development with the purpose of execution of Regional
Council’s decisions and will ensure implementation of
strategies of regional development and attraction of
supplementary funds.
Agencies are central structures of projects’ preparation.
They are entrusted with the role of projects’ promotion,
information’s transmission and potential beneficiaries’
orientation in the v iew of getting some good results in
domains of eligibility, administrative support and technique

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201144
Dezvoltării Region ale și Construcțiilor, care sunt create
pentru implementarea Strategiei de dezvoltare regională și
Planului Operațional, executarea deciziilor consiliilor
regionale de dezvoltare și atragerea de fonduri
investiționale suplimentare.
Pentru a putea fi aplic ată politica de dezvoltare
regională, s-au înființat 6 regiuni de dezvoltare, care
cuprind tot teritoriul Republicii Moldova. Principalele
domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt:
dezvoltarea întreprinderilor, piața forței de muncă,
atragerea investițiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea
sectorului Î.M.M. -urilor, îmbunătățirea infrastructurii,
calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate,
educație, învățământ, cultura. Tabelul 1 caracterizează
aceste6 regiuni de dezvo ltare ale R. Moldova.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 110 din 18.02.2010 cu
privire la Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale, Guvernul a aprobat noua componența
nominală a Consiliului Național de Coordonare a
Dezvoltării Regionale din 14 persoane și a stabilit că, în
caz de eliberare a membrilor Consiliului din funcțiile
deținute, atribuțiile lor în cadrul Consiliului vor fi
exercitate de persoanele nou -desemnate în posturile
respective, fără emiterea altei hotărâri de Guvern.
Membri ai Co nsiliului Național de Coordonare a
Dezvoltării Regionale (CNCDR) sunt:
viceprim-ministrul, ministrul economiei, președintele
Consiliului;
ministrul dezvoltării regionale și construcțiilor,
vicepreședintele Consiliului;
ministrul stat, vicepreședintele Con siliului;
ministrul finanțelor;
ministrul mediului;
ministrul agriculturii și industriei alimentare;
ministrul transporturilor și infrastructurii
drumurilor; președintele Consiliului Regional pentru
Dezvoltare Nord;
președintele Consiliului Regional pen tru
Dezvoltare Centru;
președintele Consiliului Regional pentru Dezvoltare
Sud;
câte un reprezentant al sectorului privat delegat din
partea fiecărui din c ele trei Consilii Regionale pentru
Dezvoltare;
un reprezentant al societății civile.
FiecareConsiliu Regional pentru Dezvoltare include
președintele, vicepreședintele și câte patru membri din
fiecare raion al regiunilor.
Principalele obiective pentru anul 2010 au fost:
1.Aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare
Regională și adoptarea strate giilor de dezvoltare
regională;
2.Finalizarea procesului de constituire a cadrului
instituțional pentru dezvoltarea regională (asigurarea și
dotarea cu mobilier, tehnică, etc. a agențiilor);
3.Elaborarea strategiei de comunicare și sprijinirea
parteneriatelor public -private pentru implementarea
politicii regionale;
4.Monitorizarea și evaluarea măsurilor de susținere aleof bids.
Agencies of regional development represent public non –
commercial institutions, subordinated to the Ministry of
Regional Development and Construction, created to
implement the Regional development Strategy and
Operational Plan, to execute decisions of regional councils of
development and to attract supplementary investment funds.
In order the policy of regional development to be applied,
6 regions of dev elopment covering the whole territory of the
Republic of Moldova have been founded. Principal domains ,
which could be endorsed by regional policies, are:
enterprises’ development, labor force market, investment
attraction, technology transfer, SME sector’s development,
infrastructure’s improvement, environment’s quality, rural
development, health, education, teaching, culture. Table 1
characterizes those 6 regions of development of the republic
of Moldova.
Government Decision no. 110 from 18.02.2010 On
National Council of Coordination of Regional Development,
the Government has adopted the new nominal composition of
the National Council of Coordination of Regional
Development, consisted of 14 persons, and has resolved that
in case of a Council member’s dismi ssal, the newly appointed
person would perform his functions without issuance of
another Government degree.
There are following members of the National Council of
Coordination of Regional Development (NCCRD) :
vice-prime minister, minister of economy, presi dent of
the Council;
minister of regional development and construction, vice –
president of the Council;
state minister, vice -president of the Council;
minister of finance;
minister of environment;
minister of agriculture and food industry;
minister of trans port and road infrastructure;
president of the Regional Council for the Development
(North);
president of the Regional Council for the Development
(Centre);
president of the Regional Council for the Development
(South);
one representative from each of thre e Regional Councils
for the Development;
one representative of the civil society.
Each of Regional Councils for the Development includes
the president, vice -president and four members from each
district of the region.
The principal objectives for 2010 wer e the following:
1.Adoption of the National Strategy of Regional
Development and strategies of regional development;
2.Finalizing the process of formation of the
institutional framework for regional development
(provision and allocation of the furniture, techn ique, etc.
for agents);
3.Elaboration of the Strategy of communication and
support of public -private partnerships to implement
regional policies;
4.Monitoring and evaluation of regional development

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 45
Nr. 2 / 2011dezvoltării regionale;
5.Elaborarea și implementarea mecanismelor de
finanțare a dezvoltării regionale (elaborarea și aprobarea
de către Guvern a Documentului Unic de Program
(DUP));
6.Fortificarea dialogului între principalii actori ai
dezvoltării regionale din partea mediului de afaceri,
societății civile și a donatorilor.support measures;
5.Elaboration and implementation of regional
development financing mechanisms (elaboration and
adoption of the Unique Programme Document (UPD)
by the Government);
6.Strengthening a dialogue between principal actors of
regional development from business environment, civil
society and donors.
Tabelul 1/ Table 1
Regiunile de dezvoltare ale Republica Moldova și componența lor /
Regions of development of the Republic of Moldova and their composition
Regiunile de
dezvoltare / Regions of
developmentUnitățile administrativ -teritoriale /
Administrative -territoria l unitsLocuitorii din regiune
(potrivit recensământului
din 2004) /Inhabitants of the
region (according to census
of the population of 2004)
Nord /NorthMunicipiul /Municipality Bălți, raioanele /districtsof
Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești,
Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei, Soroca969299
Centru/ CentreRaioanele /Districts of Anenii Noi, Călărași, Criuleni,
Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina,
Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni987603
Sud/ SouthRaioanele/Districts of Basarabeasca, Cahul, Cantemir,
Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă, Taraclia524497
Unitatea teritorială
autonomă Găgăuzia
/Autonomous territorial
unit Gagauzia155700
Municipiul /
Municipality Chișinău712218
TransnistriaUnitățile administrativ -teritoriale din stânga Nistrului,
inclusiv municipiile Tiraspol și Bender /Administrative –
territorial units from the left bank of the Dniester, including
municipalities Tiraspol and Bender580000
Sursa: Legea nr.438 -XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. / Source: Law nr.438 –
XVI from 28.12.2006 On Regional Development in the Republic of Moldova .
Continuă parteneriatul cu proiectul Departamentului
pentru Dezvoltare Internațională a Guvernului Marii
Britanii (DF ID)care acordă asistență tehnică Ministerului
Dezvoltării Regionale și Construcțiilor în lansarea activității
agențiilor de dezvoltare regională. În urma negocierilor, la
acest proiect s -a alăturat Agenția Suedeză pentru
Dezvoltare Internațională (SIDA). În timpul cel mai
apropiat, vor fi inițiate negocierile de colaborare cu Biroul
de Cooperare Tehnică al Germaniei GTZ.
Prin decizia Consiliului Național de Coordonare a
Dezvoltării Regionale nr.5/10 din 04 mai 2010 a fost
aprobată „Instrucțiunea pentru u tilizatori privind înaintarea
propunerilor de proiecte pentru finanțare din Fondul
național pentru dezvoltare regională”.
ÎnInstrucțiune pentru Utilizator sunt prezentate,
conform prevederilor Manualului operațional al FNDR și
legislației naționale în vig oare, condițiile de înaintare,
selectare și de implementare a proiectelor finanțate din
Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR).
Scopurile Apelului -pilot de proiecte sunt:
1.Desemnarea proiectelor , finanțate în 2010.The partnership with the project of the Department for
International Development of the Government of Great
Britain (DFID) continues, which grants technical
assistance to the Ministry for Regional Development and
Construction in order to launch the activity of regional
development agents. As a result of negotiations, the
Swedish International Development Agency (SIDA) has
joined the project. In the near future, negotiations of
collaboration with German Bureau for Technique
Cooperation (GTZ) will be initiated.
The „Instructions for users on application of project
bids to be financed from the National Fund for regiona l
development ” (User’s Guide) was adopted by the decision
of the National Council for Coordination of Regional
Development no.5/10 from 04 May 2010.
Conditions of application, selection and
implementation of projects, financed from the National
Fund for re gional development (NFRD) are presented in
theUser’s Guide , according to provisions of the
Operational Manual of NFRD and national effective
legislation.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201146
2.Elaborarea Planului Operațional Regional (POR)
pentru anii 2010 -2012.
Solicitanții și partenerii acestora, ale căror proiecte sunt
selectate pentru finanțare, semnează cu Agenția de
Dezvoltare Regională un acord de colaborare privind
implementarea proiectului. Acordul prevede atribuțiil e și
responsabilitățile fiecărei părți a contractului, durata
desfășurării proiectului, costurile, sursele de finanțare și,
după caz, co -finanțare a proiectului. Conform prevederilor
legislației în vigoare cu privire la dezvoltarea regională,
Agențiile de Dezvoltare Regională coordonează
implementarea proiectelor selectate pentru a fi finanțate,
asigurând organizarea licitațiilor publice. Totodată, ele țin
sub control procesul de implementare a proiectelor. La
sfârșitul perioadei de implementare a proiectu lui bunurile
procurate și obiectele construite sunt transmise în proprietate
beneficiarilor.
Implementarea politicilor de dezvoltare regională a
început odată cu constituirea cadrului instituțional din care
fac parte: Consiliul Național de Coordonare a De zvoltării
Regionale, Direcția Generală Dezvoltare Regională a
Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor,
Consiliile Regionale pentru Dezvoltare, Agențiile de
Dezvoltare Regională.
Fiecare Agenție de Dezvoltare regională, în colaborare
cu consil iile regionale, elaborează și aprobă planuri
operaționale privind dezvoltarea regională pentru anii 2010 –
2012.
Finanțarea pentru dezvoltarea regională se face prin
intermediul Fondului Național de Dezvoltare Regională
(FNDR), care prevede 1% din bugetul d e stat, precum și alte
surse de finanțare.
Procesul de finanțare pentru dezvoltarea regională
antrenează utilizarea unui set de noțiuni ce trebuie definite
exact.Principalele sunt:
Autoritate Publică Locală de nivelul 1 sau 2 –
autoritate publică de compe tență generală sau specială, care
este constituită și activează pe teritoriul satului/ comunei,
orașului/ municipiului, raionului, unității teritoriale autonome.
Are statut juridic special, urmărind promovarea intereselor
populației/ colectivității/ unită ților administrativ -teritoriale și
soluționarea problemelor acestora (Legea nr.436 -XVI din
28.12.2006 privind administrația publică locală).
Cerere de finanțare – document prin care se solicită
un sprijin financiar pentru acoperirea costurilor de
implemen tare a unui proiect. În cerere se descrie detaliat
proiectul, se argumentează necesitatea implementării lui,
sunt indicate activitățile, rezultatele, efectul și impactul
proiectului.
Comisia de Evaluare –organ consultativ, creat în
cadrul Ministerului Co nstrucției și Dezvoltării Regionale în
scopul evaluării proiectelor de dezvoltare regională.
Instrucțiune a Utilizatorului – document de
informare tehnică a potențialilor beneficiari ai Fondului
Național pentru Dezvoltare Regională, suport informativ
complex pentru întocmirea Cererii de Finanțare conform
cerințelor specifice ale FNDR. Include un set de reguli
detaliate pentru întocmirea și depunerea Cererii de
Finanțare.Aims of the Call -pilot for the projects are the
following:
1.Identification of projects for financing i n 2010.
2.Elaboration of the Regional Operational Plan
(ROP) for 2010 -2012.
Applicants and their partners, whose projects are
selected for finance, sign an agreement of collaboration
with the Agency of Regional Development regarding the
project’s implementat ion. The agreement provides for
functions and responsibilities of each contracting part,
duration of the project, costs, sources of finance and (if
applicable) co -finance of the project. According to
provisions of effective legislation on regional
developm ent, Agencies of Regional Development
coordinate the implementation of projects, selected to be
financed, ensuring public biddings’ organization. At the
same time, they control projects’ implementation. At the
end of the project implementation period, purchased goods
and constructed facilities have to be transferred in
beneficiaries’ property.
The implementation of regional development policies
began with the institutional framework’s formation,
among which: National Council for Coordination of
Regional Dev elopment, General Direction of Regional
Development of the Ministry for Regional Development
and Construction, Regional Councils for Development,
Agencies of Regional Development .
Each of the Agencies of Regional Development in
collaboration with regional councils elaborates and adopts
operational plans for regional development for 2010 -2012.
Financing of regional development is made by the
National Fund for Regional Development (NFRD),
consisted of 1% from the state budget and other sources.
The process of financing of regional development
needs aset of notions , which are to be defined exactly.
Principal of them are:
Local Public Authority at level 1 or 2 – public
authority of general or special competence, which is
constituted and works at the territory o f villages/
communes, towns/ municipalities, districts, autonomous
territorial units. They are of special juridical status and
ought to promote interests of population/ community/
administrative -territorial units and to solve their problems
(Law no.436 -XVI from 28.12.2006 On local public
administration).
Application for financing – document, by means of
which the financial support for defrayal of expenses on
project’s implementation is requested.
Evaluation Committee – consultative body, created
in the fram ework of the Ministry of Regional
Development and Construction with the purpose to
evaluate regional development projects.
User’s Guide – document of technical information
for potential beneficiaries of the National Fund for
Regional Development; complex i nformation support for
completion of the application for financing in accordance
with specific requirements of NFRD. It includes the set of
detailed rules for completion and presentation of the
application for financing.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 47
Nr. 2 / 2011Manual Operațional al FNDR – document ce
prevede organizarea, funcționarea și procedur ile de utilizare
a Fondului.
Manual Operațional ADR – document principal în
care se conțin informații despre organizarea, funcțiile și
obligațiile de serviciu, gestionarea, administrarea și
procedurile relevante ale acesteia.
Parteneriat – sistem, care as ociază parteneri sociali,
economici etc.; un grup/ o societate formală sau neformală,
prin care două sau mai multe părți decid sa acționeze
împreuna pentru atingerea unui scop comun.
Studiu de Prefezabilitate – analiză premergătoare
deciziei de investiții, având drept scop identificarea tuturor
problemelor, formularea soluțiilor, precum și selectarea
alternativă preferată pe baza factorilor calității.
Conform Strategiilor de Dezvoltare Regională sunt
stabilite următoarele priorități:
1.Reabilitarea infrastruc turii fizice.
2.Susținerea dezvoltării sectorului privat, în special în
regiunile rurale.
3.Îmbunătățirea factorilor de mediu și a atractivității
turistice.
Lansarea Apelului-pilot de proiecte marchează un pas
important în implementarea practică a politicilor de
dezvoltare regională. Specificul acestui Apel este scos în
evidență de următoarele aspecte:
În primul rând, pentru prima dată este prevăzută
finanțarea unor proiecte regionale din FNDR. În acest sens,
Apelulpoartă un caracter de testare, identificare , elaborare,
evaluare, implementare și monitorizare a proiectelor
regionale. Acesta este o practică bună pentru toate părțile
interesate – atât la nivel local și regional, cît și la cel
național.
În al doilea rând, Apelul solicită proiecte pentru toate
tipurile de priorități specificate în Strategia de dezvoltare
regională. Se așteaptă ca acest Apel să devină un mijloc
informațional important, care să faciliteze procesul de elaborare
aPlanului Operațional Regional pentru 2010 -2012.
În final, importanța Apelului este condiționată și de
faptul că în anul 2010 urmau să fie finanțate proiecte cu un
grad sporit de pregătire pentru implementare.
Etapele prezentării și evaluării propunerilor de proiecte
sunt următoarele:
1.ADR-le, în baza Strategiilor de Dezvoltar e Regională,
lanseazăApelul-pilot de proiecte. Apelul conține: Anunțul
cu privire la solicitările de proiecte, Instrucțiunea pentru
utilizator și Formularele (care urmează a fi completate).
2.Proiectele sunt elaborate de solicitanți. ADR
acordă suport consultativ și metodologic în elaborarea
proiectelor. Proiectele sunt prezentate nu mai târziu de data
limită.
3.După data limită, ADR va efectua verificarea
administrativă a proiectelor parvenite, pentru a le include în
POR (Planul Operațional Re gional). În baza verificării
administrative, ADR prezintă CDR, pentru a fi examinată și
aprobată, Nota informativă privind proiectele parvenite și
Planul Operațional Regional.
4.CDR aprobă POR și îl înaintează MDRC pentru
elaborarea DUP.Operational Manual of NFRD – docume nt,
providing the organization, functioning and utilization
procedures of the Fund.
Operational Manual of ARD – principal document,
containing information about organization, functions and
official duties, managing, administration and relevant
procedures o f them.
Partnership – system of association social,
economic, etc. partners; formal or informal group/ society,
by means of which two or more parties decide to work
together to reach common aim.
Pre-feasibility Research –the prior analysis of the
decision of investment with the purpose of identification
of all the problems, formulating of decisions and selection
of preferable alternative on the basis of quality factors.
According to Regional Development Strategies , the
following priorities have been determ ined:
1.Rehabilitation of physical infrastructure.
2.Support of private sector’s development, especially
in the rural regions.
3.Improvement of environment factors and tourist
attractiveness.
Starting of Call-pilot for projects marks an important
step in impleme ntation of regional development policies in
practice. This Call’s specific is displayed in following
aspects:
In the first place , for the first time the regional
projects’ financing from NFRD are provided for. In this
view,the Call includes testing, ident ification, elaboration,
evaluation, implementation and monitoring of regional
projects. This is a good practice for all interested parties at
local and regional as well as national level.
In the second place ,the Call requires projects of all
types of prio rities, specified in the Strategy of regional
development. It is expected that this Call will become an
important informational means, which will facilitate the
process of elaboration of the Regional Operational Plan
for 2010-2012.
Finally,the Call’s importance is also conditioned by
fact that in 2010 it was supposed to finance projects of
higher degree of preparedness for implementation.
Stages of presentation and evaluation of project bids
are the following:
1.ARDs, based on Strategies of Regional
Developm ent, start the Call-pilot for projects . TheCall
contains: announcement for project application, user’s
guide and forms to be completed.
2.Projects are elaborated by applicants. ARDs render
consulting and methodological support to projects’
elaboration. Pro jects are to be presented at the latest
deadline.
3.After the deadline, ARD makes an administrative
verification of the received projects in order to include
them in the Regional Operational Plan (ROP ). On basis of
the administrative verification, ARD presen ts the
Informational Note on received projects andRegional
Operational Plan to CRD for examination and
approvement.
4.CRD approves ROP and presents it to MRDC in

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201148
5.Paralel cu elabo rareaDUP (Document Unic de
Program), Comisia de Evaluare de pe lângă MDRC va
evalua propunerile de proiecte conform criteriilor de
selectare și va propune CNCDR aprobarea proiectelor
pentru finanțare în anul 2010.
6.După aprobarea de către CNCDR a DUP -ului
(Documentului Unic de Program) , MDRC va propune
Guvernului să aprobe DUP (Document Unic de Program)
care conține programe și proiecte pentru 3 ani (2010 -2012).
7.Proiectele aprobate spre finanțare în anul 2010
trebuiau înaintate ADR pentru inițierea etapei de
implementare propriu -zisă a proiectelor.
8.Pentru fiecare proiect în parte, ADR va elabora, după
caz,Caiete de sarcini și va anunța concursurile de licitație
publică pentru angajarea companiilor specializate în
realizarea lucrărilor de proiectare, repar ație, reconstrucție,
construcție, dotare cu echipament tehnic și utilaje, în
prestarea de servicii, ș.a. necesare pentru implementarea
proiectelor.
9.În conformitate cu prevederile legale din domeniu și
cu procedurile stabilite, ADR vor monitoriza implementa rea
proiectelor.
10.Rezultatele evaluării și monitorizării se vor include
în rapoarte de monitorizare și evaluare referitoare la fiecare
proiect în parte și se vor prezenta MDRC de către ADR.
FNDRdeține o poziție distinctă în bugetul de stat,
având ca obie ctiv promovarea unei politici de dezvoltare
regională. El constituie 1% din veniturile bugetului de stat
aprobate pe anul respectiv, cu excepția veniturilor cu
destinație specială prevăzute de legislație, pentru anul 2010
fiind alocate mijloace f inanciare – 135,4 mln lei.
Suma totală oferită în cadrul acestui Apelpentru toate
cele trei regiuni de dezvoltare în perioada 2010 -2012
constituie 452 mil. lei. Devizul general indicativ disponibil
este alocat pentru fiecare prioritate în parte, iar valoarea
finanțării, acordată prin acest Apel, se înscrie între
următoarele sume minime și maxime (Tabelul 2 ).order to elaborate UPD.
5.At the same time with UPD’s elaboration
(UPD=Unique Programme Document ), the Evaluation
Committee at the MRDC will evaluate project bids
according to selection criteria and will propose to NCCRD
to approve projects for financing in 2010.
6.After the NCCRD approve UPD (Unique
Programme Document), MRDC will propose to the
Government to approve UPD, which contains programs
and projects for 3 years (2010 -2012).
7.Projects, approved for financing in 2010, should be
directed to ARD in order to initiate the project’s
implementation.
8.For each project, ARD will elaborate a Tasks Book
andwill announce public bids for engaging of the
companies, specialized in planning working, reparation,
reconstruction, construction, providing with technical
equipment, in rendering services, etc., which are necessary
for projects’ implementation.
9.According to provisions of the legislation and
stabled procedures, ARD will control the projects’
implementation.
10.The results of evaluation and control will be
included in control and evaluation reports to each separate
project and will be presented by ARD to MRDC.
NFRD holds a clear -defined position in state budget,
having as an objective promotion of a regional
development policy. It is consisted of 1% of revenues of
the yearly approved state budget, with the exception of
special purpose income, stipulated by legi slation; in 2010,
135.4 million lei were allocated.
The total sum, offered by this Call for all three regions
of development for 2010 -2012 constitutes 452 million lei.
The general indicative available estimate is allocated for
each separate priority, but t he financing volume, granted
by thisCall, is indicated between the following minimum
and maximum sums ( Table 2).
Tabelul 2 /Table 2
Valorile minime și maxime ale proiectelor /
Minimum and maximum volumes of the projects
Prioritate /
PriorityValoarea mi nimă: lei /
Minimum volume : leiValoarea maximă: lei /
Maximum volume : lei
Reabilitarea infrastructurii fizice. / Rehabilitation of
physical infrastructure.1 000000 100 000000
Susținerea dezvoltării sectorului privat, în special, în
regiunile rurale. /Support of private sector’s development,
especially in the rural regions250 000 15 000000
Îmbunătățirea factorilor de mediu și a atractivității
turistice./Improvement of environment factors and touristic
attractiveness1 000000 30 000000
Sursa:Instrucțiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din Fondul
național pentru dezvoltare regională. (Aprobată prin decizia Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale nr.5/10 din 04 mai 2010). / Source: Instructi ons for users on application of project bids to be financed from
the National Fund for regional development (Approved by the decision of the National Council for Coordination of
Regional Development nr.5/10 from 04 May 2010).

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 49
Nr. 2 / 2011În cazul când procentajul min im prevăzut pentru o
anumită Prioritate nu poate fi utilizat din cauza calității
joase sau a numărului redus de proiecte, Consiliul Național
de Coordonare a Dezvoltării Regionale își rezervă dreptul
să re-aloce fondurile pentru altă Prioritate.
Finanțarea se poate acorda pentru întreg devizul
general al proiectului . Totuși, potențialii solicitanți sunt
încurajați să co -finanțeze proiectul. În acest caz, co-
finanțarea trebuie făcută fie din sursele proprii ale
solicitantului, ale partenerilor săi, fie din alt e surse decât
Fondul Național pentru Dezvoltare Regională.In case, the minimum percentage, stipulated for the
Priority, cannot be used because of bad quality or small
number of projects, the National Council for Coordination
of Regional Development reserv es the right to re -allot the
funds to another Priority.
The finance may be approved for the total general
estimate of the project .But the potential applicants are
encouraged to co -finance the project. In this case, the co-
financing should be made either f rom the applicant’s or
his partners’ own sources or from sources other than the
National Fund for Regional Development.
Bibliografia /Bibliography
1.Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova. „Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare
2009-2013”. Chișinău, 2009. [Online], Chișinău (MD), Accesibil pe Internet
URL:http://www.go v.gov.md/Program/pdf
2.Legeprivind dezvoltarea regională în Republica Moldova: nr. 438 din 28.12.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, nr. 21 -24. art. 68.
3.Legea Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare pe an ii 2008-2011: nr. 295 -XVI din
21.12.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.18-20, art. 57.
4.Hotărârea Guvernului nr. 127 din 08.02.2008 „Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 438 -XVI din 28.12.2006
privind dezvoltarea regiona lă în Republica Moldova”. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 34 -36, art.
200.
5.Hotărârea Guvernului nr. 158 din 04.03.2010 „C u privire la aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare regională”.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 201 0, nr. 34, art. 200.
6.Instrucțiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din Fondul național
pentru dezvoltare regională Aprobată prin decizia Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale nr.
5/10 din 04.05.2010
CALITATEA PROCESULUI
BUGETAR LA NIVELUL ADMINISTRAȚIILOR
PUBLICE LOCALE DIN REPUBLICA
MOLDOVA
Angela SECRIERU, dr. hab., conf. univ., ASEMTHE QUALITY OF THE BUDGETARY
PROCESS AT THE LEVEL OF THE LOCAL
PUBLIC AUTHORITIES FROM
THE REPUBLIC OF MOLDOVA
Angela SECRIERU, PhD,associate professor , ASEM
În Republica Moldova procesul bugetar la nivel local
nu asigură predictibilitate și stabilitate, formând
premise pentru un comportament subiectiv din partea
autorităților bu getare superioare față de cele de nivel
inferior. Autonomia bugetară a autorităților publice
locale, în special a celor de nivelul I, este limitată. Această
situație se exprimă prin dependența autorităților
publice locale de nivelul I (sate, co mune, orașe) de
autoritățile publice de nivelul II (raioane, municipiu) în
ceea ce privește formarea bugetelor proprii. În plus,
Ministerul finanțelor poate interveni prin impunerea de
modificări ale proiectelor de buget al APL care pot depăși
cadrul unor cerințe legate de legalitatea procesului
bugetar local.
Cuvinte cheie: proces bugetar, autonomie financiară
locală, descentralizare fiscală, finanțe publice locale.In Republic of Moldova budgetary process at the local
level does not assure predictabilit y and stability, creating
premises for subjective behavior on behalf of higher
budgetary authorities towards those at the lower level.
Budgetary autonomy of local public authorities, especially
of those of the I level, is limited. This situation is
expressed through dependence of the local public
authorities of the I level (villages, communities, towns)
upon public authorities of the second level (rayons,
municipalities) what concerns their own budgetary
process. On top of that, Ministry of Finance can inte rvene
with imposing of modifications in LPA budget drafts,
which can exceed the framework of requirements
associated with the legality of local budgetary process.
Key words: budgetary process, financial local
autonomy, fiscal decentralization, local publi c finance.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201150
Autonomia locală nu poate fi percepută decât dacă
autoritățile locale dețin surse adecvate de finanțare. Dacă o
competență este delegată de la un nivel superior de
guvernare sau asumată voluntar de către autoritatea locală,
aceasta, în mod obligatoriu, gen erează anumite nevoi de
cheltuieli. Pentru satisfacerea acestor nevoi la un anumit
cost, autoritățile locale trebuie să proiecteze programe
specifice de cheltuieli, având nevoie, în acest scop, de
resurse financiare. Astfel, administrația publică locală
(APL) trebuie să dețină capacitate și flexibilitate suficientă
în procesul bugetar astfel încât să asigure o corespundere
între volumul resurselor și volumul cheltuielilor reale. În
baza acestor interrelații, putem defini autonomia financiară
locală drept o combinație dintre următoarele trei elemente:
1. Autonomia locală în domeniul cheltuielilor: dreptul
și capacitatea de a determina natura și mărimea totală a
cheltuielilor publice locale și defalcarea acestora pe
diverse bunuri și servicii publice, în confo rmitate cu
cererea comunităților locale, precum și dreptul și
capacitatea de a gestiona proprietatea locală; 2. Autonomia
locală în domeniul veniturilor: dreptul și capacitatea de a
determina originea și volumul resurselor financiare,
măsura în care diferi te grupuri de beneficiari trebuie să
contribuie la fondul comun, precum și modul (sau tipurile,
unitățile specifice de resurse) în care acest fond este
utilizat; 3. Autonomia bugetară locală: dreptul și
capacitatea de a adapta nivelul veniturilor la nivelu l
cheltuielilor în diferite domenii ale intervenției publice,
atât în cadrul unei generații de contribuabili (prin
intermediul impozitelor, taxelor și plăților), precum și între
generații succesive (inter -temporal, prin intermediul
datoriilor). Autonomia b ugetară constituie, astfel, dreptul
și capacitatea de a modula constrângerea bugetară locală,
atât static, cât și dinamic. În plus, aceasta solicită
autorităților locale să -și asume (financiar) responsabilitatea
pentru deciziile lor în fața comunităților a dministrate.
În Republica Moldova, procesul bugetar la nivelul
UAT și managementul finanțelor publice locale este
reglementat de: Legea privind sistemul bugetar și procesul
bugetar, nr. 847 din 24.05.96, Legea privind administrația
publică locală , nr. 436 din 28.12.2006, Legea privind
descentralizarea administrativă, nr. 435 din 28.12.2006,
Legea privind finanțele publice locale, nr. 397 -XV din
16.10.2003, precum și Legea bugetului, adoptată separat
pe fiecare an .
De menționat, că, în Republica Moldova, uni tățile
administrativ -teritoriale sunt încadrate în două
nivele: nivelul întâi: satele (comunele) și orașele
(municipiile) – în prezent, numărul unităților este de 896;
nivelul doi: raioanele (în număr de 32), municipiul
Chișinău și unitatea teritorială autonomă cu statul juridic
special (UTA). Structura bugetelor UAT este reprezentată
în figura 1.The local autonomy may be perceived only if the local
authorities possess corresponding financial resources. If a
competence is delegated from a t op government level or if
it is assumed voluntarily by the local authority, the last
one generates obligatorily certain expenditures needs. To
meet these needs at a given cost, the local authorities must
project specific expenditures programs, needing for this
purpose, financial resources. At last, the LPA must have a
sufficient capacity and flexibility in the budgetary process
in order to provide a correspondence between the level of
the resources and the level of the real expenditures. On the
basis of the se interrelations, we can define the local and
financial autonomy as a combination between the
following three elements:
1.Local autonomy in the field of expenditures : the
right and capacity to determine the essence and total size
of the local and public expenditures and their defalcation
on different goods and public services in conformity with
the demand of the local communes, as well as the right
and capacity to manage the local property; 2.Local
autonomy in the field of revenues : the right and capaci ty to
determine the origin and volume of the financial
resources, the rate at which different groups of
beneficiaries must contribute to the mutual fund, as well as
the way in which this fund (or the types or specific unities
of resources) is used; 3. Local budgetary autonomy : the
right and capacity to adapt the level of revenues to the
level of expenditures in different fields of public
interventions, both in the framework of a generation of
contributors and (through taxes, fees and payments),
between suc cessive generations (inter -temporary, through
debts). Thus, the budgetary autonomy is the right and
capacity to model the local and budgetary constraint, both
statically and dynamically. Moreover, it requires the local
authorities to assume (financially), the liability for their
decisions before their communes.
The budgetary proces at the level of the ATU and the
management of local and public finances is regulated by:
The law regarding the budgetary system and budgetary
process, no. 847 of 24.05.96, The law regarding the local
and public administration , no. 436 of 28.12.2006, The law
regarding administrative decentralization, no. 435 of
28.12.2006, The law regarding the local and public
finances, no. 397-XV of 16.10.2003, The budgetary law of
the given year .
In the Republic of Moldova the territorial and
administrative unities are a part of two levels: The first
level: the villages (communes) and the towns
(municipalities). Nowadays their number is 896. The
second level: districts (total number is 32), munic ipality of
Chișinău, the autonomous territorial unity with the special
juridical status (ATU). The structure of the ATU budgets
is represented in fig ure1.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 51
Nr. 2 / 2011Fig. 1. Locul bugetelor UAT în bugetul public național /
Fig. 1. Links between the National and Local Public Budget
Sursa: Elaborat de autor în baza Legii privind finanțele publice locale nr. 397 -XV din 16.10.2003/ Source:
Elaborated by author in accordance with the law regarding the local and public finances no. 397 -XV of16.10.2003.
Principiile de bază ale politicii statului în domeniul
veniturilor și cheltuielilor bugetare, prognozele
normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat
la bugetele locale, aspectele specifice de calculare a
transferurilor, ce se prognozează a fi alocate de la
bugetul de stat, bugetele UAT de nivelul II și de la
bugetul municipal Bălți, sunt informații comunicate
anual de către Ministerul Finanțelor (MF) autorităților
executive ale UAT de nivelul II, care, la rândul lor, le
comunică autorităților executive ale UAT de nivelul I
(figura 2).The basic principles of the state policy in the domain
of revenues and expenditures, the normative forecasts of
deductions from the overall state revenues in the local
budgets, the specific aspects of the calculation of the
transfers, which are forecasted for the allocation from the
state budget, the ATU budgets of the IInd level and from
the budget of Balti municipality represent those data,
which are annually communicated by the Ministry of
Finance to the executive authorities of ATU of the IInd
level, later at their turn communicating them to the ATU
of the Ist level (fig ure 2).
Bugetele
satelor
(comunelor) /
Budgets of
villages
(communes)Bugetele
orașelor/
Budgets of
citiesBugetele
satelor
(comunelor) /
Budgets of
villages
(communes)Bugetele
satelor
(comunelor) /
Budgets of
villages
(communes)Bugetele
orașelor/
Budgets of
citiesBugetele
satelor
(comunelor )/
Budgets of
villages
(communes)Bugetele
orașelor/
Budgets of
citiesBugetele
raional/
Rayon budgetsBugetul
municipal/
Municipal
budgetsBugetul
municipal /
Municipal
budgetsBugetele
locale/
Local budgetsBugetele
locale/
Local budgetsBugetele
locale/
Local budgetsBugetul
central/
Central budgetBugetele
locale/
Local budgetsBUGETUL PUBLIC NAȚ IONAL/
NATIONAL PUBLIC BUDGET
Fondurile asigurărilor obligatorii
de asistență medicală/
Compulsory Health
Insurance FundsBugetul
de stat/
State BudgetBugetele unităților
administrativ -teritoriale /
Administrative -territorial
Units BudgetsBugetul asigurărilor
sociale de stat /
State Social
Insurance Budget
Bugetul
mun.Chișinău /
Chisinau
municipality budgetBugetul
raioanelor /
Rayons’
budgetsBugetul
mun.Bălți/
Balti municipality
budgetBugetul UTA
Găgăuzia /
Gagauzia
ATU budget

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201152
Fig. 2. Procedura de elaborare a bugetelor UAT /
Fig. 2. The proced ure of ATU budgets elaboration
Sursa: Elaborat de autor în baza Legii privind finanțele publice locale nr. 397 -XV din 16.10.2003/ Source:
Elaborated by author in accordance with the law regarding the local and public finances no. 397 -XV of 16.10.2003.Autoritățile executive ale UAT de nivelul I/
Executive authorities of the ATU of the Ist level-Principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor și cheltuielilor bugetare pe
anul (anii) următor(i)/ The basic principles of the state policy in the field of the budgetary
revenues and expenditures for the following year (s);
-Prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat la bugetele locale/
The forecasts of defalcation norms from the revenues generated by the state to the local
budgets;
-Aspecte specifice de calculare a transferurilor, ce se prognozează a fi alocate de la bugetele
UAT de nivelul II și de la bugetul municipal Bălți/ Specific aspects of calculating the
transfers that are forecasted to be allocated from the ATU budgets of the IInd leve land f rom
the budget of Bălți municipality .
În termen de 10 zile/
In terms of 10 days2
-Elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite ș i taxe, care urmează să fie
colectate în anul (anii) următor(i) în UAT respectivă/ Elaboration of the forecast of all
types of taxes and fees which will be collected in the following year (s) in the given ATU;
-Proiectul bugetului local/ The project of the local budget.3Pentru
analiză/
For
analysisDirecțiile Finanțe ale UAT de nivelul II
și Direcția Finanțe a municipiului Bălți/
Departments of Finance of the ATU of the IInd level
and the direction Finance of BaltiMinisterul Finanțelor/
The Ministry of Finance
Autoritatea executivă a UAT de nivelul II
și Autoritatea executivă a mun. Bălți/
ATU executive authority of the IInd level and the
executive authority of Bălți municipality-Note metodologice privind prognozele macroeconomice/ Methodological Notes regarding
macroeconomic forecasts;
-Principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor și cheltuielilor bugetare pe anul (anii)
următor(i)/ Bas ic principles of the state policy in the field of the budgetary revenues and expenditiures
for the (next) year (s);
-Prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat în bugetul central al UTA
Găgăuzia/ Forecasts of defalcations norms f rom the revenues generated by the state in the central
budget of ATU Găgăuzia;
-Aspecte specifice de calculare a transferurilor, ce se prognozează a fi alocate de la bugetul de stat/
Specific aspects of transfers calculations which are forecasted to be all ocated from the state budget.
1 14Pentru analiză
(cu caracter
consultativ) /
For analysis
(analysis has
consulting
character )
-Prognoza tuturor tipurilor de
impozite și taxe care urmează să fie
încasate în anul (anii) următor(i) în
UAT respectivă/ The forecast of all
types of taxes and fees that will be
cashed in the following year (s) in
the given ATU;
-Proiectele de bugete ale raioanelor,
UTA cu statul juridic special,
municipiului Bălți și municipiului
Chișinău/ The budgets projects of
districts, ATU with the special
juridical status, of Balti municipality
and Chișinău municipality.5Impunerea
unor
modificări ale
proiectelor de
buget/
Imposing
certain
modifications
of the budget
projectst
4
3În termen de 20 zile/
In terms of 20 days

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 53
Nr. 2 / 2011Înbaza schemei, prezentate în figura 2, putem afirma,
că,procesul bugetar la nivel local nu asigură
previzibilitate și stabilitate, formând premise pentru un
comportament subiectiv al autorităților bugetare
superioare față de cele de nivel inferior . De asem enea,
Ministerul Finanțelor poate interveni prin impunerea
modificării proiectelor de buget al APL care poate depăși
cadrul unor cerințe privind legalitatea procesului bugetar
local.
La fel, menționăm, că procesul bugetar la nivel local
este afectat de în târzierile în comunicarea informației
bugetare de către MF și/sau direcția generală Finanțe (de
exemplu, cazul bugetului pe anul 2009) și de întârzierile în
alocarea transferurilor.
Autonomia bugetară a autorităților publice locale,
în special a celor de n ivelul I, este limitată. Această
situație este condiționată de dependența autorităților
publice locale de nivelul I (APL1: sate, comune, orașe) de
autoritățile publice de nivelul II (raioane, municipiu), în
ceea ce privește formarea bugetelor proprii. Lipsa
componentei investiționale, în cadrul bugetelor locale,
consolidează și mai mult dependența APL1 de autoritățile
raionale și centrale.
De asemenea, constatăm, că d ependența de nivelurile
superioare de guvernare crește dacă considerăm tendința,
care se o bservă tot mai insistent, de reducere continuă a
ponderii veniturilor proprii în structura veniturilor
bugetelor UAT (BUAT), indicând prin aceasta extinderea
centralizării bugetare în Republica Moldova. Astfel, în
perioada aa.2005 -2009, ponderea veniturilo r proprii ale
BUAT s-a redus de la 18,35%, în a.2005, până la 9,93%,
în a.2009. Totodată, în aceiași perioadă crește ponderea
transferurilor în structura veniturilor bugetelor UAT.
Sistemul de clasificare, utilizat pentru formularea,
executarea și raportar ea asupra bugetului local,
necesită a f i completat cu clasificarea pe programe în
perspectiva introducerii și extinderii bugetării în bază
de performanță. Clasificarea bugetară tip este elaborată
de către Ministerul Finanțelor în baza Statisticilor
Financiare Guvernamentale (GFS), întocmite de Fondul
Monetar Internațional (FMI). În baza schemei clasificării
bugetare se organizează evidența bugetară, inclusiv, la
nivel local, asigurându -se înregistrarea, prelucrarea și
furnizarea informațiilor complete privi nd toate veniturile și
cheltuielile bugetare, grupate după anumite criterii. Una
din componentele de bază ale reformei bugetare,
promovate în prezent în Republica Moldova, ține de
îmbunătățirea sistemului de planificare și executare
bugetară, inclusiv, pri nmodernizarea clasificării bugetare .
Astfel, în a.2008 a fost inițiată trecerea de la sistemul de
clasificare, bazat pe GFS 1986, la un nou sistem,
fundamentat pe GFS 2001.
În prezent, clasificarea pe programe este realizată
parțial. Elaborarea unei clasi ficări complete pe programe
rămâne un obiectiv pe termen mediu și urmează a fi
coordonată cu Strategia Națională de Dezvoltare (SND) șiAs a consequence the budgetary process at the local level
does not assure predictability and stability, creating premises
for subjective behavior on behalf of the higher budgetary
authorities t owards those at the lower level. On top of that,
the Ministry of Finance can intervene with imposing of
modifications in the LPA budget drafts, which can exceed the
framework of the requirements associated with the legality of
the local budgetary process.
The local budgetary process is affected also by the delays
in the communication of the budgetary information on behalf
of the Ministry of Finance or on behalf of the general finance
division (as it was the case in 2009) but also by delays in
transfers’ al location.
The budgetary autonomy of local public authorities,
especially of those of the Ist level, is limited. This situation
is expressed through the dependence of the local public
authorities of the Ist level (villages, communities, towns)
upon the pub lic authorities of the second level (rayons,
municipalities) what concerns their own budgetary process.
Moreover, the lack of the investment component in the local
budgets consolidates the dependency of LPA of the Ist level
on the central and rayonal autho rities.
The dependence on the top governing levels increases if
we consider the trend which we observe insistently of
continuous reduction of own revenues balance in the structure
of ATUB revenues, indicating in this way the extension of
the budgetary cent ralization in the Republic of Moldova.
Thus, in 2005 – 2009 the balance of the ATUB revenues has
decreased from 18.35% in 2005 to 9.93% in 2009.
Meanwhile, in the same period the balance of trensfers in the
structure of the budgets of the ATU revenues increases.
The classification system utilized for formulating,
execution and reporting on the local budget has to be
"enriched" with the classification by programs in view of
the perspective of introduction and expansion of the
performance -based budgeting. The typical budgetary
classification is elaborated by the Ministry of Finance on the
basis of the Governmental financial statistics (GFS) prepared
by IMF. On the basis of the budgetary classification scheme
it is organized the process of budgetary control, in cluding at
the local level, assuring registering, processing and
presentation of the complete information for all the budgetary
revenues and expenditures, which are grouped according to
certain criteria. One of the main components of the budgetary
reform promoted currently in Moldova is related to the
improvement of the budgetary planning and execution system
inclusively through updating the budgetary classification . In
this way in 2008 it was launched a transition from the
classification based on GFS 1986 to a new system based on
GFS 2001.
Currently, the program -based classification is fragmented.
The elaboration of a complete program classification remains
to be an objective for the medium -term and has to be
coordinated with the National Development Strat egy (NDS)
and MTEF, that will contribute to the identification and
clarification of the ministerial policy objectives. Also it has to
1 Ordinul Ministrului finanțelor pentru aprobarea Regulamentului privind modul de elaborare, monitorizare si r aportare a bugetelor pe programe nr. 19
din 16.02.2008, Monitorul Oficial nr.45 -6/107din04.03.2008.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201154
Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM), ceea ce
va contribui la identificarea și consolidarea obiectivelor și
politicilor ministerelor de resort. Menționăm, totodată,
elaborarea de către Ministerului Finanțelor a
Regulamentului privind modul de elaborare, monitorizare
și raportare a bugetelor pe programe1. Deși, la nivel
central, practica elaborării bugetelor pe progra me există de
câțiva ani, la nivel local, bugetele pe programe rămân a fi
un concept de perspectivă, chiar dacă, în unele UAT,
bugetarea în bază de performanță a fost inițiată.
Perspectiva plurianuală în planificarea fiscală,
politica cheltuielilor publice locale și bugetizarea la
nivelul UAT din Republica Moldova sunt limitate.
CCTM și bugetul local anual constituie două documente
de bază, produse în cadrul calendarului bugetar local. În
anul 2008, planificarea strategică la nivel local a fost
practicată de 8 raioane și 2 municipalități, care au elaborat
CCTM 2008 -2010. Motivul, formulat de Ministerul
Finanțelor, pentru care CCTM nu a fost extins la nivelul
altor UAT, sunt inițiativele de reformare a relațiilor
interguvernamentale între bugetul de stat și bu getele UAT
(atât de nivelul I, cât și de nivelul II). Ministerul Finanțelor
consideră oportun, ca extinderea planificării strategice la
nivelul UAT să fie efectuată ulterior elaborării și
implementării noului mecanism de stabilire a relațiilor
interbugetar e.
Deciziile privind politicile de cheltuieli publice,
inclusiv, cele locale, manifestă implicații asupra mai
multor ani și, de aceea, trebuie să fie adoptate ținând cont
de disponibilitatea resurselor în perspectivă de termen
mediu. În consecință, este im portant de analizat evoluțiile
politicilor pe previziuni pe termen mediu ale veniturilor și
cheltuielilor publice locale globale.
Elaborarea pronosticurilor fiscale multianuale, cel
puțin, la nivelul APL2, este dificil de realizat în condițiile
în care, î n Republica Moldova, legislația fiscală se
modifică frecvent în decursul anului bugetar.
Pe lângă cele menționate, în elaborarea bugetului local
se aplică tehnici simpliste de prognozare a veniturilor și
cheltuielilor. Normele, stabilite de ministerele de resort și
MF, reduc flexibilitatea APL la realocarea resurselor în
conformitate cu necesitățile și prioritățile locale.
Pentru a asigura calitatea bună a procesului bugetar, în
special, în perspectiva elaborării bugetelor în bază de
performanță, este impor tant, ca la nivelul UAT să se
elaboreze strategii de dezvoltare locale viabile. Numeroase
UAT din Republica Moldova au elaborat asemenea
strategii la începutul anilor 2000, în majoritate fiind, însă,
neactualizate și, prin urmare, cu utilitate redusă.
Sistemul de finanțe publice locale din Republica
Moldova generează profunde dezechilibre orizontale,
descurajând efortul financiar propriu al APL . Drept
argumentare, în figura 3 este reprezentată repartizarea
veniturilor totale (VT) ale BUAT de nivelul I pe l ocuitor,
în funcție de mărimea UAT1 (după numărul populației).be mentioned that the Ministry of Finance is preparing a
Regulation on the mode of elaboration, monitoring and
reporting u nder the program -based budgeting. Although at
the central level the practice of the program -based budget
elaboration exists already for several years, at the local level
program-based budgets remains to be a concept for some
future perspective even though the performance -based
budgeting was initiated in certain ATUs.
The multi -annual perspective in the fiscal planning, in
the policy of the local public expenditures and in the
budgeting at the ATU level in Moldova is limited. The
MTEF and the local annual budget are two basic documents
produced in the framework of the local budgetary planning
calendar. In 2008 the strategic planning at the local level was
practiced by 8 rayons and 2 municipalities, which
participated in the preparation of MTEF 2008 -2010. The
motive invoked by the Ministry of Finance for which the
MTEF was not extended to other ATUs levels are the
initiatives of the reforms of intergovernmental relations
between the state budget and the ATU budgets (both of level
I and of level II). The Mini stry of Finance considers possible
to expand the strategic planning to the level of ATU after the
elaboration and implementation of the new mechanism for
establishing inter -budgetary relations.
The decisions on public expenditures’ policies including
the local ones have implications for many years and therefore
have to be approved bearing in mind the availability of
resources in the medium -term perspective. As a consequence,
it is important to adjust the policy evolutions to the medium –
term forecasts of t he total local public revenues and
expenditures.
The elaboration of the multiannual fiscal forecast at least
at the level of LPA II is difficult to carry out under the
conditions, when the fiscal legislation in Moldova is often
being modified during the b udgetary year.
At the same time, for the preparation of the local budget
simplistic technics for forecasting the revenues and
expenditures are applied The norms established by the
sectorial ministries and by the Ministry of Finance reduce
LPAs flexibility in the reallocation of resources in conformity
with the local priorities and necessities.
For a better quality of the budgetary process, especially
under the perspective of the elaboration of the performance –
based budgets it is important that the viable l ocal
development strategies exist at the ATU level. Numerous
ATU in Moldova have elaborated such strategies at the
beginning of 2000, the majority of those haven’t been
updated and as a consequence this leads to the reduced use of
these strategies.
The system of local public finance in Moldova
generates profound horizontal disequilibrium de –
motivating the own financial effort of LPAs. In fig. 3 it is
presented the distribution of the total revenues of level I (TR)
per capita depending on ATU I size (based o n the number of
population).

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 55
Nr. 2 / 20110,001,002,003,004,005,006,007,00
0 10000 20000 30000 40000
Populatia UAT1, persoane / ATU1 InhabitantsTotal venituri BUAT1/locuitor, mii lei /
Total revenues ATUB per capita, thou. lei
Fig.3. Veniturile totale ale bugetel or locale pe locuitor, în funcție de mărimea UAT1(dupănr. populației) , 2009/
Fig.3. Total revenues of local budgets per capitain dependence of ATU1 size (by population number), 2009
Sursa: Elaborat de autor în baza informației MF,BNS alRM./ Source: El aborated by author, based on information
of theMF and ofNSB.
La o medie de 1,26 mii lei pentru BUAT1, cele mai
pronunțate devieri față de medie sunt înregistrate în UAT
cu o populație de până la 7000 persoane (de la cca 6 mii lei
pe locuitor până la cc a. 0,2 mii lei pe locuitor). În UAT cu
populația mai mare de 7000 locuitori, valorile pentru
raportulVT/locuitor deviază de la medie cu o amplitudine
mai modestă.With the average of 1.26 thousand lei for ATU I
budget, the most significant deviations wer e registered
in ATU with a population of up to 7000 people
(from about 6000 per capita down to 200 lei per capita).
In ATU with the population of more than 7000
inhabitants, figures of TR/capita deviate on average more
modestly.
0,001,002,003,004,005,006,00
0,00 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00
Ponderea transferurilor in veniturile bugetare totale pe
locuitor/
Share of transfers in total budget revenues per capita, %Total venituri BUAT1/locuitor, mii lei
Fig. 4. Contribuția transferurilor la formarea veniturilor bugetare totale pe locuitor, UAT1 < 7000 locuitori , 2009/
Fig. 4. Contribution of transfers to the formation of total budget revenues per capita, ATU1 < 7000 inhabitants, 2009
Sursa: Elaborat de autor în baza informației MF,BNS alRM. / Source: Elaborated by author, based on information
of theMF and ofNSB.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201156
Reieșind din reprezentarea grafică din figura 4,
identificăm cauzele, care provoacă dezechilibrele în
finanțarea UAT1, fiind considerate doar UA T1 cu o
populație sub 7000 locuitori. Pe axa verticală este
reprezentat raportul VT/locuitor (în calitate de variabilă
dependentă), pe axa orizontală – ponderea transferurilor
în veniturile bugetare totale (variabilă dependentă).
Astfel, observăm, că în Re publica Moldova există UAT1,
ale căror venituri bugetare pe locuitor sunt cu mult mai
mici față de media de 1,26 mii lei, contribuția
transferurilor fiind, în unele cazuri, foarte modestă – de
până la 50%, iar în altele – chiar până la 20%. În același
timp, în cazul numeroaselor UAT1, situate în partea de
Nord-Est a figurii, transferurile contribuie cu peste 70%
la formarea veniturilor bugetare totale pe locuitor, în
mărime de peste 2 mii lei, depășind media de 2 -5 ori.
Prin urmare, concluzionăm, că sistemu l de relații
financiare interguvernamentale este, în cazul Republicii
Moldova, profund netransparent și neechitabil, generând
el însuși amplificarea dezechilibrelor orizontale, care, în
loc să stimuleze efortul APL de a -și extinde potențialul
financiar, de scurajează autoritățile APL, anihilând spiritul
de inițiativă și de dezvoltare a capacităților și abilităților
de a gestiona eficient resursele limitate ale UAT, precum
și responsabilitatea APL față de colectivitățile locale.
Aceste evoluții, care denotă extinderea centralismului
fiscal în relațiile interguvernamentale din Republica
Moldova, marginalizează, astfel, rolul și importanța
veniturilor proprii pentru APL, fiind în contradicție cu art.
9 al. 3 al Cartei Europene a Autonomiei Locale, care
prevede, că „sistemele de prelevare ,pe care se bazează
resursele de care dispun autoritățile administrației publice
locale, trebuie să fie de natură suficient de diversificată și
evolutivă pentru a le permite să urmeze practic, pe cât
este posibil, evoluția reală a costurilor exercitării
competențelor acestora”.
Concluzii: Analiza efectuată sugerează formularea
următoarelor propuneri:
1.Reconsiderarea concepției bugetelor locale din
punct de vedere al transformării acestora în bugete
independente ale autorităților l ocale la ambele nivele,
astfel încât să fie asigurate cu venituri proprii adecvate
competențelor, fiind, totodată, împuternicite să -și
modifice bugetele în limitele legii. Anularea procedurile
existente de stabilire a normativelor pe verticală în jos,
precum și a procedurilor „de negociere” a parametrilor de
bază ale bugetelor locale între primării și raion, raioane și
stat, netransparente integral în prezent. Toate relațiile
interbugetare trebuie să derive, exclusiv, din legea
finanțelor publice locale și să nu admită excepții și
interpretări eronate.
2.Trecerea treptată la relațiile interbugetare directe și
stabile între bugetul de stat și bugetele APL de nivelul I.
3.Reconsiderarea raporturilor decizionale financiare
între nivelurile întâi și al doilea ale APL în vederea
consolidării autonomiei locale: relații financiare între
APL2 și APL1 în bază de contracte; în calitate de
alternativă ar putea fi examinată posibilitatea oferirii
dreptului APL2 de a participa din cont propriu la
equalizarea suplimentară a APL1.Fig. 4 identifies the causes which provoke these
disequilibria in financing of ATU I, being considered only
ATU I which have a population under 7000 inhabitants. On
the vertical axis it is presented the repor t TR/capita, on the
horizontal axis – the share of transfers in the total budget
revenues (dependent variable). We can observe that in
Moldova it exists ATU I, whose budget revenues per capita
are below the average of 1.26 thous. lei, the contribution of
transfers being in certain cases very modest – up to 50%,
while in others – up to 20%. At the same time in case of
numerous ATU I located in the upper right corner of the
diagram, the transfers contribute with more than 70% to the
formation of the total per capita budget revenues in order to
raise them to the level of more than 2000 lei, exceeding the
medium level with 2 -5 times.
As a consequence, the system of intergovernmental
financial relations in Moldova is profoundly non –
transparent, inequitable, gene rating significant horizontal
equilibrium, which instead of stimulating LPA effort to
expand its financial potential demotivates APL authorities,
annihilating the spirit of initiative and capacities
development for the efficient administration of ATUs
limited resources, but also the responsibility of LPAs
towards the local communities.
These evolutions indicate an extension of the
fiscal centralization in the intergovernmental relations in
Moldova, thus diminishing the role and importa nce of own
revenues for LPAs and are in contradiction with
article 9 point 3 of the European chart of the local
autonomy which envisages that “The financial
systems on which resources available to local authorit ies
are based shall be of a sufficiently diversified and buoyant
nature to enable them to keep pace as far as practically
possible with the real evolution of the cost of carrying out
their tasks” .
Conclusions:
Starting with these statements, it is imposed :
1.The reconsideration of the concept of the local
budgeting transforming the local budgets in independent
budgets of the local authorities at both levels, so that the
latter have proper revenues adequate to their competences,
being authorized to modify the ir budgets within the
framework of the law. The abolition of the present
procedures of establishing the norms from the top to the
low level, as well of the procedures to negotiate the basic
parameters of the local budgets between mayories and
rayons, rayo ns and state, are totally nontransparent at
present.
2.The gradual transition to the direct and stable inter –
budgetary relations between the state budget and LPA
budgets at level I .
3.The reconsideration of the financial decision –
making between LPA I and II aiming at the consolidation
of the local autonomy: the contract -based financial relations
between LPA I and II, as an alternative it could be
examined the possibility to offer LPAs II the right to
participate with their own sources at supplementary
equalization of LPA I .
4.The promotion in the GFPL practice of the
methods and techniques of modern budgeting

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 57
Nr. 2 / 20114.Promovarea, în practica GFPL, a metodelor și
tehnicilor moderne de bugetizare, inclusiv, a bugetizării
prin programe și a bugetizării în bază de performanță.
5.Extinderea practicii de elaborare a CCTM, cel puțin,
la nivelul UAT -centrelor raionale; int roducerea bugetării
multianuale.
6.Reducerea dezechilibrului fiscal vertical prin
asigurarea fiecărui nivel din sistemul bugetar cu surse
corespunzătoare de venituri fiscale cu caracter permanent;
asigurarea unei diferențieri stricte între executarea (și
finanțarea) competențelor proprii și a celor delegate,
interzicerea mandatelor fără acoperire financiară.
Reducerea dezechilibrelor fiscale orizontale prin
proiectarea unui sistem de finanțe publice locale, care să
fie, în același timp, echitabil, dar și stim ulativ pentru
efortul financiar propriu al APL.inclusively program -based budgeting and performance –
based budgeting .
5.The extension of the MTEF elaboration practice at
least tothe level of ATU at rayonal centers. Introduction of
multi-annual budgeting.
6.The reduction of the vertical fiscal disequilibrium
through attributing on permanent basis to each level of the
budgetary system of the corresponding sources of fiscal
revenues. Assurance of strict differentiation between
execution (and financing) of own and delegated
competencies, prohibition of LPAs obligations without
financial coverage.
The reduction of the horizontal fiscal disequilibrium
through the creation of the local public finance system,
which is both equitable and stimulating for LPAs own
financial efforts.
Bibliografie/Bibliography
1.Legea nr.436 -XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.
2.Legea nr.435 -XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă.
3.Legea nr.847 -XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar.
4.Legea nr.397 -XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale.
5.Macro Policy Lessons for a Sound Design of Fiscal Decentralization , IMF, prepared by Fiscal Affairs Department,
2009.
IMPORTANȚA PIEȚEI VALORILOR
MOBILIARE PENTRU IMPLEMENTAREA
POLITICII MONETARE
RaduCUHAL, PhD, Banca Națională a Moldovei
M.MOKHTARI ,drd., University of Maryland ,
Statele Unite ale Americii
Recenzent :Gheorghe ILIADI, dr. hab., IEFSTHE IMPORTANCE OF SECURITIES
MARKET FOR IMPLEMENTATION
OF MONETARY POLICY
RaduCUHAL, PhD, Nati onal Bank of Moldova
M.MOKHTARI , PhD, University of Maryland ,
United States
Reviewer : Gheorghe ILIADI, PhD, IEFS
Stabilirea pieței valorilor mobiliare nu este un scop în
sine, ci un instrument important pentru îmbunătățirea
eficienței alocării resurs elor și, astfel, a economiei de piață.
Piețele valorilor mobiliare ce funcționează în mod
corespunzător duc la intensificarea concurenței pentru bănci
ca intermediari financiari. De asemenea, ele impun o
disciplină emitenților de instrumente financiare. În ceea ce
privește conduita politicii monetare, piețele bine dezvoltate ale
titlurilor de valori mobiliare permit băncii centrale să
folosească mijloace indirecte de control monetar, cum ar fi
operațiunile de piață deschisă și lombard.
Cuvinte cheie: piatavalorilor moviliare, policita monetar,
economia de piațăEstablishing securities markets is not an end in
itself but an important instrument for improving
the efficiency of resource allocation and thus the
market economy. Properly functioning securities
markets enhance competition for banks as financial
intermediaries. They also enforce disci pline on the
issuers of financial instruments. Regarding the conduct
of monetary p olicy, well -developed securities markets
allow the central bank to use indirect means of
monetary control such as open market and Lombard
operations.
Keywords: capital market mounds, Police monetary
market economy
Experiența în diferite țări arată că nu există nici o
regulă generală pentru dezvoltarea piețelor valorilor mobiliare.
Un element cheie este posibilitatea de a alege între aspectele pe
termen scurt și cele pe termen lung. Se pare că există o tendință
naturală de a dezvolta cele scurte în primul rând. În timpul
etapei inițiale nu este nevoie de un sistem complex, sofisticat.
Este de preferat să fie dezvoltat un sistem clar, transparent, care
este sigur și care poate genera încredere chiar și în perioade deExperience in various co untries shows that there is no
general rule for developing securities markets. A key
consideration is the choice between short -term and long –
term aspects. There seems to be a natural tendency to
develop the short end of the market first. During the initial
stage there is no need for a complex, sophisticated system.
It is preferable to develop a clear, transparent system which
is reliable and which can generate confidence even in times

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201158
inflație volatilă ridicată. Este important de a consolida
încrederea, întrucât succesul excesiv se poate transforma cu
ușurință în pierdere care ar putea submina încrederea în piețe
(de ex. bumuri de scurtă durată pe orice piață de capital). Iluzia
banilorpentru cei care economisesc poate fi un factor care
contribuie la astfel de bule. În procesul de dezvoltare a piețelor
valorilor mobiliare, orice denaturări ar trebui evitate de la
început. Acestea pot fi de natură fiscală, cum ar fi tratamentul
fiscal preferențial, de natură monetară, cum ar fi cerințele de
rezervă și plafoanele de creditare, sau de natură instituțională,
precum accesul preferențial la piețe, de obicei, pentru
necesitățile guvernului de finanțare.
Aspectele politicii .În ceea ce privește s uccesiunea de
dezvoltare a piețelor financiare, de asemenea nu există nici o
regulă generală. Se poate argumenta că este mai ușor de a
introduce mai întâi titluri de stat, urmate mai târziu de
obligațiuni și acțiuni. Cu toate acestea, impunerea plafoanelor
de credit pentru bănci, precum și marjele mari în sistemul
bancar, ar putea accelera dezvoltarea unei piețe de obligațiuni.
Procesul de privatizare afectează, de asemenea, direcția de
dezvoltare a piețelor de valori mobiliare. În cazul României,
cererea de capitaluri proprii ar putea foarte ușor depăși cererea
de titluri de stat, atunci când privatizarea este pusă în aplicare
rapid. Cu toate acestea, o atenție cuvenită ar trebui să fie atrasă
emisiunii de acțiuni primare întrucât o emisiune peste preț ar
putea afecta serios dezvoltarea pieței. În ceea ce privește
scadențele, s -ar putea argumenta că există o preferință naturală
de a începe cu cele pe termen scurt ca mai apoi a se muta la
scadențe mai lungi. În ceea ce privește ratele dobânzilor, este în
modevident dificil de plasat titluri cu dobândă fixă într-un
mediu inflaționist. Emisiunile cu rată flotantă sau obligațiunile
indexate ar putea fi luate în considerare. La alegerea unui indice
adecvat, media ratelor bonurilor de trezorerie ar putea fi util izată
pentru orientare, presupunând că piața titlurilor de stat este
funcțională în mod rezonabil. Obligațiunile indexate au
dezavantajul că acestea ar putea duce la un fel de inflație
instituționalizată. Se sugerează că condițiile volatile inflaționiste
ar trebui să fie întâmpinate cu emisiuni pe termen scurt. Cu toate
acestea, concentrarea pe capătul scurt al pieței face guvernele
vulnerabile, deoarece acestea se găsesc în permanență în
necesitatea organizării de finanțare.
Piețele primare și secundare .În piața primară, banca
centrală poate acumula experiență cu privire la tehnicile de
emitere și joacă rolul de ”market -maker”, deși acest lucru are
riscul ca băncile centrale să apară ca prea dominante și astfel să
sperie sectorul privat. În timpul etapei i nițiale sectorul privat
trebuie să fie încurajat. În acele țări în care titlurile de afaceri
sunt separate de cele bancare, băncile de multe ori operează cu
casele lor proprii de brokeraj.
Înpiațasecundară asigurarea cu lichidități suficiente a
pieței, precum șifurnizarea de informații majorear trebui să fie
opreocupare majoră abănciicentrale. Într-o fază timpurie, este
important de a avea creatori eficienți de piețe și de a menține
costurile de tranzacționare reduse. Piațade valoripoatejucaun
astfel derolîntr-oetapăulterioară. Ca o piață mare de tip en –
gros, aceasta poate oferi un mediu adecvat pentru alte moduri de
mobilizare a economiilor.
Cererea pentru titluri de valoare .Prima funcție a unei
pieți de valori mobiliare este de a mobiliza e conomiile și de a le
recompensa în mod corespunzător, și anume să garantezeof high, volatile inflation. It is impor tant to consolidate
confidence a s excessive success can easily turn into losses
which might undermine trust in the markets (e.g. short –
lived booms on any stock market). Money illusion on the
part of the savers can be a contributing factor to such
bubbles. In the process of develop ing securities markets
any distortions should be avoided from the outset. These
can be of a fiscal nature, such as preferential tax treatment,
of a monetary nature, such as reserve requirements and
credit ceilings, or of an institutional nature, such as
preferential access to markets, usually for government
financing needs.
Policy aspects .Regarding the sequencing of the
development of financial markets there is again no general
rule. It can be argued that it is easier first to intro duce
government securities, followed by bonds and later
equities. However, the imposition of credit ceilings on
banks as well as high margins in the banking system may
speed up the development of a bond market. The process of
privatization also affects the direction of the developmen t
of securities markets. In Romania's case demand for equi –
ties could well outpace demand for government securities
once privatization is implemented speedily. However, due
care should be taken over the primary share issue as an
overpriced issue might seri ously damage market
development. Regarding maturities, it could be argued that
there is a natural preference for starting with short -term
ones and then moving to longer maturities. Regarding
interest rates it is obviously difficult to place fixed -interest
securities in an inflationary environment. Floating rate
issues or index -linked bonds might be considered. In
choosing an appropriate index the average of Treasury bill
rates could be used for guidance, assuming that the
Treasury bill market is func tioning reasonably. Index –
linked bonds have· the disadvantage that they might lead to
some kind of institutionalized inflation. It was suggested
that volatile inflationary conditions should be met with
short-term issues. However, this focus on the short end of
the market makes governments vulnerable as they
continuously find themselves in need of arranging
financing.
Primary and secondary markets .In the primary
market the central bank can accumulate expertise on issuing
techniques and play the role of a market -maker, although
this carries the risk that the central banks might appear as
too dominant and scare the private sector off. During the
initial stage the private sector has to be encouraged. In
those countries where securities business is separated from
normal banking the banks often run their own broking
houses.
In the secondary market ensuring sufficient liquidity of
the market as well as providing sound information should
be a major concern of the central bank. In an early phase it
is important to have ef ficient market makers and to keep
transaction costs low. The stock market can play such a role
at a later stage. As a large wholesale market it can provide a
suitable environment for other ways of mobilizing savings.
Demand for securities .The prime funct ion of a
securities market is to mobilize savings and to reward them
properly, i.e. to guarantee safety as well as proper returns.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 59
Nr. 2 / 2011siguranța, precum și încasări adecvate. Deponenții trebuie să se
aștepte la rate reale pozitive ale dobânzilor pe termen lung. O
piață a valorilor mobiliare bine funcțională va put ea concura cu
băncile pentru depozite de economii. Alți intermediari
financiari, cum ar fi companii de asigurări și fonduri de pensii
vor fi foarte utile pentru a îndrepta economiile în investiții pe
termen lung. În Europa Centrală și de Est aceste activit ăți
privind economiile pe termen lung au fost parte a bugetului în
trecut. În Republica Cehă, de exemplu, fondurile de pensii și
companiile de asigurări au început activitatea doar în 1993. În
mod similar, economisirea pentru pensionare, educație și pentru
îngrijirea sănătății este doar o preocupare recentă în Ungaria,
deși companiile de asigurări au existat mai mult decât în alte țări
foste socialiste.
Înființarea fondurilor comune de plasament și a fondurilor
de investiții poate fi un mod util pentru depo nenții mici de a
intra pe piața de valori. Aceste instituții există deja în Republica
Cehă, Ungaria și Polonia. Rolul pieței de valori în plasarea
economiilor va deveni viabil numai după o privatizare pe scară
largă. Cu toate acestea, experiența a arătat ( de exemplu, în
Polonia) că chiar și o bursă destul de îngustă poate atrage
economii în cazul în care așteptările sunt spre majorare. Acest
tip de dezvoltare ar putea duce cu ușurință în bule speculative,
care sunt cunoscute că au izbucnit în trecut.
Valori mobiliare și politica monetară .Punerea în aplicare
apoliticiimonetare esteseverlimitatăîn cazul în care piețele
financiare nu funcționează corespunzător ,în special dacă
politicafiscalănueste în conformitate cuorientarea politicii
monetare. În perioada de tranziție, guvernele au probleme de
plată cu privire la ratele reale pozitive ale dobânzilor, astfel
multe întreprinderi ar fi nevoite să iasă din afaceri, în caz că se
împrumută la aceste rate. Controlul lichidității interne este o
preocupare p rincipală și așa mai departe, adică în absența
piețelor valorilor mobiliare, problema a fost rezolvată prin
mijloace pragmatice. Acest lucru a însemnat utilizarea
plafoanelor de creditși arezervelor minime obligatorii . Odată
cu introducerea titlurilor de stat, băncile centrale au trecut la
instrumente indirecte pentru controlul lichidității interne, cum ar
fi operațiunile de piață deschisă și politica lombard. În fazele
inițiale de tranziție, este util ca băncile centrale să dețină un
portofoliu important de titluri de valori pentru intervenție.
Operațiuni lepot astfelserviundublu scop ,pentruschimburi de
portofoliu saupentru politică monetară. Cu toate acestea,
majoritatea țărilor au limite pe creanțe asupra guvernului, pe
care băncile centrale le po t deține în portofoliul lor.
Băncile centrale în diferite țări din Europa Centrală și
Europa de Est ”au câștigat experiență în utilizarea valorilor
mobiliare pentru scopuri de politică monetară”. Ungaria, de
exemplu, a început operațiunile de piață deschis ă în 1998
folosind certificate de trezorerie și certificate de depozit emise
de Banca Națională. În Republica Cehă, banca centrală emite
bonuri proprii pentru a curăța excedentul de lichiditate. În
Polonia, Banca Națională a utilizat anterior bonurile prop rii, iar
acum a trecut la răscumpărare acordurilor privind titlurile de stat
pentru a controla nivelul de lichiditate. Bulgaria a introdus
recent operațiunile de piață deschisă cu titluri de stat, în timp ce
România nu are încă titluri de valoare. Politica de lombard a fost
folosită în trei țări, Republica Cehă, Ungaria și Polonia. În
Republica Cehă doar titlurile de valori de stat sunt eligibile ca
garanții; puțin se utilizează această facilitate întrucât băncile auSavers should expect positive real interest rates in the long
run. A properly functioning securities market will be able to
compete with banks for savings deposits. Other financial
intermediaries such as insurance com panies and pension
funds will be very useful for channeling savings into long –
term investments. In central and eastern Europe these long –
term savings activities we re part of the budget in the past.
In the Czech Republic, for example, pension funds and
insurance companies started operating only in 1993.
Similarly, saving for retirement, education and health care
is only a recent concern in Hungary, although insurance
companies have existed longer than in other former
Socialist countries.
The establishment of unit trusts and investment funds
can be a useful way for small savers to enter the stock
market. These institutions exist already in the Czech
Republic, Hungary and Poland. The role of the stock
market in the placement of savings will become viable
only after widespread privatization. However, experience
has shown (e.g. in Poland) that even a rather narrow
stock market can attract savings if expectations are bullish.
This kind of development could easily result in
speculative bubbles, which are known to have burst in the
past.
Securities and monetary policy .The implementation
of monetary policy is severely con strained if finan cial
markets are not working properly, particularly if fiscal
policy is not in line with the monetary policy stance.
During transition, governments have problems paying
positive real interest rates and many enterprises would be
forced out of business if they had to borrow at these rates.
Controlling domestic liquidity is a primary concern and so
far, i.e. in the absence of securities markets, the problem
has been solved by prag matic means. This has
meant the use of credit ceilings and reserve requirements.
With the introduction of government securities central
banks have switched to indirect instruments for
controlling domestic liquidity, such as open market
operations and Lombard policy. In the initial stages of
transition it is useful if the central banks hold a substantial
portfolio of securities for intervention. Operations can then
serve a dual purpose, for portfolio shifts or for monetary
policy. However, most countries have limits on the claims
on the govern ment which central banks can hold in their
portfolio.
Central banks in various countries of central and
Eastern Europe 'have gained experience in using securities
for monetary policy purposes. Hungary, for example,
started open market operations in 1998 u sing Treasury bills
and certificates of deposits issued by the National Bank. In
the Czech Republic the central bank issues its own bills to
mop up excess liquidity. In Poland the National Bank
previously used its own bills and has now switched to
repurchase agreements on Treasury bills to Control the
level of liquidity. Bulgaria has recently introduced open
market operations with government securities; whereas
Romania does not yet have securities.1ombard policy has
been used in three countries, the Czech R epublic, Hungary
and Poland. In the Czech Republic only government
securities are eligible as collateral; there is little use of this

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201160
portofolii limitate de titluri de stat ș i rata Lombard, în prezent la
14%, este mai mare decât rata de actualizare de 9%. În mod
similar, în Polonia creditul lombard este mai scump decât alte
forme de refinanțare. În Ungaria, rata lombard are, de
asemenea, caracterul de o rată de penalizare. Nev oia de credit
lombard este determinată de sistemul de plată întrucât nevoile
de lichiditate sunt necunoscute până spre sfârșitul zilei astfel
creditul lombard de la banca centrală este singura sursă capabilă
să îndeplinească cerințele de lichiditate. Banca Națională a
Bulgariei a introdus facilitățile de lombard, în scopul de a
încuraja băncile să dețină certificate de trezorerie. Cu toate
acestea, deoarece rata lombard este egală cu rata de bază (cea
mai scăzută rată de împrumut de la banca centrală), bănc ile
comerciale au cumpărat certificate de trezorerie în principal,
pentru a avea acces la credite bancare centrale mai mult sau mai
puțin imediat. O notă de precauție a fost anunțată cu privire la
posibilitatea de a permite băncilor să își îndeplinească ce rințele
lor de constituire a rezervelor minime cu bonuri de tezaur. În
acest caz, plafoane de credit ar trebui să fie impuse, de
asemenea.
Un aspect de intervenție pe piața internă a băncilor centrale
din vest este efectul pe curba de randament și, astfel, asupra
cursului de schimb. Această considerație este mai puțin
relevantă pentru băncile centrale din Europa Centrală și de Est,
în cazul în care astfel de legătură strânsă între piețele valutare
interne și externe nu există încă. În ceea ce privește
supravegherea piețelor de valori mobiliare, un sistem de auto –
reglementare este recomandat să fie, cu o anumită cantitate de
control al guvernului. În cadrul funcției lor de supraveghere,
băncile centrale necesitată de a monitoriza activitățile piețelor
valorilor mobiliare atât timp cât băncile sunt îngrijorate.
În cazul în care o bancă centrală este activă pe piață,
informațiile acumulate în timpul acestor operațiuni ar trebui să
fie comunicate la departamentul de supraveghere sau de agenție,
deoarece este resp onsabilitatea băncii centrale pentru a preveni
riscul sistemic. O bancă centrală ar trebui să colecteze cel puțin
informații fiabile cu privire la aceste aspecte care afectează
lichiditatea din sistemul bancar. Aceste informații ar trebui să fie
despre așteptările aproximative ale pieței și nu despre așteptările
băncii centrale. Una din principalele surse este Trezoreria, care
ar trebui să informeze banca centrală cu privire la previziunile
fluxurilor sale de numerar. În cele din urmă ,estede asemenea
de competența băncii centrale de ase asigura căsistemulde
decontare pentru titluri de valoare funcționează bine. Această
sarcină este mai ușoară în acele țări în care un sistem de
înregistrare este utilizat, decât în cazul unui sistem de valori
mobiliare ti părite.Întârzierile însistemulde plățiar putea
provocao criză delichiditate.
Mediul juridic și cel instituțional .Autoritățile trebuie să se
străduiască să mențină un mediu concurențial. Ori de câte ori
există semne de ineficiență, noi oportunități a r trebui să fie
deschise. Cu toate acestea, inovația nu ar trebui să fie excesivă,
iar punerea priorității pe aprofundarea unui sistem relativ simplu
are anumite avantaje față de inovațiile excesive. Standardizarea
unui sistem adoptat poate spori fiabilita tea unui sistem și
încrederea în ea. Domeniile care urmează să fie standardizate
sunt tipurile de valori mobiliare, procedurile de emitere și
informațiile furnizate de către emitenți. Măsuri cum ar fi
introducerea legislației, asigurarea punerii în aplicar e a legilor,
lupta împotriva fraudei, (de exemplu, prin combaterea insiding -facility as the banks have limited portfolios of government
securities and /the Lombard rate, currently at 14%, is higher
than the discount rate at 9%. Similarly in Poland Lombard
credit is more expensive than other forms of refinancing. In
Hungary the Lombard rate also has the character of a
penalty rate. The need for Lombard credit is determined by
the payment system as liq uidity needs are unknown until
late in the day and then Lombard credit from the central
bank is the only source avail able to fulfill liquidity
requirements. The Bulgarian National Bank introduced
Lombard facilities in order to encourage banks to hold
Treasury bills. However, as the Lombard rate equals the
basic rate (lowest rate for borrowing from the central bank)
the commercial banks bought Treasury bills mainly to gain
access to central bank credit more or less imme diately. A
note of caution was sounde d on the possibility of allowing
banks to fulfill their minimum reserve requirements with
Treasury bills. In that case credit ceilings would need to be
imposed as well.
One aspect of western central bank intervention in the
domestic market is the effect o n the yield curve and thus on
the exchange rates. This consideration is less relevant for
central banks in central and eastern Europe, where such a
close link between domestic and foreign currency markets
does not yet exist.
Regarding the supervision of s ecurities markets a self –
regulatory system is to be recommended with a certain
amount of government control. Within their supervisory
function the central banks also need to monitor the
activities of securities markets as far as banks are
concerned.
If acentral bank is active in the market the information
gained during these operations should be disclosed to the
supervision department or agency as it is the responsibility
of the central bank to prevent systemic risk. A central bank
should at least collect reliable information on those aspects
which affect the liquidity of the banking system. This
information should be about market expectations and not
expectations of the central bank. One -of the main sources is
the Treasury, which should inform the central bank about
its cash flow projections. Finally, it is also up to the
central bank to ensure that the settlement system for
securities functions well. This task is easier in those
countries where a book -entry system rather than printed
securities is in use. Delays in the payment system might
cause a liquidity crisis.
Legal and institutional environment .The authorities
should strive to maintain a competitive environment.
Whenever there are signs of inefficiencies new
opportunities should be opene d up. However, innovation
should not be excessive and giving priority to deepening a
relatively simple system has certain advantages over
excessive innovation. Standardizing an adopted system can
enhance the reliability of a system and confidence in it. Th e
areas to be standardized are the types of securities, issuing
procedures and the information provided by issuers.
Measures such as introducing legislation, ensuring the
implementation of the laws, fighting fraud (e.g. by
combating insider trading), impos ing disclosure
requirements and encouraging the establish ment of

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 61
Nr. 2 / 2011ului), impunerea cerințelor de divulgare și încurajarea stabilirii
agențiilor de rating și a procedurilor, sunt condiții necesare
pentru buna funcționare a piețelor valorilor mobil iare. Evaluarea
riscului problemelor din sectorul non -financiar este deosebit de
dificilă în timpul tranziției. Legislația privind valorile mobiliare
este în vigoare în Republica Cehă, Ungaria și Polonia. În
Bulgaria, titlurile de stat sunt reglementate pr intr-o Ordonanță
de Ministerul Finanțelor și Banca Națională a Bulgariei. În
Slovacia și România astfel de cadre juridice nu există încă.
Înființarea agențiilor de rating în Europa Centrală și de Est a fost
lentă, în plus, agențiile internaționale de ratin g chiar se luptă
pentru a face rost de informații fiabile. Aceste măsuri ar
parcurge un drum lung spre evitarea bulelor speculative care ar
putea submina și încrederea în piețele de valori mobiliare pentru
o perioadă lungă de timp.rating agencies and procedures are necessary preconditions
for a smooth functioning of the securities markets.
Assessing the risk of non -financial sector issues is
particularl y difficult during transition. Legislation on
securities is in place in the Czech Republic, Hungary and
Poland. In Bulgaria, government securities are regulated by
an Ordinance of the Ministry of Finance and the Bulgarian
National Bank. In Slovakia and Rom ania such legal
frameworks do not yet exist. The establishment of rating
agencies in central and Eastern Europe has been slow;
moreover, even international rating agencies are struggling
to get hold of reliable information. These measures would
go a long w ay towards avoiding speculative bubbles which
may well undermine confidence in securities markets for a
long time.
Bibliografie/Bibliography
1.Benoit B., Mandelbrot R., Hudson L., The Misbehaviour of Markets, London 2005, p.4.
2.Black F., Jensen M., Scholes M., The Capital Asset Pricing Model: Some Empirical Tests, in M. Jensen ed., Studies
in the Theory of Capital Markets, 1972.
3.Kahneman D., Tversky A., Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk, Econometrica, XVLII, 1979, pp.
263-291.
4.Sharpe C., William F., Capital asset prices: A theory of market equilibrium under conditions of risk, Journal of
Finance, No. 19 (3), 1964, pp. 425 -442
5.Poundstone W., Fortune’s Formual. The Untold Story of the Scientific Betting System That Beat the Casinos and
Wall Street, New York, 2005.
CONTRI BUȚIA LUI J.STIGLITZ LA
FUNDAMENTAREA TEORIEI PIEȚELOR
CU INFORMAȚIE ASIMETRICĂ
MateiȘIMANDAN ,dr., prof. univ.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
Recenzent : Alexandru STRATAN, dr. hab., IEFSJ.STIGLITZ’S CONT RIBUTION TO THE
GROUNDING OF MARKET THEORY WITH
ASYMMETRICAL INFORMATION
Matei ȘIMANDAN, PhD, Professor
”Aurel Vlaicu” University of Arad
Reviewer : Alexandru STRATAN, PhD, IEFS
Această lucrare abordează o temă de actualitate
pentru teoria și practica cercetării din diferitele domenii
ale activităților economice și sociale. În prima parte, sunt
prezentate fenomenele asociate distribuției asimetrice a
informației, punând accentul pe contribuțiile lui G.Stigler,
J.Mirrlees și W.Vickrey, precum și acelea a le lui
G.Akerlof și M.Spence. A doua parte a lucrării insistă
asupra evaluărilor teoretice implicate în funcționarea
mecanismelor de piață în contextul informației imperfecte,
așa cum au fost ele teoretizate de J.Stiglitz. Ultima parte a
lucrării scoate în evidență posibilitățile informației
asimetrice în raport cu modelul classic al macroeconomiei
și microeconomiei, precum și mijloacele de contracarare a
informației imperfecte din rândul actorilor care operează
pe diferitele segmente ale economiei de pia ță.
Cuvinte cheie: informație imperfectă, incertitudine,
risc, comportament decizional.This paper approaches a theme of actuality for the theory
and practice of research from different fields of economical
and social activities. In the first part, we pre sent the
phenomena associated to the asymmetrical distribution of
information, with a focus on the contributions of G.Stigler,
J.Mirrlees and W.Vickrey, as well as those of G.Akerlof and
M.Spence. The second part of the paper insists on the
theoretical eva luations involved by the functioning
mechanisms of the market in the context of imperfect
information, as they were theoretized by J.Stiglitz. The latter
part of the paper highlights the possibilities of alternative
information as opposed to the classical model of macro –
economy and micro -economy, as well as the means of
counteracting imperfect information form among the actors
that operate on different segments of market economy.
Keywords: imperfect information, doubt, risk, decision
making behavior.
Repere teoretice ale unui model explicativ .Importanța
teoriei piețelor cu informație imperfectă a fost recunoscută
de comunitatea științifică internațională, încă din anul 1982,Theoretical bench -marks of an explanatory model.
The importance of market theory with imperfect information
was admitted by the international scientific community as

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201162
când George Stigler a primit Premiul Nobel în Economie
pentru cercetări în domeniul economiei informației. La
rândul lor, James Mirrlees și William Vickrey au fost
laureați ai Premiului Nobel în Economie în anul 1999 pentru
contribuțiile avute în studierea comportamentului
participanților pe piață în condițiile informației asimetrice.
În sfârșit, în anul 2001, au primit Prem iul Nobel pentru
cercetarea imperfecțiunii informației la nivel
microeconomic și macroeconomic, George Akerlof, Joseph
Stiglitz și Michael Spence.
Fundamentând teza conform căreia informația este o
resursă limitată care implică anumite costuri, contribuții le
lui G.Stigler (1961) ar putea fi structurate în jurul
următoarelor idei: costul de informare a agenților economici
privind prețurile practicate de ceilalți participanți de pe
respectiva piață, factorii care determină costul activităților
de căutare (gra dul de dispersie a prețurilor, modificarea
balanței cerere -ofertă în timp, valoarea tranzacțiilor etc),
costul de căutare a informațiilor privind piața forței de
muncă, cheltuielile directe și indirecte pentru obținerea
informației.
Cercetările efectuate d e J. Mirtlees și W. Vickrey (1999)
au evidențiat faptul că distribuția asimetrică a informației în
cazul participanților pe piață duce la modificări la nivelul
comportamentului economic, în sensul că indivizii mai bine
informați tind să exploateze strategi c acest avantaj. Astfel, ei
și-au concentrat analiza, pe de o parte pe modul în care
contractele și sistemul de funcționare al instituțiilor pot fi
concepute în așa fel încât să facă față problemelor legate de
asimetria informației. Pe de altă parte, preoc upările lor s -au
centrat pe consecințele determinate de imperfecțiunea
informației pe piața financiară, în sistemul de creditare și cel
al asigurărilor, precum și pe mecanismele de elaborare a
politicilor economice.
Inovațiile aduse de G. Akerlof, J. Stigl itz și M. Spence
(2001) constă în faptul că teza informației imperfecte este
analizată la nivel micro și macroeconomic. În timp ce,
Akerlof insistă pe dificultățile întâmpinate de teoria
macroeconomică în explicarea persistenței șomajului
involuntar, efec tele economiei monetare asupra producției și
șomajului, pe decalajul dintre nivelul economiei și fondul de
pensii, Spence realizează că prețurile au capacitatea de a
oferi informații relevante în funcție de opțiunile agenților
economici, și că indivizii ma i bine informați pot transmite
semnale credibile celor mai puțin informați pentru a evita
fenomenele asociate selecției adverse.
Înainte de a merge mai departe, trebuie să menționez trei
fenomene tipice piețelor cu informație imperfectă, care au
fost teore tizate de-a lungul a patru decenii de cercetări
întreprinse de autorii menționați mai sus. Mă refer la costul
de căutare (care evidențiază costul activităților de căutare,
implicațiile acestuia asupra costurilor de negociere și
realizarea unui calcul de ef iciență a acestei activități pe
diferitele segmente ale pieței), selecția adversă (fenomen
reflectat în procesul tranzacțional și acela al alegerii
bunurilor sau serviciilor în contextul informației asimetrice
dintre vânzător și cumpărător) și riscul moral (feonomen
care descrie comportamentul unui individ după finalizarea
unei tranzacții și imposibilitatea de a observa acțiunile unuia
dintre cei doi parteneri ai schimbului).early as 1982, when George Stigler, received the Nobel Prize
for research in the field of information economy. Then, James
Mirrlees and William Vickrey were laureate of the Nobel
Prize in Economy in 1999 for their contribution in the study
of the behavior of market actors in the conditions of
asymmetrical information. La st but not least, in 2001, George
Akerlof, Joseph Stiglitz and Michael Spence received the
Nobel Prize for the research of information imperfection at
the level of micro -economy and macro -economy.
Underlying the thesis that information is a limited
resource involving certain costs, the contributions of
G.Stigler (1961) could be structured around the following
ideas: the cost of informing economical agents about the
prices offered by the other participants on the given market,
the cost of searching time and its reference to the income of
the given individual’s income, the factors that determine the
cost of searching activities (the spreading degree of the
prices, the modification of the balance demand -offer in time,
the value of the transactions etc), the cos t of searching for
information referring to the work force market, the amount of
direct and indirect expenses for obtaining the information.
The studies conducted by J. Mirtlees and W. Vickrey
(1999) highlighted the fact that the asymmetrical distribution
of information in the case of market participants leads to
modifications at the level of economic behavior in the way
that the better informed individuals tend to strategically
exploit this advantage. Hence, they focused their analysis,
on the one hand, on the way in which the contracts and the
functioning system of institutions can be conceived so as to
face the problems connected to information asymmetry. On
the other hand, their preoccupation focused on the
consequences determined by information imperf ection on the
financial market, on the credit and social insurance system, as
well s on the mechanisms of elaborating economical policies.
The novelty brought by G. Akerlof, J. Stiglitz and M.
Spence (2001) consists in the fact that the thesis of
information imperfection is analyzed at the micro and macro –
economical level. While Akerlof insists upon the difficulties
encountered by the macro -economical theory in explaining
the persistence of involuntary unemployment, the effects of
monetary economy on produc tion and unemployment, the
gap between the level of economy and that of retirement
funds, Spence realizes that the prices have the capacity to
provide relevant information according to the choices made
by economic agents, and the better informed individual s can
transmit credible signals to the less informed ones to avoid
phenomena associated to adverse selection.
Before going further, I have to mention 3 of the
phenomena typical to the market with asymmetrical
information, which were theorized along 4 decad es of
research conducted by the above mentioned authors. I am
referring to the cost of research (which highlights the cost of
research activities, it’s implications upon dealing costs and
the creation of an efficiency calculus of this activity on
different segments of the market), adverse selection (a
phenomenon reflected in the transactional process and that of
choosing goods or services in the context of asymmetric
information between the seller and the buyer) and the moral
risk (a phenomenon which descri bes an individual’s behavior
after the finalization of a transaction and the impossibility of

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 63
Nr. 2 / 2011Distribuția asimetrică a informației și consecințele
acesteia
Una dintre cele mai profunde analize referitoare la
distribuția asimetrică a informației și consecințele aceștia
asupra diferitelor piețe o regăsim în studiul lui Joseph
Stiglitz,Information and the Change in the Paradigm in
Economics, publicat în anul 2002. Dată fiind relev anța
acestui studiu în raport cu tema lucrării de față, mă voi referi
la câteva din ideile autorului referitoare la teoria piețelor cu
informație asimetrică.
Într-o primă parte a studiului său, Stiglitz aduce în
discuție o serie de argumente în favoarea te oriei piețelor cu
informație asimetrică, văzută ca alternativă la modelul
economiei tradiționale. Ca și alți autori, el susține că noul
curent al piețelor cu informație asime trică încearcă să
identifice premisele eronate care au făcut ca teoria
economică clasică să nu furnizeze explicații coerente pentru
unele fenomene și procese economice.
Criticile sale se îndreaptă mai întâi asupra concepției
conform căreia, feno menele economice ar avea o variație
continuă și ar putea fi descrise cu ajutorul unei func ții con-
tinue. Introducerea în calcul a ipotezei informației
asimetrice determină o variație discontinuă a fenomenelor
economice care urmează să se producă, proba bilitatea
producerii acestora fiind caracterizată de o funcție de
repartiție discretă și nu d e una continuă.
În al doilea rând, teoria clasică lasă impresia că fiecare
agent economic poate rezolva problema maximizării doar
prin luarea în considerare a variabilelor existente. Realitatea
demonstrează că informația nu este distri buită uniform între
agenții economici și că pot exista situații în care anumite
fenomene economice să nu poată fi modelate matematic,
făcând impo sibilă rezolvarea problemei maxi mizării.
În al treilea rând, Stiglitz consideră că teza potrivit căreia
între cerere și ofertă n u poate exista decât un singur punct de
echilibru este departe de realitate, deoarece „chiar și o mică
doză de imperfecțiune a informației poate avea un efect
profund asupra naturii echilibrului” (2002, p. 484).
Imposibilitatea atingerii unui punct de echi libru a prețului
dintre cererea și oferta de pe piața cu informație asimetrică a
fost demonstrată de autor, atât prin dezvoltarea unor modele
teoretice, cât și prin observații empirice refe ritoare la
existența șomajului, la raționalizarea creditului și al te situații
ce pun în evidență eșecuri ale pieței.
Puse cap la cap, problemele discutate mai înainte relevă
câteva aspecte extrem de importante:
faptul că asimetria informației este un fenomen cu
care se confruntă majoritatea domeniilor activității
economice;
faptul că informația trebuie luată în calcul în orice
moment al analizei economice;
împrejurarea că ea este cel mai eterogen bun
economic, fiind dife rită de orice altă marfă;
faptul că informația prezintă carac teristicile unui bun
public, adică nu există sufi ciente mijloace pentru excluderea
accesului la informație a celor care nu contribuie la
obținerea ei;
faptul că informația nu poate fi vândută decât o
singură dată, după care ea își pierde carac terul de informațienoticing the actions led by one of the two partners of the
change).
The asymmetrical distribution of information and its
consequences
One of the most profound ana lyses referring to the
asymmetrical distribution of information and its
consequences on the different segments of the market can be
found in Joseph Stiglitz’s study Information and the Change
in the Paradigm in Economics, published in 2002.
Stiglitz appro aches a series of arguments in the favor of
market theory with asymmetrical information, seen as an
alternative to the model of traditional economy.
Consequently, he states that the new current of the markets
with asymmetrical information tries to identify the wrong
premises which made the classical economical theory not to
provide coherent explanations for certain economical
processes and phenomena.
His comments first refer to the conception that
economical phenomena could have a continuous variation
andcould be described with the help of a continuous
function. The introduction of the hypothesis of asymmetrical
information in the calculus determines a discontinuous
variation of economical phenomena which are to happen, the
probability of their production being characterized by a
function of discrete repartition and not by a continuous one.
Secondly, the classical theory leaves the impression that
each economical agent can solve the problem of
maximization only by considering the existing variables.
Reality proves that the information isn’t equally distributed
among the economical agents and that there can be situations
when certain economical phenomena can’t be mathematically
modeled, thus leading to the impossibility of solving the
problem of maximization .
Thirdly, Stibligz thinks that the thesis according to which
there can’t be but a single point of equilibrium between offer
and demand is far from reality, because „even a small doses
of information imperfection can have a profound impact upon
the nature of equilibrium” (2002, p. 484). The impossibility
of reaching an equilibrium point of the price between the
offer and demand on a market with asymmetrical information
was proved by the author by developing certain theoretical
models, as well as by empiric al observations regarding the
existence of unemployment, credit rationalization and other
situations which highlight failures of the market.
Added up, the problems discussed above reveal a few
very important aspects:
The fact that information asymmetry is a phenomenon
which is encountered in most of the fields of economical
activities;
The fact that information must be taken into account in
every moment of the economical analysis;
The fact that it is the most heterogeneous economical
good, different from ev ery other type of merchandise;
The fact that the information has the characteristics of
a public good, that is there aren’t sufficient means of
prohibiting the access to information of those who don’t
contribute to obtaining it;
The fact that information c an’t be sold but once, after
which it loses its informational feature and implicitly its

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201164
și implicit valoarea econom ică;
împrejurarea că în tranzac țiile de pe piața informației
cumpărătorul nu are posibilitatea să cunoască dinainte
calitatea și actualitatea produsului pe care îl cumpără.
Pe baza acestor caracteristici, Joseph Stiglitz (2002)
dezvoltă un interesant com entariu privind consecințele
teoretice și practice ale informației asimetrice. Din
multitudinea aspec telor analizate de autor, voi reține pe cele
mai apropiate de obiectivul acestei lucrări, astfel:
Imperfecțiunea informației este un fenomen răspândit
în întreaga economie, astfel încât diferiți oameni cunosc
diferite lucruri: „muncitorii cunosc mai mult despre abi –
litățile lor decât firma; persoana care achiziționează o
asigurare cunoaște mai mult despre sănătatea sa decât firma
de asigurare; proprietar ul unei mașini cunoaște mai mult
despre ma șina sa decât potențialii cumpărători; proprietarul
unei firme știe mai mult despre firma sa decât un investitor
potențial; o persoană care face un împrumut cunoaște mai
mult despre riscul său și asumarea riscului , decât cel care dă
împrumutul” (2002, p. 488).
În condițiile pieței cu informație asimetrică, fiecare
agent economic este deter minat să facă eforturi pentru a
obține stocul de informații de care are nevoie în tranzacțiile
sale, dar să și ascundă anumite informații pe care le deține
față de ceilalți participanți pe piață. În același timp, există
agenți economici dispuși să furnizeze informații, problema
care se pune este însă aceea a recuperării costurilor
implicate de această activitate.
Prin mecanisme sp ecifice, piața tinde să reducă
asimetria informației atât prin rolul jucat de sistemul de
prețuri, cât și prin diferitele acțiuni ale indivizilor sau agen –
ților economici. Principalul mecanism prin care un individ,
de exemplu, poate obține infor mații cons tă în observarea
comportamentului celorlalți indivizi. O rele vanță deosebită
are în acest sens piața asigurărilor, în care, atât asiguratul,
cât și asiguratorul încearcă să obțină informații supli –
mentare, și unul și celălalt fiind conștienți că prin com –
portamentul lor nu fac decât să transmită anumite infor mații.
•Faptul că prin acțiunile și deciziile lor indivizii trans –
mit anumite informații îi deter mină să recurgă la modificări
ale comportamentului lor. Aceste modificări com portamen-
tale au scopul de a scunde anumite informații despre adevă –
rata stare de fapt, după cum, la fel de posi bil este ca
individul în cauză să inducă informații eronate de natură să
distorsioneze mecanismul observației.
În cadrul aceleiași analize, Stiglitz se referă pe lar g la
modalitățile prin care teoria piețelor cu informație asimetrică
a adus îmbunătățiri programului formulat de J. M. Keynes și
adepții săi. Ideea de la care se pleacă are în vedere lipsa
fundamentului microeconomic al teoriilor macroeconomice.
Această s ituație nu a fost depășită prin încercările lui Paul
Samuelson de a combina microeconomia tradițională cu
macroeconomia teoretizată de Keynes în cadrul așa -zisei
sinteze neoclasice. Sarcina de a oferi teoriei lui Keynes un
fundament micro economic a rev enit reprezentanților teoriei
despre imperfecțiunea infor mației, considerați „adevă rații
continuatori ai keynesismului”.
Un argument vizează ameliorările aduse mo delului
standard al expli cației macroeconomice. Din aceastăeconomical value;
In the transactions on market information the buyer
doesn’t have the possibility to know beforehand the quality
and actuality of the product he is bu ying.
Based on these characteristics, Joseph Stiglitz (2002)
develops an interesting commentary regarding the theoretical
and practical consequences of asymmetrical information.
From the numerous aspects analyzed by the author, I will
mention those which a re closest to the object of this paper,
namely:
The imperfection of information is a phenomenon
spread in the whole economy, so that different people know
different things: “workers know more about their abilities
than the firm; the person who purchases an insurance knows
more about his health than the insurance company; the owner
of a car knows more about the car than the potential buyers;
the owner of a form knows more about his firm than o
potential investor; the person who takes a loan knows more
about his risk than the bank who gives him the loan” (2002,
p. 488).
In the case of markets with asymmetrical information,
each economical agent is determined to risk in order to obtain
the stock of information he needs in his transactions, but also
to hide ce rtain information he possesses from the other
participants on the market. Meanwhile there are economical
agents who are willing to give information, but in this case
there is a problem of recuperating the costs involved by this
activity.
Through certain me chanisms, the market tends to
reduce information asymmetry through the role played by the
price system and the different activities of individuals or
economic agents. The main mechanism through which an
individual, for instance, can obtain information cons ists in the
observation of the other individuals’ behavior. A special
relevance is thus owned by the insurance market, where the
insured and the insurer try to obtain extra information, both
being aware that through their behavior they do nothing but
transmit certain information.
The fact that through their actions and activities
individual’s pass over certain information determines then to
change their behavior. These changes in their behavior aim to
hide certain information about the true state of things, as it is
similarly possible for the individual to induce false
information which can distort the observation mechanism.
In the same analysis, Stiglitz refers to the means through
which the theory of markets with asymmetrical information
improved the progr am designed by J. M. Keynes and his
followers. The starting idea regards the lack of a micro –
economical grounding of macro -economical theories. This
situation wasn’t overcome by Paul Samuleson’s attempts to
combine traditional micro -economy theorized by Ke ynes in
the so called neoclassical synthesis. The task of providing
Keynes’s theory with a micro -economical grounding fell
upon the representatives of the theory about information
imperfection, considered “true continuators of Keynesism”.
One argument rega rds the improvements brought to the
standard model of macro economical explanation. From this
perspective, Stiglitz and the other supporters of the theory of
markets with asymmetrical information consider that micro

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 65
Nr. 2 / 2011perspectivă, teoreticienii pie ței cu informație asi metrică con –
sideră că microeconomia trebuie adaptată astfel încât să
susțină rezultatele obținute de teoria macroeconomică, iar
macroeconomia, la rândul ei, să constituie un suport teoretic
pentru nivelul explicației microeconomice. Î n ordinea
acestor preocupări sunt vizate următoarele repere mai
importante:
•Spre deosebire de abordarea lui Keynes unde cererea
de credit și oferta de economii sunt lăsate pe seama jocului
liber al pieței, teoreticienii piețelor cu informație imperfectă
încearcă să demonstreze că piața creditului nu poate asigura
un nivel optim al distribuției creditului în funcție de rata
dobânzii, elementul esențial care intervine în acest
mecanism fiind cel de raționalizare a creditului.
•Ca urmare a informației asime trice între creditor și
debitor, băncile înclină să mențină rata actuală a dobânzii și
să nu satisfacă toate solicitările de creditare. Neavând
posibilitatea de a cunoaște capacitatea debitorului de a
rambursa îm prumutul, piața cre ditului se confruntă cu
debitori „onești”, care acceptă doar acele credite pe care le
pot rambursa în condițiile contractului, dar și cu debitori
„necinstiți”, care în momentul împru mutului sunt conștienți
de incapa citatea lor de a rambursa împrumutul, sperând că
vor găsipână la urmă resurse pentru achitarea datoriilor.
Faptul că debitorii care acceptă să plătească o rată a
dobânzii mai ridicată poate fi un simptom al riscurilor legate
de achitarea creditului. Prin urmare, chiar dacă rata dobânzii
crește și riscul băncii d e a recupera creditul acordat crește.
Acesta este motivul pentru care, instituția creditoare fixează
o rată a dobânzii la un nivel care să -i asigure maximizarea
profitului și minimizarea riscului, rata dobânzii devenind
astfel un mecanism de selecție a cl ienților.
Dacă în teoria macroeconomică tradițională acțiunile
și obligațiunile erau consi derate instrumente perfect substi –
tuibile pe termen lung, noua teorie despre piețele cu infor –
mație imperfectă arată că emiterea de acțiuni constituie un
semnal pent ru firmele mai slabe din punct de vedere eco –
nomic. Acestea preferă să scoată pe piață acțiuni (în cazul
cărora nu există nici o obligație de a returna suma obținută
prin vânzarea lor), în loc de obligațiuni (care presupun res –
ponsabilitatea emitentului de a returna suma împrumutată
prin emisiunea acestor titluri de valoare).
Încondițiile în care firmele recurg la emiterea de
acțiuni, ele împart practic riscurile cu acționarii. Aversiunea
față de risc a acestora, obligă firmele să semnalizeze pe piață
capacitatea de a se proteja împotriva riscurilor și de a da
semnale privind profita bilitatea investiției pentru deținătorii
titlurilor de valoare.
Distribuția asimetrică a informației la nivelul partici –
panților la tranzacții legate de situația de risc se manifestă și
pe piața asigurărilor. Pentru a limita fenomenul selecției ad –
verse și a riscului moral, companiile de asigurări pot limita
numărul polițelor de asigurare vândute cu scopul de a obține
informații cu privire la situația de risc a clientului. În acest
sens, companiile de asigurare sunt preocupate să observe
diferențele dintre diferitele tipuri de risc și modul în care
acestea se pot regăsi în preferința indivizilor pentru anumite
contracte de asigurare. Determinând clienții să -și
„dezvăluie” inf ormațiile despre propriile riscuri, com paniaeconomy should be adapted so that is can sustain the results
obtained by the macro economical theory, and macro
economy, in its turn, should constitute a theoretical support
for the level of the micro economical explanation. In the
order of these preoccupations, the following aspects are
envisaged:
As opposed to Keynes’s approach, where the demand
for credit and the offer of saving money is left to the free
action of the market, the new theory of markets with
imperfect information tries to prove that credit market can’t
ensure an optimum level of the distribution of credit
according to the interest, the essential element that appears in
this mechanism being the one of rationalization of the credit.
As a consequence of asymmetrical information
between the creditor and the debtor, banks tend to main tain
the actual rate of interest and not to satisfy all the lending
demands. Not having the possibility to know the debtor’s
capacity to return the loan, the credit market is faced with
„honest” debtors, who accept only those credits which they
can return in the conditions of the contract, but also with
„dishonest” debtors, who, in the moment of the loan, are
aware of their incapacity to return the loan, hoping to
eventually find recourses to pay their debts.
The fact that the debtors who accept to pay a hi gher
interest rate may be a symptom of the risks connected to
paying back a loan. Consequently, even if the interest rate
increases, the bank’s risk of getting back its loan increases as
well. This is the reason why the crediting institution sets an
interest rate at a level which can insure the maximization of
the profit and the minimization of the risk, the interest rate
thus becoming mechanisms for client selection.
If in the traditional macro economical theory shares
and obligations were considered perfe ctly replaceable
instruments on the long run, the theory of markets with
imperfect information shows that the emission of shares
constituted a signal for firms that are weak from the
economical point of view. They prefer to issue shares on the
market (whe re there are no obligations to return the sum
obtained from selling them), instead of obligations (which
involve the issuer’s obligation to return the borrowed sum
through the issue of value titles).
When firms choose to issue shares, they practically
share the risks with the shareholder. Their aversion for risk
obliges firms to signal on the market their capacity to protect
themselves from risks and to give signals regarding the
profitability of the investment for the owners of the value
titles.
The asymme trical distribution of information at the
level of the participants to the transactions connected to the
risk situation also manifests itself on the insurance market.
The limit the phenomenon of adverse selection and that of
moral risks, the insurance comp anies can limit the number of
insurance policies sold, in order to obtain information
regarding the risk situation of the client. Consequently, the
insurance companies are preoccupied to notice the
distinctions between the different types of risks and the way
in which they find themselves in the individuals’ preferences
for certain insurance contracts. By determining the clients to
“reveal” information about their own risks, the insurance

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201166
de asigurări dă posibilitatea asiguraților să aleagă o anumită
schemă de con tracte alternative, unde despăgubirile mici pot
fi compensate prin deduc tibilități mai mari.
În timp ce reprezentanții noii macroec onomii pun la
îndoială capacitatea statului de a influența masa monetară,
întrucât el poate controla doar oferta exogenă de bani, nu și
substitutele monetare (acțiunile, obligațiunile și alte titluri de
valoare derivate), teoria pieței cu informație asim etrică pre –
conizează că aversiunea față de risc și incertitudinea
datorate lipsei de informație fac ca firmele să nu recurgă
întotdeauna la piața de capital pentru a obține fondurile de
care au nevoie. Explicația constă în faptul că deținătorii
titlurilor de valoare sunt interesați, mai degrabă, de prețul la
care vor vinde aceste titluri de valoare și mai puțin de
valoarea lor actuală.
Cel de-al doilea argument se referă la controversata
problemă a intervenției statului în economie. În acest sens,
reprezentanții teoriei piețelor cu informație imper fectă și-au
pus întrebarea, dacă nu cumva intervenția guvernamentală
ar fi o modalitate mai bună pentru a corecta eșecurile pieței.
Ei înclină să considere această soluție mai eficientă decât
soluțiile preconiza te de economia de tip laissez faire , tocmai
datorită aspectelor legate de informația imperfectă. Mai
precis, este vorba de faptul că alocarea eficientă a resurselor
nu poate fi descentralizată fără intervenția statului și a
sistemului său de taxe și subv enții.
În sprijinul acestei opțiuni sunt invocate două consi –
derente de principiu: auto ritatea guvernamentală are la
dispoziție o serie de instrumente de monitorizare pe care
firmele nu le au, guvernul putând interveni pentru
prevenirea sau contracararea fenomenelor specifice infor –
mației asimetrice, cum este cazul selecției adverse și riscului
moral; inter venția guver namentală poate corecta
distorsiunea creată prin taxe și sub venții datorată informației
imperfecte, fie prin impu nerea altor taxe, fi e prin diver –
sificarea formelor de acor dare a subvențiilor.
Într-un mod mai specific, Stiglitz (2002) se referă la o
serie de cercetări care conduc la concluzia că, o economie
caracterizată prin informație imperfectă nu poate fi eficientă
din punct de ved ere paretian, chiar dacă se iau în considerare
costurile obți nerii informației. Concluziile acestor cercetări
îi oferă autorului argumentele pentru a declara eșecul teoriei
economice de tip laissez faire. Printre motivele invocate în
acest sens sunt menți onate: piața liberă nu oferă stimulente
indivizilor pentru a descoperi și transmite informația; indi –
vizii au tendința de a crea asimetrie în privința informațiilor
și de a deteriora piața respectivă; chiar în condițiile în care
există informații apar prob leme referitoare la utilizarea lor;
fenomenele specifice informației asimetrice – selecția
adversă și riscul moral – au capacitatea de a produce
externalități suficient de importante pentru a determina
eșeculpermanent al pieței respective (cf. Stigli tz, 2002, p.
503–504).
Concluzii .La fel ca și Akerlof și Spence, Stiglitz a
observat că în economie există numeroase segmente ale
pieței unde informația este distribuită asimetric, iar felul în
care este dispersată de pe un segment economic pe altul
influențează comportamentul indivizilor pe piața respectivă.
Din perspectiva analizei prezentate în acest articol, putemcompany gives them the possibility to choose a certain
scheme of alte rnative contracts, where small indemnifications
can be compensated through higher deductibility.
While the representatives of the “new macro
economy” doubt the state’s capacity to influence the
monetary bulk, since it can only control the exogenous
money offer, not the monetary substitutes (shares, obligations
and other derived value titles), the theory of the market with
asymmetrical information anticipates that risk aversion and
the uncertainty owed to the lack of information cause the
firms not to resort to the capital market in order to obtain the
funding they need. The explanation is that the owners of
value titles are more interested in the price of selling these
value titles, not their actual value.
The second argument refers to the controversial pro blem
of the state’s intervention in economy. Hence, the
theoreticians of markets with imperfect information asked
themselves whether governmental intervention would be a
better way of correcting market failure. They tend to consider
this solution more effi cient that the ones envisaged by the
laissez faire type of economy, especially thanks to the aspects
connected to imperfect information. That is to say, the
efficient allocation of resources can’t be decentralized
without the state’s intervention and the s ystem of taxes,
contributions and subventions.
To support this option, two considerations of principle are
invoked: governmental authority possesses a set of
monitoring instruments that firms don’t posses, the
government thus being able to intervene and pr event or
counteract the phenomena typical to asymmetrical
information, as in the case of adverse selection and moral
risks; government interaction can correct the distortion
created through taxes and subventions owing to imperfect
information by imposing o ther taxes or by diversifying the
forms of giving subventions.
More specifically, Stiglitz (2002) refers to a series of
research that led to the conclusion that an economy
characterized by imperfect information can’t be efficient from
the paretian point of view even if the costs of obtaining
information are taken into account. The conclusions of these
studies offer the author the arguments to declare the failure of
the laissez faire type of economical theories. Among the
reasons discussed, the following are mentioned: free market
doesn’t offer the individuals stimuli to discover and pass over
information; the individuals have the tendency to create
information asymmetry and to deteriorate the given market;
even in the conditions where there is information, p roblems
referring to their use will arise; the phenomea typical to
asymmetrical information – adverse selection and moral risk
– have the capacity to produce sufficiently important
externalities so as to determine the permanent failure of the
given market (cf. Stiglitz, 2002, p. 503 -504).
Conclusions .Just like Akerlof and Spence, Stiglitz
noticed that in economy there are numerous segments of the
market where information is asymmetrically distributed, and
the means in which it is dispersed from one economi cal
segment to another influences the behavior of individuals on
the given market. From the perspective of the analysis
presented in this article, three important conclusions have to

