Economie și Afaceri Europene [609108]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Economie și Afaceri Europene

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Profesor Îndrumător: Conf. Univ. Dr. Daniel Tobă Masterand ă: Pârvuleț Ana -Maria

CRAIOVA
2017

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Economie și Afaceri Europene

POLITICI BUGETAR -FISCALE APLICATE ÎN
ECONOMIA ROMÂNEASCĂ

Profesor Îndrumător: Conf. Univ. Dr. Daniel Tobă Masterand ă: Pârvuleț Ana-Maria

CRAIOVA
2017

3
CUPRIN S
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………….4
CAPITOLUL 1. CADRUL GENERAL ȘI INFLUENȚELE POLITICII
BUGETAR -FISCALE …………………………………………………………………………………6
1.1 Instrumentele politicii bugetar -fiscale …………………………………………………….6
1.1.1 Obiectivele politicii bugetar -fiscale ………………… ………………………………………………………9
1.1.2 Rolul politicilor bugetare și fiscale în procesul de creștere economică ……………………….10
1.1.3 Funcțiile politicii bugetare și ale politicii fiscale ……………………………… ……………………..12
1.2 Mix-ul și influențele politicii bugetar fiscale în economie ……………………….14
1.2.1 Efectele măsurilor fiscale asupra mediului de afaceri ………………………………………………15
1.2.2 Politica de administrare f iscală și de cheltuieli bugetare …………………………………………18
1.3 Finanțarea deficitului bugetar și cadrul fiscal general …………………………..20
CAPITOLUL 2. PERSPECTIVA BUGETAR -FISCAL Ă ÎN PERIOADA
2013 -2017 ………………………………………………………………………………………………….22
2.1 Exec uția bugetară în anii 2015 -2016 ……………………………………………………..22
2.2 Alocarea fondur ilor bugetare pe ntru anul 2017 …………………………………..25
2.2.1 Investiții publice realizate cu preponderență …………………………………………………………..25
2.2.2 Finanțarea unităților adminis trative și investițiile publice ………………………………………..27
2.3 Finanțarea de la Uniunea Europeană ……………………………………………………29
2.3.1 Poziția financiară a României în relația cu Uniunea Europeană ………………………………32
2.3.2 Politica României în domeniul fondurilor europene ………………………………………………..34
CONCLUZII ……………………………………………………………………………… ………………………………..35
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………..37

4
INTRODUCERE
Prezenta lucrare este împărțită în două părți și red ă importan ța pe care au politicile
fiscale în raport cu cele bugetare în interiorul unei regiuni. În prima parte am analizat la modul
general implicațiile taxelor și ale diverselor politici adoptate de către aut oritățile de stat la
nivelul na țional asupra dezvoltări i și a creșterii economice a țării respective. Pentru a putea
realiza investiții și pentru a evolua în contextul economiei actuale este necesar să se stabilească
un plafon al taxelor adecvat dezvoltării țării în cauză. Influențele politicii bugetar -fiscale își fac
apariția la nivel individual pentru fiecare individ în parte prin faptul că bugetul de stat se
alcătuiește din prelevările de la contribuabili, aceștia fiind reprezentați de cetățeni.
Politica bugetară poate fi clasificată în politica bugetară ca re se realizează prin aplicare a
cheltuielilor bugetare, politica fiscală alcătuită din taxele și impozitele prelevate de la populație
și politica soldului bugetar care are drept obiectiv bună utilizare a excedentului și finanțarea
deficitului bugetar. Po litica bugetară realizează modificări în ceea ce privește fiscalitatea în
sensul creșterii sau scăderii gradului de impozitare.
În această primă parte se regăsesc funcțiile pe care le îndeplinesc politicile bugetar –
fiscale în procesul de creștere econo mică, impactul pe care îl are o fiscalitate crescută asupra
economiei naționale și rolul pe care îl au acestea într -o economie. Stabilitatea macroeconomică
și investițiile ridicate atât în sectorul privat cât și în cel public vor asigura bunăstarea
econom ică. Se are în vedere creșterea salariilor care să conducă la bunăstarea populației și de
asemenea se urmărește trecerea de la mo delul economic în care predomin ă forța de muncă
ieftină la cea calificată.
Este n ecesară o investiție majoră î n infrastructur ă pentru a atrage cât mai multe
investiții din exterior , dar și crearea unor fabrici noi pentru a crește numărul de locuri de
muncă. Se urmărește introducerea egalității de șanse în educație, creșterea numărului tinerilor
care au acces la sistemul educațio nal, scăderea ratei de abandon școlar. Procesul d e evaluare a
creșterii economic e are ca punct de pornire agregatele principale la nivel macroeconomic ale
sistemului de conturi naționale, const ituit din PIB sau din venitul național.
Tot în primul capitol s e pune accentul pe efectele care le au politicile fiscale asupra
mediului de afeceri, inhibarea sau dezvoltarea diverselor activități economice în scopul creșterii
economiei naționale pentru a da naștere unei piețe competitive favorabilă investițiilor din
exterior.
Investițiile străine directe au ca rezultat creșterea producției interne de bunuri de capital.
Acestea pot fi reprezentate de materiale informatice, calculatoare, echipamente și utilaje
necesare în procesul de producție. Scăderea cotei TVA -ului r eprezintă un instrument important
pentru dezvoltarea economiei naționale. Pentru a obține rezultate cât mai satisfăcătoare în
domeniul economic odată cu scăderea TVA -ului se are în vedere și creșterea productivității.
Tot în primul capitol am abordat și măsurile pe termen mediu care sunt necesare să se
adopte în ceea ce privește politica de cheltuieli pentru menținerea unui nivel viabil a cheltuielilor
din domeniul bugetar, utilizarea resurselo r disponibile pentru a investi în domenii precum:
infrastructu ră, dezvoltare rurală, agricultur ă, energie durabilă și mai ales în tehnologi i. La
finalul primului capitol se regăseș te exprimat ă în cifre evoluția deficitului bugetare în ultimii ani.