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 67
Nr. 2 / 2011reține trei concluzii mai importante:
a) Dacă în teoria economică tradițională am discutat
probleme legate de echilibrul dintre cerere și of ertă și
mijloacele prin care venitul este distribuit în procesul de
schimb sau în alocarea eficientă a resurselor, noua teorie
aduce o abordare conform căreia o mare parte a
deficiențelor pieței pot rezulta din distribuția asimetrică a
informației.
b) Chiar dacă asimetria informației a oferit un impuls
pentru o implicare mai activă a statului în activitatea
economică, agenții economici care activează pe piața cu
informație asimetrică încearcă, pe de o parte, să folosească
asimetria informației în favoarea l or și, pe de altă parte, să
asigure condiți pentru ca piața respectivă să își adapteze
mecanismele de funcționare. În acest context, agenții
economici au motive puternice să contracareze efectele
adverse ale dificultăților privind informațiile legate de
eficiența pieței, instituțiile de pe piață fiind ele însele
interesate să rezolve problemele generate de distribuția
asimetrică a informației.
c) Studiind comportamentul agenților economici
insuficient informați de pe piețele cu informație asimetrică,
J. Stiglitz aduce o contribuție distinctă prin impunerea
conceptului de selectare, sau “screening”, aplicat pe piața
asigurărilor. El demonstrează cum partea mai puțin
informată (compania de asigurări) poate determina partea
informată (clienții acesteia) să dez văluie informații privind
propriile lor riscuri și, folosind informația selectată, să
distingă între diferitele clase de riscuri oferite asiguraților,
dându-le astfel posibilitatea să aleagă contracte alternative,
unde despăgubirile mici pot fi înlocuite c u deductibilități
mari.be remembered:
a) if in traditional economic theory we discussed
problems connected to the balance between demand and offer
and the means in which the income is distributed in the
process of exchange or in the efficient allocation of resources,
the new theory brings an approach according to which a great
part of market deficien cies can be the result of asymmetric
distribution of information.
b) Even if information asymmetry offered an impulse for
a more active involvement of the state in the economic
activity, the economic agents who activate on the market with
asymmetrical info rmation try, on the one hand, to use
information asymmetry in their favor and, on the other hand,
to ensure the conditions for the respective market to adapt its
functioning mechanisms. In this context, economic agents
have strong reasons to counteract the adverse effects of the
difficulties regarding the information about market efficiency,
the market institutions being themselves interested in solving
the problems generated by the asymmetrical distribution of
information.
c) By studying the behavior of mi sinformed
economic agents on a market with asymmetrical information,
J. Stiglitz brings a distinct contribution by imposing the
concept of selecting or „screening” applied on the insurance
market. He proves how the less informed part (the i nsurance
company) can determine the informed part (its clients) to
reveal their information about their own risks, and by using
the screened information, the insurance company can
distinguish the different risk classes offered to the insured,
offering them the possibility to choose alternative contracts,
where small compensations can be replaced with high
deductibility.
Bibliografie/Bibliography
1.Akerlof, G., 2001, Nobel Prize Lecture: Behavioral Macroeconomics and Macroeconomic Behavior ,www.nobel.se
2.Gogoneata, B., 2004, Economia riscului și incertitudinii , București, Editura Econimică.
3.Lindbeck, A., 2010, The Sveriges Riksbank Prize in Economic Sciences in Memory of Alfred Nobel (1969 -2010), The
Nobel Foundation’s Internetmuseum ,www.nobel.se/economics .
4.Spence, M., 2002, Signaling in Retrospect and the Informational Structure of Market, in T. Fragmye (ed.), The Nobel
Prizes 2001, Stockholm, Nobel Foundation.
5.Stigler, G., 1961, The Economics of Information , in „The Journal of P olitical Economy, 63, 3, p. 213 -225.
6.Stiglitz, J., 2002, Information and the Change in the Paradigm in Economics , in „The American Economic Review”,
92, 3, p. 460 -501.
7.Simandan, M., 2008, Arguments Upon Three Specific Phenomena of Asymetrical Information ,in vol. Theoretical
Developments in Contemporary Economics, Timisoara, Mirton Publishing House, p. 404 -412.
8.Simandan, M., 2010, Teoria piețelor cu informația asimetrică , in vol.Știință, Economie, Societate, Arad, Editura
Universității “Aurel Vlaicu”, p. 1 93-205.
9.Tasnadi, A. (coord.), 2002, Doctrine Economice , București, Editura Academiei de Studii Economice.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201168
OPORTUNITĂȚI DE DEZV OLTARE
A COMERȚULUI AGROALI MENTAR
LA NIVEL REGIONAL
Victor MOROZ, dr., conf. cercet., IEFS
Anatolie IGNAT, cercet. șt., IEFS
Eugenia LUCAȘENCO, cercet. șt. stagiar,
IEFS
Recenzent: Anatolii ROJCO, dr., conf. cercet. , IEFSAGRI-FOOD TRADE DEVELOPME NT
OPPORTUNITIES AT THE REGIONAL
LEVEL
Victor MOROZ, PhD associate researcher, IEFS
Anatolie IGNAT, scientific resear cher, IEFS
Eugenia LUCASENCO, scientific researcher intern,
IEFS
Reviewer :Anatolii ROJCO, PhD , IEFS
Scopul lucrării constă în identificarea oportunităților
de dezvoltare echilibrată a comerțului agroalimentar al
Republicii Moldova cu țările limitrof e. Analiza
competitivității sectorului a fost efectuată în baza a trei
metode fundamentale. Impactul sintezat al ratei de
schimb și al nivelului de investiții străine a cauzat
reducerea semnificativă a avantajelor comparative ale
sectorului agroalimentar a l Republicii Moldova.
Cuvinte cheie: sectorul agroalimentar,
competitivitate, export, import.The purpose of the paper is to identify opportunities of a
balanced development of agri -food trade between
Moldova and the neighboring countries. The
competitiveness analysis was performed on the basis of
three basic methods. The impact of the exchange rate and
of the level of foreign investments caused a significant
reduction of the comparative advantages of Moldova’s
agri-food sector.
Keywords :agri-food sector, competitiveness, export,
import.
Introducere. Sectorul agroalimentar reprezintă unul
din pilonii de dezvoltare a economiei naționale a
Republicii Moldova. În analiza competitivității sectorului
agroalimentar al Republicii Moldova au fost util izați astfel
de indicatori, precum rata de schimb a valutei naționale,
volumul de investiții străine directe, raportul dintre
exporturile și importurile agroalimentare, precum și
indicatorul Balassa. Analiza competitivității a fost
efectuată în baza datelo r oficiale privind comerțul extern al
Republicii Moldova și al țărilor limitrofe. Rezultatele
obținute demonstrează, că în ultimii ani, Republica
Moldova a pierdut semnificativ din avantajele comparative
ale sectorului agroalimentar în raport cu România și
Ucraina.
Materiale și metode. Printre indicatorii, cei mai
frecvent utilizați în scopul evaluării competitivității, pot fi
menționați cursul de schimb valutar, nivelul investițiilor
străine directe (ISD) și indicatorii de pondere în comerțul
extern.
Cursul de schimb valutar poate fi privit ca un factor ,
care afectează competitivitatea prețurilor unei țări. Din
punct de vedere static, aprecierea monedei naționale face
exporturile mai dificil de realizat, deoarece prețul bunurilor
autohtone crește atunci câ nd este exprimat în moneda țării
de destinație. Pe de altă parte, importurile devin mai ieftine
atunci când prețurile acestora sunt exprimate în monedă
națională, deși țara de origine nu modifică prețul.
Investițiile Străine Directe. Situația pentru ISDeste
deosebit de convingătoare îneconomiile în tranziție.
Necesitatea de restructurare șimodernizare a
întreprinderilor, având în vedere resursele limitate de pe
piața internă, creează un mediu, în care potențialele
beneficii ale investițiilor străine dire cte sunt deosebit de
valoroase. Principalele mobiluri de a investi înțărilede
tranziție constituie piețele noi,costurilemai mici de
producție și ratele mai ridicate de profit. Valoarea ISD,
atrase de către o țară, este văzută drept un indice de
competitivitate a țării, în întregime, a unui sector sau a uneiIntroduction. Agri-food sector represents one of
the pillars of the na tional economic development of the
Republic of Moldova. In order to analyze the
competitiveness of agri -food sector of Moldova there
have been used such indicators as the national currency
exchange rate, the volume of direct foreign investments, the
ratio between exports and imports of food and the
Balassa indicator. The competitiveness analysis was made
on the basis of official data about foreign trade of the
Republic of Moldova and the neighboring countries. The
obtained results show that in recent years, Republic of
Moldova has significantly lost the comparative advantages
of the agri -food sector in relation with Romania and the
Ukraine.
Materials and methods. Among the most commonly
used indicators for assessing competitiveness can be
mentioned the exchange rate, the level of Foreign direct
investment (FDI), and the trade share.
The exchange rate can be seen as a determinant
affecting the price competitiveness of a country. From a
static point of view, appreciation of the national c urrency
makes exporting more difficult because the price of the
domestic good increases when denominated in the currency
of the receiving country. On the other hand, imports get
cheaper when their prices are expressed in national
currency though the countr y of origin has not altered the
price.
The case for FDI is particularly compelling in
transition economies. The need for extensive enterprise
restructuring and modernization in view of limited
domestic resources creates an environment where
the potential benefits of FDI are especially valuable. New
markets, lower production costs and higher profit rates
have been the main motivators in investing to the
transition countries. The amount of FDI a country
attracts is frequently seen as a sign of competitiveness of
that nation as a whole, or of the sector or region attracting
the investment.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 69
Nr. 2 / 2011regiuni, care atrage investițiile.
Natura avantajului comercial comparativ este
investigată prin utilizarea indicatorului, propus de către
Balassa. Indicatoruleste utilizat pe larg în literatura
empirică pentru a identifica sectoarele slabe și puternice în
exporturile unei anumite țări. Indicatorul avantajului
comparativ dezvăluit a fost definit de Balassa astfel:The nature of the comparative commercial
advantage is investigated by using the indicator propos ed
by Balassa. This indicator is widely used in the empirical
literature to identify the weak and strong export sectors
of some countries. Indicator of the revealed
comparative advantage has been defined by Balassa as
follows:
ntit
njij
ntnj
itij
XX
XX
XX
XXRCA / / 
(1)
unde: X– exporturile;
i– o țară;
j– un produs sau o industrie;
t– un set de produse sau industrii;
n– un set de țări.
Acest indice este generat de ideea comparării
exporturilor unui anumit produs sau unei anumite
industrii, realizate de o țară, cu exporturile aceluași
produs sau industrii, realizate de un grup de țări,
considerat drept punct de referință, deși indicele nu
compară în mod direct exporturile produsului sau
industriei respective, ci ponderile acestora în total comerț.
Indicatorul Balassa (RCA) se bazează pe m odelele
existente în comerțul extern. Acest indicator măsoară
exportul unui produs în raport cu totalul exporturilor unei
țări și performanța de export a unui set de țări.
Astfel, valoarea RCA >1 indică un avantaj
comparativ, de ex. Sectorul, în care țara este, relativ, mai
specializată în termeni de exporturi. În cazul Republicii
Moldova, Xij descrie exporturile produselor
agroalimentare ale Moldovei în anumite regiuni, de ex.
UE, pe când Xnj este exportul total al produselor
agroalimentare al țării. Xitindică exportul total al
republicii către aceste regiuni și Xnt– totalul de exporturi
realizate de Moldova.
Analizele empirice au fost efectuate în baza datelor
privind comerțul extern din Anuarele Statistice ale
Republicii Moldova pentru anii 2001 -2009.Datele
privind comerțul extern al României au fost preluate din
Anuarul Statistic al României pentru aceeași perioadă.
Referitor la comerțul extern al Ucrainei, au fost
disponibile doar datele pentru anii 2008 -2009 din
culegerea statistică anuală a Ucraine i.
Pentru evaluarea comerțului extern al Republicii
Moldova cu produse agroalimentare au fost cercetate
patru grupe de produse agroalimentare de bază conform
Sistemului Armonizat de descriere și codificare a
mărfurilor, acceptat ca principalul instrument de facilitare
a comerțului internațional, Republica Moldova fiind
membru cu drepturi depline al acestei Convenții
Internaționale începând cu ianuarie 2006.
România și Ucraina, de asemenea, au aderat la această
Convenție și aplică nomenclatorul de mărfuri, stabilit de
Convenția Internațională privind Sistemul Armonizat de
descriere și codificare a mărfurilor, acesta asigurând
uniformitatea datelor din cele trei țări selectate, analizate
în studiu.
Totodată, insuficiența datelor privind comerțul exterior alwhere, X represents exports,
i– a country
j– a product or an industry
t– aset of product s or industries, and
n– a set of countries.
This index starts from the idea of comparing a country
exports of a product or an industry with the exports for the
same product or industry made by a group of countries,
considered as a reference point, but n ot directly compares
the exports of that product or industry, but their share in the
total trade.
The Balassa indicator (RCA) is based on the existing
models in the foreign trade. This indicator measures the
export of a product with the country's total exp orts and the
export performance of a set of countries. If RCA> 1, it
denotes a comparative advantage, for example: the sector in
which the country is relatively specialized in the terms of
exports. In our case Xij describes the agri -food exports of
the Republic of Moldova in certain regions, eg. EU, while
Xnj is the total exports of agri -food goods of the Republic
of Moldova.
Xit represents Moldova's total exports to these regions
andXnt- Moldova's total exports.
The empirical analysis was conducted usin g the data of
foreign trade of the Republic of Moldova's from the
Statistical Yearbook for the period 2001 -2009. Data on
Romania's foreign trade were taken from the Statistical
Yearbook of Romania for the same period. Regarding
Ukraine's foreign trade, the data were available only for the
years 2008 -2009 from Ukraine's annual statistical reports.
In order to assess Moldova's foreign trade with agri –
food products, there were taken four groups of basic agri –
food products under the Harmonized System of Descrip tion
and Coding of goods, which is accepted as the main tool for
facilitating the international trade, Moldova being a
member with full rights of the International Convention
beginning with January 2006.
Romania and the Ukraine have also acceded to this
Convention and apply classification of goods set by the
International Convention on the Harmonized System of
Description and Coding of goods, this fact ensuring the
consistency of the three selected countries, analyzed in the
study.
However, insufficient dat a on Ukraine's foreign trade
with EU countries did not allowe analysis of data tha n just
for the period 2007 -2008.
Results and discussions. Analysis of the available data
allows us to affirm that there can be observed a few distinct

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201170
Ucrainei cu țările UE nu a permis analiza decât doar a perioadei
anilor 2007 -2008.
Rezultate și discuții. Analiza datelor disponibile ne permite
să afirmăm, că în dezvoltarea comerțului extern cu produse
agricole și alimentare, în anii 1997 -2009, pot fi observate câteva
perioade distincte. Astfel, perioada 1997 -1999 se caracterizează
printr-o scădere bruscă a volumelor de exporturi și importuri
agroalimentare, ca urmare a crizei financiare ce a afectat spațiul
CSI în această perioadă. În anii 2000 -2005, exporturile și, în
special, importurile agroalimentare manifestă o tendință de
creștere, care a fost stopată de embargoul, impus pe producția
vinicolă a RM de către Rusia în anul 2006. Începând cu anul
2007 și până în prezent, se observă o redresare a situa ției. De
menționat, că majorarea importurilor a depășit creșterea
exporturilor astfel încât, în anul 2008, Republica Moldova a
devenit un importator net de produse agroalimentare, ceea ce se
observă din bilanțul negativ al comerțului extern al RM cu
produse agroalimentare din acest an.
Ponderea produselor agroalimentare în exporturile
Republicii Moldova a scăzut semnificativ, atât în cifre absolute
– de la cca. 638, în a.1997, la cca. 595 milioane USD, în a.2008,
fiind în creștere până la 609 milioane USD, în anul 2009, cât și
în cifre relative – de la 73% din total exporturi, în a.1997, la cca.
37%, în a.2008, urmată de o creștere până la 47%, în anul 2009.
Principalele destinații ale exporturilor agroalimentare sunt
țările din spațiul CSI și din Europa, unde au fost orientate cca.
86% din exporturile agroalimentare în anul 2008. De menționat,
că ponderea a doar trei țări din CSI (Ucraina, Bielorusia și
Federația Rusă) în totalul exporturilor agroalimentare a fost de
cca. 49% în anul 2008, ceea ce denotă o dependență
semnificativă a exporturilor față de conjunctura pe aceste piețe.
În spațiul european, exporturile agroalimentare din
Republica Moldova au ca destinație, în special, România (cca.
11%, în anul 2008), Elveția (cca. 6%), Polonia, Regatul Unit al
Marii Britanii, Germania, Ungaria și Franța, fiecare având o
pondere de cca. 3% din totalul exporturilor agroalimentare ale
Republicii Moldova din anul 2008.
Structura exporturilor este dominată de câteva grupe pe
produse, fapt ce prefigurează o structură destul de primitivă a
exporturilor agroalimentare, în care predomină producția
vinicolă și materia primă de origine vegetală, cum ar fi: nucile,
cerealele și semințele oleaginoase. Exporturile agroalimentare
ale Republicii Moldova au fost puternic marcate de reducerea
semnificativă a livrărilor către Rusia în anii 2001 -2008.
Geografia importurilor agroalimentare este mai diversificată
în comparație cu piețele de export. Astfel, principalele 20 de
țări, care au exportat produse agroalimentare în Republica
Moldova în anul 2008, au asigurat cca. 87% din total importuri
agroalimentare în acest an. Totodată, primele două țări, și
anume Rusia (cu cca. 30%) și Ucraina (cu cca. 16%), au
acoperit aproape 46% din necesitățile de importuri
agroalimentare ale Republic ii Moldova în anul 2008.
Analiza exporturilor și importurilor agroalimentare
demonstrează, că în ultimii ani, are loc o reducere constantă a
importanței produselor agroalimentare în exporturile orientate,
către țările din spațiul CSI, cota cărora a înregi strat scădere de la
cca. 77%, în anul 2001, la cca. 54% din total exporturi
agroalimentare, în anul 2009. Concomitent se observă o creștere
rapidă a importurilor agroalimentare din țările CSI, cota cărora a
crescut de la cca. 19%, în anul 2001, la cca. 49% din totalperiods in developing o f foreign trade with agri -food
products in the years 1997 -2009. Thus, the period 1997 –
1999 is characterized by a sharp decrease of volumes of
agro-food exports and imports as a result of the financial
crisis that affected the CIS in this period. In 2000 -2005
txports and in particular agri -food imports show an
increasing trend, which has been stopped by the embargo
on Moldovan wine production by Russia in 2006. Since
2007 until now there is an improvement of the situation. It
is necessary to note that the i ncrease of imports has been
higher than the exports, so that in 2008 Moldova became a
net importer of agri -food products, fact that can be
observed by the negative balance of foreign trade of
Moldova with agri -food products this year.
The share of Moldova’ s agri-food exports significantly
decreased both in absolute numbers from about 638 million
USD in 1997 to approx. USD 595 million in 2008,
increasing to 609 million USD in 2009, and in relative
numbers from 73% of total exports in 1997 to approx. 37%
in 2008, followed by an increase to 47 percent in 2009.
The main destinations of agri -food exports are the CIS
countries and Europe, where about 86% of agri -food
exports were directed in 2008. It is worth to note that the
share of only three CIS countries: Ukraine, Belarus
and the Russian Federation in total agri -food exports
was approximately 49% in 2008, which shows a significant
dependence of exports to the situation on these
markets.
In the European area agri -food exports from Moldova
are directed in particular to Romania (about 11% in 2008),
Switzerland (approx. 6%), Poland, United Kingdom of
Great Britain, Germany, Hungary and France, each with a
share of about 3% of the total agri -food exports of the
Republic of Moldova in 2008.
The export structure is dominated by a few groups of
products which predict a rather primitive structure of the
agri-food exports in which prevails wine production and
raw material of plant origin such as nuts, grains and oil
seeds. Agri -food expo rts of Republic of Moldova have been
strongly marked by a significant reduction of supplies to
Russia in 2001 -2008.
The geography of the agri -food imports is more
diversified in comparison with the export markets. Thus,
the top 20 countries that exported a gricultural and food
products in Moldova in 2008 provided about 87% of the
total agri -food imports this year. Also, the first two
countries, namely Russia, with about 30% and Ukraine –
16% covered about 46 percent of agri -food import needs of
the Republic of Moldova in 2008.
Analysis of agri -food exports and imports shows that in
recent years there has been a steady reduction of the
importance of agri -food exports oriented to countries of the
CIS, the share of agricultural and food exports to CIS
countries getting down from about 77% in 2001 to about
54% of the total agri -food exports in 2009. Simultaneously,
there is a rapid increase in agri -food imports from CIS
countries, so the share of agri -food imports from CIS
countries increased from about 19 perce nt in 2001 to about
49% of the total agri -food imports in 2009. This trend
indicates a change in position of the Republic of Moldova

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 71
Nr. 2 / 2011importuri agroalimentare, în anul 2009. Acest fapt denotă o
tendință de schimbare a poziției RM din exportator în
importator de produse agroalimentare de pe piața CSI.
În raport cu țările UE, se observă o creștere a exporturilor
agroalimentare de la cca. 17%, în anul 2001, la cca. 33% din
total exporturi agroalimentare, în anul 2009. De menționat saltul
exporturilor agroalimentare către UE în perioada 2005 -2006,
fapt ce se explică prin oferirea Republicii Moldova a
preferințelor comerciale GSP + în ianuarie 2006, ceea ce a
permis un acces mai facil al bunurilor din Republica Moldova
pe această piață.
În același timp, ponderea importurilor agroalimentare din
țările UE are o tendință de scădere: de la cca. 49%, în anul 2001,
la cca. 30% din total importuri agroalimentare, în anul 2009.
Analiza ratei medii de schimb între leul moldovenesc
(MDL) și valutele principalelor țări partenere în comerțul
agroalimentar demonstrează, că în perioada 2006 -2009, cursul
leului moldovenesc s -a apreciat semnificati v în raport cu hrivna
ucraineană, rubla rusească și leul românesc, fapt ce a creat
premise pentru creșterea importurilor din aceste țări
(figura 1).from an agri -food exporter to the CIS market in an agri –
food importer from this market.
Regarding the EU countries, there i s an increase in agri –
food exports from about 17% in2001 to about 33 percent of
the total agri -food exports in 2009. It is worth to mention
the increase of agri -food exports to the EU in 2005 -2006,
which is explained by receiving by Moldova of the trade
preferences GSP + in January 2006, which allowed a better
access of goods from the Republic of Moldova on this
market.
At the same time the share of agri -food imports from
EU countries has a tendency to decrease from about 49
percent in 2001 to about 30% o f the total agri -food imports
in2009.
Analysis of the average exchange rate between the
Moldovan Leu (MDL) and currencies of the partner
countries in agro -food trade in 2006 -2009 demonstrates that
the Moldovan leu has appreciated significantly against the
Ukrainian hryvnia, the Russian Ruble and the Romanian
leu, which created conditions to increase imports from
these countries ( Figure 1).
0.50.70.91.11.31.5
199920002001200220032004200520062007200820092010
USD EUR UAH ROL RUR
Fig.1. Indicele ratei medii de schimb între MDL și valutele principalilor partneri comerciali, aa.1999 -2010,
a.1999– 100%/
Fig.2. Average exchange rateindexbetween MDLand thecurrencies of the main trading partners, 1999 –
2010,1999 =100%
Sursa: Calculele autorilor în baza datelor BNS, 2010. /Source: Authors’ calculations based on data from NBS, 2010
Investițiile de capital fix în agricultură au fost de cca.
909 milioane lei în anul 2009, iar în industria alimentară
și a băuturilor– de cca. 522 milioane lei. Ponderea
investițiilor străine directe în agricultură a fost doar de
cca. 1,5% din volumul total de investiții în agricultură în
anul 2009, fapt ce confirmă indirect competitivitatea
redusă a acestui sector al economiei naționale.
Din analiza raportului dintre exporturile și importurile
agroalimentare ale Republicii Moldova cu România,
Ucraina și Rusia se poate observa că, începând cu anul
2003, Republica Moldova a devenit un importator net de
produse agroalimentare în r aport cu Ucraina, iar în raport
cu Rusia situația a fost aproape critică în perioada 2006 –
2008. Relații, relativ, stabile privind comerțul
agroalimentar au fost menținute în ultimii ani cu România
(vezi figura 2).Fixed capital investments in agriculture were about 909
million lei in 2009, and in food and beverage industry for
about 522 million lei. The share of foreign direct
investments in agriculture was only about 1.5% of the total
volume of investments in agriculture in 2009, which
indirectly confirms the low competitiveness of this sector of
national economy.
After analyzing the relationship between agri -food
exports and imports of the Republic of Moldova with
Romania, Ukraine and Russia, it can be seen that since
2003 the Republic of Moldova became a net importer of
agri-food products in relation with Ukraine, and
concidering Russia. there was a close to critical situation in
2006-2008. Relatively stable relations in agri -food trade
have been established in recent years with Romania (see
Figure 2).

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201172
012345678
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Romania Ukraina Rusia
Fig.2. Raportul dintre exporturile și importurile agroalimentare ale RM cu Ukraina și Rusia, 2001 -2009/
Fig.2. Report of theagri-foodexportsandimports ofMoldova with Ukraine andRussia,2001-2009
Sursa: Calculele autorilor în baza datelor BNS, 2010. /Source: Authors’ calculations based on data from NBS,
2010
Pentru evaluarea competitivității exporturilor
agroalimentare ale Republicii Moldova pe piețele
UE, în comparație cu exporturile acestor produse din
România si Ucraina, au fost u tilizate datele disponibile
din anuarele oficiale de statistică din aceste țări. Accesul
limitat la informația statistică din Ucraina a permis
analiza comparativă a datelor comerțului extern
dintre țările menționate și UE doar pentru anii 2007 –
2008.
Din perspectiva acestor doi ani, se poate observa că,
în pofida faptului, că Republica Moldova dispune de un
avantaj competitiv semnificativ în comparație cu țările
vecine, acesta este în scădere, atât în raport cu România,
cât și cu Ucraina.
Dacă efectuaăm această analiză pe grupe de produse,
atunci se observă că, la capitolul „Animale vii și produse
animale”, Republica Moldova nu dispune de avantaj
comparativ în raport cu țările limitrofe la exportul acestor
produse pe piețele UE, acest indicator av ând chiar o
tendință negativă de scădere (vezi tabelul 1).In order to calculate the competitiveness of agri -food
exports of the Republic of Moldova to the EU
market compared to exports of these products in Romania
and Ukraine, were use d data available from official
statistical yearbooks of these countries. The limited
access to statistical information of Ukraine has allowed
comparative data analysis of foreign trade between
those countries and the EU only for the years
2007-2008.
In the light of these two years is apparent that despite the
fact that Moldova has a significant competitive advantage
in comparison with neighboring countries, it is declining in
relation to both Romania and Ukraine.
If we mak e this analysis by groups of products,
then we can notice that in the "Live animals and
animal products" chapter, Republic of Moldova hasn’t a
comparative advantage to the neighboring countries at
the export of their products on the EU markets, this
indicator also having a negative decrease trend (see
Table 1).
Tabelul1/Table1
Indicatorul Balassa pentru exporturile agroalimentare din RM, România și Ucraina pe piața UE, 2007-2008/
Balassaindicator foragri-foodexportsfromMoldova ,Romania and Ukraine to the EU market ,2007-2008
România UcrainaCod
S.A.Secțiunea și capitolul Grupul de produse /
Section and Chapter Products Group2007 2008 2007 2008
Total exporturi agroalimentare /
Total of agri -food exports7,11 3,80 2,22 1,30
I.Animale vii și produse animale /
Live animals and animal products0,09 0,05 0,02 0,00
II.Produse vegetale /Vegetal products 8,65 4,05 1,78 2,85
III.Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale / Animal or vegetable fats
and oils17,46 10,95 1,95 3,09
IV.Produse alimentare; băuturi alcoolice și nealcoolice; tutun / Food
products, alcoholic and non -alcoholic beverages and tobacco8,65 3,97 163,76 186,29
Sursa: Calculele autorilor în baza datelor din anuarele statistice ale Republicii Moldova, României și Ucrainei. /
Source: Authors’ calculations based on data from Statistical Yearbooks of Moldova, Rus sia and Ukraine, 201044 ori în anul
2001/44
times in 2001

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 73
Nr. 2 / 2011La capitolul „Produse vegetale” se observă un avantaj
comparativ preponderent în raport cu exporturile similare
din România. Totodată, remarcăm scăderea acestui
indicator în raport cu exporturile din România și sporirea
acestuia î n raport cu exporturile din Ucraina. O situația
comparabilă se atestă la capitolul „Grăsimi și uleiuri
animale sau vegetale”.
De asemenea, se observă, la ambele capitole
menționate, o valoarea mai mare a acestui indicator în
raport cu România, față de acel ași indicator în raport cu
Ucraina, ceea ce denotă niște avantaje comparative mai
mari ale exporturilor de materie primă neprelucrată, dar și
ale uleiurilor vegetale față de exporturile din România
decât față de exporturile acestor produse din Ucraina.
În ceea ce privește capitolul „Produse alimentare;
băuturi alcoolice și nealcoolice; tutun”, situația se
schimbă semnificativ: avantajul exporturilor
moldovenești în UE este mult mai mare față de Ucraina
decât față de România, decalajul cu ultima fiind în
scădere, ceea ce înseamnă că, pe această piață, noi suntem
competitori și este probabil că situația se va agrava pentru
RM. Totodată, Ucraina nu dispune încă de un avantaj
comparativ semnificativ în exporturile produselor
secțiunii „Produse alimentare; băutu ri alcoolice și
nealcoolice; tutun” pe piața UE, în raport cu RM.
Concluzii
Consolidarea ratei de schimb a leului moldovenesc
în raport cu hrivna ucraineană, rubla rusească și leul
românesc, a condiționat reducerea exporturilor
agroalimentare din Republic a Moldova și creșterea
importurilor agroalimentare din aceste țări.
Ponderea nesemnificativă a investițiilor străine
directe în agricultură a rezultat sporirea decalajului
tehnologic și reducerea competitivității acestui sector.
În pofida pierderii semnif icative din avantajele
comparative ale sectorului agroalimentar în raport cu
România și Ucraina, Republica Moldova mai dispune
încă de potențial competitiv privind unele grupe de
produse agroalimentare.In the chapter "vegetal products' a comparative
advantage is observed mainly in relation to similar exports
from Romania. However, it can be observed that this
indicator is decreasing compared to exports from Romania
and it is increasing compared to exports from Ukraine.A
comparable situation is registered in the chapter "animal or
vegetable fats and oils.
A higher value of this indicator in relation with
Romania to the same indicator in relation to Ukraine can be
seen in the both chapters , which shows some higher
comparative advantages of the non -processed raw material
exports, and of vegetable oils in report with Romania's
exports of these products, as compared to exports from
Ukraine with the same goods.
In the chapter "Food, alcoholic and non -alcoholic
beverages, tobacco" the situation changes signific antly.
Thus the advantage of Moldovan exports to the EU is much
higher in the Ukraine rather in Romania, the gap
decreasing with the last one, which means that we are
competitors on this market and the situation will probably
get worse for Moldova. Ukrai ne also does not have yet a
significant comparative advantage in the exports of
products from the section "Food, alcoholic and non –
alcoholic beverages, tobacco 'in the EU compared with
Moldova.
Conclusions
 The strengthen of the exchange rate of MDL agains t
the Ukrainian hryvnia, the Russian Ruble and the
Romanian leu, has helped to reduce the agri -food exports
from Moldova and increased the agri -food imports from
these countries.
Theinsignificant share of foreign direct investments
in agriculture increas ed the technological gap and reduced
the competitiveness of this sector.
Despite the significant loss of comparative
advantages of agri -food sector in relation with Romania and
Ukraine, Moldova still has some competitive potential in
some agri -food groups .
Bibliografie /Bibliography
1.Anuarul statis tic al Republicii Moldova, 2010 .
2.Banca Națională a Moldovei. http://www.bnm.org/md/exchange_rates (accesat 31.03.2011).
3.State Statistics Committee of Ukraine. Cooperation between Ukraine and EU countries in 2008. Statistical
yearbook. Kyiv, 2009.
4.Institutul Național de Statistică. Anuarul Statistic al României. București, 2009.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201174
METODELE ORGANIZAȚIONAL –
DISPOZIȚIONALE DE CONDUCERE
ȘI ROLUL LOR ÎN ACTIVITATEA ECONOMIEI
CONCURENȚIALE
Ion SÂRBU, dr. hab., prof. univ., ASEM
Recenzen t: Valeriu DOGA, dr. hab., prof. univ., IEFSTHE ORGANIZATIONAL -DISPOSITIONAL
MANAGEMENT METHODS
AND THEIR ROLE IN THE ACTIVITY
OF THE COMPETITIVE ECONOMY
Ion SÂRBU, dr. hab., prof. univ., ASEM
Reviewer : Valeriu DOGA, dr. hab., prof. univ., IEFS
La etapa actuală, o deosebită atenție se acordă
metodelor de conducere, accentul fiind pus pe cele
administrative, economice și de drept, în relațiile
economiei concurențiale. O atenție semnificativă revine
abordărilor sistemice și procesuale în activitatea
întreprinderilor cu menire de afaceri.
Cuvinte cheie: metode de conducere, legislație,
dispoziție, pârghii economice, elemente de intrare și ieșire.At present, a special attention is paid to the
management methods, focusing on the administrative,
economic and legal ones, in the competitive economic
relations. A significant focus is placed on the systemic and
procedural approaches in the activity of enterprises with a
business purpose.
Keywords : management methods, legislation, disposal,
economic tools, input a nd output elements.
Un rol important în cercetarea fenomene lor și a
proceselor economice de organizare, planificare,
coordonare este deținut de activitatea de antreprenoriat.
Conducerea, care se află într -o permanentă schimbare,
transformare și dezvoltare, adecvată cerințelor pieței,
presupune, evident, necesitate a cunoașterii cauzelor care o
determină.
În economie, timpul și evoluția au început să fie
investigate în mod sistematic, odată cu cercetările lui
Adam Smith, deși nu se poate spune că a fost formulată,
până în prezent, o teorie unitară. Performanțele au a părut
odată cu dispariția sistemului administrativ de comandă,
întrucât relațiile de piață se construiesc în baza cererii și a
ofertei.
Deși toți economiștii, indiferent de tipul lor de gândire
sau de mentalitate, nou formate, recunosc existența
proceselor dinamice evolutive, tind, totuși, să aibă puncte
de vedere diferite asupra acestora. Astfel, multe dintre
rezultatele actuale sunt derivate din teorii referitoare la
echilibrul economic, concept introdus de Adam Smith în
celebra sa lucrare „Avuția națiuni lor” (a.1776), prin
analogie cu conceptul de echilibru mecanic, care poate fi
interpretat atât static, cât și dinamic.
Interesul pentru problemele echilibrului economic al
întreprinderii poate fi justificat oricând, făcând apel la
elementele de intrare și cele de ieșire din cadrul procesului
de conducere a întreprinderii.
De menționat faptul, că bazele conducerii, metodele,
funcțiile și principiile realizărilor și ale administrării în
afaceri au fost fondate către F. Taylor, H. Ford și H. Fayol.
Totodată, perfecționarea metodelor de conducere, în plan
evolutiv, a suportat modificări în cadrul noilor cercetări, al
evoluției principiilor și metodelor de conducere,
ajungându -se la abordarea sistemică, situțională,
procesuală și complexă. Metodele de conducere în afaceri
nu formează doar un sistem de management, ci constituie o
artă a conducerii în utilizarea lor sistemică. Ele rezultă din
cerințele pieței și din capacitatea întreprinderilor de afaceri
de a adapta aceste metode la schimbările performanțelor
structurale, prin intermediul măsurilor de acțiune:
încurajare, stimulare și promovare pe scara ierarhică aAn important role in researching the economic
phenomena and processes of organizing, planning, and
coordination is held by the activity. The administration is
in a constant change, transformation and appropriate
development to market demands and requires, however,
the need of awareness of the causes that lead to this.
In economics, time and progress began to be
investigated systematically, along with Adam Smith's
researches, although we can not say that it was brought, so
far, a unified theory. Performances occurred with the
disappearance of the command administrative system, as
market relations are built on the basis of demand and
supply.
Although all economists, regardless of their type of
thinking or of newly formed t he mentality, recognize the
existence of the dynamic evolutionary processes; however,
tend to have different views over them. Thus many of the
current results are derived from the theories related to the
economic equilibrium, a concept introduced by Adam
Smith in his famous work "The Wealth of Nations"
(1776), by analogy with the concept of mechanical
equilibrium, which can be interpreted both static and
dynamic.
The interest for the economic equilibrium problems of
an enterprise can always be justified by appealing the
input and output elements from the process of enterprise
management.
It is noted that the fundamentals of leadership,
methods, functions and management principles and
business achievements have been founded by F. Taylor, H.
Ford, H. Fayol. At the same time improvement of the
methods of managing in an evolutionary way was affected
during the new researches, of the development of
management principles and methods, which lead to a
systemic, situational, standing and complex approach.
Business man agement methods are not making just
only one management system, but they represent an art of
management in their systemic use. They arise from the
market requirements and the capacity of business
enterprises to adapt these methods to chang es from the
structural performance, using measures of action like to

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 75
Nr. 2 / 2011carierei managementului. După cum consideră P. Drucker,
conducerea poate transforma o echipă neorganizată de
oameni în una de persoane cu scop primar în activitatea
procesului de producție.encourage, stimulate and promote the management career
ladder. Therefore, P. Drucker believes that leadership can
transform a team of unorganized people in one team with a
primary goal in the production activity process.
Tabelul 1 /Table1
Principiile de formare a metodelor de conducere /
Principles of for ming of the management methods
Denumirea resursei /Name of the
resourceMetodele de conducere /
Management methodsBaza întemeierii
metodelor /Base of the
methods
Resursa de putere –
conducătorul în calitate de administrator,
manager /Power resource ~
leader as an administrator, managerOrganizațional -dispoziționale –
metode directe de comandă, direcționale /
Organizational -dispositional –directional
anddirect methods ofcontrolInteres material uman / Are
based–
on a material human
interest
Resursa materială –
conducătorul în calitate de economist /
Material resource –
economist leaderEconomice – metode de planificare,
stimulare materială, încurajare, pârghii
economice /Economic -planning
methods,materialincentives ,
encouragement, economic leversInteres material și
Economic/ Are based –
on a material and economic
interest
Resursa morală –
conducătorul în calitate de educator
politic, ideologic, managerial, economic /
Moral reso urce–
leader as a political, ideological,
managerial and economic teacherSocio-psihologice – metode de
comportare exemplară, politice,
ideologice / Socio-psychological –
methodsofexemplary behavior,political,
ideologicalInteres social, politic,
Uman/ Are based –
on a social, politica land
human interest
Resursa de putere și drept –
conducătorul în calitate de consultat
juridic, inspirat de acte de drept / Power and
law resource – leader being a legal
consultant, inspired by law materialsJuridice– metode de drept, asigurarea
cu acte normative și reglementări de drept /
Legal-legalmethods,ensurance
withlegalactsand lawregulationsInteres uman și de stat/
Are based –
on a human and national
interest
Sursa: Elaborat și interpretat de autor. /Sourse: Made and developed by the author
Activitatea organelor de gospodărire și conducere ale
întreprinderii vizează folosirea, în diverse moduri, a
metodelor organizațional -dispoziționale (administrative) de
conducere. Prin intermediul organismelor d e conducere
(ministere, asociații, întreprinderi, societăți pe acțiuni),
create special, statul îndeplinește o acțiune organizatorică și
administrativă, al cărei subiect este întreprinderea. În acest
sens, conducătorii de diferite niveluri (de la șef de se cție,
director de întreprindere până la ministru) își exercită rolul
de administratori. Ei folosesc metodele organizațional –
dispoziționale de conducere, care se află în raport de
interdependență cu metodele economice de acțiune asupra
obiectului condus, în scopul soluționării tuturor
problemelor, rezultate din relațiile de piață. Astfel, metodele
organizațional -dispoziționale de conducere înseamnă
aprecierea locului colectivelor și al unor lucrători, aparte, în
cadrul sistemului de producție și de conducere , al
drepturilor, obligațiunilor, responsabilităților funcționale, în
stabilirea legăturilor reciproce din sistemul de producție și
de conducere, formarea regulilor, privind activitățile deThe activity of the management of a enterprise or a
business is related to the dispositional -organizational
(administrative) management methods used in different
ways. Through the governing bodies (ministries,
associations, enterprises, joint stock companies), specially
created, the sta te fulfills an organizational and
administrative action where the company represents the
main subject. In this regard, leaders from different levels
(beginning with the head of department, director of a
company, till the minister) exercise the role of
administrators. They use organizational and dispositional
management methods that are interdependent with the
economic methods of action over the lead object in order
to solve all issues that arise from the market relations.
Thus, the dispositional -organizatio nal management
methods present the assessment of workers place and of
some special workers in the system of production and
management, of rights, bonds, functional responsibilities,
and the establishment of mutual relations between
production and managemen t system, rules elaboration, the

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201176
muncă ale oamenilor unei anumite întreprinderi.
Metodele administr ative de conducere în afaceri se
bazează pe cerințele legilor economice, ale legităților pieței,
pe calculele economice aprofundate și activitățile de
gospodărire. În acest caz, ele sunt fundamentate științific.
Dacă organismul de conducere nu este aprecia t sau bazat
suficient pe cerințele legilor economice, atunci metodele
administrative se pot transforma în metode de acțiune asupra
economiei de tip birocratic, subiectiv, voluntar.
Particularitățile metodelor administrative de conducere sunt:
acțiunea dire ctă asupra obiectului de conducere, caracterul
obligatoriu al îndeplinirii instrucțiunilor și dispozițiilor, a
ordinelor și altor hotărâri administrative ale organelor de
vârf, de către subalterni, răspunderea riguroasă pentru
neîndeplinirea instrucțiunilo r și dispozițiilor.
După forma de apariție în practica activității de
conducere, metodele administrative se împart în
organizaționale și dispoziționale. Aceste două forme de
metode administrative se folosesc, în mare măsură,
împreună, fiind complementare.
Formele organizaționale ale metodelor administrative
funcționează în cadrul a două genuri de activitate –
reglementări organizaționale șinormăriorganizaționale – și
se manifestă în mediul de afaceri în economia
contemporană.
Prin reglementările organiza ționale, statul acționează
asupra sistemului de conducere și a obiectului conducerii, în
scopul constituirii unei armonii optimale și al aprecierii
structurilor organizatorice și a parametrilor de conducere,
adecvați fiecărui nivel. Un exemplu concludent, ce
caracterizează expresia reglementarii organizaționale, este
„Regulamentul posturilor”.
Normarea organizațională presupune elaborarea
normativelor organizaționale, atât în sistemul de conducere,
cât și în cel condus. Se propun normative, precum
regulamentul ordinii de zi, termenele de pregătire ale dărilor
de seamă, analiza elaborării discrepantelor despre informații
și alte acte normative pentru sistemul de conducere din
mediul businessului. În acest sens, sistemul condus
reprezintă normative tehnice și tehnologice, organizaționale
și de producție, cheltuieli legate de materia primă, standarde
și alte normative. Acțiunea organizatorică nu s -ar putea
finaliza dacă nu i s -ar juxtapune cea dispozițională, care
concretizează toate formele de acțiune din proc esul de
conducere.
Acțiunea dispozițională este caracteristică pentru sarcini,
scopuri curente și de perspectivă și este realizată în forme,
precumordinele șidispozițiile, atât scrise, cât și verbale.
Ordinul este o cerință, manifestată către subalterni , de a
duce la îndeplinire un anumit lucru, precizând termenul și
alți parametri adiacenți, fiind supusă executării obligatorii
din partea verigii subordonate. Ordinul trebuie să respecte
toate normele de drept.
Dispoziția este o cerință, manifestată față de subalterni,
în scopul hotărârii întrebărilor concrete. Prin aceasta, se
elaborează particularitățile deosebite ale acțiunii
dispoziționale:
continua sprijinire pe un anumit sistem de conducere
al întreprinderii;
provocarea acțiunii dispoziționale prin cauzework activities of some people from a particular business.
Administrative methods of business management are
based on the requirements of the economic laws, legalities
of the market, on the detailed economic calculations a nd
management activities. In this case, they are
SCIENTIFICALLY GROUN DED. If the governing body
is not appreciated or is not sufficiently based on the
requirements of the economic laws, the administrative
methods can be transformed into bureaucratic, subje ctive
and voluntary methods of action over the economy.
Peculiarities of administrative management methods are:
the direct action over the leading object, the mandatory
nature of the instructions and dispositions fulfillment, of
orders and other administra tive decisions of the leading
bodies for the subordinates, the strict liability for failure to
accomplish instructions and dispositions.
By the appearance form in the business management
practice, administrative methods are divided into
organizational anddispositional . These two forms of
administrative methods are widely used together as
complementary.
Organizational forms of administrative methods
operate in two types of activities -organizational
regulations andorganizational norms and they act in th e
business environment in the contemporary economy.
Through organizational regulations , the state acts on
the management system and on the management object for
the establishment of an optimal harmony and for the
assessment of organizational structures an d management
parameters appropriate to the each level. One example that
characterizes the organizational regulation expression is
"The Regulation of Positions”.
Organizational norming involves the development of
organizational norms, both in management sy stem and in
the lead one. There are proposed norms like order of the
day regulation, terms of preparation of reports, analysis of
development of gaps about information and other
regulations for the governing system from the business
environment. In this re gard, the lead system represents
technical and technological regulations, organizational and
production norms, costs related to raw materials, standards
and other regulations. Organizational action could not be
completed unless it would be juxtaposed the dispositional
one. The latter reflects all forms of action in the
management process.
Dispositional action is typical for tasks and current and
future objectives. It is done by forms such as orders and
dispositions of both written and verbal type.
Order is a requirement, manifested over subordinates,
in order to carry out a certain thing, specifying time and
other contiguous parameters, being subjected to
mandatory enforcement by the subordinated link. Order
must comply with all rules of law.
Thedisposition is a requirement, shown to
subordinates with the aim to decide some concrete
questions. Through this there are developed special
features of the dispositional action:
continuous support on a particular system of
company management;
challenging the di spositional action through

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 77
Nr. 2 / 2011concrete;
caracterul său obligatoriu;
direcționarea sa unilaterală;
regularitatea și imprevizibilitatea unor fenomene.
Metodele dispoziționale de acțiune în formă de ordine și
alte acte normative cer o înfăptuire corespunzătoare.
Respectarea reguli lor și normelor este obligatorie pentru
respectarea legilor actuale, referitoare la activitatea în cauză
a întreprinderii.
Prin intermediul întreprinderii, activitatea sa este
proiectată în timp și spațiu, este normată, reglementată și
asigurată cu instru cțiunile necesare, care stabilesc
amplasarea personalului, a drepturilor acestuia, obligațiunile
și specificul comportamentului său în diferite situații.
O particularitate principală a activității metodelor
administrative, în sistemul de afaceri, constă î n apariția
dominantă a factorului subiectiv, încurajând execuția, dar nu
și inițiativa. De aceea, în condițiile de perfecționare a
relațiilor de piață, metodele administrative nu sunt suficiente
pentru cerințele economiei de piață, necesitând, prin urmare,
să fie adaptate și implementate de către structurile de
producție, conform cerințelor economiei de piață.
Realitatea economică arată, că hotărârile administrative
trebuie înfăptuite în baza analizei economice, ținând cont de
interesele economice în conduc erea sistemelor. În mod
obiectiv, arta conducerii reprezintă însușirea cunoștințelor
despre totalitatea metodelor sale, selectarea corectă a
combinărilor dintre ele la etapa curentă de dezvoltare și
funcționare a întreprinderilor. În condițiile actuale, se impun
metode progresive de conducere, care să permită
conducătorilor unităților de producție să răspundă pentru
rezultatele decizionale, primite de la conducătorii lor.
Prinmetodele economice de conducere se subînțelege un
ansamblu de mijloace și instru mente, orientate spre un scop
acțional de creare a unor condiții favorabile pentru
funcționarea și dezvoltarea întreprinderii, bazate pe relațiile
economice și interesele materiale ale lucrătorilor și
colectivelor de muncă.
Metodele economice contribuie l a apariția inițiativei în
evidențierea utilizării rezervelor de producție, a creșterii
răspunderii pentru deciziile, luate de către persoanele din
conducere.
În sistemul metodelor economice de conducere, un rol
deosebit revine planificării și pârghiilor ec onomice.
Astfel, o atenție sporită trebuie acordată planificării,
întrucât, prin intermediul acesteia, se elaborează programul
de atribuire a sarcinilor la diverse niveluri de conducere a
producției.
Prin urmare, planul este o totalitate de l ucrări concrete
privind funcționarea întreprinderii pe o anumită perioadă.
Prognoza constituie o ipoteză a dezvoltării economice în
perspectivă îndelungată. În condițiile relațiilor de piață, se
elaborează un număr de factori, ce condiționează necesitatea
perfecționării planificării, printre care activizarea funcțiilor
de planificare (prevedere) ale întreprinderii, dezvoltarea
bazelor științifice în elaborarea planului, respectarea
dezvoltării balansate și proporționale a activității de
producție. În cadrul întreprinderii și subdiviziunilor sale, o
deosebită atenție trebuie acordată disciplinei în îndeplinirea
sarcinilor planificate, corectarea planurilor rezultate dinconcrete reasons;
the binding character;
its unilateral target;
dispositional action has not only a regular feature,
but also some unexpected phenomena.
The action dispositional methods, like orders and other
regulations requi re an appropriate fulfillment. Rules and
regulations compliance is mandatory for the following of
the current laws regarding the activity of a company.
Through the company, its work is designed in time and
space, is standardized, regulated and insured wit h the
necessary instructions, which determine the location of the
staff, their rights, obligations and specifics of its conduct
in different situations.
A main feature of the work of administrative methods
in the business system is the appearance of subje ctive
dominant factor, encouraging implementation, but not the
initiative. Therefore, in order to improve the conditions of
market relations, the administrative methods are not
sufficient for the requirements of market economy, which
must therefore, be ada pted and implemented by the
production structures according to the market economy.
The economic reality shows that the administrative
decisions should be accomplished under the economic
analysis that takes into account the economic interests in
the system s’ management. Objectively, the art of
leadership is the proper knowledge about all its methods,
selecting the proper combinations between them at the
present stage of development and activity of enterprises.
At present, progressive methods of management a re
necessary, that will allow the unit production managers to
be responsible for decision results received from their
leaders.
The methods of economic management are understood
as a set of tools and instruments targeted to an oriented
goal of creation of favorable conditions for the functioning
and development of the company, based on economic
relations and material interests of workers and work
teams.
Economic methods contribute to the development of
initiative in highlighting the use of production reser ves, of
the growth of responsibility for the decisions made by
leading people.
In the system of economic methods of management ,
planning andeconomic levers play an important role. A
special attention will be given to planning, since through it
there is d eveloped the curriculum of tasks attribution at
various levels of production management.
Therefore, the plan is a set of concrete work regarding
the enterprise activity for a certain period. Forecasting is
an assumption of economic development on a long
perspective. In conditions of market relations a number of
factors are being developed that makes the need to
improve the planning, including the activation of planning
functions (prediction) of an enterprise, development of
scientific bases for the plan de velopment, compliance with
the balanced and proportionate development of productive
work. Within the company and its subdivisions, a special
attention should be given to the discipline in order to carry
out the planned aims, correction of the plans that ar ise

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201178
cerințele consumatorului, relațiilor vamale, reglării
impozitelor la mărfurile din import și export. În aceste
condiții, cointeresarea lucrătorilor va crește în ceea ce
privește rezultatele, obținute din activitatea întreprinderii, pe
parcursul anumitor perioade de timp redefinite.
Ca funcție de conducere, planificarea marchează
următoarele et ape:
prognozarea, care stabilește, prezumtiv, viitorul
produselor socio -economice ale dezvoltării sistemului de
producție;
aprecierea probabilității, negative sau pozitive, a
situațiilor în procesul de funcționare și dezvoltare a
întreprinderii;
modelarea și întemeierea științifică a situațiilor,
perspectivelor de dezvoltare a producerii, mijloacele și
metodele de atingere a scopurilor primare;
programarea și fundamentarea concretă în
realizarea deciziilor, prognozelor și modelelor, în timp și
spațiu, folo sind principiile matematice și tehnica de calcul.
În acest sens, o însemnătate mare revine, în câmpul de
afaceri, unităților comerciale, unde se suprapune măsura
costurilor cu rezultatele, obținute de către întreprinderi. La
baza activității acestei metode de conducere, stau:
independența unităților economice și manevrarea
lor în cadrul realizării producției;
principiul de autorecuperare și rentabilitate ale
întreprinderii;
controlul valutar și financiar;
cointeresarea materială și stimularea economică.
Activitatea de diagnoză (interpretarea rezultatelor prin
intermediul unei sinteze) este utilă factorilor de conducere,
fiindcă oferă răspunsuri întrebărilor esențiale ale planificării,
și anume: care este starea actuală a sistemelor conduse, unde
dorim și de ce posibilități dispunem pentru a realiza această
trecere de la „ceea ce este” la „ceea ce am dori să fie”.
Diagnoza oferă informațiile, necesare înțelegerii stărilor
reale, permite o reflecție critică asupra proceselor
conduse.
Întrucât metodele economice sunt bazate pe folosirea
resurselor materiale și economice, se evidențiază trei grupe
de interese: personale, colective și globale. Totodată,
interesul devine un motiv activ în realizarea scopurilor
atunci când angajatul este convins, că atinger ea acestora este
în puterile sale.
Concepția motivării este dezvăluită pe larg în
managementul general, însă F. Taylor a pus, la bază,
sistemul științific al normării cheltuielilor de timp pentru
fiecare gen de lucru sau îndeplinirea diferitor operații de
producție, orientate spre muncitorii cu grade diferite de
eficientă. Diferențierea lucrătorilor, în funcție de
productivitatea muncii, era însoțită de un tarif de remunerare
al muncii prestate, ceea ce însemnă o piață substanțială
concomitent cu efortul d epus. În același timp, neîndeplinirea
sarcinilor de producție se solda cu o remunerație scăzută.
Pârghiile economice (prețurile, impozitele, creditele,
penalitățile, relațiile vamale) corespund relațiilor economiei
de piață, naturii socio -economice a într eprinderii în cadrul
mecanismului gospodăririi, constituind unul din factorii de
dezvoltare a producției și de schimb în condițiile pieței.
Pârghiile economice dețin un rol major în măsurareafrom customer’s requirements, customs relations, and
adjustment of taxes on import and export goods. In these
circumstances, the workers will be interested in obtaining
good results as a result of business activity during certain
redefined periods of t ime.
As a leading function, planning has the following
steps:
forecasting, which establishes presumptive the
future of socio -economic products of the production
system development;
negative or positive probability assessment of the
situations in the proc ess of activity and development of the
company;
modeling and scientific foundation of the
circumstances, prospects of development of production,
means and methods of achievement of the primary goals;
concrete programming and substantiation in
decisions’ f ulfillment, in forecasts and models in time and
space, using mathematical and computing principles
In this regard, a great significance lies in the business
field, on the commercial units, where there are
overlapping the costs with the obtained results in the
company. At the basis of this management method there
are:
independence of the economic units and their
maneuvering in the performance of the production
execution;
principle of self -recovery and profitability of the
company;
currency and financial co ntrol;
economic incentives and material stimulating.
Thediagnostic work (interpretation of the results
through a synthesis) is useful for the leading factors,
because it offers answers to the key questions of planning,
namely: what is the current state of the managed systems,
where we want and what possibilities we have to make
this transition from "what is" on "what we want to be."
Diagnosis provides the needed information to understand
the real state, which allows a critical reflection on the run
processes.
Since the economic methods are based on the use of
materials and economic resources, there are identified
three groups of interests: personal, collective and global.
However, the interest becomes an important reason in
achieving the aims when the empl oyee is confident that its
strength lies in its achievement.
The motivation concept is disclosed in detail in the
general management, but F. Taylor put on the basis the
scientific system of expenditure standards of time for each
different type of work or performance of different
operations oriented to workers with varying degrees of
effectiveness. Differentiation of workers according to their
labor productivity was accompanied by a tariff of
remuneration for their work, which means a substantial
market alo ng with the made effort. At the same time, the
non-fulfillment of the production tasks will end with a low
remuneration.
Economic levers (prices, taxes, credits, penalties,
customs relations) correspond, according to the market
economy relations, to the s ocio-economic nature of the

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 79
Nr. 2 / 2011costurilor, ca metodă rațională de gospodărire, care
sintetizeaz ă în sine funcțiile de conducere și instrumentele
lor de evaluare pentru obținerea, de către întreprindere, a
rezultatelor fructuoase.
Criza economică reflectă necesitatea aprofundării
reformelor și acțiunii lor în toate ramurile economiei
naționale. În pr ocesul de conducere, se disting două
categorii de activitate: de conducere și de execuție. Prin
intermediul acestora, funcționează metodele de drept,
împletite cu cele administrative și economice. În ansamblu,
aceste metode au o funcție de reglare, acționâ nd asupra
conștiinței și comportamentului persoanelor, implicate în
procesul de producție și schimb. Astfel, economia
întreprinderii este determinată, într -o anumită măsură, de
caracterul și asumarea de drepturi a subiecților ei, lucru
evident acum, când p ersonalitatea umană aparține
patrimoniului public, fiind inspirată de legitățile juridice,
adecvate economiei tranzitorii.
Concepția statutului de drept al personalității, în
economia de piață, reiese din contextul categoriilor juridice
prin intermediul st abilirii obligațiunilor și drepturilor în
funcționarea socială a personalului. În mare măsură, aceasta
este o apreciere a activității, a caracterului constructiv al
statutului de drept, întrucât problema sa este strâns legată de
activitatea socială a omulu i. Aceasta se evidențiază prin:
rolul decisiv al factorului uman, al activizării lui în
dezvoltarea producției, în condițiile gospodăririi
mecanismelor pieței;
non-estimarea factorului uman și absolutizarea
factorilor materiali și substanțiali privind pro ducția, cu un
oarecare determinism tehnologic;
schimbarea situației socio -economice în producție,
îndeosebi în relațiile bani -marfă;
creșterea activității pieței în structurile de
întreprinzători care își lărgesc serviciile de deservire a
funcționării pieț ei bursiere etc.
Dreptul reglează organizarea și activitatea subiecților
conducerii ca subsisteme interdependente. O mare
importanță deține asigurarea cu normative de drept a
întregului proces de conducere în dinamica relațiilor de
piață, unde funcționează și acționează subiecții și obiectele
conducerii. Dreptul permite construirea unei premise,
necesare apariției diverselor funcții de conducere la toate
etapele sale.
În activitatea de administrare, formele reglementării de
drept sunt, în particular, divers e: regulamentul întreprinderii,
instrucțiuni ale posturilor, reguli în luarea deciziilor, reguli
privind legăturile informaționale, reglementarea ședințelor,
a ordinii de zi etc. Aplicarea rațională a reglementărilor
expuse conferă ritmicitate procesului d e conducere și reduce
cheltuielile de timp, permițând sporirea eficienței sistemului
de conducere.
Astfel, apare posibilitatea obținerii anticipate a actelor de
drept ca documente de mare însemnătate în activitatea de
conducere. În acest sens, trebuie să s e țină cont de două
aspecte:primul fiind legat de implementarea, în cadrul
actelor de drept, a funcțiilor de bază, susținute prin
regulamentele corespunzătoare sau alte documente cu
valoare juridică, iaral doilea referindu -se la împuternicirea
în vederea obținerii actelor de drept . Persoanele angajate aucompany under the management mechanism, being one of
the development factors of production and exchange in the
market conditions. Economic levers play a major role in
measuring costs as a rational management method that
synthesizes the functions of leadership and self -assessment
tools in order to obtain good results by the company.
The economic crisis reflects the need to deepen their
reforms and actions in all branches of the national
economy. There are two categories of activi ty in the
management process: the leading and execution. Through
these, the law, administrative and economic methods are
functioning. Overall, these methods have a regulatory
function, acting on consciousness and behavior of people
involved in the producti on and exchange. Thus, the
economy of the company is determined, in a certain
extent, by the nature and rights ownership of its subjects,
so obvious now, when the human personality belongs to
the public patrimony, inspired by the legal regularities
properfor transitional economy.
The concept of personality law status in the market
economy is clear from the context of legal categories
through the establishment of obligations and rights for the
social activity of the staff. In a large extent, this is an
appreciation of the work, of the constructive character of
the law status, as its problem is closely related to human's
social work activity. This is highlighted by:
crucial role of human factor, of its activation in
the development of the production, under the market
management mechanisms conditions;
non-estimation of the human factor and
absolutization of the material and substantial factors
relating to the total production, with some technological
determinism;
socio-economic changes in production,
particularly in goods – money relations;
growth of the market activity in the structures of
entrepreneurs that expand their maintenance services on
functioning of the stock exchange market, etc.
Law regulates the organization and activity of the
management su bjects as interdependent subsystems. A
great importance has the provision of legal possession of
the whole process of law governing in the dynamics of
market relations, where the subjects and objects of
management are acting. The law allows the constructio n
of the assumption necessary for the emergence of various
leadership positions at all its stages.
During the administration work, the forms of law rules
are, in particular, diverse: business rules, job instructions,
decision-making rules, rules regarding informational links,
meeting rules, agenda’s, etc. Rational use of the
mentioned regulations gives a certain rhythm for the
management process and reduces time costs while
allowing increasing the efficiency of the management
system.
Thus, it is possible to obtain earlier the law documents
as documents of great importance in the management
activity. In this way, there must be taken into account
two aspects: the first being related to the implementation
in the law acts of the basic functions, supported by
relevant regulations or other legally binding documents,

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201180
drepturi, dar și obligația de a lua decizii pe măsura
competenței lor. Acestea poartă răspunderea pentru luarea
deciziilor la momentul cuvenit, precum și pentru erorile
proprii acestora.
În soluționarea p roblemelor de drept, în cadrul
metodelor de conducere, sunt necesare:
adresarea unei competențe superioare, atât
economice, cât și de drept;
reducerea, prin toate mijloacele existente, a nivelului
birocrației, în baza folosirii mecanismului constituțional de
drept,economic și managerial;
contribuția, în cadrul răspunderii juridice, la
sancțiunile economice, atât pentru conducătorii, cât și pentru
angajații din câmpul de muncă, pentru folosirea nerațională
a resurselor, greșelile în conducere, încălcarea r elațiilor
contractuale, în sistemul de afaceri;
aplicarea pedepselor celor, care încalcă disciplina de
conducere, ignoră limitele nivelului dispozițiilor sau își
persecută subalternii.
Sistemul de conducere apelează, în activitatea sa, la
metodele administ rative și economice de conducere. Prin
urmare, între ele, se poate observa o legătură legitimă,
orientată spre efectuarea sarcinilor planificate și utilizarea
rezervelor de producție, ce rezultă din relațiile economiei
concurențiale în componența metodelor economice de
conducere. Reacția la sistemul de conducere permite de a
corecta programele de perspectivă, în conformitate cu
cerințele pieței și cu capacitățile de producție ale
întreprinderii.
Prin aceasta, sistemul de conducere își găsește propriile
mijloace de rezervă în toate fazele activității, iar, în funcțiile
de conducere, au loc permutări și combinări. Dezvoltarea
metodelor economice are loc identic metodelor
administrative, posedând, astfel, un caracter directiv.
Decizia administrativă trebuie ef ectuată în baza unei analize
profunde și a intereselor economice ale sistemelor conduse.
În economia concurențială, persistă necesitatea permanentă
de perfecționare a metodelor de conducere în vederea
maximizării profitului.andthe latter referring to the enforcement in order to
obtain the law acts. Employed persons have rights, but
also the obligation to receive decisions on the extent of
their competences . They are responsible for receiving
decisions at a certain time, as for the errors contained
therein.
For solving the issues of law, in the management
methods there are necessary:
asking a higher power, both economic and legal one;
reduce, by all the ava ilable means, the level of
bureaucracy, based on the use of the constitutional law,
economic and managerial mechanism
contribution, in the legal liability, for economic
sanctions, both for managers and employees, for irrational
use of resources, managemen t mistakes, violation of
contractual relations in the business system;
sentencing those who violate the discipline of
management, ignoring the limits of its disposition level or
persecution of their subordinates.
Management system uses in its activities, t he
administrative and economic methods of management.
Therefore, there can be seen a legal link oriented for
performing of the scheduled tasks and using the production
reserves, which result from the competitive economy
relations in the composition of econ omic methods of
management. Response to the management system allows
correcting the perspectives programs in accordance with
market requirements, and production capabilities of the
company.
Through this, the management system has its own
backup means in a ll phases of activity, and in leadership
positions there are made permutations and combinations.
Development of economic methods is made in the same
way as the administrative ones, thereby having a directive
character. The administrative decision must be m ade based
on a high analysis and economic interests of the managed
systems. In a competitive economy remains a need for
continuous improvement of management methods in order
to maximize profits.
Bibliografie/Bibliography
1.Smith, A. Avuția națiunilor. Vol. I. Chișinău, Universitas.
2.Taylor, F. The Principles of Management. New York :Harpers Brothers , 1911.
3.Rusu, C. Managementul schimbării. Iași: ed. CETEX, 2003.
4.Radu, I. și alții. Informatică și management. București: ed. Universitară, 2005.
5.Sârbu, I.; Georg escu, N. Managementul întreprinderii. Sibiu: ed. Alma -Mater, 2003.
6.Cырбу И. Система планирования в бизнесе. Кишинэу, МЭА, 2008. 359 с.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 81
Nr. 2 / 2011MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII
ȘISCHIMBAREA ORGANIZAȚIONALĂ –
PREMISĂ DE SPORIRE A PERFORMANȚEI
ÎNTREPRINDERII
Angela DELIU, dr., conf. univ.,USEM
Iulita BÎRCĂ, cercet.șt. stagiar, IEFS
Pantelemon FRASINEANU ,drd., UTM
Recenzent: Valeriu DOGA, dr. hab., prof. univ.,IEFSCHANGE MANAGEMENT
ANDORGANIZATIONAL CHANGE –
A PREMISE TO INCREASE COMPANY’S
PERFORMAN CE
Angela DELIU , PhD, associate professor, USEM
Iulita BIRCA, scientific researcher intern, IEFS
Pantelemon FRASINEANU ,PhD student , UTM
Reviewer : Valeriu DOGA, PhD, professor,IEFS
În acest arti col va fi dezvăluită esența teoretică a
schimbării, a managementului schimbării. La fel este
expusăesența, tipologia și cele mai însemnate modele ale
schimbării organizaționale.
Cuvinte cheie: schimbare, întreprindere, managementul
schimbării, schimbare o rganizațională, schimbarea
competențelor, transformarea organizațională, eficiență
economică, performanță .In this article will be disclosed theoretical essence of
the change and of the change management. Also are
exposed the essence, typology, and the mo st significant
models organizational change.
Keywords: change, company, change management,
organizational change, change skills, organizational
transformation, economic efficiency, performance.
Schimbarea este moto -ul prezentului. Trăim într -o lume
în care ziua de mâine este din ce în ce mai puțin previzibilă.
Schimbarea reprezintă o permanență a vieții noastre,
regăsind-o în evoluția tuturor stărilor și structurilor. De altfel,
evoluția și schimbarea sunt nemijlocit legate, prima fiind
aproape totdeauna firească și oarecum logică, cea de -a doua
având caracter nesistematic și mai degrabă surprinzător.
Accelerarea ritmului și amplorii schimbărilor este
simptomatică pentru aceste timpuri, este provocatoare de
neliniști și determină căutări permanente din pa rtea
firmelor.
Schimbarea este un proces social căruia i se asociază în
mod nemijlocit o anumită rezistență, o veritabilă sursă de
conflicte. Pentru oameni schimbarea presupune ruperea de
trecut, chiar și de succesul de odinioară și angajarea într -o
lume nouă, necunoscută. Astfel, schimbările sunt de multe
ori incomode, pot crea nesiguranță și necesită curaj, dorința
de progres, dar și capacitatea de a gestiona și îmbunătăți
continuu întregul proces care este foarte complex.
Este de menționat, că schimbareaeste vitală în vederea
asigurării succesului pe termen lung al întreprinderii.
Inițiatorul schimbării, agentul schimbării, obiectul
schimbării, tipul acesteia, persoanele influențate de
schimbare și evaluarea schimbării reprezintă principalii
factori care trebuie luați în calcul dacă se dorește gestionarea
eficientă a procesului schimbării a unei organizații.
Întreprinderea este ea însăși o entitate în schimbare,
obligată să -și amelioreze și adapteze permanent nivelul,
structura și calitatea transf ormărilor pe care le produce
asupra unor elemente de intrare pentru a satisface nevoile
pieței, personalului, administrației și pentru a câștiga ea
însăși în termeni de profit, imagine, cotă de piață, capacitate
de extensie, rezistență în fața concurenței etc. Realitatea și
filosofia schimbării au evoluat în timp, într -o manieră
oarecum naturală. Managementul s -a lăsat ușor ispitit de
schimbare în ultimele decenii. Ispita a fost, poate,
sfidarea globalizării, proces declanșat cu peste trei
decenii în urmă, aflat în plină evoluție, puțin controlat și
teoretizat.
În așa fel este de admis, că Managementul schimbării nuChangeis the motto of the present. We live in a world
where tomorrow becomes less and less predictable. Change
represents a constant our lives and we can find it in the
evolution of all states and structures. Furthermore, the
evolution and change are directly related between them, to
the first is almost always somewhat natural and logical, the
second having an unsystematic character and
rather surprising. Acceleration of the rythm and the scale
of changes are symptomatic for these times, it creates
anxiety, and cause the permanent searches by the
companies.
Change is a social process which is directly associated
to a certain strength, a real source of conflict. For people,
change represents a breaking with the past, even with the
success of the past and engaging in a new unknown world.
Thus, ch anges are often awkward, and they can create
uncertainty and require courage, desire for progress and
ability to manage and continually improve the whole
process which is very complex.
It is worth noting that change is vital to ensure a long
term success of the company. Initiator of change, the
change agent, subject of change, its type, people affected by
change and the evolution of change are the main factors to
be taken into account if we want to manage effectively an
organization's change process.
Theorganization itself is a changing entity, bound to
continuously improve and adapt the structure and quality of
changes that occur on some inputs in order to meet the
market needs, the needs of staff, administration and in order
to win itself in terms of pr ofits, image, market share,
capacity expansion, resistance to competition, etc. Reality
and the philosophy of change have evolved over time, in a
somewhat natural way. Management was left slightly
tempted by changes in recent decades. The temptation was,
perhaps, the contempt of globalization, a process
started with more than three decades ago, which is
continuously evolving, and is less controlled and
theorized.
Thus it is acknowledged that Change management
is not, in pri nciple, something new, but a new

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201182
este, în principiu, ceva cu totul nou, ci o nouă formă de
iluminare a schimbării sau de modificare a centrului său de
greutate.
Conceptul „ managementul schimbării ” caută să
remodeleze gândirea managerilor, de la acea orientare pur
economică axată pe goana după profit la noi dimensiuni
valorice de tip social (ex . motivația și satisfacția
angajaților) sau ecologice (ex . aspecte de mediu) și de
durabilitate.
Managementul schimbărilor reprezintă totalitatea
proceselor, instrumentelor și tehnicilor de a aduce oamenii
de partea schimbării cu scopul de îmbunătăți performanțelor
organizației [1, p. 65].
În economia întreprinderi i, prin managementul
schimbării se înțelege elaborarea, administrarea și evaluarea
sistematică a schimbărilor într -o întreprindere. Schimbările
pot lua forma unor noutăți, adaptări, îmbunătățiri, precum și
a eliminării greșelilor din trecut [2, p. 46].
Managementul schimbării cuprinde astfel controlul
schimbării în întreprindere precum și adaptarea flexibilă a
unei întreprinderi la schimbările continue.
În funcție de aceasta ,schimbarea organizațională
reprezintă o transformare de natură tehnică sau manage rială
care are loc în cadrul organizației [3, p. 31].
Schimbarea organizațională vizează efectuarea unor
modificări esențiale ale organizației, în ansamblul sau,
aceasta fiind în opoziție cu micile schimbări, care presupun
modificări neesențiale ale struc turii organizatorice, ale
programului de lucru sau ale persoanelor aflate în diferite
funcții de conducere sau de execuție [6].
Schimbarea organizațională presupune modificarea
misiunii și a viziunii unei organizații, introducerea de noi
tehnologii cu noi tipuri de activități, introducerea unui sistem
de evaluare a performantelor și reconceperea sistemului de
salarizare, modificări de esența în structura organizaționala,
orientarea spre noi grupuri de clienți -ținta cu alte necesitați și
comportament total diferit decât al clienților avuți în vedere
pana atunci, introducerea sistemului de management prin
obiectiveși altele.
Schimbarea organizațională corespunde unei noi
orientări, fundamentale șiradicale, privind modalitățile în
care organizația urmează s ă-și desfășoare activitatea, având
implicații esențiale asupra comportamentului tuturor
componenților unei organizații, de la seful executiv, până la
personalul de execuție. Spre deosebire de schimbarea
individuală , care afectează modul de acțiune, mijloac ele cu
care operează, responsabilitățile și competentele de care
acesta are nevoie sau de schimbarea la nivel de grup ,
schimbarea organizaționala le include pe cele anterioare, dar
mai presupune și multe alte caracteristici ce țin de
funcționarea organizaț iei ca sistem. Drept urmare, pe măsura
ce schimbarea trece de la individ la grup și de aici la
organizație, creste atât gradul de dificultate în realizarea ei,
cat si timpul necesar ( vezi figura 1) .form of change lighting or amendment of its center of
gravity.
The concept of „change management” seeks to reshape
the thinking of managers, from that purely economic
orientation focused on the pursuit of profit to the new value
dimensions of social type (eg motivation and employee
satisfaction) or environmental (eg environmental issues)
and sustainability.
Changes management represents the amount of
processes, instruments and techniques in order to bring
people to the change for the improvement of the
organizational performance [1, p. 65].
In the company’s economy, through the change
management can be seen the development, management
and evaluation of systematic changes in a company.
Changes may take the form of news, adaptations, and
improvements and of elimination of the past mistakes [2, p.
46].
Change management includes enterprise change control
and the flexible adaptation of a company to the continuous
changings.
According to this, the organizatio nal change is a
technical or a managerial transformation that occurs in the
company [3, p. 31].
Organizational change is aimed to make some essential
changes in the organization as a whole, which is in
opposition with small changes, which require non -essential
changes in the organizational structure, of the work
program or of other persons that have managerial or
executive functions [6].
Organizational change involves changes in the
mission and vision of an organization, introduction of
new technologies with new types of activities, introducing a
performant appraisal system and redesigning the payroll
system, essential changes of the organizational
structure, orientation to new target groups of customers
with other needs a nd a completely different behavior, the
introduction of the management system by objectives
and others.
The organizational change corresponds to a new
fundamental andradical orientation, regarding the
ways in which the organ ization has to develope its activity,
with implications on the behavior of all components
essential to an organization, from chief executive to
executive staff. Unlike individual change , which
affects the way of action, the means by which it operates
the responsibilities and competencies that it needs or the
change at a group level , the organizational change
includes all of these, but also implies many other features
that are related to the company activity as a system.
Therefore , as the change passes from individual to
group, and then to the organization, the degree of its
achieving increases, and also the necessary time
(see Figure 1 ).

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 83
Nr. 2 / 2011Fig. 1. Durata schimbării și gradul de dificultate /
Fig.1. Duration of change and the difficulty degree
Sursa:După Panaite Nica [6]. /Source:After Panaite Nica [6].
Schimbarea organizaționala vizează modificarea de
proceduri și sisteme, de structuri organizatorice și
responsabilit ăți, dar în egală măsură și schimbarea de
competențe. În noua construcție, oamenilor le sunt necesare
noi cunoștințe și abilitați pentru a acționa. În plus,
managerilor le sunt necesare noi deprinderi pentru a sprijini
salariații sa traverseze schimbarea. La fiecare nivel al
organizației, managerii trebuie sa aibă cunoștințele necesare
pentru a realiza în mod constant schimbarea și să sprijine
personalul de execuție pentru a traversa perioade ce se pot
dovedi a fi stresante pentru mulți dintre angajați. Ace stora li
se cere un alt mod de gândire, un alt sistem de valori. Tot ce
a fostnormal până acum, devine de nedorit ,inadecvat sau
chiarinadmisibil .
Dezvoltarea competențelor cere o nouă atitudine a
oamenilor și o nouă abordare a problemelor. Ei trebuie sa
aibă capacitatea de a -și schimba propriile responsabilități, de
a înțelege sensul schimbării, chiar în timp ce schimbarea se
produce, dar și după ce a avut loc.
Potrivit momentele menționate și cunoscute ,
Managementul schimbării presupune un ansamblu de
activități specifice (comunicare, antrenare, tutelare și
pregătire) pentru a orienta oamenii astfel încât să se obțină
rezultatele scontate. Și astfel, într -o întreprindere pot fi
introduse câteva proceduri sau poate fi implementat un nou
sistem de proced uri, dar oamenii trebuie sa știe sa le
folosească și, cel mai important, sa conștientizeze care sunt
beneficiile viitoare ale acestei schimbări, atât pentru ei cât și
pentru organizație, pe planul instrumentelor și al tehnicilor
folosite, dar și al efortul ui pe care urmează să -l depună.
Schimbarea competențelor la nivelul organizației vizează
asigurarea capacitații de a aplica cu succes noile practici șiOrganizational change tends to transform the
procedures and systems, organizational structures and
responsibilities, but also the power changes. In the new
construction, people need new knowledge and skills to act.
In addition, managers need n ew skills to help employees to
pass the change. At each level of the organization,
managers must have the necessary knowledge to
consistently make the change and to support the executive
staff to cross the period which may prove to be stressful for
many em ployees. They are asked a different way of
thinking, a different value system. Everything that has been
normal so far, becomes highly undesirable, inappropriate
or evenunacceptable .
Skills development requires a new attitude and a new
approach to human p roblems. They must have the ability to
change their responsibilities, to understand the meaning of
changes, even while changes are occurring, and after that
they had taken place.
Taking into account the specified and the known
moments,change management requires a set of specific
activities (communication, training, tutorial and preparing)
to guide people in order to achieve the desired results. And
so, several procedures can be placed in a company or it may
be implemented a new system of procedures, but pe ople
need to know to use them and what is more important, to
realize the benefits of this future changes, both for
themselves and for their organization, in terms of the used
tools and techniques, but also of the effort that they suppose
to make.
Changing the organization's powers aims to ensure the
ability of a successfully application of the new practices
and procedures. If the change can be achieved by
Gradul de dificultate/ Difficulty degree
Redus/Low Înalt/HighOrganizație /Organization
Grup/Group
Individ/Person
Scurt/Short Îndelungat /Long
Timpul necesar schimbări i/ Time necessary for the change

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201184
proceduri. Daca schimbarea poate fi realizata prin explicare
de câtre inițiatori și învățare, de câtre c ei care urmează sa o
pună în practica, schimbarea competentelor necesita o
legătura strânsa cu valorile și cultura organizației. Pentru
realizarea schimbării competentelor, inițiatorii trebuie să -și
orienteze atenția de zi cu zi asupra personalului de exec uție.
În managementul schimbării, aceștia trebuie sa fie grupul –
țintă pentru majoritatea activităților de sprijinire, de
înțelegere a sensului și a beneficiilor viitoare ce se vor obține
ca urmare a schimbării. Deși în majoritatea cazurilor, în
practică, p ersonalul de execuție a constituit principalul
obstacol pentru schimbare, adesea rolul acestora este
subestimat. De aici și multe eșecuri ale programelor de
schimbare inițiate în ultimii ani.
Mediul ambiant extern în cadrul căruia acționează
organizația po ate fi deosebit de dinamic prin „avalanșa” de
noi produse și tehnologii, prin modificări ale factorilor
demografici și culturali, prin globalizarea și intensificarea
competiției, prin schimbări în cadrul legislativ ș a. Acestor
schimbări ale mediului ambia nt, organizația le poate face
față, prin promovarea de transformări tehnice, economice și
manageriale interne. Prin schimbări organizaționale interne –
modernizarea produselor și tehnologiilor, asimilarea de noi
produse, introducerea de noi tehnologii, mod ificări în
rețeaua de distribuție – influențează mediul ambiant extern.
Schimbările organizaționale se clasifică după două
criterii generale importante [3, p. 31 -34]:
I.După posibilitatea de prevedere a schimbărilor din
mediul ambiant și a influenței exercit ate de organizație
asupra acesteia;
II.După amploarea schimbărilor.
În funcție de primul criteriu de divizare a
schimbărilor sau după posibilitatea de prevedere a
schimbărilor din mediul ambiant și a influenței exercitate,
deosebim două tipuri generale de sch imbări:
Schimbări organizaționale anticipative , care sunt
schimbări planificate în vederea adaptării la modificările
anticipate ale mediului extern. Prin aceste schimbări firma
caută să obțină avantaje competitive asupra concurenților din
mediul ambiant pl anificând unele modificări tehnice,
economice și manageriale;
Schimbări organizatorice reactive , prin care
organizația caută să se adapteze unor transformări
neașteptate, neprevăzute ale mediului ambiant extern.
În funcție de al doilea criteriu de divizare a
schimbărilor sau după amploarea schimbărilor deosebim
următoarele două tipuri generale de schimbări:
Schimbări organizaționale incrementale , care
reprezintă unele ajustări sau modificări de o amploare
moderată – modernizarea unor produse, perfecționări de o
nouă amploare a producției, muncii și conducerii.
Schimbări organizaționale strategice , sunt
modificările de mare amploare, care pot schimba
configurația sau direcția firmei – asimilarea de noi produse
în vederea diversificării producției, introduceri i de noi
tehnologii, schimbării orientărilor strategice, schimbări
majore în structura organizatorică, informatizării firmei.
Este de menționat, că prin îmbinarea acestor două criterii
rezultă următoarele tipuri specifice de schimbări
organizaționale (vezi tabelul 1) .explaining and learning by the initiators, by those who are
going to put it into practice, changing sk ills require close
contact with the organization's values and culture. To
realize the competencies changes, the initiators have to
focus attention on the daily executive staff. In
change management, they should be the target group for th e
most support actions, for understanding the meaning
and the future benefits which will be obtained as a result of
the change. Although, in most of cases in practice, the
staff was the main obstacle to implement the change, t heir
role is often underestimated. And because of this, many
failures of the initiated change programs appear in recent
years.
The external environment in which works the company,
can be very dynamic through the avalanche of new
products and technologies, changes of demographic and
cultural factors, through the globalization and the increased
competition, changes in legislation, etc. The organization
may face these environmental changes by promoting the
transformation of technical, economic and internal
management. Through internal organizational changes –
upgrading products and technologies, acquisition of new
products, introduce new technologies, changes in the
distribution system – there is influenced the external
environment.
Organizational changes are classified after two
important general criteria [3, p. 31 -34]:
I. After the possibility of changes prediction in the
environment and the company’s influence over it;
II. After the magnitude of the changes.
According to the first criterion of division of
changes or after the possibility of prediction of
environmental changes and the exercised influence, we
distinguish two general types of changes:
•anticipatory organizational changes , that are changes
planned to adapt to the anticipated modifications in t he
external environment. With these changes the company is
seeking to obtain competitive advantages over competitors,
planning some technical, economic and managerial
changes;
•reactive organizational changes through which the
organization seeks to adapt to the sudden and unexpected
changes of external environment.
According to the second criteria of change division
or after the magnitude of the changes, we distinguish the
following two general types of changes:
•incremental organizational changes , whichare some
adjustments or modifications of a moderate scale –
upgrading of products, refinements of production, labor and
management;
•strategic organizational changes are major
changes that can change the configuration or direction of
the company– the assimilation of new products in
order to diversify production, introduction of new
technologies, changing policy guidelines, major
changes in organizational structure, business
computerization.
It is worth to say that by combining these two criteria
results in the following specific types of organizational
changes (see Table 1).

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 85
Nr. 2 / 2011Tabelul 1 /Table 1
Tipurile specifice de schimbări organizaționale /
Specific types of organizational changes
Schimbări organizați onale/
Organizational changesIncrementale /Incremental Strategice / Strategic
Anticipative /Anticipatory Ajustări /Adjustments Reorientări / Reorientations
Reactive/ Reactive Adaptări /Adaptations Reconceperi /Redesigning
Sursa:După Negoescu [3, p. 32] ș i [4, p. 27]. / Source:After Negoescu [3, p. 32] and [4, p. 27].
Deci, în tabelul 1 am fost prezentate tipurile specifice de
schimbări saunumitamatrice a schimbărilor organizaționale
ale lui Nadler. Esența tipurilor specifice de schimbări, ce revin
însubordinea celor generale, se caracterizează în felul următor:
Schimbările de ajustare reprezintă modificările cel mai
comune, mai puțin intense și cu riscul cel mai mic. Ele se
concretizează în conceptul japonez de Kaizen, perfecționare
continuă. Ele se b azează pe ideea că este mai bine să anticipezi
și să eviți problemele, decât să așteptați pasiv să se producă o
dereglare, după care să acționezi.
Schimbările de adaptare, la fel ca și cele de ajustare, sunt
de o intensitate mai mică, apar însă ca o reacți e la presiunile
mediului ambiant și asigură răspunsul favorabil al firmei la
cerințele ambianței externe.
Schimbările de reorientare sunt transformări strategice
planificate, de mare amploare, prin care se reconfigurează și
redirecționează organizația pent ru a face față transformărilor
majoreanticipate ale mediului ambiant sau pentru a influența
acest mediu în vederea obținerii unui avantaj competitiv major.
Schimbările de reconcepere sunt transformări tehnice,
economice și manageriale de mare amploare pri n care
organizația se adaptează la unele modificări majore ale mediului
ambiant. Aceste schimbări sunt cele mai riscante, nefiind
anticipate, nu pot fi gândite și pregătite la timp.
Deci,transformarea organizațională înseamnă schimbări
profunde ce au în v edere concomitent armonizările (ajustările),
adaptările și reorientările organizaționale. Frecvent,
transformarea organizațională implică reconceperea organizației
în ansamblul său [4, p.28].
În realizarea unei schimbări organizaționale pot fi avute în
vedere diferite maniere de abordare, dintre care putem evidenția
doua, total opuse, atât din punct de vedere al practicilor folosite,
cât și al raționamentelor care stau la baza orientării procesului de
ansamblu.
Prima maniera este cea mecanicistă , orientată pe
procese, sisteme și structuri, și este o schimbare impusa
angajaților.
Cea de a doua este una organică, orientată pe
comportamentul resurselor umane și pe abilitățile, deprinderile
pe care aceștia trebuie să și le însușească pentru a reuși. Și este
oschimbare însușită de câtre angajați.
Și înpractica, în funcție de condițiile concrete, pot fi
folosite combinații ale celor doua maniere de abordare.
Trebuie de menționat că, mulți manageri consideră
schimbarea a fi esențială pentru succesul organizației , deoarece
încurajează continuu salariații să caute domeniile esențiale în
care pot fi întreprinse schimbări.
Schimbarea organizațională poate determina modificări
esențiale în (sauconsecințele schimbării organizaționale ):So, in Table 1 there were presented the specific types of
changes or the so -calledNadler's organizational changes
matrix. The essence of the specific types of changes, that
are subordinated to the general obligations, are
characterized as follows:
Adjustment changes are the most common changes,
less intense and with the lowest risk. They are reflected in
the Japanese concept of Kaizen, continuous improvement.
They are based on the idea that it is better to anticipate and
avoid pro blems than to wait passively to produce a failure,
after what you act;
Adaptation change , as well as the adjustment ones, are
of a lower intensity, but appear as a response to
environmental pressures and ensure the company's
favorable response to the requi rements of the external
ambience;
The reorientation changes are planned strategic
changes of a great magnitude , through which there the
company is reconfigured and redirected in order to face the
major changes in the environment or to influence this
environment to achieve a major competitive advantage;
The redesigned changes are technical, economic and
management major changes, through which the
organization is adapting to some major changes in the
environment. These changes are the most risky; they are not
anticipated, can not be designed and prepared on time.
So, theorganizational transformation means profound
changes while considering at the same time: harmonization
(adjustments), organizational adjustments and
reorientations. Frequently, organizational transformation
involves redesigning the organization as a whole [4, p.28].
In the achievement of organizational changes can be
taken into consideration different ways of approaches, of
which we can highlight two totally opposite, both in terms
of the used practices and of the reasoning that stand on the
base of the whole process orientation.
The first manner is a mechanistic one, focused on
processes, systems and structures, and it represents a
change imposed for the staff.
The second is an organic, orient ed on human
behavior and skills, skills that they need to learn and to
succeed with them. And there is a change endorsed by the
employees.
In practice, depending on specific conditions, there
can be used any combination of the two ways of
approaches.
It should be noted that many managers consider change
to be essential for the success of the company, since they
encourage employees to continuously seek the key areas

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201186
maniera de a face lucrurile și d e îndeplinire a
responsabilităților;
sistemele, procedurile, relațiile și instrumente de lucru;
sistemul de evaluare și raportare a performantelor
individuale, de grup și organizaționale;
sistemul de motivare și antrenare a resurselor umane;
numărul, stru ctura și rolul posturilor de munca;
produsele și serviciile oferite;
amplasarea geografica a piețelor și a locurilor de
desfășurare a activităților.
În literatura de specialitate sunt cunoscute diverse teorii
sau modele ale schimbării organizați onale [5, p. 51].
Cunoscute sub denumirea de „teorii ale schimbării" sau
„modele ale schimbării", concepțiile privind planificarea și
implementarea schimbărilor în organizație descriu activitățile
specifice impuse de inițierea și desfășurarea schimb ării într-o
organizație.
În literatura de specialitate sunt cunoscute, ca fiind mai
importante, următoarele teorii sau modele ale schimbării:
modelul lui Lewin [5, p. 51],
modelul acțiunii de cercetare [5, p. 52],
modelul adaptărilor contemporane la acț iunea de cercetare
[5, p. 53],
modelul abordării sistemice [5, p. 54],
modelul general de planificare a schimbărilor [5, p. 56].
Modelul lui Kurt Lewin –într-o lucrare de referință, K.
Lewin elaborează unul dintre primele modele de planificare a
schimbărilor, în care el concepe schimbarea ca o modificare a
acelor forțe care mențin sistemul de comportamente stabil. K.
Lewin considera, că starea de la un moment dat este rezultatul
acțiunii a două categorii de forțe. Pe de o parte, sunt forțele care
acționează, forțează schimbarea, iar pe de altă parte, sunt forțele
care se opun schimbării, care se consideră într -o rezistență la
schimbare. Când cele două categorii de forțe sunt aproximativ
egale, sistemul, care poate fi organizația, se află în echilibru.
Pentru a schimba acest echilibru, fie se va determina o creștere a
forțelor care fac presiune asupra schimbării, fie se va încerca o
diminuare a forțelor care se opun schimbării. K. Lewin
consideră că procesul schimbării trebuie să fie format din trei
etape. Și aceste etape sunt numitele etape dezghețarea
(deschiderea), mișcarea (modificarea) și înghețarea
(închiderea) și așa cum reiese din figura 2 au următoarea logică
de exercitare .
Este de menționat, că anume acest model se consideră unul
din cel mai rec eptiv model de schimbare.where changes can be undertaken.
Organizational change can cause significant changes
in (or theconsequences of organizational change ):
way of doing things and fulfilling responsibilities;
systems, procedures, relationships and work tools;
system of performance evaluation and reporting of
the individual, group and organizational
performances;
the motivation and training of human resources;
the number, structure and role of jobs;
products and services;
geographic location of markets and places of work.
In the specialized literature there are known theories or
models of organizational change [5, p. 51]. Being known as
„theories of change” or„models of change” concepts,
planning and implementing change in the organization,
describe specific activities required for the initiation and
conduct of changes in an organization.
In literature there a re known as being the most
important, the following theories or models of change:
 Lewin's model [5, p. 51]
 action research model [5, p. 52]
 contemporary adaptation model to the research
activity [5, p. 53]
systemic approach model [5, p. 54]
 general model of changes planning [5, p. 56].
Kurt Lewin's model – in a reference work, K. Lewin
elaborates one of the firs models of change planning, in
which he conceives the change as a change of those forces
that maintain stable the system behavior. K. Lewi n believes
that state, at a moment of time, is the result of two types of
forces. On the one hand are the forces that act, that force
changes, and on the other hand, are forces that resist
changes, which are considered a resistance to change.
When the two types of forces are roughly equal, the system
that can be a company is in balance. To change this
balance, whether it will be increased the pressure on the
forces that are changing or will be seek a reduction of the
forces that resist change. K. Lewin beli eves that the process
of change must be made in three stages. And these steps are
called:unfreezing stage (opening), moving (changing) and
freezing (close) and as shown in Figure 2 have the next
logical pursuit.
It should be noted that this particular mo del is
considered one of the most responsive to change models.
Figura 2/ Figure 2
Modelul lui Kurt Lewin/
Kurt Lewin’s model
Dezghețarea /
Unfreezing=>Mișcarea /
Moving=>Înghețarea /
Freezing
– Modelul acțiunii de cercetare –Acest model se bazează pe
considerarea planificării schimbării ca un proces ciclic în care o
acțiune de cercetare inițială a activității organizației furnizează
informații care va sta la baza unei alte acțiuni de cercetare ș.a.m.d.
Aceste acțiuni ciclice de cercetare se bazează pe strânsa-Actionresearch model–Thismodelisbasedon the
consideration of change planning asacyclical process in
which the initialaction of aresearchorganization activity
provide information that willform a basis for otherresearch
activities etc.Thiscyclicalactionresearch is based on a

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 87
Nr. 2 / 2011colaborare dintre componenții organizației și specialiștii în
procesele schimbări. În cadrul modelului se pune mare accent pe
colectarea de date, pe diagnosticare și pe evaluarea rezultatelor
obținute în urma măsurilor întreprinse.
– Modelul ad aptărilorcontemporane la acțiunea de cercetare
– acest model contemporan se aplică la o gamă tot mai largă de
domenii, începând cu problematica organizației, până la
dezvoltarea unor națiuni și la promovarea schimbărilor sociale. În
acest context, activit ățile de cercetare se caracterizează prin
creșterea numărului participanților la procesele schimbării și prin
promovarea unor concepte și modalități pozitive în procesele
schimbării.
-Modelul abordării sistemice –potrivit unei abordări
sistemice, organiz ația este influențată în principal de cinci
variabile care se intercondiționează reciproc, care sunt; personalul,
sarcinile, tehnologia, structura și strategia . Modelul abordării
sistemice oferă managerilor posibilitatea să găsească schimbările
în intercon diționările dintre elemente, deoarece nu se poate
schimba o parte a unui ansamblu ară a schimba ansamblul.
– Modelul general de planificare a schimbărilor –fiecare
dintre primele patru modele ale schimbării prezentate anterior
surprinde un anumit specific în modul în care se concepe procesul
trecerii de Ia situația actuală la cea dorită. Totuși însă prezintă
unele trăsături comune, ceea ce ne conduce la ideea posibilității
conceperii unui model general de planificare și implementare a
schimbărilor organiza ționale. În cadrul modelului sunt evidențiate
cele patru principale de planificare și implementare în cadrul unei
organizații, de la declanșarea studiului și atragerea personalului în
procesul schimbării, la diagnosticarea activității în care se
urmărește să se implementeze schimbarea, la planificarea
activității trecerii de la situația actuală la situația viitoare dorită,
până la evaluarea procesului schimbării prin prisma unor criterii
specifice organizației și consolidarea acestor schimbări prin
construirea unui nou echilibru al sistemului organizației.
Este de menționat, că toate aceste modele pot fi luate în
considerare pentru conturarea unei metodologii de planificare și
implementare a schimbărilor în cadrul organizației, care să
cuprindă ansamblul de activități necesare a fi desfășurate, din
momentul deciziei pe care o au managerii pentru a introduce
schimbarea, până la evaluarea și instituționalizarea acelei
schimbări.
Deci, după cum observăm, schimbarea organizațională nu
poate fi făcută doar de dra gul schimbării, dar în general în funcție
de interesul economic. Deci, schimbarea organizațională poate fi
determinata de o serie de cauze majore, cum ar fi [7]: insuficienta
cronica a resurselor financiare; diminuarea competitivității în
raport cu princip alii concurenți; necesitatea îmbunătățirii
substanțiale a productivității muncii; necesitatea îmbunătățirii
substanțiale a profitabilității; necesitatea îmbunătățirii
substanțiale a prestigiului; modificarea statutului juridic al
organizației sau modificar ea formeide proprietate .
Adoptarea metodelor teoriilor ale managementului
schimbării, ale schimbărilor organizaționale este un proces dificil,
dar necesar, de aceea continuă în pofida dificultăților. Însă,
organizațiile aflate în situații de criză sunt o bligate să-și adapteze
atât strategiile, cât și structura la presiunile prin care mediul le
împinge la schimbare. Obligarea este impusă de utilizarea
resurselor economice deficitare și limitate a societății de către
agenții economici în activitatea lor, și de aceea utilizarea lor
ineficientă nu le este permisă.closecollaboration between components andspecialist of
theorganization in the change processes. In themodel there
areputgreatemphasis oncollecting data,on thediagnosis
andevaluation of theresults obtained from thetaken
measures.
-Thecontemporary adaptation model to theaction of
research – this contemporary model isappliedto a wide
range of fields,fromorganization issues, todeveloping
nationsandpromotion of socialchanges.Inthiscontext,
research ischaracterized by increasing the numberof
participants in changeprocesses andconcepts andwaysto
promotepositivechangeprocesses .
-Thesystemic approach model –according to a
systemic approach,the organization ismainlyinfluenced by
fivevariables that are interrelated ,theyare,staff,tasks,
technology ,structure andstrategy. Thesystemic approach
provides managers the opportunity to findthe changes in
the interacting elements,because you can not changeone
part ofawholecountrytochangethe whole picture.
-The general model for change planning –each ofthe
firstfourmodelsofchangepresented abovecaptures a
specificwayhow to design the process of transition from
currentto thedesiredposition.Still have somecommon
features,whichleadtothe idea of the possibility of
designing a general model for planning and implementing
organizational change.Inthemodel there are highlighted
fourmain principles for planning andimplementation
within an organization , beginning with thestartof the study
andattracting thestaff inthe process of change , tothe
diagnosis of activitythatseeks toimplement the change , to
planning the transition fromthecurrent situation to
situation desired infuture,untilthe evaluation processof
changethrough the organizationandstrengthening of a
specific criteria and reinforce these changesby building a
neworganization system equilibrium .
It should be noted that all thesemodelscanbe
considered tooutline a methodology forplanning and
implementing changewithin the organization ,including all
activities required tobeperformed , sincethemoment of
decision thatmanagers havetointroduce change, to
evaluate and institutionalize those changes.
As shown, organizational change canbemadefor
the sakeof change ,butof the general economic interest.
So,organizational change maybecaused by anumber of
majorcases, such as [7]:chronic shortage of
financial resources ,diminishing competitiveness in
relation tomain competi tors,the need for substantial
improvements in labor productivity ,the need to
substantially improve profitability ,the need to substantially
improve the prestige,changethe legal status of the
organization or changein ownership .
Adoptmethods of change management theory,
organizational changeis adifficult process ,butnecessary ,
therefore continues despite difficulties . However ,
organizations incrisisareforcedtoadjustboththe
strategies andstructure to the pressures thatpush
themto thechanging environment .Orderisimposed on the
use of scarceeconomic resources andacompany
limitedbyeconomic agents intheir work ,inefficient and
therefore their use isnotallowed.We believe that

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201188
Considerăm că întreprinderile de mâine vor avea nevoie de
manageri care să fie formați în domeniul Managementului
Schimbării șiimplementarea managementului schimbărilor este o
condiție contemporană de atingere a performanței întreprinderii și
o condiție a progresului comunității. Considerăm că introducerea
și aplicarea în practică a managementului schimbării la cadrul
întreprinderilor economiei naționale , exercitarea schimbărilor
organizaționale, în funcție de condițiile concrete de activitate ale
întreprinderilor va asigura realizarea scopului final, creșterea
rezultatelor și performanței agenților economici, va conduce la
redresarea esențială a situației economice în ramură și sporirea
competitivit ății producției a întreprinderii.tomorrow's business willneedmanagers tobetrainedin
change management andchange management
implementation whichisa contemporary condition for
achieving a business performance and acondition of
community progress. We believe thatthe introduction and
practiceof change ma nagement inthenationaleconomy
enterprises ,the exercise of organizational change,
depending on the specific conditions of activity of
enterprises willprovidethe final aim ,increaseresultsand
economic performance, willleadto therecovery of critical
economic situation theindustry andincrease
competitiveness of the company .
Bibliografie/Bibliography
1.Rusu Costache. Managementul schimbării. București: Editura Economică, 2003. p.455.
2.Tanțău Adrian Dumitru . Fundamente ale schimbării organizaționale. București: Editura ASE, 2004.
3.Negoescu Gh., Opait G. Managementul Schimbării. Focșani: Editura Pro JUVENTUTE, 1999.
4.Managementul schimbării .Suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrățire instituțională RO03/IB/OT/01.
„Întărirea capacității UC RAP și a rețelei naționale de modernizatori”.
5.Burduș Eugen și alții . Managementul schimbării organizaționale. B: Ed. Economică, 2003. p.573.
6.www.markmedia.ro .Panaite NICA ,Profesor Management Universitatea „Al.I.Cuza” Iași. Managementul schimbării
(I). 10 Aprilie 2006 – 16 Aprilie 2006.
7.www.markmedia.ro .Panaite NICA ,Iași.Managementul schimbării (II). 1 Mai 2006 – 7 Mai 2006.
8.www.change -management.com .
9.www.ase.ro .
POLITICA FISCALĂ A ROMÂNIEI ȘI CĂILE
DE IEȘIRE DIN CRIZA ECONOMICĂ
Tatiana MANOLE, dr. hab., prof. univ., IEFS
Carmen CHIRNOAGĂ, drd., USM, Galați, România
Recenzent: Gheorghe ILIADI, dr. hab., IEFSROMANIA ′S FISCAL POLICY AND ROUTE
THEM FROM ECONOMIC CRISIS
TatianaMANOLE, dr. hab.,prof. univ. , IEFS
CarmenCHIRNOAGA ,PhD student, MSU,Galati,Romania
Reviewer : Gheorghe ILIADI, PhD, IEFS
În acest articol ne propunem de a ajuta mijloacele
doctrinare in determinarea unui aspect al politicii
financiare actuale, care are drept scop să vizeze criz a
economică în care România reprezinta o solutie de
salvare pentru reducerea cheltuielilor publice. Prin
urmare, ne propunem abordarea anumitor aspecte ale
structurii de gestionare a cheltuielilor publice și să ne
construim o idée cu privire la posibilita tea aceastei
măsuri de a genera o redresare economică.
Cuvinte cheie: politica fiscală, creșterea economică,
cheltuielile publice, cheltuielile bugetare, costul bugetar,
cel mai mic buget, alocațiile bugetare, rata sărăciei în
creștere, deficitul bugetar.In this article we intend to help the doctrinal
means to clarify one aspect of the current financial
policy which aims to target the economic crisis in
which Romania is a saving solution for reducing public
spending. Therefore we propose below to address
some aspects of public expenditure management
structure and to build us on whether or not this
measure is able, by itself, to generate an economic
recovery.
Keywords: tax policy, economic growth, public
expenditure, budget expenditure, budgetary cost, lowest
budgetary, budgetary allocations, growing poverty rate,
budget deficit.
Politica fiscală reprezintă un important instrument pentru
gestionarea economiei n aționale, având capacitatea de a
influența valoarea adăugată totală a producției fabricate, adică
produsul intern brut (PIB). Posibilitatea de a influența acest
indicator prin modificarea cererii agregate îi conferă rolul
potențial de instrument de stabili zare economică.
Guvernele folosesc instrumente variate pentru promovarea
celor mai importante obiective: alocarea resurselor,
stabilizarea economică, redistribuirea veniturilor și creșterea
economică. De -a lungul timpului, aceste instrumente au suferitTax policy is an important tool for managing the
national economy, the ability to influence the total added
value of manufactured products, i.e. gross domestic product
(GDP). Ability to influence this indicator by changing
aggregate demand gives potential role as an instrument of
economic stabilization.
Governments use various instruments to promote the
most important goals: allocation of resources, economic
stabilization, income redistribution and economic growth.
Over time, these tools have changed, but the most

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 89
Nr. 2 / 2011schimbări, dar cele mai importante obiective guvernamentale
au rămas cele patru menționate.
Cheltuielile publice reprezintă un instrument fiscal
tradițional. Atât nivelul cheltuielilor publice, cât și structura
acestora sunt importante și pot fi considerate i nstrumente
separate. Impozitarea reprezintă un alt instrument fiscal
important, care include, cel puțin, patru instrumente potențiale
separate, respectiv: nivelul impozitării, structura impozitelor,
cheltuielile bugetare și stimulentele fiscale.
De mențion at, că există trei poziții ale politicii fiscale.
O politică fiscală neutră implică un buget echilibrat, în
care cheltuielile publice sunt egale cu veniturile. Cheltuielile
bugetare sunt finanțate în întregime de veniturile bugetare și,
în principiu, rezul tatul fiscal are un efect neutru asupra
nivelului activității economice.
O politică fiscală expansionistă implică o creștere netă a
cheltuielilor bugetare (mai mari decât veniturile) prin
majorarea acestora sau diminuarea veniturilor, ori prin
combinația c elor două. În lucrarea sa “Finanțele publice
locale”, prof. Tatiana Manole subliniază faptul, că o “creștere
deliberată a ofertei de bani reduce rata dobânzii și încurajează
agenții economici (consumatorii, producătorii) sau guvernul să
ia cu împrumut bani și să majoreze, astfel, cheltuielile privind
bunurile și serviciile procurate”.
O politică fiscală contracționistă apare atunci când
cheltuielile bugetare nete (mai mici decât veniturile bugetare)
sunt diminuate fie prin majorarea veniturilor bugetare, fi e prin
reducerea cheltuielilor, sau prin combinația celor două.
Din anul 1990 și până în prezent, în România a fost
înregistrată o serie de recorduri, manifestate în sens invers
celui adecvat unei economii normale.
În prezent, asistăm la cele mai mici fond uri alocate pentru
investițiile în infrastructură, alocații bugetare pentru
învățământ, sănătate, cercetare și armată, precum și cele mai
mici randamente în sectorul vegetal și zootehnic.
Înregistrăm cele mai mici încasări din turism, la cele mai
mici fond uri atrase de la Uniunea Europeană, cel mai mic
număr de autostrăzi și drumuri modernizate, precum și de
locuințe sociale.
În sfârșit, înregistrăm cele mai mici salarii și pensii,
ajutoare sociale, alocații pentru copii și, ca atare, cea mai mică
speranțăde viață.
În ultimii 21 de ani asistăm la cea mai mare prăbușire
economică, contrabandă și evaziune fiscală, la cea mai mare
distrugere a sistemului bancar autohton, creștere a TVA -ului și
distrugere a mediului rural.
Astăzi înregistrăm cele mai mari dispo nibilizări de cadre
didactice și medici, cea mai mare creștere a ratei sărăciei și
cifră a angajaților, care trăiesc sub pragul sărăciei, cea mai
mare pondere a familiilor ce nu -și pot acoperi cheltuielile
curente, privare de drepturile bănești ale bugetar ilor și
imigrație a populației, în special a tinerilor.
Nu este de mirare, că la noi se înregistrează cel mai mare
abandon școlar, analfabetism, număr de școli închise, de boli
ale sărăciei, precum și cea mai mare rată a mortalității
infantile.
Toate acest ea impun un program anticriză special, care să
includă măsuri urgente de dezvoltare a producției autohtone,
restrângerea importului de produse agroalimentare,
menținerea unor prețuri accesibile la aceste produse șiimportant government objectives have remained the four
mentioned.
Public expenditure is one of the traditional fiscal
instruments. The level of publi c expenditure and their
structure are important and can be considered as separate
instruments. Taxation is the other important fiscal
instrument that contains at least four separate potential
instruments, namely the level of taxation, tax structure,
budget expenditure and tax incentives.
There are three possible positions for fiscal policy.
A neutral fiscal policy implies a balanced budget in
which revenues are equal to public expenditure. Budget
expenditures are financed entirely by revenue, in principle ;
the fiscal result has a neutral effect on economic activity
levels.
An expansionary fiscal policy involves a net increase in
expenditures (which are greater than income), a spending
increase or a decrease in revenue or a combination of both.
In her "Loca l public finances" Professor Tatiana Manole
highlights the fact that "a deliberate increase in the money
supply reduces interest rates and encourages economic
agents- consumers, producers or the government to borrow
money and thus increase the expenditure on goods and
services purchased”.
A contractionary fiscal policy occurs when the net
budgetary cost (lower than budget revenues) are reduced
either by the increasing government revenue or spending
cuts or a combination of both.
Since 1990, till now, n R omania, there have been a
number of records that are manifested in the opposite
direction than it should be in a normal economy.
We are witnessing today the smallest funds allocated for
investment in infrastructure, the lowest budgetary
allocations for ed ucation, health, research and military, and
the lowest yields in crops and livestock. We recorded the
lowest revenue from tourism, from the smallest funds, the
European Union, the fewest motorways and upgraded roads
and less housing.
Finally, we record th e lowest salaries and pensions, the
lowest welfare, the smallest allocations and, the lowest life
expectancy.
In the last 21 years we are witnessing the biggest
economic collapse, the largest smuggling and tax evasion at
the largest destruction of the dom estic banking system, the
largest increase in VAT and the great destruction of the
countryside.
The largest layoffs of teachers and doctors registered
today, the fastest growing poverty rate and the highest
number of employees living in poverty, the highe st
percentage of families can not cover current expenditures,
most cut for budgetary and financial rights of the large
immigration thousand populations, especially young
people.
No wonder that we record the highest school dropout,
illiteracy; most of the schools are closed, the most diseases
of poverty and the highest infant mortality rate.
All these require a special anti -crisis program, including
urgent measures to develop local production, restricting
imports of agricultural products, maintenance of th ese
products affordable and ensuring minimum population's

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201190
asigurarea unei puteri minime de cumpărar e a populației.
În ultimii ani, pe fonul unei crize economice mondiale
accentuate, în vederea menținerii deficitului bugetar în limite
sustenabile, cheltuielile publice ale bugetului general
consolidat al României se află sub supravegherea atentă a
autorităților publice române, precum și a instituțiilor
internaționale, care acordă asistență financiară țării noastre
pentru a susține depășirea crizei economice și asigurarea unei
dezvoltări economice echilibrate.
Acestei realități se impun următoarele probleme : ce
reprezintă cheltuielile publice în ansamblul economiei
naționale, cât de importantă este gestionarea riguroasă a
acestora, ce efecte pot avea erorile de management în acest
domeniu în plan social -economic.
Cheltuielile publice apar ca urmare a derulăr ii relațiilor
economico -sociale, manifestate între stat și persoanele fizice
sau juridice, cu ocazia redistribuirii și utilizării resurselor
financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia,
în baza programului economic al Guvernului.
Pentru a putea efectua o analiză a cheltuielilor publice,
cuprinse în bugetul general consolidat al României, vom face
referință la execuția bugetară. Analiza evoluției cuantumului
cheltuielilor publice ale României vizează indicatorii de
dimensionare a chel tuielilor publice. Valorile aferente anilor
analizați provin din indicatorii execuției bugetare.purchasing power.
In recent years, in the middle of the sharp global
economic crisis, in order to keep budget deficit within
sustainable limits, public expenditure in general
government of Romania is under the supervision of the
Romanian public authorities, international institutions and
providing financial assistance to our country to support the
economic crisis and ensure a balanced economic
development.
This reality raises some questions: what is public
spending across the economy, how important is their
careful management; the effects that may have the errors in
the socio-economic management in this area.
Public expenditure arise from the conduct of social and
economic relations between the stat e and are being
manifested by physical or legal persons, when the
redistribution and use of financial resources of the state in
order to perform its functions, are based on the
Government's economic program.
To perform an analysis of public expenditure in cluded
in the consolidated budget of Romania we use the budget
implementation. The analysis of Romania's public
expenditure amount is used for sizing indicators of pub lic
spending. We took values in the analysis for the years from
budget execution indicato rs.
Tabelul 1 /Table 1
Evoluția cheltuielilor guvernamen tale în perioada 2006 -2010, mln lei/
Evolution of government spending in 2006 -2010, million lei
Indicatori /Indicators 2006 2007 2008 2009 2010
Cheltuieli totale /Total expenditure 112626,3 136556,5 189121,7 193025,4 177316,2
Cheltuieli curente: /Current expenditure 99869,4 122127,8 166371,3 172340,9 162918,1
-cheltuieli de personal /- Staff costs 21057,0 25588,9 43344,5 46710,7 39373,8
-bunuri și servicii /- Goods and services 22744,8 25835,1 33225,528835,0 25348,5
– dobânz/i- Interest 2489,7 2739,1 3893,3 6061,8 6873,0
-Subvenții/- Subsidies 7429,4 6873,7 7835,6 7215,4 5925,1
-Transferuri /- Transfers 46148,4 61090,4 78071,8 81427,5 83922,2
cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambur sabilă/-
Reimbursable expenses associated with financing programs- – – 2090,4 1474,5
Cheltuieli de capital / Capital expenditure 12717,0 14410,4 23203,4 23175,3 14775,2
Operațiuni financiare / Financial Operations 40,0 18,3 9,6 9,4 193,4
Plăți efectuate în contul anilor precedenți /Payments made against
previous years- – -462,7 676,3 570,3
Sume alocate din bugetul de stat și neutilizate de Eximbank /
Amounts allocated from the state and used by Eximbank- – – 1823,8 –
Produsul intern brut /Gross domesti c product 335900 390800 513959 505503 511581
Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut, total, în
%/The share of total public expenditure in GDP%33,53 34,94 36,80 38,18 34,66
Veniturile totale /Total expenditure 106975,3 127108,2 164466,8 156624,9 120385,4
Sursa: www.mfinan țe.ro./Source:www.mfinante.ro
Examinând datele din tabelul 1, observăm că cuantumul
cheltuielilor publice totale, cuprinse în bugetul general
consolidat, a continuat să crească până în anul 2009.
Începând cu acest an, pe seama măsurilor de politică
financiară de reducere a cheltuielilor publice în vederea
asigurării unui deficit bugetar acceptabil, ținând cont de
cuantumul veniturilor publice care au scăzut simțitor,
valoarea acestora s -a redus cu cca 25 p.p. Acest lucru se
reflectă și în ponderea acestora în produsul intern brut
(34,66%, în anul 2010, față de 38,18%, în anul 2009). A avutExamining the data in Table no.1 we can see the
amount of total public expenditure included in the
consolidated budget continued to increase until 2009.
Since 2009, due to the financial policy measures to reduce
public expenditure and to ensure an acceptable budget
deficit, the given amount of public revenue fell sharply;
their value fell by about 25 percentage points. This is
reflected in their share in gross domestic product (34.66%
in 2010 compared to 38.18% in 2009 ). Did the reduction in
public spending have a significant effect on the overall

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 91
Nr. 2 / 2011această diminuare a cheltuielilor publice totale un efect
semnificativ asupra creșterii economice a României? Datele
prezentate ne oferă, din păcate, un răspuns negativ. Așadar,
ajungem la concluzia, că reducerea cheltuielilor publice
poate fi o măsură necesară, dar nu suficientă, care nu este
însoțită de măsuri corespunzătoare în creșterea ponderii
cheltuielilor de capital.
În structura economică a cheltuielilor publice totale
observăm că ponderea cea mai mare este deținută de
cheltuielile curente, care au crescut de la 87,97%, în a.2008,
la 91,88%, în a.2010, în detrimentul cheltuielilor de capital, a
căror pondere a scăzut vizibi l de la 12,27%, în a.2008, la
8,33%, în a.2010. Or, așa cum se știe, investițiile atrag după
sine plusvaloare, respectiv o creștere a produsului intern brut
și a veniturilor bugetare. Prin urmare, împărtășim opinia
altor numeroși doctrinari, că într -o economie în recesiune,
ponderea cheltuielilor pentru investiții în totalul cheltuielilor
publice ar trebui să crească. Cu atât mai mult, cu cât
dezvoltarea investițiilor ar atrage după sine și o reducere a
ratei șomajului (crescută și ca urmare a disponibiliză rilor din
sectorul public – măsură de reducere a cheltuielilor curente,
aplicată preferențial de actualele autorități publice).
Credem că în structura cheltuielilor curente, componenta,
care ar trebui redusă mai mult în această perioadă, este cea a
cheltuielilor privind bunurile și serviciile, care încă dețin o
pondere ridicată în totalul cheltuielilor curente (19,97%, în
a.2008, și 15,56%, în a.2010), mult mai mare decât cea a
investițiilor, mai ales că aceste cheltuieli sunt strict
administrative și nu co ntribuie la plusvaloarea economică.meaning of Romania's economic growth? The data
presented gives us, unfortunately, a negative response.
Thus, we conclude that the reduction in public spending
may be necessary but not sufficient, but it is not
accompanied by appropriate measures to increase the
capital expenditure ratio.
It is noted that in the economic structure, the total public
expenditure hold the largest share of current expenditure,
which increased from 87.97% in 2008 to 91.88% in 2010,
to the detriment of capital spending, whose share decreased
visible from 12.27% in 2008 to 8.33% in 2010. As it is
known, the investment entail capital gains, there is an
increase of gross domestic product and government
revenue. Therefore, we share the view with many other
academic researchers that in an economy in recession, the
share of investment expenditure in total public spending
should rise. More so, how much development and
investment would entail a reduction in un employment (as a
result of increased layoffs in the public sector – a move to
reduce current expenditures, current applied preferential
public authorities).
We believe that the current structure of the component
costs should be further reduced during this period is
spending on goods and services, which still have a high
percentage (19.97% in 2008 and 15.56% in 2010) in total
current expenditures devoted much higher than the
investment, especially since these costs are purely
administrative and are not gene rating economic added
value.
Tabelul 2 /Table 2
Creșterea cheltuielilor bugetului general consolidat al României, în perioada 2006 -2010, mln lei/
General government expenditure growth of Romania the period 2006 -2010, mil lei
Indicatorul / Indicators 2006 2007 2008 2009 2010
Cheltuieli publice total co nsolidate/
Consolidated total public expenditure112626,3 136556,5 189121,7 193025,4 143709,9
Indicele total al prețurilor de consum, în
% /Total index of consumer prices -%104,87 111,76 118,81 124,44 133,64
2007
față de/ from
20062008
față de/
from20072009
față de/ from
20082010
față de/
from 2009
Creșterea nominală absolută a cheltuielilor
Cna= CTn -Ctn-1 /Absolute nominal growth of expenditure
Cna= CTn -Ctn-123930,20 52565,20 3907,70 -49315,50
Creșterea nominală relativă a cheltuielilor
Cnr =(Ctn-Ctn-1) /Ctn-1*100/
The increase in relative nominal costs Cnr = (Ctn -Ctn-1) /
Ctn-1*10021,25% 34,49% 2,06% -25,55%
Creșterea reală absolută a cheltuielilor
Cra = CTnr- CTr n-1/Absolute Real expenditure Cra =
CTnr- CTr n-114791,17 36992,67 -4064,71-47580,14
Creșterea reală relativă a cheltuielilor
Crr= (CTnr- CTr n-1) /
CTr n-1 * 100 /The real growth of expenditure relative Crr=
(CTnr- CTr n-1) /CTr n-1 * 10013,77% 30,28% -2,55% -30,67%
Sursa: www.mfinanțe.ro. /Source:www.mfinante.ro
Dacă se ține cont de indicele prețurilor de consum, atunci
privind reducerea cheltuielilor publice, în această perioadă,
observăm o creștere negativă reală de 30,76%. La primaIf it is counted the consumer price index, then
when we see th e reduction in public expenditure during this
period, we observe a real negative growth of 30.76%. At

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201192
vedere, acest lucru apare ca pozitiv, dar reven im asupra tezei
susținute anterior, că această reducere nu este în corelare cu
creșterea investițiilor generatoare de plusvaloare economică și,
prin urmare, la moment nu contribuie decât la o imagine
pozitivă a deficitului bugetar în ansamblu. În esență, î nsă
aceasta nu poate fi considerată o măsură de creștere
economică.
Un risc specific perioadei actuale de criză economică este
lipsa de lichidități, provocată de un management neadecvat.
Acesta provine din pierderile investiționale pe piața de capital,
datorate unor fenomene ce au la bază lipsa de transparență și
un management neadecvat al noilor activități comerciale (de
exemplu, credite garantate insuficiente sau tranzacții cu
instrumente financiare de tipul titlurilor ipotecare negarantate)
în cadrul med iului economic. Un alt risc specific perioadei
actuale este indus de măsurile de răspuns la criză, luate de
guverne și de înseși companii, firme, agenți economici.
Reacțiile de răspuns ale guvernanților, deși sunt menite să
limiteze efectele economice nega tive, pot constitui, la rândul
lor, noi provocări pentru mediul economic. Concluzia acestei
lucrări este că măsurile guvernamentale anticriză se împart în
două categorii: măsuri fiscale și măsuri corporative.
Analizând situația cheltuielilor și veniturilor publice ale
României prin comparație cu țările din Europa, observăm
cum, exprimate ca pondere în produsul intern brut, cheltuielile
publice totale, în 2009, dețin cea mai mică pondere (41%),
precum și veniturile publice – 32,4%. Așadar, România are
ponderea cea mai mică a cheltuielilor, dar cu toate acestea,
efectul acestei măsuri în planul creșterii veniturilor este nul.
Iată de ce ne raliem acelor opinii, care susțin reorientarea
managementului bugetului public în vederea unor
măsuri/metode de creștere a cuantumului veniturilor bugetare
sau de creștere a gradului de colectare a veniturilor bugetare
(reducerea evaziunii și diminuarea economiei subterane),
creșterea investițiilor și asigurarea unui cadru stabil financiar,
fiscal, monetar, politic, mai degra bă decât o politică
financiară, axată pe reducerea drastică a cheltuielilor de
personal, a cheltuielilor privind asigurările sociale și pensiile.
În economia contemporană sunt prezente riscuri deja
clasice și provocări datorate globalizării, tranzacțiilor
transfrontaliere, fuziunilor și achizițiilor, competiției acerbe și
schimbărilor rapide din punct de vedere economic, social și
politic. Mai nou, și cu totul surprinzător, riscurile atașate crizei
financiare ca efecte și cauze, în același timp, reprezintă
provocări acute. Drept urmare, toate companiile și angajații lor,
inclusiv firmele de audit, trebuie să țină pasul, să -și
îmbunătățească performanța economică și profesională, bazată
pe managementul riscurilor.
În tot acest mediu economic, caracterizat de riscuri și
oportunități, măsurile de răspuns anticriză sunt în egală măsură
necesare, utile și provocatoare din punct de vedere al eficacității
și eficienței.
Țări din întreaga lume adoptă, în prezent, măsuri pentru a
contracara efectele crizei financiare și economice mondiale. Din
perspectivă fiscală, inițiativele luate până acum variază de la
pachete "stimulent" de tip formal la măsuri ad hoc, dispoziții
temporare, introducerea de măsuri planificate sau, alternativ,
anularea altor măsuri. Bugetele 2009 d in diferite țări au servit
drept platformă pentru mai multe dispoziții – în unele cazuri,
prevederile au avut ca obiective specifice încetinirea scăderiifirst glance, this seems positive, but back on the argument
advanced earlier that this reduction is combined with an
increase in investments generating ec onomic added
value, and therefore the present moment not only helps
to create a positive image of the budget deficit overall,
but essentially it can not be considered a measure of
growth.
A specific risk is the current p eriod of economic crisis
the liquidity risk arising from lack of proper management.
It comes from the capital market investment losses due to
phenomena that are based on a lack of transparency and
inadequate management on their new business activities
(e.g., insufficient credit transactions guaranteed or financial
instruments such as mortgage securities guaranteed) in
economic environment. Another specific risk is the risk
induced for the current period of crisis that response
measures data by governments a nd companies themselves,
companies, traders. Although the reactions of the
government are meant to limit the negative economic
effects, may also face new challenges in their economic
environment.
Analyzing the situation of Romania's public revenue
and expe nditure compared with European countries,
we see how, expressed as a percentage of GDP, total
public expenditure in 2009 have the lowest share, 41%
of government revenue but also have the lowest share of
32.4% of gross domesti c product. Thus, Romania
has the smallest share of spending; however, the effect of
this action plan is revenue neutral growth. That is
why we rally to support those opinions to shift
public budg et management measures / methods to increase
the amount of revenues or to increase the collection of
revenue (reducing tax evasion and reduce the black
economy), increasing investment and providing a
framework financially stable fiscal, monetary policy,
financial policy, rather than focusing on the drastic
reduction in staff costs, expenditure on social security and
pensions.
In today's economy classical risks and challenges are
already present due to globalization, cross -border
transactions, mergers and a cquisitions, fierce competition
and rapid changes in economic, social and political.
More recently, and surprisingly, the risks attached to
financial crisis causes effects and at the same time are
challenges more acute. As a result, all compa nies and their
employees, including audit firms must keep pace, improving
economic performance and training, based on risk
management.
Throughout this economic environment characterized by
risks and opportunities, crisis response measures are also
necessary, useful and challenging in terms of effectiveness
and efficiency.
Countries around the world currently adopt measures to
counter financial crisis and economic crisis. From a fiscal
perspective, the initiatives taken so far vary from formal
'incentive' packages to ad hoc measures, temporary decisions,
the introduction of planned measures or, alternatively, the
cancellation of other measures. The budgets of different
countries from 2009 have served as a platform for more
decisions – in some cases, decisio ns have the specific

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 93
Nr. 2 / 2011economice și, în altele, atenuarea unora dintre efectele crizei. Se
pare că, în unele cazuri, măsurile planificate, care au
intrat în vigoare, nu au fost elaborate pentru a răspunde
provocărilor, dar, din cauza urgenței situației, au derulat prin
intermediul procesului legislativ mai rapid decât s -ar fi dorit.
Accentul se pune pe măsur ile fiscale, directe și indirecte, asupra
veniturilor individuale și ale companiilor, alte tipuri de măsuri
fiscale și de guvernanță corporativă, precum și cele propuse și
amânate.objectives of economic slowdown and decline in others, to
mitigate some of the crisis. It seems that in some cases, the
planned measures which came into force have been
developed to meet the challenges, but because of the urgency
of the situation, advanced through the legislative process
more quickly than would be desirable. The emphasis is on
direct tax measures, indirect impacts on individual income
and corporate tax and other corporate governance measures
and the measures proposed an d postponed.
Tabelul 3 /Table 3
Ponderea veniturilor publice totale în produsul intern brut, în % /
The share of total public revenue -GDP
Țările/ Countries 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
UE 45,4 44,7 44,1 44,1 43,9 44,3 44,8 44,7 44,6 44,0
Belgia 49,1 49,5 49,7 50,9 49,0 49,4 48,8 48,1 48,8 48,1
Bulgaria 40,7 41,9 38,4 38,7 40,4 40,7 36,2 40,8 39,3 35,9
Rep.Cehă 38,1 38,7 39,5 40,7 42,2 41,4 41,1 41,8 40,2 40,2
Danemarca 55,8 55,4 54,8 55,0 56,4 57,8 56,6 55,7 55,3 55,4
Germania 46,4 44,7 44,4 44,5 43,3 43,5 43,7 43,8 43,9 44,5
Estonia 35,9 34,7 36,0 36,5 35,6 35,2 36,0 * * *
Irlanda 36,0 34,1 33,1 33,6 35,0 35,6 37,436,8 35,4 34,5
Grecia 43,0 40,9 40,3 39,0 38,1 38,6 39,4 39,8 39,7 37,8
Spania 38,1 38,0 38,4 38,2 38,5 39,4 40,4 41,1 37,1 34,7
Franța 50,2 50,0 49,5 49,2 49,6 50,4 50,4 49,6 49,5 48,4
Italia 45,3 44,9 44,4 44,8 44,2 43,8 45,4 46,4 46,2 46,6
Cipru 34,7 35,9 35,8 38,5 38,7 41,2 42,2 45,5 43,4 39,8
Letonia 34,6 32,6 33,4 33,2 34,8 35,2 37,7 35,4 34,6 33,7
Lituania 35,9 33,2 32,9 31,9 31,8 32,8 33,1 33,8 34,1 34,5
Luxemburg 43,6 44,2 43,6 42,2 41,5 41,5 39,9 39,9 39,9 41,5
Ungaria 43,7 43,1 42,2 42,2 42,3 42,3 42,6 45,0 45,1 46,1
Malta 34,8 36,6 37,7 37,9 40,8 41,6 40,9 40,1 40,0 40,2
Olanda 46,1 45,1 44,1 43,9 44,3 44,5 46,1 45,4 46,6 46,0
Austria 50,3 51,4 50,1 49,9 49,5 48,4 47,8 47,9 48,2 48,8
Polonia 38,1 38,5 39,3 38,5 37,2 39,4 40,2 40,3 39,5 37,2
Portugalia 38,2 38,2 39,4 40,7 41,3 39,9 40,5 40,9 40,6 38,8
România 33,9 32,7 33,0 32,0 32,3 32,4 33,3 33,6 32,5 32,4
Slovenia 43,0 43,6 43,9 43,7 43,6 43,8 43,2 42,4 42,3 43,2
Slovacia 39,9 38,0 36,8 37,4 35,3 35,2 33,4 32,5 32,9 33,6
Finlanda 55,1 52,8 52,8 52,4 52,1 52,7 52,9 52,4 53,5 53,3
Suedia 58,7 56,1 54,1 54,4 54,6 55,8 54,9 54,5 53,7 53,7
Regatul Unit al
Marii Britanii40,4 40,7 39,1 38,8 39,6 40,8 41,5 41,3 42,5 40,4
Islanda 43,6 41,9 41,7 42,8 44,1 47,1 48,0 47,7 44,2 40,9
Norvegia 57,7 57,4 56,3 55,5 56,6 57,2 59,0 58,9 59,3 55,5
Elveția 35,2 34,7 35,0 34,6 34,2 34,6 34,3 34,0 34,5 34,9
Sursa:/Source: www.mfinante.ro
Un risc specific perioadei actuale de criză economică este
însuși riscul indus de măsurile de răspuns la criză, date de
guverne și de înșiși clienții de audit. Conform celor menționate
anterior, reacțiile la efectele crizei, deși sunt menite să limiteze
efectele economice negative, pot constitui noi provocări pentru
firmele de audit. Provocarea constă în conceperea și aplicarea
rapidă a procedurilor de răspuns la riscurile evaluate în
condițiile, în care tipologia riscurilor este diferită, evoluția
schimbărilor este rapidă, iar probabilitatea și impactul – dificil
de măsurat.
Criza financiară actuală a reaprins dezbaterile privind
necesitatea îmbunătățir ii cadrului de reglementare șiA specific risk in the current period of economic crisis is
the induced risk by the response measures to the crisis,
government data and audit customers themselves. According
to this situation, although reactions to this crisis have to limit
the negative economic effects, may constitute new challenges
for the audit firms. The challenge is to design and implement
procedures for rapid response to the assessed risks where the
typology of risks is q uite different, the evolution of changes
is rapid and the probability and impact are hard to be
measured.
The current financial crisis has reignited debate on the
need to improve regulatory and supervisory framework, both

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201194
supraveghere prudențială, atât pe plan internațional, cât și pe
plan european, și a condus la inițierea unor acțiuni din partea
autorităților, menite, pe de o parte, să întărească supravegherea
la nivelul instituțiilor financ iare, iar, pe de altă parte, să limiteze
propagarea riscului sistemic.
Supravegherea macroprudențială este o abordare, care
permite asigurarea stabilității financiare, scopul esențial al
acesteia fiind de a limita riscurile la nivelul sistemului financiar,
în timp ce scopul supravegherii microprudențiale este de a
limita riscurile la nivelul instituțiilor de credit, luate individual.
Abordarea macroprudențială are în centrul atenției sistemul
financiar în ansamblu și pornește de la premisa, că riscul agreg at
este dependent de comportamentul colectiv al instituțiilor
constituente.
Totuși, supravegherea macroprudențială nu trebuie
considerată o substituție a celei microprudențiale, întrucât un
sistem financiar nu poate fi considerat robust decât dacă
instituțiile care îl compun sunt sănătoase. Astfel, supravegherea
macroprudențială și cea microprudențială se susțin reciproc și
sunt necesare pentru asigurarea stabilității financiare.
În opinia noastră, abordarea macroprudențială are două
dimensiuni principale:
-analiza distribuției riscului în cadrul sistemului financiar, la
un anumit moment, elementul esențial al acestei dimensiuni
fiind stabilirea corelațiilor dintre expunerile instituțiilor
financiare;
-analiza dinamică a evoluției riscului agregat privind
manifestarea ciclurilor economice.
Caracteristicile celor două abordări, macro – și
microprudențiale, precum și necesitatea utilizării lor în
asigurarea stabilității financiare, trebuie judecate și prin prisma
lecțiilor învățate în urma crizei financiare ac tuale. Deși
epicentrul turbulențelor financiare își are originea în SUA,
undele de șoc s -au propagat rapid în întreaga lume, afectând
deopotrivă țările dezvoltate și cele emergente prin efectul de
contagiune. Altfel spus, criza a dmeonstrat, că, într -o economie
globală, caracterizată de creșterea volatilității fluxurilor de
capital, a integrării piețelor și a ritmului alert de inovare
financiară, vulnerabilitățile dintr -o anumită economie se
propagă rapid și în alte economii, chiar și atunci când sistemele
financiare ale acestora sunt sănătoase.
Actuala criză financiară a evidențiat punctele slabe ale
cadrului de reglementare și supraveghere prudentială și a
condus la un proces de reformare a acestuia.
Potrivit celor relatate, acțiunile autoritățile europen e, cât și
ale celor din România, vizând reformarea cadrului de
reglementare și supraveghere, indică preocuparea acestora atât
pentru întărirea supravegherii microprudențiale, cât și pentru
importanța crescută pe care o acordă supravegherii
macroprudențiale în asigurarea stabilității financiare.
Deși supravegherea macroprudențială nu este ușor de
implementat, acest fapt necesitând instrumente analitice de
evaluare și monitorizare a riscurilor sistemice, precum și
instrumente de limitare a acestor riscuri, co nsiderăm, că primii
pași au fost făcuți în acest sens prin crearea Consiliului
European pentru Riscuri Sistemice și prin propunerile de
introducere a provizionării dinamice. Ieșirea din criză va fi
strâns legată de revenirea stabilității pe piețele financi are, adică
după o curățire radicală a bilanțurilor marilor instituții
financiare, prin marcarea la piață a activelor.internationally and throughout E urope and led to calls for
action from the authorities, aimed, on the one hand, to
strengthen supervision of the institutions financial, and,
secondly, to limit the spread of systemic risk.
Prudential supervision is an approach that allows
financial stab ility, its main purpose being to limit risks to the
financial system, while micro -surveillance purposes is to
limit risks to credit institutions individually.
Macro-prudential approach has in the focus of attention
the financial system and assumes that t he aggregate risk is
dependent on the collective behavior of institutions of which
it is composed.
However, macro -prudential supervision should not be
considered a substitute of the micro, as a financial system can
not be considered robust only if its co mponent institutions
are healthy. Thus, the micro and macro prudential
supervision are mutually reinforcing and are both necessary
to ensure financial stability.
In our opinion, the macro -prudential approach has two
main dimensions:
-Analysis of the dis tribution of risk in the financial
system at a given moment, the essential element of this
dimension is to establish correlations between exposures of
financial institutions;
-Analyzing the dynamics of aggregate risk evolution,
which is linked to the ma nifestation of business cycles
The characteristics of the two approaches, macro and
micro-prudential, and their need for financial stability, must
be judged through the light of lessons learned from the
current financial crisis. Although the epicenter of the
financial turmoil has its origins in the U.S., the shock waves
have spread rapidly throughout the world, affecting both
developed and emerging countries through contagion effect.
In other words, the crisis has shown us that in a global
economy characte rized by increasing volatility of capital
flows, market integration and financial innovation
momentum vulnerabilities in a given economy is rapidly
spreading to other economies, even and when their financial
systems are sound.
The current financial crisi s has revealed weaknesses in
regulatory and supervisory framework and led to its reform
process.
As noted, the actions of European authorities and those
from Romania, regarding reforming of the regulatory and
supervisory framework, show their concern for both micro
strengthening surveillance and the increased importance they
attach to the macro -prudential surveillance of financial
stability.
While macro -prudential supervision is not easy to be
implemented, this fact requiring analytical tools for assessi ng
and monitoring of systemic risks, as well as tools to limit
these risks, we believe that first steps have been taken in this
regard by creating the European Council proposals and
Systemic Risk and through proposals for implementing the
dynamic provision ing. The overtake of the crisis will be
closely linked to the return of stability in financial markets,
i.e. after a radical cleansing of balance sheets of large
financial institutions, the market valuation of assets.
We also consider that the current cr isis has seriously
tested the stability of the Euro, especially as the Stability Pact

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 95
Nr. 2 / 2011Totodată, considerăm, că actuala criză a testat stabilitatea
monedei Euro, mai ales că cerințele pactului de stabilitate au
fost, în aces t context, date uitării. Până în prezent, Euro a
reprezentat un factor de relativă stabilitate față de criză pentru
statele membre UE, însă procesul de convergență din cadrul
acesteia s-a oprit.Dacă în viitor nu se revine la normalitate pe
piețele financi are, atunci moneda unică se va confrunta cu mari
probleme, care îi pot pune în pericol existența.
Criza economico -financiară este departe de a fi încheiată,
dimpotrivă, s -ar putea adânci mai mult dacă statul nu va renunța
la impozitul forfetar și la crește rea taxei pe valoare adăugată sau
creșterea cotei de impozitare unice, impozite care duc la
creșterea inflației și evaziunii fiscale, precum și la sărăcirea
populației.
Agravarea crizei va fi susținută și de faptul, că lipsesc
investițiile, iar datoriile s unt foarte mari. Problemele economice
ale țării sunt legate de datoria privată mare, de datoria publică,
estimată a crește cu 50 de miliarde de lei în condițiile în care
investițiile sunt destul de mici, iar industria este mai curând
blocată. Numărul șomer ilor dezechilibrează bugetul asigurărilor
sociale. Fiecare român fără serviciu costă statul 5 mii de euro.
În opinia noastră, creșterea TVA cu 3 puncte procentuale nu
a generat efectele scontate de creștere a veniturilor bugetare,
deoarece suntem într -unmoment în care consumul s -a restrâns.
Chiar și teoria economică spune că atunci, când cota de
impozitare depășește un anumit nivel, încasările încep să scadă.
În ceea ce privește cota de impozitare, creșterea de la 16 la
18% ar reprezenta o mișcare greșit ă în politica fiscală în condiții
de criză. În condițiile actuale, menținerea cotei unice sau chiar
diminuarea acesteia ar trebui să fie un obiectiv ferm de politică
fiscală.
Considerăm, că menținerea cotei unice de impozitare ar
conferi mediului de afacer i stabilitate și predictibilitate, precum
și competitivitate în zonă. În acest sens prezentăm exemplul
anumitor state din zona centrală și sud -estică a Europei, care au
implementat un nivel de taxare foarte competitiv, cum este:
Slovacia– 19%, Ungaria – 16%, Cipru – 10%, Bulgaria – 10%,
Albania– 10% sau 0% – în Moldova.
Considerăm apreciabil faptul, ca ieșirea din criză să fie
generată de productivitate, de boom tehnologic, orientarea către
sectoarele cu potențial mare de creștere sau să fie bazată pe
politici și măsuri monetare și bugetare expansioniste fără
precedent. Să sperăm că pentru depășirea crizei se vor putea
aplica cu succes cele mai oportune politici economice, politici
fundamentate pe crearea valorii economice, și nu politici
distructive de na tură fiscală, care să frâneze și mai mult
creșterea economică.requirements were, in this context, forgotten. So far the euro
has been a factor of relative stability in the crisis for the EU
Member States, but in its convergence to a halt. If the future
does not return to normality in financial markets, the
single currency will face serious problems that may endanger
lives.
Economic and financial crisis is far from being done but
on the contrary, it could deepen further if the state will not
abandon the flat tax and increase value added tax or single
tax rate increase, tax evasion and growing inflation Tax and
impoverish the population.
The worsening of the crisis will be bolstered by the
fact that lack of inve stment and debt are very high. Country's
economic problems are linked to high private
debt, government debt expected to increase by 50 billion lei
in terms of investments are quite small, and the industry
is quickly blocked. Unemployed distort the social
security budget. Each Romanian non -State service costs
5000 euros.
In our opinion, the growth of VAT by 3 percentage
points has not generated the expected effects of increasing
budget revenues, because we are in a time when
consumption was constrained and even economic theory says
that when the rate exceeds a certain level, the earnings begin
to decrease.
Regarding the tax rate, increasing from 16 to 18%
would be a wrong move in the tax policy under the condition
of crisis. Under current conditions, the maintaining of the flat
or even it s decrease should be a firm target of the fiscal
policy.
We believe that maintaining the flat tax would provide
stability, predictability and competitiveness for the business
environment in the area. In this way, we present an example
of some countries from Central and Southeastern Europe that
have implemented a very competitive level of taxation, such
as Slovakia, 19%, Hungary 16%, Cyprus, 10%, Bulgaria,
10%, Albania, 10% or 0% in Moldova.
We appreciate the fact that the crises overcome
must be generated by the productivity, technological
boom, and orientation towards sectors with high
growth potential and will be based on policies and
expansionary unprecedented monetary and budgetary
measures. Let us hope that they could successfully
apply the appropriate economic policies for the crisis,
policies based on economic value creation and not
destructive fiscal policies that will hinder further the
economic growth.
Bibliografie/ Bibliography
1.Dobre, Elena, Ristea, Luminița, Noi provocări pentru firmele internaționale de audit -riscul de lichiditate și măsuri
financiare de răspuns la actuala criză econ omică globală, Al doilea Congres al Auditorilor Financiari din România,
Național și internațional în activitatea de audit financiar.Auditorii și criza economică globală , Cluj-Napoca, 26
iunie, 2009, Editura ELFI, București, 2009.
2.Dobre, Elena, Dobre, Maria Mirela,Fannie Mae and American Mortgage Backed Securities – a benchmarking and a
new challenge for Romanian Banks, International Business Information Management Association (IBIMA), 12th
IBIMA Conference, Cairo, 2009.
3.Conferința Internațională cu tema “F inanțele și stabilitatea economciă în contextul crizei financiare – ASE București
– Facultatea de Finanțe , asigurări, bănci și burse de valori 11 -12 decembrie 2009.
4.KPMG in Romania. Transparency report, Bucharest, 14.01.2009.
5.http://www.fanniemae.com; htt p://www.deloitte.org; http://www.mfinante.ro .

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201196
EFICIENȚA STOCURILOR DE MATERII
PRIME, MATERIALE ȘI MĂRFURI
ÎN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE
Pavel MOVILEANU, dr. hab., prof. univ., UASM
SIDĂUMarina Vasile , drd., UASM
Recenzent: Valeriu DOGA, dr. hab., prof. univ., IEFS
Producția, distribuția și consumul trebuie să fie
constituite într -un ciclu permanent, eficient și cu costuri
minime.Datorită condițiilor foarte important, care ar
trebui să asigure procesul de produc ție normal, este
existența unor stocuri de resur se materiale, materii prime
și bunuri.
Cuvinte cheie: stocuri cantitativ, stocuri valorice,
norme de consum, costuri de stocare.THE STOCK EFFICIENCY OF MATERIAL
RESURCES, RAW MATERIALS AND GOODS
IN AGRICUL TURAL ENTERPRISES
Pavel MOVILEANU, PhD, Professor, SAUM
SIDĂUMarina Vasile , PhD student, SAUM
Reviewer: Valeriu DOGA, PhD, Professor, IEFS
Production, distribution and consumption must be
constituted within a permanent cycle, effective and with
minimum costs. Through very important conditions which
should ensure the normal production process, it is the
existence of stocks of material resurces, raw materials and
goods.
Keywords: quantitative stocks, value stocks,
consumption standards, storage costs.
Formareași controlul stocurilor de resurse materiale
reprezintă, în economia de piață, o activitate, căreia i se
acordă o atenție deosebită datorită implicațiilor economico –
financiare importante, determinate de acestea. Stocurile
reprezintă cantitatea de resurse m ateriale și materii prime,
care se acumulează în depozitele și magaziile unităților
agricole, într -un anumit volum și o anumită structură, pe o
perioadă de timp determinată, cu un anumit scop. Stocurile
sunt, de fapt, rezultatele activității de aproviziona re și de
desfacere, ale activității comerciale, în general, dependente
de natura și caracteristicile materialelor și produselor, de
condițiile și de modalitățile de furnizare și asigurare –
transport, de strategiile care se elaborează pe această linie, în
scopul îndeplinirii obiectivului de bază, pe care fiecare agent
economic și l -a propus.
În general, scopul formării stocurilor este diferit. Astfel,
la nivelul economiei naționale, guvernul constituie stocuri
sub forma rezervei naționale de resurse materiale strategice
sau deficitare pentru a proteja economia națională de
influența unor factori de forță majoră (seisme, inundații,
stare de necesitate, evitarea conjuncturilor economice
nefavorabile sau a penuriei). Agenții economici își constituie
stocuri de re surse materiale sau de produse pentru a asigura
alimentarea continuă a subunităților de consum sau servirea
clienților, în vederea desfășurării normale a activității și
realizării obiectivelor pe care și le -au propus.
Pentru dimensionarea stocurilor de mat eriale pe grupe
sau sortimente, se folosesc normativele de stocuri cantitative
sau valorice, care exprimă ponderile, deținute de acestea în
totalul mijloacelor circulante ale societății. Această metodă
de dimensionare a stocurilor este o metodă statistică,
orientată după necesarul de stocuri din perioadele anterioare.
Normativele de stocuri trebuie fundamentate în funcție
de particularitățile procesului de producție și circulație a
mărfurilor, pornind de la calculele, efectuate pentru fiecare
sortiment sau grupă de resurse materiale, și ajungându -se la
normativele de stocuri valorice.
Importanța stocurilor este relevată și de faptul, că ele fac
parte dintr -un sistem complex de indicatori și dintr -o serie de
corelații de determinare și fundamentare, de condiț ionare și
cauzalitate, acești indicatori fiind utilizați în stabilirea
strategiei și programului de dezvoltare a unității agricole.Formatting andmonitoring of stocks of material
resources represents ,ina market economy ,ataskwhich is
given aspecial attention because of important
economic and financial implications thatcausethem.Stocks
are theamountof material resources, rawmaterials that
accumulate in warehouses and stores ofagricultural unitsina
givenvolumeandaspecificstructure, for a determined
periodof time,withaparticular purpose.Stocksareactually
results of supplyandsales activity , ofcommercial activityin
general,whicharedependent on the nature and
characteristics of materials andproducts, ofconditions and
modes of delivery andtransport insurance , ofstrategies
whichare developed on thisline, in order to accomplish the
main goal that everytraderproposed himself .
In general, the purpose of stock formation is different,
thus at the national economics level, the government forms
stocks as a national reserve to the strategic or scarce material
resources to provide shelter for the national economy of the
influence of some force majeure factors (earthquakes, floods,
state of necessity, to avoid adverse economic conjunctures or
shortages). Traders form their stocks of material
resources or pro ducts to ensure uninterrupted supply of
consumption subunits or customer service for a normal
activity development and achieving of goals that they have
proposed.
Forsizing material stocks ingroups or assortments there
areused norms of quantitative orvaluestocks, which
expresses the weights which stocks hold inthe company's
totalcurrent assets .This method ofsizingstocksisa
statistical method, been guided by the inventory requirements
from the earlier periods .
The norms ofstocksshould be based according to the
peculiarities of the production process and movement of
goods, startingfromcalculations madeoneachitem orgroup
of material resources andleading to thenormsofvalue
stocks.
The importance of stocks is revealedby the fact thatthey
arepartofacomplex system ofindicators and of aseriesof
determination andfoundation correlations , ofconditioning
andcausal,theseindicators beingusedin policy formulation
anddevelopment program ofagricultural unit.
Among the maincorrelations are mentioned :

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 97
Nr. 2 / 2011Dintre principalele corelații, menționăm:
a)Corelația dintre stocuri și norma de consum ,
care rezultă din însăși relația de ca lcul a stocului curent:a)The correlation between stocks and rate of
consumption , the relationship itself is given b y calculating
the current stock:
IzCzSC , NcQzCz , (1)
unde: Sc– stocul curent;
Cz– consumul mediu zilnic;
Iz– intervalul între două aprovizionări;
NcQCz – norma de consum pe unitatea de
produs;
Q– cantitatea de produse obținute zilnic.
Consumul mediu zilnic se mai calculează cu ajutorul
relației de calcul:Sc– current stock;
Cz– averagedaily consumption;
Iz– interval between two supplies;
NcQCz – consumption norms per unit of
product;
Q– quantity of products obtained daily.
Average daily consumption is also calculated using the
relationship calculation:
360NcpCz. (2)
b)Corelația dintre stocuri și programul de producție
sau desfacere, dată de următoarea relație de calcul:b)The correlation between stocks and production or
sales program , given by the following relationship
calculation:
NctNcaNcQNcp ,; , (3)
unde: Ncp – necesar de consum pentru realizarea
programului de producție;
Q– cantitatea de produse ce urmează a fi produsă;
Nct– necesarul de consum tehnologic;
Nca– necesarul de consum de aprovizi onat.
Necesarul de consum pentru realizarea programului de
producție depinde de stocul mediu și de eficiența
stocurilor, de indicatorii de eficiență ai stocurilor. Prin
această corelație se evidențiază potențialul de producție,
realizabil pe seama stocuril or de resurse materiale,
consumate sau existente în unitatea agricolă la un moment
dat. Totodată, volumul de producție condiționează, prin
necesarul pentru realizarea obiectivelor de program și
consumul mediu zilnic, nivelul și structura stocurilor, care
trebuie formate în depozitele unității agricole. În esență,
această corelație cere ca, în unitățile agricole, să se
constituie stocuri asortate, în cantitățile minim necesare,
care să asigure desfășurarea, în condiții normale, a
procesului de producție, rea lizarea integrală și la termenele
stabilite a programelor de fabricație și, prin aceasta, a
contractelor economice.
c)Corelația dintre stocuri și cheltuielile de producție
Deoarece cheltuielile de stocare sunt parte componentă
a costului total de producție, este interesant a se sesiza
ponderea, deținută de acestea în totalul costului de
producție, cu ajutorul relației:where: Ncp – consumption necessary for program
production;
Q– quantity of products to be produced;
Nct– needed technologic consumption;
Nca– needed consumption for supply.
Consumpion necessary for program production
depends on the average stock and on the efficiency of
stocks, on indicators of efficiency of stocks, by this
correlation is highlighted the production potent ial earned on
the material resources stocks consumed or existing in
agricultural unit at a given time. However, the
output conditions, through the needed tools for the
realization of program goals and average daily consumpti on,
the level and structure of stocks should be formed in the
storage places of the agricultural unit. In essence, this
correlation requires that, in agricultural enterprises, should be
constituted assorted stocks in minimum necessary quantities
to ensure the normal production process, the full and on time
realization of manufacturing program of and, thereby, of
economic contracts.
c) Correlation between stocks and production
costs
Since storage costs are part of the total production
cost, it is interesting to notify the weight that they have
in the total production cost, with the help of the
relationship:
,100 % 
PS
ChChK (4)
unde:SCh– cheltuieli de stocare;
PCh– cheltuieli de producție.
Raționalizarea costurilor de stocare contribuie atât la
raționalizarea cheltuielilor totale la nivel de unitate
agroalimentară sau industrie alimentară, cât și la
reducerea costului unitar de producție cu efecte, benefice
atât pentru unitatea agricolă, cât și pentru cumpărător.where:SCh– storage costs;
PCh– production costs.
Rationalization of storage costs contributes both to the
rationalization of total costs at the level of agricultural
food unity or food industry as well as to the reduction
of the unit cost of production with benefic consequences to
both agricultural unit and the buyer.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 201198
d)Legătura dintre stocuri și viteza de rotație a
capitalului circulant
Stocurile reprezintă una din componentele principale
ale capitalului circulant, ceea ce înseamnă că accelerarea
vitezei de rotație a acestora contribuie la creșterea vitezei
de rotație a capitalului circulant și a profiturilor.
Sistemul de relați i, care exprimă această legătură,
cuprinde doi indicatori:
Durata unei rotații (Dr), care se calculează cu ajutorul
relației de calcul:d) The relationship between stocks and the rotation
speed of working capital .
Stocks represent one of the main component s of
working capital, which means that the velocity of rotation
speed contributes to the increase of the rotation speed of
working capital and of profits.
The system of relationships that expresses this
correlation includes two indicators:
Duration of one rotation (Dr) is calculated by the
relationship calculation:
NvSpvDr360 sau/orCmzvSpv, (5)
unde: Spv – stocul mediu de producție în expresie
valorică (lei, mii lei, mln. lei);
Nv– necesarul valoric de resurse materiale pentru
realizarea programului de producție (lei, mii lei, mln. lei);
Cmzv– consumul mediu zilnic în expresie valorică.
Numărul de rotații (Nr) din perioada de gestiune
(an, trimestru, semestru) calculat prin relația:Spv– average stock production in value terms (leis,
thousand leis, mil leis);
Nv– needed value of material resources for the
production program realization (thousa nd leis, mil leis);
Cmzv– average daily consumption in value terms.
Number of rotations (Nr) of the reporting period
(year, quarter, semester ) calculated with the equation:
DrNr360sau/ orSpvNv, (6)
unde: Nr– numărul de rotații exprimat în zile.
Astfel, afirmăm, că diminuându -se stocul mediu de
producție, se reduce numărul de zile ale unei rotații și,
corespunzător, crește numărul de rotații pe perioada de calcul,
ceea ce duce la creșterea profituril or.
e)Corelația dintre stocurile de producție și indicatorii
din programul de aprovizionare poate fimanifestată în două
sensuri, și anume:
stocul de producție, indicator distinct al planului de
aprovizionare sub denumirea de stoc final într -o anumită
structură și mărime, asigură continuitatea alimentării
consumului productiv atât în cursul perioadei de gestiune, cât
și în primele zile ale anului următor, până la prima intrare de
materiale;
necesarul de materiale pentru îndeplinirea
programului de producție, în perioada dintre primirea -recepția
resurselor materiale și consumul acestora, ia forma de stoc
curent; de cantitățile, ce asigură necesarul, depinde direct
nivelul de constituire a stocului curent.
Stocarea și managementul stocurilor nu trebuie
considerate ca probleme vizând numai stocul în sine, ci
întregul ciclu economic, începând de la stabilirea necesarului
de materiale sau mărfuri, continuând cu contractarea,
aprovizionarea și producția, și terminând cu vânzarea.
Categoriile de stocuri, ce se creează în unitățile agricole
sau în unitățile de comerț, sunt următoarele:
A. Stocul curent constituie stocul de bază pentru orice
unitate agricolă și cuprinde cantitatea de resurse materiale, ce
trebuie să existe permanent în întreprindere pentru asigurarea
continuității producției în intervalul dintre două aprovizionări
succesive sau a continuității desfacerii (pentru unitățile de
distribuție).
Elementele de bază, care influențează stocurile curente,
sunt: cantitatea unei resurse materiale care se consumă sau s e
vinde zilnic (Cz) și perioada dintre două aprovizionări (Tz).in which: Nr– number of rotations expressed in days.
It can be said that ,decreasing the average production
stock, there is reducing the number ofdaysofarotation
and,properly,willincrease the numberofrotations during
thecalculation period ,whichleadstoincreasing theprofits.
e)The correlation between production stocks andthe
indicators from the supply program can bemanifested in
twoways,namely:
production stock ,separateindicator of supply plan
asthefinal stock inacertainstructure andsize; itensures
thecontinuity of supply of productive consumption as
during the reporting periodas well as in the first days of
next year,upfirstentryof materials ;
the necessary materials to accomplish the
production program take, in theperiodbetween receipt,
acceptance and consumption of material resources , theform
of current stock; bythequantities that is insured the needed
materials depends directly the formation level of thecurrent
stock.
Storageandmanagement of stocks should not be
considered as problems concerning onlystockitself,
butthe whole economic cycle ,fromsettingin the necessary
materials orgoods, continuing withcontracting ,supplying
andproduction through to sale.
Stockcategories whichare created in the agricultural
unitsorcommercial units areas follows :
A.Current stockconstitutes the main stockforany
agricultural unitandincludesthe amount of material
resources thatmust beconstantly in the company toensure
continuity of production during the period between two
successive supplies or of continuity ofdissolution (for
distribution units ).
Basicelements that influence the current stocksare:the
amountof amaterial resource whichisconsumed or sold
daily(Cz)and theperiodbetweentwosupplies(Tz).The

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 99
Nr. 2 / 2011Relația de calcul al stocurilor curente devine: equationfor calculating the currentstocksis:
TzCzSc , (7)
unde: Tz – intervalul mediu între două aprovizionări
La rândul său, Tz se determină conform relației:Tz–average period between two supplies
In its turn, Tz is determined by the equation :
QjTzjQjTz , (8)
unde: Qj– cantitatea aprovizionată la o tranzacție;
Tzj– intervalul dintre aprovizionarea curentă și cea
precedentă;
j– nunărul de aprovizionări.
Consumul mediu zilnic se determină cu ajutorul
relației:where:Qj– quantity supplied in a single transaction;
Tzj– period between the current and previous
supply;
j– numbers of supplies .
In its turn, the average daily consumption is determined
by the relationship:
TNcpCz,pentru un an/, for one year;360NcpCz, (9)
unde: Ncp – necesarul pentru înde plinirea
programului de producție.
Unitățile agricole, din punct de vedere al formării
stocurilor, se pot afla în următoarele situații:
a)Întreprinderile productive își pot autoproduce
unele resurse materiale (de natură agricolă); astfel, stocul
curent pentr u aceste categorii de unități este reprezentat
de necesarul pentru realizarea obiectivelor de plan pe
perioada dintre două aprovizionări succesive, iar
necesarul de aprovizionat se calculează în modul următor:where:Ncp– means the needed to accomplish th e
production schedule.
Agricultural unitsintermsof forming stocksmaybe in
the following situations :
a) Productive enterprises can produce by themselves
some resources (of agricultural nature), in this way the
current stock forthesecategories ofunitsis represented by
theneedto the realization of plan goals during the period
between twosuccessive supplies andthe needed to be
suppliedis calculated as :
RiȘiSfNcpNa  , (10)
Unde/where:
RrrSsPiRi  . (11)
b)Autoproducerea și autoasigurarea sunt parțiale;
astfel, pentru necesarul de aprovizionat va fi luată în
calcul diferența, care nu poate fi asi gurată din producție
proprie.
c)Resursele materiale trebuie achiziționate în
totalitate din afara unității, ceea ce impune realizarea unei
legături strânse cu unitățile producătoare, furnizoare, care
au producție ritmică. În această situație, relația de calc ul
al necesarului de aprovizionat devine:b) Self-production and self -insurance are partial, in this
way the needed issue to be supplied will be taken into
account the difference which cannot be assured of own
production.
c) Material resources must be pur chased totally outside
the unit, which requires the achievement of a close link
with producing and providing units that have the rhythmic
production. Taking into consideration all above mentioned,
the relationship calculation of needed to be supplied is:
ȘiSfNcpNa  . (12)
d)Pentru produsele cu termen de valabilitate limitat, care
necesită condiții de transport și depozitare speciale
(medicamente de uz veterinar, pesticide, îngrășăminte chimice
etc.), stabilirea stocului curent trebuie efectuată în funcție de
perioada de garan ție (valabilitate) pentru a nu se înregistra
pierderi materiale și financiare.
B.Stocul de rezervă este constituit din resurse materiale
sau produse, care trebuie să existe în întreprindere în vederea
acoperirii unor nevoi neprevăzute, care apar în activitat ea
unității, și de care nu s -a ținut cont la stabilirea stocului curent.
Aceste stocuri sunt considerate de siguranță, intangibile sau
pentru cazuri de forță majoră.
Dintre factorii care influențează constituirea acestor
stocuri, fac parte:
a)recepționarea c u întârziere a unor stocuri de lad) For products with limited storage period and which
require special storage and transport conditions (veterinary
medicines, pesticides, fertilizers, etc.) determining current
stock should be based on the guarantee period (validity) in
order to not have material and financial losses.
B.The stock ofreserve formed of material or product
resources that must existin the enterprise tocover
unforeseen needsthatariseinthe unit activity and which
werenottakenintoaccountindetermining currentstock.
Thesestocksareconsidered safe,intangible or forforce
majeure cases .
Among the factors that influence the establ ishment of
thesestocksare:
a) late receipt of some stocks from suppliers;
b) the occurrence of special conditions of transportation

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011100
furnizori;
b)apariția unor condiții speciale în transportul diferitor
produse de la unitățile producătoare la cele consumatoare,
dereglarea transporturilor din diferite cauze (manageriale,
climatice, greve etc.);
c)primirea un or partide mai mici sau de calitate
inferioară celor prevăzute în contract;
d)modificarea cererii pe piață: reducerea sau creșterea
cererii determină modificări în structura producțiilor și în
necesarul de aprovizionat cu resurse materiale;
e)influența factori lor naturali (producția vegetală):
îngheț, secetă, inundații;
f)cazuri de creștere a consumurilor specifice, datorate
nerespectării tehnologiilor de producție sau a uzurii morale a
mijloacelor fixe utilizate (mai ales în industrie alimentară).
C.Stocul sezonie r, specific agriculturii, se creează
pentru asigurarea consumului necesar în perioadele optime de
executare a unor lucrări agricole. Pentru industria alimentară,
această categorie de stoc ar reprezenta cantitatea de materii
prime necesare pentru prelungire a perioadei de fabricație (la
unitățile, care prelucrează produse agricole perisabile sau cu
grad mare de perisabilitate).
Principalele resurse, pentru care se constituie acest stoc
sezonier, sunt cele folosite în campaniile agricole și de
industrializare. Stocurile sezoniere se fundamentează pe
calculele eficienței economice, stabilind cu precizie perioada
când trebuie constituite, în raport cu perioada de utilizare
(campaniile agricole, mai ales). În acest sens, trebuie de ținut
cont de cheltuielile de st ocare, pierderile de recoltă din cauza
neexecutării în timp util a lucrărilor etc.
La întreprinderile producătoare (de profil agricol sau
alimentar), pentru crearea stocului sezonier se pune problema
aducerii resurselor materiale ce urmează a fi utilizate în
cantități mari în campaniile agricole, în timp ce pentru
întreprinderile de distribuție se pune problema livrării
produselor către unitățile consumatoare (beneficiare) în
perioada optimă de consum.
D.Stocul în pregătire (de condiționare) se formează în
cazul, în care folosirea anumitor resurse materiale presupune
pregătirea prealabilă a acestora, înainte de utilizarea în
procesul de producție sau de vânzare. În acest caz, pe lângă
stocul curent și cel de rezervă, o anumită parte din stocul de
producție se va afla în stadiul de pregătire, constituind stocul
în pregătire. De exemplu, în vederea măririi coeficientului de
digestibilitate și a valorii hrănitoare a nutrețurilor grosiere, este
bine ca acestea, înainte de a fi administrate în hrana
animalelor, să f ie supuse unei pregătiri prin tocare,
saramurare, melasare etc. Efectul pregătirii crește dacă furajele
grosiere, astfel preparate, sunt lăsate la dospit câteva zile. În
mod asemănător, se pune problema transformării porumbului
boabe și a altor cereale fur ajere în făinuri pentru animale,
acțiune pentru care este necesară o anumită perioadă de timp
(pentru pregătire).
Stocul în pregătire (de condiționare) depinde de consumul
mediu zilnic (Cmz) și de timpul sau durata de pregătire a
materialelor în vederea co nsumului productiv (Tzp). Prin
adaptarea relației de calcul al stocului curent, rezultă
următoarea relație de calcul a stocului în pregătire:different products from producing units to the consumer,
transport disruption from different causes (management,
weather,strikes, etc.);
c) receiving smaller parts or lower quality of those
previewed in the contract;
d) changing market demand, reduction or increase in
demand determines changes in production structure and
changes in needed issues for supply with material
resources;
e) the influence of natural factors (crop production):
frost, drought, floods;
f) cases of specific increased consumption due to
technological failure of production or obsolescence of used
fixed assets (especially in the food industry).
C.The seaso nal stock , agriculture specifically, is
created to provide the necessary consumption in the
optimum period of making some agricultural works. For
food industry this category of stock would represent the
quantity of raw materials needed to extend the period of
manufacture (at the units that process the perishable
agricultural products or highly perishable ones).
The main resources for which constitutes this seasonal
stock are mainly used in agricultural campaigns and
industrialization. Seasonal stocks are ba sed on calculations
of economic efficiency, it is precisely determined the
period when they need to be established according to the
period of use (agricultural campaigns, mostly). In this sense
it need to be considered storage costs, harvest losses
through the delay in applying timely execution of works
etc.
At the producing companies (specialized on agriculture
or food) for creating seasonal stock the problem consists in
bringing material resources to be used in large quantities, in
agricultural campaigns, while for the distribution
companies the question is of sending products to consumer
units (beneficiaries) during the optimal period of
consumption.
D.The stockin preparation (ofconditioning) isformed
whenthe use of certainmaterial resources requiresprior
preparation before their usein the production orsale
process.Inthiscase,inaddition to current stock and the
reserve one,acertain proportion of stockproduction will be
at thestage ofpreparation ,beingthe stock in preparation.
For exampl e,inorder to increase the coefficient of
digestibility and nutritive roughage value, it is goodthat
these,beforebeingadministered in feed,toundergo a
preparation bychopping,pickling,etc. The preparation
effect increases if the roughage prepared in this way are left
toa fewdays for yeast .Similarly can be treated the
problem of processing cornandothercerealgrainsinto
flourforanimalfeed, an action that requires acertain
periodoftime (for preparation).
The stock inpreparation (ofconditioning) depends on
the average daily consumption (CMZ)and onthetimeor
duration of preparation of materials forproductive
consumption (Tzp).Byadapting the relationship
calculation ofthe current stockresultsthe following
relationship to calculate thestockinpreparation :

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 101
Nr. 2 / 2011TzpCmzSp  . (13)
De asemenea, este de menționat faptul, că acest stoc în
pregătire se constituie numai pentru anumite categorii de
unități (nu toate unit ățile de comerț cu resurse materiale au și
activitate de condiționare a stocurilor) și reprezintă, de obicei,
o cantitate constantă pentru o anumită perioadă determinată.
Concluzii .În concluzie, menționăm faptul, că formarea
stocurilor de producție, în ca drul unităților consumatoare,
reprezintă o necesitate obiectivă, deoarece unitățile beneficiare
de resurse materiale au, în marea lor majoritate, producție
continuă, iar aprovizionarea cu resurse materiale de la
furnizori se realizează periodic (la anumite intervale de timp).
În aceste condiții, pentru asigurarea continuității procesului de
producție este necesar ca, în unitățile agricole beneficiare, să
existe în permanență un stoc de resurse materiale.
Stocul de producție este un indicator important al
activității economice a întreprinderilor agricole, întrucât de
nivelul acestuia depinde gradul de activizare a mijloacelor
materiale și financiare, de care dispune sau pe care și le -a
asigurat unitatea agricolă, și eficiența utilizării lor. De volumul
și structura lor depind eforturile investiționale, pe care trebuie
să le facă orice agent agricol/economic pentru achiziți onarea,
aducerea, depozitarea și păstrarea resurselor materiale stocate.It is also noteworthy to mention the fact that this stock in
preparationis formedonlyforcertaincategories ofunits(notall
commercial units with material resources also have theactivity
of stock c onditioning) and itusuallyrepresents aconstant
amountfor a particular period.
Conclusions .In conclusion, it can be mentioned the fact that
the formation of production stocks in consuming units
represents an objective necessity, since these units beneficiaries
of material resources have, mostly, continuous production and
supply of material resources from suppliers is r ealized
periodically (from time to time). In these circumstances, to
ensure continuity of the production process is necessary for
agricultural enterprises to exist, at all times, a stock of material
resources.
The production stock is an important indicator of economic
activity of agricultural enterprises; its level depends on the
degree of activization of disposed material and financial means
or which the agricultural unit has provided and the efficiency of
their use. The volume and structure depend on the investment
efforts be made to any agricultural/economic agent for
purchasing, gathering, storage and preservation of stored
materials.
Bibliografie /Bibliography
1.Bășanu Gh. Gestiunea economică a stocurilor . București: Științifică și Enciclopedică, 1988.
2.Cârstea Gh. Probleme metodolofice ale asigurării și gestionării resurselor materiale în condițiile economiei de piață.
București: Lito ASE, 1994.
3.David N. Aprovizionarea tehnico – materială a agriculturii . București: Ed ASE, 1984.
4.David N., Istudor N. Asigurarea și Gestionarea resurselor materiale în agricultura și industria alimentară .
București: „Tribuna Economică”, 2000.
5.Fundătură D., Pricop M., Bășanu Gh., Popescu D. Dicționar de Management aprovizionare – depozitare – desfacere.
București: SC Diacon Coresi SRL, 1992.
DISTRIBUȚIA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE: REALITĂȚI
ȘI PERSPECTIVE
Svetlana GANGAN, UASM
ValeriuDOGA, dr. hab., prof.univ. IEFS
Recenzent: Alexandru GRIBINCEA , dr. hab., ULIMAGRI-FOOD PRODUCTS
DISTRIBUTION: REALITIES
AND PR OSPECTS
Svetlana GANGAN, SAUM
ValeriuDOGA, PhD, Professor, IEFS
Reviewer: Alexandru GRIBINCEA , PhD,ULIM
Accesul la piețele internaționale este unul dintre domeniile
cheie ale managementului din mileniul trei. Realizarea și
menținerea accesului pe p iață depinde în mare măsură de o
gestionare judicioasă ale canalelor de distribuție, privite ca
un proces interactiv între producător și intermediari, oricare
dintre ei fiind în măsură să domine consumatorul final. Pentru
multe întreprinderi, cum ar fi "AS CONI" SRL, costurile de
producție sunt mult mai mici, decât cheltuielile ce țin de
penetrarea pe piață cu acest produs. Prin urmare,
producătorii doresc să excludă intermediarii, având în vedere
că serviciile acestora sunt prea scumpe.The access to international markets is one of the key
areas of the third millennium management. Attaining and
maintaining market access depends largely on the judicious
management of t he distribution channels that should be
viewed as an interactive process between the producer and
the intermediate, any of them being able to dominate the
final consumer. For many enterprises, like ”ASCONI” Ltd.,
product manufacturing costs much less than bringing this
product on the market. Therefore, producers want to
exclude intermediaries, considering that their services are
too expensive.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011102
Cuvinte cheie: concentrarea, distribuție, scumpiri,
integrare, intermediari, specializare.Key words : Concentration, Distribution, Expensive,
Integration, Intermediate, Specialization.
Introducere. Dacă în urmă cu un secol, întreprinderile ce
lucrau pentru anumite piețe locale se străduiau să depășească
limitele acesteia și să atingă o piața regională și, în final, o
piață internațională, în prezent producția de masă,
standardizarea produselor, dezvo ltarea și implantarea
pragmatică a rețelei naționale și internaționale de agenții
bancare și modernizarea mijloacelor de comunicații au condus
la o intensificare deosebită a schimburilor externe, piețele
naționale tinzând a se unifica într -o piață mondială , aducând în
centrul atenției necesitatea de a regândi problemele dezvoltării
într-o lume globalizată.
Dobândirea și păstrarea accesului pe piață depinde în mare
măsură de managementul judicios al canalelor de distribuție,
care trebuie văzut ca un proces interactiv între producător și
intermediar, oricare dintre aceștia putând domina calea către
consumatorul final. Relația se complică și mai mult pe piețele
internaționale, unde evoluțiile istorice diferite dau naștere unor
structuri de distribuție diferite . Prima sarcină care stă în fața
firmei agroalimentare pe piețele internaționale este aceea de a
înțelege canalul de distribuție pentru produsele și serviciile
sale. Aceasta înseamnă atât înțelegerea nevoilor pe care le au
membrii canalului, cît și a nevoi lor pe care le au utilizatorii sau
consumatorii finali.
Pentru multele firme, ca de exemplu și pentru „ASCONI”
S.R.L. fabricarea produsului costă mult mai puțin decât
aducerea lui pe piață. De aceea producătorii caută cunoașterea
acestor piețe, penetrarea pe ele și cunoașterea tendințelor în
evoluția distribuției pe plan internațional.
Material și metodă. Pentru realizarea acestui studiu au
fost utilizate interpretările teoretice din sursele bibliografice cu
referire la distribuția mărfurilor, inclusiv agr oalimentare,
informația primară din FCP „ASCONI” S.R.L. Au fost
utilizate metode de cercetare tradiționale: sinteza și
generalizarea.
Rezultate și discuții .Valorificarea producției
agroalimentare implică cunoașterea căilor și metodelor de
distribuție î n cadrul pieței. Piața internă cu un grad înalt de
saturare, impune întreprinderile autohtone sa -și orienteze
producția agroalimentară spre piețele străine. Prin activitatea
de distribuție firma își face legătura cu piața, de regulă prin
intermediarii auto rizați.
Pentru a proiecta un canal eficient producătorul trebuie să
compare variantele reale cu cele realizabile și cu cele utile.
Alegerea canalelor de distribuție se face în urma unei analize a
factorilor implicați în sistem, a căror acțiune corespunde
intereselor întreprinderii sau sunt provocatori de probleme.
De regulă, d eciziile privind alegerea canalelor de distribuție
sunt influențate de mai mulți factori ce se dezvoltă în mediul
extern al întreprinderii agroalimentare:
poziționarea produsului – dacăprodusul
agroalimentar propune anumite beneficii consumatorului, cum
ar fi prospețimea, atunci canalul de distribuție trebuie ales
astfel încât să asigure punerea în valoare a acestui beneficiu;
concurența – cunoașterea prețurilor și
caracteristicilor p roduselor livrate de firmele concurente
reprezintă un avantaj pentru producător, care poate selectaIntroduction. Ifacenturyago, the enterprises that
worked for certainlocalmarketsstruggledtoovercome
their limitsandreacharegional market and,finally,an
international market , at present, mass production ,
standardization of products , pragmatic implementation,
development of anational andinternational network of
banking agencies andmodernization of communication
meansledtoagreatincrease inforeigntrade development ,
simultaneously the domestic markets tendingtouniteina
global market and to focus on theneedtoreconsider the
problems of development inaglobalized world .
Acquiring and keeping the access to market depends
largely on thejudicious management ofdistribution
channels, process that should be viewed as aninteractive
processbetweenthe producer and the intermediary , anyone
of them being able to dominate the final consumer. This
relationship is much more complicated within the
international markets,where different historical
developments generate different distribution structures .An
important task of an agri -food enterprise on the
international markets istounderstand the distribution
channel forits products and services .Thismeans
understanding boththeneeds of thechannel members ,as
well astheneeds of the final users orconsumers .
"ASCONI” Ltd. is an example among many other
enterprises which consider that for them product
manufacturing costs much lessthan bringing this product
onthe market .Therefore producers seek to getknowledge
of thesemarkets, topenetrate them and to get acquainted
with the existing trends in international distribution
development.
Material and method. In order to accomplish this
studythere have been used theoretical interpretations
from bibliographical references concerning the distribution
of goods ,including the agri-food ones, and primary
informatio nfrom theCPF"ASCONI” Ltd. There have been
usedtraditional research methods :synthesis and
generalization .
Results and discussions .In order to designaneffective
channel, the producer should compare real variants withthe
achievable anduseful ones .The choice of distribution
channels ismade as a consequence of analyzing the factors
involved in the system ,whether they act according to the
enterprise interests or cause new problems. As a rule, the
decisions regarding the distribution channels areinfluenced
by several factors which occur and develop in the external
environment of the agri-food enterprise:
product positioning –if the agri-foodproduct
offers certain benefits to the consumer ,suchasfreshness,
then, the distribution channelmust be chosen so thatto
emphasize thevalueofthisbenefit;
competition –theknowledge of pricesand features
of theproducts supplied bycompetitors represents an
advantage forthe producer ,whomaychoosealternative
distribution methods andchannels in order tomeet
immediately consumer demands ;

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 103
Nr. 2 / 2011metode și canale alternative de distribuție, pentru a urgenta
satisfacerea solicitărilor consumatorilor;
costurile de transport influențează tipul de canal
ales de producător. Este știut faptul, că nu numai distanța, ci și
condițiile speciale de transport (refrigerarea sau înghețarea
alimentelor) determină creșterea costurilor;
legislația privind cerințele de transportare a
produselor agroalimentare, de igie nă și de securitate
alimentară influențează alegerea canalului de distribuție.
Dacă reglementările juridice au ca efect creșterea costurilor de
distribuție și dacă aceste costuri nu pot fi transferate asupra
agenților economici aflați la finalul canalului, atunci
producătorul trebuie să ia în considerare canale de distribuție
alternative.
Canalele de distribuție alese de către întreprindere trebuie
să asigure maximizarea profitului producătorului, satisfacerea
în cele mai bune condiții a consumatorilor, asi gurarea unor
facilități intermediarilor, dar cu costuri cât mai mici.
În viziunea noastră, un canal de distribuție este
totalitatea persoanelor fizice sau juridice, care preiau sau
transmit altora dreptul de proprietate asupra unei mărfi
concrete sau asupra unui serviciu ce participă efectiv în
sistemul de schimb între producător, cumpărător și
consumator.
Alături de aceasta, în condițiile globalizării piețelor de
desfacere este tot mai pronunțată semnificația canalelor de
distribuție din mai multe mo tive:
pentru producători permit economisirea resurselor
financiare proprii pentru distribuția mărfurilor și permite
investirea mijloacelor economisite în producția de bază;
marfa se vinde mai eficient deoarece este urgentat
timpul deplasării și majoritate a operațiunile caracteristice
actului de vânzare sunt efectuate de profesioniști;
se asigură accesul la marfa întreprinderii fără întârziere,
ceea ce permite și o penetrare mai pronunțată pe piața -țintă;
se reduce volumul de muncă necesar distribuției
mărfurilor.
Acestea și alte momente servesc drept argument al
afirmației, că decizia privind alegerea canalului de distribuție
este una de importanță majoră în deciziile manageriale.
În contextul celor expuse mai putem menționa, că
un canal de distribu ție este și drumul pe care -l parcurg
mărfurile de la producător la consumator și în toate cazurile
canalele alese influențează și viteza, și timpul, și eficiența
mișcării și chiar păstrarea proprietăților mărfii până la
consumatorul final. În acest drum or ganizațiile și persoanele
îndeplinesc un șir de funcții:
1.realizează cercetări de piață pentru a acumula
informația necesară planificării activității de distribuție pentru
anumite produse și servicii;
2.stabilesc contacte cu cumpărătorii potențiali;
3.adaptează marfa la cerințele cumpărătorilor;
4.negociază cu cumpărătorii potențiali;
5.organizează transportarea și depozitarea mărfurilor;
6.asigură finanțarea circulației mărfurilor pe întreg
canalul de distribuție;
7.își asumă riscurile distribuției la fiecare verigă a
canalului etc.
Parțial ori integral, aceste funcții, pot fi preluate și detransportation costs -have influence on the
channel type chosen by the producer. It is well known that
not only the distance but also special transportation
conditions (products refrigeration or freezing) determine a n
increase in costs;
thelegislation concerning transportation
requirements, hygiene and foodsecurityof the agri-food
products influence the choice of thedistribution channel.If
legalregulations havethe effect of increasing distribution
costsand ifthesecosts can’t be transferred to the economic
agents situated at the end of the channel ,thenthe producer
mustconsideralternative distribution channels.
Thedistribution channels chosenby an enterprise must
ensure an increase of producer’s profit, meetconsumer
demands in the best terms,and insure certainfacilities for
intermediaries , atthe lowest possible costs .
Inour opinion ,a distribution channel is the totality of
physical and juridical personswhoacquireortransmitto
othersthe right ofownership of aspecificcommodity or
service thatparticipates effectively in the exchange system
between the producer, buyer and consumer .
Besidesthis,inthe globalization conditions of sale
markets, theimportance ofdistribution channels is
increasing ly emphasized due to several reasons :
forproducers they allow to savetheir own financial
resources to distribute goodsandallow theinvestment of
saved funds in the basic production ;
themerchandise is better sold because the
transportation time is urge dandmostcharacteristic sale
operations are managed byprofessionals ;
theyprovide theaccess to enterprise goodswithout
delay, allowing astrongerpenetration of the target market ;
they reduce the workload necessary for merchandise
distribution.
Allthese reasons and even more serveasan argument
for the statement that the decision
regarding the choice of adistribution channelisamajor one
among other managerial decisions .
In this context, we can mention that a distribution
channelis theway the merchandise goes through from the
producer toconsumer and inallcases theselectedchannels
influence the speed, time andefficiency of movement and
eventhepreservation of merchandise properties up to the
final consumer .Inthisway theorganizations and
individuals performanumber of functions:
1.they accomplish market researches in order to
accumulate the necessary information for the distribution
activity planning for certain products and services;
2.they establish contacts with potential buyers;
3.they adapt the goods according to the requirements
of buyers;
4.they negotiate with potential buyers;
5.they organize goods transportation and storage;
6.they ensure the financing of goods circulation on the
entire distribution channel;
7.they take distribution risks at e very link of the
distribution chain etc.
Partially or integrally, these functions maybe
performed bythe producer ,evenifthese situations produce

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011104
producător, chiar dacă situațiile respective produc o majorare a
costurilor de producție. E firesc, că calea sigură este apelarea
la intermediari, care, de fapt, asigură micșora rea distanței,
scurtează timpul de transmitere a dreptului de proprietate
asupra mărfii pentru consumatorul final.
Apelarea la unul sau altul canal de distribuție se face în
funcție de tipul intermediarilor: din numele și din contul cui își
duce activitate a intermediarul.
Deosebim câteva tipuri de intermediari:
Dealerul este un engrosist, în cazuri aparte poate fi
și detailist, care
acționează din numele și din contul său. Aceștia pot fi:
dealeri exclusivi, care sunt unicii reprezentanți ai
producătorului în regiunea dată și sunt cu drept prioritar în
realizarea mărfii; dealeri autorizați , sunt acei care colaborează
cu producătorul pe bază de franciză.
Distribuitorul – intermediari engrosiști și detailiști,
care efectuează
operațiuni din numele producăto rului, însă din cont
propriu. De regulă producătorul acordă dreptul
distribuitorului pentru a realiza marfa pe o anumită suprafață
(teritoriu) și într -un termen anumit. Adică, în acest caz,
distribuitorul nu este proprietar al mărfii, deoarece în funcți e
de contract el preia dreptul doar de a vinde marfa. Însă acesta
poate activa și din numele său. În acest caz în contractul
încheiat sunt specificate un spectru mai larg de drepturi.
Comisionarul este, de asemenea, intermediar
engrosist ori detailist, îns ă
care își duce activitatea din numele său, dar din contul
producătorului. Producătorul rămâne în continuare
proprietarul mărfii, însă contractul de livrare se întocmește din
numele comisionarului. În așa fel, comisionarul apare ca
intermediar pentru prod ucător nu și pentru consumator. Acesta
din urmă transferă banii pentru marfa procurată
comisionarului. Însă riscul degradării mărfii rămâne în
continuare asupra producătorului., comisionarul poartă
răspundere de degradarea mărfii doar în situația când acea sta
sa întâmplat din vina lui. Remunerarea acestuia se face, de
regulă, sub formă de procent din suma tranzacției.
Agentul este un intermediar, fie un reprezentat sau
ca ajutor a unui
intermediar de bază. De regulă aceștia sunt persoane
juridice. Pentru serviciile acordate ei primesc recompense sub
formă de tarife sau procente (după caz si in corespundere cu
înțelegerea cu reprezentantul principal).
Brokerul este un intermediar, care nu are dreptul de
proprietate asupra
mărfii, nu se află în relații cont ractuale nuci cu una din
părți, însă reprezintă o persoană juridică, care -l remunerează
fie cu procent din vânzări, fie cu o recompensă fixă.
După ce a fost acceptată decizia de alegere a tipului de
intermediar este necesar de determinat câți intermediari vor
participa în canalul de distribuție. În marketing sunt
promovate trei strategii în acest sens:
1.Distribuția intensivă presupune asigurarea cu rezerve
de marfă cât mai multe întreprinderi de comerț;
2.Distribuția exclusivă presupune limitarea
intenționată a numărului de intermediari, care comercializează
această marfă;an increase in production costs .It’s obvious thatthe safest
wayis to use an intermediary who ,in fact,ensuresdistance
decrease andshortens thetransmission of theownership
right on goodsto the final consumer . The choice of a
particular distribution channel is basedon the type of
intermediary : inthename and on thebehalf of whomthe
intermediary activates.
We can d istinguish several types ofintermediaries :
Dealerisawholesaler ,in certain cases maybe a
retailerwhoacts onbehalf ofand onhis ownaccount.They
may be either exclusive dealers,whoaresole
representatives of the producer in a certain region and have
priority to sale goods or authorized dealers,thosewho have
withthe producer a franchise -based collaboration .
Distributor –intermediate wholesalers andretailers
who perform operations in thename of the producer ,but on
their own a ccount. As a rule, t he producer givesthe rightto
distributor to sell the merchandise in a certain area
(territory) andinacertain period of time .Therefore ,inthis
case, the distributor isn’t the owner of goods, because
according to the contracthe hasonlythe right tosell the
merchandise .But hecan also act in his name.Inthiscase,a
broaderspectrum ofrights is stipulated in the contract.
Middleman –isalsoan intermediary wholesaler or
retailer, who leads the business in his name ,but on the
producer’s account. The producer remainsthe owner of
goods,butthe delivery contract isdrawn up on behalf of
the middleman. Thus, the middleman appears asan
intermediary forthe producer not for the consumer. The
lattertransfers the money forpurchasedgoods to the
middleman. The producer is still responsible for the risk of
goods degradation; the middleman is responsible for the
degradation of goods only if this happened because of his
fault.His remuneration usually represents a percentage of
the transaction amount .
Agent isanintermediary, ora representative or an
assistant of any basic intermediary. As a rule they are
juridical persons. Theyreceiverewardsfor theirservices in
the form ofratesorpercentages (in accordance with the
case and ag reement concluded with the main
representative ).
Brokerisanintermediary , whichhas noownership
right of goods, has not contractualrelationships with none
of the parties,but isa juridical person, who is remunerated
eitherwitha percentage of salesorafixedreward.
After the decision of choosing the type of intermediate
is accepted, it is necessary to determine how many
intermediaries will participate in the distribution channel.
Three strategies are promoted in marketing in this regard:
1.Intensive distribution involves the supply of as many
trade enterprises as possible withqualified reserves of
merchandise;
2.Exclusive distribution supposes intentional limiting
ofthe number ofintermediaries whosellthis
merchandise ;
3.Selective distri butionallows the producer to achieve
a stronger market penetration andhave an increased
control.
Due to its increased available capital, the enterprise CPF

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 105
Nr. 2 / 20113.Distribuția selectivă permite producătorului să
realizeze o penetrare mai pronunțată pe piață, și deținerea
unui control mai ridicat.
Datorită capitalului crescut de care dispune, întrep rinderea
FCP„ASCONI” S.R.L. apelează numai la intermediarii
existenți pe piața externă, având suficiente puncte de desfacere
în spațiul economic al UE, apelând la serviciile agenților de
vânzări proprii, diferiți angrosiști și detailiști, dealeri,
comercianți de export, jobberi de export etc.
De exemplu, întreprinderea are încheiate contracte de
vânzare-cumpărare cu întreprinderile din România „S.C.
Asconi Moldvin S.R.L.” și cu “S.C. Crama Dealul Viei
S.R.L.”, ambele firme fiind cu sediul la Focșani, județ ul
Vrancea, își realizează producția și pe piața din Rusia, având
încheiat contract cu firma „Importproduct”. De asemenea FCP
„ASCONI” S.R.L. încheie contracte de vânzare -cumpărare și
cu intermediari din alte țări din spațiul UE, cum ar fi:
Germania, Ita lia, USA, Luxemburg, Marea Britanie, China,
Cehia, Ucraina, Polonia, Belorusia etc. Aceștia sunt niște
dealeri autorizată, care preiau toate drepturile asupra lor și își
asumă toate riscurile. Neavând posibilități reale de asigurare a
riscurilor comercial e, întreprinderea cedează a parte din profit
odată cu cedarea unor funcții acestor intermediari.
Selectarea canalelor de distribuție , pe lângă criteriile
anunțate, trebuie să aibă în vedere și caracterul dinamic al
distribuției. Cunoaștem că elementele c are influențează
selectarea canalelor sunt numeroase și ele sunt legate de
politica comercială a întreprinderii, de aceea întreprinderea
„ASCONI” S.R.L. selectează canalele de distribuție
parcurgând următoarele etape:
1.Realizează o analiză a potențialului uman, financiar și
material al său în baza informației reale din întreprindere ;
2.Elaborează cercetări de piață în scopul cunoașterii
comportamentului consumatorilor, numărul acestora, repartiția
lor geografică, atitudinile și motivațiile acestora, în major itatea
cazurilor, apelând la instituții specializate în cercetările de
piață;
3.Face investigații asupra situației concurenței și
atitudinii consumatorilor față de produsele acestora;
4.Analizează procesul de distribuție prin care se
analizează comparativ canalele folosite, urmărindu -se: cota de
piață, metodele de vânzare, saturarea pieței, cunoașterea
piețelor cucerite și necucerite, cunoașterea intermediarilor
autorizați pentru piețele respective etc.;
5.Studiază mediul social -juridic și economic, prin c are se
insistă asupra cunoașterii conjuncturii pieței, a reglementărilor
interne și internaționale, evoluției tehnologice, puterea de
influență a consumatorilor etc.
FCP „ASCONI” S.R.L. pentru distribuția produselor sale
pe piață externă are la dispoziție trei alternative:
1.să antreneze o rețea proprie de distribuție;
2.să folosească o rețea proprie plus intermediari;
3.să apeleze doar la intermediari în sistemul de
distribuție.
Fiecare posibilitate antrenează anumite cheltuieli, care sunt
suportate de către înt reprindere. Întreprinderea își alege
varianta de distribuție care -i convine, conform următorilor
indici:
-prețul unitar realizat;
-consumurile pentru fiecare variantă."ASCONI” Ltd. appealsonlyto theintermediaries existing
on the external market,havingenough marketplaces inthe
EU economic space, andusing the services of itssales
agents, different wholesalers and retailers ,dealers, export
traders,export jobbers etc.
For example, the enterprise has concluded sale -purchase
contracts with two enterprises from Romania CS “Asconi
Moldvin” Ltd. and CS “Crama Dealul Viei” Ltd., both
companies being headquartered in Focsani, Vrancea
district, and it sells its production also on the Russian
market, having concluded a contract with “Importproduct”.
Also CPF "ASCONI" Ltd. concludes sale -purchase
contracts with the intermediaries from other EU countries
such as: Germany, Italy, USA, Luxembourg, United
Kingdom, China, Czech Republic, Ukraine, Poland,
Belarus, etc. These intermediaries are authorized dealers,
who take all rights and assume all risks. With no real
possibility of commercial risk insurance, the enterprise
gives a part of its profit when empowering these
intermediaries with certain functions.
The selection of distribution channels, in addition to
mentioned cri teria, should also take into consideration the
dynamic nature of distribution. We know that the factors
that influence channel selection are numerous and they are
related to the enterprise trade policy. Thus the enterprise
"ASCONI” Ltd. selects its distrib ution channels going
through the following stages:
1. To perform an analysis of its human, financial and
material potential on the basis of the real actual information
existing in the enterprise;
2. To develop market researches in order to know more
aboutconsumers behaviour, their number, their
geographical distribution, their attitudes and motivations, in
most cases by appealing to the institutions specialized in
market research;
3.To investigate the competition andconsumers
attitude toward theirproducts;
4.To analyze the distribution process in order to make a
comparative analysis of the used channels, aiming to:
market share ,salesmethods,marketsaturation , information
about the conquered andunconquered markets, and about
theintermediaries authorized for such markets etc.
5. To s tudy the social-juridical and economic
environment whichimplies getting knowledge about
market conjuncture, national andinternational regulations ,
technological developments , degree of consumers
influence, etc.
CPF „AS CONI” Ltd. has at its disposal three
alternative choices for the distribution of its products on the
external market:
1.To train its own distribution network;
2.To use both its own network and intermediaries;
3.To appeal only to intermediaries in the
distributio n system.
Eachoptionentailscertain expenses that areincurredby
the enterprise. The organization choosesits appropriate
distribution variantaccording to the following indices:
– established unit price;
-consumption foreachvariant.
Makingananalysisofthe distribution benefits from

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011106
Realizând o analiză a avantajelor distribuției mărfurilor
produse de întreprindere sa d ovedit mai rentabilă distribuția
prin rețeaua cu intermediari constă în cheltuieli mai puțin
costisitoare decât printr -o rețea proprie. Drept criteriu de
alegere a servit profitul probabil maxim, care se determină
după următoarea relație de calcul: venitu rile totale (cifra de
afaceri)– (consumurile de producție + costurile de depozitare
+ costurile de promovare).
Cunoscându -se datele inițiale, sa determinat varianta
optimă de distribuție pentru comercializarea vinului “Pinot
Gris” îmbuteliat în sticle de vol. 0,75l.
Pinot Gris este un soi de viță de vie pentru vinuri
albe de calitate superioară, de origine franceză, considerat a fi
o variație mugurală a soiului Pinot Noir . Este un vin
puternic, produs din struguri culeși târziu, demidulce.
Mirosul amintește florile de câmp. Corp complex, gust
pătrunzător și post -gust persistent. Un vin scînteietor,
elegant, lasă un inel gros pe margin ea paharului, alc.12, 5%
vol. Culoarea este galbenă -aurie, aroma și parfumul sunt
cele ale cojii de pâine proaspătă, degajă arome de santal
și nectar.goodsproduced at the enterprise, the enterprise found that
the most profitable distribution variant was the network
withintermediaries as it implies less expenditure than
usingits own network .As a criterion of choiceservedthe
probable maximum profit,which can be determined
usingthe following calculation formula: totalrevenue
(turnover) -(production consumption +storage cost +
promotion cost ).
Knowing theinitial data ,we determined the optimal
distribution alternative to market the wine "PinotGris",
bottledinbottles of 0.75 l.
PinotGrisisagrapevarietyofFrench origin for high
qualitywhite wines , considered to beabud variation of the
varietyPinotNoir. It is a strong semi -sweetwineproduced
from grapes pickedlater. The aroma of this wine reminds
thatoffieldflowers. It has a complex body ,pungenttaste
and alingering aftertaste. It is a s parkling andelegant wine
which leavesathickringon theglass and its percentage of
alcoholis about 12 ,5%volume. The colour of this wine is
yellow-gold, itsaromaand flavor remindtheskinoffresh
bread releasing aromasofsandalwood andnectar.
Tabelul 1/ Tabel 1
Sistemul de distribuție, costul și consumurile unitare pentru vinului “Pinot G ris”/
Distribution system, unitary cost and consumption of the wine “Pinot Gris”
Cheltuieli sup ortate de producător, lei/
Expenses incurred by the producer, lei
Varianta/VariantSistemul de
distribuție /
Distribution
systemPrețul unitar
obținut de
producător,
lei/buc./
Unitary price
obtained by
the producer,
lei/pieceDe depozitare/
For storageDe
promovare/
For
promotionDe ambalare/
For packagingDe transport/
For
transportation
1.Direct/Direct 55 6890 8500 9975 8055
2.Direct+
Intermediari/
Direct+
Intermediaries51,70 4840 3210 5000 4960
3.Prin intermediari/
Using
intermediaries54,49 4060 3020 – –
Sursa/Source: Financial report of CPF „ASCONI” Ltd.
Întreprinderea va vinde 50.000 sticle de vin Pinot
Gris, iar costul unitar va fi de 45,10 lei/buc.
Putem concluziona ca întreprinderea va opta pentru un
sistem de distribuție prin intermediari, deoarece la
comercializarea vinului prin sistemul dat de distribuție va
obține cel mai mare profit (462420 lei). Iar strategia de
distribuție practicată de firma „A SCONI” S.R.L. va fi cea
intensivă, fiindcă distribuirea produselor sale are locThe enterprise will sell 50.000 bottles of wine Pinot
Gris and the unitary cost will be of 45,10 lei/piece.
We canconclude thatthe enterprise w illopt fora
distribution system that uses intermediaries ,aswine
marketing willgivethe highest profit(462,420lei) using
thisdistribution system.Thus,the distribution
strategypracticed bythe enterprise "ASCONI” Ltd. will be
theintensive one,because the distribution of its

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 107
Nr. 2 / 2011printr-un număr mare de unități de desfacere, și în primul
rând această strategie reprezintă cea mai potrivită
modalitate de distribuție pentru bunurile de larg consum,
de exemplu cum ar fi și băuturile alcoolice.
Însă, în prezent, firmele cu un potențial mare optează
mai mult pentru o rețea proprie, deoarece în urma acestei
variante se obține cel mai mare profit variabil, în
comparație cu prețul de livrare a producției prin
intermediari. Mai mult decât atât, firma deține controlul
total asupra întregului lanț de distribuție. Și este evident,
că cu cât sunt mai multe verigi pe canalul de distribuție
cu atât cresc cheltuielile pentru distribuția fizică și scade
profitul.
In condi țiile orientării spre găsirea avantajelor
competitive, în sectorul agroalimentar se observă unele
tendințe și în dezvoltarea distribuției:
– tendința de concentrare, chiar dacă gradul de
concentrare apare mai redus decât în sfera producției. La
nivel de fi rmă se pot atinge cote de concentrare foarte
ridicate, prin diferite căi: acumulări proprii de capital,
fuziuni, grupări s.a. La nivelul unităților operative ,
concentrarea evoluează mult mai lent, numărul
supermagazinelor fiind încă redus;
– tendința de integrare este o altă direcție de
dezvoltare a activității de distribuție. Ea cunoaște două
forme:verticală, care prevede înființarea de unități proprii
de comercializare, restrângerea rolului intermediarilor,
contopirea funcții de gros și a celor de deta il în activitatea
unei singure firme, care dispun de o rețea și orizontală;
orizontală, care constă în asocierea unor intermediari din
aceeași verigă a canalului de distribuție, nu produce
schimbări semnificative în îndeplinirea funcțiilor.
-tendința de specializare , care spre deosebire de
celelalte două procese are o altă evoluție. Consumatorul
contemporan solicită posibilități de alegere a mărfii, ceea
ce nu se poate realiza decât în condițiile unui comerț cu un
grad ridicat de specializare. Pe de altă parte, același
consumator urmărește micșorarea timpului cheltuit pentru
procurarea mărfurilor, preferând magazinele cu profil larg,
cu suprafețe mari de desfacere, care să -i permită procurarea
tuturor categoriilor de mărfuri necesare într -un singur loc.
În unitățile comerciale de suprafețe mari nomenclatorul
produselor este enorm de mare – 200-300 mii de poziții.
Specializarea este prezentă însă și aici la nivel de raioane în
magazine, unde specializarea poate influența depășirea în
profunzime pe cea spec ifică unităților mici, cu profil
specializat. De aceea nu este cazul să insistăm asupra
faptului, că orientarea distribuției spre unități din ce în ce
mai mari ar provoca o despecializare.
-tendința de scumpire a distribuției, deoarece acoperă
mai mult de jumătate din prețul final al mărfii. Aceasta
depinde în mare măsură și de serviciile pe care
intermediarii le prestează cumpărătorilor.
Concluzii. Globalizarea piețelor de desfacere impun
situația că nici o întreprindere nu -și permite să activeze
fără a avea perspectivă clară, atât pe termen scurt cât și pe
termen lung, care să-i asigure existența, dar și
raționalitatea, eficiența în condițiile în care mediul
ambiant devine tot mai complex și mai dinamic. Față de
multiplele schimbări ce apar atât în micro mediul cât și înproducts is done using alarge number ofretailunits,and
first of all because thisstrategy represents the best
wayof distributing consumer goods ,suchas alcoholic
drinks.
Butnow, the enterprises with a high potential choose
more often to have their own network, because as a result
of thischoice they receive the highest variable profit,
compared to the price of production delivery using
intermediaries .More than that ,the enterprise has total
controlover the entire distribution chain.Andit is obvious
that more linkson the distribution channel means
greater expenses for the physical distribution and a lower
profit.
In terms of focusing on findingcompetitive advantages,
thereare noted certain tendencies ofdistribution
development in theagri-food sector :
-concentration tendency, evenifthe concentration
degreeislowerthanin the production sphere .Atthe
enterprise level, concentration canreachvery high levelsin
different ways :accumulation of owncapital,mergers,
groupings and others. A ttheoperational units’ level , the
concentration develops moreslowly,the number of
supermarkets isstillsmall;
-integration tendency isanotherdirection of the
distribution activ ity development . It has twoforms:
vertical,which supposes to set up theownmarketing units,
reducethe role of intermediaries , merge the functions of
wholesale andretailin theactivityof asingle firm ,which
has a network; andhorizontal ,whichconsists inassociating
intermediaries acting in the same linkof adistribution
channel, anddoes not producesignificant changesin the
accomplishment of functions .
-tendency of specialization ,which has adifferent
evolution unlike the other twoprocesses .Contemporary
consumers ask for a choiceofgoods, which can be
achieved only in the conditions of atradewithahigh
degreeofspecialization .Onthe other hand, the
sameconsumers seek to spend less time on the
purchase ofgoods,preferring the shops with a large profile ,
withlargeareasofsales,whichwould allow the purchase
of allcategories of necessary goodsinone single place .In
the commercial buildings with large areas, products
nomenclature isenormous -200-300 thousand of positions .
Here, the specialization ispresent too,at shop departments’
level, and it can overcome thespecialization specific for
smallunits which have a special status .Therefore, it is not
appropriate to insistonthe fact that the orientation of
distribution towards larger and larger units would cause
unspecialization .
-tendency in the increase of distribution price, because
it covers more than half of the final price of goods. It also
greatly depends on the services the intermediaries provide
for buyers.
Conclusions. Globalization of sale markets requirethat
all the enterprises activate only if they have aclear
perspective ,both onshort and long term, in order to ensure
theirexistence, rationality and efficiency intheconditions
when the en vironment becomes more complex and
dynamic. According to the multiple changesoccurring in
themicroenvironment andmacro-environment where it

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011108
macromediul în care activează, întreprinderea modernă
manifestă un anumit comportament, ce se concretizează
în delimitarea direcțiilor strategice și a modalităților
practice de înfăptuire a acestora, și se reflectă în
conținutul politicii de marketing a întreprinderii.
Deciziile privind alegerea canalelor de distribuție
pentru întreprinderile agroalimentare în condițiile
globalizării piețelor de desfacere sunt influențate în
primul rând de conjunctura piețelor externe. Valorificarea
de către întreprinderi a unei conjuncturi favorabile
impune găsirea canalului care asigură cel mai rapid
transfer al mărfii, câștigarea sau păstrarea unei anumite
poziții pe piață.
Intensificarea relațiilor de schimb ale firmei date cu
consumatorii externi și a majorării cantității de producție
se datorează creșterii și diversificării cererii de consum a
populației. Semnificația marketingului în sistemul de
distribuție este de a cerceta și cunoaște realitățile pieței
interne și externe și de a găsi posibilităț i sigure de
distribuție a produselor urmărind dubla satisfacție: și a
consumatorului, dar și a producătorului.activates, themodernenterprise chooses a certain behavior,
orattitudethatisreflected in delimiting the strategic
directions and practical methods of implementing them ,and
alsoreflected inthecontent of the enterprise marketing
policy.
The decisions concerning the choice of distribution
channels for the agri-food enterprises inthe globalization
conditions of sale markets aremostlyinfluenced by
external marketsituation. When the enterprises benefit
from certain favorable circumstances, they choose the
channelthatprovides the fastest transfer of goods and
ensures the gain ormaintenance of a certainpositiononthe
market.
The development of exchange relations of this enterprise
with external customers and an increase in production
quantity is due to the increase and diversification of
population consumption demand. The importance of
marketing in the distri bution system consists in investigating
and understanding internal and external market realities and
finding reliable possibilities for products distribution aiming
at satisfying both the consumer and producer.
Bibliografie/ Bibliography
1.Informația primară din FCP „ASCONI” S.R.L.
2.Balan Carmen. Logistica. Ed. II – a. Editura URANUS, 2004. 362 p.
3.Constantin M.(coord.). Marketingul producției agroalimentare. Ed.UNIVERSITARIA, Craiova, 2002. 588 p.
4.Florescu C.(coord.), Marketing. Dicționar exp licativ. Ed. Economică, București, 2003. 815 p.
5.http://www.mec.gov.md
EXPORTUL DE PRODUSE AGROALIMENTARE
AL REPUBLICII MOLDOV A: SITUAȚIA REALĂ,
CONDIȚII ȘI FACTORI DE CREȘTERE
A POTENȚIALULUI DE E XPORT
Rodica PERCIUN, dr., IEFS
Recenzent: Victor MOROZ, dr., cerc. conf., IEFSFOOD PRODUCTS EXPORT
OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA:
THE REAL SITUATION, CONDITIONS AND
THE IMPACT FACTORS O N EXPORT POTENTIAL
RodicaPERCIUN , PhD, IEFS
Reviewer: Victor MOROZ, PhD, assos. prof., IEFS
Dezvoltarea rapidă a proceselor de globalizare este
caracterizată, în primul rând, de liberalizarea relațiilor
economice dintre țări, eliminarea barierelor din calea
fluxului de mărfuri, a capitalului disponibil și a forței de
muncă. Scopul acestui articol este de a analiza c ondițiile
de ordin legal, economic și organizatoric ale
potențialului de export de produse agroalimentare al
Republicii Moldova .
Cuvinte cheie: export, import, produse
agroalimentare, sectorul agroindustrial.The rapid development of globalization process es is
primarily characterized by a liberalization of economic
relations between countries, removing of the barriers
that stand in the front of the flow of goods, available
capital and labor force. The purpose of this article is to
examine t he conditions of legal, economic and
organizational potential of export of agri -food products
from Moldova.
Keywords: export, import, agri -food products,
agroindustrial sector
Un pas important pe ntru Republica Moldova în direcția
integrării în sistemul relațiilor economice mondiale a fost
aderarea, în anul 2001, la Organizația Mondială a Comerțului.
Acest eveniment are consecințe cu caracter dublu. Pe de o parte,
calitatea de membru al OMC, în con dițiile utilizării eficiente a
mecanismelor acesteia, deschide țării noi oportunități deThe Republic of Moldova’s joining of the World Trade
Organization in 2001 represented a very important step in
the country’s integration into the world economic relations
system. If provided mechanisms are us ed efficiently, WTO
membership will open many possibilities for the country to
use new markets quicker, increase its export potential and

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 109
Nr. 2 / 2011valorificare mai activă a piețelor noi, de creștere a potențialului
de export și de aplicare a măsurilor de protecție contra
concurenței neloiale, oferind, totodată, s iguranță suplimentară
investitorilor străini prin menținerea regimului comercial
liberalizat. Pe de altă parte, se intensifică concurența pe piața
internă, complicând, în special, lucrul producătorilor autohtoni
și, în primul rând, al celor, care nu dispun de resursele
financiare, intelectuale și tehnologice, necesare pentru
producerea mărfurilor competitive. Iată de ce, actualmente, una
dintre cele mai mari tentații pentru Republica Moldova este
gestiunea influenței procesului de globalizare, prin elaborar ea și
adoptarea setului corespunzător de politici, astfel încât țara să
beneficieze de oportunitățile create de globalizare,
minimizând costurile inevitabile ale acestui proces. În acest
context, participarea efectivă și echitabilă la negocieri
multilatera le ar însemna continuarea liberalizării regimului de
comerț exterior cu eliminarea concomitentă a distorsiunilor
interne, inclusiv, prin creșterea flexibilității măsurilor de suport
aplicate. Aceste fenomene au un impact major asupra sectorului
agricol, ex trem de sensibil la modificările structurale în
desfășurare.
Timp de o perioadă îndelungată, sectorul agricol al
Moldovei a operat într -un regim centralizat,
izolând întreprinderile agricole de relațiile economiei de
piață și impunând obiective centralizate în locul
preferințelor și cerințelor pieței. Actualmente, creșterea
capacității de export agricol, înlăturarea impedimentelor formale
și neformale în dezvoltarea potențialului de comerț reprezintă
necesități st ringente ale dezvoltării echitabile a sectorului
agricol.
Multidimensionalitatea sarcinii de creștere a potențialului
de export agricol al Republicii Moldova impune necesitatea –
la nivel de stat, regional și local – de a depune eforturi în
direcția mai mu ltor factori (figura 1), și anume:
1)problematica generală a climatului economic, în
condițiile vulnerabilității înalte a țării la/față de oscilațiile
fluxurilor economice internaționale;
2)ineficiența utilizării capacităților de producere în
agricultură și ne cesitatea reorientării de la metodele extensive de
utilizare a activelor la cele intensive;
3)lipsa investițiilor, în general, și, în special, lipsa
“investițiilor calitative” în sectorul agricol. Prin “calitatea
investiților” se subînțelege efectul sinerget ic al practicilor
manageriale noi, al strategiilor de marketing și know -how, ce
complementează tehnologic injectarea investițiilor, inclusiv,
“prestanța“ internațională a țării;
4)aspectele ce țin de cadrul legal și suportul instituțional,
inclusiv, tergiver sarea procesului de implementare a
standardelor internaționale (piața UE fiind extrem de sensibilă la
aspectele privind calitatea și inofensivitatea produselor
importate).
5)aplicarea instrumentelor specifice de stimulare a
exportului – fonduri de asigurare , de creditare a exporturilor, de
garantare a creditelor, de asigurare a riscurilor agricole, a
businessului cooperativelor etc.;
6)aplicarea unui arsenal modern de mijloace și tehnologii
de gestionare a activelor gospodăriilor țărănești, diseminate prin
asistență continuă, schimb de experiență etc. [1].apply measures of protection against unfair competition,
while simultaneously offering an additional certainty to
foreign investors through maintenance of a liberalized trade
regime. However, competition in the domestic market will
increase significantly, thus making the activity of local
producers more difficult -especially those who do not have
financial, intellectual and technological resources necessary
to produce competitive goods. For this very reason, one of
the major temptation for the Republic of Moldova today is
to insure proper administration of the globalization process
impact through the development and adop tion of a
corresponding package of policies, which will maximize
the opportunities created by the globalization process,
while minimizing the inevitable costs associated with
thisprocess. In this context, efficient and equitable
participation in multilate ral negotiations would mean a
continuation of external trade regime liberalization, while
concurrently eliminating internal distortions, through an
increase in the flexibility of the applied measures of
support. These actions have a major impact on the
agriculture which is extremely sensitive to the structural
adjustments presently underway in the country.
For a rather long period, the agriculture of Moldova has
functioned in a centralized regime. Agricultural enterprises
were isolated from market economi c relations and
centralized objectives dominated any market preferences
and requirements. Currently, the elimination of formal and
informal barriers to the development of trade and an
increase in agriculture export capacity represent the
immediate needs of Moldova, in order to insure an
equitable development of its agricultural sector.
The multidimensionality of the task of increasing
Moldova’s agricultural export potential dictates the need to
undertake efforts at state, regional and local levels to
address the following (figure 1):
1)general problems related to the economic climate
and the country’s vulnerability to oscillations in
international economic flows;
2)insufficiency of production capacities use and need
to reorient from extensive assets use method s towards
intensive ones;
3)lack of investments in general, and in particular of
“qualitative investments” in agriculture. The term
“qualitative investments” means the synergism of new
managerial practices, marketing strategies and
technological know -how, which supplement an in inflow of
investments.;
4)aspects related to the legal framework and
institutional support, including delay in implementation of
international standards (EU market being very sensible to
such issues as imported goods safety and quality );
5)application of specific export stimulation
instruments – Insurance Funds, Credit Guarantee Funds,
Agricultural Risks Insurance Funds, Business Cooperatives
etc.;
6)application of modern resources and technologies of
managing peasant farms’ assets distri buted through ongoing
assistance, share of experience etc.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011110
Fig. 1. Precondițiile de bază pentru o dezvoltare echitabilă a sectorului agricol /
Fig. 1. Basic preconditions for agriculture equitable development
Sursa/Source: Perciun R., Muravschi A., Coro bceanu S., Robu V. Potențialul de export al produselor agricole și
alimentare autohtone. p. 17.
Agricultura împreună cu industria de prelucrare a
produselor agricole reprezintă unul din cele mai
importante sectoare economice în Moldova . Acest fapt
denotă și analiza datelor statistice privind valoarea
adăugată a sectorului agricol în PIB pe țări (tabelul 1).Agriculture together with the foodproduct processing
industry is one of the most important economic sectors
in Moldova. This fact rev eals from statistics analysis of
the added value of agriculture in GDP across countries
(table 1).
Tabelul1/Table1
Contribuția agriculturii în PIB pe țări, perioada 2005-2009, %/
The contribution of agriculture to GDP by country, the perio d 2005-2009,%
Anul/ Years
Țara/ Country2005 2006 2007 2008 2009
Franța/France 2 2 2 2 2
Germania/Germany 1 1 1 1 1
Italia/Italy 2 2 2 2 2
Marea Britanie/Great Britain 1 1 1 1 1
Moldova 20 17 12 11 10
România/Romania 10 11 9 7 7
Rusia/Russia 5 5 4 4 5
SUA/USA 1 1 1 1 –
Turcia/Turkey 11 10 9 9 9
Ucraina/Ukraine 10 9 7 8 8
Ungaria/Hungary 4 4 4 4 –
Sursa/Source:Development DataPlatform,the World Bank.
Local
ProducerCreating a positive
image of RMon external markets
Redresarea situației
privind transparența
hotarelorAntidumping,
countervailing and
safeguarding measures
Macroeconomic stability,favorable investment climate
Microfinancing
system
Export
Insurance
Fund
Export
crediting
funds
Farmer
Business
Cooperatives
Agricultural
risks
insurance
system
Credit
guarantee
funds
Regional
wholesale
markets
Association of
producers,
including
marketing
networks
Vertical
cooperation,
premanufacturing
SME
Development
(related
businesses)
Internationally
acknowledged
certification
system
Marketing
StrategiesManagerial
practices
Financial
ManagementProduction
TechnologiesPartnership
Relations

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 111
Nr. 2 / 2011Valoarea adăugată a agriculturii în PIB -ul Republicii
Moldova constituia 20% în anul 2005, 17%– în anul 2006 și
10%– în anul 2009. Deși acest indicator este în descreștere
continuă, prin prisma analizei altor țări, Republica Moldova
deține o cotă mai mare a produselor agroindustriale în PIB -ul
net, în comparație cu așa țări, cum ar fi Germania , Italia și SUA.
Acest fapt ne determină să concluzionăm, că Republica
Moldova este o țară agroindustrială. Totodată, agricultura și
prelucrarea agricolă sunt cele mai importante surse de export
ale Moldovei , fapt confirmat și de ponderea mare a produselor
agroalimentare în export (diagrama 1).The value addedofagriculture inMoldavian GDPwas20%
in 2005, 17%– in2006 and10%–in2009 year
respectively .Although thisindexisstilldecreasing ,
through the analysiswith other countries,Moldova has a
shareof food products inGDPsuperiorincomparison with
suchcountries as:Germany, Italy and USA. This leads us
to conclude that Moldova is an agrarian -industrial country.
However,the agriculture and thefoodprocessing industry
are the most important so urces ofexportsin Moldova ;this
provesa strong representation offoodproducts intotal
exports(diagram 1).
53,4
12,244,1
11,737,8
12,637,4
12,947,3
15,7
0102030405060
procente
2005 2006 2007 2008 2009
anii
produse agroalimentare in totalul de export produse agroalimentare in totalul de import
Diagrama 1. Ponderea exportului, importului produselor agroalimentare în totalul de export, import /
Diagram 1. Share of exports -imports of f ood products in total export -import, by years
Sursa: Elaborat de autor după datele statistice ale BNS./ Source: Developed by the author, according to NBS.
Exporturile agricole au cunoscut un regres începând cu
anul 2005 până în 2007. Din anul 2008, exportu rile încep să
se revigoreze încet, atingând, spre finele anului 2009, cifra
de 609,2 mln. USD, ceea ce reprezintă 47,3% din totalul
exporturilor (diagrama 1 , 2).
În perioada 2005 -2008, atât exportul, cât și importul au
crescut în valori nominale (diagrama 2). Importul produselor
alimentare a crescut de peste două ori datori tă faptului, că,
regenerarea economică și remitențele au sporit cererea la
produsele alimentare ale producătorilor străini. Spre
deosebire de import, exporturile de produse alimentare au
stagnat, practic, la același nivel și abia în 2009 se resimte o
creștere față de anul precedent. Ca urmare, ponderea
produselor agroalimentare în valoarea totală a exportului s -a
redus de la 53,4%, în 2005, la 47,3%, în 2009.The food products exports have been in a decline since
2005 till 2007 year. From 2008 year, the exp orts are
beginning to revive slowly, towards the end of 2009
reaching 609.2 million USD, representing 47.3% of total
exports (diagram 1, 2).
In the period 2005 -2008 years, both exports and
imports have increased in nominal values (diagram 2).
Importing f ood products has also increased over two times
because economic regeneration andremittances have
increased the demand for foreignfoodproducers .Unlike
imports, thefood exports havestagnated at almost the same
level, only in 2009 year there is an increase over the
previous year.As a result ,the share of food products in
totalexportsfellfrom53.4%in2005 year to47.3%for
2009 year.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011112
1091,3
582,92292,3
279,61051,6
463,92693,2
315,61341,7
507,73689,5
465,91591,2
5954898,8
631,41287,5
609,23278,3
513,6
0500100015002000250030003500400045005000
mil. USD
2005 2006 2007 2008 2009
aniiexport, total produse agroalimentare, export import total produse agroalimentare, import
Diagrama 2.Exporturile și importurile Republicii Moldova /
Diagram 2 .Exportsandimportsof Moldova
Sursa: Elabor at de autor după datele statistice ale BNS./ Source: Developed by the author according to NBS.
Produsele agricole, care și -au demonstrat deja potențialul
de export în anul 2009, sunt: fructele și nucile (65,55 mln.
USD),băuturile alcoolice (52,15 mln. U SD),preparatele din
legume sau fructe ( 22,99 mln. USD), zahărul (19,28 mln.
USD) [3]. Până în anul 2005, Moldova conta foarte mult pe
piețele CSI și, în special, pe cea din Rusia, ceea ce presupunea
o expunere conștientă la șocurile politice, ca exemplu,
blocarea exporturilor de fructe și legume proaspete, a
vinurilor, pe motiv că nu corespund standardelor de securitate
alimentară etc. Începând cu anul 2006, Republica Moldova
face eforturi mari de a redirecționa exporturile spre piața
Uniunii Europene. Înanul 2009, printre principalele țări de
destinație ale mărfurilor din Republica Moldova, se num ără:
România, Italia, Germania, Marea Britanie, Polonia, Turcia ,
Rusia, Ucraina, Belarus și Kazahstan. Totuși, în perioada de
referință, v olumul exporturilor deproduse agroalimentare în
acestețăriînregistrează o reducere. Această descreștere poate
fi explicată de faptul, că Republica Moldova deține un g rad
înalt de sensibilitate la oscilațiile fluxurilor economice
internaționale, în special, vulnerabilitatea în altă la crizele
economice . În mod obiectiv, acest moment poate fi explicat de
economia, relativ, dezvoltată a țării, un rol și mai important, în
acest context, jucându -l insuficiența diversificării piețelor și,
respectiv, a riscurilor, implicate atât de im port (în special
agenți energetici primari și secundari), cât și de export.
Se poate conclude, că sectorul agricol autohton nu
valorifică o mare parte din potențialul său de export.
Factorii, asupra cărora trebuie de atras atenția, sunt cei,
care afectează negativ nivelul de competitivitate a Moldovei,
și anume:
Inegalitatea (asimetria) informațională , ce ține de
problematica legală, de asistența instituțională, de condițiile de
furnizare a producției pe piețele de desfacere potențiale de
interes, precum și alte aspecte importante în organizarea
eficientă a exporturilor. Tot în acest context, poate fiAgricultural products,whichhavealready demonstrated
the potential for export for 2009 year, are: fruits and nuts
(65.55 mil. USD), winesandspirits(52.15 mil. USD ),
vegetables or fruits products (22.99 mil. USD), sugar
(19.28 mil. USD) [3]. Until 2005 year,Moldova rely
heavilyonthe CIS markets ,especially Russia, which
involved aconscious exposure topolitical shocks,for
example,blocking exportsoffreshfruitsandvegetables
andwineon the ground thatdon’t correspond with food
safetystandards etc.Since2006 year, Moldova hasmade
great efforts todivertexportsto theEU market .
In 2009, the main destination countries for Moldavian
goods are: Romania, I taly, Germany, Great Britain, Poland,
Turkey, Russia, Ukraine, Belarus, and Kazakhstan.
However, during the reference terms the volume of food
products exports in these countries recorded a decrease.
Thisdecreasecanbeexplained by the fact that Moldova
has ahigh degree of sensitivity to the fluctuations in
international economic flows, high vulnerability to
economic crises. This fact can be objectively explained by
the relatively small scale of the country’s economy. A more
important role in this conte xt is played by the insufficient
diversification of risks in both: import (especially primary
and secondary energy supply agents) and export.
Generalizing the above stated, we can conclude that the
agricultural sector does not avail much of its export
potential. The main factors that have a negative impact on
the competitive level of the Republic of Moldova as a
potential exporter in the European markets can be
synthesized as follows:
Informational disparity (asymmetry), which relates to
legal subjects, ins titutional assistance, conditions for
supplying goods to potential trade markets of special
interest and other aspects needed for an efficient
organization of exports. Insufficient efforts have been made

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 113
Nr. 2 / 2011menționată și insuficiența eforturilor de identificare a
potențialilor parteneri în producere și comerț de către birourile,
secțiile comerciale și misiunile di plomatice acreditate peste
hotare.
Organele de stat abilitate nu aplică practicile
internaționale de intervenții multidimensionale, menite să
garanteze consumatorului aprovizionarea cu producție
alimentară de calitate la prețuri rezonabile . În această ordi ne
de idei, este importantă încurajarea consumului autohton nu
numai în contextul creșterii capacității pieței interne, dar și a
utilizării acesteia în calitate de “ poligondeexperimentare a
cererii”și de perfecționare a producției, în condiții de
concurență loială pe piața internă.
Două caracteristici esențiale, ce țin de perceperea
producătorului autohton, evoluția cărora determină
poziționarea de lungă durată pe piețele internaționale și care
sunt dependente de reformarea mentalității producătorului,
suntorientarea spre consumator , ci nu spre producere, și
responsabilitatea primordială a producătorului/furnizorului
față de calitatea și originea produsului expus în piața
internațională.
Deficiențele rețelelor de marketing – starea incipientă a
dezvoltării relațiilor de parteneriat de lungă durată, atât pe
orizontală (în rețeaua valorilor adăugate), cât și pe verticală
(între concurenții locali și internaționali), împiedică
dezvoltarea produselor noi, captarea semnalelor pieței pentru
orientarea corectă a producătorului privind sortimentul și
volumul solicitat.
Susținerea insuficientă a unei asistențe plauzibile în
asigurarea riscurilor de export , asistența producătorilor la
export etc.
Problemele, derivate din recunoașterea standardelor
autohtone pe piața internațională, reînnoirea acestora și
ajustarea la conjunctura nouă a pieței, problema acreditării
laboratoarelor de certificare etc. Implementarea anevoioasă a
sistemelor de calitate ISO, a certificărilor pentru producerea
produselor organice etc., ca m ăsură pro-activă importantă de
poziționare pe piețele europene, diminuează din start
capacitatea de penetrare a piețelor de interes.
Nivelul înalt de birocratizare și existența barierelor
neformale (inclusiv, ponderea înaltă a economiei tenebre),
coerciția și coruperea practicilor vamale. La acest
compartiment, menționăm, de asemenea, problemele, ce țin de
incapacitatea instituțională de punere în aplicare a legii
(inclusiv, practici ilicite de interferență distructivă a organelor
publice în relațiile părți lor interesate). Introducerea limitărilor,
oficiale și neoficiale, la exportul unor anumite grupuri de
mărfuri.
Investițiile în ramură sunt insuficiente , atât în plan
cantitativ, cât și “calitativ”, în contextul lipsei de practici
manageriale, a înclinație i spre modernizare și tehnologizare a
proceselor tehnologice, asimetrie informațională – factori care
reprezintă componente intangibile, cu efect sinergetic asupra
investițiilor efectuate în sector, și determină reprofilarea de la
metodele extensive de uti lizare a activelor în agricultură la
cele intensive.
Productivitatea relativ joasă (de asemenea, calitatea
redusă a producției) din cauza utilajului uzat și mijloacelor
circulante disponibile, a lipsei tehnologiilor performante, atât
de necesare pentru res pectarea normelor tehnologice deby trade bureaus, departments and diplomatic mission s
accredited abroad to identify the potential partners in
production and trade.
Authorized state bodies do not apply international
practices on multidimensional interventions designed to
guarantee to consumers the supply with good quality food
products at reasonable prices. In this respect, it is
important to encourage local consumption from the point of
view of both: increase of domestic market capacity, and its
utilization as an “ area” for testing the demand and for
improving the quality of products in c onditions of fair
competition in the national market.
There are two essential principles related to local
producer’s mentality, the evolution of which will determine
the long-term positioning on international markets. They
includeorientation towards cons umerrather than towards
production, and producers’/supplier’s primary
responsibility for the quality and origin of the product
exposed on international markets.
The deficiencies of marketing networks, the incipient
status of long -term partnership relation s developing
bothhorizontally (as part of the value added chain)
and vertically (between local and international
competitors) impedes the development of new products and
the receptiveness of market signals aim ed at orienting
the producer towards the requested assortment and
output.
Insufficient support of assistance in insuring against
export risks, and a lack of producers’ assistance in export
operations.
Deficiencies ensued from such fa ctors asrecognition
of the national standards on the international market, their
amendment and adjustment to the new market conjuncture,
as well as accreditation of certification laboratories. The
slow implementation of the ISOquality and certification
system for production of organic goods (an important pro –
active measure of positioning in European markets)
diminishes Moldova’s capacity for accessing markets of
interest from the very start.
A high level of bureaucracy and the existence of
informal barrie rs(including the high share of informal
economy), coerciveness and corruption of customs
practices. There have consistently been problems connected
with the institutional incapacity to execute the law (even
illegal practices of disruptive interference of public
authorities in the relations of interested parties).
Introduction of formal and informal restrictions on the
export of certain types of products.
Theinvestments made in the sector are insufficient
both quantitatively and “qualitatively” due to lac k of
managerial practice, the tendency for modernization of
technologies and informational asymmetry. Together, these
qualities constitute intangible components that have a
synergistic effect on the investments injected in the sector,
determining the reori entation from intensive to extensive
methods for using agricultural assets.
Therelatively low productivity (the same problems
refer to the quality of products) due to obsolete
equipment, lack of advanced technologies and current
assets necessary for observing technological production

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011114
producere (procurarea componentelor input, în special, a
materialului semincer calitativ și produselor chimice etc.).
Instabilitatea nivelului calității și a sortimentului propus,
care nu țin cont de cerințele avansate ale pieței.Ponderea
înaltă a componentei costurilor provenite din import (agenți
energetici, chimicale, fertilizatoare etc.) în structura totală a
costurilor producerii agricole și agroalimentare. Mai mult ca
atât, lipsa mijloacelor circulante disponibile, ma i ales, în
cazurile produselor cu perioada de vegetație lungă, care
necesită investiții mai mari, deseori, impune producătorul să
pledeze în favoarea unui produs cu profitabilitatea mai mică.
Infrastructura agricolă nedezvoltată – în perspectiva
implementă rii politicilor de dezvoltare rurală, regională și
locală. Deficiențele, produse de infrastructura agricolă
subdezvoltată, sunt complinite de lipsa dotării tehnico –
materiale și reprezintă un element puternic de perturbare a
producătorului agricol, creându -i impedimente reale de
expunere a producției pe piață.
Insuficiența dezvoltării resurselor umane , lipsa
programelor de instruire, în special, cu referință la marketing,
sistemul de management al calității, finanțe, aspecte
legislative, planificarea afaceri i ș.a.
În încheiere, menționez, că RM, renumită cândva drept
țară agrară, producătoare de produse agricole calitative, ar
trebui să mizeze și în prezent pe această imagine și, prin
urmare, trebuie să pună accent pe dezvoltarea în continuare
a sectorului ag roindustrial, ținând cont de factorii și
problemele majore, elucidate în acest articol.norms (purchase of input components, especially of
good quality seeds, chemicals, etc.). Instability of the
quality and assortment offered, not taking into
account the advanced market requirements. A high share of
cost components derived from imports (suppliers of energy,
chemicals, fertilizers etc.) in the total structure of
agricultural and food production costs. Additionally, lack of
current assets (especially in c ase of the products with a long
vegetation period) requires more significant investments,
which cause the producer to choose a less profitable
product.
Undeveloped agricultural infrastructure for the
implementation of rural, regional and local development
policies. The deficiencies related to the underdeveloped
agricultural infrastructure are amplified by the lack of
technical and material supply , which creates additional
impediments in the producers’ ability to expose their
products on the market.
Insufficient development of human resources , lack of
training programs (especially on topics such as marketing,
quality management system, finance, legal aspects and
business planning).
In conclusion, I want to mention that Moldova, once
renowned as agrarian count ry on producing high quality
food products, must focus now and further on
development of agro -industry, taking account of those
factors and major issues that were mentioned in this
article.
Bibliografie/Bibliography
1.PerciunR.,Muravschi A.,Corobceanu S.,Potențialul de export al produselor agricole și alimentare autohtone.
Chișinău, 2004, PFAP, Editura „Infohandi”, ISBN 9975 -9763-4-4, 115 p.
2.Platforma datelor privind dezvoltarea, Banca Mondială, http://data.worldb ank.org/
3.Datele Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md
NECESITATEA TRATĂRII SISTEMICE A
CRIZEI FINANCIARE
Ileana ANASTASE (Bădulescu), România
CarmenNICOLAE , România
Recenzent: Petru MOVILEANU, dr. hab., UASMTHE NEED FOR SYSTEMIC TREATMENT OF
FINANCIAL CRISIS
IleanaANASTASE (Bădulescu), România
CarmenNICOLAE , România
Reviewer : Petru MOVILEANU, PhD, UASM
Sunt abordate diverse tratări a inițierii și evoluției
crizelor financiare, impactul crizelor asupra activităților
economice ale întreprinderii. Tratările sunt efectuate cu
utilizarea metodelor matematice. În baza analizelor din
bibliografie, a modelării procesului de împrumuturi, sunt
aduse concluzii, utile pentru acti vitățile economice ale
întreprinderilor, pentru perfecționarea conceptului de
crize financiare și conformarea subiecților economici la
situațiile generate de crize care sunt inevitabile,
imprevizibile, dar cu certitudine sporadic apar.
Cuvinte cheie : criza financiara, bule financiare,
sistem bancar, tratare sistemică, inflațieVarious approaches of financial crisis initiation and
evolution, as well the impact of crises on the economic
activities of the enterprise are being analyzed. The
approaches are performed byusingmathematical methods.
Based on theanalysisfrom the bibliography ,themodeling
ofloanprocess, a number of conclusions aremade,useful
forthe economic activities of enterprises ,to improve the
concept of financial crisis and the complian ce of economic
subjectsto situations caused by crises whichare inevitable ,
unpredictable, butcertainly occursporadically .
Keywords : financial crisis, financial bubbles, banking
system, systemic approach, inflation
Sistemul financiar generea ză dezvoltarea economică. Însă,
în anumite condiții poate genera crize financiare. În economieThe financial systemgenerates economic development.
However, under certain conditions itcangeneratefinancial

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 115
Nr. 2 / 2011toate procesele sunt reglate. Dacă, de exemplu, sistemul
financiar mondial nu dispune de un regulator, atunci acesta
este reglat de către haos. „Credit crunch” ( criza financiară) din
anii 2007-2010, după dimensiunile distructive, ocupă locul
secund după criza din 1929 -1933. Țările industrial puternic
dezvoltate numai în anul 2009 și -au redus PIB -ul cu peste 5%.
Pierderile de la nerestituirea datoriilor către anul 2010 au
constituit 4,1 tril. dol SUA [8]. Producătorii, în lipsa piețelor
de desfacere, s -au pomenit supraîmpovărați cu utilaje, diverse
produse finale. Angajații care și -au rezolvat problema
locuinței din contul împrumuturilor bancare, pierzând locul de
muncă, nu-și puteau onora datoria și s -au transformat în
șomeri fără locuințe. Activele materializate nu pot fi convertite
în resurse financiare, în consecință, investițiile productive se
reduc. Credința în atotputernicii libertății și concurenței
nelimitate pe piață s -a adeverit că este adevărată doar teoretic
[13, c.12]. Funcționarea piețelor, inclusiv a celor financiare în
anii 2000-2010, a demonstrat cu lux de amănunte, că acestea
sunt generatoare de crize. De altfel, cum s -ar putea explica, în
lipsa situațiilor extremale din această perioadă, apariția
crizelor? Piețele financiare satisfac toate caracteristicile
piețelor iraționale [20], [21]. O explicație empirică, în [1] -[4],
este propusă de evoluția inițierii “bulelor” financiare, umflarea
și “explodar ea” acestora. Problema crizelor financiare este
complexă și trebuie tratată sistemic. Sistemul proceselor
financiare conține elemente ale raționamentului economic și al
iraționamentului. În sistem, raționamentul nu întotdeauna
predomină activitățile irațio nale [14], [18]. Studierea
elementelor sistemului cu impact pozitiv, negativ, este
avansată doar în modelele macroeconomice. Acestea, însă,
devin inaplicabile din cauza cerințelor excesive față de
informația inițială, exogenă [12]. În lipsa unei metode log ice
de funcționare a piețelor creditare -monetare, în lipsa unui
“regulator” (care poate exista, dar poate nu), sistemul se
autoreglează, iar în această autoreglare crizele devin stări ale
sistemului financiar. Fundamentul economico -financiar bazat
pe legile pieței libere, pe libera concurență, pe cerere și ofertă,
s-a compromis în ultimii ani tot mai mult. Multitudinea de
publicații, teorii bazate pe “farmecul” economiei de piață, în
viziunea lui Krugman [14], laureat al premiului Nobel, în
cazul cel mai fe ricit sunt inutile, în cazul cel mai rău – sunt
distructive. Autorul afirmației a vrut, probabil, să sublinieze
lipsa metodologiei managementului financiar la nivel global.
Afirmația lui Krugman este discutabilă. Ideile din bibliografia
științifică cu cara cter economico -financiar nu întotdeauna sunt
puse la baza deciziilor la nivel mondial. Practicienii și
teoreticienii constituie echipe diferite. Lipsa publicațiilor
științifice, care ar fi prognozat criza financiară din anii 2007 –
2008 confirmă conceptul gr eșit despre posibilitățile cererii și
ofertei în condițiile de piață, de liberă concurență. Teoretic,
crizele pot fi evitate, practic acest lucru este imposibil [6].
Cutremurele de pământ și crizele nu pot fi prognozate, însă,
este necesar de depistat aces t proces la stadiile incipiente [10].
Sub influența economiștilor cu multe și recunoscute rezultate
în cercetările științifice (de exemplu, R. Lucas [16]), teoria
crizelor a fost scoasă din atenția cercetătorilor. Lucas, în
articolul “Prioritățile macroeco nomice”, afirmă: “Problema
centrală– depășirea depresiilor – cu succes este rezolvată” .
Criza din anii 2007 -2010 este un argument convingător că
Lucas nu are dreptate [17]. Modalitățile de studiere a eficiențeicrises.Ineconomy all processes are adjusted .If, for
example, theglobal financial system does not have a
regulator,then itis controlled bychaos. Credit crunch
(financial crisis)in2007-2010,after the destructive
dimensions ,rankssecond after the crisisof 1929-1933.
Countries , with ahighly developed industry, onlyin 2009
have reduced GDPby more than 5 %.Lossesfromfailure to
returnthe debt by 2010were4.1trillionUSD[8].
Producers, in the absence of markets ,found themselves
burden withequipment , various finalproducts. Employees ,
who have solved the problem of living on the accountof
bank loans ,lost the job, could not honorthe debt and were
turned into unemployed homeless. Materialized assetscan
not beconverted into financial resources , andtherefore,
productive investments are reduced .Belief in the
omnipotence freedom and unlimitedcompetition in the
markethaveconfirmed thatis trueonlyin theory [13, ch.
12].Functioning of markets, including the financial in
2000-2010years has shown in detail, thattheygenerate
crisis.Otherwise howcould be explained, inthe absence of
extremesituations in thisperiod,the appearance of crises ?
Financial marketssatisfyall thecharacteristics of irrational
markets[20],[21].Anempirical explanation in [1]-[4]is
proposed toinitiatedevelopment offinancial "bubble",
swelling and "bursting"them.The problem of financial
crisesis complex and must be treated systemically. The
financial process contains elements of economic rationality
and also of the lack of judgment . Insystem the rationality
does not alwaysprevail over the irrationalactivities [14],
[18].Study of systemelements withpositive, negative
impactis advanced only inmacroeconomic models .These
however, areinapplicable due toexcessive demands to
initial and exogenous information [12].Without a logical
methodto operate themonetary creditmarkets,without a
"regulator" (which may exist but cannot), the system is
self-regulating andin this self-regulation the crises
becomes states of the financial system .Economic and
financial foundation basedon the laws of free marketand
free competition, on the demand and supply in recent years
more and more has been compromised. The multitude of
publications , theories based on " charm"of the market
economy,according to Krugman [14],Nobel laureate , in
the best case are useless,inthe worst case -aredestructive .
The author wantedprobably to emphasize the lackof
financial management methodology at global level.
Krugman 's statement is questionable .Ideasfrom the
scientific literature witheconomic and financial dataare not
alwaysconsidered for worldwide decisions. Practitioners
andtheorists come fromdifferent teams . Thelack of
scientific publications ,which would have predicted the
financial crisis in 2007 -2008 years, confirms the wrong
conceptabout the possibilities of supply and demand in the
market conditions offree competition. Theoretically ,crises
can be avoided; practically this is almostimpossible [6].
Earthquakes andcrisescan not be predicted , but it is
necessary to detect this process at early stages [10 ].Under
the influence of economists (eg, R.Lucas[16])with many
and recognized results in scientific research, the theory of
criseshas been removed from the attention of investigators .
Lucasin the article " Macroeconomic Priorities", states:

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011116
pieței se reduc la studierea reprezentanțilo r acesteia
(investitorul rațional, consumatorul rațional), la extrapolarea
rezultatelor pentru întregul sistem în ansamblu [9]. Existența
“pieței eficiente” este negată de către autorii [19], [22].
Concluziile teoriei “pieței eficiente”, în statistică, se confirmă
în una din miile, poate chiar milioanele de observații [21].
Criteriile, aduse teoriei reducționiste de către [9], [19],
[22], [23] pot fi acceptate numai pentru intervalele de timp
scurte, pentru situații financiare, economice care nu se înscriu
în legile evoluției proceselor. Dacă autorii sus numiți ar fi
examinat evoluția pentru perioada de lungă durată, pentru
situațiile financiar agregate, apoi rezultatele cercetărilor
științifice și concluziile acestora ar fi putut fi opuse
concluziilor lui P . Krugman în [14]. Evoluția și proprietățile
sistemului sunt deduse din evoluția și proprietățile unei
componente ale sistemului, pornind de la faptul că acest
element este reprezentativ. Aici este necesar să precizăm:
sistemul financiar (economic) este în locuit cu un sistem de alte
dimensiuni, poate de un minisistem virtual, care în ansamblu
posedă, în linii mari, proprietățile tuturor elementelor
componente ale sistemului respectiv. Reducția în economie
este o analiză a unui sistem teoretic, numit model, rezultatele
căreia sunt extinse și asupra sistemului original. Precizia
rezultatelor corelează cu dimensiunile și complexitatea
modelului; modelul poate fi simplu, dar nu simplist. Odată cu
“împovărarea” modelului cu diverse relații, rezultatele devin
maiaproape de realitate, însă soluționarea devine
problematică. Speranțele investitorului, al consumatorului pot
fi alimentate cu informații din teoria reducționistă doar cu o
anumită probabilitate, nu cu certitudine. De aici nu se poate
conchide, că sistemul financiar nu poate și nu trebuie studiat,
analizat prin metodele teoriei reducționiste. Actualmente,
sistemul financiar mondial, după numărul relațiilor
economice, în condițiile globalizării economiei, dezvoltării
mijloacelor de telecomunicații, a progres ului tehnico –
științifice, a realizat o complexitate fără precedent. Contractele
financiare s -au transformat în elaborări analitice. Contractele
asigură echilibrul dintre părți, dintre costuri și rezultate,
generează creșteri financiare. Bunurile sunt rezul tatul
interacțiunilor dintre piețele de mărfuri, servicii și piețele
financiare. Spre deosebire de bunurile și resursele materiale
(materii prime, utilaje, muncă etc.), care necesită un anumit
“lag” pentru a fi create, costuri considerabile, cele financiar e
pot fi create cu eforturi relativ reduse, într -un timp foarte scurt.
Crearea resurselor financiare este generată de un șir de factori
stocastici apariția cărora este imprevizibilă. Sub impactul
acestora valoarea resurselor financiare poate crește, poate să se
reducă. În sistemul financiar nu pot fi inițiate și efectuate
experiențe. De aceea, analizele evoluției indicatorilor
financiari se fac pe baza modelelor matematice [23]. Doar cu
imitarea viitoarelor situații financiare pot fi efectuate analize,
acceptarea sau nu a creditelor. Activele financiare, după cum
se știe, în perioada de lungă durată, cresc. Blanchard O.,
Watson M. în anul 1982 au elaborat modelul matematic al
“bulei” financiare [5].
Bulele financiare, până la anumite dimensiuni, sunt
considerate de către T. Lux bule raționale [18]; apar, cresc și
după anumite perioade „plesnesc”. În scopul urmării
desfășurării acestui proces, notăm prin A 0– activul financiar
în anul t=0. În următorul an t=1 activul A 0 se transformă în"Thecentralissue– overcoming depression -is resolved
successfully ".The crisis in the years 2007-2010 is a
convincing argument thatLucasis wrong [17 ].Thewaysto
study the market efficiency isreduced to studying its
representatives (rationalinvestor,rationalconsumers ),to
extrapolation of results for the entire systemas a whole [9 ].
The existence of "efficient market"is negated by the
authors[19], [22] .The conclusions of the theory of
«efficient market» in statistics are confirmed inone of
thousands , perhapsmillionsof observations [21].
Criteriamadeto thereductionist theory by [9],[19]
[22],[23] canbe accepted onlyforshorttimeintervals,for
financial andeconomic statements which not fall under the
laws of evolution process; ifthe above -mentionedauthors
examined the evolution for long-termperiod, foraggregate
financial situations ,thenthe results of scientific researches
andtheirconclusions couldbeopposite toP.Krugman 's
conclusions in[14]. Theevolution and properties of the
systemarededuced from the evolution and properties of
system components, considering that this element is
representative . It’s necessary to specify: thefinancial
system(economic )isreplaced by a system of other
dimensions , maybeavirtualminisystem ,whichlargely has
setthe properties of allcomponents of that system.
Reduction in the economy is ananalysis of a theoretical
system, called the model, the results ofwhichareextended
tothe original system.Precision resultscorrelate with the
sizeand compl exity ofthe model; the model can be simple
butnotsimplistic ;with the model"burden"by various
relationships , the results becomemore accurate , but the
solution-becomes problematic. The investor, consumers ’
hopes can besupplied with information from the
reductionist theoryonlywith some probability , not
certainty.
From here one can not conclude that the financial
systemcan not and should not be studied,analyzed by
reductionist theorymethods.Now the world financial
system, fromthe number andeconomicrelations, under the
conditions of globalized economy, the development of
means of telecommunication ,technical and scientific
progress,achieved an unprecedented vast complexity.
Financial contracts have transformed into analytical
elaborations .Contractsprovidea balance between parties,
between costs and results ,generate financial growth. The
assetsare the result of interactions between marketsof
goods, services andfinancial markets.Unlikegoods and
material resources (rawmaterials, equipmen t, labor, etc.)
whichrequirea"lag" tobe created ,considerable costs ,the
financial onecan be created with relatively small efforts ,in
avery short time. Creation offinancial resources is
generated by a number of stochastic factorsthe appearance
ofwhichis unpredictable .Under their impact the value of
financial resources may increase ,may decrease . Inthe
financial systemexperiments cannot be initiated and
conducted .Therefore, analyses of financial indicators
evolution are based on mathematical models[23].Only
imitating thefuturefinancial statements one can perform an
analysis,acceptor not thecredit. As known, financial assets
increase in thelong-term run. O.Blanchard andM.Watson
developed in 1982the mathematical model of thefinancial

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 117
Nr. 2 / 2011A1>A0.Activul financia r A0 și-a asigurat o creștere cu r, A0,
unde1 11 taxrr- taxa reală (prețul) cu care banca
acordă credite în anul t=1;taxr1- taxa nominală stabilită de
către bancă; 1- nivelul inflației în anul 1. Re ducerea
inflației 1 până la 11 contribuie la creșterea taxei
reale 1 11taxrr cu 1 11  . În acest context,
devin bine înțelese politicile FMI impuse creditorilo r– să
reducă deficitul bugetar; să nu deprecieze valuta națională.
Știut e, că deficitul bugetar și deprecierea leului în raport cu
dol. SUA contribuie la creșterea inflației de la 1până la1
.
În acest caz taxa reală111
taxrr s-ar reduce cu
(
1). Politicile FMI direcționate spre reducerea inflației
contribuie la creșterea (umflarea) „bubbles” (a bulelor
financiare). În așa mod, băncile fără mari eforturi, doar prin
efortul de p romovare a politicilor de reducere a cheltuielilor
bugetare în țările cărora le -au fost acordate credite, reușesc în
anul t=1 să -și mărească taxa reală de la1 1taxr până
la1 1taxr cu. În anul t=1, activul financiar
depus la bancă în anul t=0 se transformă în
A2=A0+r2(A0+r1A0)=A0(1+r2+rir2); în anul t=2, A 3=A0+r3A0
(1+r2+r1*r1)=A0 (1+r3+r2*r3+r1r2r3); în anul t=t, A t=A0(1+rt+rt-
1*rt+rt-2*rt-i*rt+…+ri*r2*…*rt).
În fiecare an politicile financia re ale FMI cu privire la
deficitul bugetar, la cursul de schimb valutar rămân aceleași,
similare anului t=1. “Cuceririle” integrale ale băncii pot
constitui
t
1
. Lesne să ne convingem că creșterile
anuale ale activului financiar A 0 constituie un șir descrescător,
.0 lim
1
rt
t
Cuantumul
t
1
constituie “aportul” băncilor în
creșterea activelor financiare fără a crea valori. Investitorul își
actualizează venitul potențial care poate fi realizat : peste un an
A0*111
r; peste doi ani A 0*211* 11
rrr; peste trei ani
A0*32132311
rrrrrr; peste t ani
A0*t i titt rrrrrr *…*… 11
2 , în baza căruia
acceptă sau nu creditul. O astfel de transferare a finanțelor de
la bănci la investitor este eficientă, când ambele părți (și banca
și investitorul) dispun de informația despre evoluția inflației.
Dacă unii (băncile) fac bani fără activități productive, apoi alții
contribuie la creșterea puterii de cumpărare a finanțelor prin"bubble"[5].
Financial bubbles,toa certain size are considered by T.
Lux asrationalbubbles[18];appear,growand after some
period"burst."For monitoring theconductof this process
let’s note through A0–the financial asset in yeart=0.In
the following yeart= 1 the asset A0becomes A1> A0.The
financial asset A0hassecuredan increase of r,A0,where
1 11 taxrr -actualfee(price)withbankgrants loans
in the year t= 1;taxr1-nominalfeesetby the bank ;1-
inflation in year 1 . Reducinginflation1 till11
contributes to actual tax increase1 11taxrr
with1 11   .Inthiscontext, the IMF policies
imposed tocreditors becomewell understood -to reduce
the budgetary deficit,not todepreciate the national
currency.Knownisthatthe budget deficit and the leu
(MDL)depreciation against the U.S. dollar contributes to
the rise of inflationfrom1 till1
. In this case the real tax
111
taxrr wouldreduce with ( 
1).IMFpolicies
directedat reducing inflationcontribute to financial bubbles
growth (swelling). Thus,bankswithout too much effort ,
onlyworking on promotion of policies to reduce spending
incountries which have grantedloans, succeed in yeart= 1
to increase the real feefrom1 1taxr
till1 1taxr with. In the year t=1 the financial
assetdeposited in the bank in the year t=0, becomes A 2=A0
+ r2 (A0+ r1A0) = A0 (1+r2+rir2); in year t=2 A 3= A0+r3A0
(1+r2+r1*r1 ) = A 0 (1+r3+r2*r3+r1r2r3 ); in year t=t A t= A0
(1+rt+rt-1*rt+rt-2*rt-i*rt+…+ri*r2*…*rt ).
Everyyear IMF's financial policiesonbudgetary deficit,
exchange rate, remain the same , similar to the yeart= 1.
Thewholebank"conquests "can be
t
1.Easyto
convince us that annualincreaseof financial asset A0is a
descending series, .0 lim
1
rt
t
The amount
t
1isthe "contribution" of banksto
increase financial assetswithout creating value. The
investorupdates their potential incomethat can be done:
overa year A0*
111
r; over two years
A0*
211* 11
rrr; over three years
A0*
32132311
rrrrrr; over t yea rs
A0*
t i titt rrrrrr *…*… 11
2under which

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011118
retragerea parțială a băncilor de pe piață. Astfel de procese
sunt în “unison”, fără să dea de bănuit, cu politicile de
reducere a inflației. Din balanța legăturilor dintre ramuri
(BLR) se știe, că suma elementelor din cadranul III trebuie să
coincidă cu su ma elementelor din cadranul II. Activitățile
productive efectuate pe datorii creează dezechilibrul dintre
suma valorilor din cadranele II și III ale BLR; produsele finale
din cadranul II nu sunt acoperite cu masa monetară din
cadranul III, în consecință, p rețurile se reduc, se generează
criza financiară. Reducerea prețurilor contribuie la creșterea
puterii de cumpărare a activelor financiare și, indirect, la
creșterea (nemeritată) a veniturile băncilor ce dispun
de
t
1.
Bulele financiare sunt constituite din finanțele ieșite sau
neintrate în circuitul economic. Ce și cine scot finanțele din
circuitul economic, generează reducerea ofertei de bani,
reducerea prețurilor, creează premise pentru falimentarea
multor instituții? Acestea sunt prin tre instituțiile și indivizii
care își soluționează problemele numai prin datorii, se conduc
de principiul: “если хочешь жить долго, надо спать долго
с долгом”. În acest caz, avem de afacere cu cazul când
finanțele nu au intrat în circuitul economic. Pot f i enumerate
activități care contribuie la scoaterea finanțelor din circuit:
activitățile speculative cu acțiunile, jocurilor de noroc,
neîncrederea populației în activitățile bancare. Bulele
financiare, fiind generate de anumite situații, cresc, parcă au
un impact pozitiv asupra economiei (rețin sau nu contribuie la
creșterea prețurilor), dar depășind anumite dimensiuni –
“explodează”. “Explodează”, mai potrivit ar fi să afirmăm,
prețurile, fiindcă finanțele din umplutura bulelor rămân la
locul său: ipoteca rii nu pot restitui finanțele, acțiunile nu pot fi
acoperite cu finanțele la care aceștia pretind în urma
speculațiilor etc. Reducerea prețurilor îi face pe unii (cei cu
datorii) săraci, în timp ce alții (care dispun de active
financiare), nemeritat sau pe neașteptate, devin mai bogați [16
p.11]. Finanțele sunt resursele care permit cuantificarea
nivelului deficitar al resurselor materiale. Utilizarea eficientă a
resurselor financiare are loc atunci, când creșterea resurselor
financiare coincide cu creștere a resurselor materiale [7], [24].
Însă, o astfel de dependență devine imposibil de determinat
din lipsa de informații despre evoluția bulelor financiare. În
statistică, bulele financiare nu pot fi luate la evidență [23].
Putem doar constata că creșterea va lorică a activelor
financiare, ce depășește creșterea resurselor materiale, nu
poate contribui la creșterea bunăstării populației. În ultimii 10
ani, sistemul bancar mondial a reușit să realizeze supraprofit
din contul producătorilor de cca. 2 trilioane de dol SUA [25].
Serviciile bancare se transformă în generatoare de riscuri
pentru producători, contribuie la creșterea bulelor financiare,
la apropierea momentelor când acestea vor “plesni”, vor
genera criză financiară. Altfel spus, pierderile financiare în
perioadele de criză, reflectă volumul de mărfuri și servicii care
sunt lipsă și care ar fi putut acoperi supraprofiturile bancare.
Creditorii sunt acei subiecți, care dispun de active financiare și
care în prezent sunt în plus, însă doresc să -și mărească venitul
în viitor. Interesele subiecților ce se împrumută sunt opuse
intereselor creditorilor. Costul împrumutului este determinat
de taxa venitului în viitor (B), nivelul de dezvoltare aacceptsor not thecredit. Such a transfer of financesfrom
bankstoinvestors is effective when both parties (banks and
investors) haveinformation about the evolution of the
inflation.If some(banks)make money withoutproductive
activities, thenothershelp increase the purchasing power of
the finance bypartial withdrawal of bank frommarket.
Such processes arein"unison", withoutsuspicion ,with
reducing inflation policies. Fromtheinput-output balance
(IOB)one knows that the sum of the elements of theIII
quadrant must coincide with the sum of the quadrant II
elements. Productive activities performed on debtcreate
imbalance between the sum of the values inquadrants II
andIIIof theIOB;final products from quadrant IIare not
coveredbymoneyinquadrant III, as a result pricesare
reduced,generating financial crisis.Reducing prices
contribute to increased purchasing power of financial
assets,contributesindirectly for the banks having

t
1toincreased ( undeserved) income.
Financial bubblesare made up of financesemerged or
not entered in the economic circuit .Whoand what is taking
out the finances from the economic circuit, generatemoney
supply reduction ,lowering prices and creatingpremises for
bankruptcy ofmany institutions ?Theseare among the
institutions and individuals whosolveproblems only by
debt,according the principle:"If you want to livelong, you
need to sleepfor a long time with debt. "Inthis case we
dealwith the situation when finances did not come into use.
One canlist some activities that contribute to the removal
offinance fromthe circuit :speculative activities with
actions;gambling; population distrustin the banking
business.Financial bubbles,beinginitiated bysome cases,
increase andseem to havea positive impact on the
economy ( retainor contribute to higher prices ),but
exceeding a certain size -"burst".They"burst"and itwould
bemore appropriate to say, prices burst, because finances
by filling thebubblesremainin place:mortgage rscannot
return the finance ;actionscannot be covered withfinances
theyclaimfor as result of speculation s.Contraction of
prices makes some people poor (thosewithdebt), while
others(whohavefinancial assets )undeserved or
unexpected becomericher [16, p.11]. Finances are the
resources that allow quantification of theweaklevelof
material resources. Efficient use of financial resources
occurswhen theirgrowthcoincides with the one of material
resources [7], [24]. But such dependence is impossible to
be determined due to lack of information about the
evolution of financial bubbles. In statistics financial
bubbles cannot be recorded [32], [23]. We canonlysee that
increasing the value of financial assetsthat exceeds the
increase of material resources cannotcontribute to
increased population welfare. For 10 years the global
banking systemhas managed to achievesuperprofit on
producers accountforabout 2trillionU.S.dol. [25].
Banking services turn into risk generators for producers,
contribute to financial bubbles growth, approach closer the
moments when they "burst" and generate the financial
crisis. In other words, financial losses in times of cr isis
reflect the volume of goods and services that are missing

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 119
Nr. 2 / 2011producerii, eficiența resurselor utilizate în procesul de
producție, nivelul tehnologic, inovațional din sfera de
producere. Abaterile taxei B de la posibilitățile productive sunt
atenuate, corectate de către piață prin intermediul crizelor
financiare. Creșterea împrumuturilor într -o unitate de timp
(dtdM)este în dependență directă cu disponibilul de finanțe
(M), cu cuantumul dividendelor (m). Astfel spus,
împrumuturile investitorului într -o unitate de timp (dtdM)
sunt în dependență directă cu soldul dintre viitorul venit
)(*tMB și în dependență inversă cu achitarea
dividendelor pe ntru creditul acceptat, adică:
A* )()()(tmtBMdttdM (1)
Relația (1) reprezintă o ecuație diferențială de ordinul întâi,
unde A, B – coeficienți de proporționalitate. Pornind d e la
ipoteza, că cuantumul dividendelor m(t) este o funcție liniară
de forma m(t) = m*t, ecuația diferențială (1) poate fi
transcrisă:
AM'– BM =-mt; notăm M=XY; M' = X'Y + XY'
AX'Y + AXY' = BXY = -mt; AX'Y + X(AY'+BY)= -mt(2)
În relația (2) impunem condiția: AY' – BY = 0, de unde
lnY =tAB; Y =t
AB
e (3)
Relația (3), fiind substituită în (2), obținem: A*dtdx t
AB
e
=-mt; dx =-*tAm t
AB
e
dt.
x =-tAm
t
AB
e
dt; Notăm I = tt
AB
e
dt =
t
ABt
AB
eBAvdtdudvdtetu

 
;;
= BAteBA t
AB
 
tt
AB
e
dt
=22
BAteBA t
AB
 
t
AB
e
+ C =
.CBAteBAt
AB


 
; x =-Bm
t
AB
e 

BAt
; M =
XY =-Bm
tAB
e 

BAt
* etAB
; M =-Bm

BAt
=
Bm

tBA
.
Rezultatul are o interpretare utilă pentru ambii subiecți: și
pentru cel care împrumută (creditor) și pentru cel care se
împrumută. Volumul de finanțe M, care poate fi împrumutatand which could cover banks' over profits. Creditors are
those subjects that have financial assets and for the moment
these are in surplus, but who would like to increase their
income in the fu ture. The interests of borrowers are
opposed to the interests of creditors. The cost of the loan is
determined by the future income tax (B), the level of
production development, the efficiency of resources used in
the production process, the technological and innovation
level in the sphere of production. Deviations of tax B from
production possibilities are mitigated, corrected by the
market through financial crises.
Loan growth per one time unit (dtdM) directly depends
on the availability o f finance (M), the amount of dividends
(m). In other words, investor loans in a time unit (dtdM)
directly depends on the balance of future income
)(*tMB and inversely depends on dividend payment
for the accepted loan, i.e.
A* )()()(tmtBMdttdM (1)
Relationship (1) is afirst order differential equation,
where A, B-coefficient of proportionality .Assuming that
thedividend amountm(t)isa linear function of the form
m(t)=m*t,the differential equation (1) maybetranscribed :
AM'– BM =-mt; note M=XY; M' = X'Y + XY'
AX'Y+AXY' = BXY= -mt; AX'Y+X(AY'+BY)= -mt;….(2)
Inequation (2) we impose the condition :AY'-BY= 0, from
wherelnY =tAB; Y =t
AB
e (3)
Substituting the relationship (3)in the(2)we obtain :
A*dtdx t
AB
e =-mt; dx =-*tAm t
AB
e
dt.
x =-tAm t
AB
e
dt; Note I = tt
AB
e
dt =
t
ABt
AB
eBAvdtdudvdtetu

 
;;
=BAteBA t
AB
 tt
AB
e
dt =
22
BAteBA t
AB
  t
AB
e
+ C = .CBAteBAt
AB


 
x =-Bm t
AB
e


BAt; M = XY = –
Bm tAB
e


BAt* etAB;M =-Bm

BAt =
Bm

tBA.
The result has a use ful interpretation for both subjects:

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011120
este în dependență directă cu m, adică cu cuantumul
dividendelor, cu disponib ilitatea creditorului de a acorda
împrumut (parametrul A) și în dependență inversă cu eficiența
economică curentă a disponibilului de active financiare B.
Pentru C≠0, M =XY=
t
ABt
AB
eCBAteBm





 
=Bm
(tBA
) + C*et
AB
.
Pentru t=0, disponibilul de finanțe împrumutate M=0:
0=CBmA2; C= -2BmA
; M= Bm
(tBA
)-
t
AB
eBmA*2Bm







teBA t
AB
1
.
Contractul de împrumut dintre doi subiecți
economici (întreprinderea și banca), în dependență de
parametrii A și B, cuantumul dividendelor (m), perioada de
împrumut, este convenabil ambelor părți. Concomitent
ambele părți, atât întreprindere a cât și banca , sunt
supuse anumitor riscuri parvenite în evoluția parametrilor
A și B.
Concluzii. În principiu, nu există nici un sistem nereglat.
Sistemul financiar monetar nu poate fi reglat de un regulator
instituționalizat, d e exemplu, de ONU sau de structurile
financiare mondiale. În acest caz, sistemul financiar monetar
este reglat de haosul de pe piețele economice internaționale.
Și fiindcă “haosul” este imprevizibil, deci, și crizele
economico -financiare mondiale sunt impr evizibile, dar cu
certitudine că acestea vor apărea. Cererea și oferta atât de
mult “trâmbițate” ca mecanisme regulatorii de pe piață, s -au
dovedit a fi mai mult generatori de crize decât regulatori.
Crizele financiare trebuie studiate în istorie, nu din
considerentul că s -ar putea genera vreo teorie economică
nouă, salvatoare de economii, ci din considerentul de a
estima pierderile potențiale, a pregăti economiile naționale
pentru suportarea acestora. Actualmente, crizele financiare
sunt relativ bine studi ate la nivel macro, dar insuficient la
nivelul întreprinderilor. Sunt elaborate politici
macroeconomice pentru depășirea crizelor la nivelul
economiei naționale, dar nu și la nivelul întreprinderilor.
Activele materializate necesită un anumit lag pentru a fi
create; resursele financiare pot apărea imediat. Inflația și
eficiența activităților productive sunt din plin exploatate de
către sistemul bancar, care fără mari eforturi își asumă o
bună parte din plusprodusul creat. Soldul dintre inflația
sperată și c ea reală constituie profitul sistemului bancar. Din
acest considerent, FMI după ce a împovărat unele țări cu
credite, impune acestora condiții de a reduce cheltuielile
bugetare, adică inflația reală să fie sub nivelul inflației
sperate. Diferența dintre ac estea constituie profitul
sistemului bancar.both for the lender (creditor) and for the borrower. The
volume of finance M that can be borrowed directly depends
onm, i.e. on the amount of dividends, on the availability of
the creditor to credit (parameter A) and indirectly depends
on the current economic efficiency of the available
financial assets B.
ForC≠0,M=XY=
t
ABt
AB
eCBAteBm





 
=Bm(tBA)+C*et
AB
.
Fort=0,the availability of borrowed finances M=0:
0=CBmA2; C= -2BmA; M=Bm(tBA)-
t
AB
eBmA*2Bm







teBA t
AB
1 .
The loan agreement between two economic subjects
(the company and the bank) is agreed by both parties
depending on the parameters A and B, amount of dividends
(m) and l oan period. Simultaneously both parties, the
company and the bank, are subject to certain risks occurring
in the evolution of parameters A and B.
Conclusions. In principle there is no unregulated
system. The monetary financial system can not be adjusted
by an institutionalized regulator, for example the UN or
world financial structures. In this case the monetary
financial system is regulated by the chaos on the
international economic markets. And because the "chaos" is
so unpredictable, global economic and financial crises are
unpredictable too, but certainly they will appear. Supply
and demand so much "sounded" as being the regulatory
mechanisms on the market, proved to be more of the crisis
generators than regulators. Financial crises should be
studied in history not on the grounds that it might generate
some new economic theory, saving the economy, but the
recital to estimate potential losses, to prepare national
economies to bear them. Currently, financial crises are
relatively well studied at the macro l evel, but not enough at
the enterprise level. Macroeconomic policies are developed
to overcome the crisis in the national economy, but not in
the business. Materialized assets requires a certain period to
be created, financial resources can appear immediat ely.
Inflation and efficiency are the most productive activities
operated by the banking system, which without great effort
assume much of the surplus product created. The balance
between the hoped and real inflation constitutes the banking
system profit. For this reason, the IMF after burdening
some countries with loans, imposes its conditions to reduce
public spending, i.e. the actual inflation is below the hoped
inflation. The difference between them represents th e profit
of the banking system.
Bibliografie/Bibliography
1.Смирнов А.Д. Внешний долг и хаос: модель российского опыта конца 90 -х годов// Доклад на 5 -щй
Международной конференции “Модернизация экономики России”. M., 2004.
2.Смирнов А.Д. Монетизация государственного долга. М.: ГУ ВШЭ 2005.
3.Смирнов А. Д. Монетизация глобального долга: погашение или кризис// Экономический журнал ВШЭ. 2007.
T. 11. Nr. 4.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 121
Nr. 2 / 20114.Смирнов А.Д. Кредитный кризис и перколация финансового рынка// Экономический журнал ВШЭ. 2008. T.
Nr. 10.
5.Blanchard O., Watson M. Bubbles, Rational Exp ectations and Speculative Markets// Campbell J., Lo A.,
MacKinlay C. The Econometrics of Financial Markets. Princeton: Princeton University press, 1997.
6.Blake D. Financial market Analysis. L.: McGraw Hill Book Company, 2000.
7.Bloomberg. 2009. April 21. IMF Says Global Losses from Credit Crisis May Hit $ 4.1 Trillion.
8.Bunde A., Kantelhardt J. Diffusion and Conduction in Percolation// Diffusion in Condensed Matters.
Berlin/Heidelberg: Springer, 2005.
9.The Economist (july 18th– 24th, 2009) What Went Wrong eith Economics. L., 2009.
10.Greenlaw D., Hatzius J., Kashyao A., Shin H.S. Leveraged Losses: Lessons from the Mortgage Market Meltdown.
US Monetary Policy Forum Conference. February, 2008.
11.Hsieh D. Chaos and Nonlinear Dynamics// T he Journal of Finance. 1991. Vol . 16. Nr. 5.
12.International Monetary Fund, Global Financial Stability Report. Washington, Octomber 2009.
13.Kindleberger C. O. Manias, Panics and Crashes: A history of financial Crises: N.Y.: J. Wiley, 2000.
14.Krugman P. The Return of Depression Economics. L.: Penguin Books, 2008.
15.Lee S. Auction -Rate Securities: Bidder Remorse. NERA Economic Consulting, 2008.
16.Lucas R. Macroeconomic Priorities// American Economic Review. 2003. Vol. 93. Iss. Nr. 1.
17.Lux T., Sornette D., On Rational Speculative Bubbles and Fat T rails// Journal of Money, Credit and Banking. 2002.
Vol. 34. Nr. 3. P. 589 -610.
18.Lux T. Financial Power Laws: Empirical Evidence, Models, and Mechanism// Power Laws in Social Sciences// C.
Cioffi (ed.) Cambridge University Press, 2006.
19.Mantegna R., Stanley H.E An introduction to Econophysics. Cambridge University Press, 2000.
20.Sahimi M. Percolation Phase Transition// Encyclopedia of Complexity and systems Science. Berlin/Heidelberg:
Springer, 2009.
21.Sornette D. Critical Market Crashes. ar Xiv: cond -math/030154 3 v1 28 Jan 2003.
22.Soros G. America Must Face up to the Dangers of Derivatives// Financial Times. 2010. Friday. April 23.
23.Stauffer D. Classical Percolation// Lecture Notes in Physics (Series). Vol. 762. 2009. Berlin/ Heidelberg: Springer,
2009.
24.Xenakis J. A Primer on Financial Engineering and Structured Finance. 2008. ( www.generational dynamics.coin/cgi –
bin/D.pl?D=WW2010.I.CD0080123)
25.Wired Magazine. Recipe for Disaster: The Formula that Killed Wall Street. 2009. 23 Feb.
26.Wired Magazine. Road Map for Financial Recovery: Radical Transparency now! 2009. 23 Feb.
INVESTIȚIILE ÎN DEZV OLTAREA ECONOMICĂ
A REPUBLICII MOLDOVA : ROLUL, IMPACTUL
ȘI SEMNIFICAȚIA ACES TORA
AngelaTIMUȘ, dr., conf. cerc., IEFS
RodicaPERCIUN , dr.,IEFS
Recenzent: Ivan LUCHIAN , dr, conf. cerc .,
IIM "IMI -NOVA"ROLE, IMPACT AND SEG NIFICANCE OF
INVESTMENTS FOR THE ECONOMIC
DEVELOPPMENT OF REPU BLIC OF MOLDOVA
AngelaTIMUȘ, PhD, associate researcher, IEFS
RodicaPERCIUN , PhD, IEFS
Reviewer : IvanLUCHIAN ,PhD,associate researcher ,
IIM "IMI -NOVA"
Investițiile au un r ol hotărâtor în crearea unei
economii de piață funcționale, compatibile cu principiile,
normele, mecanism ele, instituțiile și politicile Uniunii
Europene, vizează în principal asigurarea unei creșteri
economice durabile, promovarea unei politici
investiționale coerente, crearea unui m ediu de afaceri
prielnic, modernizarea și dezvoltarea durabilă a întregii
vieți social -economice.
Cuvinte cheie: investiții în capital fix, investiții
străine, structura tehnologică a investițiilor dezvoltare
economică, activitate investiționalăInvestmen tshaveavery important role in
creating afunctional market economy ,compatible with
principles, rules,mechanisms, institutions andEU
policies,mainlyaimed for ensuring sustainable economic
growth,promoting aconsistentinvestment policy ,creating
afavorable business environment ,upgrading and
sustainable development of all aspects of socio-economic
life.
Keywords: fixed capital investment ,foreigninvestment ,
technological structure ofinvestments economic
development,investment activity.
Dezvoltarea economică implică creștere economică și
progres economic, deși reciproca nu este valabilă.
Dezvoltarea economica presupune un ansamblu de
transformări cantitative, structurale și calitative, atât înEconomic development implies economic growth and
progress, though not vice versa. Economic development
requires a set of quantitative changes, structural and
qualitative, both in economy and in scientific research,

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011122
economie, cât și în cercetarea științifică, în mecanismele și
structurile organizaționale, în cultura organizatională. În
sensulcreșterii economice , dezvoltarea exprimă evoluția
unor mărimi economice agregate în cadrul unui orizont de
timp, la nivel național sau internaț ional și măsoară efectele
pozitive în planul vieții economice și sociale prin
intermediul unui indicator, cum ar fi PIB pe locuitor.
Dezvoltarea economică presupune, de asemenea,
îmbunătățirea standardului de viață al oamenilor și este
măsurat de regulă pr in venitul pe locuitor. Dezvoltarea
economică este asociată dezvoltării durabile, în cadrul căreia
criteriul esențial devine asigurarea egalității șanselor
generațiilor care coexistă și se succed la viață pe planetă,
astfel încât să existe compatibilitate între efectele economice,
cele socio -umane, cele ecologice, să se îmbine armonios cu
justiția socială și democrația, atât pe plan național, cât și
mondial. In sensul progresului economic , dezvoltarea
exprimă tendința evolutivă de ameliorare a performanțelo r
globale ale funcționării economiei naționale reflectate
asupra calității vieții și nivelului de civilizație elaborarea
tehnologiilor, crearea produselor noi, etc. Investițiile se
dovedesc a avea un profund caracter novator în cadrul
economiei naționale. Prin proiectele de investiții se asigură
implementarea în practică a soluțiilor oferite de cercetarea
științifică și dezvoltarea tehnologică, a tehnicii și
tehnologiilor de performanță pe plan mondial, ceea ce
conduce la ridicarea nivelului tehnic al prod ucției, la
îmbunătățirea și diversificarea calității produselor și
serviciilor, la creșterea eficienței economice [1] .
Investițiile își difuzează și amplifică influența în întreaga
structură a economiei naționale. Ele generează ample efecte
în structura și calitatea factorilor de creștere economică,
deoarece au atât un efect de adăugare (de noi mijloace de
muncă la cele existente), cât mai ales unul de antrenare prin
care noile capacități determină, în mod continuu, proiectarea
și realizarea altora, dar și eliminarea celor ce au suferit uzura
morală și care devin incompatibile din punct de vedere
economic și tehnic. Indicatorii care reflectă activitatea
investițională sunt investițiile în capital fix și formarea
brută de capital fix, ca pondere din PIB.
Activitatea investițională va fi întotdeauna centrul
atenției economiștilor și politicienilor, conducătorilor de
întreprinderi și a managerilor financiari, a tuturor celor
interesați de dezvoltarea și prosperarea business -ului, de
dezvoltarea economică și socială a țării. Efectele scontate
din activitatea de investiții au influențe determinante asupra
dezvoltării economice, fie la macro sau micronivel, din
multiple puncte de vedere. Prin efectul lor benefic se creează
și se asigură o strânsă corelație înt re producție, repartiție,
schimb și consum. Investițiile contribuie la dezvoltarea
continuă și în lanț a legăturilor dintre ramurile și sectoarele
economice.
Premisa fundamentală a creșterii economice constituie
atragerea unor investiții în ramurile strat egice a economiei
naționale, obiectiv menționat în Strategia de atragere a
investițiilor și promovare a exportului pentru anii 2006 –
2015, în SCERS și alte planuri strategice a Guvernului
Republicii Moldova. În această perspectivă, armonizarea
politicilor e conomice, prezența unui mediu favorabil de
afaceri în coerență cu climatul fiscal stimulator, stabilitateamechanisms and organizational structures, in organizational
culture. For economic growth, economic development is
the evolution of aggregate economic sizes within a time
span, at the national or international level and measures the
positive effects in terms of economic and social life through
an indicator such as GDP per capita.
Economic development requires an improvement of
peoples’ living standards and is usually measured by per
capita income. Economic development is associated with
sustainable development , where the main criteria is to
ensure equal opportunities for generations to coexist and
succeed in life on the planet, so there is compatibility
between economic, socio -human and ecological, to blend
harmoniously with the social ju stice and democracy, both
nationally and globally. For the economic progress, the
economic development is the evolutionary tendency of
improving global performances of the operation of national
economy reflected the quality of life and level of civilizatio n
development technologies, creating new products, etc.
Investments prove to have a strong innovative character
within the national economy. The practical
implementation of the solutions offered by the
scientific researches and technological development,
techniques and world performance technologies are
ensured by investment projects , which leads to the
technical raising level of production, to its improvement
and products quality and services diversification, and
growth of economic efficiency [1] .
Investments broadcast and amplify their influence in the
whole structure of national economy. They generate large
effect on the economic growth factors structure and quality,
because they both add an effect (new ways of working
ones), especially one as new capacit y drive that settles on
the continuous design and construction of the others, and
eliminate those who had become superseded and
inconsistent in economic and technical terms. Indicators
that reflect the investment activity are fixed capital
investments and gross fixed capital formation, as a
share of GDP .
Investment activity will always be a focus point for
economists and politicians, general managers and financial
managers, and of all those interested in business
development and social and economic developm ent of the
country. Expected effects of investments activity have
certain influences on economic development at the micro or
macro level, from different points of view. Their benefit
creates and assures a strong correlation between production,
distributio n, exchange and consumption. Investments
contribute to continuous and chain development of links
between economic branches and sectors.
The main assertion for economic growth is attracting
investments in strategic branches of national economy. This
is anobjective mentioned in the Strategy of Investment
Attraction and Export Promotion for 2006 -2015, in Strategy
of Poverty Reduction and Economic Growth and in other
Government of Republic of Moldova’ Strategic Plans.
Thus, the harmonization of economic polic ies and the
existence of a favorable business environment consistent
with tax enticement climate, social stability and legal –
institutional transparency become necessary conditions for

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 123
Nr. 2 / 2011socială și transparența legal -instituțională, devin condiții
necesare pentru atingerea parametrilor țintiți. Conform
Ministerului Finanțelor, investi țiile în capital fix din contul
tuturor surselor de finanțare realizate în economia națională
în perioada ianuarie -decembrie 2010 au fost însușite în
valoare de 12,9 mlrd. lei (în prețuri curente). Comparativ cu
anul 2009, acest volum s -a majorat cu 16,7% (în prețuri
comparabile). Este de remarcat că sursele principale de
finanțare a activității investiționale au fost mijloacele proprii
ale agenților economici si populației, care în anul 2010 au
format 59,5% din totalul investițiilor in capital fix, si s -au
majorat cu 20% fața de aceeași perioadă a anului 2009 [2] .
Datele statistice privind dinamica investițiilor în capitalul
fix și a formării brute de capital, ne indică o situație diferită a
acestor indicatori și poate fi apreciată ca progresivă, cu unele
evoluții descendente. Analiza acestora este redată mai jos.achieving targeted results. According to the Ministry of
Finance, fixed capital investments from all financing
sources made within national economy during January –
December 2010 were worth 12.9 billion appropriated. lei
(in current prices). Comparing with 2009, this volume
increased by 16.7% (in comparable prices). It’s importa nt
to mention that the main sources of investment activity
financing were population own means of economic agents,
which were 59,5% from the total amount of fixed capital
investments during 2010 and increased by 20% comparing
with the same period of 2009 y ear [2].
Statistic data regarding the growth of fixed capital
investments and of capital formation show us a different
situation of these indicators and may be considered
progressive, with some downward trends. Their analysis is
presented below.
Tabelul 1/Table 1
Principalii indicatori ai activității investiționale /
Main indicators of investment activity
Indicatori / Indicators2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 20072008 20092010
Produsul intern brut / GDP100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%100% 100%100%
Investiții în capital fix /
Fixed capital investments11% 12% 12% 13% 16% 21% 25%29 % 29% 18%18%
Volumul lucrărilor în
antrepriză /Volumes of
works under contract3% 3% 4% 4% 6% 8% 9%11%10% 6%5,5%
Punerea în funcțiune a
mijloacelor fixe /
Commissioning of fixed
assets10% 11% 13% 11% 14% 17% 18% 21%23% 19%-
Sursa: elaborată de autori în baza datelor BNS / Source: made by a uthors, based on NBS data
După cum menționam mai sus principalii indicatori ce
reflectă activitatea investițională s unt investițiile în
capital fix și formarea brută de capital fix, ca pondere în
PIB. Totodată, trebuie să ținem cont și de alți indicatori
care fac tabloul mai clar vizavi de investiții. Aceștia sunt:
volumul lucrărilor în antrepriză ,punerea în funcțiune a
mijloacelor fixe.
În tabelul 1 este arătată evoluția principalilor
indicatori pe perioada 2000 – 2010, și anume se observă o
creștere a acestora, cu excepția aa 2009 -2010, când
ponderea investițiilor în capital fix a constituit dor 18%.
Punctul maxim al acestor indicatori raportați la PIB a fost
în anii 2007 și 2008, când ponderea investiților în capital
fix este de 29%, „punerea in funcțiune a fondurilor fixe”
constituie 21% și respectiv 23%, iar volumul lucrărilor de
antrepriză este de 11% în anul 200 7 și 10% în anul 2008.
Pentru anul 2010 volumul investițiilor în capitalul fix este
de 12927,41 mii lei, marcând creștere de 16,7% (în prețuri
comparabile) față perioada anului trecut, un parametru
favorabil în condițiile de criză financiară și instabilit ate
politică în care se află Moldova. Dacă ținem cont că,
conform teoriei și practicii economice, nivelulAs it was mentioned above, the key indicators
that present investment activity are fixed capital
investments and gross fixed capital formation related to
GDP. However, it is important to consider other
indicators that present investment more clearly. These are:
volume of works under contract and commissioning of
fixed assets.
Table 1 shows the key indicators evolution for 2000 –
2010, it may be noticed their increase, except years 2009 –
2010 where the share of fixed capital investments amounted
to only 18%. The maximum point of these indicators
reported to GDP were registered in 2007 and 2008, when
the share of fixed capital investments is 29%,
„commissioning of fixed assets” is 21% and 23%, and
volumes of works under contract is 11% in 2007 and 10%
in 2008. In 2010 fixed capital investment volume is
12927,42 th. lei, registering a 16,7% growth (in comparable
prices) comparing with the previous year, it is a
favorable consideration referri ng to the conditions of
financial crisis and political instability that Republic of
Moldova is facing. Considering that, according
to the economic theory and practice the recommended level
1 Datele sunt în prețuri curente
2 Data are in current prices

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011124
recomandat al ponderii în PIB a investițiilor în capital fix
trebuie să atingă circa 40% cel puțin pe o perioada de 5 -7
ani pentru realizarea unor ef ecte palpabile, atunci
ajungem la următoarea concluzie: Deși în perioada de 10
ani (2000 -2010) evoluția acestor indicatori ai activității
investiționale au fost în creștere (cu excepția a.a 2009
și 2010), totuși aceasta este insuficientă pentru o
relansare economică accentuată.of GDP share to fixed capital investme nts should reach
40% at least for a period of 5 -7 years for the
recognition of some tangible effects, then it may be
concluded as follows: Although a 10 -year period (2000 –
2010) the evolution of these indicators have increased
investment activity (except for 2009 and 2010 years),
however this is not enough for a sharp economic
recovery.
43,0%50,6%6,4%
45,7%51,0%3,3%
39,3%58,0%2,7%
42,2%54,5%3,3%
49,6%46,6%3,8%
50,2%44,9%4,9%
53,7%41,1%5,2%
56,3%37,5%6,2%
56,2% 38,0%5,8%
54,3%39,1%6,6%
50,1%43,1%6,8%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%20002001200220032004200520062007200820092010
Alte lucrari și cheltuieli capitale/Other capital works and expenditures
Utilaj, unelte, inventar, mijloace de transport/Equipment, tools, inventory, transport means
Lucrări de construcții-montaj/Construction-assembly works
Diagrama 1. Structura tehnologică a investițiilor în capital fix /
Diagram 1. Technological structure of fixed capital investments
Sursa: elaborată de autori în baza datelor BNS / Source: made by authors, based on NBS data
Un indicator al calității proc esului investițional este
structura tehnologică a investițiilor în capital fix și după
cele redate în diagrama 1, pe perioada analizată are loc
reducerea celei mai importante componente, și anume
„utilaj, unelte, inventar și mijloace de transport” de la
50,6% la 43,1% din contul lucrărilor de construcție –
montaj (punctul maxim atins de indicatorul investiții
alocate utilaj, unelte, inventar și mijloace de transport a
fost marcat în a.2002 constituind 58% din total, cel
minim fiind de 37,5% în a.2007). Deci, nivelului tehnic al
întreprinderilor productive este în scădere, modernizarea
și retehnologizarea acestora nu are loc, ca consecință, se
produce o reducere a eficienței producției [3] .
Pentru o analiză mai complexă a activității
investiționale este foarte important de analizat sursele de
finanțare a investițiilor capitale. În diagrama 2 sunt aduse
datele a 3 ani reprezentativi: a.a. 2000, 2005, și 2010.
După sursele de finanțare se observă menținerea
tendințelor în distribuirea alocărilor investiționale. C ota
cea mai mare o deține investițiile alocate din mijloacele
proprii ale întreprinderilor, urmate de mijloacele
investitorilor străini și cele alocate din bugetul de stat și
din bugetele publice locale. Contribuția populației la
investițiile capitale rămâ ne nesemnificativă. La fel seAn indicator of investment process quality is the
technological structure of fixed capital investment
and according to those presented in Diagram 1, during the
analyzed period was registered the main
component decrease, that is „equipment, tools, inventory
and transport” from 50,6% to 43,1% from the expense of
construction and assembly (investment peaking indicator
assigned equipment, tools, inventory and vehicles were
marked in 2002 by 58% of the total, the minimum being
37.5% in 2007). These data point o ut the decrease of
technical level of productive enterprises, no modernization
and upgrading leads to the decrease of production
efficiency [3] .
In order to make a more complex analysis of investment
activity, it is important to analyze the financing sour ces of
capital investment. The diagram 2 presents data from the
most significant years 2000, 2005 and 2010. According to
the financing sources it may be noticed the maintaining
investment trends in the distribution of investment
allocations. The main shar e have investments made from
the own means of enterprises, followed by the sources of
foreign investors and those made from the state budget and
from public local budgets. The population contribution to
the capital investment proves to be insignificant. It also

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 125
Nr. 2 / 2011observă o sporire de la 6,3% la 14,7%, în perioada
analizată a altor surse de finanțare, preponderent acestea
fiind creditele bancare – unfactor favor abil pentru
economia națională.may be noticed an increase from 6.3% to 14.7% during the
review period of other sources of financing, there were
mainly bank loans – afavorable factor for national
economy.
8,2%56,4%3,8%25,3%6,3%
9,8%57,7%2,2%18,5%11,8%
8,5%56,8%2,6%17,3%14,7%
0%20%40%60%80%100%
2000 2005 2010
Finantate din alte surse/ financed from other sources
Finantate din mijloacele investitorilor straini/financed from foreign investors funds
Finantate din mijloacele populatiei/ financed from population funds
Finantate din mijloacele proprii ale intreprinderilor/financed from own funds of enterprises
Finantate din bugete publice/financed from public budget
Diagrama 2. Investiții în capital fix pe surse de finanțare /
Diagram 2. Investiții în capital fix pe surse de finanțare
Sursa: elaborată de autori în baza datelor BNS /Source: made by authors, based on NBS data
Punerea în funcțiune a capacităților de p roducție este
indicatorul care reflectă de fapt alocarea investițiilor. Din
tabelul 21 se observă caracterul ocazional și haotic al
investițiilor în diferite capacități. Astfel, se poate de
constatat că punctul maxim al acestui indicator revine
anului 2004 . Iar din 2007, acesta se află în descreștere.
Pentru anul 2009, investițiile capitale s -au alocat în
următoarele capacități de producție: stații de alimentare,
rețele electrice cu tensiune înaltă și rețele de gaz. Aceste
date arată că utilajul și echipame ntul procurat în perioada
analizată se referă anume la aceste activități economice și
nu la extinderea, modernizarea sau retehnologizarea
capacităților de producție existente.
Această situație se urmărește și în Structura
investițiilor în capital fix pe tipuri de activități economice
(tabelul 3). Sunt aduse datele statistice pentru perioada
2000-2009. De aici se vede clar creșterea cotei investiților
în capital fix direcționate în sectoarele neproductive. Cota
investițiilor capitale în agricultură, in dustria prelucrătoare
și industria extractivă în anii 2000, 2005, 2009 (ani
reprezentativi) a constituit 18,1; 27,3 și 17,2%. Anul 2009
indică cel mai prost rezultat. Drept impact al investițiilor,
aportul acestor sectoare la formarea PIB -ui a constituit
50,93% în 2005 și 31,35% în anul 2009.Functioning of production capacities is the
indicator that shows up the investment distribution.
It may be noticed from the table 22 casual and haphazard
nature of investments in different capacities. Thus,
it may be stated that this indicator got the maximum level
in 2004. In 2007, it was decreasing. For the 2009 year
capital investment were distributed for the following
production capacities: gas stations, h igh voltage power
networks and gas networks. These data proves that the
machinery and equipment bought during the analyzed
period refers to these economic activities and not for the
expansion, upgrading or retrofitting existing production
capacity.
The same situation may be also seen in the Structure of
fixed capital investments according to the types of
economic activities (table 3). There are presented data from
2000- 2009. It may be noticed clearly the growth of fixed
capital investment share direc ted to the non -productive
sectors. The share part of capital investment in agriculture,
manufacturing and mining during the 2000, 2005, 2009
years was 18,1%; 27,3% and 17,2%. The 2009 year shows
the worst result. As the investment impact, the contribution
of these sectors for GDP formation was 50,93% in 2005
and 31,35% in 2009.
1 Datele oficiale pentru anul 2010 lipsesc
2 Official data for 2010 year are missing

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011126
Tabelul 2 / Table 2
Punerea în funcțiune a capacităților de producție /
Products capacity setting
2000200120022003200420052006200720082009
Retele electrice cu tensiunea d e 0,4-20
kV si mai mult, kilometric/Electrical
networks with voltage from 0.4 -20 kV
and more, km29,7930,7 70,3144,6272,2601,9258,2190,2684,6554,5
Statii de alimentare a automobilelor,
alimentari pe zi /Gas stations, supplying
per day4346503624013845584316542106721546683834
Depozite, mii metri patrati / Deposit,
thousands Sq. meters6,19,112,819,116,916,525,8 4042,211,7
Capacitati pentru productia conservelor
din legume si fructe, tone / Capacities
for the production of canned v egetables
and fruit, tones….2830 254000 ……….
Capacitati pentru productia produselor
de morarit, tone de prelucrare pe schimb
/ Capacities for production of grain mill
products, processing tons per shift51168,5 100139,2234,7 ..33,9 ..65 ..
S-au construit noi drumuri auto cu
imbracaminte rigida, km/ New roads
with hard surface, km13,9 7,616,5 0,53,212,6 0,60,82,82,8
Retele termice, km/Gigakalorii pe ora /
Heating networks, km / hour Gkca………………..
Apeduct, kilometri/mii metri cubi /Water
pipes, km/ thousand cubic meters………………..
Retele de gaz, km/Gas networks, km 159,6143,9 87,6195,8509,2355,3516,4741,3926,9745,7
Sursa: elaborată de autori în baza datelor BNS /Source: made by authors, based on NBS data
Tabelul 3 /Table 3
Structura investițiilor în capital fix pe tipuri de activități economice, % /
Fixed capital investment structure by types of economic activities, %
Economic activities 2000200120022003200420052006200720082009
Agricultura, economia vânatului și
silvicultura /Agriculture, hunting and forestry3,44,95,75,265,94,54,85,68,4
Industrie extractivă /Mining and quarrying 0,20,30,20,20,40,40,50,30,20,2
Industrie prelucrătoare/ Manufacturing
industry14,526,7 2631,822,3 2115,315,614,5 8,6
Energie electrică și termica, gaze și apă
/Electricity, gas and water12,817,610,28,810,6 7,98,47,66,510,8
Construcții /Construction 1,81,41,21,31,72,62,53,5 42,6
Comerț cu ridicata ș i cu amănuntul
/Wholesale and retail97,96,56,915,411,611,2 1414,9 11
Hoteluri și restaurante /Hotels and restaurants 1,21,33,12,10,40,9 11,21,41,6
Transporturi și comunicații /Transport and
communications43,824,331,124,922,521,326,320,618,720,2
Activități financiare /Financial activities 1,32,42,61,21,41,4 10,92,32,1
Tranzacții imobiliare, închirieri și activități
de servicii prestate întreprinderilor /Real
estate, renting and business activities of
enterprises7,17,68,210,612,616,920,922,521,721,6
Administrație publica /Public administration 0,7 111,71,63,81,82,82,72,4
Învățământ /Education 2,1 21,81,61,11,42,21,82,42,5
Sănătate și asistentă socială /Health and
social assistance0,30,10,30,41,5 11,52,22,85,6
Alte activități de servicii colective, sociale și
personale /Other service activities, social and
personal1,62,52,13,32,53,92,92,22,32,5
Sursa /Source: elaborată de autori în baza datelor BNS /made by authors, based on NB S data

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 127
Nr. 2 / 2011Republica Moldova, ca stat candidat antrenat în
procesul de integrare europeană, trebuie să țină cont că,
sistemul relațiilor economice, structurile sociale și
politice au cunoscut în Europa o tendință permanentă de
regionalizare. Din cauza “aglo merării” societatea
postmodernă de extindere impune la nivel european, o
strategie “bottom -up”, ceea ce înseamnă modificarea
centrului de greutate spre regiuni. Acest lucru implică și
atragerea investițiilor în teritorii. Din diagrama 3 se
observă gradul mare de centralizare a investițiilor în mun.
Chișinău (peste 50% în toți anii analizați). Acest proces
de regionalizare nu este declanșat în RM din cauza
structurilor politice rigide, sistemului de management
administrativ extrem de centralizat și birocrat ic, care au
permis doar o simulare a descentralizării puterii către
regiuni, astfel împiedicând procesele economice reale,
inclusiv și atragerea investițiilor în regiuni.Republic of Moldova as it is on its way to realize the
European integration process must take into account that
the system of economic, social and political structures in
Europe faced a continuous trend of regionalization.
Because of “congestion” the postmodern extension society
enforced the “bottom -up” strategy at the European level;
this means the change of gravity center to regions. This
suggests investment attraction to territories. In Diagram 3,
may be noticed a high investment centralization in
Chisinau (more than 50% in all analyzed years). The
regionalization process has not s tarted yet in Moldova,
because of the inflexible political structures, bureaucratic
and highly centralized administrative management
system, which allowed only a reproduction of the
decentralization of power to regions, thus getting in the way
real economic processes, including investme nt attractions
in the regions.
55,0
16,314,5
10,2
57,69
17,2014,82
7,93
56,48
14,8818,35
8,44
58,50
15,5615,27
8,31
53,68
17,91
14,87
9,32
0102030405060
2005 2006 2007 2008 2009
Municipiul Chisinau/Municipality Chisinau Nord/North
Centru/Center
Sud/South
Diagrama 3. Structura investițiilor in capital fix, în profil teritorial /
Diagram 3. Fixed capital investmen t structure, territory profile
Sursa: elaborată de autori în baza datelor BNS / Source: elaborated by authors, based on NBS data
Dacă vorbim des pre semnificația investițiilor în
dezvoltarea economiilor în tranziție, nu putem trece cu
vederea investițiile străine directe (ISD), care în condițiile
globalizării, continuă să facă parte din categoria problemelor –
cheie ale teoriei economice. Necesitatea atragerii și utilizarea
eficientă a ISD țin de însăși esența procesului investițional,
proces care asigură, în mare măsură, prosperitatea socială,
politică și economică a fiecărei țări.
Experiența mondială denotă că, în multe țări în curs de
dezvoltare, saltul investițional în economie a început anume
cu venirea capitalului străin. Cercetarea problemelor ISD este
condiționată și de faptul că investițiile străine constituie una
din căile de bază ale integrării economiilor naționale înIf speaking about the investment i mportance for
the development transition economy, it should be
mentioned foreign direct investment (FDI), these even in
globalization conditions are key issues of economic theory.
The necessity of efficient use and attraction of FDI is
related to the essence of investment process, which
mainly ensures political, economic and social welfare of a
country.
World experience shows that in many developing
countries the investment change in economy started with
the foreign capital arrival. The researc h of FDI problems is
caused by the fact that foreign investment is the basic way
of the national economy integration into the world

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011128
economia mo ndială.
În Republica Moldova, actualitatea problemei ISD este
accentuată și prin voința țării noastre de a se integra în
Uniunea Europeană. Pentru aceasta, este necesară
reorganizarea economiei și trecerea la relațiile de piață, ce
corespund standar delor din UE.
În etapa actuală, problema integrării „lente” a Moldovei în
UE bazată pe investițiile străine directe, nici măcar teoretic
nu este examinată de către structurile instituționale ale țării,
deși comunitatea mondială a acumulat o experien ță bogată
în această privință. Pentru aderarea Moldovei la UE, este
necesară studierea serioasă a experienței țărilor care utilizează
eficient ISD, creează condiții maxim favorabile pe ntru
funcționarea acestora. [4]economy.
InRepublic of Moldova, the existence of FDI problem
is caused by the dream of our country to join European
Union. In order to make this true, it is necessary to
reorganize economy and to pass to the EU standards of
market economy.
Presently, the problem of Moldova „slow” EU joining
based on FDI, is not even analyzed from the theoretic point
of view by the institu tional structures of the country,
although the world community has got rich experience
regarding this. For the EU integration of Moldova, it is
necessary to study seriously the other countries
experience that efficiently use FDI , and create maximum
favorable conditions for their functioning. [4]
Diagrama 4 Evoluția PIB, a stocului și fluxului net de ISD în Republica Moldova, mil. USD /
Diagram 4. GDP, the net FDI stock and flow evolution, in Republic of Moldova, mil. USD
Sursa: elaborată de autori în baza datelor BNS /Source: made b y authors, based on NBS data
În contextul celor expuse mai sus, analiză dinamicii ISD
pentru perioada 2000 -2010 (vezi diagrama 4) denotă o
creștere constantă a stocului de investiții străine directe, care în
2010 a constitui 2,8 mlrd. USD, ceea ce reprezintă o creșt ere
de aproape 6 ori comparativ cu anul 2000, în care valoarea
acestuia a constituit 0,4 mlrd. USD. De asemenea, începând
cu anul 2003, după căderea fluxurilor mondiale de ISD pe
perioada anilor 2000 -2002, și până în anul 2008 au crescut și
fluxurile de IS D, care în anul 2008 au constituit cea mai mare
valoare înregistrată în istoria acestora, de 712,8 mil. USD,
înregistrând o creștere de aproape 5,6 ori comparativ cu anul
2000. Instabilitatea în dinamica ISD, între anii 2000 -2008,
se explică prin starea schimbătoare a climatului
investițional în republică, mai cu seamă, prin
imprevizibilitatea și incertitudinea situației economice și
politice a țării. În anul 2009, ISD au constituit circa 48% în
PIB în raport cu anul 2000, când ponderea ISD în PIB
constituia circa 35%.
Ca și în cazul altor țări în tranziție, în RM, investițiile
străine sunt considerate un factor de accelerare a progresului
economic și tehnic; de efectuare a reformelor structurale; de
modernizare a aparatului de produc ție, de trecere la un tip
superior al specializării internaționale a economiei
moldovenești. Nivelul ISD nu corespunde însă necesităților
economiei R. Moldova. La un asemenea indicator, cum ar
fi „stocul ISD pe locuitor”, cu circa 735 dolari S UA, în
prezent, țara noastră se situează pe unul din ultimele locuri în
Europa (spre comparație: Ungaria – circa 25 mii USD.;In this context, the analysis of FDI dynamics for the
2000-2010 years (see diagram 4) shows a constant growth
of FDI su pply, that was 2,8 bil. USD in 2010, this is an
increase of 6 times comparing with the 2000 year, it
amount was of 0,4 bil. USD. Also, beginning with
2003year, after the decrease of FDI world flows
during 2000 -2002, and till 2008 year t he flows of FDI has
grown, which registered the highest amount in its history in
2008 year and it was of 712,8 bil. USD, an increase of 5,6
times comparing with 2000. Instability for FDI
dynamics between 2000 -2008 years may be explained
by thechangeable situation of investment climate
of the country, especially by the unpredictability and
uncertainty of economic and political situation of the
country. In 2009, FDI were amounted to about 48% of GDP
compared with 2000, the share of FDI in GDP was
about 35%.
As it happened in other transition countries, in Republic
of Moldova foreign investments are considered a factor of
speeding the economic and technical progress, a factor of
realization of structural reforms, of modernization of
production equipment, the transition to a superior level of
international specialization of the Moldovan economy. The
level of FDI doesn’t correspond to the necessities of
Republic of Moldova economy. For such an indicator, as
“the fund of FDI per capita” with 735 USD, nowadays our
country got one of the last places in Europe (comparing
with:Hungary – 25th.USD;Czech Republic –11th.USD;

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 129
Nr. 2 / 2011Republica Cehă – circa 11 mii USD; România – 3 mii USD)
Acestea fiind spuse, concluzionăm că, investițiile, ca
premisa a creșteri i unei economii naționale sunt influențate de
mai mulți factori:
volumul economiilor – parteadin venit care nu este
consumată reprezintă principalul izvor al investițiilor. Nu pot
exista investiții, dacă o economie națională nu acumulează (nu
își amână co nsumul în vederea obținerii unei producții viitoare
suplimentare și deci a unor venituri viitoare);
costul creditului – cucât creditul este mai scump cu atât
investițiile sunt mai reduse, deoarece acestea trebuie să
genereze venituri mai mari pentru acope rirea costurilor
creditului;
rata dobânzii;
evoluția cererii de bunuri și servicii – evoluția cererii de
bunuri și servicii determină, după cum arată multiplicatorul,
randamentul viitor al investiției prezente. Valorificarea mai
bună a bunurilor și servici ilor obținute în urma investițiilor
determină venituri mai mari ca urmare a eforturilor
investiționale si deci reprezintă un stimulent pentru a investi;
încrederea în viitor (așteptările agenților economici cu
privire la cea ce se va întâmpla în viitor) – perspective
favorabile într -un sector determină concentrarea resurselor de
investit către ramura sau sectorul respectiv.
Principala semnificație a investițiilor constă în faptul că:
Investițiile sunt baza materială a dezvoltării economico –
sociale a oricăr ei tari;
Investițiile dau naștere la ceea ce se numește efect
propagat sau efect de antrenare, care determină: promovarea
progresului tehnic, creșterea producției, îmbunătățirea calității
bunurilor, creșterea eficientei economice;
Investițiile joacă rolul de regulator / compensator în
ocuparea forței de muncă, perfecționarea managerială și
profesională, îmbu nătățirea calității vieții etc.Romania– 3th.USD).
Related to these, it may be concluded that investment as
a premise of national economy growth are influenced by
some factors:
Savings volume – the part of the income that is not
consumed is the main source of investment. There can be
no investment, if the national economy does not accumulate
(not postpone their consumption in order to obtain an
additional future production and future earnings;
Credit cost – creditis more expensive since all
investments are lower, because they must generate revenue
higher credit costs;
Interest rate;
Evolution of demand on goods and services – the
evolution of demand on goods and services determine, as
the multiplier shows the future investment returns. Better
capitalization of goods and services resulting from higher
investment income establish a result of investment efforts
and thus provides an incentive for investing;
Future confidence (expectations of economic agents
about what will happen in the future) – good forecasts in a
sector determine the concentration of resources for
investing in a certain branch of the industry or sector.
The main significance of investment s is:
Investments are the material basis of economic and
social development of a country;
Investments make appear the so called propagated
training effect, which causes: promotion of technical
progress, production growth, goods quality improving,
economic efficiency increase;
Investments have the role of controller/compensator
for employment, improvement of managerial and
professional quality of life etc .
Bibliografie /Bibliography
1.Procesele investiționale din R. Moldova, simpozion internațional, 2002, Chișinău;
2.http://www.mf.gov.md/ro/actnorm/budget/projectact/PBP2011/
3.www.statistica.md
4.http://ec.europa.eu/europe 2020/index_en.htm
ANALIZA EXPERIENȚEI INTERNAȚIONALE
PRIVIND FORMAREA SISTEMULUI NAȚIONAL
DE INOVARE ȘI REFLECTAREA LUI ÎN
SISTEMUL STATISTIC
VitaliiONICA,cercetător științific, IEFS
Recenzent: Galina SAVELIEVA ,dr., IEFSANALYSIS OF INTERNATIONAL
EXPERIENCE IN FORMING NATIONAL
INNOVATION SYSTEM AND ITS REFLECTION
IN THE STATISTICAL SYSTEM
Vitalii ONICA,scientific researcher ,IEFS
Reviewer : GalinaSAVELIEVA , PhD, IEFS
Acest articol descrie problemele formării unui sistem
național de inovare (SNI), care se dezvoltă sub influența
unui șir de factori obiectivi, atât generali cît și specifici
pentru fiecare țară, inclusiv sub aspectul localizării
geografice a acesteia, disponibilitatea resurselor naturale și
a forței de muncă, caracteristici ale dezvoltării istorice și
funcționării instituțiilor politice și economice, formelor
activității de afaceri. Rezolvarea acestor probleme ar trebuiThis article describes the problems of forming
of the national innovation system (NIS), which
develops under the influence of a set of objective
factors, both general and specific to each co untry,
including its geographical location, availability of natural
and labor resources, especially the historical
development and functioning of political and economic
institutions, forms of business activities. Solving

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011130
să faciliteze crearea și asigurarea eficientă a funcționării în
țară a SNI în întregime, capabil de reproducere și de auto –
dezvoltare, orie ntat spre sfera industrial -tehnologică cu o
înaltă valoare adăugată, servicii de înaltă calificare în
domeniu, adică spre o economie bazată pe cunoaștere,
dezvoltare pe piața mondială privind produsele competitive
high-tech și cu un loc demn în cooperarea internațională și
diviziunea muncii.
Cuvintele cheie : sistemul național de inovare,
potențialul de inovare al țării, economie bazată pe
cunoaștere, indicatori statistici, generarea cunoașterii,
asigurarea competitivității, infrastructura inovațională,
activitatea de inovare tehnologică.these problems sh ould facilitate the establishment
and effective functioning in the country whole, capable of
reproduction and self -development of NIS -oriented
industrial -technological sphere of high value added, highly
skilled field services, on an economy based on knowledge
growth in the global market competitive high -tech products
and a worthy place in international cooperation and
division of labor.
Key words : national innovation system, innovation
potential of the country, an economy based on
knowledge and statistical indicators, generation of
knowledge, competitiveness, innovation infrastructure,
innovation and technological activities.
Având în vedere experiența globală,uninstrument important
pentruschimbări structurale în economie esteo politică
științifico-tehnică și de inovare , orientată spre promovarea
dezvoltării tehnologiilor avansate , lucrărilor de cercetare și
dezvoltare (R&D) cu caracter de perspectivă, creareașidifuzarea
denoi produse șiservicii. Unloc proeminent în aceasta îi aparține
formăriiunuisistemnațional de inovare (SNI).
Potrivitexperților străini ,piațamondialăde tehnologii înalte ,
precumșipiața de cesiune de drepturi oneroase de utilizare a
rezultatelor activității intelectuale ,ajunge la2-3 miliarde de dolari
americani.
O trăsătură caracteristică a lumii moderne de dezvoltare
economică este trecerea țărilor lidere la o nouă etapă în formarea
unei societăți inovatoare -construirea unei economii bazate în
principal pe producerea, difuzarea și utilizarea cunoștințelor.
În prezent, în toate țările dezvoltate, inovarea este o parte
componentă esențială a politicii naționale în domeniul socio –
economic ș i tehnico -științific, numărându -se printre
prioritățile majore de dezvoltare. Există o necesitate obiectivă
ca Republica Moldova (RM) să urmeze același exemplu.
Formarea și punerea în aplicare a unei politici de inovare
eficace necesită un suport statistic adecvat. Statistica servește ca
bază pentru deciziile de management solid în crearea, diseminarea
și utilizarea inovării.
În această privință, trebuie remarcat faptul că în țara noastră
este insuficient elaborată metodologia de analiză statistică a
sistemului de inovare, nu sunt reflectate în statistici problemele
privind evaluare și dezvoltarea infrastructurii de inovare , nu
există nici un aparat conceptual și nici clasificarea care ar îndeplini
cerințele statisticii naționale și a standardelor in ternaționale ,
sistemul de indici și metodologia de calcul, nu se efectuează
monitorizarea statistică a activității subiecților infrastructurii de
inovare.
Pentru a studia capacitatea de inovare a țării trebuie de
formulat, justificat și aplicat următoar ele poziții3:
– clarificarea conceptului de capacitate de inovare,cu
eliberarea elementelor sale constitutive șirelațiileacestoraîn
contextuldezvoltării socio-economice;
– elaborareașipunerea în aplicare a unei metodologii de
studiustatisticcomplexalcapacității de inovareca unsetde
resurse ale activității de inovareîn interlegătură cu rezultatele de
utilizare aacestora;
– formularea unor principii metodologice alecercetărilor
statistice a infrastructurii antreprenoriatului de inovare ,
propunerea unuisistemdeindicatori;
– elaborarea și testarea metodelor de analiză statistică aAs theworld experience ,an important tool for structural
changesin the economy isan activescientificand technical and
innovation -oriented policy to promote the development of advanced
technologies , research anddevelopment (R & D)looking-forward
statements,creation and dissemination of newproductsand
services.Prominent place init belongs tothe formation of a
nationalinnovation system (NIS).
According to foreign experts, the world marketof high
technology ,as well as marketonerousassignment of rightsto use
theresults of intellectual activity ,reaches2-3 trillion USD.
A characteristic feature of the modernworldof economic
development is the transition of the leading countries to a new stage
inthe formation of an innovative society-buildingan economy
basedmainlyonthe generation , dissemination and useof
knowledge .
Currently,inall developed countries,innovation is an essential
component part of the national socio-economic and scientific –
technical policy, is among the major development priorities.
There isan objective necessity of following the wellandthe
Republic of Moldova(RM)suit.
Formation and implementation of effective innovation policy
requiresan adequate statistical support.Statisticsneed to serve the
basisforsound management decisions inthe creation , dissemination
and useof innovation .
Inthis regard ,it must be noted that our country has not
developed a methodology for statistical analysis of the
innovation systemis not reflected in statistics on the assessment of
state and development ofinnovation infrastructure :there
are no appropriate conceptual apparatus and classification of the
requirements of national statistics and international standards ,
metricsandthe methodology ofcalculation , isnotcarried
outa statistical monitoring the activity of innovation
infrastructure .
Tostudythecountry's innovative capacity it is necessary to
formulate,justifyandapply the following provisions3:
– clarify the concept of innovative capacity, highlighting the
combination of its constituent elementsand their relation inthe
context ofsocio-economic development;
-develop andimplement a methodology for comprehensive
statistical studyof innovative capacityas aset ofresources,
innovation in relation to theresults of their use;innovative activities
-provide guida ncestatistical research infrastructure of
innovative entrepreneurship, to propose a system of indicators and
tools;
-develop and test methods of statistical analysis of the
effectiveness of innovative activities ;

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 131
Nr. 2 / 2011eficienței activității de inovare;
– elaborarea și punerea în aplicare a metodei de analiză
statistică a factorilor ce influențează asupra eficienței costurilor î n
crearea produselor inovatoare;
– efectuarea unei analize economico -statistice a stării și
tendințelor dinamicii potențialului de inovare al RM.
Elaborate în conformitate cu instrumentele metodologice ale
Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Econ omică
(OCDE) și Serviciul de statistică al Uniunii Europene
(Eurostat3) propunerile privind metodologia cercetării statistice a
potențialului de inovare vor permite consolidarea cadrului de
informații analitice pentruluarea deciziilor eficientede
managementlatoatenivelele.
Experiența mondială arată că depășirea decalajului
tehnologic este posibilă numai atunci cînd țaraare unmediu
dezvoltat de "generare a cunoașterii "pe baza unui sector puternic
decercetarefundamentală combinat cu un sistem de educație
eficient și NIS care include un set de entități de afaceri, cadru
instituțional al activității de inovare, infrastructură și resurse.
Politica de inovare practică a unei țări străine , de regulă,
nu este "pură", expresie a unui anumit model teo retic și este o
compoziție de măsuri de diferite tipuri.
Statele europene joacă un rol activ în procesul formării
sistemelor de inovare, la nivel național și regional . Conducerea
politică a Marii Britanii, Franței și Germaniei în ultimii ani,
promovează di ferite inițiative pentru a îmbunătăți climatul de
inovare în țările lor .
În plus, pentru sprijinirea potențialului creativînMarea
Britanie,Franța,Germania,statulia deschis șiactivsubaripă
punerea în aplicare a bazelor științifice acumulate, etape lefinale
aleprocesului de inovare -introducerea derealizăriștiințifice și
tehnologice înproducție,transformându -leîntr-omarfăvandabilă,
realizândpeaceastăbazăcreștereacompetitivității economiei
naționaleși asigurarea creșterii economice .
Politicace vizează creareade noi tehnologii și plasarea lor în
cadrul economiei naționale(supply-oriented technology policy),
completate de opoliticăinovatoare,locul central în aceasta fiind
ocupat de problema decomercializare și difuzare a inovațiilor
tehnologice avansate .
PotrivitOECD1 1/3 dintoateîntreprinderile mici din Europa
elaborează propriile inovații. Sunt active în domeniul de inovare
55% de întreprinderi mici din Suedia,48%- dinGermania,40%
– dinFinlanda.
O mare parte din resurs e întreprinderile mici și mijlocii (până
la 250 de persoane) le îndreptă spre activitatea de inovare și
cercetare. De exemplu, în Italia ponderea costurilor pentru
efectuarea acestorlucrări încostultotaleste de65%,înGrecia-
50%, înNorvegia-48%.ÎnRusiapondereacheltuielilor pentru
efectuarea lucrărilor de cercetare și elaborare este lanivelulde
15-20%.
Laetapa actuală pot fi identificate următoarele
direcțiimajorealepoliticii de inovaredințărilestrăine:
Astăzi pentru sfera națională de inovare sunt
caracteristice :
-nivel redus al activității de inovare în ramurile
economiei naționale ;
– lipsaelementelor necesare în infrastructura de
inovare și ca urmare ineficiența mecanismelor detransfer
decunoștințe și a noilor tehnologii pepiețeleinterneși
globale;- develop and implement a methodology to statisticalanalysis of
factorsinfluencing the cost-effectiveness to create innovative
products;
– conducteconomic and statisticalanalysis of the status and
trendsof the dynamics of innovation potentialof RM.
Developed inaccordance with the methodolo gicalinstruments
ofthe Organization for Economic Cooperation and
Development (OECD)and the statistical service of the
European Union ( Eurostat3)proposals on the methodology of
statistical researchinnovation capacity, will substantially increase
theinformation and analytical framework for makingeffective
management decisions atalllevels.
–here and below are the footnotes, with numbers corresponding
to items listed under "Bibliography".
Worldexperience shows thatovercoming the technological
gapis possible only whena country has developed medium
"knowledge generation", basedona powerful sectorof fundamental
research,coupledwithan effective education system ,and theNIS,
includesa setof business entities,institutional innovation ,
infrastructure and resources.
Practicalinnovation policyof aforeigncountry, asa rule, is
not"pure"expression of a certain theoretical model, andisa
composite of measuresof various kinds .
European states take an important role in process of
formation o f innovative system at the national and regional
levels.The political leaders as UK, France, Germany, in recent
yearsby different kinds ofinitiatives triedtoimprove the innovation
climatein theircountries.
In addition to supporting the creative potentialin the UK ,
France, Germany, the stateopenly and activelytakesunderhiswing
realization of accumulated scientific reserve ,the finalstageof the
innovation process- theintroduction of scientific and technological
achievements into production ,turning them into a marketable
commodity ,risingon this basis, the competitiveness of national
economyand economic growth.Policies aimed atcreatingnew
technologies and delivery of theirnational economy (production –
orientedtechnology policy),compleme nted byan innovative policy,
central towhich isassigned to the issue of commercialization and
dissemination of advanced technological innovations , their
consumption (the technology used bypolicy-oriented).
According OECD11/3of all small businesses inEuropeis
developing itsowninnovations .Innovations are active in small
businesses in Sweden-55%,Germany-48%,Finland-40% of
smallbusinesses.
A significant proportion ofsmall and medium enterprises
(up to250people.) arereferred forresearch and development .For
example,inItalythe share of costs oftheseworksin the total costis
65%inGreece- 50%,Norway- 48%.InRussia,the share of
expenditure onresearch and development isat the level of
15- 20%.
Today, the national innovation areas are:
– lowlevel of innovation activity of the economic
sectors;
-lack of the necessary elements of innovation
infrastructure and the consequent ineffectiveness of the
mechanisms of transfer of knowledge andnew
technologies to the domestic andglobalmarkets;
-low capitalization of intellectual capacity, as a
consequence -lack of investment attractiveness of scientific
organizations ;

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011132
-capitalizarea scăzutăacapacității intelectuale șica
consecință -lipsadeatractivitate ainvestițiilor în
organizațiile științifice .-insufficient development of economic mechanisms to
implement the results of intellectual activityinto the
economy.
Tabelul 1 /Table 1
Caracteristici alepoliticilor practice de inovare înțările străine /
Characteristic features of practical innovation policiesin foreign countries
Direcția politicii de inovare/
The direction of innovation
policySpecificul/
ParticularitiesȚările/
States
Optimizarea sistemului managerial de stat în sfera de
inovare/Optimization of statemanagement and planning
systemin terms of innovationJaponia Norvegia, India, Chile/ Japan,
Norway India, Ch ile
Optimizarea finanțării de stat a științei și a sferei
inovare/Optimization of public funding for science and
innovationSUA, Franța, Marea Britanie,
Danemarca, Norvegia, Suedia,
Taiwan, Australia/ USA, France, UK,
Denmark, Norway, Sweden, Taiwan,
AustraliaOptimizarea structurii
sistemului național de
inovare/
Optimization of national
structure in innovation
system.
Dezvoltarea cercetărilor de bază/ Development of Basic
ResearchMareaBritanie,Suedia,Slovenia/ UK,
Sweden, Slovenia
Stimularea apropierii simetrice dintre universități și
corporații/ Stimulation of the symmetric approach of
universities andcorporationsSUA, Finlanda/ USA,Finland
Investițiile publicede dimensiuni mari înștiințăși
inovareși atragerea capitalului privat național/ Large
publicinvestments inscienceandinnovation andattract
nationalprivatecapitalIsrael, Finlanda/ Israel,Finland
Stimularea activității sectorului cu capital stră in în sfera
inovării/Stimulation of innovation activityof the private
sectorwith foreign capitalinthe innovation sphereMarea Britanie, Irlanda, China, Corea,
Malaezia, India, Israel/ UK,Ireland,
China,Korea, Malaysia, India,IsraelStimularea cooperării
inovaționale dintre mediul de
afacerișicel academic
(universități) în interiorul
țării/
Stimulation of innovation co-
operationof business and
science(universities) within
the countryStimularea ini țiativei de inovare în sectorul științific/
Stimulation ofinnovation initiative ofsciencesectorGermania, Japonia, Noua Zeenlandă,
Danemarca/ Germany, Japan,New
Zealand, Denmark
Integrarea completă/ Complex integrationFinlanda, Țările de Jos, China/
Finland, Israel, Netherlands, ChinaIntegrarea în sistemul
inovațional internațional/
Integration in inter national
innovational system.Specializarea tehnologică/ Technological SpecializationCoreea,Malaezia,Singapore ,Тaiwan,
India/Korea, Malaysi a, Singapore,
Taiwan, India
Crearea de condițiispecialepentruformarea derelațiiîn
domeniul de inovare/ Creation of specialconditions for
the formation of relationsin innovationSUA, Norvegia, Irlanda/ USA,
Norway, IrlandRestabilirea rețelei interne de
inovare/
Establishing internal
innovation networksStimularea inițiativei regiunilor naționale/ Promotion of
national regions’ initiativesFranța, Germania, Finlanda/ France,
Germany, Finland
Restructurarea științei din sectorul public/
Restructuration of public sector scienceBulgaria,Polonia,Lituania/ Bulgaria,
Poland,Lithuania
Inițierea integrării științei și a educației /Initiation of
scienceandeducation’ integrationLetonia,Estonia,Republica Cehă/
Latvia, Estonia, Czech Republic
Implicarea întreprinderilor mici șimijlociiîndomeniul
deinovare/The involvement of smallandmedium-sized
businesses inthe innovation sphereRomânia,Slovacia,Letonia,Estonia,
Turcia,Chile/Romania, Czech
Republic, Latvia, Estonia,Turkey,
ChileFormarea unui sistem național
de inovare/ Formation of
national innovational system
Identificarea zonelorprioritare înexportul deînaltă
tehnologie/ Identification of priority areas in the export
of hightechnologyCehia, România, Chile, Turcia/ Czech
Republic, Romania, Chile, Turkey
Apariția unor probleme de frânare a mediului
"generarea cunoașterii", activității de inovare scăzute
șidecalajul tehnologic în economia națională poartă un
caracter obiectiv fiind provocate de dezechilibrele grave
din economie, cît și de alți factori .
Depășirea tendințelor inerte de dezvoltare necesită
schimbarea condițiilor, care stimulează dezvoltarea
inovării. În acest context, cel mai important este creareaThe emergence of problems braking medium
"knowledge generation", a lowinnovation activity and
technology gap in the national economy is an objective
andcausedseriousimbalances in theeconomy and other
factors.
Overcoming inertiatrendsrequires changes in the
conditions that stimulate innovation development. In
this regard, the mostimportant is the creationof a favorable

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 133
Nr. 2 / 2011unui regim fiscal favorabil, cât și o politică vamală,
reglementarea utilizării drepturilor de proprietate
intelectuală, reglementările guvernamentale, sprijinirea
învățământului superior și a cercetării fundamentale ce se
află în responsabilitatea autorităților naționale executive.
Cu toate acestea, este nec esară efec tuarea
următoarelor priorități: – formarea instituțiilor
financiare pentru a asigura continuitatea de finanțare a
proiectelor de afaceri în toate etapele ciclului de inovare;
– dezvoltarea infrastructurii tehnologice de producere a
activităților de inovare, inclusiv crearea și sprijinirea
parcurilor tehnologice, centrelor de inovare și tehnologie,
incubatoarelor de afaceri, centrelor de transfer tehnologic
etc.;- promovarea dezvoltării legăturilor de cooperare
între subiecții sistemului de inovar e;- dezvoltarea
sistemului de informare, consultanță de specialitate și a
infrastructurii de inovare în învățământ.
Rezultatele preconizate înaplicareamăsurilor
menționate sunt: – asigurarea unei competitivități
crescute a reproducerii de cunoștințe; – crearea unui
sistem eficient de inovare, care asigură interacțiunea
dintre sectorul de cercetare -elaborare cu sectorul
corporativ și este integratînsistemulglobalde inovare; –
crearea și extinderea de "coridoare tehnologice", care
asigură competitivitat ea sectoarelor separate ale
economiei naționale bazate pe tehnologii avansate.
Ca parte a acestor măsuri sunt propuse următoarele
direcții pentru rezolvarea problemei: dezvoltarea
accelerată a mediului "generarea cunoașterii",
asigurarea competitivității sectorului de cercetare și
dezvoltare pe un număr limitat de domenii prioritare,
crearea unei infrastructuri de inovare eficiente și
stimularea modernizării tehnologice a sectoarelor
economice cu utilizarea mecanismului de punere în
aplicare a priorități lor naționale de dezvoltare
tehnologică într -un număr limitat de sectoare.
Datorită faptului că, statistica inovațională în RM
încă lipsește , aceasta complică abilitatea de a face
concluziile necesare, specifice și prognozate destul de
precis privitor la dezvoltarea statisticii în țara noastră în
acest tip de activitate.
Înacelași timp, trebuie săseținăcont că în lume se
conturează doar modalități de a aborda problema
care formează un sistem de indicatori statistici pentru
a monitoriza SNI. S-au forma t numai pre -condiții
pentru crearea lor. Existăbaze de date informaționale
bine concepute pentru dezvoltarea inovațională1: ediții
regulate (o dată la doi ani) ”Indicatori de dezvoltare a
Științei și Tehnicii” (Science&Engineering Indicators,
Arlington, VA: National Science Foundation); baza de
date ”Acorduri de cooperare și indicatori tehnologici”
(CATI), creată de Institutul Economic de Cercetări în
Inovare și Tehnologie din Maastricht (MERIT); baza de
date a Organizației pentru Cooperare Economică și
Dezvoltare (OCDE).
La măsurarea fluxurilor de cunoștințe , inclusiv
între sectorul public și privat, în opinia noastră, pot fi
folosiți următorii indicatori: ai activității comune de
cercetare, numărul de brevete și publicații comune ; de
legătură a brevete lor de invenție și activitățile detaxregimeandcustoms policy;regulate the use of
intellectual property rights , government regulation and
supportof higher education and fundamental research that
is within the responsibility of the national executive
authorities.
However, you must perform the following
priorities: the formation of fi nancial institutions to
ensure the continuity of financing of business projects at all
stages of the innovation cycle; development of
production and technological innovation infrastructure,
including the creation and support of technology parks,
innovation and technology centers, business incubators,
technology transfer centers, etc.); promote the
development of cooperative ties between actors of
innovation system; development of information,
expert consulting and educational innovat ion
infrastructure.
The expected results of implementing the above
measures are: providing competitive enhanced
reproduction of knowledge; creation of an effective
innovation systemthat provides interaction between sector
research and development withthe corporate sector with
innovation system;the creation andexpansion of
"technology corridor"to ensure the competitiveness of
individual sectors of the national economy based on
advanced technologies.
You can identify the following majordirections of
innovation policy of foreign countries at the present
stage2:As part of these measures , the following
directions for solving the problem :advanced
development environment "knowledge generation",
ensuring the competitiveness of R & D sector on a limited
numberof priority areas, creating an efficient innovation
infrastructure andstimulate technological upgrading
industries using the mechanism of realization of national
priorities for technological development inthe limited
numberof sectors .
Due to the factthat thestatistics of innovations inRM
are stillmissing,thiscomplicates the abilityto make the
necessary ,specific andreasonably accurate forecast
conclusions regarding the development of statistics inthis
type ofactivity in our country.
Atthe sametime, in the world only yet are outlined
ways to address the problem of forming a system of
statistical indicators to monitor the NIS. Had been
formed onlypre-conditions for their creation.
There are well-designed informational database on
innovative Development1:regular issues of (once per two
years)"Indicators of Science and Technology " (Science &
Engineering Indicators, Arlington, VA: National
Science Foundation); database "cooperative
agreements andtechnology indicators(CATI),created by
the Maastricht Economic Research Institute of
Innovation andTechnology (MERIT); Database of
Organization for Economic Cooperation andDevelopment
(OECD).
When measuring the flows of knowledge ,
including public and privatesector,in our opinion ,canbe
usedthe following indicators : indicators of joint research
activities,the number of jointpatentsandpublications ,

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011134
cercetare științifică, indicele citării de articole în cele mai
semnificative revistele țărilor comunității internaționale,
alocarea tendințelor de bază ale activității publicistice în
diverse direcții și domenii ale cun oașterii.
Pentru obținerea datelor cu privire la transferurile
de tehnologii, informația poate fi obținută de la clienți,
furnizori și agenții guvernamentale. Difuzia de tehnologii
este deosebit de importantă pentru sectoarele industriale
tradiționale și s ectoarele de servicii, care nu pot efectua
de sine stătător activități de cercetare și dezvoltare (R&D)
și crea de inovare. Din acest motiv, în țările OCDE sunt
implementate un număr substanțial de programe
guvernamentale care vizează transferul de tehnol ogii în
industrie.
Pentru a elabora o metodologie de studiu statistic
complex al activității de inovare tehnologică în RM,
este necesar de a rezolva următoarele obiective cu
caracter teoretic și aplicativ3:
– elaborarea conceptului unui studiu statistic a l
activității de inovare tehnologică în Republica Moldova;
– efectuarea analizei comparative a situației din
domeniul tehnologiilor avansate dinproducere și din
sfera informațional -comunicativă înRM și țările
industrial dezvoltate;
– propunerea un ei metodologii pentru analiza
caracteristicilor de bază a inovării din cadrul micului
business, permițând comparații internaționale;
– elaborarea și testarea abordărilor conceptuale la
studiul de schimbări structurale în activitatea de inovare
tehnologic ă a sectoarelor industriale și altor activități
economice în Republica Moldova;
– stabilirea relațiilor statistice ale costurilor și
beneficiilor activității de inovare tehnologică în diferite
sectoare economice;
– identificarea factorilor principali care influențează
asupra activității de inovare din RM, investigarea relației
dintre diferitele etape ale activității de inovare.
Rezolvarea acestor probleme ar trebui să faciliteze
crearea și funcționarea efectivă în RM sferei NIS în
întregime, capabile de rep roducere și de auto -dezvoltare,
orientate spre sfera industrial -tehnologică cu o înaltă
valoare adăugată, sfera serviciilor de înaltă calificare,
adică spre o economie bazată pe cunoaștere , creștere pe
piața mondială privind competitivitatea produselor hi gh-
tech și un loc demn în cooperarea internațională și
diviziunea muncii.
Cele menționate mai sus ne permite să facem
concluzii confirmând necesitatea îndeplinirii
următoarelor sarcini pentru formarea și dezvoltarea în
țara noastră a SNI, reflectarea lui î n sistemul statistic și
integrarea cu succes în UE și sistemul internațional:
– stabilirea unui sistem de indicatori statistici ai SNI,
elaborați ținînd cont de experiența europeană și
internațională, ce ar permite evaluarea și adoptarea unor
decizii efic iente de management în domeniul activităților
tehnologice și de inovare;
– revizuirea completă a tuturor aspectelor legate de
cercetarea științifică și inovare pentru punerea în aplicare
a resurselor umane, materiale, informaționale și
financiare necesare , precum și organizarea proceselorpatentindicators communication and research activities;
citingarticlesindexinthe most significant for of the
international community magazines ,sharing of major
trendsof publication activity in various areasand
disciplines .
Toobtain data ontransfers of technology information
canbe obtained fromcustomers ,suppliers and government
agencies. Diffusion of technology is especially important
fortraditional manufacturing industries and service sectors ,
because themselves cannotperform research and
development (R & D) anddo notinnovate.For thisreason,
in theOECD countries implemented a substantial number
ofgovernment programs aimedattechnology transfer to
industry.
Todevelop a methodology for comprehensive
statistical studyof innovation and technological
activities inthe Republic of Moldova toachievethe
following theoretical and applied object ives3:
-developthe concept of a statistical studyof innovation
andtechnological activities in the Republic of Moldova ;
-make comparative analysis of the situationin thefield
of advanced manufacturing and information and
communication technologies inMoldova and the
industrialized world;
-propose a methodology to analyze the basic
characteristics of small business innovation, allowing
international comparisons ;
-developandtestconceptual approaches to the study of
structural changes in the innovatio n andtechnological
activities of industries andeconomic activities in the
Republic of Moldova;
-to establish the statistical relation of costs and
benefits of innovation and technology activities across
industries ;
-identify the mainfactorsinfluencing the innovation
activityin Moldova, to investigate the relation between the
different stages of innovation .
Solving these problems should facilitate
the establishment and effective functioning of the
RMas whole, capable of reproduction andself-
development of NIS-oriented industrial -technological
sphereof highvalue added ,highly skilled fieldservices,
withan economy based onknowledge growthin the
globalmarketcompetitive with high-tech productsand a
worthyplacein international cooperation and division of
labor.
The above allows drawing conclusions on the
necessity for performing the following tasks for the
formation and development of our country, the NIS,its
reflection in the sta tistical system and successful
integration into the European andthe international
system:
– Establishing a system of statistical indicators of the
NIS,tailored to European andinternational experience ,
allowing for evaluation and adoption of effecti ve
management decisions inthe field of innovation and
technological activities;
-a complex consideration to all aspects of research and
innovation required to implement labor,material,
information and financial resources ,andorganization of

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 135
Nr. 2 / 2011eficiente de monitorizare produse în SNI;
– rezolvarea problemelor dezvoltării SNI în direcții
de dezvoltare rapidă a mediului „generarea cunoașterii”,
pentru a asigura competitivitatea sectorului cercetării și
dezvoltări i cu un număr limitat de direcții prioritare,
crearea unei infrastructuri de inovare eficiente și
stimularea modernizării tehnologice a sectoarelor
industriale, utilizând mecanismul de punere în aplicare a
priorităților naționale de dezvoltare tehnologică într-un
număr limitat de sectoare economice;
– dezvoltarea infrastructurii tehnologico –
producătoare a activității de inovare, inclusiv crearea și
sprijinirea activității parcurilor tehnologice, centrelor de
inovare și tehnologie, incubatoarelor de afacer i, centrelor
de transfer tehnologic etc.;
– furnizarea susceptibilității tehnologice a subiecților
economiei și promovarea dezvoltării legăturilor de
cooperare între subiecții sistemului de inovare;
– dezvoltarea infrastructurii activității de inovare
informațională, de consultanță de specialitate și
educațională;
-schimbarea condițiilor care încurajează dezvoltarea
inovării, inclusiv creșterea atractivității investițiilor în
sfera„generarea cunoașterii” și utilizarea tehnologiilor
înalte cu conservare a și dezvoltarea (bazate pe
schimbarea calitativă) a mediului de bază;
-crearea unui regim fiscal favorabil și a unei politici
vamale, reglementarea utilizării drepturilor proprietății
intelectuale, reglementările guvernamentale și sprijinirea
sistemelor învățământului superior și a cercetărilor
fundamentale (o componentă principală a domeniului de
aplicare în „generarea cunoașterii”);
– comercializarea potențialului științific existent și
crearea unei infrastructuri a transferului tehnologic bazat
pe formarea instituțiilor financiare , ce asigură
continuitatea finanțării proiectelor de afaceri în toate
etapele ciclului de inovare, inclusiv dezvoltarea de fonduri
non-profit de capital de risc, precum și pe baza sprijinului
din partea statului pentru an treprenori și întreprinderile
mici inovatoare în sfera tehnologiilor înalte.effectivemonitoringprocesses in theNIS;
-solution to the problems ofthe NIS in the
directions of advanced development environment ,
"knowledge generation", to ensure the competitiveness of
the sector research and development on a limited number
of priorities for an effectiveinnovation infrastructure and
to stimulate technological upgrading of industries using the
mechanism for implementing the national priorities of
technological development in a limited numberof sectors of
the economy;
-development of production and technological
innovation infrastructure ,including the creation and
supportoftechnology parks ,innovation and technology
centers, business incubators ,technology transfer
centers, etc.;
-providing technological susceptibility of subjects of
economy andpromote cooperative ties betweenactorsof
innovation system;
-development of information, expert consulting and
educational infrastructure of innovation ;
-change of environment that encourages
innovative development , including increasing the
attractiveness of investment in knowledge generation
and use of high technology to the conservation and
development (based on qualitative change) of the base
environment.
-creation of a favorable tax regime and customs policy,
regulate the use of intellectual property rights, government
regulation and support of higher education and
fundamental research (a backbone component of the scope
of the generation of knowledge);
-commercialization of the existing scientific
potential and infrastructure of technolog y transfer
based on the formation of financial institutions ,ensure
the continuity of financing of business projectsat allstages
of the innovation cycle , including development of non-
profitventure capital funds,as well as onthe basis of
statesupport for entrepreneurs andventure capital for
small innovative enterprises in the sphere of high
technologies.
Bibliografie /Bibliography
1.Science, technology and innovation in Europe, Eurostat Pocketbooks, ISBN 978 -92-79-13575-0,ISSN1830– 754X,
L– 2721 Luxembourg :Publication Office the European Union, 2010.
2. Международный обзор статистики и показателей в области науки и техники, исходный документ: Статистика
и показатели науки и техники по развивающимся странам: п роблемы и перспективы; первая Международная
встреча экспертов, пр оходившая в Монреале, Канада, 2 -5 мая 2002 г. в Статистическом институте ЮНЕСКО,
UIS/S&T/2/BD1, Монреаль, июль 2002 г. Оригинал: английский.
3. Disponibil înEurostat website http://ec.europa.eu/eurostat .

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011136
ANALIZA CHELTUIELILOR PENTRU
AGRICULTURĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
MarcelCHISTRUGA, dr.,IEFS
Recenzent: Lilia ROTARU , dr., USMANALYSIS OF AGRICULTURAL
EXPENDITURES IN MOLDOVA
MarcelCHISTRUGA, PhD , IEFS
Reviewer: Lilia ROTARU ,PhD,USM
Articolul prezintă o analiză a cheltuielilor agricole în
RM, inclusiv subvenții și alte cheltuieli bugetare. Acesta se
concentrează pe probleme de optimizare a cheltuielilor
bugetare curente și reco mandări pentru factorii de decizie
politică. Unele dintre subvenții distorsionează activitatea
economică și denaturează eficiența piețelor în RM, din care
motiv este necesară o examinare aprofundată acestora.
Cuvinte cheie: cheltuieli bugetare, subvenții,
optimizarea cheltuielilor agricole.Article analyzes agricultural expenditures in Republic
of Moldova. Including subsidies and other budget
expenditures. it focuses on problems of optimization of
current budget expenditures and recommendations for
policymakers. Some of the subsidies are distorting
economic activity and Moldavian markets a thorough
examination is needed.
Keywords : budget expenditures, subsidies, optimization
of agricultural expenditures.
Sistemul de subvenții actualînagricultură nucontribuie
pe deplin laprincipalele priorități ale MTBF2012-20141.
Era60%dintotalulsubvențiilor suntorientate spre
susținerea producției și, prin urmare, sunt costisitor
distorsionate dinpunct de vedere economic șifiscal.Cea mai
mare parte asubvențiilor plătitesuntorientateîn scopuri de
producție.
Accesullasubvenții estestrictlimitatpentru un număr
relativmicdeîntreprinderi agricole.
Capacitate limitată de absorbție șide programare ducela
acumularea datoriilor producătorilor agricoli.
Structura administrativă esteîncărcată din cauza
numărului maredeprograme cu unnumărfoartelimitatde
beneficiari.
Se mizează pe contribuția statului prin intermediul
plăților sociale societăților comerciale din se ctorulagricolîn
locdestimulare deauto-suficiență apersoanelor fizice.
Există oposibilitate de suprapunere întreFondulpentru
Dezvoltare Regională șiactivitățile Agenției dePlățiși
Intervenții înAgricultură (AIPA).
Bugetul agricol șisubvențiile directe curente
Cheltuielile totaledin bugetul național ,alocatepentru
MAIA în anul 2010, au constituit 989 milioane leisauera
5% din totalul cheltuielilor bugetare2.Scăzândcheltuielile
pentru educație și cele aleunităților administrativ -teritoriale,
șiadăugând programul național de dezvoltare asectorul
forestierșiprogramul de management al apei,ajungem la
sumătotalăde889 milioane lei(4,5%dintotalul
cheltuielilor bugetare ),alocatăpentrusectorulagricol(din
care400 de milioane sub for mădesubvenții și220
milioane-din surseexterne).
ÎnLegeabugetului pentru2011este preconizată o sumă
totalăacheltuielilor din partea guvernului central în mărime
de819 milioane leipentru agricultură, gospodăria silvică,
gospodăria piscicolă și go spodăria apelor sau4%din totalul
cheltuielilor .Conform Legiibugetului pentru anul 2011 ,
această sumă estestructurată după cum urmează :Main issues
Current subsidy scheme in agriculture does not fully
contribute to the main priorities of the MTBF 2012 -20143.
Almost 60 % of all subsidies are oriented for production
support and therefore are economically distortionary and
fiscally expensive. The majority of the subsidies paid are
oriented for production purposes.
Access to subsidies is strongly limited to relatively
small number of agricultural enterprises .
Limited absorption capacity and poor programming lead
to accumulation of liabilities to agricultural producers .
Administrative structure is inflated due to big
number of programmes with very limited number of
beneficiaries .
State contribution to social payments in agriculture
target companies instead of stimulation of self -sufficiency
of individuals .
There is a possibility of overlap between the Fund for
Regional Development and the activities of the Agency for
Interventions and Payments in Agriculture (AIPA) .
Agricultural budget and current direct subsidies
Total expenditures of the National Budget in 2010
allocated for MAIA accounted for 989 million lei or almost
5% of Total Budget Expenditur es4. Subtracting education
expenditures and expenditures of the administrative –
territorial units and adding Development of the national
forestry sector program and Water management program a
total sum of 889 million lei (4.5 % of Total Budget
Expenditures) was allocated for Agricultural Sector (of
which 400 million in form of subsidies and 220 million
from external sources).
In the Budget Law for 2011 it is envisaged a total
amount of expenditures from the central government of 819
million lei for Agricultu re,forestry, fi shing and water
management or 4 % of Total Expenditures.
According to The Budget Law for 2011, the same
amount is structured as following:
1 MTBF Public Policy Priorities 2012 -2014, http://www.mf.gov.md
2Notă:Conform Băncii Mondiale ,guvernele țărilorîn curs de dezvoltare suportăcheltuieli,înmedie,1USDpentru10USDînvaloarenetăde producție
Agricultură .ÎnMoldova,în2010,1leucheltuitde cătreguvern(inclusivdinsurseexterne)pentruconturile 8.6leiaproducției agricole
3 MTBF Public Policy Priorities 2012 -2014, http://www.mf.gov.md
4Note: According to World Bank, developing country governments are spending, on average, 1 USD for 10 USD in net Agriculture production value. In
Moldova, in 2010, 1 leu spent by the government (including from external sources) accounts for 8.6 lei of agricultural production

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 137
Nr. 2 / 2011
Alocări bugetare în 2011/Budget allocations for 2011mln.lei/ millions lei
Agricultură, gospodă ria silvică, gospodăria piscicolă și gospodăria apelor / Agriculture,
forestry, fishing and water management819
Dezvoltarea agriculturii /Agriculture471
Dezvoltarea politicilor și managementului în domeniul agriculturii /Development of
agricultural poli cies and management14,7
Dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehnie șihorticultură /Sustainable development of
plant growing and horticulture sectors333
Reproducerea, creșterea și sănătatea animalelor /Breeding and animal health12,5
o/w Subsidii /o/w Subsidies250
Gospodăria silvică /Forest Management13
Gospodăria apelor /Water Management21
Activități șiserviciiînagricultură, neatribuite înaltloc /Activities and services for
agriculture unassigned to other place297
o/w Millennium Challenge Corporation / o/w Millennium Challenge Corporation91
Organe administrative/ Administrative departments16
Sursa: Elaborat de autor în baza Legii Bugetului 2011. / Source: Authors calculation based on Budget Law 2011
În anul2010,AIPAa reglementat 11măsuri, destinate
susținerii producătorii agricoli autohtoni .Un altprogram
substanțial ,rambursarea TVA-uluiproducătorilor agricoli
(Măsura12,120 milioane lei,15%dinbugetulpe
agricultură ),estecondus de Inspectoratul Fiscal de Stat .In 2010, the AIPA manipulated11measures aimed to
support agricultural producers in the country. Another
substantial programme, the VAT reimbursement to
agricultural producers (Measure 12, 120 million LEI, 15%
of the budget on agriculture), is run by the STI.
Tabelul1/Table 1
Analiza subsidiilor acordate pentru agricultur ă/
Analysis of agricultural subsidies
Planificat,
mii lei/
Planned,
th. MDLAchitat Ianuarie -Mai
2010, mii lei/ Paid
January-May 2010,
th. MDLBeneficiari/
Beneficiaries
paidSolicitări ,
2010/
Applications,
2010Datorii 2009/2010,
mii lei/ Liabilities
2009/2010, th.
MDL
AIPA 280000,0 157555,7 468 5 004 -218657,8
Inspecoratul
Fiscal de Stat /
STI120000,0 120000,0 859 – –
Sursa: Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură/ Source: AIPA
Aceastămăsură, precum șisubvențiile pentrurate de
împrumut,polițe de asigurare, înlocuirea podgoriilor vechi,
achiziționarea de animalede fermă auconsumat 520
milioane de leidinbugetulde stat pentru anul 2010 .
Din diferite motive, inclusivorientarea programelor ,
datoriilede statneacoperite, sunttransferatepeanii următori ,
astfelreducând, în general, accesullasubvenții pe viitor.
Datoriile neacoperite constituie, aproximativ, 30%din
bugetulsubvențiilor.
Accesullasubvenții (inclusivrambursarea TVA)nueste
caracterizat de egalitate,în timp ce orientareaestedestul de
liberă. Unmare număr de programe micimajorează costurile
administrative .După cum am menționat mai sus, cadrulThis measure, and subsidies for loan rates, insurance
policies, or even replacing old vineyards or acquiring of
farm animals consumed520 million LEI(2010) out of the
State Budget.
Due to different reasons including poor targeting of
programmes, the liabilities of the state without
financial coverage are transferred to following years,
generally reducing future access to subsidies.
Non-covered liabilities form about 30% of the subsidy
budget
The access to subsidies (including VAT refund) is not
equal, while the targeting is quite loose. Large number of
small programmes pushes up administrative costs. As
1http://apelemoldovei.org/regionaldevelopmentfund.html

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011138
administrativ existentși resursele financiare disponibile nu
permitefectuarea plăților asubvențiilor în timp util .
Numărul beneficiarilor de subvenții (~5000)reprezintă
mai puțin de 1,5%dinnumărul totaldeîntreprinderi
agricole, (inclusiv380935fermieri, în anul 2009).De
menționat faptul, că 859 deproducători au beneficiat de 120
mln. leiderambursare a TVA -uluiîn anul2010.Cele mai
multe subvenții nusunt disponibile pentru fermierii mici,
săracisaunoi creați din Moldova .Distribuția resurselor este
efectuatăînfavoareamarilor agricultori în proporție de 71%
din totalul subvențiilor plătite(132milioane lei).Astfel,
majoritatea subvențiilor agricoledin Moldova sunt regresive
(oferind susținere, în primul rând, celui mai reușit), bazatepe
cantitățisausuprafață; de aceea distribuția veniturilor este
agravată,în locsă fieîmbunătățită .
Rezervele strategicede grâualețăriipresupun asigurarea
securității alimentare astatului.În prezent ,rezervele de stat
constituie 60.000 de tone șisuntutilizate în scopul reducerii
volatilității prețurilor grâuluide pepiață.
Susțineri sociale,servicii privind ocuparea șisubvenții
de asigurare a sănătății
Uneledintremăsuri,înalte sectoare, oferăindirect
subvențiiproducătorilor agricoli.Un asemenea exemplu este
subvenționarea contribuțiilor la asigurările socialepentru
angajații dinsectorulagricolcu6%,scurgeri de 30-40
milioaneleianualde labugetul de stat .
Tarifele reduse la polițele de asigurare de sănătate, în
mediulrural,suntmenitesă sprijine acoperirea cuasigurări
de sănătate înzonele rurale problematice (micilor
producători agricoli, deținătorilor de patente,lucrătorilor
sezonierietc.).
Fondulpentru Dezvoltare Regională
Priorități șimăsurifundamentale ale procesului de
îmbunătățire a infrastructurii regionale.Unu lasutădin
veniturile bugetare (netransmisibile), alocate pentru
dezvoltarea regională prin intermediul fondului,trebuiesă
fiecheltuiteconformpriorităților stabilite(drumuri,accesla
apă,gestionarea deșeurilor ,activități non -agricoleînzonele
rurale,mediulșimijloace de trai durabile)1.În anul2010,
prin prismamăsurilor de subvenționare în agricultură au fost
observate neacoperiri în cinciproiecte selectate (~50
milioane lei ).Una dintre priorități,dezvoltarea structurilor
comunede comercializare a producției agricoleșiintegrarea
lorînclustere(Măsura 2.3),estedirectlegatădeprioritățile
dinsectorul agricol pentru2012-2014.
Aplicarea acestor măsuri,infrastructura fizicăși o gamă
deserviciiînzoneleruralear trebui să contribuie lacreșterea
eficienței producției agricole.
Unele facilități su bvenționează indirect agricultura. De
exemplu, eliminarea subvenției pentru asigurările sociale de
6%sau redirecționarea subvenției pentrutoți agenții
economici prinreducerea ratei generale aasigurărilor
sociale.Redistribuirea a6% desubvenție poatepermite
reducerea de până la 0,5 % arateiasigurărilor sociale (23-
22,5)pentrutoți agenții economici .Programele, activepe
piațaforței de muncă, ar trebui să ajuteoameniiaferent
locurilor de muncă subvenționate .
Cercetările comparative din cadrul m ai multor țărimentioned before, existing administrative settings and
available financial resources do not allow timely payments
of subsidies.
The number of subsidy beneficiaries (~5000)
represents less than 1.5% of total number of
agricultural enterprises (including 380,935 farmers , 2009).
It should be mentioned that 859 producers benefited
from 120 million lei of VAT refund in 2010. Most
of the subsidies are not even available to Moldova’s
small, poor or newly created farmers. Distribution of
resources is in favour of big farmers account ing for 71 %
of all subsidies paid (132 million lei). Thus, most of
Moldova’s agricultural subsidies are also regressive
(help the rich first and most), based on quantities or
area; they worsen the income distribution instead of
improving it.
The strategic wheat reserves of the country are
supposed to serve the food security of the co untry.
Presently, the state reserves amount to 60,000 tons and are
used to reduce the volatility of prices of wheat on the
market.
Related industries
Social welfare, employment services and subsidized
health insurance
Some of measures in other sectors indi rectly
provide subsidies to agricultural producers. One
example is the subsidizing of social security contributions
for the employees in the agriculture sector by 6%,
leaking 30 -40 million LEI annually from the State
Budget.
Discounted rates on health insurance policies in rural
areas are aimed at supporting the coverage with health
insurance in problematic rural areas (small agricultural
producers, patent holders, seasonal workers, etc).
Fund for Regional Development
Founding priorities and measures envisaged by
the fund target improvement of infrastructure in the
regions. One per cent budget revenues (non -transferrable),
earmarked for regional development through the fund,
must be sp ent in line with set priorities (roads, access to
water, waste management, non -agricultural activities in
rural areas, environment and sustainable livelihoods)1. In
2010, no overlap with agricultural subsidy measures
was noticed in five select ed projects (~50 million lei).
One the priorities, developing cooperative marketing
structures for agricultural production and integrate
them into clusters (measure 2.3), is directly linked
to the priorities in the agricultural sector for
2012-2014.
Along the implementation of the measures, the physical
infrastructure and range of services in rural areas should
contribute to the increase of efficiency in agricultural
production.
Abolish th e SSC subsidy of 6% or redirect the subsidy
to all economic agents by reducing the general SSC rate.
Redistribution of 6% subsidy can allow for up to 0.5%
reduction of SSC rate (from 23 to 22.5) for all economic
agents. Active labor market programmes shoul d assist
1http://apelemoldovei.org/regionaldevelopmentfund.html

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 139
Nr. 2 / 2011privindcheltuielile publiceagricole indică faptul, că
investițiile înbunuripublice, cum ar fi cercetarea și
dezvoltarea ,infrastructura rurală șieducația,împreună cu
creareaunei bune politici de mediu șiinstituțional ,constituie
unul dincei mai importanți promotori aieficienței sectorului
agricol.Revizuirea subvențiilor agricole ar trebui să
contribuie la acordarea priorităților acestor tipuri deinvestiții.
Reorientarea cheltuielilor privindrambursarea TVA-ului
sprealte politici arduce la o presiune concurențială, ce ar
facesectorulmaieficient. Această măsură ar putea fi
compensată cu multe alte forme de sprijin direct. În
conformitate cupoliticape termen mediu,măsurile de
susținere a competitivității sectorului agricolși a
programelor de protecție socială în zonele ruralepotfi
finanțatedinacesteresurse.
Revizuirea programelor șiconcentrarea resurselor în
măsurile generale de sprijin -infrastructura ,stimularea
competitivității și ainvestițiilor care achiziționează
produsele agricolecuvaloareadăugată ridicată (inclusiv
curate din punct de vedere ecologic )ar asigura o eficiență
mai înaltă de alocare a resurselor (substituirea subvențiilor
pentruproducție cusubvenții pentrustimularea investițiilor
înfacilitarea procesului de prelucrare ,manipularea și
depozitarea produselor agricole,înmașiniși echipamente
agricole,creareainfrastructurii de piață accesibile ,creșterea
producției deproduse cu valoare adăugată ),înconformitate
cuCCTM2012-2014, în prioritățilepoliticiipubliceîn
sectorulagricol.Examinarea aprofundată aacestorsisteme
desubvenții ar trebui să fieefectuată de cătreMinisterul
Finanțelor saualt organism independent . Mai multă trebuie
să fie acordată măsurilor, care vizează :
-Subvenții pentruplantemultianuale (Măsura3:nuci,
fructe, viță de vie);
-Stimularea achiziționării de animalede reproducție și
menținerea fonduluigenetic(Măsura8);
-Subvenții pentruutilizatorii produselor de uz fitosanitar
(pesticide) și îngrășăminte (minerale) (măsura11).
Programul I-Dezvoltarea Agriculturii (620 milioane
leipentru anul2010și471 milioane lei-pentru2011)
Subprogramul 1.2Dezvoltarea durabilăasectoarelor de
fitotehnie,horticultură șiviticultură și crearea condițiilor
pentrupromovarea produselor de înaltăvaloare(331mil. lei).
Reducerea stoculuiactualalrezervelor de cerealepoate
ducela reducerea cheltuielilor curentedestocare și
gestionare a capacității excedentare, precumși lavenituri
one-off, provenite dinvânzareaunei părți a stocul excesiv, în
valoaredepână la 180 milioane lei .Nivelul actual al
rezervelor de cerealeale UEeste de,aproximativ, 70 kgpe
cap de locuitor ,în timp ce înMoldovaeste de170 kgpecap
de locuitor .Politica rezervelor, îndiverse țări ale UE ,diferă:
în timp ce unele îșimenținstocurile asemeniRepublicii
Moldova (România), altele seabținde lacheltuieli de
întreținere rezervelor și de la intervenții .Acest lucru
sugerează posibilitatea unei reduceri constante arezervelor
de cereale dinRepublica Moldova lanivelulUE,carevor
permite redistribuirea a pânăla 100 de milioane de lei pentru
alte cheltuieli .Întermen mediu ,esterecomandabilă
explorarea posibilității de afinanțauneledintreactivitățile
de intervenție pepiațaagricolăprinutilizarea resurselor
parvenite dinUE(tip de finanțare standardînțărilemembrepeople on subsidized jobs.
Studies on cross -country comparisons of public
agricultural expenditures indicate that investment in
public goods such as research and development,
rural infrastructure, and education, alo ng with creating a
good policy and institutional environment, are the
most important promoters of the efficiency in the
agricultural sector. In this regard, review of agricultural
subsidies should give priorities contributing to such types
ofinvestment.
Redirecting expenditures on VAT reimbursement to
other policies would bring more competitive pressure
making the sector more efficient. More direct forms of
support can be used instead to compensate for the measure.
In line with the medium term policy, measures to support
competitiveness of the agricultural sector and social
protection programmes in rural areas can be funded out of
these resources.
Revise the programmes and concentrate resources in
general sector support measures – infrastructur e,
stimulation competitiveness and acquiring investment in
high value added agricultural products (including
ecologically clean), to ensure better quality of resource
allocation (replace subsidies for production by subsidies
stimulating investment in facil ities for processing,
manipulation and storage of agricultural products,
in agricultural machinery and equipment, creation of
market access infrastructure, growth in the output of
value added products), in line with the MTBF 2012-2014
priorities of public policy for the agricultural sector. A
thorough examination of these subsidy schemes should be
performed by MOF or other independent body.
Deeper attention is to be given to measures targeting
production:
-Subsidies for multiannual plants (Measure 3: walnut,
fruits, vineyards)
-Stimulation of acquiring breeding animals and
maintaining the genetic fund (Measure 8)
-Subsidy to users of phytosanitary products (pesticides)
and fertilizers (mineral fertilizers) (Measure 11)
Program I – Development of Agriculture (620 million
lei for 2010 and 471 million lei for 2011)
Subprogram 1.2 Sustainable developments of plant
growing, horticulture and viticulture sectors and creating
conditions for promoting high value products (331 mi llion
lei).
Reduction of the current stock of grain reserves can
bring savings in recurrent expenditure of stocking and
managing the excess capacity (and one -off revenue
from sale of the excessive stock of up to 180 million LEI).
The current level of EU grain reserves is about 70kg per
capita, while in Moldova it is 170 kg per capita.
Reserves policy in different EU countries differs – while
some maintain stocks equal to Moldova (Romania),
others refrained from spendi ng on reserve maintenance and
interventions. This suggests possible steady reduction of
grain reserves in Moldova to the EU levels, which should
allow up to 100 million lei freed up for other expenditure.
In the medium -term, it might be advisable to
explore the possibility to finance some of the intervention

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011140
aleUE).
Testarea soiurilor de plante
La acest capitol se presupune revizuirea cheltuielilor
pentruactivitatea din domeniul dat .Este vorba de specii noi
de plante sau decertificarea speciilorexistente?În cazul
speciilor noi, ar trebui să fieluat în considerație costul –
beneficiu abordat .
Susținerea producătorilor agricoli (inclusiv
subvențile )
Toateactivitățile privindsubvenționarea trebuiesă fie
revizuite.Existăcazurimultipledebeneficiari înaceeași
perioada 2008 -2010,în special beneficiari de subvenții de
top.
Circa60%dintotalulsubvențiilor suntorientate spre
susținerea producției și, prin urmare, sunt costisitor
distorsionate dinpunct de vedere econom icșifiscal.Cea mai
mare parte asubvențiilor plătitesuntorientateîn scopuri de
producție.
Pe termen scurt,unelesubvenții de producție a
entităților, fără a avea acces lapiețe,potfifurnizate,dar
trebuie să fiedirecționate ,monitorizate îndeapr oape și
evaluateîn cadrullimitelorde timpspecifice.
Cele mai multe subvenții nusunt disponibile pentru
fermierii mici, săracisaunoi creați din Moldova .Distribuția
deresurseesteînfavoareamarilor agricultori ce constituie
71%din totalul subvențiilorplătite(132milioane lei ).Astfel,
majoritatea subvențiilor agricoledin Moldova sunt regresive
(oferind susținere în primul rând celui mai reușit), bazatepe
cantitățisausuprafață; distribuția veniturilor este agravată, în
locsă fieîmbunătățită .
Măsura 1. Stimularea creditării producătorilor agricoli
de către băncile comerciale și instituțiile financiare non –
bancare(2,8milioaneîn anul2010).
În prezent ,aceastămăsurănuesteeficientă.Subvențiile
pentruaceastămăsurăau scăzut dramatic începând cu anul
2003.Stopareaacesteiactivități este cauzată de numărul mic
debeneficiari (93),din care, în majoritate, doarfermelede
maridimensiuni potbeneficia (63 la număr) saureorganiza
procedurile (832 decereri). Din aceste considerente, ar
trebuisă fieluată în vizor stimularea credităriișifurnizarea
serviciilor de consultanță în zonele rurale .
Măsura 2.Stimularea mecanismului de asigurare a
riscurilor înagricultură (9,9milioaneîn anul2010).
Se constată suspendarea subvențiilor din cauza
numărului mic debeneficiari (122), a preponderenței
fermelorde dimensiuni mari, care potbeneficia de subvenții
(96), precum și a numărului redus de cereri (232) .
Măsura3.Subvenționarea investițiilor pentru înființarea
plantațiilor multianuale (52milioaneîn anul2010).
Moldova a pierdutcota de piață mondială de vin, de
aceeaeste necesară continuarea analizei deevaluare a
necesității desubvenționare apodgoriilor . În anul 2010
agricultorii mariau beneficiat , în medie, de 277 miide lei,în
timp cemicii fermieri au ridicat doar 78 mii de lei. Primii
cincibeneficiari s-au bucurat de maimult de2 milioane din
fiecareformădesubvenții.
În anul 2011 nuvor fialocate resurse bugetarepentru
această măsură .
Masura 4.Subvenționarea investițiilor pentru
producerea legumelor pe teren protejat (sere,solarii)(3,9activities on the agricultural market by utilizing the
resources from the EU (which is standard in EU member
countries).
In the field of testing the plant varieties
It would make sense to review the expenditures of this
activity. Is it new plant species or certification of the
existing species? If this species are new then a cost –
benefit approach should be considered.
In the field of supporting agricultural producers
(includes subsid ies).
All the activities regarding subsidizing must be
revised. There are multiple cases of same beneficiaries
in the period of 2008 -2010, especially for top subsidy
receivers.
Almost 60 % of all subsidies are oriented for pr oduction
support and therefore are economically distortionary and
fiscally expensive. The majority of the subsidies paid are
oriented for production purposes.
In the short term, some production subsidies to entities
without access to markets can be provi ded, but must be
targeted, closely monitored and evaluated and within
specific time limits.
Most of the subsidies are not even available to
Moldova’s small, poor or newly created farmers.
Distribution of resources is in favour of big farmers
accounting for 71% of all subsidies paid (132 million lei).
Thus, most of Moldova’s agricultural subsidies
are also regressive (help the rich first and most),
based on quantities or area; they worsen the income
distribution instead of improving it.
Measure 1. Stimulation of agricultural producer
crediting by commercial banks and non -banking financial
institutions (2.8 millions in 2010).
At the moment, this measure is not efficient. Subsidies
for this measure decrease d dramatically since 2003.
Discontinue this activity due to small numbers of
beneficiaries (93), mostly just large scale farms
can benefit (63) or reorganize the procedures (832
requests). Stimulation of rural banking should be
considered and providing consultancy services for rural
areas.
Measure 2. Stimulation of the agricultural risk
insurance mechanism (9.9 millions in 2010).
Discontinue the subsidy due to small numbers of
beneficiaries (122), mostly just large scale farms can
benefit (96) and only 232 requests.
Measure 3. Subsidy for foundation of multiannual
plantations (52 millions in 2010).
Moldova lost its wine world market shares
further analysis is needed for assessment of the
necessity of subsidizi ng vineyards. Large farmers received
on average 277 thousand lei, while small farmers
received only 78 thousand lei in 2010. Top five
beneficiaries received more than 2 million each in form of
subsidies.
For 2011 there will be no budget allocatio ns for this
measure.
Measure 4. Subsidy for investment in vegetables
production on protected land (greenhouses, solariums) (3.9
millions in 2010).

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 141
Nr. 2 / 2011milioaneîn anul 2010 ).
Numărul de beneficiari esre redus (61);esteosubvenție,
relativ,nouă și cea mai mare parte din toate sumele sunt
direcționate cătrefermieriimici.
Măsura 5.Stimulareainvestițiilor pentru procurarea
tehnicii și utilajului agricol precum și a echipamentului de
irigare.
Unelesubvenții ar trebui să fierevizuite, deoarece în
unelecazuri,problema poate consta nu atât în, cât înaccesul
laacest echipament .
Măsura 6.Susținerea promovării și dezvoltării
agriculturii ecologice.
Măsura 7. Stimularea investițiilor în utilarea și
renovarea tehnologică a fermelor zootehnice (2,7 milioane în
anul 2010).
Numărul este mic (20). Este logic de revizuit procedurile
sau de re orientat spre alt tip de sprijin, de exemplu,
recondiționarea de pășuni.
Măsura 8 .Stimularea procurării animalelor de prăsilă și
menținerea fondului lor genetic (2,2 milioane în anul 2010).
Constatăm suspendarea subvenției din cauza numărului
mic de ben eficiari (26), a preponderenței fermelor de
dimensiuni mari, care pot beneficia de subvenții (19), și a
numărului redus -60. Un rol major în această activitate îl
poate juca sectorul privat, eliberând resurse pentru alte
mijloace.
Măsura 9 .Stimularea inve stițiilor în dezvoltarea
infrastructurii postrecoltare și procesare (11,7 milioane în
anul 2010).
Trebuie să fie revizuite 92% din totalul subvențiilor,
plătite agricultorilor mari în baza acestei măsuri.
Măsura 10 . Subvenționarea producătorilor agricol i
pentru compensarea cheltuielilor energetice la irigare (9,3
milioane în anul 2010).
Calculul consumului de energie trebuie să fie efectuat
foarte subiectiv și extrem de controversat.
Măsura 11. Subvenționarea utilizatorilor produselor de uz
fitosanitar (pesticide) și îngrășăminte (minerale) (39 de
milioane în anul 2010).
Deaceastă măsură beneficiază în proporție de 78% sau
304 din fermele mari, adică 384 beneficiari. Primii cinci
beneficiarii au obținut, în medie, 945 mii de lei. Nu există
nici o fun damentare economică pentru subvenționarea
achiziționării de semințe hibride, deoarece companiile
private sunt în măsură să taxeze utilizatorii asupra costului
total al producției de semințe și de comercializare. O
strategie adecvată pentru intervenția guve rnamentală va oferi
sprijin pentru dezvoltarea industriei private de semințe și
pepiniere de plante.
Subprogramul 1.3Reproducerea, creșterea și sănătatea
animalelor (125milioane de lei ,includeMăsura7și8,
discutatemai sus).Acestsubprogram ar trebuisă fierevizuit,
întrucâtcele mai multe activități ar putea firealizate de
sectorulprivat(de ex., cumpărare aresurselor genetice
importate,stimularea procesului de creareșimodernizare a
creșterii animalelor în sectorul agricol, achiziționarea de
tehnologie și echipamente pentrureproducere și altele).
Trebuie să fie efectuată o analiză cost-beneficiu a
laboratoarelor.
Programul II.Securitatea alimentară (10,3milioaneFew beneficiaries (61), but is relatively a new
subsidy and the bulk of all amounts are directed to small
farmers.
Measure 5. Stimulation and subsidy to investment in
procurement of agricultural machinery and equipment, as
well as for irrigation equipment.
Some of the subsidies should be reviewed because in
some cases the problem can be in the access to this
equipment and not the price.
Measure 7. Stimulation of investment in use and
technological renovation of animal farms (2.7 millions in
2010).
Small number of beneficiaries (20). It makes sense to
review the procedures or redirect to different typ e of
support, for example reconditioning the pastures.
Measure 8. Stimulation of acquiring breeding
animals and maintaining the genetic fund (2.2 millions in
2010).
Discontinue the subsidy due to small numbers of
beneficiaries (26), mostly just l arge scale farms can benefit
(19) and only 60 requests. Private sector can play a major
role in this activity freeing resources for other means.
Measure 9. Stimulation of investment in post -collection
and processing infrastructure (11.7 millions in 2010).
Must be reviewed 92 % of subsidies for this measure
were paid to big farmers.
Measure 10. Subsidy to agricultural producers to
compensate energy expenditures on irrigation (9.3 millions
in 2010).
Extremely controversial and very subjective when
calculating energy consumption.
Measure 11. Subsidy to users of phytosanitary products
(pesticides) and fertilizers (mineral fertilizers) (39 millions
in 2010).
This measure serves in proportion of 78% or 304
large farms out of 384 beneficiaries. The top five
beneficiaries received on average 945 thousand lei.
There is no economic justification for subsidizing
the purchase of hybrid seeds since private companies
are able to charge users the full cost of seed product ion
and marketing. The appropriate strategies for
government intervention will the support for the
development of the private seed industry and plant
nurseries.
Subprogram 1.3 Reproduction ,growth and animal
health (125 million lei, incl udes Measure 8 and 7, discussed
above)
This subprogram should be revised; most of the
activities can be undertaken by private sector (the purchase
of imported genetic resources, stimulation of creation and
modernization of farming and livestock breeding, t he
purchase of technology and equipment for breeding and
others). A cost-benefit examination of laboratories must be
performed.
Program II Food Safety (10.3 million in 2011)
Food safety expenditures will increase in 2011 by
more than 100%. A rev iew of these expenditures
must be undertaken especially in case of the
Maintenance System of the Animal Identification and
Traceability.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011142
pentru 2011). Cheltuielile securității alimentare vorcreșteîn
2011cupeste 100%. Revizuirea acestorcheltuieli trebuie să
fieîntreprinsă, mai ales,încazulsistemului de întreținere, de
identificare și trasabilitate a animalelor .Furnizarea spațiului
de stocare a pesticidelor inutilizabile acesta este unarticol de
cheltuieli istoric, pentrudesfășurarea căreia,până în 2013,
esteplanificată suma de 10 milioane de lei . Cu referință la
acest subiect, ar trebui săfieluate în considerare măsurilede
debarasare de acestedepozite.
Programul III.Dezvoltarea sectorului forestiernațional
(13,3milioane lei ).Sepreconizează restaurarea a 24.500 ha
depăduri, ceea ce constituie era 500de leipeha. Este
necesar de efectuat o examinare mai aprofundată asupra
modului de distribuire a acestor bani.
Program IV.Gospodăriria apelor (20,9milioane de lei
pentru anul2011).Ministerul Mediului gestionează aceste
alocări.Reglamentarea cheltuielilor ar trebui să fie
coordonată cuorganizațiile internaționale și societățile
donatorilor .Cheltuielile ar trebuisă fieaxatepesisteme de
irigarela scară mică ,carenecesităcosturimai mici de
investiții (comparativ cu sistemele de irigare pe scară mai
largă) șiauperioade mai scurte de gestație șirandament mai
mare în productivitate , pe sisteme care să poată oferi
agricultorilor un gradmaimaredecontrolasupraapei pentru
irigațiiși să furnizeze mai multe opțiuni pentrudiversificarea
culturilor.
Concluzii . O serie de activități, efectuate de către
Ministerul Agriculturii sau agențiile sale (institute în acest
sector), ar putea fi privati zate sau convertite la auto -finanțare
durabilă. Ar trebui să fie realizată o revizuire generală în
scopul identificării unor asemenea activități și reducerii
finanțării de la buget pentru administrarea în sectorul agricol.
De asemenea, fuziunea mai multor agenții ar putea contribui
la reducerea costurilor administrative. Investiții, efectuate de
donatorii de stat și internaționali în sistemele de irigații, ar
face sectorul mai competitiv. Ar trebui să fie stabilit un
mecanism pentru a face acest sistem de a uto-finanțare
durabil după finalizarea acestuia, astfel încât să nu fi create
costuri suplimentare pentru buget, ci să fie incluse costurile
companiilor ce le vor utiliza.
Bugetul de stat ar trebui să sprijine proiectele care
vizează diversificarea activi taților în zonele rurale, de
preferință sub formă de co -finanțare a proiectelor donatoare.
Exemplu ar putea fi introducerea de tehnologii pentru
producerea de energie din biomasă. Acest lucru va crea mai
multe locuri de muncă în zonele rurale și va păstra, de
asemenea, venit în zona de producție primară, contribuind la
diversificarea economiei locale.
Cercetările comparative din cadrul mai multor țări
privindcheltuielile publiceagricole indică faptul, că
investițiile înbunuripublice, cum ar fi cercetarea și
dezvoltarea ,infrastructura rurală șieducația,împreună cu
creareaunei bune politici de mediu șiinstituțional ,constituie
unul dincei mai importanți promotori aieficienței sectorului
agricol.De exemplu, în cazul Moldovei serviciile de
consultanță agricolă sunt de o importanță deosebită.
Cheltuielile publicear trebui să abordeze aspecte legate
deeforturile de coordonare apiațeiîn special pe verticala
lanțurilorde piață,deexemplu, dezvoltarea relațiilorîntre
fermieri șiprocesatori ,dezvoltareainfrastructurii șiaProviding security deposit of obsolete and unusable
pesticides
This is an historic exp enditure article, until 2013 it is
planned to spend on this activity around 10 million lei.
Measures of discarding these deposits should be
considered.
Program III Development of the national forestry
sector (13.3 million lei)
It is envisaged that 24,500h a of forests will be restored.
It means around 500 lei per ha. More information on how
this money is spent and a thorough examination of the
results should be made.
Program IV Water Management (20.9 million lei for
2011)
The Ministry of Environment admini sters these
allocations. The coordination of expenditures should be
coordinated with international organizations and donor
community. Expenditures should be focused on small -scale
irrigation systems, which require less investment
costs compared to the larger -scale irrigation systems, have
shorter gestation periods, yield higher productivity,
give farmers a greater degree of control over their
irrigation water, and provide more options for crop
diversification.
Concluzions. A range of activities performed by
ministry of agriculture or its agencies/institutes in the sector
could either be privatized or be converted to self –
sustainable financing. A comprehensive review should be
done in order to identify such activiti es and thus reduce the
budget financing for administration in the agricultural
sector. Also mergers of several agencies might help to
reduce the administrative costs. State and international
donors are investing in irrigation systems to make the
sector mor e competitive. A mechanism should be
established to make this system financially self -sustainable
after its completion, so that it doesn’t create further costs
for the budget but is internalized in the costs of the
companies utilizing it.
State budget shou ld support meaningful projects
aimed at diversification of activity in rural areas, preferably
in the form of co -financing of donor projects. Example
might be the introduction of technology for production of
energy from biomass. This creates mo re employment
in rural areas and also keeps the income in the area of
primary production, helping to diversify the local
economy.
Studies on cross -country comparisons of public
agricultural expenditures indicate that investment in public
goods such as research and development, rural
infrastructure, and education, along with creating a good
policy and institutional environment, are the most important
promoters of the efficiency in the agricultural sector. For
example, in case of Moldova fa rm advisory services are
particularly important.
Public expenditures should address issues related to
market coordination efforts especially vertical coordination
in market chains. For example development of links
between farmers and processors, developmen t of
infrastructure and producer organizations.
Some of the resources must be redirected to

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 143
Nr. 2 / 2011organizațiilor de producători .Unele dintre resursesă fie
redirecționate către proiecte de infrastructură șide
construcție a infrastructurii competitive sociale din zonele
rurale.Sistemul de subvenții ar trebui să ia în consi derație,
de asemenea, impunerea unei planificări financiare mai bune
pentruprogramele de reducere a datoriilor neacoperite și de
asigurare a accesului egallasubvențiipentrutoatetipurilede
întreprinderi agricole .Programul șimăsurile, întreprinse de
cătreFondulpentruDezvoltare Regională precum, și
măsurile agricole privindsubvențiile ar trebui să fiecorelate
pentru a evita suprapunerea eforturilor .infrastructural projects and building competitive social
infrastructure in rural areas.
The subsidy scheme should also consider
imposing better fina ncial planning for programmes to
reduce unfulfilled liabilities and ensure equal access to
subsidies for all types of performing agricultural
enterprises.
The programme and measures undertaken by the Fund
for Regional Development and agricultural subsidy
measures should be correlated to avoid duplication of
effort.
Bibliografie/Bibliography
1.Legea Bugetului pentru anul 2011
2.World Bank, Moldova: Opportunities for Accelerated growth, 9 Septembrie 2005
3.www.apia.md
4.www.minfin.md
ANALIZA FUNCȚIEI V ÂNZĂRI ȘI
MARKETING ÎN INDUSTRIA DE PANIFICAȚIE
Maria OLEINIUC, lector superior, US „A.Russo”, Bălți
Elena GORELOVA, dr., conf. cercet.
Recenzent: Nelli AMARFII -RAILEAN, dr., conf.univ.,
US „A.Russo”, BălțiTHE ANALYSIS OF SALES AND MARKETING
SERVICES IN BAKERY INDUSTRY
MariaOLEINIUC , senior lecturer, „A. Russo”SU,Balti
Elena GORELOVA, PhD, conf. cercet.
Reviewer : Nelli AMARFII -RAILEAN, PhD , conf.univ.,
„A. Russo” SU, Bălți
În viziunea noastră, întreprinderile de panificație d in
Republica Moldova, confruntându -se cu piețe din ce în ce
mai competitive și cu consumatori tot mai exigenți, trebuie
să găsească noi metode de a dobândi avantaje competitive
și de a mări vânzările.
Cuvinte cheie: vânzări, stoc, produse de patiserie,
indicele prețurilor etc.In our view, the bakery industry in the Republic of
Moldova, facing increasingly competitive markets and
increasingly demanding consumers, should find new
ways to gain competitive advantages and to increase the
sales.
Keywords: sales, stock, pastries, price index, etc.
Principalul indicator al unei întreprinderi/ramuri în
economia de piață sunt vânzările. Deșipâinea și majoritatea
produselor de panificație sunt ușor alterabile cu termen redus
de păstrare, volum ul vânzărilor șiaproducției -marfă în
întreprinderile de panificație nu diferă esențial. În tabelul 1
este reflectată dinamica vânzărilor cu amănuntul a pâinii și a
produselor de patiserie și cofetărie pe grupuri.
Urmare a analizei tabelului, au fost depistate
următoarele tendințe în dinamica și structura vânzărilor în
ramura panificației:
În 2009 vânzările totale ale ramurii de panificație
s-au redus cu 5,6% față de 2008, dar ca pondere în
structura vânzărilor cu amănuntul rămân constante – 6%.
Cea mai mare ponde re din vânzări revine, firesc,
pâinii și produselor de patiserie (cca 60%), care are
pondere de 4% din totalul vânzărilor cu amănuntul.
Vânzările pâinii și ale produselor de patiserie au
scăzut în 2009 cu 9,3% față de 2008, ceea ce este legat de
reducerea capacității de cumpărare a populației.
Cresc vânzările produselor de cofetărie, ponderea
cărora în totalul vânzărilor este de 2,5%.The sales are the main indicator of business / branch in
the market economy. Given the fact that the bread and
most of bake ry products are perishable and have short
term of shelf life, the sale and production volume in the
bakery business does not differ essentially. The dynamics
of detailed bread, bakery and confectionery sales is
reflected in the 1st table.
After having anal yzed the table, the following trends in
the dynamics and sale structure in bakery industry were
found:
In 2009, total sales of the bakery industry fell by
5,6% compared to 2008, but as the rate in retail structure
sales it remains constant – 6%.
The larges t rate of sales comes naturally to bread
and pastries (aprox. 60%) with the rate of 4% of total retail
sales.
Sales of bread and pastries fell by 9,3% in 2009
compared to 2008, linked to the reduction of people’s
purchasing capacity.
It should be noted th at the confectionery sales are
increased, whose rate in total sales is of 2,5%.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011144
Tabelul 1/Table 1
Dinamica și structura vânzărilor cu amănuntul ale pâinii, produselor de patiserie și de cofetărie
în Republica Moldova (în prețuri curente) /
The dynamics and retail sales structure of bread, pastries and confectionery
in the Republic of Moldova (current prices)
Indicator 2005 2006 2007 2008 2009
Vânzările cu amănuntul totale, mil. lei/
Total retail sales, mil. MDL691,4 803,5 1046,4 1352,8 1277,7
Ponderea în total vânzări cu amănuntul pe republică, %/ Total
retail sales rate in the Republic of Moldova, %6,3 5,9 6,2 6,3 6,4
Inclusiv:/ Including:
Pâine și produse de patiserie, mil. lei/
Bread and pastries, mil. MDL431,2 496,6 664,5 854,9 775,7
Ponderea în total vânzări cu amănuntul pe republică, %/ Total
retail sales rate in the Republic of Mold ova, %3,9 3,6 3,9 4,0 3,9
Produse de cofetărie, mil. lei / Confectionery, mil. MDL 260,2 306,9 381,9 497,9 502,0
Ponderea în total vânzări cu amănuntul pe republică, %/ Total
retail sales rate in the Republic of Moldova, %2,4 2,3 2,3 2,3 2,5
Sursa:Anuarul Statist ic al Republicii Moldova 2010./ Source:Annual Statistics of the Republic of Moldova 2010.
Conform prognozelor experților, luând în considerație și
particularitățile ramurale ale pieței produselor de
panificație, în următorii 2 -3 ani se așteaptă stabilizarea
vânzărilor.
Dacă analizăm stocurile de pâine și produse de
patiserie în unitățile de comerț cu amănuntul, atunci
observăm că valoarea lor este în creștere, dar ca pondere în
stocuri totale cota este mică – cca 1,5%, motivul fiind
termenul redus de păstrare al producției ( vezifigura 1).According to the experts’ forecast and taking into
consideration the bakery products market’s peculiarities,
the following 2 -3 years are expected to make the sales
steadier.
If we analyze the bre ad and pastries stocks in retail
establishments, we can note then that their value is
increasing, but as the rate in total stocks the share is small
– approx. 1,5%, the reason being the short term of shelf
life (Figure 1) .
35,346,6 49,769,3 72,2
020406080
2005 2006 2007 2008 2009
Fig. 1. Dinami ca stocurilor pâinii, produselor de patiserie și de cofetărie, mil . lei/
Fig. 1. The dynamics of bread, pastries and confectionery stock, mil. MDL
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2009./ Source:Annual Statistics of the Republic of Moldova 20 09.
Reieșind din faptul că pâinea și produsele de
panificație sunt produse social -importante, prețurile la
acestea sunt reglementate la nivel de stat. Astfel, în
conformitate cu HG nr.547 din 04.08.1995 „Cu privire la
măsurile de coordonare și de regleme ntare de către stat a
prețurilor (tarifelor)”, la poziția 1905 – pâine și colaci fără
aditivi alimentari și adaosuri și poziția 1902 – paste
făinoase fără aditivi alimentari și adaosuri este stabilit un
adaos comercial limitat de 10% din prețul de livrare,
incluzând TVA (8%). Din contul adaosului comercial se
acoperă toate cheltuielile de circulație, inclusiv cheltuielile
pentru transport și alte cheltuieli legate de procurarea și
comercializarea acestor mărfuri. În toate cazurile deGiven the fact that bread and bakery products are
socially-important, the prices are controlled at the state
level. Thus, in accordance with Government Decision nr.
547 from 04.08.1995 “Regarding measures of state
coordination and regulation of prices (tariffs)” on position
1905– bread and kalatch (ring shaped fancy loaf) without
food additives and fillers and position 1902 – pasta
without food additives and fillers, the commercial trade
margin limited to 10% of delivery price including
TVA(8%) is established. The commercial trade margin
covers all circulation costs, includ ing transport
expenses and other expenses related to the goods’
purchase and marketing. In all goods marketing cases

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 145
Nr. 2 / 2011comercializare a mărfur ilor cu aplicarea adaosului
comercial limitat, independent de numărul de intermediari,
mărimea adaosului comercial nu trebuie să depășească
nivelul limită stabilit din prețul liber de livrare, fixat de
producătorul mărfurilor, inclusiv TVA[1].
Menționăm c ă, conform aceleiași Hotărîri a
Guvernului, adaosul comercial limitat, de asemenea, este
stabilit la făină de grâu (poziția 1101). La alte produse de
panificație și patiserie, pe lângă cele evidențiate mai sus,
adaosul comercial nu este limitat, deci, prod usele se
comercializează la prețuri libere.
În figura 2 este prezentată dinamica indicilor prețurilor
producției industriale și prețurilor de consum la pâine și
produse de panificație.with limited commercial trade margin appliance,
regardless of the number of intermediaries, the trade
margin size should not exceed the level limit established
from the delivery free price, set by manufacturers,
including value added tax [1].
It should be noted that according to the same
Government Decision, the trade margin is also established
with wheat flour (position 1101). Other p roducts of bakery
and pastries, besides those mentioned above, have
unlimited trade margin, in such a way the products are
being sold at market rates.
Figure 2 shows the dynamics of industrial price
index and the consumer price f or bread and bakery
products.
93 101.7 107.7 106.692104.1107.6122.8
108.4
94.4
050100150200250
2005 2006 2007 2008 2009
Indicele preturilor productiei industriale/ Industrial products price index
Indicele preturilor de consum/ Consumer price index Fig.2.Dinamica indicilor prețurilor producției industriale și prețurilor de consum la pâine și produse
de panificație, în % față de anul precedent /
Fig. 2. The dynamics of industrial price index and the consumer price for bread and bakery products,
in % compar ed to last year
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2010./ Source: Annual Statistics of the Republic of Moldova 2010
Indicele prețurilor de consum la pâine și produse de
panificație în anul 2009 a scăzut cu 12,9 p.p. față de 2008
și acest lucr u ne vorbește despre reglementarea mai bună a
prețurilor la pâine la nivel de stat. Și indicele prețurilor
producției industriale din panificație a înregistrat tendințe
de scădere în 2009 cu 13,7 p.p. comparativ cu anul
precedent, pînă în 2008 înregistrînd tendințe de creștere.
Cu toate că ramura panificației din Republica Moldova
este tradițional orientată spre piața internă, aceasta produce
și o serie de produse destinate exportului: paste făinoase,
pesmeți, covrigi, biscuiți, produse din vafe etc. Parte nerii
principali la export al produselor de panificație sunt: țările
CSI, Europa Occidentală, Canada, SUA, Australia etc.
Menționăm că exportul este asigurat preponderent de
către combinatele mari de panificație în regimul
Preferințelor Comerciale Autono me (ATP), iar majoritatea
brutăriilor nu au capacități la export. În acest context,
devine foarte importantă adaptarea întreprinderilor de
panificație autohtone la cerințele pieței externe prin
implementarea standardelor internaționale de calitate (ISO
9001:2008, ISO 14001:2004, ISO 22000:2005 etc.) și
tehnologiilor de producere performante, precum șiConsumer price index for bread and bakery products in
2009 decreased by 12,9 percentage points compared to
2008 and this fact te ll us about a better regulation of prices
for bread at state level. Also, the industrial products price
index in bakery registered tendencies of decreasing in
2009 with 13,7 percentage points compared to previous
year; recording up to 2008 tendencies of gr owth.
Although the bakery industry in the Republic of
Moldova is traditionally domestic market oriented, it also
produces a range of products for export: pasta, croutons,
bagels, biscuits, waffles. Main partners for export of the
bakery products are CIS countries, Western Europe,
Canada, USA, Australia etc.
The stress should be put on the fact that the export is
provided mainly by large bakery enterprises in the regime
of Autochthon Commercial Preference (ATP), and most of
the small bakeries do not have export capabilities. In this
context it is very important to adapt the local bakery
enterprises to the external market demands through the
implementation of international quality standards (ISO
9001:2008, ISO 14001:2004, ISO 22000:2005 etc.) and
advanced p roduction technologies, as well as cost

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011146
reducerea costurilor de producție pentru ridicarea
competitivității produselor de panificație la export.
Ca import al produselor de panificație și patiserie pot fi
evidențiate: pastele făinoase, biscuiții, diferite produse de
cofetărie din făină cu termen mare de păstrare etc. În
ultimii ani, influența importurilor produselor de panificație
devine tot mai mare, cauza fiind, de multe ori,
competitivitatea și ca litatea mai înaltă a acestora.
Principalele țări de import a produselor de panificație sunt:
țările CSI (Ucraina, Rusia) și țările Europei Occidentale
(Germania, Italia, România etc.).
În figura 3 este ilustrată dinamica exporturilor și
importurilor pentru produsele de panificație în Republica
Moldova, care ne arată tendințe de creștere atât a
exporturilor, cît și a importurilor.reduction in order to raise export bakery products
competitiveness.
There should be mentioned the bakery products
and pastries for export: pasta, biscuits, various
confectionery products made of long -term-storage flour,
etc. Lately, the influence of imported bakery products is
increasing very often owing to their competitiveness and
higher quality. The main import countries of the
bakery products are CIS countries (the Ukraine, Russia)
and Western Euro pe countries (Germany, Italy,
Romania).
Figure 3 illustrates the dynamics of export and import
of the bakery products in the Republic of Moldova, which
shows us the growing tendenc ies both of export and
import.
2771.23100.5 4113.96546.3 6839.912214.41470421415.435234.529903.1
-9443.2-11603.5
-17301.5
-28688.2-23063.2
-40000-30000-20000-10000010000200003000040000
2005 2006 2007 2008 2009
Export/Export Import/Import Balanta comerciala/Trade balance Fig. 3. Dinamica exporturilor și importurilor pentru tipul de activitate „Preparate din cereale, făină, amidon,
lapte, produse de patiserie”, mii USD /
Fig. 3.The dynamics of export and import for the activity „Cereal products, flour, starch, milk; pastries”,
thousand USD
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2010./ Source:Annual Statistics of the Republic of Moldova 2010.
În urma analizei datelor din figura 3 conchidem:
În perioada analizată atît exporturile, cît și importurile
au avut tendințe de creșter e. Aspectul negativ ce trebuie
menționat este acela că și soldul balanței comerciale pentru
produsele de panificație a avut aceiași tendință. Acest lucru ne
vorbește despre faptul că ritmul de creștere a importurilor este
mai mare comparativ cu ritmul de c reștere a exporturilor și
aceasta ne reflectă dependența tot mai mare a țării noastre de
importul produselor de panificație, ceea ce, cu siguranță,
afectează activitatea producătorilor locali.
În anul 2009 exporturile produselor de panificație și
patiserie au crescut cu 4,5% față de anul 2008 (creștere de 2,5
ori față de 2005), motivul de bază fiind orientarea tot mai mare
a sectorului la export.
În anul 2009 importurile produselor de panificație și
patiserie s -au redus cu 15,1% comparativ cu 2008 (crește re de
2,5 ori față de 2005), cauza fiind reducerea cererii în urma
declanșării crizei economice. În general, se observă orientarea
tot mai mare a consumatorilor spre produsele de import.
După cum a fost constatat, un aspect nesatisfăcător în
ramura panific ației din Republica Moldova este balanțaAfter analyzing the dat a in the figure we may conclude
the following:
In the analyzed period both the export and the
import had developed growing tendencies. The negative
aspect that should be mentioned is that the trade balance
for bakery products had the same tendency. This m eans
that the import growth rate of is higher compared to export
growth rate and this reflects our country’s growing
dependence of imported bakery products, which affects for
sure the activity of local producers.
In 2009 the export of bakery products and pastries
grew by 4,5% compared to 2008 (2,5 fold increase
compared to 2005), basic reason being the growing
orientation towards export.
In 2009 the bakery products import were reduced by
15,1% compared to 2008 (2,5 fold increase compared to
2005) the rea son being the decreasing demand after the
economic crisis started. Generally, it is observed the
increasing consumers’ orientation towards imported
products.
As it was previously stated, an unsatisfactory aspect

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 147
Nr. 2 / 2011comercială negativă în creștere, adică se importă mai multe
produse de panificație decât se exportă. Totodată, în anul 2009
balanța comercială s -a redus cu 19,6% față de 2008, ceea ce
este legat de scăderea volumulu i importurilor.
Reieșind din potențialul tehnico -tehnologic existent al
ramurii panificației autohtone, considerăm necesară îndreptarea
eforturilor întreprinderilor către mărirea volumului exporturilor
și ridicarea competitivității produselor de panificați e
autohtone.
În ce privește managementul marketingului, care, de
asemenea, ține de funcția comercială, menționăm faptul că
acesta este relativ slab dezvoltat în cadrul întreprinderilor de
panificație din RM și acest lucru afectează vânzările, inclusiv la
export. Astfel, din observările autorului, s -a constatat că: secțiile
de marketing și vânzări lucrează neeficient, profesionalismul
marketologilor și managerilor pe vânzări lasă de dorit, nu se
realizează careva cercetări de marketing pe piața produselo r de
panificație, canalele de distribuție sunt slab dezvoltate, există
puține mărci comerciale cunoscute, iar promovarea producției,
practic, nu se efectuează.
Pentru a perfecționa funcția comercială în cadrul
întreprinderilor de panificație autohtone est e necesară
implementarea unui management al marketingului eficient în
conformitate cu rigorile economiei de piață și asigurarea
competitivității înalte a produselor de panificație și patiserie atât
pe piața locală, cît și la export.in bakery industry from the Republic of Mol dova is the
growing negative trade balance; it means that more bakery
products are imported than exported. Nonetheless, in 2009
the trade balance fell with 19,6% compared to 2008,
which is related to the decrease of imported volume.
Given the existent te chnique-technological potential of
autochthon bakery industry, we consider it necessary the
efforts of the companies to be guided towards the increase
of the export volume and growth of the autochthon bakery
products competitiveness.
In the marketing manag ement, which also falls within
the commercial function, we wish to mention that it is
relatively underdeveloped in the bakery business of the
republic of Moldova, and this fact affects the selling,
including export. Thus, from the author’s observations, it
was stated that: the marketing and sales department works
inefficiently, managers’ professionalism is poor, no
research on bakery products’ market are done, distribution
channels are weak, there exist little trademarks and
product promotion is not perform ed.
In order to improve the commercial function at
autochthon bakery companies it is necessary to implement
an efficient marketing management according to the rigors
of the market economy and to ensure a high
competitiveness of the bakery products and pas tries both
at the local market and to export.
Bibliografie/ Bibliography
1.Hotărârea Guvernului nr.547 din 04.08.1995 Cu privire la măsurile de coordonare și de reglementare de către stat a
prețurilor (tarifelor). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 28.09.1995, nr.53 -54.
2.Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2009.
3.www.statistica.md
TEORIA CONSUMULUI RAȚIONAL DE
RESURSE ȘI MATERIALE – OBIECTIV
FUNDAMENTAL AL ÎNTREPRINDERILOR
SIDĂUMarina Vasile , drd., UASM
Recenzent: Pavel MOVILEANU, dr. hab., prof. univ., UASMTHEORY OF RATIONAL CONSUMPTION OF
RESOURCES AND MAT ERIALS – FUNDAMENTAL
OBJECTIVE OF ENTERPRISES
SIDĂUMarina Vasile , PhD student, SAUM
Reviewer: Pavel MOVILEANU, PhD, Professor, SAUM
In this article has been approached consumption
theory because, the consumption represents an
autonomous moment, part icular of reproduction and of
the social life in general. He designates the objective
process by which, on the basis economic obtained results,
the society in its entirety, the economic units, the social
institutions and every citizen satisfy their needs .
Cuvinte cheie : consumuri directe; consumuri
indirecte; resurse materiale; consum final.In this article there has been approached the
consumption theory because, the consumption represents
an autonomous moment, particular of reproduction and of
the social life in general. He designates the objective
process by which, on the basis economic obtained results,
the society in its entirety, the economic units, the social
institutions and every citizen satisfy their needs .
Keywords : direct consumption; indirect c onsumption;
material resources; final consumption.
În abordarea problematicii consumului este necesar să se
pornească de la ideea, potrivit căreia desfășurarea liberă a
activităților economice impune constrângerea unui raport
exact de subordonare a mijl oacelor de către scopuri, în
sensul definirii producției, care, nefiind un scop în sine, se
subordonează adevăratului scop al activităților economice,Inapproaching the issue ofconsumption, itisnecessary
tostart from theideathat thefreeprogress of economic
activities requires obliging an accurate report of
subordination of means bythepurposes in terms of finalizing
the production which ,not being a purpose initself,
subordinates to thereal purpose ofthe economic activities ,

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011148
reprezentat de consum. Într -o asemenea accepțiune,
consumul apare atât ca element de declanșare și stimul are a
producției, cât și ca element de reglare a acesteia, fiind cel ce
generează determinările cantitative, precum și sensul și
intensitatea ritmurilor, în care acesta se desfășoară, și se reia
în mod ciclic. Consumul, care reprezintă, de fapt, nivelul la
care oamenii își ating scopurile materiale, generate de
interesele economice, trebuie să fie elementul esențial în
concepția și în desfășurarea activității economice. Întrucât
este un act de folosire efectivă a bunurilor sau serviciilor,
consumul este cel care verifică utilitatea acestora și
concordanța lor cu nevoile, dorințele și interesele oamenilor.
Orientarea tuturor activităților, care se desfășoară în
cadrul pieței, implică, în primul rînd, o cunoaștere a
consumului, o evaluare corespunzătoare a ac estuia și
stabilirea unei ierarhii ce structurează nevoile de consum,
atât ale utilităților economico -sociale, cât și ale populației.
Consumul reprezintă cadrul, ce cuprinde satisfacerea
necesităților societății în ansamblu, ale unităților economice
și instituțiilor, precum și ale fiecărui indice în parte. În trecut,
consumul tindea să devină un fenomen „de masă” în toate
țările dezvoltate. Această tendință determină, pe măsura
dezvoltării, importanța crescândă a acestuia pentru economia
națională și intern ațională, ridicând, astfel, numeroase
probleme cu privire la modul de satisfacere, urmărirea,
analiza, cuantificarea și previzionarea principalelor sale
modalități de realizare.
Ca practică și experiență socială, sorgintea consu mului
ține de existența vie ții însăși: pentru a putea trăi, oamenii tre –
buie să consume, iar pentru a consuma – trebuie să producă;
perpetuitatea vieții umane determină, în mod obiectiv,
permanența consumului și, implicit, a producției. Consumul
s-a autonomizat și s -a constituit ca un act distinct al
procesului de producție odată cu extinderea producției de
mărfuri la scara întregii societăți. Separarea lui de produc ție
și de celelalte momente corelate, repartiție și schimb nu a
înseninat și nupoate exista vreoodată o ruptură. El nu este și
nu trebuie privit și analizat ca punct final, terminus, al unui
lanț, care începe cuproducția și, trecând prin repartiție și
schimb, se încheie cu consumul. Reproducția, prin însăși
logica des fășurării ei, implică ideea de circuit. Apoi,
subiecții, reprezentanții în plan social ai producției și ai
consumului, sunt, în general, aceiași; societatea nu este
împărțită în parte care produce și o altă parte care consumă.
Așadar, consumul a fost și rămâne un proces de graniță, care
face legătura nu nu mai între producător și consumator, dar și
între activitatea economică și cea so cială, în general. Din
această perspectivă, analizat din punct de vedere al
dimensiunii, structurii și principalelor tendințe, el reprezintă
o oglindă fidelă a fizionomiei soc ietății; în consum sunt
reflectate, ca într -o carte deschisă, stratificarea și
diferențierea socială, contradicțiile, locul și ro lul grupurilor
și categoriile socio -profesionale într -o societate.
Din punct de vedere al conținutului și finalității,
consumul poatefi productiv sauneproductiv (propriu-zis sau
personal); primul este sinonim cuproducția și semnifică
folosirea (consumul) de mijloace de producție în scopul
producerii a noi bunuri, materiale și spirituale: consumul
neproductiv înseamnă folosirea de către membrii societății a
bunurilor materiale, spirituale și a serviciilor, în forme,representedbyconsumption .In thatsense,consumption
appearsbothas an element ofchallenge and stimulation of
production ,as wellasitsregulation element ,itisone that
generates bothquantitative measurements and direction and
intensity of the rhythmsinwhich it operates andrepeats
cyclically .Assuch,consumption thatisin factthe level at
whichpeoplereach their material goals generated by
economic interests, shouldbe the key element in concept and
developing economic activities. Sinceconsumptio n, asact
that consists in effective using ofgoodsor services, is one
thatverifiestheir usefulness andtheir correspondence with
the needs,desires and interests of the people .
The orientation of all activities taking place in the
market involves, firs tly, an understanding of consumption,
a proper assessment of it and the establishment of a
hierarchy that structures consumption needs both of
economic and social utilities, as well as population.
Consumption represents the framework which comprises
the whole society needs, those of economic units and those
of institutions and of each index individually. In the past,
consumption tended to become a "mass" phenomenon in all
developed countries. This causes it to produce, with the
development, an increasing i mportance for national and
international economy, raising so many issues concerning
both the satisfying way, as well as in connection with
monitoring, analyzing, quantifying and predicting its main
ways of achievement.
As apractical andsocial experience, consumption
originrefers totheexistence of life itself ; in order to live,
people need to consume, but to consume they need to
produce; the permanence of humanlifeperpetuation
determines, objectively , thepermanence ofconsumption ,
and implicitly, of production .Consumption became
autonomous and consisted asa separate production process
togetherwith theexpansion of commodity production inthe
whole society . Itsseparation of produc tionand ofother
moments which it binds ,distribution and exchange ,not
clearedandcan never break. Itis notand should not be
viewedandanalyzed asend point ,terminus, ofachainthat
beginswiththe production and , through the distribution and
exchange ,ending withconsumption .Reproduction ,byits
logic of developm ent, involves the ideaof a circuit. Then,
individuals , the spokesmen onsocial level of production
andofconsumption aregenerally the same;societyis not
dividedbetween a partthatproduces foranother part that
consumes. Thus, consumption wasandremainsaprocessof
border that links not only producers and consumers ,but
also economic activity andsocialin general .Fromthis
perspective andanalyzed intermsofsize,structure and
maintrends itisafaithful mirror of thephysiognomy of
society; initreflects, likeinan open book , thesocial
stratification anddifferentiation ,contradictions , the role
and place of groups andsocio-professional categories in a
society.
In terms ofcontentandpurpose the consumption may
beproductive orunproductiv e(properorpersonal); thefirst
issynonymous with the production and meanstheuse
(consumption) of production inputs in order toproducenew
material andspiritual goods ;unproductive consumption
meansthe useof material and spiritual goods and services

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 149
Nr. 2 / 2011cantități și de calități diferite, determinate de propria lor
natură, precum și de gusturile, preferințele și puterea de
cumpărare, în scopul satisfacerii ansamblulu i de nevoi
materiale și spiritual -culturale, de care este legată viața
individului.
În funcție de modul, în care pot fi delimitate și
satisfăcute nevoile, în raport cu felul, în care sînt folosite
bunurile, consumul și, respectiv, bunurile de consum sunt
individual (e)și colectiv (e). Un bun de con sum este
considerat individual (privat) dacă folosința acestuia vizează
unsingur consumator, excluzându -i, implicit, pe toți ceilalți.
Toate transformările ireversibile și exclusive, pe care
bunurile private le suferă prin acțiuni individuale, formează
conținutul consumului privat; constituie, în general, obiectul
acestuia, bunurile, care se adresează nevoilor vitale: hrană,
îmbrăcăminte etc. Alte bunuri, dimpotrivă, prin însăși natura
lor, prin caracteristicile tipo-funcționale, nupot fi folosite
decât în comun;bunuri,precumaerul, apa, căldura,
spectacolul, emisiunea TV, calea rutieră șiferată, sunt bunuri
colective (publice), iar transformările acestora, care
circumscriu folosința la nivelul ansamblului, a colectivității,
definescconsumul colectiv. Definițiile d e mai sus nu implică
o separare netă șivalabilăpentru totdeauna abunurilor în
private și publice, deoarece limitele , în marealor majoritate,
ținde rațiuni tehnice,culturale și simbolice; nu e xistă ….
bunuri pri vate și publice în mod natural ,ciofrontieră în
permanentă dinamică între ele. Cu excepția unorbunuripur
private(cele alimentare, în special) și pur publice
(securitatea, internă și externă, aer, lumină naturală etc.),
există un s pectru foarte larg de bunuri, a c ărorcategorisire în
private sau publice ține de intervenția factorului instituțional –
organizatoric. Există, de asemenea, o întreagă gamă de
bunuri intermediare ,care se adresează fie unei colectivități
sau grup social (fam ilie, cartier, oraș, județ), fie,
concomitent, consumului privat și celui public (o șosea este
un bun public, pus la dispoziția colectivității; serviciul de
transport, pe acea șosea, poate fi atât public, cât și privat).
Aceeași nevoie poate fi satisfăcută deunbun privat sau unul
public. De asemenea, consumul unui bunimplică,
nemijlocit, consumul altui bun. Astfel, în primul caz se
stabilesc raporturi de substituibilitale ,iar în cel de -al doilea–
raporturi de complementaritate.
După conținutul bunurilo r, care fac obiectul consumului,
distingem: consum alimentar, nealimentar și de servicii. În
funcție de modul de procurare a bunurilor, avem: consumde
mărfurișiautoconsum. Interes prezintă și clasificarea după
durata consumului în: consum de bu nuridefolosință curentă
și debunuri de folosință îndelungată.
Dicționarul de economie ( Niță Dobrotă ) definește
consumul în felul următor: „consumul este o folosire a
bunurilor corporale și incorporale, folosirea care antrenează
pierderea, imediată sau treptată , a unităților lor”, accentuând
că: „…consumul poate fi final în cazul satisfactorilor și
consum intermediar – în cel al podfactorilor…”. Deci,
consumul mai semnifică și una din utilizările posibile ale
venitului, când termenul de consum se identifică cu c el de
cheltuieli de consum. Pe de altă parte, consumul este înțeles,
de asemenea, ca un act social, care reflectă obișnuințe,
situații, tradiții, modă, sisteme de valori, existente în timp și
spațiu.by thesociety members ,indifferent forms,quantities and
qualities determined bytheir own natureas well as their
tastes,preferences andpurchasing power in order to satisfy
the whole material andspiritual -culturalneedswhich is
related the in dividual’s life.
Depending on how they can be separated and satisfy the
needs and in relation to how the goods are used,
consumption and respectively consumption goods are
individual (s) andcollective (s). An individual consumption
good (private) is those whose use targets a single consumer
excluding, by implication, all the others. All
transformations, irreversible and exclusive, which private
property suffers from individual actions forms the content
of private consumption; it constitutes in general i ts subject,
goods that address to vital needs: food, clothing etc.. Other
goods, on the contrary, by their own nature, by type and
functional characteristics, can be used only in common;
goods such as air, water, heat, show, TV show, road and
railway are c ollective goods (public) and their
transformations, which circumscribe the use, on a whole
level, of the collectivity, define the collective consumption.
The above definitions do not involve a clear separation and
valid for all the private and public prope rties, that is
because what separates them, mostly, deals of technical,
cultural, and symbolic reasons "there are not …. private and
public goods in a natural way but a border permanently
dynamic between them. Except for some purely private
goods (partic ularly food) and purely public (security,
"internal and external, air, sunlight, etc…) there is a very
wide range of goods which categorization, in private or
public, belongs to the intervention of institutional and
organizational factor. There is also a whole range of
intermediate goods which are addressed either to a
collectivity or to a social group (family, neighborhood, city,
state) or together as both to private or public consumption
(a road is a collective good made available to the
community; tran sport service on that road can be both
public and private as well). The same need can be satisfied
by a private or a public good. Also, consumption of a good
directly involves another good consumption; in the first
case, we deal with substitutability relat ionships and in the
second with the complementarily relationships .
After thecontent of goods which create the subject of
consumption there can be distinguished: food ,nonfoodand
services consumption .Depending on the way of purchasing
goods there are :consumption ofgoodsandown
consumption . Italso presents interest the classification
according to the period of consumption :consumption of
goodsfor everyday and durable use .
Dictionary of Economics ,Nițǎ Dobrotǎ exposes us the
consumption under the follo wingexpression :
"Consumption isauseoftangibleandintangible goods , the
usewhichinvolves the immediate orgraduallossoftheir
units."he alsostresses that :"… consumption canbefinal, in
case of satisfactors and intermediate consumption, in th ose
of pod factors …",sotheconsumption also means one of
thepotential uses of income ,whenthe term consumption is
identified with that of consumption expenses .And onthe
otherhandconsumption is alsounderstood asasocial act ,
this reflecting the habits,circumstances ,traditions ,fashion,

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011150
Consumul, ca expresie a folosirii unor bunuri și servic ii,
rezultate din producție pentru satisfacerea nevoilor
oamenilor și ale producției însăși, îmbracă forme diferite în
funcție de natura nevoilor satisfăcute, de modalitățile
concrete de satisfacere a respectivelor nevoi, de sursele de
solvabilizare a nevo ilor de consum și de sursele de
alimentare a consumului.
Pentru a defini, însă, în întregime noțiunea de consum și,
îndeosebi, pentru a asigura o structurare corespunzătoare a
acesteia, este necesar a aminti, că producția, ca activitate
organizată socialme nte de diferiți întreprinzători, creează
bunuri și servicii, care, în mod obișnuit, se schimbă în cadrul
pieței sau sunt obținute pornind de la factorii de producție
schimbați pe piață. Această producție, la rândul său, se
împarte în producție comercială ș i producție necomercială.
Producția comercială este aceea, care se schimbă sau este
susceptibilă de a fi schimbată pe piață la un anumit preț.
Toate bunurile sunt considerate mărfuri, deci, comerciale, în
timp ce unele servicii pot fi necomerciale.
Producția necomercială este, în exclusivitate, o producție
de servicii. Este vorba, în principal, de servicii, furnizate de
către instituțiile și societățile de administrație publică sau
privată, cu titlu gratuit. În categoria de producție
necomercială se includ, de asemenea, serviciile, realizate de
gospodării prin folosirea personalului casnic.
În analiza consumului, va trebui să se țină cont de
ambele categorii de producție – comercială și necomercială
– deoarece realizarea acestuia implică prezența ambelor,
bineînțeles, în mod diferențiat.
O primă structurare a consumului face referință la locul
acestuia în asigurarea evoluției societății, distingându -se, din
acest unghi de vedere, consumul intermediar și consumul
final.
Consumul intermediar reprezintă valoarea bunurilor și a
serviciilor, consumate în cursul unei perioade, într -un proces
concret de producție. Acest consum se caracterizează prin
dispariția completă a bunurilor în discuție, ca urmare a
incorporării acestora în produse nou elaborate (cazul
materiilor prime, care sunt transformate în cursul procesului
de fabricație), precum și prin distrugere (de exemplu, cazul
combustibililor, utilizați în procesul de funcționare a
mașinilor). Într -o economie bazată pe relații de piață,
cunoașterea consumului interm ediar este foarte importantă,
întrucât generează cumpărarea, ca act fundamental în cadrul
pieței industriale, respectivul consum apărând atât ca
element de declanșare și stimulare a producției, cât și ca
element de reglare a acesteia, el fiind cel care gen erează, pe
de o parte, determinările cantitative și calitative, și, pe de altă
parte, sensul și intensitatea, în care respectiva producție se
desfășoară, și se reia în mod ciclic.
Consumul final ține, în schimb, de valoarea bunurilor și
serviciilor, indivi duale sau colective, utilizate pentru
satisfacerea directă a nevoilor umane. La nivelul unei țări,
consumul final grupează consumul indivizilor și
gospodăriilor, precum și al unităților de administrație,
publice sau private. Consumul final al gospodăriilor privește,
în marea sa majoritate, bunurile și serviciile comerciale, la
care se adaugă consumul de servicii necomerciale, care
cuprinde serviciile casnice, furnizate de către personalul
salariat, care îl utilizează. Consumul final, ca și consumulvalue systems existingin timeandspace.
Consumption, as an expression of the use of some
goods and services resulted from production for satisfying
human needs and the production itself, takes different
formsdepending on the nature of satisfied needs, on the
concrete ways of satisfaction of those needs, on solvability
sources of consumption needs and on supply sources of
consumption.
Tofullyunderstand the concept ofconsumption and,
especially, toensure aproperstructure of it , it isnecessary
topoint out that production, as a sociallyorganized activity
byvariousentrepreneurs ,createsgoodsandservices which
typically changes inthemarketor are produced starting
from production factors changed in the market.This
production ,in its turn ,isdivided into commercial and non-
commercial production .
Commercial production is that who changes or is likely
to be changed on the market at a certain price. All goods
are considered merchandises, so commercial, wh ile some
services may not be commercial.
Non-commercial production is thus exclusively the
production of services. It is mainly of services provided by
institutions and government or private companies, free of
charge. This category also includes services r ealized by
households, using domestic staff.
In theanalysis of consumption willhavetoconsider
bothproduction categories –commercial and
noncommercial –asits realization implyboth of them, of
coursedifferently .
Afirststructure ofconsumption refers toits place
inthe assurance of evolution of society ,distinguishing from
this angle , intermediate consumption and final
consumption .
Intermediate consumption represents the value ofgoods
and services consumed during a periodinconcrete
production process.This consumption is characterized by
complete disappearance of the goods inquestion,as a result
oftheirincorporation in newly developed products (the
case of raw materials ,whicharetransformed duringthe
manufacturing pro cess),and through destruction (i.e.fuel
usedintheoperating machinery ).Inaneconomy basedon
market relations ,knowledge of intermediate consumption is
veryimportant ,because it generates the purchase ,asa
fundamental act intheindustrial market ,this consumption
defending , as a triggering stimulating element of
production, as well as a controlelement ofit;heisthe one
thatgenerates ,on theonehand, thequantitative and
qualitative determinations and,ontheotherhand,the
meaning andintensityin which the production takes place
andrepeat cyclically .
Final consumption envisages, instead, the value of
individual or collective goods and services used for the
direct satisfaction of human needs. At a country level, final
consumption groups indi viduals and households
consumption as well as of administrative, public or private
units. Household final consumption, for the greater
majority, refers to commercial goods and services, plus the
consumption of non -commercial services, which include
domestic services provided by salaried staff it uses. Final
consumption as well as intermediate consumption,

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 151
Nr. 2 / 2011intermediar, reprezintă, la rândul său, un element de formare
a pieței, constituind așa -zisa piață a consumului, definită de
către specialiștii în marketing drept compusă din toți
indivizii și gospodăriile, care cumpără sau procură bunurile
și serviciile în vedere a utilizărilor personale. În general, se
presupune, că gospodăriile consumă imediat bunurile, pe
care le cumpără sau care le sunt furnizate gratuit, incluzând
atât bunurile de uz curent, cât și cele durabile. Prin același
sistem cutumiar, instituțiile și s ocietățile administrative, de
stat sau private, se consideră având un consum final de
servicii necomerciale, ce reprezintă, de fapt, valoarea plăților
parțiale, efectuate de indivizi sau de gospodării, care,
convențional, sunt considerate consum final al
administrației. În pofida acestei ample cuprinderi a ariei de
bunuri și servicii implicate, consumul final al gospodăriilor,
astfel prezentat, nu este capabil să reflecte în întregime
relațiile consumului total. Pentru depășirea acestor limite, se
folosește noțiunea de "consum lărgit", care permite o viziune
mai completă în sensul, că atribuie consumului final și
evoluția serviciilor, realizate gratuit de administrațiile
publice și private, precum și, eventual, de o serie de
întreprinderi specializate pe ace ste domenii, în beneficiul
direct al gospodăriilor. Consumul lărgit al populației
reprezintă, deci, suma consumului final al gospodăriilor, la
care se adaugă consumul final necomercial al
administrațiilor publice și private din învățământ, sănătate,
asistență socială, servicii recreative și sportive.
Cunoașterea structurii consumului deține o importanță
deosebită în direcționarea și dezvoltarea activității
comerciale, întrucât structura respectivă își pune amprenta
atât pe orientarea eforturilor întreprinză torilor ce realizează
bunuri de consum sau servicii, cât și pe activitatea
distribuitorilor, diferitor consilieri, care acționează ca
intermediari în cadrul pieței.represents itself, in its turn, an element of market formation,
constituting the so -called market of consumption, defined
by marketers as being composed o f all individuals and
households who buy or procure goods and services for
personal use. In general, it is assumed that households
consume immediately the goods they buy or which are
provided to them free of charge, including both goods for
everyday life, as well as durable ones. Through the same
customary system, administrative institutions and public or
private companies are taken into account a final
consumption of non -commercial services that represents, in
fact, the value of partial payments made by in dividuals or
households, which are conventionally regarded as final
consumption of government. Despite this broad coverage of
area ofgoods and services involved, the final consumption
of households, as shown, is unable to reflect fully the
relations of to tal consumption. To overcome these
limitations it is used the concept of "extended
consumption" which allows a more complete in the sense
that adds to the final consumption and the development of
services provided free of charge by public and private
administrations – and possibly by a number of companies
specialized in these areas – for the direct benefit of
households. The wider public consumption so represents
the sum of household final consumption plus final non –
commercial consumption of public and priv ate
administrations from education, health, social assistance,
recreational and sports services.
Knowing the structure of consumption isparticularly
important for targeting anddeveloping the commercial
activity,asthis structure leaves its mark bothonthe effort
orientation of entrepreneurs whomakeconsumption goods
orservices,as well as on thedistributors’ work,various
adviserswhoact as intermediaries in themarket.
Fig. 1. Consumurile de producție /
Fig.1. Production consumption
Sursa: Propusă de autor./ Source: Proposed by the author.
Ținând cont de argumentele expuse, autorul propune
interpretarea consumurilor ca expresie valorică a
resurselor, consumate sau folosite la obținerea produselor,Taking into consideration the given arguments, we agree
with the c onsumption interpretation madeby the author – as a
value expression of consumed or used resources in the
Consumul de producție/
Production consumption
Consumuri directe de producție/
Direct production consumptionsConsumuri i ndirecte de producție/
Indirect production consumptions
Consumuri
indirecte de
producție variabile/
Indirect
consumptions of
variable productionConsumuri directe
privind retribuirea
muncii/Direct
consumptions on
wagesConsumuri directe
de materiale/
Direct material
consumptionConsumuri
indirecte de
producție
constante/ Indirect
consumptions of
stable production

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011152
mărimea căreia s e determină în conformitate cu politica
de contabilitate a întreprinderilor agricole.
În schema 1 este prezentată clasificarea consumurilor
după diferite criterii.manufacture, their size is determined in accordance with the
accounting policy of agricultural enterprises.
In the scheme 1 is presented the classification of
consumptions acc ording to different criteria
Schema 1. Criteriile de clasificare a consumurilor /
Scheme 1. The Classification of consumptions criteria
Sursa: Propusă de autor./ Sourse: Proposed by the author.
Economistul american P. Samuel son a inclus în
circuitul economic noțiunea de consumuri limitate,
subînțelegând prin acestea consumurile suplimentare,
condiționate de fabricarea unei unități de produse printr -o
metodă mai puțin costisitoare. Autorul accentua, că
producătorii pot rezista concurenței libere și maximiza
veniturile numai reducând, prin modalități acceptate,
consumurile, ceea ce este posibil doar în cazul
implementării procedeelor performante de gestionare a
tuturor elementelor patrimoniale.
În opinia economistului R. Couz, p entru funcționarea
cu succes a mecanismului de piață, o importanță
deosebită revine consumurilor tranzacționale, adică
consumurilor ce țin de obținerea informației despre
prețuri, selectarea partenerilor de afaceri, încheierea
contractelor, protejarea drep turilor de proprietate etc.
Concluzii .În concluzie, menționăm, că d in punctul de
vedere al dimensiunii, structurii și principalelor tendințe,American economist, P. Samuelson, included in the
economic cycle the notion of limited cons umption,
understood as additional consumption, conditioned
by of making a unit of products by a less costly
method. The author stressed that producers can resist to free
competition and they can maximize revenue only
by reducing consumption in acceptable ways, which is
possible only after the implementation of
performing management processes for all property
items.
According to the economist R. Couz e, for the successful
operation of the market mechanism a particular importance
is referred to transactional consumption, i.e. consumption
related to obtaining information about pricing, selecting
business partners, signing contracts, protecting property
rights, etc.
Conclusions. In conclusion, it can be mentioned that
through perspective and analysis from the point of view of
În raport cu normele de
producție/ According to the
production standardsÎn funcție de modificarea
volumului producției/
According to th e changes
in production volumeDupă modul de atribuire la
obiectul de evidență/ After
the assignment to the
subject of evidenceÎn raport cu procesul
tehnologic/ In relation to
the technological processDupă structură/
After the structureDupă conținutul economic/
After the economic content
Abateri de la consumuri normative/
Deviations from normative consumptionNormative/ NormativeConstante/ ConstantVariabile/ VariabilIndirecte/ IndirectDirecte/DirectDe regie/ OverheadDe bază/ BasicComplexe/ ComplexElementare/ ElementaryConsumul de muncă materializată/
Consumtion of materialized workConsumul de muncă vie/
Consumption of live work

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 153
Nr. 2 / 2011consumul reprezintă o oglindă fidelă a fizionomiei
societății, în care se reflectă, ca într -o carte deschisă,
stratificarea și diferențierea socială, contradicțiile, locul și
rolul grupurilor și categoriile socio -profesionale într -o
societate.
Ca practică și experiență socială, sorgintea consu –
mului ține de existența vieții însăși: pentru a putea trăi,
oamenii tre buie să consume, iar pentru a consuma –
trebuie să producă; perpetuitatea vieții umane determină,
în mod obiectiv, permanența consumului și, implicit, a
producției.size, structure and main trends, consumption – is a faithful
mirror of the physiognomy of society, where is reflected, as
in an open book, stratification and social differentiation,
contradictions, and place and role of groups and socio –
professional categories in a society.
As a practical and social experience, consumption
origin relates to the existence of life itself; to live, people
need to consume, but to consume they need to produce; the
permanence of human life perpetuation determines
objectively, the permanence of consumption, and
implicitly, of production.
Bibliografie /Bibliography
1.Dobrota N. Dicționar de economie. București: Economică, 1999.
2.David N., Istudor N. Asigurarea și Gestionarea resurselor materiale în agricultura și industria alimentară. București:
„Tribuna Economică”, 2000.
3.David N. Aprovizionarea tehnico -materială a agriculturii. București: Tipo ASE, 1984.
4.Fundătură D. Managementul resurselor materiale. București: Economică, 1999.
5.Zahiu L. Managementul agricol. București: Economică, 1999.
IMPACTUL AUDITULUI PERFORMANȚEI
ASUPRA UTILIZĂRII FINANȚELOR PUBLICE
Simion BOSTĂNARU, drd., UTM
Recenzent: Gheorghe IL IADI, dr. hab., IEFSTHE IMPACT OF PERFORMANCE AUDIT ON
PUBLIC FINANCE USE
Simion BOSTANARU, PhD student, TUM
Reviewer : Gheorghe ILIADI, PhD, IEFS
Evoluția economico -financiară din Republica Moldova
a relevat faptul, că nu este suficient ca banii publ ici să fie
cheltuiți conform prevederilor legale, aceștia trebuie să fie
utilizați și în condiții de economicitate, eficiență și
eficacitate. Auditul performanței este un instrument
modern de evaluare a modului, în care sunt gestionate
finanțele publice și este pus la dispoziția managementului,
având sarcina de a contribui la îmbunătățirea
administrării acestora. Acest articol descrie impactul
auditului performanței în gestionarea eficientă, eficace și
economicoasă a finanțelor publice. Autorul prezintă, de
asemenea, semnificația necesității abordării auditului
performanței în promovarea reformelor în domeniul
managementului finanțelor publice.
Cuvinte cheie: Curtea de Conturi, audit extern,
auditul performanței, finanțe publice, buget public
național, efic iență, eficacitate, economicitate,
management financiar public.The financial -economic development of the Republic of
Moldova revealed that it is not enough for the public money
to be spent in line with the legal provisions; it should be
used in an economi c, efficient and effective manner.
Performance audit is a modern tool for the evaluation of
the way public resources are managed and are made
available for the management, having the role of
contributing to the improvement of their administration.
This article describes the impact of performance audit in
the efficient, effective and economical administration of
public finance. The author also presents the role of the
necessity of the performance audit approach in the
promotion of reforms in the public finan ce management
sphere.
Keywords: Court of Accounts, external audit,
performance audit, public finance, national public budget,
efficiency, efficacy, economy, public financial management,
supreme audit institution.
Declarația de la Lima cu privire la lin iile directoare ale
auditului, adoptată la Congresul al IX -lea al Organizației
Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI),
determină ,,auditul asupra administrării finanțelor publice
nu ca un scop în sine, ci ca o parte indispensabilă a
sistemului de reglementare, scopul acestuia fiind de a
semnala abaterile de la standardele acceptate și încălcările
principiilor de legalitate, eficiență, eficacitate și
economicitate ale managementului financiar public astfel
încât să fie posibil de a lua măs uri adecvate de corectare a
fiecărui caz, să se stabilească responsabilitatea părților
implicate, să se recupereze pagubele sau să se previnăThe Lima Declaration of Guidelines on Auditing
Precepts, adopted at the Ninth Congress of the International
Organization of Supreme Audit Institutions (INTOSAI),
determine s „the audit in public financial administration not
as an end in itself but an indispensable part of a regulatory
system whose aim is to reveal deviations from accepted
standards and violations of the principles of legality,
efficiency, effectiveness and economy of financial
management early enough to make it possible to take
corrective action in individual cases, to make those
accountable accept responsibility, to obtain compensation,
or to take steps to prevent – or at least render more difficult

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011154
astfel de abateri sau, cel puțin, să facă mai dificilă repetarea
unor astfel de încălcări în viitor” [1].
Curțiide Conturi a RM, în calitatea sa de instituție
supremă de audit (în continuare – ISA), îi revine un rol
important în procesul de îmbunătățire a gestiunii financiare
publice, în promovarea transparenței și asumarea
responsabilității, respectarea disciplinei financiar contabile,
în prevenirea și c ombaterea fraudelor economice.– such breaches” [1].
Court of Accounts of the Republic of Moldova, as the
supreme audit institution (SAI), has an important role in
improving public financial management, including
administration of funds allocated by international donors, in
promoting trans parency and accountability, compliance
with financial and accounting discipline, in preventing and
combating economic frauds.
Fig. 1. Procesul de cercetare a criteriilor de formare, utilizare și auditare a finanțelor public e/
Fig. 1. The process of research of the criteria of formation, use and audit of public finances
Sursa: Elaborată de autor./ Source: prepared by author.
Pregătirea și formularea deciziilor manageriale
privind îmbunătățirea performanțelor organizației im punThe preparation and statement of the managerial decisions
regarding the improvement of the organizational performance
Rezultatul implementării/
Result of the implementati onParlamentul (legislativul)/
Parliament (legislative)
Bugetul(venituri/cheltuieli)/
Budget(income/expedituries)
Guvernul (executivul)/
Government (executive)ISA-CCRM( auditul extern)/
SAI-CARM(external audit)
APL/
LPAProcedurile de audit/
Audit procedures
Implementarea/
ImplementationAPC/
CPA
Instituțiile publice/
Public institutionPlanificarea/
PlanningExecutarea/
ExecutionRaportarea/
Reporting
Constatări/
Obseravions
Concluzii/
Conclusions
Recomandări/
Recommendations

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 155
Nr. 2 / 2011nevoia cunoașterii stadiului de implementare a deciziilor
anterioare, precum și a celui de funcționalitate și/sau
conformitate a proceselor afectate. Atingerea acestor
deziderate este facilitată de acțiuni de verificare -cercetare
specifice, care oferă imaginea fidelă a stării structurilor și
proceselor proprii organizației. Concluziile obținute vor
servi ca bază de formulare a noilor măsuri reparatorii sau
de conformare în cazul identificării de disfuncții și/sau
ecarturi, sau de îmbunătățire a inductor ilor de gestiune
pentru perfecționarea funcționalității sistemului analizat
[2, p. 21].
Un audit extern eficient asupra managementului
financiar public este un element fundamental în
asigurarea unor standarde înalte în domeniul
managementului finanțelor pu blice, iar aceasta constituie
prerogativa fundamentală a bunei guvernări, care produce
beneficii cetățenilor, generează avansarea economică și
socială a țării [3, p. 129].
Auditul extern este o examinare profesională a unei
informații în vederea exprimării unei opinii responsabile
și independente, prin raportarea la un standard de calitate,
o tehnică de investigare a funcționalității și conformității
unui proces.
Însăși structura și execuția bugetului de stat consolidat se
bazează în prezent, într -o măsură semnificativă, pe metoda
numită „buget pe programe”, care constă în alocarea unor
sume de bani (alocații bugetare) pentru un proiect/program
concret, cuantificate cu ajutorul indicatorilor de performanță.
Aceste două repere importante justifică și susțin decizia
Curții de Conturi a RM de a implementa auditul
performanței în activitatea curentă.
Auditul performanței constituie, potrivit standardelor
INTOSAI, o evaluare sau o examinare independentă a
măsurii, în care o activitate, un program sau o instituț ie
funcționează în mod eficient și eficace, cu respectarea
economicității. Acest tip de audit este un instrument modern
de evaluare a modului, în care sunt gestionate resursele
publice și este pus la dispoziția managementului, având
sarcina de a contribui la îmbunătățirea administrării acestora
[4].
Auditul performanței este o formă mai evoluată de audit
extern, spre care tind din ce în ce mai mult ISA. Această
provocare este actuală și, concomitent cu aprobarea cadrului
legal, este în curs de realizare și la ISA aRM.
Scopulauditului performanței este de a oferi informații
relevante în ceea ce privește maniera de implementare și
consecințele activităților publice.
Obiectivul auditului performanței este evaluarea:
regularității, legalității, economicități i, eficienței și
eficacității gestionării resurselor financiare publice și a
patrimoniului public, precum și a modalității, în care
autoritățile publice își îndeplinesc atribuțiile în gestionarea
banilor publici.
Curtea de Conturi analizează dacă operațiu nile financiare
au fost înregistrate corect, dacă au fost executate în
conformitate cu legile și reglementările în vigoare și dacă au
fost gestionate cu respectarea principiilor de economicitate,
eficiență și eficacitate.
Prin activitatea sa, ISA promovea ză standardele,
recunoscute internațional, privind transparența șirequires the knowledge of the progress of implementation of
past decisions, but also of the stage of functionality and/or of the
compliance of the affected processes. The reach of these wishes
is facilitated by the specific actions of research and examination,
which offer to the organization a image of loyalty to own
structures and processes. The obtai ned conclusions will serve as
a base for the formulation of the new reparatory or compliance
measures, in case of identification of dysfunctions and/or
spreads, or in the case of amelioration of the administration
inductors for the improvement of the funct ionality of the
analyzed system [2, p. 21].
An efficient external audit on the financial public
management is a fundamental element in the assurance of high
standards in the sphere of the public finance management, this
being the basic prerogative of good governance which produces
benefits to citizens and generates the economic and social rise of
the country [3, p. 129].
The external audit is a professional examination of a piece of
information for the purpose of expressing an independent and
responsible o pinion through reference to a quality standard. It is
a technique of research of the functionality and compliance of a
process.
Currently, the structure and execution of the state
budget is based, to a significant extent, on the so -called
“program -based bu dgeting” method, which means the
allocation of some amounts of money (budget allocations)
for certain projects/programs, quantified with the help of
performance indicators.
These two important milestones justify and support the
decision of the Court of Ac counts to implement the
performance audit in its current activity.
According to the INTOSAI, the Performance Auditing
is an independent examination of the efficiency
and effectiveness of undertakings, programs or
organizations, wit h due regard to economy. This
audit type is a modern tool to assess how the public
resources are managed and is provided to the
management with the task to contribute to the improvement
of its administration [4].
The audit of the performance is a more advanced form
of external audit to which tend more and more ISA. This
challenge, which is very actual, together with the approval
of the legislative frame, is in progress also at ISA of the
Republic of Moldova.
The aim of the perform ance audit is to provide relevant
information about the implementation manner and
consequences of public activities.
The goal of the Court of Accounts is to assess the
regularity, legality, economy, efficiency, and effectiveness
of the management of publi c finance and public assets, as
well as how public authorities fulfill their duties of public
money management.
The Court of Accounts analyzes if the financial
operations were recorded properly, if they were
carried out in line with the le gal and regulatory
provisions in force and if they were managed with
due regard to economy, efficiency, and effectiveness
principles.
Through its activity, the SAI promotes the
internationally recognized standards on transparen cy

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011156
responsabilitatea în domeniul managementului finanțelor
publice, contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a
mijloacelor financiare publice și la utilizarea optimă a
acestora.
Efectuarea de către Curtea de Conturi a auditului
performanței este un pas important în dezvoltarea auditului
public extern și, totodată, o sarcină dificilă. Așa, auditul
performanței depășește practicile tradiționale de a verifica
doar conturile, acuratețea do cumentelor financiar -contabile
și legalitatea operațiunilor economice. Pe de o parte, auditul
performanței oferă celor, care plătesc impozite și taxe, o
evaluare clară cu privire la modul, în care le sunt cheltuiți
banii. Pe de altă parte, ca tehnică nouă de audit, acesta poate
contribui la îmbunătățirea gestiunii instituțiilor publice și la
reducerea riscurilor, ca resursele publice să fie utilizate într –
un mod ineficace.
Necesitatea abordării auditului performanței este
importantă prin faptul, că alocare a resurselor publice se
înfăptuiește pentru a realiza obiectivele sociale și economice
dorite, însă, având în vedere că resursele sunt limitate și
atribuite în rezultatul stabilirii priorităților și necesităților,
acestea trebuie gestionate de utilizatori pe baza principiilor
de economicitate, eficiență și eficacitate. Necesitatea
efectuării unui audit al performanței în instituțiile din
sectorul public este importantă întrucât devine tot mai mare
interesul societății față de performanța acestora și
preocuparea pentru modul, în care sunt cheltuiți banii publici
[5, p. 19].
Efectuarea unui audit al performanței este o sarcină plină
de provocări. Dificultățile își au rădăcinile mai ales în faptul,
că rezultatele depind de stabilirea obiectivului/obiectivelor și
de raționamentul profesional al auditorului și că nu
întotdeauna este posibil să se cuantifice constatările. Spre
deosebire de auditul financiar, nu există criterii standardizate
de audit, stabilite prin cadrul legal, care să se potrivească
pentru toate activitățile de audit. Pentru fiecare activitate de
audit este necesară stabilirea unor criterii specifice.
În acest context, având și un mandat clar, prevăzut de
lege, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a inițiat un
proces de implementare a celor mai moderne practici de
auditare a performanței, folosite pe plan internațional, venind
în întâmpinarea necesităților societății de a utiliza optim și în
condiții de economicitate, eficiență și eficacitate mijloacele
publice, inclusiv fondurile, provenite din asistența financiară
a Uniunii Europene și a altor organisme sau organizații
internaționale.
Reieșind din cercetările efectuate, am constatat, că
Curtea de Conturi, activând de la 1 ianuarie 2009 în baza
noii Legi a Curții de Conturi nr. 261 -XVI din 05.1 2.2008,
care prevede efectuarea controlului asupra administrării și
întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului
public prin auditul performanței, a desfășurat un șir de
misiuni de audit al performanței, ce au vizat domenii de
importanță majoră, după cum urmează în tabelul 1:and accountability in public finance management
and contributes to the improvement of public
finance management and the optimal use of public
money.
The performance audits, conducted by the Court of
Accounts, represent an important step in the development
of the external public audit. However, this is a
difficult task. Thus, the performance audit goes beyond the
traditional practice of checking only the accounts,
accuracy of financial -accounting papers, and legality of
economic operations. On one hand, the performance
audit provides the taxpayers a clear assessment on how
their money is spent. On the other hand, as a new
audit technique, it may contribute to the improvement of
the management in public institutions and reduction
of risks that the public resources could be used
inefficiently.
The performance audit is important because the
public resources ar e allocated to achieve the desired social
and economic goals, but keeping in mind that the resources
are scarce and are allocated on the basis of the
established priorities and needs, they should be
managed by users in li ne with the principles of economy,
efficiency, and effectiveness. It is i mportant to conduct
performance audits in public institutions, given the
increasing interest of the society towards their performance
and its concern with how the public money is spen t
[5, p. 19].
To carry out a performance audit is a challenging task.
The difficulties are rooted especially in the fact
that the outcomes depend on the establishment of the
objective / objectives and on the auditor ’s professional
judgment and that not always the findings are quantifiable.
Unlike the financial audit, there are no standardized
audit criteria established through the legal framework
which would match all the audit activities. For each audit
activity it is necessary to establish specific criteria.
In this context, with a clear mandate stipulated in the
law, the Court of Accounts of the Republic of Moldova
started the implementation of the most modern performance
auditing practices, used at th e international level, meeting
the society's requirements of using the public means in an
economic, efficient and effective manner, including the
funds coming from the financial support provided by the
European Union and other international institutions or
organizations.
The researches made established that the Court of
Accounts, operating since 1 January 2009 on the basis of
the new Law on the Court of Accounts no 261 -XVI of 05
12 2008, which stipulates the control of the management
and use of public fun ds and assets by means of
performance audit , has carried out a series of performance
audit missions in areas of major import ance, as it results in
table 1:

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 157
Nr. 2 / 2011Tabelul 1/Table 1
Rezultatele auditelor de performanță în anii 2009 -2010/
The results of perf ormance audits in the period 2009 -2010
Entitatea
auditată/
Audited entityObiectivele
auditului/ Audit
objectsRezultatele auditului/
Audit resultsConcluzia
finală/The
final
conclusion
Institutul
Oncologic/
The
Oncological
InstituteDe a analiza
rezultativitatea
măsurilor
întreprinse în
Republica Moldova
în combaterea
cancerului./
Aimed at analyzing
the outcome of the
measures taken by
the Republic of
Moldova to fight
cancer.1. IO activa în baza unui statut și a unei structuri organizatorice
învechite (d e peste 10 ani). Lipsa unei structuri organizatorice aprobate
și a unui set corespunzător de acte normative a dus la ineficiențe în
cadrul instituției./ The OI was operating on the basis of an outdated
statute and organizational chart (developed more than 10 years ago).
The lack of an approved organizational structure and a set of regulatory
acts led to inefficiencies within the institution.
2. IO nu dispunea de acreditare./ The OI had no accreditation.
3. Deși cele mai mari cheltuieli ale Institutului au fost cele pentru
medicamente, Institutul nu deținea controlul asupra întregului proces./
Although the cost of drugs accounts for the largest share in the
expenditures of the Institute, it didn't have control over the entire
process.
4. Institutul nu dis punea de informația esențială privind starea tehnică a
echipamentului său, care ar fi trebuit să indice dacă echipamentul era
complet funcțional, necesita reparație sau nu era funcțional./ The
Institute lacked essential information about the technical sta te of its
equipment, which must have shown if the equipment was fully
operational, needed repairs or was not functioning.
5. Nu s-a utilizat eficient Staționarul Institutului./ The Inpatient
Department of the Institute was used inefficiently.
6. Prevede rile legale din domeniul achizițiilor nu întotdeauna au fost
respectate. Procesul de achiziții al Institutului nu era transparent./ The
Institute did not always meet the legal provisions on procurement. The
Institute's procurement process was not transparent„Sunt
necesare
schimbări
majore
pentru a
îmbunătăți
semnificativ
eficacitatea
Instituției
medico-
sanitare
publice
Institutul
Oncologic în
lupta
împotriva
cancerului”/
«Major
changes
needed to
significantly
improve the
effectiveness
of the public
health care
institution
the
Oncological
Institute in
fighting
cancer»
Ministerul
Protecției
Sociale,
Familiei și
Copilului
(domeniul
acordării
ajutorului
social)/
The Ministry
of Social
Protection,
Family, and
Child(in the
area of social
aid)Pentru a determi na
dacă sunt probleme
care să împiedice
implementarea
noului program de
ajutor social și dacă
sunt, atunci ce
acțiuni trebuie
întreprinse pentru a
aborda problemele./
To determine if
there were any
problems
hampering the
implementation of
the new social ai d
program and if yes,
what actions need
to be taken to
overcome the
problems.Deși au fost obținute progrese în implementarea legii, mai există
oportunități pentru a îmbunătăți și a face implementarea mai eficientă și
eficace. În special, Curtea a constata t:/
Although progress was made in the implementation of the Law, there
are still opportunities to improve the implementation and make it more
efficient and effective. Particularly, the Court has found out that:
1. Este nevoie de personal suplimentar pentr u a implementa procesul de
ajutor social./ Additional staff is needed to implement the social aid
process.
2. Controalele interne trebuie consolidate semnificativ pentru întregul
proces de ajutor social./ The internal controls must be strengthened
significantly during the entire social aid provision process.
3. Sistemul de plată către beneficiari poate fi îmbunătățit. / The
payment system can be improved.
4. Este necesar să se elaboreze unele procese pentru a permite
Direcțiilor asistență socială să ver ifice statutul de șomer al
beneficiarilor înainte de autorizarea plăților pentru beneficiari./ It is
necessary to develop processes that would allow the territorial Social
Assistance Divisions to check the beneficiaries' employment status
before authorizin g the payments.
5. Metoda utilizată pentru determinarea veniturilor, obținute din
folosirea terenului agricol, necesită a fi revizuită./ The method used to
determine the income obtained from the use of the land plot needs to be
revised.
6. Trebuie să se î ntreprindă măsuri întru lichidarea impedimentelor
pentru familiile dezavantajate în obținerea ajutorului social./ Measures
should be taken to remove the barriers that prevent the disadvantaged
families from benefiting of social aid.„Mai există
oportunită ți
pentru a
îmbunătăți
eficiența și
eficacitatea
procesului de
acordare a
ajutorului
social”./
«Opportuniti
es exist to
improve the
efficiency
and
effectiveness
of the social
aid process».

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011158
Entitatea
auditată/
Audited entityObiectivele
auditului/ Audit
objectsRezultatele auditului/
Audit resultsConcluzia
finală/The final
conclusion
Ministerului
Agriculturii și
Industriei
Alimentare (în
domeniul
viticulturii și
vinificației)/
The Ministry
of Agriculture
and Food
Industry (in
viticulture and
winemaking)Auditul performanței
realizării Programului
de restabilire și
dezvoltare a
viticulturii și
vinificației în anii
2002-2020, pentru:/
Audited the
performance of the
Program for
Reestablishment and
Development of
Viticulture and
Winemaking for
2002-2020 in or der
to:
1. A constata
problemele existente
în realizarea
Programului/ Find out
if the problems in the
implementation of
this Program;
2. A oferi informații
referitor la modul, în
care au fost folosiți
banii publici/ Provide
information on how
the public money was
used;
3. A evalua
eficacitatea politicilor
organizaționale
realizate/ Assess the
effectiveness of the
organizational
policies implemented.Au fost identificate punctele slabe în realizarea, raportarea
indicatorilor de performanță ai Programului ș i în gestionarea resurselor
financiare ale Programului, care ar avea un efect advers asupra
economiei, eficienței și eficacității dezvoltării ramurii vitivinicole:/
The Court identified the weaknesses in the achievement and
reporting of Program performance indicators and in the management of
Program financial resources, which would have a negative impact on the
economy, efficiency, and effectiveness of the viticulture and
winemaking sector:
1. Programul a fost elaborat pe un termen lung (19 ani) și nu s -a
modificat în funcție de condițiile curente ale pieței de desfacere./ The
Program was developed for a long term (19 years) and was not adjusted
to the current conditions on the sales market.
2. Raportarea cu privire la indicatorii de performanță ai Programul ui
trebuie îmbunătățită semnificativ./ The reporting of Program
performance indicators must be improved significantly.
3. Organele abilitate nu au promovat activ procesul de defrișare a
viilor neproductive, ci s -au axat doar pe înființarea plantațiilor no i./ The
authorized bodies did not promote actively the clearing of unproductive
grapevine, but focused only on the establishment of new plantations.
4. Condițiile de plantare a viilor pentru producătorii mari și mijlocii
nu au fost administrate în mod obie ctiv./ The conditions for grapevine
planting for big and medium producers were not managed objectively.
5. Nu a fost elaborat Programul de dezvoltare a pepinieritului viticol,
nu au fost întreprinse măsuri eficiente în vederea asigurării calității
biologice./ The Grapevine Nursery Development Program was not
developed. No efficient measures were taken to ensure the biological
quality.
6. Cerințele financiare ale plantatorilor nu au fost satisfăcute din
cauza acumulărilor insuficiente în Fondul pentru sus ținerea înființării
plantațiilor viticole./ The planters' financial requirements were not met
because of the insufficient accumulations in the Support Fund for the
Development of New Grapevine Plantations.
7. Consiliul de administrare al Fondului nu a res pectat deciziile
proprii privind proporțiile lui de administrare./ The Fund Management
Board did not apply its own decisions on the proportional payment to
beneficiaries.
8. Inițiativa înființării plantațiilor viticole prin metoda ipotecară a
suferit eșec , rezultând în pierderi de 4,5 mln. lei./ The initiative to
develop new grapevine plantations through mortgage funding failed and
generated a loss of MDL 4.5 million.„Sunt
necesare
îmbunătățiri
semnificative
ale
programului
de restabilire
și dezvoltare
aviticulturii
și
vinificației,
dacă se
dorește
realizarea
obiectivelor
propuse”./
«Program for
reestablishm
ent and
development
of Viticulture
and
Winemaking
needs
significant
improvement
s whether
achievement
of envisaged
objectives is
desired»
Sursa: Rapoa rtele auditelor de performanță, întocmite de Curtea de Conturi în anii 2009 -2010./Source: The reports
of performance audits prepared by the Court of Accounts in the period 2009 -2010.
În concluzie, realizarea recomandărilor, înaintate
entităților auditat e în Rapoartele de audit menționate, va
contribui la îmbunătățirea managementului și
responsabilizarea executorilor de buget. Marea majoritate a
recomandărilor sunt deja implementate, iar unele se
implementează. Astfel, numai în rezultatul implementării
recomandărilor Curții de Conturi, Institutul Oncologic a
obținut acreditarea la 07.10.2009, ce denotă conformitatea
deplină a acestui institut de a realiza politicile de sănătate în
lupta împotriva cancerului.
Auditul performanței este o noțiune nouă pentru
Republica Moldova. Cu toate acestea, considerăm, că prin
realizarea acestui tip de audit se vor reuși performanțe
palpabile în diferite domenii ale dezvoltării social –
economice a țării și în utilizarea eficientă, eficace și
economicoasă a banului public.
Impactul cerințelor și recomandărilor, rezultate dinIn conclusion, the achievement of the recommendations
presented to the audited entities in the mentioned Audit
Reports will contribute to the management improvement
and to the responsibility of bu dget executors. The
majorities of the recommendation are implemented or are
being implemented right now. In the opinion of the Court
of Accounts, the implementation of the recommendations
made to the audited entities in the audit reports will help
improvethe management and enhance the accountability of
budget spenders. Most recommendations have been
implemented, while some of them are under
implementation. Thus, only thanks to the implementation of
the Court recommendations, the Oncological Institute was
accredited on 07.10.2009, which proves the full
commitment of this Institute to implement health care
policies against cancer.
The performance audit is a new term for the Republic of

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 159
Nr. 2 / 2011auditele de performanță cercetate:
încasarea veniturilor la Bugetul public național;
îmbunătățirea procesului administrării veniturilor
Bugetului de stat;
- înregistrarea în evidența contabilă a patri moniului
public;
eficientizarea utilizării mijloacelor publice pentru
investiții și reparații capitale;
 înregistrarea bunurilor imobile la Oficiul Cadastral
Teritorial;
 responsabilizarea executorilor de buget + servicii de
calitate;
 instruiri privind c onformitatea procedurilor de achiziții
publice aplicate și implementarea
sistemului de management financiar, control și audit
intern.
Respectarea continuității dezvoltării proceselor auditelor
de performanță va contribui la îmbunătățirea calității,
profesionalismului și impactului activității de audit extern
întru:
Sporirea responsabilității la nivel de conducere
managerială pentru un management financiar conform;
Identificarea soluțiilor de prevenire a fenomenului de
risipă și utilizare neregulamentară;
 Identificarea riscurilor privind proasta gestiune
publică;
 Accentuarea reformei managementului financiar
public, implementarea continuă a sistemului de control
intern și audit intern.
Privite prin prisma indicatorilor măsurabili, rezultatele
înregistrate demonstrează o tendință vădită de racordare a
activității Curții de Conturi la cele mai bune practici de audit
extern.
În linii mari, se cuvine de menționat, că schimbările și
reformele, implementate de către Curtea de Conturi pe
parcursul ultimilor an i, au impact asupra sectorului public.
Prin activitățile sale, Curtea de Conturi promovează insistent
reformele în domeniul managementului finanțelor publice și
optează pentru responsabilizarea executorilor de buget
pentru buna guvernare a mijloacelor fina nciare publice la
nivel de administrație publică centrală și locală.
Acestea, precum și alte probleme, identificate pe
parcursul auditului, sunt extrem de serioase și multe din ele
persistă ani de zile. Ministerul Sănătății, în calitatea sa de
fondator al Institutului Oncologic, trebuie să îmbunătățească
supravegherea pentru a asigura corectarea problemelor
identificate.
Un reper conceptual al auditului performanței este
adăugarea valorii în rezultatul constatărilor și recomandărilor
făcute, care, prin aces t tip de audit, trebuie să devină o bază
pentru îmbunătățirea gestiunii în instituțiile publice. Curtea
de Conturi, îndeplinindu -și mandatul stabilit, precum și
realizând acest tip de audit, dorește să ofere contribuții la
îmbunătățirea modului de gestiona re și utilizare a resurselor
publice.
Rezultatele, obținute în urma auditelor și raportate anual
Parlamentului, indică clar necesitatea unei implementări
coerente și concentrate a acestor reforme. Aceasta trebuie să
includă mecanisme adecvate de monitoriza re, urmărire
ulterioară și responsabilizare a personalului. Eforturile CurțiiMoldova. Nevertheless, we think that by carrying out audits
of this type w e could achieve tangible performances in
various areas of social -economic development of the
country and in the efficient, effective, and economic use of
the public money.
The impact of requirements and recommendations of
the Court of accounts that result from the researched
performance audit:
 NPB revenue collection;
 improving SB revenue administration;
 recording public property in the accounts;
 more efficient use of public funds for capital
investment and repairs;
 registration of immovable property in TCO;
 increased accountability of budget managers + quality
services;
 training on compliance of public procurement
procedures and implementation of financial management,
internal control and audit system.
The Court of Accounts will continue to insist on quality,
professionalism and impact of external audit, in order:
 To increase the level of management responsibility
for a compliant financial management;
 To identify solutions to prevent waste and irregular
use of money;
 To identify risks of poor publi c management;
 To enhance public financial management reform,
continue the implementation of the system of internal
control and internal audit.
Based on measurable indicators it can be said that
achieved results reveal a clear tendency of the Court of
Accounts to comply with best practices of external audit.
Broadly speaking, we should mention that changes and
reforms implemented by the Court of Accounts during last
years have significant impact on public sector. By its
activities the Court of Accounts ins istently promotes
reforms in Public Finance Management and opts for
accountability of budget spenders for good management of
public finance at the level of central or local public
administration.
These, as well as other problems identified during the
audit, are extremely serious and many of them last for
years. The Ministry of Health, as the founder of the
Institute of Oncology, must improve the supervision in
order to ensure the identified problems are solved.
A conceptual reference of the performance aud it is
adding the value as a result of the findings and
recommendations made, which through this type of audit
must represent a basis for the improvement of the public
institutions management. The Court of Accounts,
exercising its established mandate, as we ll as
accomplishing this type of audit, wants to contribute to the
improvement of the manner the public resources are
managed and used.
The outcomes obtained from the audits and the annual
reports of the Parliament show plainly the need of a
coherent and c oncentrated implementation of these reforms.
It should include appropriate mechanisms of monitoring,
follow-up and ownership attribution to the staff. The
Courts’ efforts are aimed at supporting the fow of a more

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011160
sunt orientate spre susținerea desfășurării unui proces mai
transparent și public de reformare a managementului
financiar public.
Reieșind din cercetările efectuate, am constata t, că
deficiențele, descrise în materialele auditelor de performanță,
se datorează, în mare măsură, faptului, că sistemul de control
financiar intern public din țară se confruntă cu probleme, iar
lecțiile învățate se referă la următoarele:
Unu.Parlamentul , Guvernul și Curtea de Conturi
urmează să facă diferențierea între responsabilitatea
individuală și cea instituțională – trebuie să -i facă conștienți
pe executorii de bugete de necesitatea de a purta răspundere
de performanțele/rezultatele obținute și ges tionarea
financiară, și să -i tragă la răspundere pentru o gestionare
greșită.
Doi.Pentru început, în cooperare strânsă cu Unitatea
centrală de armonizare a Ministerului Finanțelor, trebuie
creată o procedură adecvată de autoevaluare pentru toți
conducător ii responsabili. Ca rezultat, se poate obține un
punct de pornire pentru un plan de acțiuni imediate întru
remedierea neajunsurilor identificate.
Trei.Auditul extern, precum și cel intern sunt utile
conducerii entităților, oferind posibilitatea de a urmăr i
funcționarea ulterioară a sistemului de control intern și
management.
Patru.În activitățile oricărei instituții supreme de audit,
orientate spre stabilirea condițiilor de bază pentru o bună
funcționare a managementului financiar, crearea și
menținerea p e viitor a unui sistem de control financiar intern
și audit intern modern, o importanță crucială îi revine
suportului vizibil, sistematic și bine echilibrat din partea
Parlamentului și Guvernului. Procesul de dezvoltare a culturi
eficiente de responsabilit ate este factorul cheie în s tabilirea
unei bune guvernări.transparent and public process of reformati on of the public
financial management.
Researches proved that the imperfections described in
the materials of the performance audits is merely a result of
the factthat the public internal financial control system in
the country encounters problems, and t he lessons learned
refer to the following:
First.The Parliament, the Government and the Court of
Accounts are to differentiate between the individual and the
institutional responsibility – the budget spenders must be
made aware of the need to bear the res ponsibility for the
performances / outcomes obtained and for the financial
management and be held accountable for a wrong
management.
Second.To begin with, an adequate procedure of self –
assessment for all managers in charge should be established
in closecooperation with the Central Harmonization Unit
of the Ministry of Finance. As a result, a starting point can
be obtained for a plan of immediate actions in order to
remove the identified irregularities.
Third.The external audit, as well as the internal one, is
useful to the entities management, providing the possibility
to follow the further operation of the internal control and
management system.
Fourth. A crucially important role in the activities of
any supreme audit institution focused on the estab lishment
of the basic conditions for a good operation of the
financial management, on the establishment and further
maintenance of a modern internal financial control and
internal audit system belongs to the visible, systematic and
well balanced sup port of the Parliament and the
Government. The process of an efficient accountability
culture development is the key factor in the establishment
of good governance.
Bibliografie /Bibliography
1.Declarația de la Lima, elaborată de INTOSAI, adoptată la Congre sul al IX-lea al acesteia din anul 1977.
2.Boulescu M., Ghiță, M., Mareș, V. „Fundamentele auditului” , București, Editura Didactică și Pedagogică, 2001.
3.Bodarev Pavel. Auditul financiar. Chișinău, Firma editorial -poligrafică „Tipografia Centrală „,2003. – 296 p.
4.Standardele de audit ale INTOSAI, adoptate la Congresul al XIV -lea al INTOSAI din anul 1992, care a avut loc la
Washington, actualizate în anul 1995.
5.Ghiță Marcel, Mareș Valerică. Auditul performanței finanțelor publice. București, Editura CECCAR , 200 2.- 255 p.
VENITURILE PROPRII A LE AUTORITĂȚILOR
PUBLICE LOCALE DIN R EPUBLICA MOLDOVA:
TENDINȚE ȘI PERSPECT IVE
Eugenia CIUMAC, competitor, ASEM
Recenzent: Nadejda BOTNARI , dr. hab., conf. univ., ASEMOWN-SOURCE REVENUES OF L OCAL PUBLIC
AUTHORITIES OFTHE REPUBLIC OF MOLD OVA:
TRENDS AND PROSPECTS
Eugenia CIUMAC , PhD student, AESM
Reviewers: Nadejda BOTNARI , PhD, AESM
Deși, în perioada 2000 -2009, veniturile totale ale
bugetelor unităților administrativ -teritoriale (BUAT) au
cunoscut, în mărime absolută, o tendință de permanentă
creștere, deși, ponderea veniturilor proprii în structura
veniturilor BUAT manifestă o evoluție de continuă
reducere, indicând, prin aceasta, extinderea centralizării
bugetare în RM. Impozitele și taxele locale, prin stru cturaWhilst total revenues in budgets of administrative –
territorial units (BATU) for the period of 2000 -2009 were
marked in absolute amount b y the trend of permanent
growth, the share of own revenues in the BATU revenues
structure manifests evolution of continuing reduction, thus
indicating expansion of budgetary centralization in the
Republic of Moldova. Due to their structure and reduced

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 161
Nr. 2 / 2011și randamentul lor fiscal redus, contribuie modest la
autonomia financiară a administrației publice locale
(APL) din Republica Moldova. Prin urmare, se impune
întreprinderea unor măsuri de creștere a randamentului
fiscal al impozitelor și taxelor loc ale.
Cuvintecheie: bugete locale, venituri proprii, autonomie
financiară locală, transf eruri, impozite și taxe locale.fiscal efficiency, local taxes and duties contribute modestly
to financial autonomy of LPA’s (local public authorities)
of the Republic of Moldova. Therefore, it is required to
undertake some measures to increase fiscal efficiency of
local taxes and duties.
Keywords: local budgets, own revenues, local financial
autonomy, transfers, local taxes.
În cadrul politicii economice naționale, autoritățile
locale ar trebui să fie asigurate cu dreptul la resurse
proprii, care ar trebui să fie adecvate, și de care ar p utea să
dispună în mod liber, în exercitarea competențelor și
responsabilităților lor, în limitele legii.
În mărime absolută, veniturile totale ale bugetelor
unităților administrativ -teritoriale (BUAT) au cunoscut, în
perioada aa.2000 -2009, o tendință de p ermanentă creștere.
În același timp, ponderea veniturilor BUAT în veniturile
Bugetului Public Național (BPN) cunoaște evoluții
fluctuante: de la 30,8%, în 2002, la 24%, în a.2008.
Modificările structurale din cadrul BPN ar putea, parțial,
explica această t endință.
În perioada aa.2005 -2009, se observă reducerea
continuă a ponderii veniturilor proprii în structura
veniturilor BUAT, indicând prin aceasta extinderea
centralizării bugetare în Republica Moldova.
În perioada analizată, se observă descreșterea pon derii
veniturilor proprii ale BUAT de la 18,35%, în 2005, până la
9,93%, în 2009. Totodată, în aceeași perioadă, crește
ponderea transferurilor în structura veniturilor bugetelor UAT
(figura 1).Local authorities shall be entitled, within national
economic policy, to have adequate financial resources of
their own, of which they may dispose freely in
exercising of their powers and responsibilities within legal
limits.
In absolute amount, total incomes in budgets of
administrative -territorial units (BATU) for the period of
2000-2009 were marked by a trend of permanent growth.
At the same time, the share of BATU incomes in ones of
the National Public Budget (NPB) was marked by
fluctuating evolution: from 30.8% in 2002 to 24% in 2008.
Structural modif ications within the PNB frames could be
explained partially by this trend.
For the period of 2005 -2009, continuing reduction of
earned incomes in the structure of BATU incomes is
observed, thus indicating the extension of budgetary
centralization in the Re public of Moldova.
For the analyzed period, decrease of earned
incomes in BATU’s is observed from 18.35% in 2005 to
9.93% in 2009. At the same time, share of transfers
in the structure of ATU budgets was growing
(Figure 1).
0%10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%100%20052006200720082009
Venituri proprii / Own revenues
Defalcari de la veniturile generale de stat / Deductions from general state revenues
Mijloace speciale/Special means
Fonduri speciale/Special funds
Transferuri/Transfers
Fig. 1. Structura veniturilor bugetelor UAT, aa.2005 -2009, în % /
Fig. 1. Structure of incomes of ATU budgets ,2005-2009, in %
Sursa: Elaborat în baza infor mației Ministerului Finanțelor. /Source: Elaborated based o n data of the Ministry of
Finance.
Analiza structurii veniturilor proprii ale bugetelor UAT
(figura 2) demonstrează, că ponderea cea mai mare esteAnalysis of structure of earned incomes in the ATU’s
budgets ( Figure2) demonstrates that the biggest share

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011162
deținută de încasările din impozitul pe bunurile imobiliare
(42%) și taxele locale (29%). La fel, menționăm , că
structura veniturilor proprii este diferi tă în funcție de UAT.appertains to collection of real estate tax (42%) and local
duties (29%). At th e same time, function of ATU, the
structure of earned incomes, is different.
Impozit bunuri
imobiliare/
Property tax
42%Venituri
proprietate/
Property
revenues
9%Taxele locale/
Local taxes
29%Plata resurse
naturale/
Taxes for
natural
resources
6%
Alte venituri
proprii/
Other own
revenues
14%
Fig. 2. Structura veniturilor proprii ale UAT, a.2008, în % /
Fig 2. Structure of own revenues of ATU, 2008, in %
Sursa: Elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor, Biroului Național de Statistică al R epublicii
Moldova. /Source: Elaborated based on data of the Ministry of Finance, National Statistics Bureau of the Republic of
Moldova.
În continuare, vom examina fiecare impozit și taxă
locală din portofoliul fiscal al APL din Republica Moldova
prin prisma gradului de autonomie locală a APL, la
stabilirea acestora.
I).Impozitul pe bunurile imobiliare. Conform Codului
fiscal (CF), i mpozitul pe bunurile imobiliare este „ impozit
local, care reprezint ă o plată obligatorie la buget, de la
valoarea bunurilor imobiliare”. CF stabilește cota maximă
a impozitului („ cota ad valorem în procente din baza
impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită în CF, care
poate să difere de cota concretă a impozitului”. T otodată,
conform CF, autoritatea APL poate stabili c ota concretă a
impozitului („cota ad valorem în procente din baza
impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită de către
autoritatea reprezentativă a APL, la adoptarea bugetului
UAT respective”). Codul fis cal, prin articolul 283, prevede
scutirile de impozit. De asemenea, CF reglementează
scutirea de impozit acordată de autoritățile APL.
Figura 3 demonstrează, că, deși, în structura veniturilor
proprii, impozitul pe bunurile imobiliare are cea mai mare
contribuție, totuși impactul acestuia asupra autonomiei
financiare a APL este modest.
Conform art. 10 din Legea privind finanțele publice
locale, „cu excepția taxelor locale, aplicate în condițiile legii
de către consiliile locale, încasărilor de mijloace spe ciale,
obținute din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau
din alte activități, desfășurate contra plată de către instituțiile
publice, finanțate de la buget și transferurilor de la alte
bugete, se prognozează baza fiscală a fiecărei unități
administrativ-teritoriale”, baza fiscală fiind considerată la
calcularea transferurilor fondului de susținere financiară a
UAT. Prin urmare, APL este destimulată să administreze
eficient acest impozit pentru a crește suma transferurilor.
În plus, Codul fiscal, la art. 283, prevede 27 de cazuri, în
care este aplicată scutirea de impozitul pe bunurileFurther, every tax and local duty in fisca l
portfolio of LPA (local public administration) of the
Republic of Moldova will be examined from the point of
view of the degree of LPA local autonomy in their
establishment.
I) Real estate tax. Under Fiscal Code (FC), real
estate tax is the „local tax representing obligatory
payment to the budget from the real estate value”. FC
establishes maximum rate of a tax („ ad valorem rate in
percentage of tax base of real estate established in FC that
can differ from specific tax rate”). At the same time,
under FC, LPA authority can establish specific rate of tax
(„ad valorem rate in percentage of tax base of real estate
established by the representative authority of LPA at
adoption of a budget of the respective ATU”). Article 283
of the Fiscal Code provides exemptions from taxes. At the
same time, FC regulates tax exemption granted by LPA
authorities.
Figure 3 demonstrates that, despite the modest impact
of real estate tax on LPA’s financial autonomy, it
constitutes the biggest contributio n in the structure of
earned incomes.
Under art.10 of the Law on local public finances, „tax
base of every administrative -territorial unit, except local
taxes applied in accordance with legislation by local
councils, proceeds of special means from perform ance of
works, provision of services and other activities performed
for payment by public institutions funded from the budget
and transfers from other budgets, is predicted”; this tax
base is taken into consideration in calculation of transfers
from the fu nd of ATU’s financial support. Thus, for the
sum of transfers to be increased, LPA’s are not interested
in efficient administration of this tax.
Besides, art. 283 of the Fiscal Code provide 27 cases
when exemption from real estate tax is applied (without

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 163
Nr. 2 / 2011imobiliare (fără a compensa APL neîncasarea sumelor
ratate), și 3 cazuri, în care APL acordă scutirea
respectivă.reimbursement of LPA’s for the non -receipt of lost sums)
and 3 cases when respective exemption is granted to
LPA’s.
y = 0,233×0,834
R² = 0,541
0,04,08,012,016,020,0
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120VP/VT / Own revenues/Total revenues, %
MDL
Fig.3. Impozitul pe bunurile imobiliare pe locuitor, nivelul UAT2, în MDL /
Fig. 3. Property tax per capita, ATU2 level, in MDL
Sursa: Elaborat în baza informației MF,BNS alRM/Source: Elaborated based on data of the MF,NSB of theRM.
Eludarea fiscală, din cauza multiplelor facilități și
înlesniri nejustificate, conduce la restrângerea bazei fiscale,
micșorarea veniturilor locale proprii și la erodarea echității
fiscale, prin favorizarea nemotivată a unor agenți economici
în impunere. În aceeași ordine de idei, APL nu dispun de
drepturi legale și pârghii reale pentru influențarea
contribuabililor în vederea a sigurării oportunității și
plenitudinii achitării impozitelor și taxelor locale.
Totodată, randamentul fiscal al impozitelor și taxelor
locale este puternic afectat și de nivelul scăzut de dezvoltare
economică în Republica Moldova.
În acest sens, se impune întreprinderea unor măsuri de
creștere a randamentului fiscal al acestui impozit, inclusiv,
prin reconsiderarea scutirilor aferente acestui impozit,
pentru a limita, pe cât este de posibil, numărul acestora,
precum și măsuri de stimulare a APL în administ rarea
eficientă a acestui impozit. Aceste constatări sunt valabile și
pentru celelalte impozite locale.
II).Taxele locale. Legislația fiscală a Republicii
Moldova nu conține o definiție explicită pentru noțiunea de
impozit și taxă locală. Articolul 6 al Codulu i fiscal nr. 1163 –
XIII din 24.04.1997 definește impozitul ca „o plată
obligatorie, cu titlu gratuit, care nu ține de efectuarea unor
acțiuni determinate și concrete de către organul împuternicit
sau de către persoana cu funcție de răspundere a acestuia,
pentru sau în raport cu contribuabilul, care a achitat această
plată”. La rândul ei, taxa este „o plată obligatorie, cu titlu
gratuit, care nu este impozit”. În același timp, art. 288 al
titlului VII al CF definește taxa locală drept „o plată
obligatorie, ef ectuată la bugetul unității administrativ –
teritoriale”, pentru ca, în articolul 289, să fie prezentată
componența sistemului de taxe locale.Fiscal circumvention by the reason of multiple
facilitations and unjustified easements results in restriction
of tax base, decrease of earned local incomes and erosion
of fiscal equality due to unreasonable favouring in taxation
of some economic agents. In just the same way, LPA’s
had no legal rights and real leverage to influence taxpayers
in order to provide opportunities and completeness of
payment of taxes and local duties.
At the same time, fiscal efficiency of local taxes and
duties is also affected strongly by the low level of
economic development of the Republic of Moldova.
In this sense, it is required to undertake some
measures to increase fiscal efficiency of this tax,
including reconsideration of exemptions inherent to this
tax, in order to limit as much as possible th eir number
and to motivate LPA’s in its efficient administration.
These conclusions are valid and for other local duties, as
well.
II) Local duties. Fiscal legislation of the Republic of
Moldova contains no explicit definition for the notion of
local tax and duty. Article 6 of the Fiscal Code, no. 1163 –
XIII of 24.04.1997, defines this tax as an „obligatory
payment of gratuitous nature being not related to certain
and specific actions performed by competent authority or
its official in favour of or w ith regard to taxpayer this
payment is made by”. In its turn the duty is an „obligatory
payment of gratuitous nature, which is not a tax”. At the
same time, art. 288, Title VII, FC, defines local duty as an
„obligatory payment to the budget of administrati ve-
territorial unit”, since composition of the system of local
duties is presented in article 289.
FC establishes maximum tax rate for local duties

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011164
Astfel, CF stabilește c ota maximă a taxei locale („ cota
ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului
impunerii ori suma absolută”). Totodată, autoritățile APL
pot stabili o cotă fixă a taxei locale („ cota ad valorem în
procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori
suma absolută, stabilită de autoritatea APL la adoptarea
bugetului UAT respective, d ar care nu poate fi mai mare
decât cota maximă, stabilită conform CF”).
În ceea ce privește taxele locale, CF determină
procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării
taxelor locale, cotele maxime ale acestora, modul lor de
plată, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale.
Sistemul actual de taxe locale nu este eficient din două
considerente: taxele încasate dețin o pondere
nesemnificativă în totalul veniturilor BUAT (2,5 -3,2%),
evoluția căreia manifestă o tendință de reducere a creșteri i,
cel puțin, în perioada analizată (figura 4). Singura taxă, care,
în perioada aa.2005 -2009, a manifestat o dinamică pozitivă,
a fost taxa de amplasare a publicității (de la 1,5%, în a.2005,
până la 11,19%, în a.2009).(„ad valorem rate in percentage of tax base of taxable
object or absolute sum”). At the same time, LPA’s
authorities can establish specific rate of a local duty („ad
valorem rate in percentage of tax base of taxable object or
absolute sum established by the LPA authority at
adoption of budget of the respective ATU, which,
however, cannot be large r than the maximum rate
established under FC”).
With regard to local duties, FC determines procedure
and principles of establishment, modification and
cancellation of local duties, their maximum rates,
mode of payment, granting criter ia for fiscal
easements.
Actual system of local duties is inefficient by two
considerations: its share in the total incomes of the BATU
is insignificant (2.5 – 3.2%) and manifests a trend of no
growth, at least for the analyzed period (Fig. 4). For the
period of 2005 -2009, advertising tax was the only one that
manifested positive dynamic (from 1.5 % in 2005 to
11.19% in 2009).
14,22
2,61 2,60 2,53 2,99 3,1921,7223,4328,9832,09
05101520253035
2005 2006 2007 2008 2009TL/VT TL/VP
Fig.4. Evoluția taxelor locale ca pondere în veniturile totale și veniturile proprii ale UAT, în % /
Fig. 4. Evolution of local taxes as a share in total revenues and own revenues of ATU, in %
Sursa: Elaborat în baza informației MF. / Source: Elaborated based on data of the MF.
Analiza structurii sistemului de taxe locale (TL) din
Republica M oldova demonstrează, că, din 12 taxe locale, în
a.2009, cele mai mari încasări au fost generate de taxa pentru
unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire
socială (44,14% din structura TL), taxa pentru amenajarea
teritoriului (12,75%), ta xa de piață (12,62%), taxa de amplasare
a publicității (11,19%) și taxa pentru prestarea serviciilor de
transport auto de călători (10,03%). În același timp, cele mai
mici venituri au fost generate de taxa de la posesorii de câini
(0%), taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul
UAT (0,3%), taxa balneară (0,38%), taxa de aplicare a
simbolicii locale (0,38%), taxa pentru parcare (1,66%).
Situația este și mai nefavorabilă la nivelul UAT1, unde, cel
mult, se încasează 2 -3 taxe, acestea fiin d extrem de reduse.
Randamentul fiscal redus al taxelor locale condiționează
contribuția, practic, neglijabilă a acestora la autonomia
financiară a APL.
Analizând funcționarea legislației fiscale, la nivel local,
constatăm existența unui șir de probleme c u impact negativ
asupra administrării fiscale la nivelul UAT:
-asigurarea logistică neadecvată a perceptorului fiscal,Analysis of structure of the system of local duties (LD) of
the Republic o f Moldova demonstrates that the biggest
proceeds, among 12 local duties, were generated in 2009 by the
following ones: tax for commercial entities and/or entities
providing social services (44.14% of LD structure); tax for
amenities (12.75%); market charge (12.62%); advertising tax
(11.19%); and tax for provision of passenger transportation
services (10.03%). At the same time, smallest revenues were
generated by the following duties: tax imposed on dog owners
(0%); tax for arrangement of auctions and lotter ies at the ATU
territory (0.3%); spa tax (0.38%); tax for application of local
symbols (0.38%); parking tax (1.66%).
When ATU1 level is considered, where at most 2 -3 taxes
are collected and this generates extremely reduced proceeds,
situation is more unfa vourable.
Reduced fiscal efficiency of local duties results in that their
contribution in LPA’s financial autonomy is practically
negligible.
Analyzing functioning of fiscal legislation at local level, a
whole number of problems with negative impact on fi scal
administration at the ATU level is stated:

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 165
Nr. 2 / 2011lipsa tehnicii de calcul în majoritatea UAT de nivelul întâi.
Aceste lipsuri nu permit evidența strictă și zilnică a încasării
impozitelor de la persoanele fizice din UAT;
-lipsa legăturii informaționale unice. Asigurarea
informațională slabă a APL nu permite intervenția operativă în
procesul de administrare a taxelor și impozitelor locale;
-lipsa, în cadrul APL, care, conform Legii privind
finanțele publice locale, sunt responsabile de colectarea
impozitelor și taxelor locale, a unor pârgii reale, prin care
agenții economici să fie influențați să achite la timp impozitele
și taxele locale.
În acest context, se impune proiectarea și definirea u nor
mecanisme concrete de stimulare a agenților economici în
achitarea la timp a impozitelor și taxelor locale.
III).Taxele pentru resursele naturale sunt reglementate de
titlul VIII al Codului fiscal nr. 1163 -XIIIdin 24 aprilie 1997.
Taxele pentru resursele n aturale reprezintă o componentă a
sistemului de impozite și taxe locale (pentru nivelul II al
administrației publice locale: raioane, mun. Chișinău și mun.
Bălți, unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special –
Găgăuzia).
Articolul 300 al CF prev ede, că sistemul taxelor pentru
resursele naturale include:
a)taxa pentru apă;
b)taxa pentru efectuarea prospecțiunilor geologice;
c)taxa pentru efectuarea explorărilor geologice;
d)taxa pentru extragerea mineralelor utile;
e)taxa pentru folosirea spațiilor sub terane în scopul
construcției obiectivelor subterane, altele decât cele destinate
extracției mineralelor utile;
f)taxa pentru exploatarea construcțiilor subterane în
scopul desfășurării activității de întreprinzator, altele decât cele
destinate extracției m ineralelor utile;
g)taxa pentru lemnul eliberat pe picior.
Contribuția plății pentru resursele naturale, la asigurarea
autonomiei publice locale este de asemenea modestă (figura 5).-poor tax collector logistics; absence of calculation
equipment in the majority of ATU’s of first level. These
shortcomings prevent strict accounting and, presently, tax
collection from private persons in ATU’ s;
-there is not common informational communication. Poor
informational support of LPA’s does not permit them to
intervene operatively in the process of administration of local
taxes and duties;
-the LPA, that one responsible for collection of local
taxes and duties under the Law on local public finances,
possess with no real leverage causing economic agents to pay
local taxes and duties in a timely manner.
In this context, it is required to design and develop specific
mechanisms motivating economic agents to pay local taxes and
duties in timely manner.
III) Taxes for natural resources are regulated under Title
VIII of the Fiscal Code, no. 1163 -XIII of April 24, 1997. Taxes
for natural resources represente component part of the system
of local taxes and duties (for the II level of local public
administration: districts, municipalities of Chisinau and Balti,
autonomic territorial unit with special legal statute – Gagauzia).
Article 300 of FC provides that system of charges for
natural resources includes :
a) duty for water;
b) duty for performance of geological prospecting works;
c) duty for performance of geological exploration works;
d) duty for extraction of useful minerals;
e) duty for the use of sub -terrain spaces for construction of
sub-terrain faciliti es, other than ones intended for extraction of
useful minerals;
f) duty for operation of sub -terrain facilities, other than ones
intended for extraction of useful minerals in order to perform
entrepreneurial activity;
g) duty for standing timber.
Contribution of payments for natural resources into provision
of local public autonomy is modest as well (Fig ure 5).
y = 0,0974x + 8,4562
R2 = 0,3922
0,04,08,012,016,020,0
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0
MDLPonderea veniturilor proprii în totalulveniturilor BUAT2/ Share of ownrevenues in total ATUB revenues, %
Fig.5. Plata pentru resursele naturale pe locuitor, nivelul UAT2, în MDL /
Fig. 5. Payments for natural resources p er capita, ATU2 level, in MDL
Sursa: Elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor, BNS alRM./Source: Elaborated based on data of the
Ministry of Finance, National Statistics Bureau of the Republic of Moldova.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011166
IV).Impozitul privat. Capitolul II ”Regle mentări
specifice” ale Legii bugetare anuale (Legea bugetului de
stat pe 2010), în articolul 11, reglementează impozitul
privat, acesta reprezentând ”o plată unică, ce se percepe la
efectuarea tranzacțiilor cu bunuri de proprietate publică în
procesul priv atizării, indiferent de tipul mijloacelor
folosite”. Cota impozitului privat constituie 1% din
valoarea de achiziție a bunurilor de proprietate publică,
supuse privatizării, inclusiv, din valoarea acțiunilor supuse
privatizării. Impozitul privat se achită până la semnarea
contractului de vânzare -cumpărare și se virează la bugetul
de stat sau la bugetul unității administrativ -teritoriale, în
funcție de apartenența bunului.
V).Taxa pentru patenta de întreprinzător. Taxa pentru
patentă este reglementată prin Leg eacu privire la patenta
de întreprinzător nr.93 din 15.07.1998. Potrivit acestei
legi, „impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează
sub formă de taxă pentru patentă, care include impozitul pe
venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentr u unitățile
comerciale și/sau unitățile de deservire socială , taxa pentru
amenajarea teritoriului”. http://md/
324836/http://md/ 324836/ Taxa lunară pentru patentă
este prevăzută în anexa la Legea cu privire la patenta de
întreprinzător și se percepe în cuantumul, stabilit pentru
localitatea unde se va desfășura activitatea de
întreprinzător. Taxa pentru patentă se achită la contul
bugetului local, odată cu primirea patentei, în cuan tum
corespunzător termenului minim de valabilitate a patentei.
Concluzii. Reieșind din analiza efectuată, considerăm,
că următoarele soluții ar contribui la creșterea veniturilor
proprii ale administrațiilor publice din Republica Moldova:
Creșterea randame ntului fiscal al impozitelor și
taxelor locale, inclusiv, prin creșterea eficienței
administrării acestora, reconsiderarea sistemului de
facilități fiscale, proiectarea și definirea unor mecanisme
concrete de stimulare a agenților economici în achitarea la
timp a impozitelor și taxelor locale. Reconsiderarea cotei
maxime a taxei pentru unitățile comerciale în cazul
orașelor învecinate cu mun. Chișinău.
Studiile, realizate de CDLP (Comitetul permanent al
CE pentru democrație locală și regională), arată că
autoritățile locale și regionale dispun de autonomie
financiară mai mare în țările, în care acestea primesc o
cotă din încasările din impozitul pe venit și toate veniturile
colectate din impozitul pe teren și clădiri. În acest context,
pentru a crește autono mia financiară APL din Republica
Moldova, l a colectarea impozitului pe venitul persoanelor
fizice, este rațional să fie utilizat principiul impunerii în
conformitate cu locul de reședință a subiectului impozabil.
Elaborarea metodologiei de evaluare obiect ivă a
bazei fiscale a UAT și optimizarea cotelor impozitelor și
taxelor, colectate de APL în vederea majorării veniturilor
publice în bugetele locale.
Alocarea competențelor APL în ceea ce privește
stabilirea cotelor și bazei impozabile, în cazul impozite lor
și taxelor locale.
Proiectarea unor mecanisme stimulatorii pentru APL
în scopul extinderii bazei fiscale.VI).Private tax. Article 11, Chapter II “Specific
Regulations”, the Law on annual budget (Law on the state
budget for the year of 2010) regulates pr ivate tax
representing it as a „lump sum payment collected
during transactions with property in public ownership in
the process of privatization, irrespective of the type of
means used for this purpose”. Private tax is established
at the rate of 1% of the purchase value of property
inpublic ownership subjected to privatization. Private
tax is paid prior signing of sales contract and is
turnedto the state budget or budget of a n
administrative -territorial unit depending on the property
ownership.
VII).Duty forentrepreneurial patent.Duty for the
patent is regulated under the Law on entrepreneurial
patent, no. 93 of15.07.1998. Under this law,
„taxation of th e patent owner is performed in the form of a
duty for the patent, which includes income tax, duties for
natural resources, tax for commercial entities and/or
entities providing social services , tax for territorial
amenities”. http://md/ 324836/ http://md/
324836/ Monthly charge for a patent is provided in annex
to the Law onentrepreneurial patent and is collected in
amount established for locality, where entrepreneurial
activity is p erformed. Duty for a patent is paid to the
account of local budget an amount corresponding to the
minimum term of patent validity and following the receipt
of a patent.
Conclusions .Based on the performed analysis, we
consider that the following solutions would help increase
theown-source revenues of local public authorities of the
Republic of Moldova :
Growth of local fiscal tax outturn including
through increase of efficient administration of local
taxation, redesigning the system of fiscal ince ntives,
elaboration and implementation of certain concrete
mechanisms for economic agents’ stimulation to timely
pay local taxes. Redesigning the maximum rate of the
commercial entities tax for towns -satellites of Chisinau
municipality.
Studies carried ou t by the Permanent Committee
of the CE for local and regional democracy demonstrate
that local and regional authorities have a larger
financial autonomy in the countries where they receive a
share from income tax as well as all revenues co llected
from land and real estate taxes. In this context, in
order to increase LPAs financial autonomy in income tax
collection in Moldova it is rational to use the principal of
taxation in accordance with the place of residence of the
taxpayers.
Elaboration of the methodology of impartial
evaluation of ATU fiscal base and optimization of the tax
rates and taxes collected by LPA aiming at increasing
public revenues in local budgets
Competencies allocation for LPAs what concerns
establishing tax rates and tax base for local taxes
Designing of stimulating mechanisms to extend local
fiscal base .

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 167
Nr. 2 / 2011Bibliografie /Bibliography
1.Legea nr.397 -XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale.
2.Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163 -XIII din 24 aprilie 1997.
3.Legea bugetului de stat pe 2010.
4.Recommendation Rec(2005)1 of the Committee of Ministers to member states on the financial resources of local and
regional authorities.
5.Carta europeană a autonomiei locale.
PIAȚA DE ASIGURĂ RI ÎN CADRUL
MANAGEMENTULUI PERFORMANT
Angela MAGLA, drd., UTM
Recenzent: Gheorghe ILIADI, dr. hab. , IEFSTHE INSURANCE MARKET IN
PERFORMANCE MANAGEMENT
Angela MAGLA, PhD student , UTM
Reviewer : Gheorghe ILIADI, PhD, IEFS
În acest articol autorul ana lizează procesul de naștere al
asigurărilor în mai multe țări ale lumii și la fel și în RM.
Acest proces a apărut obiectiv din necesitatea oamenilor de a
se proteja mai ușor de riscuri. În acest context oamenii au
conștientizat necesitatea de a participa l a crearea unor
fonduri care le -ar compensa daunele probabile.Cele mai
răspândite forme de asigurare sunt cele facultative (benevole)
și cele prin efectul legii (obligatorii). În RM piața
asigurărilor a început să se constituie în anii 90 ai secolului
al XX-lea. În prezent în RM activează mai multe companii de
asigurări. Autorul analizează politica de investiții în
companiile de asigurări din Republica Moldova, propunând
mai multe măsuri de diminuare a riscului în procesul de
plasare a capitalului disponibi l.
Cuvinte cheie : asigurare de viață, asigurare auto,
asigurare (facultativă) benevolă, asigurare prin efectul legii
(obligatorie), fond mutual, investiție, instrumente financiare,
riscuri în asigurări.Inthisarticlethe author examines theriseofseveral
insurance in many countries of the world andalso in
Moldova.Thisobjective arosefrom the people need to
protect themselves easier from risks.In thiscontext,people
haverealized theneedtoparticipate inthe creation of
fundswhichwouldoffset thelikelydamage.Themost
common forms ofinsurance areoptional(voluntary) and
by law(obligatory ).In Moldova, the insurance market
begantoform itselfinthe 90’ of the twentieth century.
Currently, there are working 24insurance companies
inMoldova. The author analyzes investment policy
ofinsurance companies in Moldova ,proposing
several risk mitigation measures incapital placement
available.
Keywords :life insurance ,auto insurance ,insurance
(optional) voluntary insurance, insurance through effect
law(obligatory), mutual fund ,investment ,financial
instruments, insurance risks.
Noțiunea generală de asigurare prevede o măsură luată de cei
interesați pentru conservarea contravalorii bunurilo r pe care le
posedă, pentru ocrotirea persoanelor fizice în cazul diminuării
sau pierderii capacității de muncă datorită unor boli, accidente
sau atingerii unei anumite limite de vârstă, precum și pentru
apărarea unor drepturi supuse, eventual, pierderii.
În procesul activității economice persoanele fizice și
persoanele juridice sunt amenințate de anumite riscuri. Astfel
apare necesitatea obiectivă de a crea anumite fonduri din care se
compensează daunele și se satisfac și alte cerințe economico –
financiare probabile, imprevizibile.
Orice fel de asigurare presupune existența unei garanții în
cazul realizării unui anumit risc. Nu poate exista vreo asigurare
fără prezența unui sau a mai multor riscuri.
Prin urmare, asigurarea este o relație economică și o ope rație
financiară ce ia naștere fie direct prin efectul legii sau pe bază de
contract, prin care asiguratorul se obligă să plătească asiguratului,
în schimbul primei de asigurare, despăgubirea sau sumaGeneralconceptofinsurance providesa measure ofthe
interest for the conse rvationvalueof goods they have,to
protectindividuals in a reduction orloss ofworking
capacity due to illness, accident or reaching acertainage
limit, alsodefending rights.
Theeconomic process and legal persons are
threatened bycertainrisks. Anobjective necessary wasto
create certain fundsthatcompensate the damage and
satisfy other unpredictable economic and financial
requirements .
Anykind ofinsurance requires certain guarantees in
case ofacertainrisk.There can be noassurancewithout
the presence of arisk.
Therefore ,insurance isaneconomic relationship anda
financial operation whichariseseitherdirectlyby lawor
contractwhereby in which insurerundertakes inreturnto
premium insurance to paycompensation or amount to
insured people.
1 Citat după Decebal Manole BOGDAN, Controlul în Asigurări, Cluj -Napoca, 2005, pag. 13.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011168
asigurată.
In organizarea și apărarea vieții lor, în p rocesul producerii
bunurilor materiale, precum și în desfășurarea altor activități,
oamenii s-au aflat și încă se află într -o luptă continuă cu unele
forțe ale naturii, care pot împiedica desfășurarea normală a
procesului de producție, dezvoltarea continuă a producției și
progresul societății. Crearea bunurilor materiale necesare
oamenilor presupune raporturi permanente de intercondiționare
între oameni, pe de o parte și între om și natură, pe de altă parte.
Diferite fenomene imprevizibile și distructive al e naturii au avut
și au încă influențe dăunătoare asupra valorilor materiale create
de munca oamenilor și asupra vieții acestora aducând mari
prejudicii societății. Calamitățile naturii cum sânt: ploile
torențiale, inundațiile, alunecările de terenuri, pră bușirile și
cutremurele de pământ, furtunile, grindina, înghețul, seceta,
incendiile, trăsnetul, explozia etc. pot aduce prejudicii materiale
economiei naționale și cetățenilor.
Cunoscând toate aceste primejdii, societatea omenească a
folosit diverse căi ș i metode de apărare, a utilizat diferite mijloace
pentru a preveni și contracara prejudiciile provocate de
fenomenele naturii și de accidente, refacerea bunurilor distruse și
reluarea normală a procesului economico -social.
Pentru prevenirea, limitarea, co mbaterea și mai ales pentru
compensarea daunelor, persoanele fizice și juridice își pot
constitui singure, din resursele lor, unele rezerve materiale și
bănești. Mărimea acestor rezerve trebuie să fie egală cu valoarea
bunurilor pe care le posedă, ceea ce este aproape imposibil de
realizat pentru fiecare persoană fizică și juridică. Această cale
este puțin eficace deoarece daunele pot surveni cu mult timp
înainte de constituirea propriilor rezerve, iar efortul pentru
acumularea acestora este mult prea mare.
Asigurările pot să fie clasificate după diverse criterii:
a)după ramura (domeniul) la care se referă există asigurări:
-de bunuri din țară și externe;
-de persoane;
-de răspundere civilă.
b)în funcție de felul obiectelor asigurate:
-de mijloace fixe (clădiri, instalații, mașini și util aje, mijloace
de transport etc. )din sfera productivă și din cea neproductivă,
care aparțin unităților și organizațiilor cooperatiste, obștești și
cetățenilor;
-de mijloace circulante și de circulație (materii pri me,
materiale, producție neterminată, semifabricate, diferite culturi
agricole, produse finite în depozit, mărfuri în expediție etc.) aflate
la unitățile și organizațiile cooperatiste și obștești;
-privind mobilierul și alte obiecte de uz casnic, proprie tate a
persoanelor fizice;
-animalelor care aparțin unităților cooperatiste și cetățenilor;
– autovehiculelor proprietate de stat, cooperatistă și personală;
-de persoane;
-de răspundere civilă.
c.din punct de vedere al riscurilor există asigurări :
-împotriva ploilor torențiale, a grindinii, înghețului, furtunii,
inundațiilor, trăsnetului, exploziei, incendiului, uraganelor,
alunecărilor, prăbușirilor și cutremurelor de pământ, accidentelor
provocate în timpul transportului de derapări, răsturnări , ciocniri,
căderi sau altele, contra bolilor, împotriva evenimentelor ce pot
surveni în viața persoanelor (accidente, îmbolnăviri, deces),
pentru prejudiciile provocate terțelor persoane fizice ca urmare a
unor accidente de autovehicule etc.Inorganizing anddefending their lives in theprocess
ofproducing material goods andother activities ,people
havebeenandstill are in afightwithsome natural
forcesthatprevent normal production process,
developm ent ofproduction and society progress .
Creating material goods involves always some relations
between people and nature. Different unpredictable and
destructive phenomena ofnatureexercise harmful
influence onproperty values createdbypeople,bringing
greatharm tosociety.Naturaldisasters suchas:torrential
rains,floods,landslides ,collapses andearthquakes ,
storms,hail,frost,drought,fire,lightning,explosion , etc.
These all can harmnational economy and also the
citizens.
Overtime recognizing thesedangers,human society
hasuseddifferent waysandmethods to protect and
defense,to prevent andcounteract the damagecausedby
accidents andnatural phenomena ,andrestoredestroyed
property.
To prevent ,control andespecially compensate
thedamages,natural and legal persons canbuild
themselves somematerial and monetary reserves.
Size of thesereservesshouldbeequal to the assets that it
owns,whichis practically almostimpossible foreach
individual andentity.Thiswayislesseffective because
damagecanoccurbefore creating their establishment of
reservations ,andthe effort to trainthesereservesistoo
high.
Insurance canbeclassified according to various
criteria:
a)after thecovered branch (area) there are:
-national and foreigngoods;
-persons;
-civilliability.
b)depending on insured items:
-fixed assets (buildings, equipment ,machinery ,
vehicles etc.);from productive andtheunproductive
unitsownedbycooperative, public and citizens
organizations ;
-assets of capital and circulation (raw materials,
finished products warehouse, shipping goods, etc.),
available tocooperatives andpublicestablishments ;
-thefurniture andotherhousehold items owned by
individuals ;
a.Cooperative ,personal and state ownership vehicles;
-persons;
-civilliability.
c) from point of view termsriskare:
-againsttorrential rain,hail,frost,storm,floods,
hurricanes, landslides ,collapses and earthquakes ,
lightning,explosion ,fire,damagecausedduringcarriage
sliding, overturning, collisions , fallsandotheraccidents,
againstillness,disease outbreaks againsteventsthatmay
occurinlives people (accidents,sickness, death), for
damages causedto third persons as a result ofcar
accidents, etc.
d) from the territorial area scope are :
-internal;
-external(foreign currency).
e)determined bythe nature of the relationship between

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 169
Nr. 2 / 2011d)după sfer a de cuprindere în profil teritorial avem
asigurări:
– interne;
-externe (în valută).
e)după natura raporturilor care se stabilesc între asigurat și
asigurator avem:
– asigurări directe, în care raporturile juridice de asigurare
între asigurați și a siguratori se stabilesc nemijlocit prin lege sau
contract;
– asigurări indirecte (reasigurări), în care raporturile juridice
de asigurare se stabilesc între două organizații de asigurare, una
apărând în calitate de reasigurat și alta în calitate de reasigurator.
f)după modul de înfăptuire există asigurări:
-prin efectul legii (obligatorii);
-facultative (contractuale, benevole).
Istoria asigurărilor arată că acest fenomen a apărut din
necesitățile umane. La început omul a suportat singur pagubele.
Primele documente care ne vorbesc despre existența acestui
fenomen sunt găsite în Egiptul Antic scrise în urmă cu peste
6500 ani. Este semnificativ faptul că cointeresați în apariția
fenomenului de asigurare au fost grupurile de oameni expuși la
riscuri și anume, cioplitorii în piatră, care erau supuși, în deosebi,
la riscuri de accidente.
La început, asocierea s -a făcut fără a exista o formă de
reglementare și de organizare scrisă, mecanismul de întrajutorare
era transmis prin viu grai între generații d e membri ai
colectivității. Pe măsură ce societatea a evoluat au fost primite
legi reglementare privind asigurările.
Modalitatea de asigurare consta în constituirea unor fonduri
mutuale de ajutorare care prevedeau acoperirea pagubelor care
puteau să se i vească.
Studiile efectuate în istoria pieței asigurărilor1,
concluzionează că societățile de asigurare au avut o dezvoltare
exponențială. Dacă la începutul secolului XIX -lea, existau doar
30 societăți de asigurare, 14 în Anglia, 5 în Statele Unite ale
Americii, 3 în Germania, 3 în Danemarca, 2 în Franța, și câte una
în Olanda, Elveția și Austro – Ungaria, după aproape 50 de ani
numărul acestora era de 306 repartizate în 14 țări. După un secol,
în jurul anului 1900 au fost 1.272 societăți de asigurare în 26 de
tari, iar zece ani mai târziu, 2540 – în71 de tari. În anul 1969, din
cele 9700 de instituții și întreprinderi de asigurare dispersate
în 71 tari, 62% vindeau asigurări de bunuri, 27% au fost
profilate pe asigurări de viata și 11% practicau asigurări de toate
tipurile. Astfel piața de asigurări a luat amploare în toată
lumea.
Dezvoltarea pieței de asigurări în Republica Moldova.
Piața asigurărilor în RM după independență începe să se
constituie la începutul anilor 90. Astfel pe parcursul anului 1991
au fost organizate primele companii de asigurare în RM:
1.QBE ASITO SA (11.07.91);
2.ORATEH SRL (19.08.91);
3.AELITA SRL (12. 11.91).
În anii ce -au urmat numărul companiilor de asigurări
în Republica Moldova a crescut consid erabil. Mai jos
prezentăm evoluția pieței de asigurări în republica
Moldova în perioada anilor 1991 -2002, evoluția exprimată
prin creșterea numărul ui de organizații de asigurări.theinsuredand theinsurer:
-Direct,theinsurance legal relationship between the
insuredandinsurersareestablished directlybylawor
contract;
-Indirect(reinsurance), in which legal relationship will
beestablished between twoinsurance organizations ,
appearing as:reassured and another asreinsurance .
f)wayof carrying out :
-by law(mandatory);
-voluntary (contractual, voluntary ).
Insurance history showsthat this phenomenon
occurred fromhuman needs .For the first time
mansuffered damage.Firstdocuments that tell us
aboutthe existence of thisphenomenon arefoundin
ancient Egypt writtenmore than 6500 years ago.A
significant interested inthis phenomena ofinsurance were
groups of people that were at risks, like: people that work
instonecarvers that weresubjected to therisksof
accidents.
The association for the first timehasbeenform without
a special regulation andthismechanism wastransmitted
orally between community generations ofmembers.
Through tim esocietyhasevolved and wasadopted a
regulatory law ininsurance .
The insurance method consists of mutual funds creation,
which provides aidtocover adamagethatcouldarise.
Through the history of insurance market, the studies
conclude that insurance companies havehadexponential
growth.In theearlynineteenth century,there were only30
insurance companies ,inEngland-14,inthe United States
of America -5,inGermany-3,inDenmark-3,inFrance-2,
onein theNetherlands ;afternearly50years in
SwitzerlandandAustro-Hungarian Monarchy were about
306 insurance companies and were distributed in 14
countries.
Afteracentury,in1900year were1272insurance
companies in26countries; after10yearslater were 2540
insurance companies in71countries. Dispersed in 71
countries in 1969 year, percentage isdistributed for 9700
institutions andinsurance companies in this way :property
insurance -62%,profiledonlifeinsurance -27%and11%
were practicing alltypes of insurance .Suchinsurance
markethasgrownworldwide .
Insurance market development inMoldova
The insurance market beginsto act after independence,
inthe early 90s in Moldova.Duringthe 1991 year thefirst
insurance companies werefoundedin Moldova :
1.QBE ASITTO SA (11.07.91);
2.ORATEH SRL (1 9.08.91);
3.AELITA SRL (12. 11.91).
Some years later, hasincreased considerably numberof
insurance companies inMoldova.Belowwe present
insurance market development in Moldova, during1991-
2002years(development expressed by increasing number
ofinsurance companies) .

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011170
Tabelul 1 /Table 1
Evoluția organizațiilor de asigurări din Republica Moldova în perioada anilor 1991 -2002/
Evolution of the insurance companies in Moldova for the period 1991 -2002
Nr/
NoOrganizația de asigurare /
Insurance organizationData
înregistrării /
Registration
dataSediul organizației /
Organization address
1 2 3 4
1QBE ASITO SA 11.07.91 or.Chișinău, str. B.Bodoni, 57/1
2ORATEH SRL 19.08.91 or.Chișinău, str.Romană, 8
3AELITA SRL 12.11.91 or.Tiraspol, str. Kotovski, 2a
4EDICTSRL 21.02.92 or.Tiraspol, str. Sverdlova, 76, ap.24
5GARANT SRL 11.11.92 or.Chișinău, str.C.Negruzzi, 2/2*
6ARTAS SRL 19.03.93 or.Chișinău, str.V.Pârcălab, 77, 7
7MOBIAS SA 23.04.93 or.Chișinău, str.Tighina,65
8GARANT -ORHEI SA 16.06.93or.Orhei, str.V. Lupu, 40
9CARAT SA 18.11.93 or.Chișinău, str. Alexandru ceel Bun, 49
10GARANȚIE SA 10.12.93 or.Chișinău, str. Mitr.Varlaam, 76
11MOLDOVA -ASTROVAZ SRL 29.12.93 or.Chișinău, str.Sciusev,42
12PROTECT -IMPEX SRL 17.03.94 or.Chișinău, bd.Renașterii, 29
13COMUNICAȚII SRL 23.03.94 or.Chișinău, str.31 August, 129
14RENACA SA 18.04.94 or.Chișinău, str. M.Manole, 3
15PRINTSA 26.06.94 or.Chișinău, str.V. Alecsandri, 119
16EXIM-ASINT SA 07.09.94 or.Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 3
17ASIMED -MOLDOVA SRL 27.12.94 or.Chișinău, str. Cosmescu, 3
18VIS SRL 29.12.94 or.Chișinău, str. V.Alecsandri, 80
19AFES-M SRL 09.02.95 or.Chișinău, str. 31 August, 129, 616
20AUTO-SIGURANTA SA 03.03.95 or.Chișinău, str. Bucuriei, 12a
21ACTUAL -ASIGUR SRL 06.04.95 or.Bălți, str. Calea Ieșilor, 107, 2
22ALIANȚA -MOLDCOOP SRL 30.06.95 or.Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 67
23SAIMEX SRL 10.10.95 or.Chișinău, str. Burebista, 17
24ASIVIT SRL 26.10.95 or.Chișinău, str. Dosoftei, 156
25SALVUS SRL 09.02.96 or.Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 4
26COMPAS SA 23.02.96 or.Chișinău, str. Armeana, 27, of.ll
27VALENTINA SRL 19.03.96 or.Chișinău, str. O.Goga, 7
28SIF SA 02.04.96 or.Chișinău, str. T.Vladimirescu, 6/1
29SAMOLD S RL 07.06.96 or.Chișinău, str.Frumoasa, 21/1
30NOTABIL -POLIS SRL 24.06.96 or.Chișinău, str. Diordita, 2
31TELECOM -POLIS SRL 12.07.96 or.Chișinău, bd. Renașterii, 3, of.204
32VICTORIA SRL 08.04.97 or.Chișinău, str. Mitr.Varlaam, 65
33DONARIS -GRUP SA 21.09.98 or.Chișinău, str. Columna, 72
34ASTRASRL 20.01.99 or.Chișinău, str. Petricani, 19/2
35ASIGUR-PLUS SRL 02.09.99 or.Bălți, str. Păcii,21
36DELTA SRL 24.09.99 or.Chișinău, str. Salcâmilor, 28
37MOLDCARGO SRL 08.10.99 or.Chișinău, bd.D.Cantemir, 3/1
38GALASSA 08.12.99 or.Chișinău, str. Diordita, 2
39PROMED -GRUP SA 14.03.01 or.Chișinău, str. B.Bodoni, 47
40ÎNCREDERE -POLIS SRL 12.07.01 or.Chișinău, str. Calea Basarabiei, 7
41UNIAUTO SRL 21.01.02 or.Chișinău, str. Tighina,65, 410
42DASC-PLUS SRL 22.01.02 or.Chișinău, str. Gh.Asachi, 11/1, 98
43CARINTIA SRL 19.02.02 or.Taraclia, str. Vokzalnaia, 18
44MOLDCOMASIGURARE SRL 01.10.02 or.Chișinău, str. Pușkin,47, 113
45TRANSELIT SRL 17.10.02 or.Edineț, str. Independenței, 69
46ACORD-GRUP SRL 05.11.02 or.Chișinău, str. Trandafirilor, 7
47DONARIS. ASIGURĂRI DE VIAȚĂ SA 18.11.02 or.Chișinău, str. Columna, 72
48ADARA-S SRL 25.12.02 or.Râbnița, str. Lenin,1
49MOLDASIG SRL 27.12.02 or.Chișinău, str. Columna,115
Sursa: Raportul Comisiei Naționale a Pieței Financiare a Republicii Moldova pe perioada anului 2002. /
Source:National Financial Market Commission Report of the Republic of Moldova during 2002 .

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 171
Nr. 2 / 2011Potrivittabelului 1 constatăm că procesul de formare a
pieței de asigurări în Republica Moldova începe din 1991. Cea
mai fructuoasă perioadă de apariție a companiilor de asigurări se
consideră a fi între anii 1993 -1996. Din cele 49 de companii de
asigurări, în perioada menționată s -au creat 26, ceea ce co nstituie
53% din total. Apoi procesul se intensifică începând cu anul
2002. Numai în acest an se formează 9 companii de asigurare,
ponderea cărora în numărul total al companiilor din această
perioadă alcătuiește circa 18,4 %. Cele mai multe sunt constituite
în orașul Chișinău și numai 14% în alte orașe ale țării.
Putem constata că anume în această perioadă analizată se
formează și se consolidează piața asigurărilor în Republica
Moldova. În perioada ce a urmat s -a intensificat activitatea
companiilor de asigu rare, prin continuarea procesului de
consolidare și de lărgire pe domenii de activități și pe tipuri de
asigurare.
În anul 2010 procesul de reducere al companiilor de asigurări
continuă, ajungând la 24 de companii. A luat amploare
asigurarea facultativă (benevolă) și prin efectul legii (obligatorie).
E de menționat că legile economiei de piață își lasă amprenta
și asupra pieței asigurărilor din Republica Moldova. Companiile
de asigurări sunt supuse legii aspre a concurenței. În aceste
condiții va putea su pravețui aceea companie care va avea un
management performant în gestionarea activității sale.
Pentru diagnosticarea situației curente și de perspectivă în
scopul adoptării deciziilor corecte de dezvoltare este necesar ca
compania să -și analizeze situația utilizând analiza SWOT – o
metodă de analiză managerială, care îi dă posibilitate companiei
să-și aprecieze punctele forte și cele slabe pentru a utiliza la
maxim laturile forte în adoptarea deciziilor de dezvoltare în
perspectivă.
Mai jos propunem analiza SWOT posibilă a fi aplic ată în
companiile de asigurări.
În scopul ameliorării situației, compania de asigurări ar putea
putea să-și planifice anumite măsuri de îmbunîtățire a
managementului strategic și anume:
Atragerea unui număr mai mare de intermediari care ar
soluționa mai rapid vânzarea serviciilor de asigurare și
posibilitatea de gestionare directă a contractelor de asigurare
CARTEA VERDE;
Conlucrarea cu companiile de leasing și cu băncile
comerciale în vederea atragerii noilor clienți ai acestor age nți
economici;
Implementarea metodei „pro rata temporis” cu scopul
reducerii mărimii RPN și micșorarea mărimii solvabilității
normative, ce va servi drept măsură preventivă de reducere a
volumului activelor nete ca rezultat de trecere la SIRF;
Diversifica rea portofoliului prin crearea noilor produse
de asigurare în vederea satisfacerii cerințelor companiilor de
leasing, ale băncilor comerciale și ale clienților noi atrași
intermediari în asigurări;
Desfășurarea activităților de reducere a nivelului de
calificare a consultanților de asigurări din teritoriu;
Lărgirea activității de publicitate în vederea promovării
produselor de asigurare și prezentarea permanentă a sistemului
„bonus-malus” în fiecare sursă informativă distribuită
clienților.Table1presentsthatformation of insurance market in
Moldova startin 1991.Best appearance ofinsurance
companies is considered to be1993-1996.From49
insurance companies during that period werecreated26
companies , which constitute 53%from the total.The
processisintensified since2002year. Onlyin September,
this year was formed 9insurance companies, whose share
in thetotal number ofcompanies makes up about18.4%.
Mostareset upinChisinau andanother 14 % inother
cities.
Wefindthat in periodanalyzed, isformed
andstrengthen the insurance market inMoldova.
Duringthe ensuing process there is intensified the
activity of insurance companies, by continuing to
strengthen andbroadentheareasof activity and types of
insurance.
Inthe ensuing period theactivity of insurance
companies has been increased, by continuing process
ofstrengthening andwidening types of insurance.
Grewthe optional insurance (voluntary) andby law
(mandatory).
It is worth to mention, thatthe laws of marketeconomy
leaves influence on the Moldovan insurance market.
Insurance companies aresubject to a severecompetition
law.Inthoseconditions those companies that have an
advanced management will survive .
Todiagnose the current and perspective situation for a
correctdevelopment decision-making a company needs to
useSWOTanalysis -a management method ,which
givesa chance toappreciate its strengths andweaknesses
using its forcesindevelopment decisions for
perspective .
Belowwe propose SWOT analysis thatcanbeapplied
toinsurance companies .
Inorder toimprove situation , the insurance company
mightbe able to devisemeasures to improve strategic
management :
•Attractagreaternumberofintermediaries whowould
quicklysettle the sale services ofinsurance andthe
possibility ofdirectmanagement ofGREEN CARD
insurance contracts;
•Work with leasing companies andcommercial banks
toattractnewcustomers oftheseeconomic agents;
•Implementing „pro rata temporis” method inorderto
reduce RPN sizeanddecreasing size of normative
solvency, thiswill serve asa preventive measure to
reducethevolume of netassets,asa resultof transition to
SIRF;
•Diversifying portfolio by creating newinsurance
products to satisfy requirements of leasing companies ,
commercial banks andnew customers attracted by
insurance intermediaries ;
•Carrying out activities to reduce qualification level of
insurance advisers from the territory;
• Increase advertising topromote insurance products
andpermanent presentation of"bonus-malus" system in
eachdistributed data source tocustomers .

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011172
Tabelul 2/ Table 2
Analiza SWOT în companiile de asigurări /
SWOTanalysis forinsurance company
Puncte forte /Strengths Puncte slabe /Weaknesses
1. Rețea de vânzări dezvoltată /Developed salesnetwork;
2. Dreptul emiterii poliței CARTEA VERDE /Rightpolicyissue
GREEN CARD ;
3. Structura optimală a personalului /Optimal staffstructure;
4. Sistemul informațional operațional și contabil unic /Unique
operational andaccounting information system ;
5. Posibilitatea implementării metodei de calcul a RPN – „pro
rata temporis” /Possibility of implementing RPN method of
calculating –„pro rata tem poris”.1. Portofoliul de asigurări neversificat /Non-diversified
insurance portfolio;
2. Marketing inefectiv / Ineffective marketing ;
3. Calificarea medie a consultanților de asigurare din teritoriu /
Averagerating of territorial assurance consultants ;
4.Dependența semnificativă de volumul serviciilor prestate
transportatorilor internaționali /Significant dependence of
servicesvolumerendered to international carriers .
Oportunități / Oportunities Pericole/ Risks
1. Dezvoltarea sistemului „bonus malus” / System development
„bonus malus” ;
2. Dezvoltarea activității de intermediere în asigurări (brokeri și
agenți de asigurări) și creșterea eficienții utilizării acestor canale
de vânzări /Development of insurance mediation activity
(stockbrokers and insurance agents)andincreaseefficiency use
ofthesesales channels ;
3. Creșterea sectorului leasing -ului și ipotecar după criza
financiară /Increased leasingandmortgage sectorafter the
financial crisis .1. Apariția în 2010 a noilor emitenți ai poliței CARTEA
VERDE/The emergence ofnewissuersin2010year ofGREEN
CARDpolicy;
2. Instabilitatea politică / Political instability ;
3. Lipsa practicii naționale în aplicarea SIRF -lor/ Lack of
national practice in SIRF application ;
4. Posibilitatea organizării evi denței fiscale separate, ce va
necesita alocarea resurselor financiare suplimentare / Possibility
of organization separatetaxrecords that will requireadditional
financialresources ;
5. Riscul apariției litigiilor fiscale în perioada trecerii la SIRF /
Risk oftaxdisputesinperiodof transition toSIRF;
6. Micșorarea semnificativă a activelor nete după trecerea la
SIRF, și ca rezultat micșorarea solvabilității companiilor de
asigurări/ Significant decreasein net assets afterthe transition to
SIRF,and a result thedecreasing solvency of insurance
companies ;
7. Introducerea de către Ucraina a sistemului de vize pentru
turiștii din Moldova /Introduction byUkraine avisa system for
moldovan visitors..
Sursa:Elaborată de autor ./Source:Elaborated by author.
Politica de investiții și managementul riscului în
companiile de asigurări
Managementul unei companii de asigurări trebuie să se
conducă de sintagma: „O afacere „slabă” condusă de o echipă
managerială foarte bună este mai sigură decât o afacere
promițătoare condusă de manageri de „mâna a doua”.
Pentru companiile de asigurare o deosebită importanță o are
politica sa de investire a capitalului. Investiția este un plasament
de capital care va aduce în viitor un venit. Politica de investire are
la bază respectarea unor principii, printre care menționăm :
1.Investirea în interesul exclusiv al acționarilor;
2.Investirea într -un mod care ar asigura securitatea, calitatea,
lichiditatea și profitabilitatea investițiilor;
3.Investirea cu preponderență în instrumente t ranzacționale
pe o piață reglementată, menținând aceste investiții în
instrumentele ce nu sunt tranzacționate pe o piață reglementată la
un nivel corespunzător de prudențialitate;
4.Investirea în instrumente financiare derivate numai în
măsura în care acea sta contribuie la scăderea riscurilor investiției
sau facilitează gestionarea eficientă a profitului;
5.Diversificarea corespunzătoare a activelor, astfel încât să
se evite dependența excesivă de un anumit activ, emitent sau
grup de societăți comerciale și concentrări de riscuri pe
ansamblul activelor etc.
Instrumentele în care se fac plasamentele investiționale din
activele companiei de asigurare de către administrator sunt celeInvestment policyand risk management in
insurance companies
Insurance management ofcompanies shouldbe
guidedby the phrase:"Abusiness weakledby
anexcellent management team is more secure,
thanapromising business led to"second ha nd
"managers” .
Toinsurance companies aspecialimportance is its
investing policy ofcapital.Investment it’s a capital
placement that willbring infutureincome.Alsoisbased on
respect of principles ,among which we could
mention:
1.investingin exclusive interest ofshareholders ;
2.investing inawaythatensuresafety,quality,
liquidityandprofitability of investment;
3.investing mainlyintransactional instruments ona
regulated market ,maintaining theinvestment intools that
arenottradedonaregulated market, to alevelofproperly
prudence;
4.investing inderivatives tools onlytoextent, will
contributes to areduction of investment risks orfacilitate
efficient manage of profit;
5.appropriate diversification of assets ,to avoid an
excessive dependence on aparticular asset, issuerorgroup
of companies andconcentration of riskin theoverall assets ,
etc.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 173
Nr. 2 / 2011prevăzute de legislație. Ținând cont de legislație și de
posibilitățile de risc al profitului, considerăm că compania de
asigurări ar diminua riscul dacă ar investi capitalul disponibil
exclusiv în următoarele clase de active:
a)Instrumente ale pieței monetare, inclusiv conturi și
depozite în monedă națională (lei moldovenești) la o b ancă
comercială licențiată în RM, sau la o sucursală a unei instituții de
credit străine autorizate (licențiate) să funcționeze pe teritoriul
Republicii Moldova și care nu se află în procedura de
supraveghere specială ori de administrare specială, sau a că rei
autorizație nu este retrasă, fără să depășească un procent pentru
conturi curente mai mare de 20% și pentru depozite mai mare de
70% din valoarea totală a rezervelor de asigurare, cu condiția că
nu mai mult de 25% într -o bancă comercială;
b)Valori mobili are emise de stat sau de autoritățile publice
locale, în procent de până la 40% din valoarea totală a rezervelor
de asigurare, cu condiția că nu mai mult de 10% pot fi acoperite
de valori mobiliare ale unei autorități publice locale;
c)Valori mobiliare emise de rezidenți ai Republicii
Moldova, în procent de până la 40% din valoarea totală a
rezervelor de asigurare, cu condiția că nu mai mult de 10% pot fi
acoperite de valori mobiliare ale unui emitent;
d)Depozite la societăți cedente în procent de până la 10%
din totalul rezervelor de asigurare, cu condiția că nu mai mult de
5% din totalul rezervelor de asigurare sunt acoperite de asemenea
active ale unui cedent;
e)Terenuri și construcții – plasamentul într -un teren sau
într-o construcție, sau într -un număr mai m are de construcții și de
terenuri care formează un întreg și care pot fi considerate ca o
singură investiție nu va putea depăși 10% din totalul rezervelor
de asigurare, iar plasamentul efectuat în mai multe terenuri sau
construcții nu va putea depăși 50% d in totalul rezervelor de
asigurare;
f)Împrumuturi ale asiguraților, în procent de până la 15%
din totalul rezervelor de asigurare pentru asigurările de viață ale
unui asigurator. Suma împrumutului, pentru fiecare contract de
împrumut în parte, nu poate depăș i 2% din rezervele de asigurare
și nu poate constitui mai mult de 80% din suma de răscumpărare
pe contractul de asigurare.
În cazul depășirii în mod pasiv a limitelor descrise anterior,
cum ar fi cazul în care acest fapt s -ar datora fluctuațiilor pieței și
mărimei rezervelor de asigurări, Administratorul va încerca să
rebalanseze plasarea în mod pasiv, evitând pe cât e posibil
vânzarea instrumentelor financiare în cauză, dacă consideră că
instrumentele financiare respective dețin în continuare un
potențial semnificativ de creștere a valorii. În această situație,
Administratorul va rebalansa structura activelor în vederea
încadrării în limitele prevăzute în această privință prin
direcționarea intrărilor de lichidități rezultate din contribuțiile
asigurațilo r către celelalte clase de active, până la restaurarea
încadrării structurii portofoliului companiei de asigurări în
limitele asumate.
Cu toate acestea, în cazul în care apare o abatere de la gradul
mediu al riscului, inclusiv în situația în care în proc esul de
investire este depășită limita maximă de variație de o manieră
care face să se modifice încadrarea în gradul de risc al companiei
de asigurări indicat în politica de investiții, rebalansarea structurii
activelor se va face de către Administrator in clusiv prin măsuri
active de vânzare/cumpărare de instrumente financiare, astfel
încât aceasta să se realizeze în intervalul de maxim 90 de zile deInstruments inwhich are made placement
investment ininsurance assets of company byadministrator
arethose provid edby law.Taking into account legislation
and risk possibilities ofprofit, we believe thatinsurance
company wouldreducethe riskif theyinvestavailable
capitalexclusively in the following asset classes :
a)Money market instruments , including account s
anddeposits in national currency (MDL)at a
commercial bank ,licensed in Moldova ,oratforeign
authorized (licensed) creditinstitutions tooperate in
Moldova andisnot in aspecial and management
supervision or whoseauthorization iswithdrawn, shall not
exceedonepercenthigherforcurrentaccounts more-20%
and fordepositsmore than 70%of totalinsurance reserves,
withcondition that nomore than -25%inacommercial
bank;
b)Securities issued by stateorlocal gove rnment,as a
percentage upto40%of totalinsurance reserves, with
condition thatno more than10%canbe covered by the
securities ofa local public authority ;
c) Securities issued by residents ofthe Republic of
Moldova,represent up to40%from total insurance
reserves, with condition thatno more than10%canbe
coveredbyanissuer's securities;
d)Deposits at cedingcompanies represent up to10%of
totalinsurance reserves, provided that nomore than 5%of
totalreservesof insurance arealsocovered bytheassets of
atransferor ;
e)Land and buildings -investment inlandorabuilding
or inalargernumberofbuildings andland, which forms a
entity,canbeconsidered asasingleinvestment couldnot
exceed10% from total insurance reserves, andinvestment
in several landand structures shall not exceed 50% of total
insurance reserves;
f)Loans of insurers, as a percentage upto 15%
fromtotalinsurance reserves forlife insurance .For
eachpart of acontract, loan amount can not exceed
2%ofinsurance reserves andcan not make up more
than 80%ofthe redemption amount onthe insurance
contract.
Incase of passive exceeding oflimitsdescribed above,
suchas market fluctuations andsize of insurance
reserves, administrator will seek torebalance their
placement in a passive manner ,avoiding the possiblesale
of those financial instruments ,if it considers that
these financial instruments continue to have a
significant potential to increase in value. In thiscase,
manager willrebalance the assets structure to be admitted
within limits set by directing cashinflowsfrom insurers
contributions tootherclassesof activeassets, tillthe
restoration of structure classification ofcompany portfolio
inagreedlimits.
However,ifthere is a deviation fromthe average degree
ofrisk,including situation in whichinvestment process is
exceeded bymaximum variation, that modifydegreeriskof
insurance company indicated in investment policy,asset
rebalancing structure will be made by administrator,
including steps of buying/selling of financial instruments ,
to comeupwithin90days after exceeding limit .
Investments of insurance companies aresubject

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011174
la data depășirii limitei.
Investițiile companiilor de asigurări sunt supuse la riscuri
legate de piața de c apital, riscuri specifice unui emitent, riscuri
legate de ratele dobânzii, riscuri legate de ratele inflației, riscuri
legate de ratele de schimb valutar și riscuri de credit. Compania
de asigurări se poate confrunta cu mai multe tipuri de risc.
Riscul de piață este un risc general, care afectează orice tip
de investiție. Direcția prețurilor valorilor mobiliare este
determinată în general de tendințele piețelor financiare și de
situația economică a emitenților, care înșiși sunt afectați de
situația generală a economiei globale și de condițiile economice
și politice existente în țările în care operează. Acest risc nu poate
fi redus prin diversificare. În țările emergente, ca Republica
Moldova, riscul de piață este relativ mare. El poate avea tendință
de diminuare, dacă economia merge spre relansare consolidându –
se totodată piața financiară autohtonă. Riscul specific reprezintă
riscul legat de instrumentele unui anumit element. Odată cu
tendințele generale de pe piețele financiare, evenimentele care
afectează s pecific un element pot afecta valoarea investițiilor.
Diversificarea poate reduce riscul specific, dar nici chiar o
selecție foarte prudentă a investițiilor nu îl poate elimina în
totalitate.Riscul de dobândă este riscul potențial de declin al
valorii de piață a titlurilor și obligațiunilor cu venit fix din cauza
creșterii ratelor de dobândă. Riscul de credit reprezintă
posibilitatea ca pentru un titlu sau o obligațiune să nu se plătească
dobândă sau principalul la scadență, conform condițiilor
contractual e. Riscul de credit depinde de calitatea emitenților și a
activelor deținute. Reflectând un risc de credit mai mare, activele
de calitate mai scăzută oferă randamente superioare activelor cu o
calitate mai ridicată. Riscul de schimb valutar este legat de faptul
că valoarea în lei a investițiilor poate fi afectată de ratele de
schimb valutar pentru activele deținute în alte monede. Chiar
dacă valoarea activelor respective crește în moneda de bază,
valoarea acestora exprimată în lei poate să scadă dacă moned a
respectivă se depreciază în raport cu leul.
Menționăm, că riscul poate fi gestionat. Pentru aceasta
managerul companiei de asigurări trebuie să ducă o
politică contabilă coerentă cu obiective și grad de risc
mediu, în vederea evitării dependenței excesiv e de un activ
sau emitent. Pentru diminuarea riscului o mare importanță
are principiul diversificării activelor deținute de compania
de asigurări. Managerul companiei de asigurări poartă
responsabilitate dublă, pe de o parte, pentru capitalul
investit, pe de altă parte, față de Comisia Națională a Pieței
Financiare (CNPF). De asemenea, controalele interne ale
sistemului de management duc la minimizarea riscului
operațional ș i a altor riscuri nefinanciare.to risks related tocapital market ,issuer-specific risks ,
risksrelatedtointerestrates,inflation ratesrisks,risks
related tocurrency exchange rates andcredit
risk.Insurance company mayfaceseveraltypesof
risk.
Market risk isageneral risk whichaffectsanykind of
investment .Department of securities pricesisgenerally
determined bytrends in financial marketsand economic
situation ofissuers,whoarethemselvesaffected by
generaleconomic situation and of global economy and
political conditions in the countries wherethey operate.
This risk canbereduced through diversification .In
countries like Moldova, emerging market risk is relatively
high.Hemay tendto diminish, ifeconomy goesto
recovery,whilestrengthening domestic financial market.
Specific risk isriskofaparticular iteminstruments .With
generaltrendsin the financial markets ,specificevents can
affectanelement and also value investments.
Diversification canreducespecific risk ,but even avery
prudentinvestment selection can not itfullyremove.
Interest rate riskisa potential decline in marketvalueof
fixed income securities andbondsbecause of rising interest
rates.
Credit ris kispossibility for atitleorabondto
notpayinterestorprincipal atmaturity,according to the
contract. Credit risk depends on qualityof issuers and
assets held .Reflecting a big increased credit risk alower
qualityassetsofferhigher returns withhigher quality
assets.
Currency risk isrelatedtofactthatvaluein “lei” of
investment may beaffected by exchange rates forassets
held inother currencies .Evenif value of theseassets
increases in base currency ,its value expressedin “lei”
currency mayfall, ifcurrency thatcurrency depreciates in
relationto “leu”.
Its to mention that risk can be managed. For this,
manager of insurance company must lead an
accounting policy coherent with objectives andmedium
risk, in order to avoid excessive dependence on assets or
issuers.To reduce risk, a great importance has the
principle of diversification of assets heldby the insurance
company.Manager ofinsurance company bears double
responsibility: forinvested capitalandsecondly toNational
Commission of Financial Market (NCFM). Also,
internal controls of management system lead tominimizing
operational risk management andothernon-financial
risks.
Bibliografie/Bibliography
1.Legea nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de
autovehicule (MO al RM nr. 32 -35/112 din 09.03.2007).
2.Legea nr.243 din 08.07.2004 privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricult ură (MO al RM nr.
132-137/704 din 06.08.2004).
3.Legea nr.1553 din 25 02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor față de
călători (MO al RM nr. 38 -39/270 din 30.04.1998).
4.Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 318 din 17.03.2008 cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a
primei de asigurare de bază și a coeficienților de rectificare pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru
pagubele produse de autovehicule (MO al RM nr. 61 -62/392 din 25. 03.2008).
5.Rapoartele Comisiei Naționale a Pieței Financiare a Republicii Moldova pe perioada anului 2002; 2006; 2007; 2008;
2009; 2010.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 175
Nr. 2 / 2011RELEVANȚA METODEI FLUXURILOR
FINANCIARE ACTUALIZATE ÎN CADRUL
EVALUĂRII SISTEMULUI BANCAR
Nadejda BORTA, drd., ASEM
Recenzent: Eugenia BUȘMACHIU , dr., conf.univ.,ASEMTHE RELEVANCE OF DISCOUNTED
CASH-FLOW METHOD IN THE FRAMEWORK
OF BANKING ACTIVITY
Nadejda BORTA, PhD student, ASEM
Reviewer :Eugenia BUȘMACHIU, PhD, ASEM
Conceptele și metodele utilizate în proces ul de
evaluare s -au schimbat mult pe parcursul ultimului
deceniu. În zilele noastre, tehnicile de evaluare se referă
nu numai la venit și profit, însă implică și date
macroeconomice care derivă direct de pe piața de capital.
Astfel procesul de evaluare ia în considerație atât
estimările așteptate de către investitori, cât și riscul
asumat lor. În aceste condiții, banca va genera profit sau
surplus de profit numai în condițiile în care vor fi
îndeplinite toate așteptările pieței, care este și finanțatorul
principal al agenților economici.
Cuvinte cheie : evaluarea acțiunilor, bancă
comercială, metoda fluxurilor de numerar, metoda
dividendelor actualizate.During the last decade, concepts and methods used in
the evaluation process have changed significantly.
Nowadays, evaluation techniques will cover not only
income and profit, but also involves macroeconomic data
directly derived from the capital market. In such
conditions evaluation activity considers both the expected
estimates of investors and the risk as sumed by investors as
well. In these circumstances, the bank will generate a
profit or surplus of profit only if will be met all market
expectations that is as well the main funder of economic
agents.
Keywords: asset valuation, commercial bank,
discounted cash-flow method, dividend discount
method
Introducere. Cu toate că există o multitudine de metode
de evaluare discutate și analizate de către economiștii
contemporani , în perioada actuală apare problema
necesității aplicabilității acestora în pr actică și determinarea
sectorului ce necesită evaluare. Atunci când obiectivul
evaluării îl constituie o bancă comercială, poate apărea
întrebarea: care metodă de evaluare este mai relevantă spre
utilizare și de ce sectorul bancar este mai dificil de evalu at?
La momentul actual sistemul bancar constituie ținta
intereselor analiștilor financiari, investitorilor, datorită
nivelului ridicat al dezvoltării și caracterului inovațional
continuu al băncilor.
Obiectivul cercetării date îl constituie caracteristica
metodelor de evaluare DDM (metoda dividendelor
actualizate) și DCF (metoda fluxurilor de numerar
actualizate), precum și aplicabilitatea acestora în cadrul
activității de evaluare bancară.
Analiza teoretică a metodelor de evaluare. În practica
mondială sun t utilizate o multitudine de metode de evaluare
a băncilor comerciale, cele mai răspândite fiind metoda
dividendelor actualizate (DDM), metoda fluxurilor
financiare actualizate (DCF) și multiplicatorii de piață.
Toate aceste metode posedă avantaje și dezav antaje în
determinarea valorii și sunt utilizate împreună sau separat
pentru a determina valoarea acțiunilor. În cadrul acestei
cercetări vom analiza metoda DDM în comparație cu
metoda DCF.
În sectoarele economiei, unde estimarea fluxurilor
financiare este dificilă sau chiar imposibil de efectuat,
dividendele reprezintă singurul flux financiar care poate fi
estimat cu un grad diferit de precizie. Metoda dividendelor
actualizate este utilizată în special în sfera serviciilor, așa ca
băncile comerciale, deoar ece acestea întâmpină greutăți în
estimarea cheltuielilor de capital și determinarea fondului de
rulment. Prioritatea băncilor comerciale revine activelor
curente și obligațiunilor, care au o valoare pe piața
financiară diferită de cea prezentată în bilanț ul contabil.Introduction. Although there are a variety of valuation
methods discussed and analyzed by contemporary
economists, the problem arises during the current need of
theirpractical applicability and determining the industry
requiring evaluation. When a commercial bank is the main
valuation objective, here can arise some questions like:
what evaluation method is more relevant to use in the
framework of banking activity and w hy banking sector is
more complicated to evaluate? Currently the banking
system is of much interest to financial analysts and
investors, due to high level of development and continuous
innovation character of banks.
The objective of current research is det ermined by the
characteristics of valuation methods DDM (dividend
discount model) and DCF (discounted cash -flow method),
as their practical implementation in the framework of
valuation banking activity.
Theoretical analyses of bank valuating methods
There are a lot of commercial banks valuation methods
used in the worldwide practice. The most common bank
valuation methods are dividend discount method (DDM),
discounted cash -flow method (DCF) and market multiples.
All these methods are characterised by diffe rent
advantages and disadvantages in determining value and in
practice they can be applied separately or all together.
During this research we are going to analyze the DDM
method in comparison with the DCF method and
determine their advantages and disadvan tages.
In all economic sectors, where is difficult to estimate
financial cash -flows or even it is impossible to do this,
dividends are used as the only cash flow that can be
estimated with a different degree of accuracy. Dividend
discounted method is mainl y used in service sector, such
as commercial banks because they face difficulties in
estimating capital expenditures and working capital
defining. Generally, the priority of commercial banks is
represented by current assets and liabilities, which have a

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011176
Obiectivul de bază al metodelor DDM și DCF în cadrul
sistemului bancar este de a determina valoarea stocului de
acțiuni. Conform acestor metode, analiștii financiari
estimează valoarea viitoare a dividendelor, fluxurilor de
numerar așteptate și rata de rentabilitate cerută de investitori
și actualizează dividendele și fluxurile de numerar estimate
pentru a determina valoarea stocului.
Un mare avantaj al modelului DDM este că dividendele
în calitate de cash -flow sunt mai puțin volatile decât
veniturile sau FCF (free cash flow) și respectiv rezultatele
modelului de evaluare vor fi mai sigure și cu o perspectivă
de prognozare a veniturilor de lungă durată.
Acest model este construit într -o modalitate simplistă și
intuitiv logică. Dividendele repr ezintă singurul flux de
numerar ce urmează a fi estimat. De multe ori previziunea
dividendelor se face în baza deciziei manageriale de a
menține dividendele la nivelul la care să poată fi achitate
indiferent de nivelul veniturilor generate. Pentru multe bă nci
comerciale mărimea dividendelor rămâne constantă timp
îndelungat, fapt care face evaluarea în baza actualizării
dividendelor mult mai stabilă în timp decât evaluarea în
baza fluxurilor de numerar actualizate.
Modelul DDM însă nu consideră veniturile di n
activitatea operațională. Singurele elemente care capătă
valoare conform metodei DDM sunt: dividendele pe
acțiune, rata de creștere și rata de actualizare. Această
metodă este relevantă pentru estimările rapide, deoarece
necesită puține date financiare.
Dezavantajul acestui model: este greu de implementat
pentru băncile care nu plătesc la moment dividende. Pentru
a prognoza dividendele viitoare întâi de toate este necesar de
previzionat timpul când banca va plăti dividende.
Un alt dezavantaj al dividendel or în calitate de cash -flow
este politica dividendelor în bancă. În cazul în care politica
de dividend nu este orientată spre capacitatea băncii de a
crea valoare, atunci dividendele nu reprezintă un indicator
de măsură a fluxurilor viitoare ale acționaril or.
Astfel putem spune că DDM este un model bine utilizat
doar în cazurile în care există o informație trecută despre
mărimea dividendelor acordate, politica de dividend este
bine stabilită și orientată spre profitabilitatea băncii și la
bază stă evaluarea acțiunilor bancare. Pe de altă parte acest
model are la bază o serie de presupuneri, are un caracter
oarecum speculativ.
Potrivit economiștilor mondiali metoda DCF este destul
de dificil de implementat în condițiile sistemului bancar.
Cauzele principale a r fi structura capitalului, modelul de
activitate și, nu în ultimul rând, modul de raportare a datelor
în raportul privind rezultatele financiare.
Metoda fluxurilor financiare actualizate are la bază
conceptul de „valoare în timp a banilor” și estimează pr ețul
prezent al acțiunii prin actualizarea fluxurilor de numerar
previzionate a fi generate în viitor. Modelul dat analizează
fluxurile financiare viitoare și, în cazul evaluării acțiunilor,
acesta vine în contradicție cu bilanțul contabil, care se
bazează pe cheltuielile legate de acțiuni. Această metodă
arată care ar fi valoarea viitoare a businessului și nu prețul
care poate fi astăzi achitat pentru procurarea lui.
Metoda dată a căpătat popularitate ca metodă de
evaluare a stocului de acțiuni după criza pieței acțiunilor dinmarket value different from that presented in the balance
sheet.
The basic objective of the DDM and DCF methods is
to determine the value of stock. According to these
methods, financial analysts estimate the future value of
dividends, expected cash flows and rate of return
required by investors and then discounts dividends
and the estimated cash flows to determine the value of the
stock.
A big DDM model advantage is that dividends as cash
flows are less volatile than income or FC F (free cash flow)
and model evaluation results will be more real and with a
perspective of long -term revenue forecasting.
The DDM is a simple and logically elaborated
evaluation model. Dividends are the only cash flow to be
estimated. Often dividend forec ast is based on managerial
decision to maintain dividends at levels that can be paid
regardless of the generated income. The dividend policy
remains constant for a long period for a lot of commercial
banks. This makes the valuation process more stable
compared with the evaluation based on the discounted cash
flows.
According to dividend discount model, income from
operating activities is not being calculated. The only
important elements considered by DDM method are:
dividends per share, growth rate and the discount rate. This
method is relevant for rapid estimates because they require
little financial data.
The main disadvantage of this model represents its
difficulty to be implemented for banks that currently do
not pay dividends. In order to forecast futur e dividends,
first of all it is necessary to predict the time when the bank
will pay dividends.
Another disadvantage of the dividend as cash -flow is
the bank dividend policy character. If the bank dividend
policy is not oriented towards creating value, the n the
dividends are not an indicator of future shareholders cash
flows.
The DDM model can be well implemented only in
cases where there is a historical informational basis about
the paid dividends; dividend policy is well -established and
oriented to bank p rofitability underlying value of
shareholder’s assets. On the other hand, this model is
based on a number of assumptions and somehow has a
speculative character.
According to worldwide economists, the DCF model is
very complicated to implement in the banki ng activity.
The main reasons are banking capital structure, business
activity and the way financial data are presented in the
income statement.
Discounted cash -flow model operates on the basis of
“time value of money” concept and forecasts the present
value of assets by discounting future cash -flows estimated
to be generated in the future. The analysed valuation
method comes in contradiction with balance sheet that
describes shares expenditures not future financial flows.
This method determines the future value of business not
the current price an investor may pay in order to
acquirer it.
Discounted cash -flow model became a well -known

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 177
Nr. 2 / 20111929. Primii economiști care și -au adus aportul la
exprimarea acestei metode în mod oficial în termenii
economiei moderne au fost: Irvin Fisher în 1930 în cartea sa
„Teoria Dobânzii” și John Burr Williams în 1938 în „Teoria
valorii de investiție”.
Diferența dintre modelele sus menționate poate fi redată
în felul următor:asset valuation method after stock market crash from 1929.
Irvin Fisher 1930 in his book „The theory of i nterest” and
John Burr Williams 1938 in „The theory of investment
value” first formally expressed the DCF method in modern
economic terms.
The differences between DCF and DDM c an be shown
in the table below.
Tabelul 1/ Table 1
Diferența comparativă dintre modelele DDM și DCF /
The comparative difference between DDM and DCF models
DDM DCF
Este corespunzător/
Suitable forInstituțiilor financiare/
Financial institutionsFirmelor/
Companies
Ținta evaluării/
Target of valuationValoarea capitalului/
Value of equityValoarea capitalului sau a firmei/
Value of equity or firm value
Valoarea actualizată/
Value to discountDividendele/
DividendsFluxurile financiare libere/
Free cash -flow
Rata de actualizare/
Discount rateCostul capitalului/
Cost of equityWACC (evaluarea firmei)
Costul capitalului/
WACC (entity approach)
Cost of equity (equity approach)
Sursa/Source: Matthias Fisher, Hanbuch wertmanagement in banken und versicherungen, p. 101.
O altă diferență între aceste două modele, în cazul în care în
cadrul modelului DCF în calitate de flux de numerar vom folosi
dividendele, ar fi evaluarea dividendelor eventuale, iar în cazul
modelului DDM – evaluarea doar a dividendelor actuale.
Bazându-ne pe teoria financiară, modelul DCF este unul din
cele mai reuș ite modele de evaluare financiară, însă în practica
bancară este dificil de utilizat.
Evaluarea băncilor comerciale, ca și evaluarea companiilor
din sfera serviciilor financiare, este caracterizată prin prezența
unor aspecte distincte mai puțin analizate în literatura de
specialitate.
1. Calcularea fluxurilor de numerar este destul de simplă
pentru oricare altă industrie, mai puțin industria bancară. Activele
bancare nu reprezintă utilaje, construcții, dar împrumuturi,
credite, investiții care nu implică n umerarul în mod direct. În
cazul altor industrii, numerarul, care nu are o destinație, o
oportunitate de investire, este returnat proprietarilor. În cazul
băncilor nu există numerar liber fără destinație, însă conform
normelor de reglementare bancară, se m enține un nivel al
lichidității în raport cu volumul activelor supuse la risc.
2. În cadrul activității bancare este destul de dificil de estimat
fluxurile financiare, deoarece elemente ca fondul de rulment,
datoriile și cheltuielile de capital nu sunt exp licate printr -o
definiție exactă. Investițiile bancare sunt investiții în active
nemateriale și, deoarece investițiile pentru dezvoltarea ulterioară
sunt considerate cheltuieli operaționale, raportul privind fluxurile
financiare prezintă cheltuieli de ca pital minime și amortizare
scăzută. Caracterul dificil în definirea cheltuielilor de capital nete
și a fondului de rulment, duce la imposibilitatea determinării
surselor ce urmează a fi reinvestite în activitate și respectiv apare
problema estimării fluxur ilor financiare.
3. Proveniența fluxurilor de numerar. Fiecare industrie
trebuie să poată să -și clasifice activitățile după priorități. De
exemplu, în cadrul sistemului bancar activitățile de bază sunt:
gestiunea depozitelor clienților, acordarea împrumutu rilor șiAnother difference between the two analysed valuation
models is that according to the case when dividends are
used as a cash -flow, during DCF model are discounted
potential dividends and in DDM are discoun ted current
dividends.
According to financial theory, DCF model is one of the
most successful financial valuation methods, but it is hard
to implement it in practice in banking activity.
Commercial banks valuation like the valuation of any
other company from financial services sector is
characterised by distinct aspects and characters not hardly
analysed in financial theory:
1. In the framework of banking activity, compared to
any other industry, it is very difficult to calculate
the financial flows. Banking assets are fewer
machines, buildings than credits, loans, investments that
do not involve cash directly. The free cash flows from
other industries and can be easily returned to its
shareholders or to be invested in other business projects.
Banking activity can not recognise free cash flows, but it is
forced according to its regulations to maintain a certain
level of liquidity regarding the level of risk adjusted
assets.
2. Cash-flows forecasting is very diffi cult in banking
activity because here we can’t give an explicit definition of
working capital, debts ad capital expenditures.
Banking investments are investments in intangible assets
and because investments in future banking development
are considered to be operating expanses, cash -flow
statement presents few capital expenditures and low
depreciation. The difficulty in net capital expenditures
and working capital defining leads to impossibility
of specifying financial sources to be reinvested in
activity and thus arises the problem of financial flows
forecasting.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011178
investițiile. De regulă, pentru alte industrii activitățile de bază
sunt activitățile operaționale care respectiv generează fluxuri din
activitatea operațională. Însă când analizăm o anumită bancă,
situația devine complicată. Pentru bănci fluxuril e provenite din
activitatea operațională nu sunt de mare importanță sau de ajutor
pentru un analist financiar. De exemplu, serviciile contra plată
sunt specificate în raportul privind fluxurile financiare în
compartimentul activității operaționale, însă ac estea reprezintă o
parte minimă în activitatea bancară. Baza financiară în cadrul
băncilor comerciale este determinată de activitățile de creditare,
acceptarea depozitelor și investițiile. Depozitele bancare sunt
raportate în partea activului bilanțului co ntabil și sunt atribuite
activității financiare, iar creditele și investițiile – activității
investiționale.
4. La fel de important poate fi și faptul că bilanțul contabil
bancar este foarte diferit de bilanțul contabil al altor firme și,
respectiv, o part e însemnată a activului bancar (exemplu – titlurile
financiare) în ultima perioadă este tot mai mult marcată la piață
(marked to market).
5. Caracterul fluxurilor de numerar. La planificarea fluxurilor
financiare se evită mixul fluxurilor financiare și actu alizarea lor
cu aceeași rată de discount. De exemplu în cazul evaluării
bancare prin metoda DCF este foarte dificil de separat fluxurile
generate de activitatea operațională, de fluxurile generate de
activitatea financiară.
Concluzii: În rezultatul analize i metodelor de evaluare
utilizate în cadrul sistemului bancar concluzion ăm următoarele:
Ambele modele DCF și DDM determină valoarea unui
stoc de acțiuni ca valoare netă prezentă a fluxurilor de numerar
viitoare. Aceste metode consideră afacerea evaluată cu mari
perspective pe viitor de a genera fluxuri financiare și de a
considera cheltuielile legate de riscul asumat pe parcursul
timpului. Însă în general modelul DDM este utilizat mai mult
pentru evaluarea instituțiilor financiare așa ca băncile comerciale,
pe când modelul DCF evaluează firmele.
Modelele analizate contribuie la determinarea activelor
subevaluate (sau supraevaluate) și care merită de investit (vândut)
în ele, motiv fiind fluxurile financiare ce urmează să le genereze.
Aceste modele de evaluar e identifică acțiunile în care se merită
de investit, care pot fi profitabile în viitor.
 În ciuda faptului că datoriile unei bănci sunt materia primă
pentru activitatea acesteia, în procesul de evaluare costul
capitalului este folosit ca rată de discount pentru determinarea
valorii capitalului. În comparație cu modelul DCF, care
actualizează fluxurile de numerar, DDM actualizează
dividendele.
În cadrul evaluării băncilor comerciale, fondul de rulment
și cheltuielile de capital nu au o importanță majoră î n evaluarea
capitalului bancar.
Sursa de mijloace financiare necesară activității este
determinată de mijloacele împrumutate sau datoriile și capitalul.
În cadrul activității băncilor comerciale, datoriile și capitalul
îndeplinesc oarecum alte funcții:
1. Datoriile, de exemplu în cadrul băncilor comerciale, sunt
considerate a fi mai degrabă materie primă necesară pentru
activitate. Atunci când pentru multe alte firme non -bancare,
evaluarea capitalului cuprinde atât sursele împrumutate cât și
capitalul prop riu, în cadrul băncilor comerciale, la evaluarea
capitalului nu se implică datoriile.3. Cash-flows sources. Eachindustrymustbe ableto
classify itsactivities bypriorities.Forexample, the
banking indust ry’s main activities are :customer deposit’s
management ,crediting and investment activity . As a rule,
the basic activities of almost otherindustries are
operational activities thatgenerate financial flowsfrom
operating activities .Butwhenwe analyze aparticular
bank,the situation becomes complicated .Flowsfrom
operating activities are notvery important orhelpful for
banks.Forexample, taxes for banking services are
specified in the report onfinancial flows asoperating
activities,but theyrepresentaminimum share of banking
business. The financial basis, in a commercial bank, is
determined by lendingactivities,collection of deposits and
investments .Bank deposits arereportedinthe asset side of
balance sheet andareattributed to financial activities,and
loansandinvestment – toinvestment activity .
4. Bank balance sheet is very different from the
balance sheets of other companies and a significant
proportion of bank assets (ex. financial securities) in recent
times are marked to market.
5. Nature of cash flows. In financial flows, forecasting
is necessary to avoid the mix of financial flows and their
discounting with the same discount rate. For example
when valuing a bank using DCF method is very difficult to
separate the financial flows f rom operating activities by
those generated from the financial activity.
Conclusions : By summarising the analysis of
assets valuation models following conclusions were
formulated:
Both methods DCF and DDM are used to determine
the stock valu e as a net present value of future cash -flows.
These methods consider the valuating business to be very
progressive in the future cash -flows, and to consider the
risk associated during all time period. Generally, DDM is
mostly used by financial institution s like banks, and DCF
model is utilized to evaluate firms.
The analysed models are useful in determining
undervalued/overvalued assets in order to make the right
decision, to buy or sell the existing stock. The results of
these valuations help investors to identify assets that have
to be profitable in the future.
Despite the debt of banks is the raw material for its
business, in the valuation process the cost of capital is used
as the discount rate for determining the capital value.
Compared to the DCF, th at discounts cash flows, DDM
discounts dividends.
In banking valuation process, working capital and
capital expenditure is not of major importance in banks'
capital valuation.
Financial sources that are necessary for
activity of a fir m are determined by debt and equity. In
banking activity, debt and equity meet somewhat other
functions:
1. In the framework of banking activity, debt is
considered to be more as raw material for credit granting.
For many other non -banking firms, the eval uation activity
includes both debt and equity, in commercial bank’s
valuation does not involve bank debts.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 179
Nr. 2 / 20112. Băncile spre deosebire de alte instituții din sfera serviciilor
nefinanciare utilizează o parte mult mai mare din datorii la
finanțarea activității și respectiv se ca racterizează printr -un levier
financiar mai înalt.2.Banks, unlike other firms from non -financial
services sector, use debt financing in a bigger
proportion and thus is characterized byahigherfinancial
leverage.
Bibliografie/ Bibliography
1.Matthias Fisher, Hanbuch wertmanagement in banken und versicherungen, Germania, p.101.2004.
2.Fernandes, Pablo, Valuation Methods and Shareholder Value Creation Academic Press (San Diego, CA.), 2002 .
3.Dennis Schön, The Relevance of Discounted Cash Flow (DCF) and Economic Value Added (EVA) for the valuation
of banks, 2003, Germania, p.34.
4. www.investopresto.com/education/FundamentalAnalysis -Advanced.aspx
DEZVOLTAREA SECTORULUI ANIMALIER DIN
REPUBLIC A MOLDOVA
Anatolie IGNAT, cercet. șt., IEFS
Recenzent: Rodica PERCIUN, dr., IEFSLIVESTOCK SECTOR DEVELOPMENT
IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA
Anatolie IGNAT, researcher, IEFS
Reviewer :RodicaPERCIUN, PhD, IEFS
Sectorul animalier din Republica Moldova e ste extrem
de parcelat și depinde, în foarte mare măsură, de
producția în gospodăriile casnice ale populației.
Implicarea largă a sectorului individual în producția
animalieră creează impedimente considerabile în ceea ce
privește conformitatea cu standarde le de igienă, nutriție a
animalelor, precum și cu normele de protejare a mediului
din Republica Moldova și UE. Procesele negative din
sectorul zootehnic, fiind influențate și de nivelul redus al
subsidiilor au cauzat probleme semnificative în asigurarea
populației cu produse de origine animalieră.
Cuvinte cheie: agricultură, sectorul animalier, politică
agricolă, subvenții.Livestock sector in the Republic of Moldova is
extremely parceled and depends very heavily on
production in the households of the pop ulation. Broad
involvement of the households in the livestock production
creates significant obstacles in terms of compliance with
hygiene standards, animal nutrition, and environmental
protection rules in the Republic of Moldova and the EU.
Negative proce sses in the livestock sector, being
influenced also by reduced subsidies have caused
significant problems in providing the population with
products of animal origin.
Keywords: agriculture, livestock, agricultural policy,
subsidies
Tranziția de la economi a centralizată la cea de piață a afectat
dur sectorul animalier al Republicii Moldova. Pe parcursul
perioadei de postreformă, din anul 1991 și până în prezent,
efectivul de animale s -a redus semnificativ. Astfel, șeptelul de
bovine s-a redus, în această pe rioadă, de la 1061 mii capete, în anul
1991, la doar 222 mii capete, în anul 2010, înregistrând o scădere
de 4,8 ori. Șeptelul de vaci s -a redus, în aceiași perioadă, de 2,5 ori,
de la 395 mii la 161 mii capete.
Aceleași tendințe au fost înregistrate și î n cazul efectivului de
porcine, care a scăzut de la 1850 mii capete, în 1991, la 377 mii
capete, în 2010, sau de peste 4,9 ori.
Sectorul ovinelor a cunoscut o ușoară revigorare în an ii 1993-
1995, când efectivul de ovine a ajuns la 1393 mii capete, după ce a
urmat o fază de declin în perioada 1996 -2001, în care numărul de
ovine s-a redus la 830 mii capete. Începând cu anul 2002, efectivul
de ovine s-a stabilizat la nivelul a cca. 800 mii capete.
După o perioadă de declin cu faza minimală cu 11423 mii
capete în anul 1997, ramura avicolă a reușit o revigorare a ramurii
pentru ca, în anul 2010, efectivul de păsări de 22475 mii capete să
atingă nivelul de 91%, comparativ cu nivelul anului 1991.
În perioada de postprivatizare, doar efectivul de cabaline și
caprine au înregistrat creșteri, comparativ cu anul 1991. Totodată,
numărul de cabaline, după atingerea nivelului maximal de 78 mii
capete în anii 2003 -2004, a înregistrat scăderi continue până la 54
mii capete în anul 2010, ceea ce depășește doar cu 15% nivel ul
anului 1991 (vezi figura 1).The transition from centralized to market economy
has hit hard the Moldovan livestock sector. During
the post reform period, from 1991 until now, the herd has
been reduced significantly. Thi s herd of cattle in this period
fell from 1.061 million head in 1991 to only 222,000 head in
2010, a drop of 4.8 times. Herd of cows in the same period
decreased 2.5 -fold, from 395,000 to 161,000 head.
The same trends were recorded in the pig production
which fell from 1.85 million heads in 1991 to 377,000 heads
in 2010, or over 4.9 times.
Sheep sector had a slight rebound during the years 1993 –
1995, when the flock of sheep came to 1.393 million head,
after following a phase of decline in the period 1996 -2001,
when the number of sheep decreased to 830 thousand heads.
Since 2002 the number of sheep has stabilized at a level of
about 800 thous and heads.
After a period of decline in 1997 with 11.423 million
head, the poultry industry has managed to revive. T hus in
2010 the poultry flock reached the level of 22.475 million
head, or 91% compared with the year 1991.
In the post -privatization period only equine and goats
have increased, compared with 1991. Also the number of
horses after reaching the maximum leve l of 78 000 head in
2003-2004, has dropped further to 54 thousand heads in
2010, which is only 17% over the level of the 1991 (see
figure 1).

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011180
020406080100120140160180200
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010%, 1990=100%
Bovine / Cattle Porcine / Pigs
Ovine / Sheep Caprine / Goats
Cabaline / Equine Pasari de toate speciile / Poultry
Fig.1. Indicele efectivului de animale, la 1 ianu arie, 1990 -2010, 1990 – 100%/
Fig. 1. Livestock index from as per January 1, 1990 -2010, 1990=100%
Sursa: Calculele autorului în baza datelor BNS, 2010. /Source: author's calculations based on data from NBS, 2010.
Sectorul animalier a avut o contribuție se mnificativă de
cca. 37% (4987 mln. lei în prețuri curente) la totalul
producției agricole a țării în 2009, această pondere
manifestând o tendință de creștere în ultimii ani.
ÎnRM dezvoltarea producției animaliere din ultimele
decenii este marcată de câte va etape semnificative.
Prima etapă, perioada de pre -independență (1985 –
1991), a fost marcată de adoptarea unor documente
semnificative, cum ar fi „Legea cooperativelor”, intrată în
vigoare în anul 1988, și a constituit una din cele mai
radicale reforme d in această perioadă, deschizând noi
oportunități pentru dezvoltarea sectorului privat, chiar prin
simpla admitere a acestuia ca participant cu drepturi egale
în viața economică a țării.
Etapa următoare (1991 -1996) este marcată de procesele
de divizare a U RSS, proclamarea independenței
republicilor unionale cu stabilirea noilor hotare între state,
care s-au soldat cu ruperea multor relații economice dintre
republicile unionale și cu apariția necesității de a
identifica parteneri economici de alternativă. D eclinul
producției animaliere din Republica Moldova, în această
perioadă, este deosebit de evident.
Inițierea, lansarea și implementarea programului de
privatizare în agricultură din anii 1996 -2001 are
semnificația unei etape de importanță deosebită. Pe
parcursul acestei etape, nu doar s -au încetinit procesele de
declin în producția animalieră, dar și s -a pus temelia pentru
o dezvoltare durabilă a acestui sector, care ar răspunde,
primordial, cerințelor populației la aceste produse. Etapa
de postprivatizar e (2001-prezent) este marcată, în primul
rând, de stabilizarea producției animaliere, iar referitor la
unele produse, cum ar fi producția de ouă, – chiar și de o
creșteresemnificativă (vezi figura 2).Livestock sector has contributed significantly to abo ut
37% (4987 million. Lei in current prices) of the country's
total agricultural production in 2009 and the share of this
sector in total agricultural production has a growing trend
in recent years.
Some significant steps marked development of the
livestock production in the Republic of Moldova in
the last few decades, namely: a) pre -independence period
(1985-1991), marked by the adoption of several significant
documents such as "Cooperative law" came into force in
1988. This was one of t he most radical reforms in that
period, opening new opportunities for private sector
development, even by simple acceptance of him as an
equal participant in the economic life of the country.
The next step (1991 -1996) is marked by processes of
splitting of the USSR, union republics declared
independence with the establishment of new boundaries
between states, which have resulted in rupture of economic
relations between the various republics, and the emergence
of the need to identify alternative economic par tners. The
decline in livestock production in Moldova during this
period is obvious.
Initiation, launch and implementation of the
agricultural privatization program in 1996 -2001 were as a
step of great importance. During this period not only have
slowed th e decline in livestock production processes, but
also put the foundation for sustainable development of this
sector, which would meet first of all the requirements of
the population for these products.
Post-privatization period (2001 -present) is marked
primarily by the stabilization of animal production, while
some products such as egg production, have a signi ficant
increase (see figure 2).
Peste 3 ori / Over 3
times

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 181
Nr. 2 / 20111990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008%, 1990=100%
Vite și păsări sacrificate (în masă vie) / Slaughtered cattle and poultry (in live weight)
Lapte de vacă / Cow milk
Ouă / Eggs
Lină / Wool
Fig.2. Indicele producției animaliere, 1990 -2009, 1990 – 100%/
Fig.2.Index of anima l production, 1990 -2009, 1990=100%
Sursa: Anuarul Statistic al RM, 2009./Source: Statistical yearbook of the Republic of Moldova, 2009 .
Totodată, acest sector este extrem de parcelat și depinde,
în foarte mare măsură, de producția în gospodăriile casnice
ale populației. Astfel, cea mai mare parte a efectivului de
animale și păsări este crescut în gospodăriile individuale ale
populației. Doar 23% din efectivul de porcine și 17% din
efectivul de păsări sunt crescute în cadrul întreprinderilor
agricole. Conf orm datelor BNS pentru anul 2009 (vezi
figura 3), ponderea întreprinderilor agricole în efectivul total
de bovine, inclusiv vaci, ovine, caprine și cabaline, nu
depășește nivelul de 3 -6%.
De menționat, că în cele mai multe cazuri, numărul de
vaci întrețin ute în gospodăriile casnice nu depășește 1 -2
capete. Din cauza implicării largi a sectorului individual de
scară mică, în producția animalieră se creează impedimente
considerabile în ceea ce privește conformitatea cu
standardele de igienă, nutriție a anima lelor, precum și cu
normele de protejare a mediului în vigoare în Republic a
Moldova, dar și în cadrul UE.However, this sector is extremely parceled and depends
very largely on production in the households of the
population. Thus most of the livestock and poultry are
grown in households of the population. Only 23 percent of
the pig herd and 17 percent of poultry grows in large
agricultural farms. The share of agricultural enterprises in
the total number of cattle, including cows, sheep, goats and
horses do not exceed 3 -6% according to data from the
National Bureau of Statistics for the year 2009 (see
figure 3).
Note that in most cases the number of cows maintained
in households does not exceed 1 -2 heads. The wide
involvement of the individual small -scale sector in the
livestock production creates considerable obstacles in
terms of compliance with hygiene standards, animal
nutrition, and environmental protection norms in the
Republic of Moldova, but also with those in force
in the EU.
94 9777
97 9683
0%20%40%60%80%100%
Bovine / Cattle Vaci / Cows Porcine / Pigs Ovine și caprine /
Sheep and goatsCabaline / Equine Păsări / Poultry
Întreprinderile agricole / Agricultural enterprises
Gospodăriile populației / Households of the population
Fig.3. Structura efectivului de animale și păsări, în anul 2009, după tipuri de gospodării, % /
Fig.3. The structure of the livestock and poultry in 2009 by types of households, %
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Mol dova, 2010 ./Source: Statistical Yearbook o f the Republic of Moldova, 2010 .

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011182
Productivitatea vitelor este, de asemenea, sub nivelul
țărilor limitrofe și al altor țări cu nivel comparabil de
dezvoltare. Astfel, cu indicele de 3376 litri de lapte pe an
de la vaca mulgătoare, în anul 2009, Republica Moldova a
depășit țări, ca Albania și FYR Macedonia, dar a rămas
sub nivelul Ucrainei, României, Republicii Belarus și
Sloveniei [2].
Procesele negative din sectorul zootehnic au cauzat
probleme semnificative și în asigurarea populației cu
produse de origine animalieră. Astfel, în perioada 1995 –
2009 constatăm o scădere continuă a raportului dintre
volumul de producție animalieră și consumul acestor
produse pe cap de locuitor. În ceea ce privește carnea,
începând c u anul 2001, Republica Moldova nu își acoperă
necesitățile de consum prin producție proprie decât în
proporție de cca. 70% în anul 2008 (vezi figura 4).
Pentru acoperirea insuficienței de carne se recurge
masiv la importuri de carne și produse din carne. Producția
autohtonă de lapte este suficientă doar pentru a acoperi
necesitățile consumului intern al populației Republicii
Moldova. Doar la producția de ouă se constată un surplus,
care poate fi com ercializat pe piețele externe.Livestock productivity is also lower than in
neighboring countries, but also in other countries with
comparable levels of development. Thus, with 3376 liters
of milk per annum from a milking cow in 2009 Moldova is
positioned better than countries such as and Albania, FYR
Macedonia , but is below the level of Ukraine, Romania,
Belarus and Slovenia [2].
Negative processes in livestock sector have caused
significant problems in providing the population with
products of animal origin. The ratio between the volume of
livestock production and consumption of these products
per capita shows a steady decrease during the period of
1995-2009. In the case of meat, since 2001 the Republic of
Moldova does not cover their consumption needs through
own production. Only about 70 percent of meat
consumption was produced in the Republic of Moldova in
2008 (see Figure 4).
In order to cover the shortage of meat massive imports
of meat and meat products is used. Domestic milk
production is only sufficient to cover domestic consumption
needs of the populati on of Moldova. Only the production of
eggs has a surplus that is available for export.
0,60,811,21,4
19951996199719981999200020012002200320042005200620072008
Carne (în masă după sacrificare) / Meat (in slaughter weight)
Lapte / Milk
Ouă / Eggs
Fig. 4. Raportul producție / consum al principalelor produse zootehnice pe cap de locuitor, 1995 -2008/
Fig.4. The ratio between the pro duction and consumption of main livestock products per capita, 1995 -2008
Sursa: Calculele autorului în baza datelor BNS, 2010. /Source: author's calculations based on data from NBS, 2010.
Dimensiunile mici ale unităților de producție agricolă,
precum și dificultățile, întâmpinate de acestea în adoptarea
standardelor de igienă, de mediu și de sănătate animalieră,
acompaniate de insuficiența de educație profesională în
agricultură, pot fi identificate drept obstacolele principale în
dezvoltarea sectorului a nimalier al agriculturii Republicii
Moldova.
Pentru soluționarea acestor probleme este important de
stabilit, dacă acest sector dorește să concureze pe piața UE.
Mai mult ca atât, modernizarea și ajustarea acestui sector la
anumite standarde poate fi solic itată de UE în vederea
proceselor de apropiere și, respectiv, este necesară focalizarea
spre aceste obiective în politicile de dezvoltare agricolă și
rurală în Republica Moldova.
Politica agricolă autohtonă a fost influențată, în ultimul
deceniu, de pregă tirile de aderare a țării la OrganizațiaThe small size of farming units and the difficulties they
faced in adoptin g standards of hygiene, environment, and
animal health, accompanied by lack of vocational
education in agriculture can be identified as the main
obstacles in developing the livestock sector of agriculture
of the Republic of Moldova.
To solve these problems is important to clarify if this
sector is able to compete on the EU market. Moreover
modernization of the livestock sector and its’ adjustment to
certain standards may be requested by the EU in the view
of processes of approximation and neighborhood,
respectively is necessary to focus it in agricultural and
rural development policies in Moldova.
The national agricultural policy has been influenced in
the last decade by preparations for accession to the WTO.
Emphasis was put on trade liberalization and redu cing the

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 183
Nr. 2 / 2011Mondială a Comerțului. Accentul a fost pus, în special, pe
liberalizarea comerțului și pe reducerea nivelului de protecție
în agricultură. Cu toate că și în prezent, în mediul de afaceri
și, în particular, în agricu ltură, mai persistă ideea, că procesul
de aderare la Organizația Mondială a Comerțului a fost grăbit
la acel moment, sectorul real al economiei și, în special,
agricultura fiind insuficient de pregătite pentru aceasta.
Pentru a reduce decalajul dintre niv elul de producere
agricolă din țările UE și Republica Moldova, sunt necesare
măsuri concrete de susținere a acestui sector. Astfel, începând
cu anul 2010, subvențiile în agricultură sunt alocate prin
intermediul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricult ură,
care desemnează beneficiarii subvențiilor în urma unui proces
de selectare în baza concursului proiectelor de afaceri.
Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, funcțională
începând cu luna mai 2010, a prevăzut pentru anul 2010 un
set de măsuri pentru a susține producătorul agricol autohton.
Un șir de măsuri au fost adresate, în special, sectorului
animalier. Printre măsurile, care prevăd implicit susținerea
sectorului animalier, pot fi menționate următoarele:
Măsura 2. Stimularea mecanismului de asigurare a
riscurilor în agricultură, carestabilește, că mijloacele
financiare, prevăzute în prezenta măsură, se utilizează în
conformitate cu Legea nr. 243 -XV din 8 iulie 2004 privind
asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în
agricultură [3] și în baza Listei riscurilor, asigurarea cărora se
subvenționează din bugetul de stat pe anul 2010: primele de
asigurare în fitotehnie, horticultură, viticultură și zootehnie.
Măsura 7. Stimularea investițiilor în utilarea și
renovarea tehnologică a f ermelor zootehnice presupune
creșterea productivității, competitivității și asigurarea
siguranței alimentare prin stimularea organizării și înnoirii
tehnologice a mini -fermelor zootehnice, prin înființarea
acestora, utilarea tehnologică cu echipament avans at,
modernizarea procesului tehnologic, diversificarea tipurilor
de exploatații agricole specializate în creșterea animalelor,
ameliorarea șeptelului de animale, îmbunătățirea calității și
sporirea competitivității producției de origine animală pe piața
internă și europeană, sporirea valorii adăugate și a eficienței
economice, precum și diversificarea serviciilor prestate
populației rurale.
Măsura 8. Stimularea procurării animalelor de prăsilă
și menținerii fondului lor genetic are ca obiectiv general
creșterea productivității, competitivității și asigurarea
siguranței alimentare prin stimularea ameliorării populației de
animale. Această măsură este orientată, în special, spre
ameliorarea șeptelului de animale, îmbunătățirea calității și
sporirea competitiv ității producției de origine animală pe piața
internă și europeană, sporirea valorii adăugate și eficienței
economice și, ca urmare a acestora, sporirea veniturilor
producătorilor agricoli și diminuarea sărăciei în mediul rural
[5].
Conform informației pri vind utilizarea mijloacelor
Fondului pentru susținerea sectorului agrar pe anii 2006 -2009,
publicate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
în anul 2010, suma subvențiilor, destinate investițiilor capitale
în agricultură, a atins nivelul de 41 3 mln. lei în anul 2009,
ceea ce este de peste 7 ori mai mult, comparativ cu anul 2006.
[4]. Totodată, subvențiile în investițiile capitale din sectorul
zootehnic nu s -au bucurat de aceleași tendințe. Astfel, dacă înlevel of protection in agriculture. Although nowadays in
business and particularly in agriculture persists the idea
that WTO accession process was accelerated at that time,
the real sector of the economy, especially agriculture being
insufficientl y prepared for this.
To reduce the gap between the level of agricultural
production in the EU and the Republic of Moldova are
necessary concrete supporting measures for this sector.
Thus starting from 2010 agricultural subsidies is allocated
through the Pa yment Agency that designates beneficiaries,
following a selection process based on business
competition projects.
Payment Agency, which is functional since May 2010,
provided for 2010 a set of measures to support local
farmers. A number of measures had bee n addressed in
particular to the livestock sector. Among measures to
provide implicitly the support for livestock sector are
follows:
Measure 2. Stimulation of the mechanism for
ensuring risks in agriculture , which provides that funds
under this measure is used in accordance with the Law no.
243-XV of July 8, 2004 on providing subsidized insurance
for agricultural production risks [3] and on the base of the
List of Risks for which insurance is subsidized by the state
budget for 2010 in crop production, hort iculture,
viticulture and animal husbandry.
Measure 7. Stimulating investments in equipment
and technological renovation of the animal farms
involves increase of productivity, competitiveness, and
ensuring food safety by stimulating organization and
renovation of the animal mini farms through their
establishment; endowment with advanced technological
equipment; modernization of the technological process;
diversification of farms specialized in animal breeding;
livestock improvement; animal products’ quality
improvement and increased competitiveness of domestic
animal products on the local and European markets,
increased added value and economic efficiency, and
diversification of rural services.
Measure 8. Stimulation of procurement of breeding
stock and main taining their genetic fund aims to
increase the overall productivity, competitiveness and
ensuring food security by encouraging improvement of the
animal population. This measure is directed specifically at
improving the livestock, improving the quality an d
increasing the competitiveness of domestic animal
production on the local and European markets, increase of
the added value and economic efficiency and as a result of
these measures increasing farmers' income and reduce
poverty in rural areas [5].
According to the information about the use of
financial means from the Fund for support of the
agricultural sector during the period of 2006 -2009,
that was published by the Ministry of Agriculture and
Food Industry in 2010, the amount of su bsidies for
capital investments in agriculture has reached 413
million lei in 2009, which is over 7 times more compared
with 2006. [4]. However, capital investment subsidies
to the livestock sector have not enjoyed the same tre nds.
So if in 2006 this sector received about 24% of

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011184
anul 2006, acest sector a primit cca. 2 4% din total subvenții în
investiții capitale, atunci în anul 2009, doar puțin peste 5%
din total subvenții în agricultură au avut ca destinație secto rul
zootehnic (vezi figura 5).total capital investment subsidies, then in the period 2007 –
2009 just around 5% of total amount of subsidies
in agriculture were oriented to the livestock sector
(see figure 5).
050100150200250300350400450
2006 2007 2008 2009Mln. Lei
0510152025
%
Total subvenții / Total subsidies
Subvenții în sectorul zootehnic / Subsidies in the livestock sector
Ponderea sectorului zootehnic în total subvenții, % / Share of the livestock sector in total agricultural subsidies,%
Fig.5. Dinamica subvențiilor totale în agricultură și în sectorul zootehnic, aa.2006 -2009, mln. lei, % /
Fig.5. Dynamics of total subsidies in agriculture and livestock sector and share of the livesto ck sector in total
agricultural subsidies, 2006 -2009, mln. Lei, %
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, 2010. /Source: author's
calculations based on data of Ministry of Agriculture and Food Industry, 2010.
Volumul redus de subvenții în sectorul zootehnic,
comparativ cu sectorul de fitotehnie, alături de influența
negativă a altor factori, a contribuit la stagnarea acestui
sector.
Concluzii:
Pe parcursul perioadei de postreformă, din 1991 până
în prezent, efectivul de animale s -a redus semnificativ.
Producția animalieră, în prezent, se află într -un
proces de stagnare.
Cea mai mare parte a efectivului de animale și păsări
este crescut în gospodăriile individuale ale populației,
sectorul animalier fii nd, astfel, extrem de parcelat.
Dimensiunile mici ale unităților de producție
agricolă, precum și dificultățile întâmpinate de acestea în
adoptarea standardelor de igienă, de mediu și de sănătate
animalieră, cărora se alătură insuficiența de educație
profesională în agricultură, pot fi identificate drept
obstacolele principale în dezvoltarea sectorului animalier
al agriculturii Republicii Moldova.
Volumul redus de subvenții în sectorul zootehnic a
contribuit la aprofundarea proceselo r de stagnare din acest sector.The low volume of subsidies in the livestock sector,
compared with the plant growing sector, in combination
with other negative factors contributed to the stagnation of
this sector.
Conclusions:
During the post -reform period, from 1991 until now,
the herd have been significantly reduced
Livestock production is currently in a process of
stagnation
Households of the population grow most of the
livestock and poultry; as a result, the livestock sector is
extremely parcelled.
The small size of farming units and the difficulties
they face in adopting standards of hygiene, environmental
and animal health, accompanied by lack of vocational
education in agriculture can be identified as the main
obstacles in developing the livestock sector of agriculture
ofthe Republic Moldova.
The low volume of subsidies in the livestock
contributed to deepening the stag nation process in this
sector.
Bibliografie/ Bibliography
1.Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2010.
2.FAOSTAT database. http://faostat.fao.org (accesat : 22.02.2011).
3.Legea nr. 243 -XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 132 -137.
4.Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Informația privind uti lizarea mijloacelor Fondului pentru susținerea
sectorului agrar (investițiile capitale) pe anii 2006 -2009.http://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=86&id=13983
(accesat 13.05.2011).
5.Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului
pentru subvenționarea producătorilor agricoli. http://www.maia.gov.md/doc.php?l=r o&idc=85&id=13903 (accesat
13.05.2011).

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 185
Nr. 2 / 2011OPORTUNITĂȚI
DE PERFECȚIONARE A REDUCERII
SĂRĂCIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Natalia ȘONȚU, drd., German Agency for
International Cooperation in Moldova
Recenzent: Gheorghe ILIADI , dr. hab., IEFSOPPORTUNITIES FOR OP TIMIZATION
OF POVERTY REDUCTION IN THE
REPUBLIC OF MOLDOVA
Natalia ȘONȚU, drd., German Agency for International
Cooperation in Moldova
Reviewer: Gheorghe ILIADI , PhD, IEFS
Fenomenul sărăciei este larg răspândit în diferite părți
ale lumii, fiind foar te acut simțit în Republica Moldova. În
baza rezultatelor cercetării fenomenului sărăciei, autorul
elaborează un șir de propuneri (modele proprii), care sunt
orientate spre optimizarea reducerii sărăciei în Republica
Moldova. Dintre propuneri, menționăm ur mătoarele:
model de estimare a resurselor necesare reducerii
sărăciei, model de eficientizare a asistenței de dezvoltare
internațională și model de plan local de reducere a
sărăciei. Aceste modele pot fi aplicate atât în Republica
Moldova, cât și în alte state în vederea perfecționării
reducerii sărăciei.
Cuvinte cheie: sărăcie, reducerea sărăciei,
gospodării casnice, asistență de dezvoltare internațională,
indicele Sen, plan local.Poverty is widespread in different parts of the world,
and it is very stro ngly felt in the Republic of Moldova.
Based on the research of poverty phenomenon, the
author developed a series of proposals (own models) that
are oriented towards optimization of poverty reduction in
Moldova. Among the proposals are as follows: model to
estimate the resources required for poverty reduction,
more efficient model of international development
assistance and local model for poverty reduction. These
models can be applied both in the Republic of
Moldova and the other states in order to improve poverty
reduction.
Keywords:poverty,poverty reduction ,Moldova,
households ,international development assistance ,Sen
index,local plan.
În opinia lui Nelson Mandela, liderul Africii de Sud în
anii 1994 -1999, „sărăcia nu este natur ală, precum robia sau
aparteidul. Sărăcia este un produs al omului și poate fi
eradicată prin acțiunile omului. Eliminarea sărăciei nu este
un gest de caritate, dar un act de justiție, care este protecția
drepturilor fundamentale ale omului, și anume drept ul la o
viață decentă” [1].
Pentru Republica Moldova problema sărăciei este
foarte acută. În anul 2009, Republica Moldova a înregistrat
un declin economic de -6,0%, care a contribuit la stagnarea
reducerii ratelor de sărăcie în țară [6, p. 10]. În anul 200 9,
sărăcia absolută a constituit 26,3%, (cca 885,2 mii de
persoane au avut un consum mai mic decât pragul sărăciei
absolute de 945,9 lei). Pentru ca efortul de reducere a
sărăciei să aibă un impact pozitiv, este extrem de important
de a estima corect resur sele necesare reducerii sărăciei și
de a le administra eficient. Cu acest scop, am elaborat un
model de estimare a resurselor necesare reducerii
sărăciei, pe care îl prezentăm în continuare.
Atât la nivel internațional, cât și național, în analiza
dimensiunilor fenomenului sărăcie se utilizează indicatorii
Foster-Greer-Thorbecke [3, p. 61 -66] specificați, ca rata
sărăciei, profunzimea sărăciei și severitatea sărăciei. Cel
mai frecvent utilizat indicator al sărăciei este rata sărăciei,
care arată ponderea pe rsoanelor sărace în totalul
populației.
Conform datelor Biroului Național de Statistică al
Republicii Moldova (BNS) [2] și ale Ministerului
Economiei [5], în Republica Moldova, în anii 2008 -2009,
rata sărăciei s -a micșorat neesențial și s -a menținut la ni vel
de 26,4 și 26,3%, corespunzător. Datele arată că în anul
2009, comparativ cu anul 2008, rata sărăciei a diminuat cu
0,1p.p. Totodată, decalajul dintre pragul sărăciei, stabilit
de BNS în baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor
Casnice (CBGC), și nivel ul efectiv al cheltuielilor fiecăreiAccording to Nelson Mandela, leader of South Africa
in 1994-1999, „poverty is not natural, such as slavery or
apartheid. Poverty is a human product and can be
eradicated by human action. Eliminating poverty is not a
gesture of charity, but an act of justice which is the
protection of fundamental human rights, namely the right
to a decent life”[1].
For the Repu blic of Moldova the issue of poverty is
very acute. In 2009 Moldova has experienced economic
decline of -6.0%, which contributed to the stagnation of
poverty reduction rates in the country [6, p.10]. Absolute
poverty in 2009 was 26.3% (with about 885,200 p eople
consuming less than the absolute poverty line of 945,9
MDL). For poverty reduction efforts have a positive
impact, it is extremely important to properly estimate the
resources needed to reduce poverty and to manage them
effectively. For this purpose, we developed a model to
estimate the resources required for poverty reduction ,
which we present below.
Both internationally and nationally, Foster -Greer-
Thorbecke [3, p. 61 -66] indicators are used to analyze
dimensions of poverty phenomenon, namely pover ty rate,
poverty gap and poverty severity. The most commonly
used indicator of poverty is the poverty rate, which shows
the share of poor in total population.
According to the National Bureau of Statistics of the
Republic of Moldova (NBS)[4]and the Minis try of
Economy [5],in the Republic of Moldova in 2008-2009
the poverty rate decreased insignificantly andremainsat
26,4%and26,3% respectively. The data showthat in2009
compared with 2008 poverty ratedecreased by0,1
percentage point (p.p.) However,the gap between the
poverty level established by theNBSintheHousehold
Budget Survey (HBS)and theactual level ofexpenditure
of each poorhousehold fellby 0,5percentage points ,

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011186
gospodării sărace s-a redus cu 0,5 p.p., adică mai multe
persoane au un risc sporit de a fi sărace (tabelul 1).meaningmorepeoplehaveanincreased riskofbeingpoor
(Table1).
Tabelul 1 /Table 1
Evoluția ratei sărăciei și profunzimii sărăciei în Republica Moldova, anii 2008 -2009/
Evolution of povertyrateandpovertydepth, Moldova, 2008 -2009
2008, % 2009, % 2009/2008 , p.p.
Rata sărăciei /Poverty rate 26,4 26,3 -0,1
Profunzim ea sărăciei /Poverty depth 6,4 5,9 -0,5
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor CBGC, oferite de BNS al Republica Moldova./ Sourse:developed bythe
authorbasedon HBS data provided by the NBSofMoldova
În baza metodologiei de calcul al indicatorului rata
sărăciei, al numărului populației Republicii Moldova și al
valorii ratei sărăciei, poate fi determinat, că numărul
persoanelor sărace, în anul 2008, a constituit 942,51 mii
locuitori, iar în 2009 – 937,77 mii locuitori. Astfel, în anul
2009, comparat iv cu 2008, în Republica Moldova,
efectivul săracilor s -a micșorat cu 4,74 mii locuitori.
Totuși, tendința nu este foarte relevantă, deoarece valoarea
indicatorului profunzimea sărăciei (valoarea procentuală a
decalajului mediu dintre pragul sărăciei și ni velul efectiv al
cheltuielilor fiecărei gospodării considerată săracă) s -a
ameliorat neesențial. Dacă în 2008, în medie, o
persoană avea nevoie de bani în proporție de 6,4% din
valoarea pragului stabilit al sărăciei, atunci în anul 2009 –
cu 0,5 p.p. mai puțin (sau 5,9% din valoarea pragului
sărăciei). Astfel, în valoare absolută, fiecare persoană,
în medie, pentru a atinge nivelul pragului de sărăcie,
avea nevoie de 60,54 lei în anul 2008 și de 55,81 lei – în
2009.
Literatura de specialitate din țară [4, p. 212] relevă
încercări de a determina efortul financiar pentru a diminua
numărul celor săraci. Suma totală necesară pentru
reducerea sărăciei (STN) se calculează ca produsul dintre
valoarea deficitului de consum p er persoană pentru a
atinge pragul sărăciei și numărul celor săraci. Astfel,
pentru reducerea sărăciei în economia națională a
Republicii Moldova, în anul 2008 erau necesare
57059337,5 lei, iar în 2009 – 52336717,7 lei (tabelul 2).Based on themethodolog yfor calculating thepoverty
rateindicator,thenumberof population in the Republic of
Moldova and povertyratevalue, it can bedetermined that
thenumber of poor people in2008was942510citizens and
in2009- 937770citizens.Thus,in2009, ascomparedwith
2008,number of poorinMoldova has decreased by4,74 Th.
people.However,the trend isnotveryrelevant,becausethe
significance of the poverty gap indicator (the percentage of
theaveragegapbetween the poverty threshold and the
actual level ofexpenditures of eachhousehold considered
poor)improved insignificantly .Ifin2008on average a
personneededmoneyat a rate of6,4% oftheestablished
povertythreshold,thenin2009-lessby 0,5 percentage
points(or5,9% of thepovertythreshold).Thus,inabsolute
terms, everyperson,on average ,toreachthepoverty
threshold needed60.54MDLin 2008and55.81MDL in
2009.In other words , on average, to achieve the levelof
poverty threshold and not to be poor any longer, a person
wouldneed60.54MDLin2008 and 55.81MDLin2009.
Inthe specialized literature from the Republic of
Moldova [3, p. 212]havebeenattemptstodetermine the
financial effort to reduce the number ofthe poor.The total
amountnecessary to reduce poverty(TAN)is calculated as
theproductof theconsumption deficit value per personto
reachthe poverty line andthe number ofpoor.Thus,for
poverty reduction in Moldova’s national economy in2008
were necessary 57059337.5 MDL, andin2009-
52336717.7 MDL(Table2).
Tabelul 2/Table 2
Deficitul de consum pentru a atinge pragul sărăciei în Republica Moldova, anii 2008 -2009/
Consumption deficite to reach poverty line, Moldova, 2008 -2009
Sursa: Elab orat de autor în baza datelor CBGC, oferite de BNS al RM./Sourse: developed bythe author basedon
HBS data provided by the NBSofMoldova.Anul/
YearPragul sărăciei
/Poverty lineDeficitul de consum pe persoană pentru
a atinge pragul sărăciei, lei /Consumption
deficite per person to reach poverty line , MDLSuma totală necesară
pentru efectivul de săraci, lei /Total
amount necessary (TAN) for all poor, lei
2008 945,9 60,54 57059337,5
2009 945,9 55,81 52336717,7
Totodată, realitatea demonstrează, că cheltuielile necesare
pentru reducerea sărăciei depășesc valorile estimate. Aceasta se
confirmă prin faptul, că indicatorul profunzimea sărăciei
reprezintă o valoare medie. Laureatul premiului Nobel,
Amartya Sen, a propus un indicator mai adecvat al sărăciei,
care reflectă gravitatea ei prin măsurarea inegalității veniturilor
și distribuția diferitor active ale societății între cei săraci. El a
elaborat un indice de măsurare a sărăciei, ținând cont deHowever, reality demonstrates that the necessary
expenditures for poverty re duction exceed estimates. This is
confirmed by the fact that the indicator depth of poverty
represents an average value. Nobel laureate Amartya Sen has
proposed a more appropriate poverty indicator, which reflects
poverty seriousness by measuring income in equality and
distribution of various society assets among the poor. He
developed an index to measure poverty, taking into account the

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 187
Nr. 2 / 2011bunăstarea populației, care se determină după formula: welfare of the population, which is determined by the formula:
GP
S S IkIRI *1
, (1)
unde: IS– indicele Sen al sărăciei;
RS– rata sărăciei;
I– coeficientul decalajului veniturilor;
1qqk , unde q reprezintă numărul celor săraci;
GP– coeficientul de inegalitate Gini, calculat pentru
populația să racă.
Estimarea coeficientului decalajului veniturilor și a
profunzimii sărăciei are la bază formula:IS– Sen index of poverty,
RS– poverty rate,
I– coefficient of income inequality,
1qqk , where q represents number of poor
GP– Gini inequality coefficient calculated for
poor.
Estimation of the coefficient of incomes inequality and
poverty depth has its base the formula:
, (2)
unde:z– valoarea pragului să răciei;
yi– venitul persoanei „i”;
y– venitul mediu al săracilor;
I– coeficientul decalajului veniturilor.
Indicele Sen a fost calculat și pentru Republica Moldova,
ceea ce a permis de a avea o viziune mai clară privind
gravitatea fenomenului sărăciei în țară. Utilizând datele,
disponibile în baza CBGC din Republica Moldova, și formula
de calcul al Indicelui Sen (expusă mai sus), au fost obținute
valorile acestui indicator al sărăciei la nivel național:
%7,12SI (în 2008) și %22,12SI (în 2009)1.
Reieșind din informația deja existentă, ne -am propus ca
scop să calculăm suma totală de cheltuieli, necesară pentru
reducerea sărăciei, considerând și dimensiunea gravității ei
(valoarea indicelui Sen). Rezultatele c alculelor noastre
arată că suma, necesară realmente unei persoane pentru a
nu mai fi săracă, este mai mare de, aproximativ, 2 ori decât
calculele, obținute doar în baza indicatorului profunzimea
sărăciei (tabelul 3).where:z– poverty line value;
yi– income of the person „i”;
y- average income of the poor;
I– coefficient of the income inequality.
Sen Index was calculated for the Republic of Moldova
and allowed to have a clearer view of the seriousness of the
poverty phenomenon in the country. Using data available in
the HBS in the Republic of Moldova and Sen Index formula
(set out above), were obtained values of this indicator of
poverty at the national level %7,12SI (in 2008)
and %22,12SI (in 2009).2
Taking into account existing information, we have
proposed to calculate the total amount of expenditures
necessary for poverty reduction, considering its gravity
(Sen index value). Results of our calculations show that
the amount actually needed for a person to stop being poor
is about two times higher than the calculations made based
only on the p overty gap indicator (Table 3).
Tabelul 3/Table 3
Deficitul de consum pe persoană pentru a atinge pragul sărăciei în Republica Moldova, anii 2008 -2009/
Consumpti on deficit per person to reach poverty line, Republic of Moldova, 2008 -2009
Pragul sărăciei
absolute, lei/
Absolute poverty
line, MDLProfunzimea
sărăciei, %/
Poverty depth,
%Deficitul de consum pe
persoană pentru a atinge pragul
sărăciei, prof., lei
/Consumption deficit per
person to reach poverty line,
MDLIndicele
Sen, %
/Sen Index,
%Deficitul de consum per
persoană pentru a atinge
pragul sărăciei după Sen, lei
/Consumption deficit per
person to reach poverty line,
by Sen, MDL
A 1 2 3 (1×2/100) 4 5 (1×4/100)
2008 945,9 6,4 60,54 12,70 120,12
2009 945,9 5,9 55,81 12,22 115,56
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor CBGC, oferite de BNS al RM./Source: developed by the author based on
HBS data provided by the NBS of Moldova .
1 Ca bază au fost considerate următoarele date: pentru 2008: rata sărăciei la nivelul pragului absolut a constituit 26,4%, profunzimea sărăciei absolute – 6,4% și
coeficientul deficitului de consum – 0,242, numărul celor săraci – 942506 persoane și c oeficientul Gini pentru săraci – 0,3153; pentru 2009: rata sărăciei la nivelul
pragului absolut a constituit 26,3%, profunzimea sărăciei absolute – 5,9% și coeficientul deficitului de consum – 0,242, numărul celor săraci – 942506 persoane și
coeficientul G ini pentru săraci – 0,3153.
2 As a basis the following data were considered. For 2008: the poverty rate of the absolute threshold was 26.4%, absolute poverty gap – 6.4% and consumption
deficit coefficient – 0.242, the number of poor – 942506 persons an d the Gini coefficient for the poor – 0.3153. For 2009: the poverty rate of the absolute threshold
was 26.3%, absolute poverty gap – 5.9% and consumption deficit coefficient -0.242, the number ofpoor-942506 persons and Ginicoefficient for the poor –
0.3153.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011188
Cunoscând suma per perso ană, am elaborat formula de
calcul al sumei totale necesare pentru reducerea sărăciei,
ținănd cont d e inegalitățile dintre săraci:Knowing the amount per person, we developed a formula
to calculate the total amount needed to reduce poverty, taking
into account the inequalities between the poor:
saraci celornr lei saraciei pragul STNSEN Indicele
Sen dupa _ _.* )( _%100(%)_
_
poorofNr MDLline poverty TANIndexSen
Senby __.* )(_%100(%) _
_(3)
unde:STNdupă Sen– suma totală necesară pentru
reducerea sărăciei, ținând cont de inegalitățile dintre
săraci.
Astfel, cheltuielile totale nec esare pentru a atinge
pragul sărăciei, ținând cont de inegalitățile în rândul celor
săraci, vor fi egale cu: 113216,54 mii lei– pentru anul
2008 și cu 113216,54 mii lei– pentru 2009.whereSTNby Sen– total amount necessary for poverty
reduction, taking into account inequalities among the
poor.
Thus, the total expenditures needed to achieve the
poverty threshold, taking into account the inequality
among the poor, will be equal to: 113216,540 Th. MDL-
for 2008 and 113216,540 Th. MDL – for 2009.
saraci celornr lei saraciei pragul STNSEN Indicele
Sen dupa _ _.* )( _ 2008%100(%) _
_
54, 113216 942506**9,945%100%7.12  lei mii lei
saracicelornr lei saraciei pragul STNSEN Indicele
Sendupa __.* )( _ 2009%100(%)_
_
136, 108371 942506**9,945%100%22.12  lei mii lei
poorofNr MDLline poverty TANIndexSen
Senby __.* )(_ 2008%100(%) _
_
54. 113216 942506** 9.945%100%7.12  MDL Th. MDL
poorofNr MDLline poverty TANIndexSen
Senby __.* )(_ 2009%100(%)_
_
136. 108371 942506** 9.945%100%22.12  MDL Th. MDL
În concluzie, potrivit calculelor noastre, dacă se ți ne cont
de inegalitățile, existente în rândul săracilor în Republica
Moldova, resursele necesare pentru reducerea sărăciei sunt de
cca 2 ori mai mari decât cele estimate anterior în literatura de
specialitate (tabelul 4).In conclusion, according to our c alculations, if one takes
into account the existing inequalities among the poor in the
Republic of Moldova, the resources required for poverty
reduction are about two times higher than previously assumed
in the specialized literature (Table 4).
Tabelul 4 /Table 4
Necesarul de resurse pentru reducerea sărăciei în Republica Moldova, anii 2008 -2009/
Necessary r esources for poverty reduction in Moldova, 2008 -2009
Anul/
YearPragul
sărăciei
absolute, lei/
Absolute
poverty line,
MDLDeficit de consum per
persoană pentru a
atinge pragul sărăciei,
lei/ Consumption
deficitper person to
reach the poverty line,
MDLEfectiv
săraci,
pers./
Number of
poor, pers.Suma totală
necesară pentru
efectivul de săraci,
mii lei/ TAN for
all poor, thousand
MDLIndice
Sen/
Sen index,
%Deficitul de consum per
persoană pentru a atinge
pragul sărăciei, după
Indicele Sen, lei/
Consumption deficit per
person to reach poverty line
by Sen index, MDLSuma totală necesară
pentru efectivul de
săraci, considerând
Indicele Sen, mii lei/
TAN forall poor,
considering Sen index,
thousand MDL
A 1 2 3 4 (2×3) 5 6 7 (3×6)
2008 945,9 60,54 942510 57059,3375 12,70 120,12 113216,5399
2009 945,9 55,81 937770 52336,7177 12,22 115,56 108371,136
Sursa:Calculele autorului./ Source:Calculated by autho r.
Modelul de estimare a resurselor necesare pentru
reducerea sărăciei, prezentat pe exemplul RM, este
aplicabil pentru orice economie națională și poate
contribui la creșterea gradului de exactitate a calculării
volumului mijloacelor financiare, necesar e de alocat
persoanelor sărace.The model of estimation of resources needed to reduce
poverty, presented for the example of Moldova, is
applicable to any national economy and may contribute to
increased accuracy of calculating the amount of funds
needed for the poor.
However,we can assume thatthesecostsmaybe
1 Termenul de „reducere statistică a sărăciei” aparține autorului Natalia Șonțu și se referă la faptul, că în rezultatul implementării programelor orientate spre
reducerea sărăciei, deseori, are loc nu asistența concretă a persoanelor concrete, da r un șir de activități doar „bifate” ca fiind organizate.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 189
Nr. 2 / 2011Totodată, putem presupune, că cheltuielile respective
pot fi realmente mai mari, iar perioada de soluționare a
sărăciei– mai îndelungată, deoarece aceste sume nu ajung
tot timpul la cei săraci, în dependență de eficiența și gradul
de adresabilitate a politicilor sociale. Acest lucru este
evident din datele figurii 1, care demonstrează corelația
dintre eficiența politicii de eradicare a sărăciei și gradul de
adresabilitate a elementelor acesteia.
Deoarece strategiile național e și internaționale nu
întotdeauna au un impact perceptibil asupra celor săraci, în
rezultat se obține doar „ reducerea statistică a sărăciei ”1.actuallyhigher, whilethe time to solve poverty issue-
longer,becausetheseamountsdo notalwaysreachthe
poor,depending on the degree ofefficiency andsocial
policiesaddressability .
Thisisevidentfrom the Figure 1, whichshowsthe
correlation between the efficiency of the poverty reduction
policies and the degree of correspond ence of its elements
to the real needs .
As allocation of national and international resources
not always has a visible impact on the poor, as a result we
have “statistical poverty reduction”1.
Fig. 1. Impactul eforturilor de reducere a sărăciei la diferite nivele
Sursa: Elaborat de autor.
Fig. 1. Impact of poverty reduction efforts at different levels
Sourse:developed bythe author
Considerăm, că asistența de dezvoltare internațională
nu trebuie să fie fr agmentară: toți donatorii dintr -o țară
trebuie să contribuie la soluționarea problemelor prioritare
și, în felul acesta, să reanimeze un sector concret al
economiei (sau un sector geografic) cu scopul optimizării
utilizării resurselor financiare oferite. A utorul propune un
noumodel de eficientizare a asistenței de dezvoltare
internațională (figura 2).We believe that international development assistance
should not be piece meal, but rather all donors in a country
should contribute to solving the priority problems and thus
to revive a certain sector of the in economy (or a
geographical area) in order to optimize use of offered
financial resources. The author proposes a new model for
making international development assistance more
efficient(Figure 2).
1 Term „statistical poverty reduction” belongs to the author, Natalia Sontu and refers to the fact that as a result of implementation of the programs oriented
to poverty reduction often takes place not a concrete support to concrete persons, but simply a number of activities that „took place”.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011190
Modelul respectiv a fost propus spre examinare
Programului de Dezvoltare al Națiunilor Unite (UNDP) și
luat în considerare pentru pregătirea Raportului de
Dezvoltare Umană (RDU) din 2011, editat de către UNDP
[9]. Ținând cont de rezultatele evaluării unei țări (care
poate fi efectuată de către actorii interni și/sau externi),
guvernul elaborează strategia de dezvoltare națională.
Reieșind din prioritățile țăr ii, guvernul elaborează o cerere
de oferte pentru o anumită prioritate (de exemplu,
îmbunătățirea sistemului național de asigurare cu apa
potabilă). Asistența propusă trebuie să acopere o arie
semnificativă geografică și/sau un număr considerabil de
beneficiari (și nu în modul practicat în prezent, când se
întâmplă că un donator timp de cinci ani implementează 10
micro-proiecte de reabilitare a sistemelor de asigurare cu
apa potabilă, amplasate în diferite părți ale țării). Donatorii
interesați răspund la a cest apel (la necesitate, țara poate fi
împărțită în loturi) și înaintează ofertele sale pentru
evaluare guvernului țării respective. Reieșind din analiza
ofertelor, guvernul semnează acorduri pentru asistență cu
un donator/consorțium al donatorilor, care au înaintat cea
mai atractivă ofertă.
Abordarea propusă va ameliora un șir de aspecte ale
asistenței internaționale de dezvoltare:
Guvernul va avea un rol de leader și de decident în
procesul de dezvoltare;
Donatorii vor coopera între ei mai eficient;
Resursele disponibile vor fi utilizate mai eficient,
deoarece se va realiza un efort concentrat (nu “aici și
acolo”, ci un efort care să soluționeze o prioritate, dar în
toată țară);
“Practicile de succes” vor fi măsurate la un nivel mai
înalt (nu la nivel de comună, dar la nivel de regiune/țară în
întregime);
Donatorii vor fi mai responsabili pentru asistență
acordată;
Gestiunea și monitorizarea derulării pro iectelor va fi
mai eficientă.The proposed model was presented to UNDP and taken
into consideration for identifying the theme and content of
2011 Human Development Report [9].Based on the
results of the cou ntryanalysis(whichcan be performed by
internal and / or external actors ),the government draw up
national development strategy .Taking into account the
defined country priorities, the government prepares
bidding for a certain priority ( for example, improving
national water supply ).
The proposed assistance should cover significant
geographical area and/or a considerable number of
beneficiaries ( andnot the way it is done in present when a
donor implements for five years 10 micro-projectslocated
in different parts of the country to rehabilitate water supply
systems).Interested donors respond to this call ( the
countrycan be divided into lots ) andsubmit their bids for
evaluation by the government of the respective country .
Based on the analysis of tender offers,the government
signs agreements for assistance with a donor/donor
consortium which submitted the most attractive
offer.
The proposed approach will improve a number of
aspects of international development assistance :
•The government w ill take a leading role in the
decision-making process and development.
•Donors will cooperate more effectively among
themselves .
•Available resources will be used more efficiently
because there will be a concentrated effort (not “hereand
there”,but an effortaimed at solving one priority issue ,but
in the whole country ).
•"Best practices" will be measured at a higher level
(not at the village level ,butatthe level of region /country
as a whole) .
•Donors will be moreresponsible for provided
assistance .
•Management and monitoring projects performance
will be more efficient .
Fig. 2.Model de eficientizare a asistenței internaționale pentru dezvoltare
Sursa: Elaborat de autor.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 191
Nr. 2 / 2011
Fig. 2.Model to increase effficiency of the i nternational development assistance
Sourse:developed bythe author
De asemenea, am ajuns la concluzia, că un rol extrem de
important în reducerea sărăciei într -un stat trebuie să dețină
administrația publică locală și planurile locale de reducere a
sărăciei, care vizează anumiți săraci cu problemele lor
specifice și concrete, cu implicarea directă a săracilor în
elaborarea acestor planuri. Procesul de elaborare a planului
local privind reducerea sărăciei prevede colectarea și analiza
informației relevant e, organizarea consultațiilor (meselor
rotunde) cu toate categoriile de cetățeni dintr -o comunitate,
inclusiv cei săraci. Planul local privind reducerea sărăciei va
permite elaborarea unor strategii realiste de reducere a
sărăciei, bazate pe necesități con crete din comunitatea
respectivă. Procesul de elaborare a planului local va oferi
posibilitatea identificării resurselor disponibile și alocarea lor
eficientă. Planul trebuie să conțină și dispoziții clare privind
monitorizarea procesului de implementare a acestuia. În
figura 3 este prezentat un model de plan local de reducere a
sărăciei, elaborat de către autor.We also concluded thatlocalgovernment and
local plans forreducing poverty must have amajor
roleinreducing povertyinastate,targeting concrete
andspecific problems of poor, with the direct
involvement ofthe poor in developing theseplans.The
process of developing localpoverty reduction plan
foresees collection andanalysis of relevantinformation ,
organizing consultations (round tables) with allcategories
ofcitizensin acommunity ,including thepoor.Local
povertyreduction planwill allow developing realistic
strategies for poverty reduction ,basedonspecific
needsofthe respective community .The process of
developing the local plan will allow the identification of
available resources andtheirefficientallocation .The plan
shouldcontain clearprovisions onmonitoring the
implementation of the plan.Figure3 shows amodel of
structure forlocalpovertyreduction plan,developed by
theauthor.
1.Introducere
1.1. Scopul planificării
1.2. Procesul planificării
2.Valorile și Misiunle
2.1.Valorile comunității
2.2.Misiunea comunității
3.Analiza actorilor sociali
3.1.Analiza actorilor sociali interni
3.2.Analiza actorilor sociali externi
4.Analiza SWOT
4.1.Puncte tari
4.2.Punte slabe
4.3.Oportunități
4.4.Pericole
5.Planul strategic privind reducerea sărăciei în comunitate
5.1.Identificarea și formularea problemelor strategice
5.2.Analiza problemelor strateg ice
5.3.Planul de acțiuni
6.Procesul de monitorizare și evaluare1.Introduction
1.1.The purpose of planning
1.2.Planning process
2.ValuesandMission
2.1.Community values
2.2.MissionCommunity
3.Analysis of social actors
3.1.Analysis of internalsocial actors
3.2.Analysis of external social actors
4.SWOTAnalysis
4.1.Strengths
4.2.Weaknesses
4.3.Opportunities
4.4.Threats
5.Strategic Planfor Reducing Povertyinthe community
5.1.Identification andformulation of strategic issues
5.2.Analysis of Strategic Issues
5.3.Action Plan
6.Monitoring andevaluation process
Fig. 3.Structură -model pentru planul local de reducere a sărăciei /
Fig. 3. Model of structure for localpovertyreduction plan
Sursa: Elaborat de autor./ Sourse:developed bythe author

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011192
Înconcluzie , expunem ferma convingere, că orice
problemă, inclusiv eradicarea sărăciei, poate fi soluționată
doar prin efortul susținut al tuturor actorilor vizați – de la
stat până la individ în parte. Prin propunerile descrise mai
sus, am încercat să ne aducem aportul la soluționarea
problemei sărăciei în cazul concret al Republicii Moldova.Inconclusion , weexposethe firm conviction that any
problem,including poverty reduction, canbesolvedonly
by common effort of all stakeholders -fromstateto
individual . Byproposals described above,we triedto make
ourcontribution tosolving the problem of povertyin the
concretecase of the Republic of Moldova.
Bibliografie/Bibliography
1.BBC, In full: Mandela's poverty speech, 3 February 2005, http://news.bbc.co.uk/1/hi/uk_politics/4232603.stm .
2.Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, http://www.statistica.md.
3.Foster J., Greer J., Thorbecke E. A Class of Decomposable Poverty Me asures, Econometrica, Econometric Society,
May 1984. vol. 52(3).
4.Livițchi, O. Eradicarea sărăciei: concepte și strategii. Inst. de Econ., Finanțe și Statistică, Acad. de Stiințe a
Moldovei. – Chișinău: Complexul Editorial al IEFS, 2011 – 196 p.
5.Ministerul Economiei, Republica Moldova, http://www.mec.gov.md.
6.Raport privind sărăcia și impactul politicilor, Republica Moldova, Ministerul Economiei, 2009, Chișinău, 2010.
7.Ravallion, M. 1996. “How Well Can Method Substitute for Data? Five Experiments in Poverty A nalysis.”The
World Bank Research Observer 11(2): 199 –221.
8.Sen A., Inequality reexamined. Russell Sage Foundation, New York, 1992.
9.UNDP, Consolidated Reply, identifying the theme for the Global Human Development Report 2011,
http://hdr.undp.org/en/nhdr/networks/replies/HDR2011_Consolidated_Reply_EN.pdf .

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 193
Nr. 2 / 2011SOCIOLOGIE /SOCIOLOGY
MAJORAREA VÂRSTEI DE PENSIONARE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA: ARGUMENTE
„PRO” ȘI „CONTRA”
Anatolii ROJCO, dr., conf. cercet., IEFS
Recenzent: Alexandru STRATAN, dr. hab., IEFSINCREASING RETIREMENT AGE
IN REPUBLIC OF MOLDOVA:
“PROS” AND “CONS”
Anatolii ROJCO, PhD, Ass.Prof., IEFS
Reviewer: Alex andr STRATAN, PhD, IEFS
În articolul dat sunt expuse argumente în favoarea
majorării vârstei de pensionare în RM și este evaluată
inconsistența argumentelor contra acesteia. Concluzia de
bază este, că majorarea vârstei de pensionare va contribui la
îmbunătățirea asigurării cu pensii a populației țării.
Cuvinte cheie: vârsta de pensionare, îmbătrânirea
populației, durata vieții, sarcina demografică, povara
pensionară, bugetul asigurării sociale de stat.Arguments in favor of against increasing the
retirement age in Moldova are discussed in this
article. It is concluded that increasing the retirement
agewill help to improve pension provision in the
country.
Keywords: retirement age, aging of population, life
expectancy, demograp hic pressure, pension burden, state
social insurance budget
Majorarea vârstei de pensionare este o problemă dureroasă
pentru populația oricărei țări, deoarece presupune modificarea
contractului social anterior acceptat dintre stat și cetățenii săi cu
privire la timpul de începere a „odihnei meritate”. În plus,
majorarea vârstei de pensionare are un impact asupra mai multor
procese. Aceasta se datorează faptului, că în economiile moderne,
vârsta de pensionare îndeplinește un șir de fun cții. În primul rând,
stabilirea vârstei de ieșire la pensie fixează pragul juridic al
bătrâneții, dincolo de care individul se transformă din plătitor al
contribuțiilor la pensii în beneficiarul plăților pensionare. Ca
urmare, vârsta de pensionare se mani festă drept unul din
regulatorii de bază ai raportului dintre numărul de pensionari și
contribuabili ai sistemului de pensii, acționând asupra echilibrului
și stabilității lui financiare. În al doilea rând, obținerea pensiei
pentru limită de vârstă, formal ,este încetarea lucrului, iar vârsta de
ieșire la pensie se interpretează ca limita superioară a capacității de
lucru, care acționează asupra ofertei totale a forței de muncă.
Istoria formării sistemelor de pensii, în diferite țări ale lumii,
atestă faptu l, că la stabilirea vârstei de pensionare, în prim -plan,
întotdeauna se ținea cont de posibilitățile financiare ale statului. La
sfârșitul sec. al XIX -lea– începutul sec . al XX-lea, asigurarea cu
pensii după limita de vârstă a început cu stabilirea nivele lor de
vârstă înalte: 70 de ani – în Germania și Marea Britanie, 65 de ani
– în SUA și Franța. Aceste condiții de vârstă, nicidecum, nu
corespundeau realităților demografice ale acelui timp – puțin
peste jumătate din bărbații de 20 de ani aveau șansa de a trăi până
la 65 de ani și încă mai puțini – până la 70 de ani.
În ultimele decenii, în lume au fost elaborate destule abordări
ale reformării sistemelor asigurărilor de pensii. Chiar și în acele
țări, unde vârsta de pensionare a fost stabilită inițial la u n nivel
relativ înalt, procesul intensiv de îmbătrânire a populației a impus
actualizarea problemei de majorare a acesteia. Deoarece
pensionarii nu lucrează și, deci, se află la întreținere, indiferent de
metoda de finanțare a pensiilor, îmbătrânirea popul ației, în
limitele neschimbate ale vârstei de pensionare, înseamnă mărirea
cotei consumătorilor venitului național [1]. Respectiv, majorarea
vârstei de pensionare permite reducerea numărului acestor
consumatori și reducerea cheltuielilor pentru achitarea p ensiilor.
Concomitent se asigură creșterea numărului populației cu vârstă
aptă de muncă, ceea ce duce la creșterea ocupării forței de muncă,Increasing the retirement age is a painf ul problem for
the population of any country as it means the change of
previously accepted social contract between the state and its
citizens on the beginning of “the deserved rest”.
Additionally, increasing the retirement age has its impact
over other pro cesses. This is because, in modern
economies, the retirement age has several functions. Firstly,
the establishment of the retirement age fixes legal
boundaries of the senior age, beyond which the
individual is transformed from the payer of pe nsion
contributions in the recipient of pension payments. As a
result, the retirement age is one of the main regulators of
the ratio between pensioners and taxpayers in the
pension system, influencing its balance and financial
stability. S econdly, obtaining pension formally means
cessation of work, and the retirement age is treated as the
upper limit of disability, that affects the total supply of
labor force.
History of pension systems in various countries says
that setting the retirement age was in the first place
conditioned by the financial ability of the state. In the late
XIX and early XX century the Age Pension was qualified at
very high levels: 70 years in Germany and Britain, 65 years
in the U.S. and France. That age did not match t he
demographic realities of the time: slightly more than half of
the 20-year-old male had a chance to live to 65, and even
less to 70 years.
In recent decades a lot of approaches to pension system
reforming were developed. Even in countries where the
retirement age was originally set at a relatively high level,
intensive process of population aging arose the question of
its improvement. After all, if retirees are not working and
are therefore dependent, then, regardless of the method of
financing the pensio ns, population aging at unchanged
boundaries of the retirement age means an increase in the
share of national income consumers [1].
Accordingly, increasing the retirement age reduces the
number of such consumers and reduces the cost of
pensions. At the sa me time the growth of the working -age
population is insured, which leads to the employment

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011194
care, la rândul său, rezultă o creștere a veniturilor sistemului de
pensii din contul majorării cuantumului contrib uțiilor de asigurări.
Concluzionăm, că majorarea vârstei de pensionare este un
mecanism eficient de adaptare a sistemului de pensii distributiv la
îmbătrânirea populației, deoarece nu atrage după sine nici
reducerea pensiilor, nici majorarea ratelor de asi gurare [1].
În același timp, orice schimbare a drepturilor la pensie, la care
se referă majorarea vârstei de pensionare, afectează interesele unei
părți considerabile a populației și, de aceea, este o măsură politică
dificil de realizat. Vârsta de ieșire la pensie, în majoritatea statelor
din Europa de Vest, niciodată nu a fost atât de scăzută ca în fostele
țări socialiste. Cu toate acestea, în ultimii ani, aceste state s -au
ciocnit la fel cu necesitatea de mărire a vârstei de pensionare.
În Franța se pune întrebarea cu privire la majorarea vârstei
minime de pensionare pentru limita de vârstă de la 60 până la 62
de ani pentru ambele sexe, iar vârsta de pensionare deplină după
limita de vârstă deja constituie 65 de ani. În prezent, în procesul
majorării vârs tei de pensionare se află de asemenea Germania,
Marea Britanie și SUA. În afară de aceasta, multe țări dezvoltate
au stabilit praguri similare de stabilire a vârstei de pensionare
pentru bărbați și femei. Această direcție este urmată și de fostele
țări socialiste. Vârsta de pensionare a fost majorată în toate țările
Europei Centrale și de Est, care fac parte din Uniunea Europeană,
precum și în 8 țări din cele 12 foste republici ale USSR, excepție
fiind doar Belarus, Rusia, Uzbekistan și Ucraina (tabelul 1) .
Majorarea vârstei de pensionare este una dintre cele
mai actuale probleme ale funcționării sistemului de asigurări de
pensii și în Republica Moldova. Până în anul 1999, în țară a fost
în vigoare vârsta de pensionare scăzută și diferențiată în funcție de
sex (60 de ani – pentru bărbați și 55 de ani – pentru femei).
Această limită a capacității de muncă a fost o moștenire a
perioadei sovietice de dezvoltare a Republicii Moldova. În fosta
Uniune Sovietică, această vârsta de pensionare a fost introdusă în
anul 1932, după înfăptuirea unor cercetări medicale speciale a
muncitorilor, care ieșeau la pensia de invaliditate din cauza
pierderii capacității de muncă. Conform rezultatelor acestor
cercetări, s -a descoperit, că majoritatea femeilor, la atingerea
vârsteide 55 de ani, și majoritatea bărbaților, la atingerea vârstei
de 60 de ani, pierdeau posibilitatea de a lucra. Mai precis, la
această vârstă, pentru majoritatea lucrătorilor, asigurarea unui
salariu obișnuit devenea imposibilă sau necesita un efort excesiv .
Vârsta de pensionare de 60 de ani pentru bărbați și 55 de ani
pentru femei, în raioanele Republicii Moldova din stânga
Nistrului, a fost introdusă în același timp cu alte regiuni ale fostei
Uniuni Sovietice, încă înainte de război, iar în cele de pe malu l
drept al Nistrului – după terminarea Marelui Război pentru
Apărarea Patriei. Însă, condițiile demografice și socio -economice
actuale diferă mult de situația existentă acum 80 de ani. Aceste
condiții au determinat necesitatea obiectivă de a actualiza limi ta
superioară a capacității de muncă pentru bărbați și femei și, ca
urmare, de a stabili o vârstă de pensionare mai mare.
La sfârșitul anilor 1990 – începutul anilor 2000, în Moldova
deja a fost efectuată majorarea vârstei de pensionare. Odată cu
adoptarea Legii nr. 156 -XIV din 14 octombrie 1998 privind
pensiile de asigurări sociale de stat, în Republica Moldova, din
anul 1999 a început majorarea vârstei de ieșire la pensie, atât
pentru bărbați, cât și pentru femei.increase, which, in turn, leads to the increase in income of
the pension system through increased insurance funds.
This gives grounds to conclusion that incr easing the
retirement age is an effective mechanism to adapt the
pension distribution system to the population aging,
because it does not entail any reduction in pensions or
raising fees [1].
At the same time, any change in pension rights as
increasing of the retirement age is affects the interests of
the majority of population, and is therefore politically
difficult to be implemented. The retirement age in most of
Western Europe has never been as low as in the
former socialist countries . Nevertheless, in recent years
those states also faced with the necessity to increase the
retirement age.
The question of increasing the minimum age for the age
pension from 60 to 62 years for both sexes is posed in
France, where the age to be qualified f or the full age
pension is already 65 years. Currently Germany, UK, and
USA are also involved in the process of increasing the
retirement age. In addition, many developed countries have
the same retirement age both for men and women. This
trend is shared b y the former socialist countries. The
retirement age was increased in all countries of Central and
Eastern Europe that joined the European Union, as well as
in 8 countries of the 12 former Soviet republics with the
only exceptions of Belarus, Russia, Ukrai ne, and
Uzbekistan (Table 1).
Increasing the retirement age is one of the most
pressing issues in the pension insurance system in
Moldova. Until 1999 the country has the low sex –
differentiated retirement age: 60 years for men and 55 years
for women. This boundary of the working ability had
been the legacy of the Soviet period. In the former Soviet
Union, this retirement age was introduced in 1932 after
special medical examinations of workers retiring on
disability. Those examinations had revealed that most
women at 55 and most men at 60 lost opportunity to work
or, more precisely, ensuring regular income became
impossible or required excessive stress for most workers at
this age.
The retirement age of 60 for men and of 55 for
women had been fixed in the left -bank districts of Moldova
simultaneously with the other regions of the former
Soviet Union, before the WW2, and in the right bank it had
been made after the War. However, the current
demographic and s ocial-economic conditions are
significantly better than it was 80 years ago. This led to an
objective need to update the upper limit of disability for
men and women and, consequently, to establish a higher
retirement age.
In the late 1990’s and early 2000 ’s the retirement
age in Moldova have already been increased. With the
adoption of the Law Nr. 156 -XIV of October 14, 1998 on
the State Social Insurance Pensions in Moldova, since 1999
the retirement age began to in crease both for men and
women.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 195
Nr. 2 / 2011Tabelul 1/ Table 1
Unii indicatori demografici în Republica Moldova și în alte țări /
Some demographic indicators in Moldova and other countries
Vârsta standard de pensionare, ani/
Standard retirement age, yearsDurata vieții la naștere, ani/
Life expectancy at birth, yearsRata persoanelor de 60+
de ani în numărul total al
populației/ Rate of 60+
years old in the entire
population, %
bărbați/
malefemei/
femaleanul/yearbărbați/
malefemei/
femaleanul/yearambele sexe/
bothgendersanul/
year
Țările– foste republici ale USSR/ Countries – former republics of the USSR
Moldova/ Moldova 62 57 2010 65,3 73,4 2009 14,0 2009
Azerbaidjan/ Azerbaijan 62 57 2009 69,9 75,4 2008 8,0 2009
Armenia/ Armenia 63 61,5 2009 70,6 77,0 2009 12,5 2008
Belarus/ Belarus 60 55 2009 64,7 76,5 2008 18,6 2009
Georgia/ Georgia 65 60 2009 69,3 79,0 2008 18,2 2009
Kazahstan/ Kazakhstan 63 58 2009 63,6 73,6 2009 10,1 2009
Kârgâzstan/ Kyrgyzstan 63 58 2009 64,5 72,6 2008 7,5 2009
Rusia/Russia 60 55 2009 62,8 74,7 2009 17,4 2008
Tadjikistan/ Tajikistan 63 58 2003 69,7 74,8 2008 5,4 2009
Turkmenistan/ Turkmenistan 62 57 2009 63,4 70,4 1999 6,1 2005
Uzbekistan/ Uzbekistan 60 55 2009 68,2 73,0 1998 6,2 2005
Ucraina/ Ukraine 60 55 2009 63,8 74,9 2009 20,4 2009
Țările membre ale UE/ EU Member States
Bulgaria/ Bulgaria 63 60 2009 69,8 77,0 2008 23,4 2007
65 60 2008 77,6 81,8 2007Marea Britanie/ United Kingdom65 65 2020 78,5 82,9 2015-2020*21,6 2007
Ungaria/ Hungary 62 62 2009 70,0 78,3 2008 21,8 2007
65 65 2008 77,6 82,7 2008Germania/ Germany67 67 2029 79,6 84,9 2025-2030*25,2 2007
Italia/ Italy 65 60 2008 78,7 84,2 2008 25,6 2007
Letonia/ Latvia 62 62 2009 67,0 77,8 2008 21,7 2007
Lituania/ Lithuania 62,5 60 2008 69,3 77,6 2008 20,6 2007
Norvegia/ Norway 67 67 2008 78,4 83,2 2008 21,3 2007
Polonia/ Poland 65 60 2008 71,3 80,0 2008 17,8 2007
63,25 58,25 2008 69,7 77,2 2008România/ Romania65 65 2015 70,3 77,2 2010-2015*19,5 2007
Slovenia/ Slovenia 63 56,3 2009 75,5 82,6 2008 20,0 2007
Finlanda/ Finland 65 65 2008 76,5 83,3 2008 22,6 2007
Franța/France 60-65 60-65 2008 77,6 84,9 2007 21,6 2007
61,8356,33-
60,332008 74,1 80,5 2008
Cehia/Czech Republic
63 59-632016– bărb./
male2019–
fem./female75,1 81,1 2015-2020*21,4 2007
Suedia/ Sweden 65 65 2008 79,2 83,3 2008 24,2 2007
63 60,5 2008 68,7 79,5 2008Estonia/ Estonia63 63 2013 68,9 79,3 2010-2015*21,7 2005
Unele țări din Asia și America/ Some countries in Asia and America
Argentina/ Argentina 65 60 2007 70,1 77,7 2001 13,8 2006
Brazilia (oraș/sat)/ Brazil (urban /
rural)65/60 60/55 2007 68,8 76,4 2007 9,0 2006
Canada/ Canada 65 65 2007 77,8 82,6 2004 18,1 2006
65,8 65,8 2007 76,7 81,3 2007USA/U.S.67 67 2027 79,1 83,7 2025-2030*17,4 2007
Cili/Chile 65 60 2007 75,5 81,5 2005 11,6 2006
Japonia/Japan 65 65 2008 79,2 86,0 2007 27,0 2006
Sursa: Anuar demografic al Rusiei, 2009; Populația și societatea, 2009; United Nations, 2008; Social Security Programs, 2008a,
2008b, 2009./ Source: Демографический ежегодник России , 2009; Население и общество, 2009; United Nations, 2008;
Social Security Programs, 2008a, 2008b, 2009.
Notă: *– Prognozarea longevității vieții așteptate la naștere, după datele scenariului mediu al prognozei demografice a ONU, 2008
(http://esa.un.org/unpp )./Note:*– Projections of life expectancy at birth, according to the medium scenario of the demographic
forecast UN, 2008 ( http://esa.un.org/unpp ).

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011196
Începând cu 1 ianuarie 1999, vârsta de pensionare a început
să se majoreze cu 6 luni pe an și spre a.2008 trebuia să constituie
65 de ani pentru bărbați și 60 de ani – pentru femei. Totuși,
ulterior a fost adoptată Legea nr. 1485 -XV din 22 noiembrie
2002, care a „congelat” vârst a de pensionare la nivelul anului
2002 și, în prezent, ea constituie 62 de ani pentru bărbați și 57 de
ani– pentru femei.
În Moldova persistă diferite puncte de vedere privind nu
numai posibilitatea majorării ulterioare a vârstei de pensionare,
dar și scenariul posibil pentru o astfel de creștere (în ce măsură
această vârstă poate fi majorată și pentru cine – pentru ambele
sexe sau doar pentru bărbați ori doar pentru femei?). Răspunsuri
univoce la aceste întrebări nu există și, de aceea, la luarea deciziei
privind această problemă trebuie să se țină cont de argumentele
„pro” și „contra” majorării vârstei de pensionare.
Argumentele în favoarea majorării vârstei de pensionare
1.Necesitatea schimbării limitelor vârstei de pensionare este
legată de faptul, că po pulația Republicii Moldova, ca și a altor țări
dezvoltate, îmbătrânește. În anul 1959, când a fost efectuat primul
recensământ postbelic al populației, numărul persoanelor de
vârstă de 60 de ani și peste a constituit 222 de mii de oameni sau
7,7% din total ul populației țării. 30 de ani mai târziu, în anul 1989,
numărul persoanelor de vârstă de 60 de ani și peste a ajuns la 546
mii, ceea ce a depășit nivelul anului 1959 de 2,5 ori. Aceasta a
determinat majorarea ponderii persoanelor de vârstă de 60 de ani
și peste la 12,6%.
Procesul îmbătrânirii populației Moldovei a continuat și în
anii următori, dar înultimul deceniu, ritmurile sale auîncetinit
considerabil .Aceasta a avut loc datorită reducerii numărului total
al populației ,pede o parte ,și unei crește ri neînsemnate a
numărului persoanelor de vârstă de 60 de ani și peste, pe de altă
parte.Pe parcursul anilor2000-2009,numărulpersoanelor în
vârstă de 60 de ani și peste a crescutde la496,3 până la500,4 mii
de oameni (sau cu0,8%), iar ponderea lor î n numărul populației a
crescut de la 13,6pânăla14,0%.Din țărileCSI, osituație mult
mai readecâtînRepublica Moldova este înRusia(17,4%),
Belarus(18,6%)șiUcraina(20,4%)–tabelul1.
2.Procesul îmbătrânirii populației din Moldova a influențat
creșterea indicelui sarcinii demografice, care se stabilește prin
numărul de persoane de vârstă de pensionare, calculat la 1000 de
persoane de vârsta aptă de muncă. În dinamica indicelui sarcinii
demografice, rectificările au fost introduse și de procesul de
majorare a vârstei de pensionare. La 1 ianuarie 1999, adică până
la începutul majorării vârstei de pensionare, la 1000 de persoane
de vârstă aptă de muncă reveneau 280 de persoane de vârstă de
pensionare (figura 1). În anii următori, pe măsura creșterii vâ rstei
de pensionare, numărul de persoane de vârstă de pensionare s -a
redus semnificativ, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra
reducerii sarcinii demografice. După „congelarea” procesului de
creștere a vârstei de pensionare, dinamica indicelui sarcinii
demografice a avut un caracter instabil. În anii 2006 -2010 s-a
schițat o tendință clară de creștere a acestuia, atunci când, în calcul
la 1000 de persoane apte de muncă, numărul persoanelor de
vârstă de pensionare a crescut de la 214 până la 229 de persoane
sau cu 2,3%. În conformitate cu parametrii în vigoare ai
sistemului de pensii și ai pieței forței de muncă a Moldovei,
majorarea sarcinii demografice cu privire la populația aptă de
muncă are un impact negativ nu numai asupra situației financiare
a sistemului de pensii, dar și asupra perspectivelor dezvoltării
economice a țării.The increase had to be 6 month each year starting on
January 1, 1999, and had been planned to grow to 65 years
for men and 60 years for women in 2008. However, later
the Law Nr. 14 85-XV of November 22, 2002, “froze” the
retirement age as it was in 2002. Now it is 62 for men and
57 for women.
In Moldova, there are different points of view not
only on the possibility of further increasing the retirement
age, but also on po ssible scenarios for such increase, on
the size of that increasing, and of genders to apply it (only
men, only women, or both). No unequivocal answers to
these questions exist. Therefore, the decision must take
into account all pros and cons for increasing the retirement
age.
The arguments in favor of increasing the retirement
age
1.Need to change the boundaries of the retirement
age is due to the fact that the population in the Republic of
Moldova is aging like in other developed cou ntries. The
first postwar census in 1959 revealed 222 thousand persons
aged 60+ that is 7.7% of the total population. 30 years
later, in 1989, number of persons aged 60+ has reached 546
thousand that exceeded the level of 1959 in 2.5 times.
This led to the increase in the rate of persons aged 60+ to
12.6%.
The aging of population in Moldova has continued in
the subsequent years. Meanwhile, its pace slowed down
considerably in the last decade. This was due to the
decrease in the total pop ulation, on the one hand, and a very
slight increase in the aged 60+, on the other hand. During
2000-2009 number of persons aged 60+ increased from
496.3 thousand up to 500.4 thousand (increase 0.8%), and
their rate in the population increased from 13.6% t o 14.0%.
Among CIS countries, only Russia (17.4%), Belarus
(18.6%) and Ukraine (20.4%) are in worse situation
(Table 1).
2. Aging of the population in Moldova contributed to
the increase of the demographic pressure index, which is
calculated a s the number of persons of the retirement age
per 1,000 people of the working age. Process of the
retirement age increasing also contributes in the dynamics
of the demographic pressure index. On January 1, 1999,
i.e. , prior to increasing the retirement a ge, there were 280
people of the retirement age per 1,000 people of the
working age (Figure 1).
In subsequent years the retirement age was increasing
and the number of persons of the retirement age has
significantly decreased, which impacts positively red ucing
the demographic pressure. After the retirement age
increasing was freezed, dynamics of the demographic
pressure index became instable. Later, in 2006 -2010
this index got a clear tendence to increasing as the
number of retirement age people per 1,000 people of
working age has risen from 214 up to 229, or on 2.3%.
Underthe existing parameters of the pension system and
labor market in Moldova, this increasing of demographic
pressure over the working age population has a negative
impact not only on the financial status of the pension
system, but also on the prospects for economic
development.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 197
Nr. 2 / 2011237 229227225224214216221225218274280523
492492489464465456
414432441456
429
200540
199920002001200220032004200520062007200820092010Indicele sarcinii
demografice/ Index
of demographic
pressure
Indicele poverii
pensionare/ Index
of pension burden
Fig. 1. Indicii s arcinii demografice și a poverii pensionare în Republica Moldova (laînceputul an ului),pers./
Fig. 1. Indexes of demographic pressure and pension burden in Moldova at the beginning of the year, pers.
Sursa: Construit în bazadatelor din Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2003. – Ch.: Statistica, 2010, p. 53;
Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2010. – Ch.: Statistica, 2010, p. 39./ Source: Designed and constructed by
Anuarul statistic al Republicii Moldova, 200 3.– Ch.: Statistica, 2010, p. 53;Anuarul statistic al Republicii Moldova,
2010.– Ch.: Statistica, 2010, p. 39 .
Sarcina demografică caracterizează doarcondițiile
generale, în baza cărora în țarăfuncționează sistemul de
pensii. Oimagine maicompletă a gradului de stabilitate a
sistemului de pensii,bazatpeprincipiul solidarității ,oferă
indicatorul „indicele pov eriipensionare” , care se stabilește
conform numărului depensionari, în calcul la 1000 de
persoane a populației ocupate . Cu cât este mai mică povara
pensionară, cu atât este maistabilfinanciar sistemul de pensii.
ÎnMoldova,situația poveriipensionare estechiarmai rea
decâtceaasarciniidemografice .Pe parcursul anilor1999-
2009, număruldepensionari a scăzutcu10,1%,în timp ce
numărul populației ocupate a scăzutcu26,3%.Caurmare,
dacălaînceputulanului 1999, la 1000 de oameni din populația
ocupatăreveneau429de pensionari ,apoila începutul anului
2010– 523.Astfel, la unpensionar reveneau mai puțin de
două persoane ocupateîn economia naționalăaMoldovei.
3.Extrem de nefavorabilă este situația cu raportul dintre
numărul de pensionari și numărul de lucrători asigurați, care
efectuează contribuții individuale de asigurare și în folosul
cărora angajatorii efectuează alocări de asigurare în Casa
Națională de Asigurări Sociale. Acest lucru se datorează
faptului, că o parte din angajați lucreaz ă în condițiile unei
angajări orale și ale unor înțelegeri neformale privind mărimea
remunerării muncii (conform datelor BNS, ponderea
ocupaților informal, în a.2009, a constituit 30%). Imaginea
completă a coraportului numărului de pensionari și a
angajaților asigurați este imposibil de determinat. Acest fapt
este cauzat atât de dificultățile de identificare a lucrătorilor
informal angajați, care nu participă la finanțarea sistemului de
pensii, cât și de stabilirea numărului lucrătorilor, care, deși
sunt formal angajați, primesc o parte din salariul său (de
regulă, cea mai mare) informal („în plicuri”). Ca urmare, plata
primelor de asigurare se efectuează numai din câștigurile
reale.
Astfel, problema privind schimbarea raportului dintre
numărul de pensionari angajați în Moldova este foarte acută,
unul dintre instrumentele pentru soluționarea căreia poate fi
majorarea vârstei standard de pensionare.The demographic pressure characterizes only the
general conditions under which the c ountry's pension
system works. The most complete picture of the
sustainability of the pension system based on the principle
of solidarity is presented by the pension burden index,
which is defined as the number of pensioners per 1,000
employed. The lower i s the pension burden, the more
financially stable is the pension system.
In Moldova, the situation with the pension burden is
even worse than the situation with the demographic
pressure. During the years 1999 -2009 number of pensioners
decreased by 10.1 %,whilethe number of employed
decreased by 26.3%. As a result, at the beginning of 1999
we had 429 pensioners per 1,000 employed, but at the
beginning of 2010 this index was 523. Thus, we have now
less than two employed in the national economy of
Moldova for each retiree.
3.Extremely unfavorable situation exists with the
rate between the number of pensioners and the number of
insured workers who pays individual fees, or their
employers make contributions to the National Social
Insurance. This is due to the fact that some employees are
working under oral informal employment and
payment agreements. According to the NBS, in 2009 the
share of informal employment was 30 %. It is impossible
to draw the complete picture of the ratio of pensioners to
the insured employees. This is due to difficulties in
registering of the informally employees who do not
participate at all in the financing of the pension system, and
the calculation of the number of employees, which,
although being formall y employed, receive a large part of
their income conform “grey” (under the table) schemes. As
a result, the insurance fees are paid only from a part of the
real wage.
Thus, the task of changing the rate between the number
of retirees and the employed in Mo ldova is very acute, and
the retirement age increasing could became one of tools for
its solution.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011198
4.ÎnMoldova, o răspândire destul de largă a căpătat
fenomenulpensionarilor care lucrează .Înanii2004-2009,
pondereapensionarilor care lucrează înnumărultotalal
pensionarilor pentru limita de vârstă a crescut de la 10,7 până
la22,7% sau de 2,1 ori (tabelul 2). Și mai mare este implicarea
îndomeniul muncii salariate a pensionarilor din mun.
Chișinău:înanii2004-2009,ponderea pensionarilor pentru
limita de vârstă care lucrau a crescut de la22,2 pânăla36,2%
sau de1,6ori.Astfel, înRM,lucrător este, practic, fiecare al
patrulea pensionar, iar în mun. Chișinău – fiecare al treilea.
Un număr deosebit de m are de salariați este constituit de
„noii”pensionari ,care de curând au perfectat pensia pentru
limita devârstă.Ponderea acestora variază anual între 43 și
49%,adică,practic, fiecareal doilea pensionar „nou” după
vârstăeste salariat . Remarcăm faptul , că aceste date cuprind
doar numărul salariaților, ocupați formal în întreprinderi. În
afară de aceștia, un număr maredepensionari este implicat în
ocupareainformală.4. The phenomenon of working pensioners is fairly
widespread in Moldova. In 2004 -2009 the proportion of
working pensioners in the total number of age pension ers
increased from 10.7% to 22.7 %, or 2.1 times (Tab le 2). In
Chisinau, involvement of pensioners in the sphere of hired
labor is even large. In 2004 -2009 the proportion of
working-age pensioners has increased here from 22.2% to
36.2%, or 1.6 times. Thus, every forth of the age
pensioners in Moldova, and every third in Chisinau are
employed.
Especially large number of employees exists among the
“new” pensioners, i.e., among those who have got the age
pension recently. In different years their share varies from
43% to 49%, i.e., approximately every second “new” age
pensioner is an employee. Note that these data on employed
pensioners includes only the formally hired employees.
Except of them, a large number of pensioners is involved in
informal employment.
Tabelul 2/ Table 2
Dinamica numărului pensionarilor ocupați după vârstă, mii pers. /
Dynamics in the number of working pensioners by age, thousand
2004 2005 2006 2007 2008 2009a.2009, în %
la a.2004/
2009, in %
to 2004
Pensionari după vârstă ocupați –total/Retired by
age– total460,8 457,3 459,7 458,8 462,1 465,0 100,9
inclusiv: salariați/ include: employed 49,2 59,7 71,3 82,7 95,5 105,7 214,8
în % la «total»/ % to«total» 10,7 14,2 13,2 18,6 20,7 22,7 –
«Noi» pensionari după vârstă ocupați – total/The
“new” age pensioners – total22,3 24,7 27,3 27,4 28,9 26,7 119,7
inclusiv: salariați/ include: employed 9,5 11,9 13,2 12,6 14,2 12,2 128,4
în % la «total»/ % to«total» 42,6 48,2 48,4 46,0 49,1 45,7 –
Sursa: Calculat după Raportul social anual, 20 09. Ch., 2009, p. 180, 183./ Source: Calculated by Raport socialanual,
2009. Ch., 2009, p. 180, 183.
Astfel, răspândirea largă înMoldova a fenomenului
pensionarilor lucrători esteun indiciu evident, că pierderea
esențială a capacității de muncă laatingereavârstei depensionare,
stabilite în prezent, la oparte însemnată apensionarilor nu are loc.
5.Înultimii ani , s-a schimbat radicalnaturași condițiile
muncii. A avut loc o reducere serioasă a ocupării locurilor de
muncă,care necesită un mareefortfizic. Productivitatea muncii
lucrătorilor ocupați în activitatea intelectuală sau în sfera
deservirii, în comparație cu alte tipuri de activitate economică,
într-oîn măsură mai mică, depinde de vârstă. Nuîntâmplător ,cei
mai mulți pensionari lucreazăîn domeniile educației,sănătății,
științeiși fac parte din specialiștii cu calificare înaltă .Esteevident,
că,pe măsura mișcării economiei Moldovei îndirecțiadezvoltării
post-industriale, pierderea capacității de muncă vaavea locla
vârste mai înaint ate.Astfel,schimbările structurale în economie
constituie un factor,careare ca scop păstrareacapacității delucru
a pensionarilor , fiind concomitent un argumentpentruo posibilă
creștere avârstei de pensionare .
6.Până în prezent au avut loc mutații se mnificative în
ciclurile demografice și sociale de viață. În economia modernă a
crescut brusc rolul educației populației. Conform recensământului
populației Moldovei, în anul 1959, în calcul la 1000 de persoane,
instruire universitară aveau numai 14 persoa ne, iar în a.2004 –Thus, widespread phenomenon of employed
pensioners in Moldova is clear evidence that the
achievement of the established retirement age does
not mean a substantial disability for a large part of
pensioners.
5. In recent years the nature and conditions of work
changed radically. Heavy labor jobs decreased
significantly. Productivity of workers employed in the
brain work or in the service sector depen ds on age less
than in other types of economic activity. It is not by chance
that most working pensioners are concentrated in
education, health, science, and among highly
qualified professionals. At the movement of Moldovan
economy in the direction of post -industrial development,
disability will obviously occur in higher age. Thus,
structural changes in the economy are a factor aiming
at preserving the retirees' ability to work. It is also
an argument for a possible increase of the retirement
age.
6. Recently we see significant shifts in the demographic
and social life cycles. The role of public education has
sharply increased in today's economy. According to the
1959' census in Moldova, 14 persons per 1,000

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 199
Nr. 2 / 2011101 persoane sau de 7,2 ori mai multe. O răspândire largă a
învățământului superior în Republica Moldova, în anii 1990 –
2000, a dus la faptul, că tineretul contemporan rămâne mai mult
timp în sistemul educațional decât generația părințil or. Ca urmare,
tinerii intră pe piața forței de muncă la o vârstă mai târzie. Are loc
o creștere a vârstei de începere a ocupării permanente a forței de
muncă, ceea ce, în limitele constante ale vârstei de pensionare,
înseamnă reducerea duratei totale a oc upării forței de muncă pe
parcursul vieții. Astfel, în anul 2000, nivelul de ocupare a
populației de vârsta de 15 -24 de ani a fost de 29,8%, iar în 2010 –
18,0% sau de 1,7 ori mai mic. Din punctul de vedere al
funcționării sistemului de pensii, aceasta îns eamnă o reducere a
perioadei de achitare a primelor de asigurare, ceea ce are un
impact negativ asupra situației financiare a acestuia.
7.Creșterea numărului de pensionari și creșterea mărimilor
pensiilor au determinat o sporire semnificativă a cheltuielilor
bugetului de asigurări sociale de stat pentru achitarea pensiilor. În
anii 2001-2009, aceste cheltuieli au crescut de 3,4 ori (tabelul 3).
Cheltuielile sporite pentru achitarea pensiilor au devenit unul din
motivele deficitului bugetului asigurărilor soci ale de stat. Acest
deficit are loc începând cu anul 2005 (excepție constituie numai
anul 2008). Pentru acoperirea lui, Guvernul este nevoit să
efectueze transferuri din bugetul de stat. În anul 2009, aceste
transferuri au atins 823,9 mln lei, sumă care a p ermis să fie
acoperite 10,8% din cheltuielile bugetului de asigurări sociale.had the higher education, while in 2004 there were 101
persons, or 7.2 times more. Wide dissemination
of higher education in Moldova in 1990 -2000 led to the fact
that today's youn g people stay longer in education
than their parents' generation. As a result, young people
enter the labor market at a later age. The age of the first
permanent employment is increased. Having constant
retirement boundaries, it means tha t the total duration of
employment during the life decreases. In 2000 the
employment rate for people aged 15 -24 was 29.8%,
but in 2010 it was 18.0% or 1.7 times less. For the
pension system, this means reduction of the period of the
fee payment, which negatively impact on its financial
state.
7.Increase in the number of pensioners and increase of
pensions caused a significant increase in budget
expenditures for the state social insurance pensions. In
2001-2009 these expenses increased 3.4 times (Table 3).
Increased spending on pensions has become one of the
reasons for the state social insurance budget. This deficit
occurs from 2005 (the only exception is 2008). To cover it
the government has to make transf ers from the state budget.
In 2009 these transfers amounted to 823.9 mil. MDL, which
allowed to cover 10.8% of the social insurance budget
expenditures.
Tabelul 3/ Table 3
Dinamica cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale de stat pentru achitarea p ensiilor/
Expenditures of the budget of state social insurance pensions
2001 2003 2005 2007 2009a.2009,în %la
a.2001/2009, in
% to 2001
Cheltuieli –total,mln. lei/ Total expenditures, mil.
MDL1373,3 2173,9 3697,7 5244,6 7607,2 349,9
inclusiv:cheltuieli pentru achitarea pensiilor/
include: pensions932,0 1629,9 2897,83840,6 5560,8 341,2
în %laPIB/% to GDP
Cheltuieli –total,mln. lei/ 7,2 7,9 9,8 9,8 12,7 –
inclusiv: cheltuieli pentru achitarea pensiilor/
include: pensions4,9 5,9 7,7 7,2 9,3 –
Sursa: Calculat după Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2010 , Ch.: Statistica, 2010, p. 254, 491./ Source:
Calculated by Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2010 , Ch.: Statistica, 2010, p. 254, 491.
În Moldova, creșterea cheltuieli lor pentru achitarea
pensiilor a depășit creșterea volumului PIB -ului. Ca rezultat,
dacă în anul 2001, cheltuielile pentru achitarea pensiilor au
constituit 4,9% din PIB, atunci în anul 2009 – 9,3%. Valoarea
acestei ponderi este mai mare decât în multe din țările CSI (în
Rusia, de exemplu, volumul de finanțare a achitării pensiilor
populației reprezintă 6,7% din PIB), precum și decât în unele
țări UE. În a.2008, cheltuielile pentru achitarea pensiilor, în %
din PIB, au constituit în Letonia 6,0%, Irlanda –6,0%, Cipru –
6,9%, Bulgaria – 7,0%, Estonia – 7,1%, Lituania – 7,4%, iar
România– 7,5% [2]. Astfel, la asigurarea cetățenilor cu pensii,
sistemul financiar al RM suferă o încărcătură foarte mare, ceea
ce provoacă riscuri însemnate în funcționarea acestui a.
Argumente împotriva majorării vârstei de pensionare
și evaluarea inconsistenței lor
1.Principalul obstacol pentru majorarea vârstei de
pensionare în Moldova estedurata scăzută a vieții,în special
la bărbați.Într-adevăr, în a.2009,speranța de viață la naștereIn Moldova, the growth in spending on pensions
outpaced the increase in GDP. As a result, in 2001 they
came to 4.9% of GDP, but in 2009 increased to 9.3%. This
ratio is not only higher than that in many CIS countries
(Russia, for example, funds for payment of pensions to the
population 6.7% of GDP), but is even higher than in some
EU countries. Thus, in 2008 spending on pensions as % of
GDP amounted to 6.0 % in Latvia, 6.0% i n Ireland, 6.9% in
Cyprus, 7.0% in Bulgaria, 7.1% in Estonia, 7.4% in
Lithuania, and 7.5 % in Romania [2]. Thus, while ensuring
the pensions for citizens of Moldova, its financial system
has a very high burden that poses a substantial risk to its
functioning.
The arguments against increasing the retirement age
and their failure
1. It is said that the main obstacle to the increasing of
the retirement age in Moldova is a low duration
of life, especially for men. Really, in 2009 the life

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011200
pentru bărbații și femeile Moldovei a constituit ,respectiv, 65,3
deani și73,4 de ani ,careeste mai mică decâtîntoatețările
membre ale UE șiunelețăriale CSI(tabelul1). Totodată ,în
multețăriale CSI,speranța de viață este mai mică decâ tîn
Moldova:Belarus(bărbați),Kazahstan (bărbați),Kârgâzstan
(bărbați, femei), Rusia(bărbați), Turkmenistan (bărbați,
femei),Uzbekistan (femei),Ucraina(bărbați). Totuși, în unele
din ele, vârsta de pensionare stabilită este mai mare
(Kazahstan, Kârgâzstan)sau egală cuvârstade pensionare în
Republica Moldova (Turkmenistan).
Evaluând situația privind speranța de viață la naștere în
Moldova drept extrem de precară, menționăm totuși, că la
discutarea problemei majorării vârstei de pensionare, acest
indicator nu trebuie luat în considerare, întrucât copiii nu au
legătură directă cu sistemul de pensii, iar participanții lui sunt
doar persoanele cuprinse de piața muncii (adică mai mari de
15 ani) și cele pensionate. În Moldova, anii de viață ai
băieților, care în anul 2009 au atins vârsta de 15 ani, vor
număra 51,6, iar ai fetelor – 59,5, iar speranța la viață așteptată
– respectiv, 66,6 și 59,5 de ani. Aceasta este cu 1,3 ani (la
băieți) și cu 1,1 ani (la fete) mai mare decât speranța de viață
la nașterea lor.
Menționăm, căposibila creștere a vârsteide pensionare
este în concordanță deplină cu tendința conturată a creșterii
duratei vieții la bărbați și femei. Dacăînainte de 2005 ,
speranța de viață la naștereșila atingerea vârstei de 15 ani
avea o tendință de scădere , atunciînultimii ani a avut loc o
dinamicăpozitivă (figura2).expectancy at birth for men and women in Moldova was
respectively 65.3 years and 73.4 years, which is lower
than in all EU countries and some CIS countries (Tabele 1).
However, in many CIS countries the life expectancy is less
than in Moldova: Belarus (male), Kazakhstan (male),
Kyrgyzstan (male, female), Russia (male), Turkmenistan
(male, female), Uzbekistan (female), and Ukraine (male).
Nevertheless, the standard retirement age in some of them
is above (Kazakhstan, Kyrgyzstan) or equ al to the
retirement age in Moldova (Turkmenistan).
Estimating the situation with the life expectancy at birth
in Moldova as very negative, we can however note that this
parameter should no be taken into account at the discussion
on increasing the retireme nt age. This is due to the fact that
children are not directly related to the pension system. It is
participated by persons entered the labor market, i.e., over
15 years, and retirees. In Moldova, the survival age for
boys that were 15 years old in 2009 wi ll be 51.6 years, and
for girls it will be 59.5 years, with the life expectancy 66.6
years and 59.5 years, respectively. This is 1.3 years (boys)
and 1.1 years (girls) longer than the life expectancy at their
birth.
Note that a possible increase in the ret irement age
is consistent with the emerging trends of increased
life expectancy for men and women. If before 2005 the
life expectancy at birth and at the age of 15 tended to
decrease, in recent years there has been a positive trend
(Figure 2)
65,3 65,0 63,8 64,5 64,473,4 72,6 71,7 71,6 71,7
51,6 51,3 14,050,151,459,558,8 57,8 57,9 58,4
14,8 14,813,8 14,0 14,518,4 18,017,0 17,1 17,6
080
2001 2003 2005 2007 2009La nastere – barbat/ At birth
(male)
La nastere – femeie/ At birth
(female)
La atingerea virstei de 15 ani
– barbat/ At the age of 15
(male)
La atingerea virstei de 15 ani
– femeie/ At the age of 15
(female)
La atingerea virstei de 60 de
ani – barbat/ At the age of 60
(male)
La atingerea virstei de 60 de
ani – femeie/ At the age of 60
(female)
Fig.2. Numărul de ani de supraviețuire a populației Republicii Moldova /
Fig. 2. The life expectancy of the population of Moldova
Sursa: Construit în baza datelor Anuarului statistic al Republicii Moldova, 2010. –Ch.:Statistica, 2010, p. 40. /Source:
Built on dates by Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2010. – Ch.: Statistica, 201 0, p.40.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 201
Nr. 2 / 2011În examinarea posibilității majorării vârstei de pensionare
este oportun de a ține seama nunumai desperanța de viață la
naștere,dar și dedinamica numărului de ani supraviețuiți după
atingerea vârstei de pensionare .În a.2009, înRM, bărbatul,
carea împlinit vârstade 60 de ani , mai trăiește în medie încă
14,8 anisau cu 1 an mai multdecâtîna.2005. Numărul de ani
supraviețuiți de o femeie de 60 de ani,în a.2009, a fost 18,4 ,
ceea ceeste cu 1,4 ani mai mult decât în a.2005. Astfel
bărbații, care în a.2009 au atins vârsta de 60 ani, mai trăiesc în
medie încă până la 74,8 ani, iar femeile – până la 78,4 ani.
2.Unuldinargumentele împotriva majorării vârstei de
pensionare rezidă în faptul, că pe piața forței de muncă,
persoanelor de vârstă de pensionare șichiar de vârstă de pre-
pensionare estedificilde a găsi unloc de muncă ,de aceea
majorareavârstei de pensionare vaînrăutăți și mai mult șansele
deangajare.Totuși,datele BNS nu confirmă această temere .
În 2010, ponderea bărbaților ocupați în numărul celor
economic activi de vârstă de pre -pensionare 60 -61 de ani a
constituit 98,4%, ceea ce depășește nivelul mediu. Ponderea
femeilor ocupate în numărul celor economic active de vârstă de
pre-pensionare de 55 -59 de ani la fel este mai mare decât nivelul
mediu (tabelul 4). După atingerea vârstei de pensionare, nivelul
activității economice al pop ulației se micșorează considerabil: la
bărbați– de 2,3 ori, iar la femei – de 1,6 ori. În unele cazuri,
aceasta poate fi condiționată de starea sănătății, în altele – de
îndeplinirea funcțiilor familiale ș.a.m.d. Totuși, printre bărbații
economic activi d e vârstă de 62 -64 de ani au fost ocupați
98,7%, iar de vârstă de 65 de ani și peste – 100%. Privind
femeile de vârstă de 57 -59 de ani, de 60 -64 și 65 de ani și peste,
situația este analogică. Astfel, și bărbații, și femeile, atât de
vârstă de pre -pensionare, cât și post -pensionare nu au
întâmpinat probleme în ocupare.Considering the possibility of increasing the retirement
age, it is appropriate to consider not only the life
expectancy at birth, but also the dynamics of the survival
after the retirement ag e. In Moldova, in 2009 a man who
has attained the age of 60 lives on average another 14.8
years, or 1 year more than it was in 2005. For a 60 -year-old
woman the number was 18.4 years in 2009, which 1.4 years
more than in 2005. Thus, men reaching the age of 60 in
2009 will live on average till 74.8 years and women will
live till 78.4 years.
2.One of the arguments against increasing
the retirement age stands that, in the labor market, it is
already difficult to find a job for perso ns at the age of
retirement or even pre -retirement. Then, increasing the
retirement age worsens their chances of employment.
However, the NBS data does not support this
apprehension.
Formen in the pre -retirement age of 60 -61,in 2010 the
share of emplo yed among economically active men was
98.4%,thatexceeds the average. For women in pre –
retirement age of55-59, the share of employ edare also
abovetheaverage (Tab. 4). After reaching the
retirement age thelevel of economic al activity is
significantly decreased: for men in 2.3 times, and for
women in 1.6 times. In some cases this may be due to
health, in others to family functions, etc. However, among
the economically active men aged 62 -64, 98.7% were
employed and 100%at the age 65+. Thesame
situation exists among women aged 57 -59, 60-64, and 65+.
Thus, both men and women, both in the pre -retirement and
post-retirement age had no actualproblems with
employment.
Tabelul 4/ Table 4
Ocuparea populației pe diferite grupe de vârstă, 2010 /
Employment by age in Moldova, 2010
Numărul
populației peste
15 ani, mii pers./
Population at
the age 15+,
thousand pers.Populația
economic activă,
mii pers./
Economically
active
population,
thousand pers.Populația
ocupată,
mii pers./
Employed,
thousand
pers.Nivelul
activității
economice/
Level of
economical
activity, %Ponderea pers.
ocupate în numărul
celor economic
active/ Rate of
employed among
economically active,
%
Bărbați–total/
Male–total1411,0 630,6 573,3 45,0 90,9
Inclusiv: de vârsta de/
Include: at the age:
– 60-61ani/years 35,5 18,6 18,3 52,4 98,4
– 62-64ani/years 33,6 7,5 7,4 22,3 98,7
– 65+ani/years 133,1 13,5 13,5 10,1 100,0
Femei–total/
Female– total1564,0 604,8 570,1 38,7 94,3
Inclusiv: de vârsta de/
Include: at the age:
– 55-56ani/years 52,5 28,3 27,3 53,9 96,5
– 57-59ani/years 73,9 25,4 25,1 34,4 98,8
– 60-64ani/years 87,7 16,4 16,2 18,7 98,8
– 65+ani/years 222,3 8,9 8,9 4,0 100,0
Sursa: [3] și datele operative ale BNS./ Source:[3]and NBS recent data.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011202
Totodată,rezultatele diferitoranchete sociologice reflectă un
interesîntr-adevărscăzut al angajatorilor față de angajarea
persoanelor de vârstă pre -pensionară . Privind acest fapt, este just
de a ne întreba: oare nu menținerea uneivârstede pensionare
reduseestecauza lezării intereselor lucrătorilor devârstă pre-
pensionară la obținerea locului de muncă ?Dacă se menține
dreptul bărbatului de a înceta lucrul la atingerea vârstei de62 de
ani, iar al femeii – la57 de ani, atuncipozițiaangajatorului, care
preferăun lucrător relativtânăr, este de înțeles.Într-un astfel de
lucrător sepoate investi (de exemplu, prinsistemul de ridicare a
calificației ),așteptând o productivitate înaltă ,în timp ce un
angajat, care se apropie de pr agulpensionării ,nureușeștesă
întoarcăangajatorului mijloacele investite. Astfel, păstrarea unei
vârste mici de pensionare, în realitate, nu îmbunătățește, ci,
dimpotrivă, agravează situațialucrătorilor de vârstă pre-
pensionară pepiațaforței de munc ă,reducândcompetitivitatea
lor.
3.Un alt argument împotriva majorării vârstei de pensionare
este respingerea acesteimăsuri de către populație.Într-adevăr,
este greu de așteptat, că oameniivor accepta benevol limitarea
drepturilor propriila pensie.Aceastăpozițiea populației
Moldovei nudiferădeceea, cecred cetățenii altor țări.Cu toate
acestea, în cadrul sondajelor sociologice, nu a fost evaluată
atitudinea respondenților față deconsecințele posibile ale vârstei
de pensionare constante :păstrarea mărimii mici a pensiei sau
chiarmicșorarea ei; creșterea însemnată a cotelor de asigurare
individuale și a alocărilor de către angajatori pentru finanțarea
sistemului de pensii.
Chiar și afirmația, căsocietatea estecategoric contra
majorării vârstei de pensionare , nu este percepută echivalent de
cătrediferite grupe de vârstă .După cum atestă rezultatele
anchetelor înalte țări (în special în Rusia) , persoanele de vârstă
de prepensionare auo atitudine negativăfață de o astfel de
perspectivă ,deoarece pentruei,aceastaesteo amenințare
nemijlocită . Oameniide vârstă mijlocie, însă, manifestă o
atitudinemultmai liniștită față de perspectiva majorării vârstei
de pensionare [ 4]. Cu cât lucrătorul este mai tânăr, cu atât mai
mică este teama față de majorarea vârstei de pensionare .Dar
anumeacestegrupuride vârstă,și nicidecum pensionarii actuali,
își vor asuma noile obligații socialedacă vârsta de pensionare va
fimajoratășidurata activității de muncă va crește.Astfel,în
contextul dat, părereatinerilor este mai însemnată decât opinia
persoanelor în vârstă .
Concluzii
1.Îmbătrânirea populației RM și stabilitatea financiară
scăzută a sistemului de pensii determină necesitatea obiectivă de
majorare a vârstei de pensionare. Posibilitatea acestei măsuri
este în concordanță cu tendința de creștere a speranței de viață a
populației, precum și creșterea numărului anilor supraviețuiți de
actualii pensionari. Majorarea vârstei de pensionare poate
manifesta doar un efect de scurtă durată. Dacă ne limităm doar
la această măsură, atunci după o perioadă oarecare, problemele
existente în prezent vor reapărea. De aceea este necesar de a
efectua o reformă radicală a sistemului de pensionare, în
rezultatul căreia majorarea vârstei de pensionare să devină unul
dintre principalele elemente ale noului model de pensionare în
țară.
2.Se consideră oportun de a majora vârsta de pensionare
pentru bărbați până la 65 de ani, iar pentru femei – până la 60 de
ani, adică de a o stabili în conformitate cu art. 41 din Legea nr.However, the results of various sociological surveys
really reflect the low interest of employers to hire
employees approaching the retirement age. The question is:
maybe preserving the low retirement age is the r eal cause of
discrimination of workers close to the retirement age? If a
man retains the right to stop working at the age 62 and a
woman at 57, the position of the employer who prefers a
relatively young employee became quite understandable. It
is possible to invest is a younger worker, e.g., by training,
expecting high returns, while a worker approaching the
retirement threshold will not have time to return his
employer investment. Thereby, preserving the low
retirement age do not really defend, but, on th e contrary,
aggravates the situation in the labor market for workers
approaching the retirement age, reducing their
competitiveness.
3. Another argument against increasing the retirement
age is rejection of this measure by the population.
Indeed, it is difficult to expect people to agree voluntarily
to limit their pension rights. This position of the
Moldovan population is like to what think citizens
in other countries. However, the population polls had not
estimated respondents' attitudes to the possible implications
of the immutability of the retirement age: low pensions, or
even their reduction; a significant increase in individual
fees and employer contributions to finance the pension
system.
Even the assertion t hat the population is strongly
opposed increasing the retirement age is variated depending
of age groups. The results of surveys in other countries
(including Russia) show that persons close to retirement
age have a negative attitude toward such a perspect ive,
because it is an immediate threat for them. But even
middle-aged demonstrate a much more relaxed attitude to
the prospect of increasing the retirement age [4].
The younger is the worker, the less is his fear about
increasing the retire ment age. These age groups, rather than
current retirees, will assume the new social obligations, if
the retirement age will be increased and the duration of
working life will increase. Thus, in this context the
opinion of young has more weight than the opinion of the
elderly.
Conclusions
1. The aging of the population in Moldova and the
low financial sustainability of the pension system
makes an objective need to increase the retirement age. The
possibility of this me asure is consistent with the
emerging trends of increased life expectancy of the
population, as well as increasing the survival age of
current retirees. However, raising the retirement age
provides only short -term effect. If we perform only this
action, then after a while the problems existing now
will arise again. It is therefore necessary to carry
out fundamental reform of the pension system,
which would result in incr easing the retirement age as one
of the main elements of the new pensioning model in
Moldova.
2. Retirement age must be installed in accordance
with Article 41 of the Law Nr. 156 -XIV of October 14,
1998, on State Social Insurance Pensions: 65 for men, and

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 203
Nr. 2 / 2011156-XIVdin 14 octombrie 1998. Este de dorit ca această
măsură să fie realizată nu momentan, ci în regim gradual. RM
dispune deja de o experiență în utilizarea schemei de majorare a
vârstei de pensionare extinse în timp. În ceea ce privește
nivelarea vârstei de pe nsionare pentru bărbați și femei (tipic
pentru multe țări), este oportun să ne întoarcem doar la unele
etape ale reformei pensionare.
3.Majorarea vârstei de pensionare este, în mare măsură, o
decizie politică. Inițiată de către structurile statale, ea neces ită în
mod obligatoriu sprijinul societății civile. Este nevoie de un
consens între diferite forțe politice, mișcări sociale, sindicate,
patronate, organizații non -guvernamentale în vederea
soluționării acestei probleme. De asemenea, este necesar un
efortde explicare în rândurile populației, de informare vastă a
cetățenilor cu privire la majorarea vârstei de pensionare, drept
măsură nepopulară, și necesitatea absolută a acesteia în
condițiile actuale, care, în cele din urmă, va contribui la
îmbunătățirea s istemului de asigurare cu pensii din țară.60 for women. This action should be carried out
gradually, not simultaneously. Moldova already has an
experience in using the extended time scheme of increasing
the retirement age. As to the equal retirement age for men
and women, which is typical for many countries, this
problem should be posed on the next stages of the pension
reform.
3. Decision to increase the retirement age is a political
one. Initiated by the power structures, this solution requires
necessarily the suppor t of the civil society. The consensus
is needed among different political forces, social
movements, trade unions, employers, non -governmental
organizations in solving this problem. It is necessary the
deep explanatory work with the public opinion on the fa ct
that increasing the retirement age is an unpopular but
absolutely inevitable decision in the present circumstances,
which will ultimately improve the pension system in the
country.
Bibliografie/Bibliography
1.Barr N. (2000): Reforming Pensions: Myths, T ruths, and Policy Choices. Working Paper № WP/00/139. IMF.
August.
2.Demographic Yearbook, 2008: Department of Economic and Social Affairs. ST/ESA/STAT/SER.R/39. – 60th issue.
– New York: United Nations, 2010, 903 р.http://unstats.un.org/unsd/demographic/ products/
dyb/dybsets/2008%20DYB.pdf .
3.Forța de muncă în Republica Moldova – ocupare și șomaj în anul 2010 /Comunicare de presa BNS din 30.03.2011//
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=3355&parent=0 .
4.Гурвич Е. Реформа 2010г.: Решены ли долгосрочные проблемы пенсионной системы//Журнал новой
экономической ассоциации. 20 10. № 6. С.98 -119// http://www.eeg.ru/files/pensr10.pdf ,
http://journal.econorus.org/pdf/NEA -6.pdf.
PROGNOZA PIEȚEI MUNCII – INSTRUMENT
NECESAR ÎN PROMOVAREA POLITICILOR
DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ
Dorin VACULOVSCHI, dr., conf.univ., ASEM
Recenzent: Alic BÂRCĂ, dr., conf.univ., ASEMLABOUR MARKET FORECAST –
A NECESSARY INSTRUMENT FOR
PROMOTION OF EMPLOYMENT POLICIES
Dorin VACULOVSCHI , PhD, Associate Professor, ASEM
Reviewer: Alic BARCA, PhD, Associate Professor, ASEM
Prognoza pieței muncii, în calitate de instrument inovator
implementat de către Agenția Națională pentru Ocupare Forței
de Muncă se prezintă drept un instrument eficie nt pentru
analiza situației de pe piața muncii, în scopul determinării
diverselor forme de dezechilibru și schimbări structurale de pe
piața muncii, în vederea planificării activității Agenției și
structurilor ei teritoriale pentru următorul an.
Cuvintecheie: Piața muncii, prognoza pieței muncii,
cererea de muncă, oferta de muncă.Labor market forecast, as innovative tool implemented
by the National Agency for Employment is presented as an
effective tool for analysis of labor market situation in
order of determination of various forms of imbalance
and structural changes in the labor market, to plan the
Agency and its territorial structures activity for the
following year.
Keywords: labor market, labor market forecast, labor
demand, labor supply.
Una din cele mai marcante inovații, implementate de către
Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă în ultimii
ani, poate fi considerată Prognoza Pieței Muncii. Acest
instrument de analiză permite scoaterea în evidență a
diverselor forme de dezechilibru și schimbări structurale de pe
piața muncii. Prognoza pieței muncii pune la dispoziția
factorilor de decizie, dar și a analiștilor economici unele
informații concludente privind situația reală de pe piața muncii
din Republica Moldova, schimbările survenite în ultimii ani șiOne of the most outstanding inn ovations implemented
by the National Agency for Employment in recent years
can be considered Labour Market Forecast. This analysis
tool allows the highlighting of various forms of imbalance
and structural changes in the labor market. Labor
market forecast make available for decision makers and
economic analysts the conclusive information about the real
situation on the labor market of Moldova, the recent year’s
changes and which can happen next year, especially

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011204
care pot avea loc în următorul an, în special în ceea ce privesc
meseriile prioritar solicitate pe piața muncii în vederea
promovării unei politici viabile de ocupare a forței de muncă.
Fiind concepută astf el, Prognoza Pieței Muncii este utilizată
pe larg în procesul de planificare a activității Agenției
Naționale și a structurilor ei teritoriale, precum și în
identificarea numărului de șomeri care urmează a fi îndreptați
la cursuri de formare profesională ș i reconversiune
profesională. Prognoza Pieței Muncii poate servi și un mijloc
de informare pentru absolvenții gimnaziilor și liceelor privind
profesiile și specialitățile prioritar solicitate pe piața muncii.
Trebuie menționat faptul, că Prognoza Pieței Mu ncii din
an în an se perfectează. Astfel, Prognoza pentru 2011 a fost
realizată pe un eșantion mai mare – de 2903 agenți economici
din diverse ramuri ale economiei naționale, iar chestionarul
prognozei și -a lărgit spectrul de subiecte abordate, printre car e:
evaluarea cererii pe piața bunurilor și serviciilor; investițiile
pentru dezvoltarea activității întreprinderilor; evaluarea cererii
pe piața muncii; situația privind disponibilizarea angajaților;
situația privind crearea locurilor noi de muncă; deficit ul de
forță de muncă; cooperarea angajatorilor cu agențiile
teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în programe de
instruire profesională etc.
Cu toate că finalitatea Prognozei este, totuși, estimarea
volumului și structurii cererii de muncă pe special ități și
domenii de activitate, pentru a avea o abordare mai complexă
și mai credibilă, ea include și o analiză detaliată a evoluției
proceselor demografice (pentru evaluarea potențialului uman
existent din republică), a proceselor din sectorul real al
economiei, precum și a celor de pe piața muncii.
Astfel, Prognoza Pieței Muncii pentru anul 2011 reflectă
următoarea situație din republică:
-în domeniul evoluției proceselor demografice .
Evoluția indicatorilor demografici din ultimii ani atestă o
situație de stul de critică din republică. Pe fundalul descreșterii
numărului populației totale, se observă menținerea unui nivel
înalt al mortalității, însoțit de un nivel relativ jos al natalității.
Astfel, în anul 2009 rata de natalitate a constituit 11,4 născuți –
vii la 1000 de persoane, în timp ce rata de mortalitate a
constituit 11,8 decedați la 1000 de locuitori. Drept consecință,
sporul natural al populației Republicii Moldova continuă să fie
negativ condiționând o reducere constantă a populației,
inclusiv și a potențialului uman disponibil. Astfel, populația
Republicii Moldova, la 01.01.2011, a constituit 3560,4 mii de
locuitori, cu 3,4 mii mai puțin decât în anul precedent.
Tendințele de declin al populației totale se vor menține și în
următorii ani. Procesele demografice actuale din republică au
condiționat nu numai reducerea populației, dar și întețirea
proceselor de îmbătrânire. Astfel, populația, aflată peste vârsta
aptă de muncă, a constituit la începutul anului 2010 15,2%, cu
0,2 p.p mai mult decât în anul precedent, pe când pentru
populația sub vârsta aptă de muncă se observă tendințe stabile
de reducere. Din 2001 până în 2010 numărul populației sub
vârsta aptă de muncă s -a redus, respectiv de la 901,3 și 24,8%
până la 649,1 și 18,2%. Prin urmare, situați a demografică
critică poate fi considerată drept unul din principalii factori
care s-ar răsfrânge negativ asupra potențialului uman
existent din Republica Moldova. Cu toate acestea, o
reducere sau o creștere semnificativă a potențialului uman
în următorul an nu se așteaptă.regarding priority occupations required by labor market to
promote sustainable employment policies. Being
designed as, Labor Market Forecast is widely used to
planning the work of the National Agency and its territorial
structures, and to identifying the number of unemploye d
that must be directed to vocational training and retraining.
Also, the Labor Market Forecast can serve as a tool for
information for graduates of high school and gymnasiums
about priority professions and specialties required on the
labor market.
It should be noted that the Labour Market Forecast
is concluded every year. Thus Forecast for 2011
was conducted on a larger sample – of 2903 economic
agents from different branches of national economy
and fore cast questionnaire broadened the range of
topics including: assessment of market demand on
goods and services, investment for development
of enterprises business, labor market demand
assessment, the situation regarding employed dismissing ,
the situation regarding the creation of new jobs,
labor shortages, employers' cooperation with local
agencies for employment in professional training programs,
etc.
Although the purpose of Prognosis, however, is the
estimation of the volume and structure of labor demand per
specialties and fields of activity, to have a more complex
and credible approach, it also includes a detailed analysis of
the evolution of de mographic processes (for evaluation of
the existing human potential of the republic) and of the
processes from the real sector of economy and from the
labor market.
Thus, Labour Market Forecast for 2011 reflects the
following situation of the country:
-in the direction of demographic processes
development . The evolution of demographic indicators in
recent years shows a very critical situation in the country.
On the background of overall population shrinking is
observed the maintaining of high level of mort ality,
together with relatively low birth rate. Thus, in 2009 the
birth rate was 11.4 per 1000 childbirths, while the mortality
rate of 11.8 deaths per 1000 inhabitants. As a consequence,
the natural increase of population in the Republic of
Moldova contin ues to be negative conditioning a steady
reduction of the population, including available human
potential. Thus, the Moldovan population was 3,560,400
inhabitants at 01.01.2011 by 3.4 thousand less than the
previous year. The decline trends in total popula tion will
continue in coming years. Current demographic processes
in the republic were conditioned not only the population
reduction, but the intensification of the aging process too.
Thus, the population which is over of working age at the
beginning of 20 10 was 15.2%, with 0.2 percentage points
higher than the previous year, while between the population
which is under working age is observed stable trend of
reduction. From 2001 to 2010 the population which is
under working age has decreased respectively fr om 901.3
and 24.8% to 649.1 and 18.2%. Therefore, the critical
demographic situation can be considered one of the main
factors that might reflect negatively on the existing
human potential of Moldova. However, a significant

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 205
Nr. 2 / 2011-în domeniul evoluției proceselor din economia
națională. Referindu-ne la evoluția proceselor din economia
națională, se poate constata, că, în ultimii ani, republica a
înregistrat o creștere economică durabilă, rata de creștere fiind
înmedie de circa 6%. Cu toate acestea, în anul 2009 economia
Republicii Moldova a fost afectată de efectele crizei financiare
mondiale care, pe lângă declinul de 6,5% pe care l -a generat, a
paralizat activitatea din mai multe ramuri ale economiei,
înrăutățind astfel și indicatorii ocupării forței de muncă.
Creșterea economică, înregistrată în anii precedenți, a fost
stimulată, în mare parte, de veniturile persoanelor, plecate
peste hotare în căutarea unui loc de muncă trimise rudelor
rămase acasă, care, în un ii ani, au atins nivelul de circa 36%
din PIB, ceea ce îi atribuia acestei creșteri o anumită
vulnerabilitate la șocurile externe. Totodată, în anul 2010
situația din economie s -a redresat. Astfel, pentru prima
jumătate a anului s -a înregistrat o creștere de circa 5,6%
comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, iar experții
FMI și ai altor organisme internaționale prognozează
menținerea acestei creșteri până la sfârșitul anului și o creștere
de circa 4% pentru anul viitor. Analiza structurală a evol uției
PIB în funcție de valoarea adăugată arată, că, pe parcursul
ultimilor ani, rolul agriculturii și a industriei în formarea PIB a
avut o tendință stabilă de descreștere. Astfel, se observă o
tendința clară de reducere a ponderii agriculturii în valoare a
adăugată brută (de la 24,9% în 1999 la 13% în 2008 și la 8%
în 2009),o reducere mai puțin semnificativă a cotei industriei
(de la 17,0% în 1999 la 13% în 2008 și la 12% în 2009),
precum și o expansiune puternică a sectorului serviciilor (de la
53,0% în1999 la 60% în 2009). P e fundalul evoluției sinuoase
a indicatorilor macroeconomici inflația a avut și ea o evoluție
tot atât de imprevizibilă. Astfel, cu toate că pe parcursul
ultimilor ani inflația oscila în jurul nivelului de 11 -12%,
pentru anul 2009 in flația s-a cifrat la nivelul de 0,4%, iar în
unele luni au fost înregistrate și procese deflaționiste. Pentru
2010 inflația calculată în baza indicelui prețurilor de consum
este estimată la nivelul de 7,4%. Prin urmare, se poate
constata faptul, că nici ev oluțiile din economia republicii nu
dau semne de o eventuală redresare a situației care ar putea
avea repercusiuni pozitive evidente și asupra pieței muncii.
-în domeniul evoluției proceselor de pe piața muncii.
Pe fundalul declinului obținut de economia r epublicii,
indicatorii pieței muncii înregistrează aceleași tendințe. Or,
piața muncii, fiind o piață derivată, reflectă pe deplin succesele
sau insuccesele înregistrate de economia națională. Conform
datelor Anchetei Forței de Muncă, în anul 2009 populați a
economic activă a constituit circa 1265,3 mii de persoane,
fiind în scădere față de anul precedent cu 2,9%. Această
descreștere se datorează descreșterii cu 67 mii a numărului
persoanelor ocupate. Respectiv, populația ocupată a constituit
circa 1184,4 mi i de persoane, fiind în descreștere și ea cu
5,3% față de 2008. Descreșteri importante a înregistrat și rata
de ocupare – cu 2,5%, cifrându -se la nivelul de 40,0%. Cu
toate că în 2010 economia republicii marchează o anumită
înviorare, nu se poate spune ace lași lucru și despre situația de
pe piața muncii. Astfel, indicatorii ocupaționali continuă să se
diminueze. Criza economică a condus și la o intensificare
puternică a șomajului. Astfel, numărul șomerilor BIM în 2009
a fost de circa 81 mii, fiind în crește re cu 30,7 mii față de anul
precedent. Șomajul afectează într -o proporție mai marereduction or increase of human p otential in the coming
year is not expected.
-in the direction of the national economy processes
evolution . Referring to the evolution of the processes of
national economy, can be observed that in recent years the
republic has registered sustainable incre asing economic
growth rate averaging about 6%. However, in 2009
Moldova's economy has been affected by global financial
crisis, that in addition of the 6.5% generated decline, has
paralyzed the work of several branches of the economy,
thus worsening employ ment indicators too. The economic
growth registered recent years has been largely stimulated
by the income of the people gone abroad in search of a job
and sent to the relatives left home, which in some years
amounted to about 36% of GDP, attributing to th is
increases a certain vulnerability to external shocks.
However, in 2010 the situation in the economy has
straighten. Thus, for the first half of the year was registered
a grew by about 5.6% compared to same period of last year,
and experts of the Interna tional Monetary Fund and other
international bodies forecast the maintenance of this growth
by the end of the year and an increase of about 4% for the
next year. The structural analysis of the evolution of GDP
according to added value shows that in recent years the role
of agriculture and industry in GDP has been a steady
decline. Thus, there is a clear tendency of reducing of the
share of agriculture in gross added value (from 24.9% in
1999 to 13% in 2008 and 8% in 2009), a less significant
share of indust ry (from 17% in 1999 to 13% in 2008 and
12% in 2009) and a strong expansion of the service sector
(from 53% in 1999 to 60% in 2009). On the backdrop of
sinuous evolution of macroeconomic indicators, inflation
was also just as unpredictable trend. Thus, alt hough
inflation in recent years hovers at around 11 -12%, for 2009
inflation stood at 0.4% and in some months were recorded
deflationary processes too. For 2010, inflation calculated on
the basis of consumer price index is estimated at 7.4%.
Therefore, it i s clear that any developments in the
economy of the Republic have no sign of any straightness
of situation which could have obvious positive
repercussions on the labor market.
-in the direction of the labor market processes
developments . On the background of the decline of the
economy, the labor market indicators recorded the same
trend. The labor market like a secondary one, fully reflect
the success or failure recorded by the national economy.
According to the Labour Force Survey data, the
economically a ctive population in 2009 was about
1,265,300 persons, have been down with 2.9% to the
previous year. This decrease is due to decrease by 67
thousand in the number of employed persons. Respectively,
the employed population was about 1,184,400 people, been
in decreasing by 5.3% to 2008. Showed significant
decreases the employment rate too – by 2.5%, amounting to
the level of 40.0%. Although 2010 marked some
refreshment in the economy, we cannot say the same about
the situation on the labor market. Thus, occup ational
indicators continue to decrease. The economic crisis has led
to a sharp increase of the unemployment. The number of
ILO unemployed in 2009 was about 81,000, been an

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011206
bărbații- 62,7% și persoanele din mediul urban – 58,6%. Rata
șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 6,4%, fiind
în creștere cu 2,4 p.p. față de anul precedent .Astfel, din cele
prezentate mai sus, precum și a evoluțiilor așteptate din
economia națională se poate conchide, că o eventuală
ameliorare a situației pe piața muncii nu se așteaptă nici în
2011. Iar intensificarea șomajului ar condiționa eforturi
suplimentare pentru serviciul de plasare în câmpul muncii
din Republica Moldova în realizarea funcțiilor sale.
-în domeniul gestionării șomajului înregistrat de către
Agenția Națională și structurile sale teritoriale. Problemele
legate de gestionarea șomajului, p lasarea în câmpul muncii și
acordarea protecției sociale șomerilor sunt soluționate de către
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Reieșind din înrăutățirea situației de pe piața muncii din
Republica Moldova, și creșterea nivelului șomajului, eforturile
Agenției și a structurilor ei teritoriale au crescut semnificativ.
Astfel, dacă numărul persoanelor care s -au adresat la Agenție
pentru găsirea unui loc de muncă, precum și numărul celor
puși la evidență cu statut de șomer a crescut, numărul loc urilor
vacante, aflate în gestiunea agenției, s -a diminuat simțitor.
Conform bazei de date a Agenției Naționale și structurilor sale
teritoriale, pe parcursul anului 2009 au fost înregistrați 79,24
mii de șomeri, astfel încât la sfârșitul anului numărul șo merilor
înregistrați au constituit 38676 de persoane, din care 21366
erau femei, iar 23841 de persoane erau din mediul rural. Se
observă, că șomajul, înregistrat în 2009, a marcat o creștere
dublă față de anul precedent. Creșterea numărului șomerilor
înregistrați este determinată, în primul rând, de efectele crizei
economice care a avut repercusiuni nefaste asupra activității
întreprinderilor din republică. Trebuie remarcat faptul, că
majoritatea șomerilor înregistrați sunt persoane din mediul
rural– 61%.În 2010 situația privind șomajul înregistrat nu s -a
ameliorat. Printre cauzele principale de intrare în șomaj a
persoanelor pot fi numite: lipsa locurilor de muncă,
disponibilizarea personalului, reîntoarcerea cetățenilor în țară,
necorespunderea meseriei șomerilor cu structura cererii de
muncă pe piață. Printre cele mai remarcabile efecte negative
ale crizei mondiale care au avut repercusiuni directe asupra
activității Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de
Muncă a fost diminuarea drastică a numărulu i de locuri de
muncă vacante aflate în gestiunea Agenției. Astfel, numărul
locurilor libere de muncă, înregistrate în cadrul Agenției pe
parcursul anului, s -a redus de la 48983 în 2008 la 27103 în
2009. Totodată, s -a redus și numărul unităților economice c are
și-au prezentat ofertele de locuri de muncă, respectiv, de la
6305 în 2008 la 4903 în 2009. Conform bazei de date a
Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și a
structurilor ei teritoriale, cele mai solicitate profesii pentru
persoanele cu s tudii superioare și medii de specialitate în anul
2009 au fost: medicii de profil și medicină generală, surorile
medicale și asistenții sociali, agenții de asigurare, managerii,
electricienii, inginerii în diferite domenii, profesori și
învățători, iar pen tru persoanele cu studii secundar
profesionale și medii generale, profesiile cele mai solicitate au
fost: cusătoreasă în industria confecțiilor, cusător în industria
ușoară, vânzător produse alimentare și nealimentare, lăcătuș în
diferite domenii, conducăt or auto, electro -montor, bucătar –
cofetar și chelner -barman. Pe fundalul descreșterii
indicatorilor ocupaționali și creșterii numărului șomerilor,increase with 30,700 over the previous year.
Unemployment affects in a greater prop ortion the men –
62.7% and those in urban areas – 58.6%. Country
unemployment rate registered a value of 6.4%, increasing
by 2.4 pp previous year. Thus, from above, and expected
developments of national economy can be concluded that
a possible improvement on the labor market situation in
2011 is not expected any. Increasing unemployment will
lead to some additional efforts for the job placement
service of the Republic of Moldova in carrying out its
functions.
-in the direction of management of unemployment
registered by the National Agency and its territorial
structures. Challenges management of unemployment, job
placement and providing social protection of unemployed
are resolved by the National Agency for Employment.
Emerging the aggravation of the situat ion on the labor
market of Moldova and increased unemployment, the
efforts of the Agency and its territorial structures increased
significantly. Thus, if the number of people who addressed
to the Agency for finding a job and the number of recorded
with a status of unemployed has increased; the number of
vacancies managed by the Agency has declined
significantly. According to the database of the National
Agency and its territorial structures during 2009 were
registered 79,240 unemployed, so that at the end o f the year
were registered 38,676 unemployed persons, 21,366 of
whom were women and 23,841 were from rural areas .
Note that registered unemployment in 2009 marked a two –
fold increase over the previous year. Increasing the number
of registered unemployed is determined primarily by the
economic crisis negative repercussions on doing business in
the country. It should be noted that the majority of
unemployed are persons from rural areas – 61%. In 2010
registered unemployment situation has not improved.
Among the main causes of unemployment of people can be
nominated: the lack of jobs, dismissing of personnel, the
return of citizens in the country, unemployed job misfit
with labor market demand structure. Among the most
notable negative effects of the global c risis that have had
direct repercussions on the work of the National Agency for
Employment has been drastic reduction in the number of
vacancies managed by the Agency. Thus, the number of
registered job vacancies in the Agency during the year fell
from 48,983 in 2008 to 27,103 in 2009. Also was reduced
the number of economic units that have submitted bids for
jobs, respectively, from 6305 in 2008 to 4903 in 2009.
According to the database of the National Agency for
Employment and its territorial structures, the most
demanded jobs for people with higher and specialized
secondary education in 2009 were general medical
practitioners and physicians, nurses and social workers,
insurance agents, managers, electricians, engineers in
different fields, professors and teachers, and for persons
with secondary vocational and secondary studies most
requested professions were: sewer in the clothing industry,
light industry sewer, food and non -food salesman,
locksmiths in different areas, the driver, electro -engineer,
pastry chef, waiter -barman. On the background of the
decrease of employment indicators and increase of the

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 207
Nr. 2 / 2011inclusiv și a celor înregistrați, activitatea Agenției Naționale
pentru Ocuparea Forței de Muncă și a structur ilor ei teritoriale
devine tot mai tensionată. Presiunea de pe piața muncii este
reflectată și prin raportul dintre numărul de șomeri aflați în
evidența Agenției și numărul de locuri de muncă neocupate
aflate în gestiunea Agenției. Astfel, dacă la finele a nului 2008
pentru 5374 locuri de muncă vacante concurau 17833 șomeri,
la finele anului 2009 pentru 1337 locuri de muncă vacante
concurau 38676 șomeri. Respectiv, presiunea de pe piața
muncii a crescut de la 33 șomeri la zece locuri vacante în 2008
până la289 șomeri la zece locuri vacante în 2009. Prin
urmare, reieșind din analizele date, se poate concluziona că
perspectivele activității Agenției Naționale pentru Ocuparea
Forței de Muncă pentru următorul an nu sunt cele mai
îmbucurătoare. Pe fundalul crește rii numărului șomerilor și
diminuării locurilor de muncă vacante aflate în gestiunea
Agenției apare necesitatea implementării unor măsuri noi,
originale, de politică de ocupare și protecție socială a
șomerilor care ar face față situației create.
Pe fundalu l evoluțiilor deloc îmbucurătoare a proceselor
demografice, precum și a celor din economia națională și de
pe piața muncii, Prognoza Pieței Muncii pentru anul 2011 a
scos în evidență, totuși, un „optimism modest” al agenților
economici privind crearea numă rului de locuri de muncă.
Astfel, majoritatea unităților economice, participante la
sondaj, au declarat un număr mai mare de locuri de muncă
create decât lichidate. Cea mai mare diferență pozitivă dintre
locurile de muncă create și lichidate se observă în unitățile
economice chestionate din industrie – 5784 locuri de muncă.
Alte ramuri în care această diferență este relativ mare sunt:
agricultura – 848 locuri de muncă, comerțul cu ridicata și
amănuntul – 867 locuri de muncă, construcțiile – 307 locuri
de muncă.Totodată, în astfel de domenii de activitate, ca
activitățile financiare, învățământul, industria extractivă
procesul de creare și lichidare a locurilor de muncă a fost
extrem de neînsemnat.
Procesul de creare a noilor locuri de muncă conduce, în
mod indispensabil, și la un deficit de forță de muncă. Această
situație poate fi cauzată, în primul rând, de necorespunderea
structurii cererii și a ofertei de muncă, de informarea
insuficientă a doritorilor de a ocupa aceste locuri de muncă
privind existența lor, distanța mare de la domiciliul
candidatului până la locul de muncă vacant și unitatea
economică în care se află nemijlocit acest loc de muncă etc.
Prognoza a arătat, că mai multe unități economice chestionate
s-au confruntat, în 2010, cu un anumit d eficit al forței de
muncă. Cele mai multe întreprinderi care au declarat o lipsă a
forței de muncă au fost cele din industria de prelucrare –
22,82% din totalul întreprinderilor chestionate.
Prezența unui deficit al forței de muncă destul de mare pe
fundalul creșterii continue a șomajului real și înregistrat
invocă la eforturi suplimentare pentru Agenția Națională
pentru Ocuparea Forței de Muncă în vederea creșterii calității
unor activități ale ei, în special, cea legată de relația cu agenții
economici.
O prognoză a pieței muncii, se bazează pe așteptările
privind evoluția economiei naționale la general sau a piețelor
bunurilor și serviciilor în particular. Or, reieșind din caracterul
derivat al pieței muncii, orice ameliorare a situației privind
ocuparea forței de muncă va fi determină, în primul rând, de onumber of unemployed, including those registered, the
activity of National Agency for Employment and his
territorial structures is becoming more stressed. The
pressure from the labor market is also reflected by the ratio
between number of unemployed who were registered at the
Agency and the number of unfilled vacancies managed by
the Agency. Thus, if at the end of 2008 for 5374 vacant
jobs competed 17,833 u nemployed at the end of 2009 for
1337 vacant jobs competed 38,676 unemployed.
Respectively, the pressure on the labor market increased
from 33 unemployed for ten vacancies in 2008 to 289
unemployed to ten vacancies in 2009. Therefore,
accordingly to data a nalysis, it can be concluded that the
perspectives of activity of the National Agency for
Employment for the following year are not encouraging.
Against the backdrop of increasing unemployment and
reduction of the numbers of vacancies managed by the
Agency appear the need to implement new, original
measures related to employment policy and social
protection of unemployed persons that should face this
situation.
On the background of all discouraging evolutions of
demographic processes, as well as these of na tional
economy and labor market, the Labor Market Forecast for
2011 revealed, however, a "modestly optimism" of
economic agents on job creation number. Thus, most
economic units participating in the survey reported a
greater number of jobs created than liq uidated. The
largest positive difference between jobs created and
liquidated will be noted in the surveyed economic
units from the industry – 5784 jobs. Other branches were
this difference is relatively large was agricultu re- 848 jobs,
wholesale and retail – 867 jobs, construction – 307 jobs.
However, in such industries as financial, education, mining
the process of creation and liquidation of jobs has been very
small.
The process of creation of new jobs leads to a shortag e
of essential workforce too. This situation may be
caused primarily by the incompatibility of the structure of
labor supply and demand, insufficient information of those
wishing to fill these jobs on their existence, remoteness of
the residence of candidate from the vacant job and
economic unity which offer this workplace, etc.
The forecast showed that several economic units surveyed
in 2010 experienced a labor force shortage.
Most compa nies that have reported a lack of labor were
from processing industry – 22.82% of all enterprises
surveyed.
The presence of an essential labor force shortage on the
background of continued growth of real and registered
unemployment claims to further effort s for the National
Agency for Employment to improve the quality of its
activities, in particular those connected to relationship with
economic agents.
A forecast of the labor market is mainly based
on expectations of developments of th e national economy
at general or of the markets of goods and services
in particular. However, given the derivative nature of
the labor market, any improvement of the employment
situation will be determined primarily by i ncreased

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011208
creștere a cererii de consum pe piețele bunurilor și serviciilor.
Anume din acest considerent cercetarea în cauză prevede și o
evaluare a așteptărilor agenților economici chestionați privind
cerereaviitoare față de bunuri și servicii pe care ei le produc și
le prestează.
Prognoza a arătat, că mai multe întreprinderi își planifică
crearea noilor locuri de muncă pentru anul 2011 astfel, încât
totalitatea locurilor de muncă preconizate a fi create de c ătre
întreprinderile chestionate constituie 10467 de locuri. Cele
mai multe locuri de muncă se așteaptă a fi create în industria
de prelucrare – 6051, în agricultură – 1501, în comerț – 1295,
construcții – 406, transporturi și comunicații – 366. Trebuie
menționat faptul, că așteptările privind numărul locurilor de
muncă create în anul viitor, de către unitățile economice
chestionate din ramurile menționate mai sus depășește
numărul locurilor de muncă create declarate în anul curent.
Unitățile economice participante la sondaj, indiferent dacă
planifică să creeze sau nu locuri de muncă, își planifică pentru
anul viitor și anumite angajări. Cele mai multe întreprinderi
care își planifică angajări de personal sunt din industria de
prelucrare – 24% din totalu l unităților economice chestionate,
din agricultură – 15%, din comerț – 12% etc.
Prin urmare, se poate concluziona, că potrivit
rezultatelor Prognozei Pieței Muncii, perspectivele de
creștere a nivelului ocupării pentru anul viitor sunt destul de
modeste. Cu toate acestea, un proces continuu de creare a
noilor locuri de muncă și plasare în câmpul muncii a
șomerilor va exista.
Concluzii. Reieșind din rezultatele Prognozei Pieței
Muncii pentru anul 2011 se poate conchide că eforturile
Agenției Naționale pen tru Ocuparea Forței de Muncă în ceea
ce privește gestionarea șomajului și plasarea în câmpul muncii
a celor care sunt în căutarea unui loc de muncă vor fi cu mult
mai mari comparativ cu anii precedenți. Totodată, o serie de
măsuri ar ameliora simțitor situ ația de pe piața muncii. Printre
acestea pot fi menționate:
– perfecționarea continuă a relațiilor dintre Agenție și
structurile ei teritoriale cu agenții economici în vederea punerii
în evidență a locurilor de muncă noi create și vacante. Aceasta
ar contribui, pe de o parte, la gestionarea mai eficientă a
șomajului înregistrat, iar pe de altă parte, la utilizarea mai
eficientă a potențialului uman existent în localitatea în care
există locuri de muncă vacante;
-aplicarea cât mai activă a rezultatelor Barome trului
profesiilor pentru 2011 în activități de consiliere profesionale
și reconversiune profesională;
-extinderea lucrărilor publice remunerate ca măsură
activă de combatere a șomajului;
-diversificarea structurii ocupaționale în localitățile în
care nivelu l șomajului dar și exodul forței de muncă este
impunător.
Astfel, potrivit celor expuse anterior, se poate considera că
Prognoza pieței muncii devine un instrument tot mai viabil și
mai popular de marketing al pieței muncii.consumer demand at goods and services markets. It is for
this reason that research provides an assessment of
expectations of questioned economic agents on the
future demand for goods and services which they produce
and deliver.
The forecast showed that more companies are
planning to create new jobs for 2011 so that all jobs that are
expected to be created by surveyed enterprises is 10,467
jobs. Most jobs are expected to be created in
manufacturing – 6051 jobs, in agriculture – 1501 jobs, in
business – 1295 jobs, construction – 406 jobs,
transportation and communications – 366 jobs. It should be
noted that expectations regarding the number of jobs
created next year by surveyed business units from the
mentioned branc hes exceed the number of jobs created
declared this year.
Economic units participating at survey whether or not
plans to create jobs, are planning for next year and some
employment. Most companies that plans their recruitment
of staff are in manufacturing – 24% of all surveyed
economic units, in agriculture – 15% respectively, of trade
– 12% etc.
Therefore, it can be concluded that according
to the Labour Market Forecast results, growth
prospects for next year's employment levels are quite
modest. However, a continuous process of creating
a new jobs and job placement of unemployed people will
exist.
Based on results of Labour Market Forecast for 2011
can be concluded that the efforts of the National Agency for
Employment in the management of unemployment and job
placement for those who are looking for a job will be much
higher as compared with previous years. However, a
number of measures would significantly improve the
situation on the labor market. Among these may be
mentioned:
-continuous improvement of relations between the
Agency and its territorial structures with economic agents
to highlight the new created and vacant jobs. This would
help, on the one hand, for more efficient management of
unemployment and o n the other hand, the more efficient
use of existing human potential in the locality where are
vacant jobs;
-application of the most active results of professions
Barometer for 2011 in activities of professional conciliation
and retraining;
-extension of pai d public works as active measure to
combat unemployment.
-diversification of occupational structure in areas
where unemployment and the exodus of labor force is
impressive.
Thus, given the foregoing, it can be considered that the
Labor Market Forecast becom es a more viable and more
popular tool for marketing of the labor market.
Bibliografie /Bibliography
1.Prognoza pieței muncii 2011. www.anofm.md
2.Forța de muncă în Republica Moldova, ocupare și șomaj, 2007. Ancheta Forțe i de Muncă, Biroul Național de
statistică, Chișinău 2007.

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 209
Nr. 2 / 2011METODOLOGII DE EVALUARE A CALITĂȚII
VIEȚII LA NIVEL MONDIAL
Svetlana GOROBIEVSCHI, dr., conf. univ., UTM
Recenzent: Gheorghe ILIADI , dr. hab., IEFSWORLDWIDE AND EUROPEAN METHODS
FOR ASSESS INGLIVING STANDARDS
Svetlana GOROBIEVSCHI, PhD, conf.univ.,TUM
Reviewer : Gheorghe ILIADI , PhD, IEFS
În articol este abordat conceptul teoreticdeevaluare
astandardelor de viață ale populației ,careîn condițiile
globalizării devinunfactor de co mpetitivitate ațărilor.
Autoruldezbateuneleconcepte metodologice, utilizate
pentruevaluarea calitățiivieții(CV),dinperspectiva
nivelului mondial . Se utilizează o gamălargăde
informații teoretice șistatistice,utilizate în metodologiile
„The Eco nomistIntelligence Unit”,pe marginea
evaluării CV la nivel global.
Autorul susține, cădezvoltarea umanăpoatefi
definităcaunprocesde extindere aoportunităților
oamenilor de a alege condițiile de viață . Metodologiile,
existente în domeniu, evaluează CV din diferite
perspective, dar toate recunosc, că dezvoltarea umană
este atât unproces, cât și unrezultat final.Din
perspectiva dezvoltării umane , autorul argumentează
rolul și importanța evaluării subiective a CV, efectuate
prin sondaje publice. In articol sunt analizate rezultatele
sondajelor publice, efectuate în țările Uniunii Europene,
de către „ The Economist Intelligence Unit”, în perioada
anilor 2005, 2007 și 2009, pe componentele CV și sunt
formulate concluziile respective.
Cuvinte cheie :Calitatea vieții, indicatori de evaluare
a calității vieții ,conceptmetodologic , management al
calității vieții,competitivitatea țărilor,metode de
evaluare a calității vieții,satisfacție de viață.The article argue sthetheoretical concept of assessing
thepopulation ’s standard of living, which in conditions of
globalization becomes a factor of competitiveness among
countries. The authors show some of the methodological
concepts used for assessing the quality of life (QL) from a
worldwide perspective. Using a wide range of theoretical
and statistical information, they describe The Economist
Intelligence Unit’s Quality -of-Life Index (QLI).
The authors argue that human development can be
defined as an enlargement process of opportunities for
people to choos e from. From the perspective of human
development, opportunities for people extend, in most
cases, in three critical areas: life expectancy, educational
level, and access to economical resources necessary for a
decent level of living.
From the perspective ofhuman development , it is
argued the roleandimportance of subjective evaluation of
your resume madepublicsurveys.The article analyzes the
results of publicpollsconducted in theEuropean Union
countries „TheEconomist Intelligence Unit"duringthe
years2005,2007and2009, andtheCVcomponents ; there
areformulated conclusions.
Keywords : quality-of-life index, assessment indicators,
methodological concept, quality -of-life management,
competiveness among countries, methods for quality -of-life
assessment, life satisfaction
În condițiile economiei de piață, calitatea vieții a populației
într-o oarecare țarădevine un factor de competitivitate a
acesteia. La nivelul mondial, calitatea vieții (CV) este
determinată de Indicatorul Dezvoltării Umane ( IDU)–
metodologie propusă în a.1990 de către Organizația Națiunilor
Unite, care include în sine atât indicatori monetari sau indicatori
de bunăstare, cât și indicatori de evaluare cu caracter social.
Potrivit acestei metodologii, drept indicatoriaibunăstării au
fostdeterminate veniturile șiconsumul populației ,fiind
considerate componente importante ale CVde ansamblu a
populației.Venitulesteunul din factorii cheie,careafectează, în
mod direct, nivelul de trai alpopulației.Deoarece venitul
populației,privit în general, se manifestă princonsum,creșterea
acestuiapoatefivăzută,îneconomie, în creștere aconsumului .
Astfel, pentru evaluarea bunăstării populației unei țări, este
necesară o analiză paralelăaveniturilor și a consumurilor totale
ale populației.
Printre indicatorii bunăstării este considerat și gradul de
sărăcie al populației, iar instrumentul principalul de determinare
a sărăciei estepragul sărăciei ,carepermitedivizareasocietății,
în ansamblu, înoamenisăracișinon-săraci.Acest prag
reprezintăstandardul minim de viațăal populației într -o țară.
Oamenii, a cărorbunăstare se aflăsubpragul de sărăcie, fac
parte dinpopulația săracă ,în timp ce restulsunt considerați non-
săraci.In themarket economy conditions the quality of life of
peopleinone country oranotherisacompetitive factor .At
the world level quality of life(QoL)isdetermined by the
Human Development Indicator (HDI), the method proposed
in1990by theUnited Nations ,whichincludes the monetary
indicators or measures aswelfareandsocial indicators both.
To measure the average achievements in a country i s a
challenge. As indicators of welfare, some monetary indices
have been proposed -income and consumption , considered
as important components of overall quality of life dynamics
of population. Income is one of the key factors which
directly affect the liv ing standard of population. If you
assume that population’s income generally viewed in terms
of its use is manifested through consumption, that its
surplus can be seen in savings, and that any increase in real
income causes an increase in consumption, then this
requires a parallel analysis of income and household
consumption to assess welfare. It has been demonstrated
that the main tool for measuring poverty is the poverty line,
which allows the division of the whole society into poor
and non-poor people.
This is, essentially, the minimum allowable or critical
life standard. The people, whose welfare levels are below
the poverty line, form the poor part of the population, while
the rest are referred to as non -poor.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011210
Această varietate infinită de preferințe a indicatorilor de
evaluare a CV face imposibilă argumentarea unei metode unice,
obiective, care să ia în considerație impactul progresului
economic și social asupra creșterii CV.
O societate democratică modernă tinde să ofere membrilor
săi posibilitatea de a-și alege liber stilul de viață, locul de trai,
combinația optimă de bunuri, servicii, activități creative,
recreative sau contemplative. Nu întâmplător, această
abundență a opțiunilor există în țările cu un Produs Intern Brut
(PIB) înalt pe cap de locui tor. Faptul, că creșterea PIB -ului
constituie încă preocuparea majoră a guvernelor din toată lumea
nu este aleatorie – creșterea PIB -ului constituie aspirația
majorității cetățenilor din lumea întreagă. În linii generale, PIB –
ul a provocat o mulțime de opi nii controversate printre savanții
autohtoni și internaționali, pe marginea relevanței sale în
direcția evaluării CV.
Astfel, autorul consideră, că a fost binevenită adoua
perioadă de dezvoltare aaspectelor metodologice de evaluare
a CV la nivel global ,care, practic, pornește din anul 2005 și
durează până în anul 2010.
Analiștii Departamentului Internațional de analiză
economică „Economist Intelligence Unit” au elaborat un nou
indice al CV în anul 2005, care avea la baza evaluării CV opinia
subiectivă a respondenților pe marginea acesteia. Rezultatul
cercetării a relevat date surprinzătoare: Irlanda s -a clasat
confortabil pe locul întâi, Statele Unite ale Americii, deși s -a
situat pe locul al doilea în clasamentul după PIB pe locuitor
(după Luxemburg), î n clasamentul după CV, deținea locul al
treisprezecelea, iar Marea Britanie se situa pe locul al 29 -lea.
Conform unor studii anterioare, a fost demonstrat, că
bunăstarea materială, măsurată prin PIB pe locuitor, nu se poate
fi considerată singura explicați e complexă privind CV dintr -o
țară. O parte a literaturii de specialitate a încercat să ajusteze
PIB-ul prin cuantificarea fațetelor, omise la măsurarea PIB -ului,
de exemplu, diverse activități necomerciale, boli sociale și
poluarea mediului. Însă, această abordare a întâmpinat
dificultăți insurmontabile la atribuirea valorilor monetare
diverșilor factori, care includ, în măsura mai mare, bunăstarea
socio-economica [4].
Banii au importanța lor, desigur, însă sondajele au
demonstrat de -a lungul timpului, că creșterile substanțiale ale
veniturilor nu s -au translat decât într -o măsura mică în
satisfacție [2; 3].
Departamentul Internațional de analiză economică “The
Economist Intelligence Unit” a propus o nouă variantă a
indicelui CV, bazată pe o metodologie uni că, care leagă
rezultatele anchetelor privind satisfacția subiectivă a vieții de
determinan ții obiectiviai CV din mai multe țări. Anume în a.
2005, a avut loc primul Sondaj european privind CV (SECV),
desfășurat de către Fundația Europeană pentru Îmbunătă țirea
Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), în 111 țări ale
lumii [12].
Au existat numeroase încercări de a construi indici
alternativi, non -monetari ai bunăstării sociale și economice, prin
combinarea într -o singură statistică a unei varietăți de factori
diferiți, care, se consideră, influențează CV . Principala
problemă constă în mulțimea de factori, selectați pentru a
evalua CV și în atribuirea ponderii diverșilor indicatori pentru a
găsi o măsura sintetică unică. PIB -ul, în pofida dezavantajelor
sale, are, cel puțin, o semnificație clară, substanțială, iar prețurileTo characterize the quality of life, the a uthors consider
that the most important income is the available income,
known as net income , which means that part of
income that remains available to people to cover
consumer’s spending and saving. The volume of
expenditure in a given per iod depends on the income levels
in the same period, the accumulation of income from prior
periods, as well as the use of the anticipated income. As a
rule, individual income of employees or their families are
determined by the respective budgets. In addit ion to the
factors listed above, a special place in the assessment of
living standards is held by household consumption, which
means all the consumed food and non food products, and
the services used by population for non -productive
purposes in a given per iod [3; 4; 5,11].
Each year the Human Development Reports (HDR)
makes effective recommendations at national and
international level. At national level, policy
recommendations aim at human development priorities, the
need to establish a new partnership betw een state and
market, to promote new forms of alliance between
governments, civil societies and institutions, communities
and individuals. National, regional and global reports on
human development have played a key role in promoting
human development.
The Economist Intelligence Unit’s Quality -of-Life
Index (QLI)
The Economist Intelligence Unit's analysts developed a
new QL index for the year 2005, which was based on the
subjective opinion of respondents to the QL issues. The
results of the research reveale d surprising data:
Ireland was ranked first comfortably. The United States of
America, although was ranked second due to its GDP per
capita (after Luxembourg), according to the QLI was
ranked thirteenth, and the United Kingdom was
ranked the 29th. It was shown a long time ago that only the
material wellbeing does not adequately measure the quality
of life[12]. Money has its importance, of course, but polls
have shown over time that substantial increases in income
are not always tr anslated into human satisfaction [14].
Brithish Economic Analysis Division of The Economist
Intelligence Unit proposed a new variant of QL index,
variant based on a unique methodology that links the results
of subjective life satisfaction surveys and the o bjective
determinants of QL in several countries. This way, the QL
index was calculated for 111 countries in 2005. We are
going to present this methodology for calculating the QL
index variant proposed by The Economist Intelligence Unit
[12].
According to some previous studies, material wellbeing,
as measured by GDP per person cannot be the only
explanation of the complex concept of QL in a country.
Some of the literature has tried to adjust GDP by
quantifying facets which are omitted by the GDP measure –
as, for example, various nonmarket activities and social ills
such as environmental pollution. But this approach has
faced insurmountable difficulties in assigning monetary
values to the various factors that comprise a wider measure
of socio-economic wellb eing [12].
There have been numerous attempts to construct

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 211
Nr. 2 / 2011constituie ponderile obiective pentru bunurile și serviciile care îl
compun. Unii cercetători au invocat Declarația Universală a
Drepturilor Omului pentru a identifica factorii, care t rebuie
considerați în evaluarea CV. Însă, chiar dacă această declarație
este acceptată ca punct de pornire, indicatorii sau ponderile
acestora nu pot fi indicați cu exactitate. Unul din mijloacele
tehnocratice, folosit deseori, îl constituie recurgerea la “opiniile
experților”.
Baza studiului realizat, de către “The Economist
Intelligence Unit” pentru îmbunătățirea metodologiei de
evaluarea CV,au constituit -o anchetele privind satisfacția
(subiectivă) a vieții . În astfel de anchete, subiecții au fost
intervievați despre gradul, în care sunt satisfăcuți de viață, în
general. O întrebare tipică acestui fel de anchete -barometru, în
studiile europene, este de genul: “În general, sunteți foarte
satisfăcuți, aproape satisfăcuți, nu prea satisfăcuți sau deloc
satisfăcuți de viața pe care o duceți?”
Rezultatele anchetelor de acest gen s -au bucurat de o atenție
crescândă în ultimii ani. În ciuda criticilor inițiale (care se
refereau la diferențele de ordin cultural și la barierele de limbă,
precum și la factorii ps ihologici, care distorsionează
răspunsurile), testele au demonstrat lipsa de fond a majorității
temerilor sau le -au diminuat. Una dintre obiecții o constituie
faptul, că răspunsurile anchetelor nu reflectă, în mod
corespunzător, felul în care oamenii își p ercep viața în mod real;
ei, raportează cât de satisfăcuți se așteaptă să fie. Însă, studiul
realizat, în publicația amintită, specifică faptul, că subiecții își
cunosc foarte bine gradul de satisfacție; răspunsurile privind
satisfacția vieții tind să fie promte, ratele de non -răspuns sunt
foarte scăzute. Astfel, determinarea satisfacției vieții s -a dovedit
a fi corelată cu teste mult mai sofisticate, evaluări efectuate de
cei, care cunosc individul și măsurile comportamentale.
Rezultatele anchetelor s -au dovedit, în general, a fi mult mai
consistente și mai folositoare decât se aștepta.
O altă critică, adusă acestui tip de anchete, face referire la
răspunsurile privind satisfacția vieții, care reflectă, mai degrabă,
viziunea dominantă despre viață decât des pre CV dintr -o țară.
Satisfacția vieții este privită ca o judecată, care depinde de
cadrele sociale și culturale specifice. Însă, acest grad de
relativism este invalidat de faptul, că populația din diferite țări
raportează criterii similare ca fiind import ante pentru satisfacția
vieii, iar majoritatea diferențelor în satisfacția vieții, care apar
între țări, poate fi pusă condiționată de diferențele dintre
circumstanțele obiective. În plus, a fost stabilit, că răspunsurile
imigranților dintr -o țară sunt mul t mai apropiate de răspunsurile
populației locale decât de cele din țara natală. Răspunsurile la
întrebările despre satisfacție, în țările bilingve (în care sunt doua
limbi oficiale), nu relevă o prejudecată legată de înțelesurile și
conotațiile, posibil, diferite ale cuvintelor “fericire” și
“satisfacție”.
Există mai multe motive, din care nu este suficient să se
calculeze indicele CV dintr -o țară ca medie a punctajului
corespunzător satisfacției vieții, obținut în urma prelucrării
rezultatelor anchetelor. În primul r ând, rezultatele, comparabile
pentru un numar suficient de țări, tind să fie depășite, iar unele
națiuni nu sunt acoperite de rezultatele anchetelor. În al doilea
rând, impactul măsurării erorilor în evaluarea legăturilor dintre
percepția asupr a satisfacției vieții și indicatorii obiectivi tind să
se anihileze atunci când cercetarea cuprinde un număr mare de
țări. Cu toate acestea, ar putea exista un număr semnificativ dealternative, non -monetary indices of social and economic
wellbeing by combining in a single statistic a variety of
different factors that influence QL. The main problem is
selection bias in QL facto rs and assigning
weights to different indicators (measured on a comparable
and meaningful scale) in order to find a single
synthetic measure. GDP, despite its drawbacks, has at least
one clear, substantive meaning, and p rices are objective
weights for the goods and services component.
Some researchers have invoked the Universal Declaration
of Human Rights to identify factors that should be
included in a QL measure. But even if accepted as a
starting point, they are not well defined and easy to
weigh.
The starting point of the study conducted by The
Economist Intelligence Unit for a methodologically
improved and more comprehensive measurement of QL is
subjective life -satisfaction su rveys. In such
investigations subjects are asked the question of how
satisfied they are with their lives in general. Therefore, a
typical question on a scale used in the EU’s Eurobarometer
studies is, "On the whole are you very satisfied, fairly
satisfied, not very satisfied, or not at all satisfied with the
life you lead?"
The results of such surveys have enjoyed growing
attention in recent years. Despite initial criticism which is
related to cultural differences, language barriers, and
psychological factors distorting the answers, tests have
disproved or mitigated most concerns. One objection is that
responses to surveys do not adequately reflect how people
actually perceive their lives; they report how satisfied they
are expected to be. But the study conducted by the above
mentioned journal indicates that subjects know very well
how satisfied they are. Responses are prompt and non –
response rates are low. The simple measure of life
satisfaction was found to correlate with more sophisticated
tests. Survey results have proved more reliable than
expected [8].
Another criticism of this type of investigation
is that life -satisfaction responses reflect the dominant view
of life rather than actual quality of life in a country. Life
satisfaction is seen as a judgement depending on
specific social and cultural frames of reference. But this
degree of relativism is invalidated by the fact that
people in different countries report similar criteria as bein g
important for life satisfaction, and also that the majority of
differences in life satisfaction across countries can be
attributed to differences in objec tive circumstances .In
addition, it has been found that the answers of immigrants
in a country are m uch closer to the local population
responses than answers in their motherland. Answers to
questions on satisfaction in bilingual countries do not reveal
any linguistic bias related to different meanings and
connotations of the words "happiness" and "satisf action."
There are several reasons why it is not sufficient
to calculate the QL index of a country as the average
life satisfaction score obtained from processing the
survey results. First, co mparable results for a sufficient
number of countries tend to be outdated, while
many nations are not covered by the survey results. Second,

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011212
erori într-o anumită țară.
Astfel, există o propabilitate mai mare de ero are în
evaluarea CV între țări, dacă se folosește un punctaj mediu unic
al satisfacției vieții față de un indice cu mai multe componente.
Ultimul și cel mai important motiv, deși majoritatea variațiilor
între țări, din cadrul anchetelor privind satisfacția vieții, pot fi
atribuite factorilor obiectivi, este faptul, că există, totuși, o
componentă semnificativă, suplimentară măsurării erorilor, care
poate fi condiționată de factorii specifici, pe care i -am dori
excluși din calculul unui indice obiectiv al CV .
Pentru a calcula un indice obiectiv, specialiștii britanici au
folosit rezultatele anchetelor asupra satisfacției vieții ca punct de
pornire și ca mijloc de determinare a ponderii determinanților
diverși ai CV între țări.
Cei nouă factori determinanți ai CV, în viziunea
organizației internaționale “The Economist Intelligence Unit”,
precum și indicatorii, utilizați pentru a reprezenta acești factori,
sunt următorii [13]:
1)bunăstarea materială , măsurată prin PIB pe locuitor
la Paritatea Puterii de Cumparare în USD (sursa: Economist
Intelligence Unit);
2)sănătatea, măsurată prin speranța de viață la naștere,
exprimată în ani (sursa: US Census Bureau);
3)stabilitatea politică și siguranța socială, reprezentată
prin evaluarea stabilității politice și a siguranței (s ursa:
Economist Intelligence Unit);
4)viața familială , evaluată prin rata divorțurilor (la 1000
de locuitori), transformată în indice cu valori de la 1 (cea mai
scazută rată a divorțialitatii) la 5 (cea mai ridicată) (sursa:
Organizația Națiunilor Unite, Eur omonitor);
5)viața comunității , evaluată prin intermediul variabilelor
dummy, care iau valoarea 1 dacă țara analizată are o rată
crescută a prezenței la biserică sau apartenență la o uniune
comercială sindicală sau valoarea zero – în celelalte cazuri
(sursa: Organizația Internațională a Muncii, World Values
Survey);
6)clima și caracteristicile geografice , măsurate prin
latitudine, pentru a se putea face
distincția între climatele calde sau reci (sursa: CIA World
Factbook);
7)siguranța locului de muncă , măsurată prin rata
șomajului, exprimată procentual (sursa: Economist Intelligence
Unit, Organizația Internațională a Muncii);
8)libertatea politică , măsurată prin media indicilor
libertăților politice și civile, pe o scară de la 1 (complet liber) la
7 (îngrădit) (sur sa: Freedom House);
9)egalitatea între sexe , măsurată prin raportul dintre
câștigurile salariale ale populației masculine și ale celei
feminine (date recent disponibile) (sursa: Raportul Dezvoltarii
Umane).
De asemenea, au mai fost supuse cercetării un număr de alte
variabile, dar, păstrând rezultatele din literatura de specialitate,
acestea nu au avut impact asupra structurii multivariate. Printre
variabilele, la care s -a renunțat, se numără nivelul educațional,
rata creșterii reale a PIB -ului și inegalitate a veniturilor
(coeficientul Gini). În diferite studii, s -a demonstrat că există o
corelație redusă între educație și satisfacția vieții, întrucât
educația, prioritar, are impact asupra veniturilor și sănătății, și,
posibil, asupra altor variabile, cum ar f i gradul libertății politice.
Cel de-al doilea Sondaj European privind Calitatea Viețiithe impact of measurement errors on assessing the
relationship between life satisfaction perc eption
and objective indicators tends to cancel out when the
research refers to a large number of countries. There might
also be a significant number of errors for any given country.
Thus, there is a bigger chance of error in assessing QL
between countries, if we take a single average life –
satisfaction score as opposed to a multi -component index.
The last and most important reason – inter-country variation
in the life -satisfaction surveys can be explained by
objective factors.
Quality-of-Life Indicators
To calculate an objective index, the British specialists
have used the survey results on life satisfaction as a starting
point, and as a means for deriving weights for the various
determinants of QL across countries.
The nine quality -of-life factors chosen by “The
Economist Intelligence Unit” and the indicators used to
represent these factors are [12]:
1)Material wellbeing (GDP per person, at PPP in $.
Source:Economist Intelligence Unit);
2)Health(Life expectancy at birth, years. Source: US
Census Bureau );
3)Political stability and security (Political stability and
security ratings. Source: Economist Intelligence Unit) ;
4)Family life (Divorce rate per 1,000 population,
converted into index of 1 – lowest divorce rates to 5 –
highest. Sources: UN; Eur omonitor) ;
5)Community life (Dummy variable taking value 1 if
country has either high rate of church attendance or trade –
union membership; zero otherwise. Sources: ILO; World
Values Survey);
6) Climate and geography (Latitude, to distinguish
between warmer a nd colder climes. Source : CIA World
Factbook);
7)Job security (Unemployment rate, %. Sources:
Economist Intelligence Unit, ILO);
8)Political freedon (Average of indices of political and
civil liberties. Scale of 1 – completely free to 7 – unfree.
Source: Freedom House);
9)Gender equality ( Ratio of average male and female
earnings, latest available data. Source: UNDP Human
Development Report).
A number of other variables were also investigated
but, in line with findings in the literature, they
had no significant impact on QL. These were: education
levels, the rate of real GDP growth and income inequality
(Gini coefficient). Studies have often found a
small correlation between education and life sa tisfaction. A
recent report by the ILO found that an indicator of
schooling and training was actually inversely related to
wellbeing when jobs were poorly attuned to people’s needs
and aspirations.
The British analysts have pointed out that GDP per
capitaexplains more than 50% of the inter -country
variation in life satisfaction and the relationship
is linear. Surveys show that in rich countries high -income
population is more satisfied with the level of living than
low inco me people. In 24 of the 28 countries that
entered the Eurobarometer survey, material wellbeing

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 213
Nr. 2 / 2011(SECV), desfășurat de Fundația Europeană pentru
Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)
în 2007, a solicitat cetățenilor europeni să evalueze multip le
aspecte ale calității societății. Rezultatul este o imagine de
ansamblu a diferitor realități sociale din cele 27 de state membre
ale UE, precum și din Norvegia, Croația, Fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei și Turcia.
Raportul Organizației Internațio nale a Muncii a arătat, că
indicatorii școlarizării și instruirii sunt într -o legătură invers
proporțională cu bunăstarea atunci când slujbele sunt foarte
puțin familiare cu nevoile și aspirațiile oamenilor. PIB -ul pe
locuitor explică în proporție de mai b ine de 50% variația între
țări a satisfacției vieții, iar legătura dintre acești parametri este
liniară. Sondajele au dat dovadă, că, în țările bogate, populația
cu venituri ridicate este cu mult mai mulțumită de CV decât
populația cu venituri mici. În 24 din 28 de țări, care au intrat în
ancheta Eurobarometru, bunăstarea materială a fost identificată
ca cel mai important criteriu pentru satisfacția vieții [9].
Totuși, de-a lungul câtorva decenii, în țările dezvoltate s -a
manifestat doar un trend ușor cresc ător în scorurile medii ale
satisfacției vieții, în timp ce venitul mediu a crescut simțitor. Nu
există o confirmare clară a paradoxului în cazul veniturilor
crescânde versus punctaje staționare ale satisfacției vieții: o
creștere a venitului unei persoane cauzează resentimente și
reduce bunăstarea și satisfacția celorlalți. În investigațiile,
realizate de “The Economist Intelligence Unit”, inegalitatea
venitului nu are impact semnificativ asupra nivelului satisfacției
vieții.Anul 2010 constituie începutu l perioadei a treia de
dezvoltare a indicatorilor de evaluare a CV la nivel global.
Noua metodologie de evaluare a CV la nivel global pune accent
pe următorii factori:
costul de trai în țara respectivă;
cultura și hobby -urile persoanelor;
dezvoltarea ec onomică;
gradul de dezvoltare a culturii;
sănătatea populației;
gradul de dezvoltare a infrastructurii;
siguranța în stat sau stabilitatea;
condițiile climaterice.
Din indicatorii de evaluare a CV, la nivel global, au
dispărut PIB -ul la Paritatea Puter ii de Cumpărare în USD,
siguranța locului de muncă, stabilitatea și libertatea politică,
viața familială ș.a.has been identified as the most important criterion for life
satisfaction. However, over several decades there has
beenonly a very modest upward trend in average life –
satisfaction scores in developed nations, whereas
average income has grown substantially. There is no
evidence for an explanation. In The Economist Intelligence
Unit’s estimates, the level of i ncome inequality had no
impact on levels of life satisfaction. Life satisfaction is
primarily determined by absolute status related to states of
mind and aspirations. Theexplanation is that there are four
factors associated with modernisation that, in par t, offset its
positive impact:
a concomitant breakdown of traditional institutions
is manifested in the decline of religiosity and of trade
unions;
a marked rise in various social pathologies (crime,
and drug and alcohol addiction);
a decline in political participation and of trust in
public authority;
the erosion of the institutions of family and
marriage.
In personal terms, this has also been manifested in
increased general uncertainty and an obsession with
personal risk. These phenomena have accompan ied rising
incomes and expanded individual choice.
Quality-of-Life-Assessment in 2010
Since 2010 we have witnessed another period in the
development of worlwide QL assessment. The new
methodology for evaluating the global QL focuses on the
following facto rs [8; 9]:
cost of living in a country;
 people’s culture and hobby;
 economic development;
 degree of cultural development;
 public health;
 infrastructure development degree;
 state security or stability;
 climatic conditions.
Some indicators previousl y used to assess QL are no
longer in use. These are: GDP at PPP in $, job security,
political stability and freedom, family life, etc.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011214
Tabelul 1/ Table 1
Ponderea factorilor ce influențează CV în diferite țări ale lumii (din 100 puncte) /
The weight of QL factors in different countries of the world (out of 100 points)
Țările/ CountryCostul
de trai/
Living
costCultură
și hobby/
Culture
& hobbyEconomie/
EconomyCultura/
CultureSănătate/
HealthInfra-
structura
/Infra-
structureSiguranță/
Stabilitate/
Safety/
StabilityClima/
ClimteTotal/
Total
1.Ecuador 100 95 73 62 72 45 86 9681
2. Panama 93 100 62 63 77 74 93 6980
3. Mexico 94 90 68 66 76 59 81 9279
4. France 78 60 59 81100 92 100 8778
5. Italy 85 65 64 85 90 62 100 8778
6. Uruguay 94 80 64 72 72 61 100 9377
7. Malta 88 72 66 71 80 52 100 9576
8. Chile 95 87 60 67 73 73 98 5976
9. Spain 90 65 56 68 90 66 100 7975
10. Costa Rica 95 76 62 60 78 60 95 7975
11. Brazil 92 74 66 61 73 62 83 8274
12. Argentina 92 60 61 70 82 56 100 9174
13. Colombia 98 70 68 58 72 44 71 9273
14. New Zealand 96 55 58 59 86 70 100 8473
15. U.S. 57 78 57 79 78 100 100 8073
16. Portugal 72 74 60 72 77 56 100 8372
17. Australia 57 69 56 58 87 92 100 8471
18. Belize 83 78 69 58 60 60 82 6570
19. Malaysia 96 62 66 71 68 44 86 4369
20. Ireland 78 80 28 81 79 60 100 6568
21. Nicaragua 98 60 66 57 66 36 69 6867
22. Marea
Britanie57 80 30 70 84 80 100 6667
23. Honduras 97 50 65 32 66 40 71 8364
24. Republica
Dominicană97 60 58 47 60 40 70 5763
25. Thailand 92 45 68 65 63 32 60 2461
Sursa/ Source:www.hdr.undp.org .
Revista “International Living” a publicat un top al
celor mai bune țări, din punct de vedere al CV, prin
aceasta înțelegându -se costul de trai (15%), cultură și
hobby-uri (10%), economie (15%), mediu (10%), libertățiThe "International Livin g" Journal 2009 [14] published
a top ten best countries in terms of QL, meaning the cost
of living (15%), culture and hobbies (10%), economy
(15%) environment (10%), freedom (10%), health (10%),

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 215
Nr. 2 / 2011(10%), sănătate (10%), infrastructură (10%), securitate
(10%), climă (10%). Pe locul I, în top, se află Franța, fiind
urmată de Australia și Elveția. Următoarele 1 0 poziții, în
top, sunt ocupate de Germania, Noua Zeelandă,
Luxembourg, Statele Unite, Belgia, Canada și Italia.
Australia, în opinia autorului, este o țară foarte atractivă și
nu doar pentru retragere după pensionare, datorită vieții
echilibrate, climei t emperate, plajelor vaste și peisajelor
deosebite, dar și pentru persoanele cu diplomă de facultate,
care își vor găsi un loc de muncă, întrucât economia
australiană profită de pe urma boom -ului asiatic. În
Elveția, întregul sistem funcționează bine: există
fiabilitate, calitate, discreție, punctualitate, siguranță și
liniște, deși se vorbesc 5 limbi. În Noua Zeelandă se găsesc
cele mai frumoase peisaje din lume. Mai mult, pentru
tinerii licențiați, aflați la începutul unei cariere, Noua
Zeelandă este locul preferat. Există un nivel foarte scăzut
al ratei criminalității, iar sărăcia este un fenomen. România
este depășită după acești parametri de Republica
Dominicană și Insulele Cayman [2].
În funcție de grupurile sociale, persoanele în etate în
NMS-12 pare să fi fost cei mai afectați de criza
economică. Printre oamenii de vârsta de 65 de ani și peste,
satisfacția cu standardul de viață a scăzut cu 5%, în UE -15,
și cu 12%, în NSM -12. Conform datelor sondajului din
a.2009, satisfacția privind CV a persoanelor î n vârstă din
NMS-12 a fost la un nivel mai scăzut decât a omologilor
din UE-15: în rândul persoanelor de vârsta de 65 de ani și
peste, rating -ul mediu de satisfacție față de nivelul de trai a
fost de 6,9%, în UE -15, comparativ cu 5,2% – în NMS-12.
Nu estesurprinzător faptul, că unii oameni, cărora le este
dificil să se întâlnească cu prietenii în afara domiciliului,
sunt semnificativ mai puțin mulțumiți de nivelul lor de
viață decât cei, care consideră, că le este ușor de a practica
aceste întâlniri.
Dupăcumaratătabelul2,înNMS-12de două ori mai
mulți oameni decâtînUE-15 au recunoscut, că le este
dificil de a -și permite o întâlnite cu prietenii în afara
domiciliului. În a.2009,proporția decetățeni,care au avut
diferite dificultăți, a fostcea mai mareînBulgaria,Grecia,
UngariașiLetonia(înfiecarețară- maimult de30%,șiîn
Bulgaria- maimultde 40%). Cele mai mari creșteri(peste
5%) ale insatisfacției au fost înregistrate înGrecia,Irlanda,
LetoniașiLituania.infrastructure (10%), security (10%), climate (10%).
France ranks first, then Australia, Switzerland, Germany,
New Zealand, Luxembourg, the United States, Belgium,
Canada and Italy. Australia, for example, is a place good
for retirement, living a balanced life, enjoying a
temperate climate, vast beaches and great landscapes.
Also, people with college degree will find a job easily
because of the Australian economy and the Asian boom.
In Switzerland, everything works. There is reliability,
quality, discretion, punctuality, safety and tranquility.
Five languages are spoken in Switzerland. In New Zealand
you can see the most beautiful scenery in the world.
Moreover, for young graduates, New Zealand is the
perfect place. There is a very low crime rate as well.
Romania is flanked by the Cayman Isla nds and the
Dominican Republic [2].
Drop in satisfaction with life and standard of living
in the EU
In general, the most striking changes between 2007
and 2009 were seen in terms of satisfaction with life in
general and with standard of living. Between th e last
quarter of 2007 and September 2009, the average level of
satisfaction with life in general across the EU fell from 7.0
to 6.8, or by about 4%. This decline was more marked in
the new Member States, where global life satisfaction had
been increasing: here, the average score fell from 6.5 to
6.1, this decline of 6% being twice as great as the fall in
life satisfaction in the EU15. The biggest falls were in
Bulgaria (where average ratings of life satisfaction fell
from 5.0 in 2007 to 4.4 in 2009), Roman ia, Malta, Estonia
and Latvia, but also in France where the average life
satisfaction rating fell from 7.3 to 6.7. So, in the Baltic
States, for instance, the pattern of decline in life
satisfaction reflects the drop in GDP. However, it does not
correspond to the relatively small declines in GDP in
countries such as Malta and France [13].
As table 2 shows, around twice as many people
in the NMS12 as in the EU15 find it difficult to make ends
meet. In 2009, the proportion of citizens having
difficulties was highest in Bulgaria, Greece, Hungary and
Latvia (more than 30% in each country, and more than
40% in Bulgaria). The pattern was little changed from
2007; the greatest increases (of more than 5%) were in
Greece, Ireland, Latvia and Lithuania.
Tabelul2/ Table 2
Elemente detulpinăeconomică ,UE-15 șiNMS-12/
Elements of economic strain, EU -15 and NMS -12
UE-15 NMS-12* Indicatori de satisfacție
2007 2009 2007 2009
Dificil de a -și permite o întâlnire în afara domiciliului /
Difficult to make ends meet10% 11% 26% 22%
Nu-și pot permite să consume carne/ Cannot afford meat 4% 6% 20% 21%
Nu-și pot permite o scurtă vacanță /Cannot afford a
holiday24% 28% 55% 55%
Sursa/Source:Trends in quality of life in the EU: 2003 –2009
Notă: Respondenții au ev aluat satisfacția pe o scară de la 1 la 10.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011216
Pentru a identifica dificultățile, relativ,severe în satisfacție au
fostfolosiți doi indicatori specialiaiindicelui de privare:
imposibilitatea de a -șipermitemesecucarne,puisaupeșteîn
fiecarea douazi, șiimposibilitatea de a -șipermiteo vacanțăde o
săptămână, anual,departe de casă.Tabelul 2 arată, căproporțiile
imposibilităților de a -șipermiteacesteelementesuntmult mai mari
înnoile state membre ale UE șică modificăril e acestor indicatori
din 2007 până în 2009, îngeneral,a fost destul de semnificativă .
Cele mai mari creșteriînprivareau fost depistate înUngaria,unde
proporțiadecetățeni,care auconfirmat imposibilitatea de a se
alimenta cu carne,a crescut de la32%la42%,în perioada2007-
2009.La fel, în această perioadă ,proporțiaimposibilității de a -și
permiteovacanțăa crescut de la61%,în a.2007, la 73%,în 2009;
unica țară, încarealtepersoaneau raportat niveluricomparabile de
sărăcieîn a.2009a fostBulgaria.
În general, pentru cele 27 de state membre ale UE, în
ansamblu, CV a rămas relativ stabilă între 2007 și 2009, existând și
mici modificări pozitive. În țările care au aderat la UE în a.2004,
CV s-a îmbunătățit considerabil mai mult decât în vechile state
membre. Acest lucru s -a manifestat în satisfacția oamenilor cu
sferele private ale vieții, cum ar fi cu locuințele și nivelul de trai, cu
serviciile publice, cum ar fi educația, sănătatea și transportul public,
precum și în evaluarea globală a CV lor.Two pa rticular indicators from the deprivation
index were used to identify changes in relatively severe
hardship: being unable to afford meals with meat,chicken
or fish every second day, and being unable to afford a
week’s annual holiday away from home . Table 2 shows
that the proportions unable to afford these items are
much higher in the NMS, but that there were relatively
little changed overall between 2007 and 2009. The
biggest increases in deprivation were found in
Hungary, where the proportion of citizens who said that
they were unable to afford meat rose from 32% to
42% between 2007 and 2009. Meanwhile, the
proportion unable to afford a holiday rose from 61% in
2007 to 73% in 2009; the only other country in which
people reported comparable levels of deprivation in 2009
was Bulgaria.
While between 2007 and 2009 there were noticeable
falls in people’s satisfaction with their lives, and the ir
standard of living, there was less change in their
satisfaction with other aspects of life. Between 2007 and
2009, satisfaction with family life and health fell
somewhat more, but job satisfaction remained remarkably
stable, as Table 3 indicates.
Table 3 /Tabelul 3
Satisfacția diferitelor aspecte ale vieții, UE -15 și NMS -12/
Satisfaction with different aspects of life, EU -15 and NMS -12
UE-15 NMS-12*Indicatori de satisfacție
2007 2009 2007 2009
Satisfacția în viața de familie / Family life 7,95 7,81 7,70 7,52
Satisfaсția privind locurile
de muncă /Job7,22 7,21 6,84 6,95
Satisfacția de starea sănătății /Health 7,44 7,26 6,98 6,7
Sursa/Source:Trends in quality of life in the EU: 2003 –2009.
Notă: Respondenții au evaluat satisfacția pe o scară de la 1 la 10. / Note:People rated heir satisfaction on a scale from 1 to 10.
*NMS-12 se referă la cele douăsprezece noi state membre care au aderat la UE în 2004 și 2007: Bulgaria, Slovenia Republica Cehă,
Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malt a, Polonia, România, Slovacia.
Satisfacția privind viața de familie a fost, relativ, mare în
toate țările UE și a fost dificil de diferențiat datele consecvent
în trei perioade de timp. Cu toate acestea, există două grupuri
de țări, în care satisfacția p rivind viața de familie a scăzut în
perioada 2003 -2007, în aa.2007 -2009– Germania, Austria,
Grecia, Italia, Portugalia și Spania. Punctele de vedere ale
persoanelor în etate par să fi fost mai flexibile, decât cele ale
cetățenilor de vârstă medie între a. 2007 și a.2009, cu un
declin de 3% al nivelului de satisfacție privind viața de
familie, comparativ cu o scădere de 2% în rândul persoanelor
de vârstă cuprinsă între 35 și 64 de ani și nici o schimbare în
rândul celor de vârstă cuprinsă între 18 și 34 ani. Nu a fost
identificată nici o diferență între nivelul de satisfacție referitor
la viața de familie al bărbaților și femeilor [13].
În aceeași perioadă analizată (aa.2007 – 2009), nivelul de
satisfacție privind sănătatea a scăzut cu 4% în rândul
respondenț ilor în NMS -12 și cu 2% – în UE-15, diferențele
cele mai mari fiind marcate în Bulgaria, România și
Portugalia. Cu toate acestea, în Letonia oamenii au fost
mai mulțumiți de sănătatea lor în a.2009 decât în a.2007.Satisfaction with family life is relatively high in all
countries, and it is difficult to discern any consistent
trend across the three points in time. However, there are
two groups of countries in which satisfaction with family
life fell between 2003 and 2007, and again between 2007
and 2009 – Germany and Austria; and Greece, Italy,
Portugal and Spain. The views of older people appear to
have changed somewhat more than those of the
average citizen between 2007 an d 2009, with a decline of
3% in their level of satisfaction with family life,
compared with a fall of 2% for people aged between 35
and 64 years, and no change among those aged
between 18 and 34. There was no difference b etween the
ratings that men and women gave to their levels of
satisfaction [13] .
Between 2007 and 2009, levels of satisfaction with
health fell by 4% among respondents in the NMS12 and
by 2% among people in the EU 15, the most marked drops
being in Bulgar ia, Romania and Portugal. However,
people in Latvia were more satisfied with their health in

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 217
Nr. 2 / 2011Astfel de modificări sunt dificil de int erpretat.
Schimbările nivelurilor de satisfacție cu privire la locurile
de muncă sunt la fel de uimitoare. În general, gradul de
satisfacție referitor la locurile de muncă, în medie, nu s -a
schimbat în perioada aa.2007 -2009, iar în NMS -12 chiar a
crescutcu 2%, în medie. Acest lucru pare paradoxal pe
fundalul recesiunii economice, în condițiile creșterii
nesiguranței în locul de muncă și de înrăutățirii condițiilor de
muncă. Așa dar, pare paradoxal, că satisfacția privind locurile
de muncă a crescut cel m ai mult în Marea Britanie, Irlanda și
în statele baltice, țări care au înregistrat pierderi substanțiale la
capitolul locuri de muncă în perioada crizei economice[13].
În viziunea autorului, metodologia, propusă de PNUD în
2010 de evaluare a CV este una i nteresantă și destul de
relevantă și permite comparabilitatea țărilor pe arena
mondială după mai multor indicatori, dar este destul de
greoaie și necesită mult timp pentru compilarea,
sistematizarea și prelucrarea informației respective.
În concluzie, auto rul susține opinia, că dezvoltarea umană
poate fi definită drept un proces de extindere a posibilităților
oamenilor de a alege. În fiecare zi, oamenii fac numeroase
alegeri în domeniile economic, social și politic. Dacă ei se
află în centrul politicilor de dezvoltare, atunci aceste eforturi
urmează a fi adaptate la lărgirea posibilităților de alegere. În
perspectiva dezvoltării umane, posibilitățile oamenilor de a
alege se extind în trei domenii critice: durata vieții, nivelul de
educație și accesul la resu rsele economice, necesare pentru un
trai decent. Deci, dezvoltarea umană este atât un proces, cât și
un rezultat final.
Indiscutabil, cadrul fundamental al dezvoltării umane este
foarte larg. Conceptul acesteia este legat, într -un mod
compatibil și complem entar, de drepturile omului. Dacă
dezvoltarea umană vizează extinderea posibilităților și
libertăților, de care beneficiază membrii unei comunități,
drepturile omului reprezintă un demers de perfecționare a
structurilor sociale, care facilitează sau asigur ă aceste
posibilități și libertăți.
Alte domenii de alegere, cărora oamenii, de asemenea, le
atribuie o valoare înaltă, constituie participarea la viața
socială, securitatea, guvernarea responsabilă și durabilitatea.
Din punct de vedere al dezvoltării uman e, toate acestea sunt
necesare pentru asigurarea productivității și creativității, a
respectului față de sine și a sentimentului de apartenență la o
comunitate. În ultimă instanță, dezvoltarea umană este
dezvoltarea oamenilor, pentru oameni și prin oameni.
Deosebirea esențială dintre conceptul de creștere
economică și cel de dezvoltare umană constă în faptul, că
primul se concentrează, în exclusivitate, asupra extinderii unei
singure posibilități – cea de a obține venituri, pe când cel de -al
doilea presupun e consolidarea tuturor posibilităților – fie
economice, sociale, culturale sau politice. Din punct de
vedere al conceptului dezvoltării umane, venitul este un
mijloc de dezvoltare umană, dar nu și unicul mijloc. Folosind
diverse metode, beneficiile venitul ui trebuie utilizate astfel ca
să cuprindă multiplele aspecte ale dezvoltării. Prin urmare,
creșterea economică este o condiție necesară, dar nu și
suficientă, pentru dezvoltarea umană.
Conform Rapoartelor Dezvoltării Umane ale ONU, pentru
dezvoltarea uma nă contează, în primul rând, nu cantitatea, ci
calitatea creșterii economice. Deseori guvernele, în special ale2009 than they had been in 2007, so it is difficult to know
how to interpret such changes. Overall, average job
satisfaction did not change between 2007 and 2009, and in
the NMS12 it rose by 2%, on average. This appears
paradoxical against a background of economic recession,
growing job insecurity and deteriorating working
conditions (for at least some workers).
Conclusions .From our point of view, the methodology
proposed by UNDP in 2010 for QL assessment is
interesting and relevant. It allows countries in the world to
be compared according to several indicators. However, it
is quite cumbersome and time -consuming to compile and
systematize primary information. In c onclusion, we argue
that human development can be defined as a process of
enlarging people's choices as much as possible. Every day
people make many choices in the economic, social and
political areas. From the perspective of human
development, people's op portunities to choose are
expanding in three critical areas: life expectancy,
educational level and access to economic resources
necessary for a decent life.
However, the fundamental human development
framework is much broader. The concept of human
development is linked in a compatible and complementary
way to human rights. While human development aims at
expanding opportunities and freedom enjoyed by members
of the community, human rights is an approach to
improving the social structures that facilitate o r secure
these capabilities and freedom.
Other choice areas, whom people assign a high value,
is the participation in social life, security, responsible
governance and sustainability. In terms of human
development all these factors are necessary in order to
ensure productivity and creativity, self -respect and the
sense of belonging to a community. Ultimately, human
development means to develop people for people and
through people. The essential difference between the
concept of economic growth and human de velopment is
that the former focuses exclusively on a single expansion
possibility – to make money, while the latter involves the
consolidation of all possibilities – economic, social,
cultural or political. From the viewpoint of the concept of
human devel opment, income is a means for human
development, but not the only one. Using various
methods, the benefits of income should be used to cover
multiple aspects of development. Therefore, growth is a
necessary but not sufficient condition for human
developmen t.
According to Human Development Reports, human
development matters first, not quantity, but quality
growth. Often governments, especially in transition
countries, do not consider improving the quality of
economic growth and expanding opportunities for pe ople
to choose from. Usually, they are concerned with other
aspects of the transition process, such as macroeconomic
stabilization, budget execution, and foreign policy,
marginalizing the importance, structure, quality, and
influence of other factors on hu man development. The
xperience of several countries in transition in the last
decade has proved that there is no direct link between

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011218
țărilor în tranziție, nu consideră ameliorarea calității creșterii
economice și extinderea posibilităților oamenilor de a alege
drept probleme i mportante. De obicei, ele sunt preocupate de
alte aspecte ale procesului de tranziție, cum ar fi stabilizarea
macroeconomică, executarea bugetului, promovarea politicii
externe, marginalizând, astfel, importanța, structura și
calitatea creșterii economice, și, mai ales, influența ei asupra
dezvoltării umane, experiența mai multor țări în tranziție din
ultimul deceniu, deja a demonstrat, că nu există o legătură
directă între stabilitate, creștere economică și dezvoltare
umană.
Însă, chiar dacă această legătu ră a fost stabilită, ea poate
să dispară treptat, îndeosebi în cazul în care gestiunea
politicilor strategice nu este consecventă sau adecvată
scopurilor dezvoltării umane. Din aceste motive, dezvoltarea
umană trebuie să fie încorporată în dezbaterile priv ind
politicile publice și inclusă în agenda procesului decizional.
Deci, este cert, că nu trebuie să ignorăm faptul, că definirea
conceptului de dezvoltare umană cuprinde mai mult decât
venitul pe cap de locuitor, dezvoltarea resurselor umane și
necesitățile de bază ca măsură a progresului uman, și impune
evaluarea unor factori adiționali: inegalitatea și dezvoltarea
umană, justiția socială, asistența internațională pentru
dezvoltare și comerțul internațional, care poate debloca
potențialul dezvoltării uman e [10].stability, growth and human development.
But even if this link has been established, it may away,
especially if strategic policies management is not
consistent or appropriate to the goals of human
development. For these reasons, human development
should be incorporated into public policy debates and
decision-making process agenda. We should not ignore
that the definition of h uman development goes beyond per
capita income, human resource development and basic
needs as a measure of human progress. From this year on,
the definition should also include the following factors:
inequality and human development, social justice,
international development assistance and international
trade that can unlock the potential of human development.
QL assessment is performed by using more
thouroughly standards at the regional (European) level
than at the global level. The latter way does not co ntradict
the logical links between the two approaches. We can say
that these methodologies are in "cause and effect"
relationship. The highest effects are registred at the global
level, confirming the impact of regional factors in global
phenomena such as population migration, global warming,
viral diseases expansion, less agriculture share in
countries’ economies, population’s poverty increase,
etc. [5].
Bibliografie/Bibliography
1.Banca Mondială ș.a. Sărăcia și Schimbarea Climei: Reducerea Vul nerabilității Săracilor prin intermediul Adaptării.
2003.
2.Human Development Report, UNDP, 2009.
3.Nussbaum M.C., Sen A.K. The Quality of Life. New York: Oxford University Press, 1993. p.88 -94.
4.Ranis Gustav, Stewart Frances, Ramirez Alejandro. Creșterea eco nomică și dezvoltarea umană. World
Development’, vol.28, nr.6, “Economic Development and Growth Papers”, June 2000.
5.Raport Național al Dezvoltării Umane, 2003 -2005.
6.Raport asupra stării sistemului național de învățământ. Ministerul Educației și Cercetării din România, 2006.
7.Raport Național al Dezvoltării Umane. PNUD, 2008.
8.Raportul Global al Dezvoltării Umane. PNUD, 2009.
9.Raportul SECV privind Evaluarea calității societății și serviciilor Publice, 2009.
http://www.eurofound.europa.eu/publications/htmlfiles/ ef09110.htm.
10.Rowe J., Anielski M. The Genuine Progress Indicator: 1998. Update and Executive Summary, București:
Economică, 1999. 340 p.
11.Sen A. Dezvoltarea ca libertate. Bucureєti: Economica, 2004.
12.The Economist Intelligence Unit, Report 2005.
13.Trends in quality of life in the EU: 2003 -2009.
14.The International Living Magazine, 2009.
15.www.hdr.undp.org

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 219
Nr. 2 / 2011PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE
SISTEMULUI DE PRESTAȚII SOCIALE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
Anatolii ROJCO , dr., conf. cercet., IEFS
Oxana LIVIȚCHI, dr., UCCM
Liubovi HRISTIUC, cercet. șt., IEFS
Zoia STREMENOVSCAIA, cercet. șt., IEFS
Valentina VINOGRADOVA, cercet. șt., IEFS
Recenzent: Galina SAVELIEVA, dr., IEFSKEY FEATURES OF THE SOCIAL
BENEFITS IN THE R EPUBLIC
OF MOLDOVA
Anatolii ROJCO, PhD, Ass.Prof., IEFS
Oxana LIVIȚCHI, PhD, UCCM
Liubovi HRISTIUC, scientific researcher, IEFS
Zoia STREMENOVSCAIA, scientific researcher, IEFS
Valentina VINOGRADOVA, scientific researcher, IEFS
Reviewer : Galina SAVELIEV A, PhD, IEFS
În articol se descriu tipurile prestațiilor sociale stabilite
prin lege. Este demonstrat, că prin plătirea pensiilor, a
indemnizațiilor pentru copii, compensațiilor nominative la plata
serviciilor comunal -locative, indemnizațiile sociale î n Moldova
se asigură o anumită protecție socială a populației.
Cuvinte cheie: prestații sociale, pensii, indemnizații pentru
copii, compensații nominative, ajutor social.The article describes the legally prescribed types of social
payments. It is show n that through the payment of pensions, child
benefits, targeted compensations for payment of housing and
communal services, social allowances – the certain social
protection of the population is provided in Moldova.
Keywords: social benefits, pensions, ch ild allowances,
compensations, social support
Sistemul protecției sociale în Republica Moldova este
format din două componente:
sistemul de asigurări sociale obligatorii, care este
destinat pentru a proteja lucrătorul de la cele mai
răspândite și previzi bile riscuri sociale;
sistemul de asistență socială, care este destinată
pentru a proteja de la riscurile sociale anumite categorii de
populație, neacoperite cu asigurări sociale.
Dreptul la asigurare socială se dobândește în baza
cotizațiilor de asigură ri sociale de stat, care se efectuează
de către angajatori și persoanele fizice asigurate. Astfel,
persoanele fizice se asigură împotriva pierderii probabile a
veniturilor în urma apariției riscurilor de asigurare, așa ca:
maternitate, boală, moarte și băt rânețe– primind pensii și
diferite indemnizații cu caracter de asigurare.
Sistemul de asistență socială cuprinde o totalitate de
programe, măsuri și servicii specializate, direcționate spre
protecția persoanelor nevoiașe, a familiilor și grupurilor de
persoane, care nu au posibilitate să asigure un nivel
suficient de trai în virtutea anumitor împrejurări.
Cheltuielile sistemului de asistență socială sunt finanțate
din bugetul de stat, dar nu din cotizațiile individuale pentru
asigurările sociale.
Pensiileși alte indemnizații cu caracter de asigurare și
neasigurare, plătite de către sistemul de asigurări sociale și
sistemul de asistență socială, în totalitate, reprezintă
prestații sociale.
1. Pensiile. În conformitate cu art. 9 al Legii nr. 156 –
XIV din 14 o ctombrie 1998 privind pensiile de asigurări
sociale de stat (mai departe – Legea cu privire la pensii)
[1], în sistemul public, se acordă următoarele tipuri de
pensii:a)pensie pentru limită de vârstă; b)pensie de
invaliditate; c) pensie de urmaș.
Dinamica numărului de beneficiari ai diferitor tipuri de
pensii este nu numai inegală, dar și orientată diferit. Pe
fonul reducerii numărului total al pensionarilor (în anii
2002-2009– de la 634,5 până la 624,6 mii sau de 1,6%),
numărul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă s -a
redus cu 2,3%, numărul beneficiarilor de pensie de urmaș
– cu 42,9%, iar numărul de pensionari de invaliditate – cu
13,0% (tabelul 1).The social protection system in the Republic of
Moldova consists of two components:
compulsory social insurance, which is intended to
protect employers from the most common and predictable
social risks;
social assistance, which is intended to protect
against social risks of certain categories of people not
covered by social insurance.
The right to social insurance is purchased on the basis
of the state social insurance contributions, which are
performed by employers and insured individuals. Thus,
individuals insure themselves against the probability of
loss of earnings due to insurance risks, su ch as: sickness,
maternity, death and old age, receiving pensions and
various benefits of the insurance nature.
The social assistance system includes a set of
programs, measures, and specialized services aimed at
protecting individuals in need, families, and groups of
individuals who are not able to provide an adequate
standard of living because of certain circumstances. Costs
of social assistance are financed from the state budget
rather than from individual contributions to social
insurance.
Pensions an d various allowances and the non –
insurance nature of the insurance paid by social insurance
and social assistance system in the aggregate constitute a
social welfare payment.
1.Pension. In accordance with Article 9 of Law №
156-IV of 14 October 1998 on State Social Insurance
Pensions (hereinafter – the Law on Pensions) [1], the state
social insurance pensions are paid to the following types
of pensions: a) by age;b) disability: c) a survivor.
Dynamics of the number of pensioners for the
recipients of variou s types of pensions is not only unequal,
but in different directions. By a decline in the total
number of pensioners (over 2002 -2009– from 634,5
thousand to 624,6 thousand, or 1,6%), the number of
recipients of old -age pensions decreased by 2,3% and the
number of recipients survivor's pension – by 42,9%, while
the number of disability pensioners increased by 13,0%
(table 1).

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011220
Tabelul 1/ Table 1
Dinamica numărului pensionarilor pe tipuri de pensii, pers. /
Changes in the number of pensioners bytype ofpension, pers.
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total beneficiari de pensii ai
asigurării sociale/ Total number of
recipients of social insurance pensions634,5 627,6 620,7 618,3 621,4 619,4 621,4 624,6
1. Conform Legii de pensionare,
inclusiv:/ According to the Lawon
Pensions, including :
1.1 pentru limită de vârstă/ byage 475,6 468,1 460,8 457,3 459,7 458,8 462,1 465,1
1.2 de invaliditate/ disability 115,2 117,1 119,9 123,7 125,7 126,5 128,1 130,2
1.3 de urmaș/ survivors 33,5 33,0 31,930,5 29,8 28,2 25,9 24,5
2. Conform altor legi/ Under other laws 10,2 9,4 8,1 6,8 6,2 5,9 5,3 4,8
Sursa:Raport Social Anual 2006. – Ch., 2006, p.95 -97;/Source:Raport Social Anual 2009. – Ch., 2010, p. 180 -182.
Condițiile de stabilire a pensiei pe ntru limită de vârstă sunt:
atingerea vârstei de pensionare, stabilite de legislație, și realizarea
stagiului de cotizare necesar.
Vârsta de pensionare . Odată cu adoptarea, în anul 1998, a
Legii cu privire la pensii, în Republica Moldova, din a.1999, a
început creșterea treptată a vârstei de pensionare atât pentru bărbați,
cât și pentru femei. Ulterior, în urma modificării, operate la art. 41
prin Legea nr. 1485 -XV din 22 noiembrie 2002, începând cu anul
2002, vârsta de pensionare constituie 62 de ani pentr u bărbați și 57
de ani– pentru femei.
În vederea stabilirii pensiei de invaliditate , persoana asigurată
este examinată prin inetrmediul expertizei medicale, efectuate de
Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalității (C.E.M.V.), și, în
funcție de gradul de pierdere a capacității de muncă, se stabilesc trei
grade de invaliditate. Cuantumul pensiei de invaliditate se
calculează în funcție de gradul de invaliditate, conform formulelor
stabilite de Legea cu privire la pensii. În cazul în care cuantumul
pensieide invaliditate, calculate conform legii, este mai mic decât
cuantumul pensiei minime, se acordă pensie minimă.
Dreptul la pensie de urmaș se acordă dacă persoana decedată
era pensionară sau răspundea condițiilor, prevăzute pentru
obținerea unei pensii con form legislației în vigoare. Cuantumul
pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia întreținătorului
decedat, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți.
Mărimea medie a pensiei a crescut de la 137,35 lei, în a.2001,
până la 757,67 lei, în a.2009 , deci, de 5,5 ori (tabelul 2). În perioada
aa. 2001-2009, pensiile de vârstă au crescut cel mai mult – de la
140,34 până la 800,82 lei, adică de 5,7 ori, în timp ce pensiile de
invaliditate – de la 139,59 până la 652,23 lei, adică de 4,7 ori, iar
pensiile de urmaș– de la 88,31 până la 431,50 lei sau de 4,9 ori.Condition for the appointment/set of old-age pension
is: reaching the retirement age established by law and the
availability of adequate insurance experience.
Retirement age. With the adoption of the 1998 the Law
on Pensions, since 1999 the retirement age for both men
and women began to rise. Subsequently, the Law № 1485 –
XV of 22 November 2002, changes were made in art. 41,
that the retirement age has been left at the 2002 level, i.e.
age 62 for m en and 57 for women.
Disability pensions are appointed/set to the insured by
Commissions for Medical Examination of the Disability
(CMED) and, depending on the degree of disability, one
of their three disability groups is established. Disability
pension is in accordance to formulas prescribed by the
Law on Pensions. If the disability pension calculated
according to the law is less than the minimum pension, a
minimum pension is established.
Entitling to survivor's pension is acquired if the
deceased was a p ensioner or was entitled to a pension. The
sum of survivor’s pension is set as a percentage of the
pension of the deceased breadwinner, depending on the
number of persons eligible for this type of pension.
Theaverage amount of pensions increased
from137,35leiin 2001to757,67leiin2009,i.e. in5,5
times(table2). Retirement age pensions increased
more than other in 2001-2009:from140,34to800,82lei,
i.e.in5,7 times ,whiledisability pensions increased
from139,59to652,23lei,i.e. in4,7times,and
survivor's pensions from88,31to431,50lei,i.e. in4,9
times.
Tabelul 2 /Table 2
Dinamica mărimilor medii lunare a pensiilor, în lei /
Dynamics of average monthly pensions, MDL
2001 2002 20032004 2005 2006 2007 2008 2009
Total/Total 137,35 163,03 209,52 321,72 377,44 423,87 535,98 631,35 757,67
Pentru limită de vîrstă / by
age140,34 166,87 217,98 336,75 397,18 457,51 565,83 666,28 800,82
De invaliditate/ d isability 139,59 163,10 195,20 293,45 337,62 380,96 467,42 548,08 652,23
De urmaș/ s urvivors 88,31 107,28 138,96 209,13 241,47 270,48 318,95 367,62 431,50
Sursa: Casa Națională de Asigurări Sociale al Republicii Moldova./ Source:National Social Insurance of the
Republic of Moldova

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 221
Nr. 2 / 20112. Beneficiarii indemnizațiilor pentru copii. Sistemul
indemnizațiilor pentru familiile cu copii este constituit din ajutorul
unic la nașterea copilului, indemnizația lunară pentru îngrijirea
copilului până la atingerea vârstei de 1,5 (3) ani și indemnizați a
lunară pentru îngrijirea copilului în vârsta de 1,5 (3) -6 ani. Începând
cu a.2001 și până în prezent, are loc o creștere anuală a mărimii
indemnizațiilor nominalizate.
Indemnizațiile unice la nașterea copilului sunt o formă de
sprijin monetar, acordat at ât celor asigurați, cât și celor neasigurați.
Plata indemnizației unice la nașterea copilului persoanelor
asigurate se efectuează din contul bugetului asigurărilor sociale de
stat. Indemnizația dată pentru persoanele neasigurate se plătește din
mijloacele bugetului de stat. Multitudinea surselor de finanțare a
determinat ca, până în a.2005, mărimea acestei indemnizații să fie
diferențiată pentru persoanele asigurate și neasigurate. Abia
începând din a.2005, se stabilește o mărime egală a indemnizației
unice la nașterea copilului, indiferent de statutul de asigurat sau
neasigurat al femeiii care a născut copilul. Începând cu a.2010,
mărimea indemnizației unice la nașterea primului copil constituie
1700 lei și la nașterea fiecărui următor copil – 2000 lei.
Pentru o întreținere și educare deplină a copiilor mici, în
Moldova, este stabilită o indemnizație lunară pentru îngrijirea
copilului cu vârsta de 1,5 (3) ani. Aceasta este desemnată fără a
ține cont de venitul total al familiei. Persoanele neasigurate primes c
o indemnizație lunară pentru îngrijirea copiilor cu vârsta până la 1,5
ani. Persoanelor asigurate li se plătește o indemnizație lunară pentru
îngrijirea copilului cu vârsta de până la 3 ani. Plata indemnizației
persoanelor asigurate, în perioada concediu lui de îngrijirea
copilului, se efectuează din contul mijloacelor bugetului
asigurărilor sociale de stat, iar celor neasigurate – din bugetul de
stat. Acest concediu se include în stagiul de asigurare.
Mărimea indemnizației lunare pentru îngrijirea copilul ui până
la 1,5 ani pentru persoanele neasigurate are valoare fixă și costituie
150 lei. Începând cu a. 2010, a crescut mărimea indemnizației
lunare pentru educarea copilului până la vârsta de 1,5 ani pentru
persoanele neasigurate până la 250 lei.
Până în a.2004, mărimea indemnizației lunare pentru îngrijirea
copilului cu vârsta de până la 3 ani pentru persoanele asigurate, de
asemenea, a fost fixată. În scopul creșterii valorii indemnizației,
plătite pentru educarea copilului până la 3 ani, în a.2005, ordin ea de
calculare a acesteia pentru persoanele asigurate s -a schimbat. Baza
de calculare a indemnizației lunare a fost venitul mediu lunar
asigurat din ultimele 6 luni calendaristice până la nașterea copilului.
Pentru protecția copiilor în condițiile crizei, de la 1 ianuarie a.2010,
a fost mărită cu 5% indemnizația pentru îngrijirea copilului de până
la 3 ani. Totodată, se păstrează ordinea calculării acestei
indemnizații – 30% din venit. Mărimea minimă a indemnizației
pentru îngrijirea copilului de până la 3 ani a crescut până la 300 lei
pentru fiecare copil.
În pofida schimbării ordinii de calculare a indemnizației lunare
pentru îngrijirea copilului pentru persoanele asigurate, mărimea ei
acoperea mărimea minimului de existență al copiilor de vârstă de
1-6 ani numai cu 49,7%. Pentru persoanele neasigurate, mărimea
indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului a constituit doar
15,6% din mărimea minimului de existență al copiilor de vârstă de
1-6 ani.
Indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului de vârst a de
1,5 (3)-16 ani se stabilește familiilor cu venituri mici, dacă venitul
mediu lunar al fiecărui membru al familiei nu depășește 54 lei.
Această indemnizație se plătește în mărime de 50 lei cu condiția, că2.Recipients of childbenefit.The system of benefits
for families with children consistsofa lump sum atbirth,
monthlyallowance forchild care untilthe age of 1,5or3
years and amonthlyallowance for the child at the age of
1,5 or3 to the age of 16. Since 2001 till present there is
performed the annual increase in the size of thesebenefits.
Lump-sum allowance for childbirth is a form of
monetary support provided to both i nsured and uninsured
persons. Payment of a lump sum at birth to the insured
persons shall be at the expense of state social insurance
budget. These benefits for the uninsured are paid from
public funds. Various sources of funding caused the fact
that until 2005 the size of this benefit was differentiated
for the insured and uninsured persons. Only since 2005,
the same size lump sum at birth was established regardless
of whether a woman was insured or uninsured. Starting
from 2010, the size of a lump sum at birth was 1700 lei,
while the birth of each subsequent child – 2000 lei.
To take full maintenance and education of young
children in Moldova exists the monthly allowance for
child care age 1,5 or 3 years . It is appointed without
regard to the total family income. Uninsured persons
receive the monthly allowance for children up to the
child’s age of 1,5 years, while insured ones receive this
monthly allowance up to the child’s age of 3 years.
Allowance for the period of leave for child care for
insured person s is paid at the expense of state social
insurance budget and for the uninsured from the state
budget. This holiday is included in the insurance period.
Monthly allowance for child care up to 1,5 years for
the uninsured is a fixed quantity and is 150 lei. Since 2010
the monthly allowance for child care up to 1,5 years for
uninsured individuals was increased to 250 lei.
Until 2004, the monthly allowance for child care up to
3 years for insured persons was also fixed. In order to
increase the amount of benef its paid for the child under 3
years old in 2005, the procedure for calculating this
benefit for the insured persons was changed. The basis for
calculating the monthly benefit is taken as the average
monthly insured income for the last 6 calendar months
preceding the birth of a child. For the protection of
children in crisis, since the January 1, 2010 the allowance
for child cares up to 3 years increased by 5%. The order of
calculation of the allowance (30% of income) was
preserved. The minimum size of the allowance for child
care up to 3 years was increased to 300 lei per child.
Despite the change in the procedure for calculating the
monthly allowance for child care for the insured, its size
covered the subsistence level of children from 1 to 6 years
onlyon 49,7%. For the uninsured, the monthly allowance
for child care amounted to only 15,6% of the subsistence
level of children from 1 to 6 years.
Monthly allowance for child care at the age of 1,5 or
3 to 16 years assigned to low -income families, if the
average monthly income per family member does not
exceed 54 lei. This allowance is paid at a rate of 50 lei,
provided that the sum of monthly gross income for each
family member during the preceding six months does not
exceed 54 lei, no matter insured or unin sured person is this
family member. Costs associated with the payment of

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011222
suma venitului total lunar, în cursul ultimelor șase luni, nu
depășește 54 lei pentru fiecare membru al familiei, indiferent dacă
persoana este asigurată sau neasigurată. Cheltuielile, legate de plata
indemnizațiilor, se acoperă din contul alocărilor din bugetul de stat.
Din a.2010, în conformitate cu modificările, incluse în
Hotărârea Guvernului “Cu privire la indemnizațiile pentru familiile
cu copii” nr. 1478 din 15 noiembrie a. 2002, indemnizația lunară
pentru îngrijirea copilului de vârsta de la 1,5 până la 16 ani pentru
persoanele asigurate, inclus iv pentru copilul, luat în tutelă sau
curatelă, nu se acordă [2].
În perioada aa. 2007 -2009, numărul beneficiarilor de
indemnizații unice la nașterea primului copil a crescut de la 5769
până la 5984 persoane, deci, cu 3,7% față de a.2007, iar plățile
totale au crescut de la 5514,0 până la 8195,9 mii lei sau cu 48,6%
(tabelul 3). În aceeași perioadă, a crescut numărul beneficiarilor de
indemnizații unice la nașterea fiecărui următor copil – de la 3762
până la 5880 persoane, deci, cu 56,3%, iar plățile totale au crescut
de la 3605,4 până la 9849,9 mii lei sau de 2,7 ori. Este necesar de
menționat și creșterea beneficiarilor indemnizației lunare pentru
îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani – de la 24852 până la
29268 persoane, deci, cu 17,8%, iar plățile totale– de la 5756,2
până la 14628,2 mii lei sau de 2,5 ori. Totodată, s -a redus numărul
și plățile sumare ale beneficiarilor de indemnizații lunare pentru
îngrijirea copilului până la vârsta de 1,5 (3) -16 de ani de la 1654
până la 1537 persoane sau cu 7 ,6%, iar plățile totale – de la 171,6
până la 157,6 mii lei, deci, cu 8,9%.these benefits are covered from the state budget.
Since 2010, in accordance with changes made to a
Government Decree on benefits for families with children
Nr. 1478 from November 15, 2002, the monthly allowance
for a child aged from 1,5 to 16 years for the uninsured and
aged from 3 to 16 years for insured persons, including
children guardianship or trusteeship, is not assigned [2].
During 2007 -2009 years number of recipients of the
lump sum at first birth has increased from 5769 persons to
5984 persons, i.e. by 3,7% compared with 2007, while
total payments increased from 5514,0 thousand lei to
8195,9 thousand lei, i.e. by 48,6% (table 3). During the
same period the number of recipients of the lump sum at
birth of each subsequent child was increased from 3762
persons to 5880 persons, i.e. by 56,3%, while total
payments increased from 3605,4 thousand lei to 9849,9
thousand lei or at 2,7 times. It should be noted the growth
of the number of recipient of monthly benefits for child
care until age 3 years from 24852 persons to 29268
persons, i.e., by 17,8%, while total payments grew from
5756,2 thousand lei to 14628,2 thousand lei, or at 2,5
times. However, the decline in the number of recipien ts
and total payments of monthly benefits for child care at
the age of 1,5 (3) to 16 years decreased from 1654 to
1537, i.e., by 7,6%, while total payments decreased from
171,6thousand lei to 157,6 thousand lei, i.e. by 8,9%.
Tabelul 3 /Table3
Dinamica cheltuielilor pentru protecția familiilor cu copii, în perioada aa.2007 -2009/
Dynamics of expenditure for familieswithchildren 2007-2009
2007 2008 2009
Tipul indemnizației/ Type of
allowanceNumărul
de
beneficiari,
pers./
Number of
beneficiariesSuma
lunară,
mii lei/
Monthly
amount,
thousand
MDLNumărul
de
beneficiari,
pers./
Number of
beneficiariesSuma
lunară,
mii lei/
Monthly
amount,
thousand
MDLNumărul
de
beneficiari,
pers./
Number of
beneficiariesSuma
lunară,
mii lei/
Monthly
amount,
thousand
MDL
Indemnizație unică la nașterea
primului copil/ Single indemnity,
first child5769 5514,0 5458 6288,0 5984 8195,9
Indemnizație unică la nașterea
fiecărui copil următor/ Single
birthof each next child allowance3762 3605,4 4932 6931,1 5880 9849,9
Indemnizație lunară pentru
îngrijirea copilului până la vârsta
de 3 ani/ Monthly allowance for
child care until theage of3 years24852 5756,2 27235 8796,0 29268 14628,2
Indemnizație lunară pentru
creșterea copilului cu vârsta de la
3 până la 16 ani/ Monthly
allowance forchildinagefrom3
to 16 years1654 171,6 1764 181,7 1537 157,6
Sursa: Casa Națională de Asigurări Sociale al Republicii Moldova. / Source National Social Insurance of the
Republic of Moldova.
3. Compensațiile nominative în momentul efec tuării
plații serviciilor comunale. Până în 2000, în Moldova a
existat un sistem tradițional de înlesniri pentru achitarea3.Targeted compensation for payment of housing
and communal services. Until 20 00 there existed the
traditional system of benefits for payment of utility

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 223
Nr. 2 / 2011serviciilor locative și comunale, acordate anumitor
categorii de cetățeni. În aprilie 2000, a fost adoptată Legea
nr. 933-XIV “Cu privire la protecția socială specială a unor
categorii de populație”, prin care au fost introduse
compensații nominative bănești în locul înlesnirilor
existente anterior [3]. Astfel, au fost anulate înlesnirile
pentru 47 categorii de populație, iar compensați ile
nominale au fost acordate numai pentru 9 categorii,
ulterior, lista categoriilor a fost extinsă până la 11.
În aa.2007 -2009, numărul beneficiarilor de compensații
nominative a crescut cu 6078 pers. sau cu 2,4% (tabelul 4).
Plățile, efectuate în această perioadă, au crescut cu
71974,9 mii lei sau cu 19,5%. Mărimea medie a
compensațiilor nominative, comparativ cu a.2007, a
crescut cu 17,2% și, în a.2009, a constituit 122 lei.services provided to certain categories of citizens in
Moldova. In April 2000 a law was passed Nr. 933-XIV
"On the special social protection of certain categories of
people" on whic h the targeted cash compensation were
introduced instead of the previously existing benefits [3].
Exemptions for 47 categories of the population were
eliminated, and compensations have been introduced only
for the 9 categories. Later the list of categories was
expanded to 11.
In 2007-2009 the number of beneficiaries of targeted
compensation has increased by 6078 persons, or by 2,4%
(table 4). Disbursements for the period increased by
71974,9 thousand lei or by 19,5%. The average size of
compensations in com parison since 2007 increased by
17,2% and amounted in 2009, 122 lei.
Tabelul 4 /Table 4
Parametrii de bază ai sistemului de compensații nominative la achitarea serviciilor comunale și locative /
The main parameters of the compensations forpayment of utility services
2007 2008 2009
Numărul beneficiarilor, persoane/ The number of
beneficiaries ,persons251881 254829 257959
Plățile efectuate, mii lei/ Payments ,thousand MDL 296759,7 334945,2 368734,6
Mărimea medie a compensațiilor nominative, lei/ Theaverage
sizeofnominalcompensation ,MDL101 117 122
Sursa/Source: Raportul Social Anual 2008. – Ch., 2009, p.48; Monitorul oficial, 2010, Nr. 129 -130, p. 72; Nr. 145 –
147, p. 81 -82.
Compensațiile nominative se stabilesc și se calculează în
baza următoar elor normative: a) la plata pentru energia electrică
– pornind de la costul consumului normativ lunar de 60 kWh la
un contor; b) la plata pentru energia electrică în apartamentele
(casele) dotate cu plite electrice – pornind de la costul
consumului normati v lunar de 100 kWh la un contor; c) la plata
pentru încălzirea centralizată sau cu gaze naturale – pornind de la
costul încălzirii pentru 30 m2 de suprafață totală pentru o
persoană beneficiară de compensație nominativă, indiferent de
faptul, cine este pro prietarul apartamentului (casei), iar, în cazul
pensionarilor singuri, această compensație se calculează pornind
de la costul încălzirii pentru 30 m2 de suprafață totală pentru o
familie;d) pentru procurarea cărbunelui și a lemnului de foc,
anual– pornind de la nivelul limită al prețurilor aprobate de
Guvern, în mărime de 50 la sută din costul unei tone de cărbune
și al unui metru cub de lemn. Dacă familia numără câteva
persoane beneficiare de compensație, aceasta se acordă fiecărui
beneficiar, indiferent de faptul, cine este proprietarul casei.
În a.2009, compensații nominale primeau 257959 de
persoane (7% din populația țării) sau cu 3177 destinatari mai
mult, comparativ cu a.2008. În perioada sezonului de încălzire a
a.2009, compensații nominative pentru energia termică au primit
40,3 mii de oameni. Numărul beneficiarilor de compensații
pentru gazele naturale, utilizate pentru încălzire, a constituit 59,2
mii, iar pentru achiziționarea cărbunilor și lemnelor – 160,9 mii.
Pentru plata compensațiilor nomina tive, în a.2009, au fost
prevăzute mijloace în valoare de 372845,2 mii lei. Cheltuielile
reale au constituit 368734,6 mii lei, sau 98,9% din suma
planificată. Comparativ cu a.2008, cheltuielile reale au crescut cu
33789,4 mii lei sau 10,1%.
Începând cu 1 i anuarie 2010, compensații nominative pentruTargeted compensation are appointed on the basis of
the following rules: a) to pay for electricity, based on
the cost of monthly regulatory consumption of 60 kWh per
a meter; b) to pay for electricity for the flats (houses),
equipped with electric cookers, based on the cost of
monthly normative consumption of 100 kWh per a
meter;c) to pay for central heating or heating with
natural gas, from the cost of heating of 30 m2 of total area
per recipient of the targeted compensation regardless of
who owns the apartment (house), and for single pensioners
this compensation was calculated from the cost of
heating 30 m2 of total area per family; d) for the purchase
of coal and wood, annually at a rate of 50% of the cost of
1 ton of coal and 1 m3 of wood based on the ceiling price
approved by the Government. If several family
members have the right to this compensation, the latter
was provided to each recipient, regardless of who owns
the house.
In 2009, 257959 persons received the compensations
(7% of the population of Moldova), or on 3177 recipients
more compared with 2008. During the heating season in
2009 40,3 thousand people received the targeted
compensation for the thermal energy. Number of
recipients of compensations for natural gas used for
heating was 59,2 thousand, and for the purchase of coal
and wood 160,9 thousand.
The amount of 372845,2 thousand lei was earmarked
for the payment of compen sations in 2009. Actual
expenditures amounted to 368734,6 thousand lei or 98,9%
from the planned amount. Compared with 2008, actual
expenditures have increased by 33789,4 thousand lei or by

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011224
categoriile de populație, prevăzute în prezenta Lege, nu se
stabilesc. Întrucât confirmarea dreptului la compensații
nominative se stabilește o dată în patru ani, persoanele, cărora li
s-a acordat acest drept pân ă la 31 decembrie 2009, beneficiază de
compensații nominative până la expirarea termenului lor.
În scopul sprijinirii persoanelor cu venituri mici și a familiilor
în sezonul rece al anului, la 26 februarie 2010, a fost adoptată
Legea nr. 15 „Privind compen sațiile sociale în perioada rece a
anului 2010” [4]. Prin acesta Lege și prin Hotărârile Guvernului
ulterioare, se prevede ordinea de stabilire și plata compensației
sociale lunare în perioada rece a a.2010 (de la 1 ianuarie până la
31 martie și de la 1 no iembrie până la 31 decembrie).
Compensația socială se acordă:
a) familiilor defavorizate, care au obținut dreptul la ajutor
social, stabilit în conformitate cu Legea nr. 133 -XVI din 13 iunie
2008 „Cu privire la ajutorul social” [5];
b) salariaților din ram urile sectorului bugetar, care se
încadrează în categoriile I -VII de salarizare ale Rețelei tarifare
unice;
c) beneficiarilor de pensii sau de alocații sociale de până la
900 de lei.
Mărimea compensației sociale pentru perioada rece a a.2010
constituie 130 lei. În perioada ianuarie -martie a sezonului de
încălzire a a.2010, de compensații sociale au beneficiat aproape
260 mii de persoane, inclusiv 40 mii familii social vulnerabile,
115 mii de cetățeni, care primesc pensii sau alocații sociale, și 67
de mii lucrători din sectorul public.
4.Ajutorul social este o plată lunară în bani, acordată
familiei defavorizate cu scopul asigurării unui venit lunar minim
garantat de stat. Cuantumul ajutorului social depinde de
evaluarea venitului globa1 a1 familiei și nevo ia acesteia de
asistență socială. În Republica Moldova, actul normativ, care
reglementează acordarea și cuantumul asistenței corespunzătoare
oricărei persoane, care nu dispune de resurse suficiente și care nu
este în măsură să le procure prin propriile mij loace sau să le
primească dintr -o altă sursă, este Legea Republicii Moldova nr.
133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social [5]. În
această ordine de idei, pentru anul 2009, pentru a asigura un venit
minim lunar garantat, a fost aprobată suma d e 430 lei, dar pentru
anul 2010 – 530 lei.
Acordarea ajutorului social are ca scop să contribuie, în mod
semnificativ, la reducerea inegalităților și a sărăciei familiilor,
inclusiv a celor aflate în risc de excluziune socială și prevede
trecerea treptată de la un sistem de prestații, bazat pe categorii, la
un sistem de prestații, bazat pe testarea veniturilor.
De ajutor social pot beneficia familiile defavorizate în cazul
în care toți membrii adulți ai acesteia se încadrează, în cel puțin,
una dintre următ oarele situații: au atins vârsta de pensionare,
stabilită în conformitate cu legislația în vigoare; sunt persoane cu
grad de invaliditate; sunt șomeri înregistrați la Agenția teritorială
pentru ocuparea forței de muncă, în a cărei rază teritorială își au
domiciliul și care nu refuză un loc de muncă sau participarea la
servicii de stimulare a ocupării forței de muncă oferite de agenții;
îngrijesc un copil mai mic de 3 ani; îngrijesc un membru/membri
ai familiei cu în gradul I de invaliditate, care necesită î ngrijire
conform concluziei C.E.M.V.; îngrijesc un copil/copii invalizi
din aceeași familie sau o persoana în vârstă de peste 75 de ani din
aceeași familie conform concluziei Consiliului Medical
Consultativ.
Ajutorul social se stabilește în baza cererii, d epuse de unul10,1%.
Starting from January 1, 2010 the targeted payment for
population under this Act shall be imposed. As proof of
entitlement to compensations will be made every four
years, the person who set this right before 31 December
2009, enjoy compensations to their expiry.
In order to support low -income individuals and
families in the cold period, on the February 26, 2010 the
Law Nr.15 "On social compensation in a cold period in
2010” was adopted. [4].According to the law and the
following Government Resolution "On the social
compensation in the cold period of 2010" the proc edure is
provided for establishing and paying monthly social
compensation in a cold period of the year 2010 (since
January 1 till March 31 and since November 1 till
December 31).
Social compensation is provided for:
a) low-income families eligible for soci al benefits
under the Law Nr. 133 -XVI of June 13, 2008 "On Social
Assistance" [5];
b) workers in the public sector, related to the I -VII
ranks of Unified wage tariff;
c) recipients of pensions or social benefits up to 900
lei.
Amount of social compensation in the cold period
in 2010 is 130 lei. During January -March heating
season in 2010 approx. 260 thousand persons got these
social entitlements, including 40000 vulnerable families,
115 thousand persons receiving a pension or so cial
security benefits, and 67 thousand public sector
employees.
4.Social benefit is a monthly cash payment for poor
families in order to provide state -guaranteed minimum
monthly income. The amount of social benefit depends on
the estimation of aggregate household income and its
demand for social assistance.
In Moldova, the legal act regulating the provision and
the appropriate level of care for those who do not have
sufficient resources and is unable to obtain their own
funds or from other sources is the Law Nr.133 -XVI of
June 13, 2008 on social benefits [5]. Under this
law, in 2009 the sum of 430 lei per month was approved to
ensure a minimum monthly income, and in 2010 it was
530 lei.
The purpose of the provision of social benefits is
largely contribution to the reduction of inequality and
poverty of families and individuals who are at risk of
social exclusion. A gradual transition is supposed from a
system of privileges based on the categories to the system
of benefits based on income t esting.
Social benefit can be got by low -income families in
which all adult members are at least at one of the
following situations: the retirement age in accordance with
the law; persons with disability; unemployed persons
registered in the territorial e mployment agency at the place
of the residence that did not refuse the proposed work or
to use the services of employment agencies; caring for a
child aged less than three years; caring for a member /
members of the family with disability of the 1st group(the
worst state) who requires care according to the conclusion

ECONOMIE ȘI SOCIOLOGIE /ECONOMY AND SOCIOLOGY 225
Nr. 2 / 2011dintre membrii familiei cu capacitate deplină de exercițiu, o
persoană împuternicită de familie sau un alt reprezentant, în
condițiile prevăzute de lege. În mod obligatoriu, la cerere se
anexează certificatul privind componența familiei, actu l de
identitate și copia acestuia, legitimația de ședere temporară sau
actul de identitate, eliberat de autoritățile competente, în cazul
cetățenilor străini, apatrizilor sau refugiaților.
Potrivit Legii nr. 133 -XVI din 13 iunie 2008 „Cu privire la
ajutorul social” și HG nr. 1167 din 16 octombrie 2008, prin care
a fost aprobat Regulamentul „Cu privire la modul de stabilire și
plată a ajutorului social, familiilor defavorizate”, în funcție de
venitul familiei și nevoia acesteia de asistență socială, se
stabilește și se acordă un ajutor social. Cuantumu1 venitu1ui
1unar minim, garantat pentru fiecare membru a1 fami1iei, se
stabilește astfel: 100% din venitu11unar minim garantat pentru
solicitant; 70% din venitu1 1unar minim garantat pentru fiecare
a1t membru a du1t a1 fami1iei; 50% din venitu11unar minim
garantat pentru fiecare copi1; 30% din venitu1 1unar minim
garantat pentru fiecare adult încadrat în grad de inva1iditate; 50%
din venitu1 1unar minim garantat pentru fiecare copi1 inva1id;
10% din venitu1 1unar minim garantat, dacă persoana cu grad de
inva1iditate este unicul adult din fami1ie.
Concluzii.
1. RM dispune de un sistem modern de protecție socială a
populației, format din două componente: asigurarea socială
obligatorie de stat și asistența socială. Aceste componente
cuprind diferite categorii de populație, iar prestațiile
corespunzătoare sunt finanțate din diferite surse. Condițiile de
acordare a diferitor tipuri de prestații sociale sunt stabilite
legislativ.
2.Ajutorul social este o nouă direcție , un nou instrument ale
politicii de asistență socială, orientată către cele mai sărace pături
ale populației. Prin acordarea acestei prestații bănești, se
urmărește posibilitatea de a oferi oamenilor o rețea sigură cu
scopul de a preveni ca ei să nu ajung ă în sărăcie și de a susține
eforturile acestora de a ieși din starea de sărăcie.
3.Volumele prestațiilor sociale sunt extrem de mici, cu mult
mai mici decât volumele minimurilor de existență ale
beneficiarilor prestațiilor sociale corespunzătoare. După nivelul
prestațiilor sociale, RM se află într -o situație mult mai rea,
comparativ cu țările vecine.of the CMED; caring for a child / child with disability in
this family or person over the age of 75 years in this
family, in conformity with the resolution of the Medical
Advisory Board.
In accordance with the Law Nr. 133 -XVI of 13 June
2008 on social benefits and the Government Decree Nr.
1167 of October 16, 2008, which approved the
Regulations on the Procedure for the establishment and
payment of social allowances to poor families, dependi ng
on family income and its need for social assistance, it
installed and social benefit. The values of the guaranteed
minimum monthly income of each family member should
be: 100% guaranteed monthly minimum income for an
applicant with 70% of the guaranteed minimum
monthly income for each adult family member, 50% of the
guaranteed minimum monthly income for each child, plus
30% of the guaranteed minimum monthly income for each
adult with a group of disability, plus 50% of the
guaranteed minimum m onthly income for each disabled
child, plus 10% of the guaranteed minimum monthly
income of a person with a disability group is the only adult
in the family.
Conclusions
1.Moldova has a modern system of social protection.
It consists of two parts: compul sory state social insurance
and social assistance. These pieces cover a variety of
populations, and appropriate payments are funded from
different sources the conditions for granting different
types of payments are legislatively established.
2.Welfare al lowance is a new direction and a tool of
social protection policies targeting the most poor. The
establishment of this cash payment with the option to
provide social protection to people that they should not
have fallen into poverty, and support their effo rts to
overcome poverty.
3.Dimensions of social benefits are very small.
They are much smaller than the subsistence level
of the recipients of social benefits. The level of
social benefits in the Republic of Moldova i s in a much
worse position in comparison with neighboring
countries.
Bibliografie/Bibliography
1.Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat (reeditată): nr. 156 -XIV din 10 octombrie 1998. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 42-44, art. 247.
2.Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului Moldova cu
privire la indemnizațiile adresate familiilor cu copii nr. 1478 din 15 noiembrie 2002: nr. 19 din 19 ianuarie 2010: În:
Monitorul Of icial al Republicii Moldova, 2010, nr. 8-10, art. 48.
3.Lege cu privire la protecția socială specială a unor categorii de populație: nr. 933 -XIV din 14 aprilie 2000. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 70-72, art. 507.
4.Legea privind compen sațiile sociale în perioada rece a anului 2010: nr. 15 din 26 februarie 2010. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 33, art. 59.
5.Legeaсu privire la ajutorul social: nr. 133 -XVI din13 iunie 2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldov a, 2008,
nr. 179, art. 625.

Revistă teoretico -științifică / Theoretical and scientifical journal
Nr. 2 / 2011226
Bun de tipar: 29.06.2011. Tirajul 100 ex.
Coli de tipar 31,59. Coli editoriale 27,62. Com.2.
Complexul -Editorial al IEFS, 2011