5
Cel de -al doilea capitol red ă în principal efectele pe care le au taxele asupra creșterii
economice precum și implicațiile pe care le are aderarea la Uniunea Europeană a României.
Distribuția fondurilor pe programe de investiții reprezintă un obiectiv principal pentru
îndeplinirea Aco rdului de Parteneriat 2014 -2020.
La începutul anul ui 2015 și pe parcursul acestuia au fost stabilite rezultatele obținute în
programul anterior care s -a finalizat în anul 2013. Au fost analizate fondurile provenite de la
Uniunea Europeană precum și rata d e absorbție a acestora.
România este beneficiar net în ceea ce privește evoluția fondurilor provenite din partea
Uniunii dat fiind faptul că rata de absorbție s -a menținut la un nivel ridicat. Prima parte a celui
de-al doilea capitol are ca punct de pleca re investițiile efectuate din interior de la bugetul de stat
de către Guvern. Au fost stabilite acțiunile și domeniile în care sunt necesare fonduri pentru a
atenua diferențele regionale, atât la nivel național cât și la nivelul Uniunii Europene.
Guvernul României a decis implementarea în domeniul fondurilor publice a unei reforme
în ceea ce privește investițiile publice pentru a crește calitatea investițiilor efectuate și pentru
obținerea unui grad de absorbție mai mare în ceea ce privește fondurile proven ite de la Uniunea
Europeană în scopul asigurării creșterii economice și al eliberării spațiului fiscal. Pentru c a
economia României să devină mai competitivă, aceasta trebuie să se axeze pe servicii și mai ales
pe industrie. Se urmărește diversificarea exp orturilor pentru dezvoltarea relațiilor economice cu
anumite țări din exteriorul Uniunii Europene acestea fiind China, Israel și Turcia.
România se poate dezvolta și prin intermediul turismului, prin crearea mai multor locuri
de muncă și promovarea strategiei care să ducă la o mai bună dezvoltare în domeniul turismului.
În domeniul energiei se urmărește asigurarea unei surs e de energie sigură, competitiv ă durabilă
și la un preț adecvat bazate pe un cadru de încredere și solidaritate.
Se are în vedere acordarea de sprijin din parte a Uniunii Europene pentru înfințarea de
întreprinderi mici și mij locii, adoptarea unei reglement ări care să aibă în vedere scăderea
procedurilor pentru a putea pune bazele unei afaceri într -un timp mai scurt și scăderea
fisca lității prin eliminarea taxelor parafiscale.

6
CAPITOLUL 1 . CADRUL GENERAL ȘI INFLUENȚELE
POLITICII BUGETAR -FISCALE
Efectuarea unui echilibr u și o economie națională mereu în creștere necesit ă adoptarea
de către stat a unor măsuri fiscale care să permită diverse intervenții la nivelul instituțiilor statului
și în domeniile de activitate importante pentru economie. Modul în care se utilizează
instrumentele folosite în interiorul politicii fiscal e se stabilește și este inf luențat de puterea de
cumpărare , de dezvoltarea economiei naționale, situația la nivel macroeconomic precum și
raportul dintre sectorul privat și cel public.
Politica fiscală împreun ă cu politica bugetară determin ă sursele prin care se alc ătuiesc
fondurile publice, gradul de impozitare, persoanele asupra cărora se aplică impunerea și modul în
care se distribuie resursele. Se urmărește pentru perioada următoare o creștere economică de tip
incluziv, o creștere inteligentă , precum ș i o creștere durabilă p entru a pune bazele unei econom ii
proactive, în creștere și în care să predomine clasa de mijloc.
1.1 Instrumentele politicii bugetar -fiscale
Împreună cu politica fiscală, politica bugetară formează totalitatea normelor și
reglementărilor legale pe care le poate utiliza statul pentru a le pune în aplicare în mediul
economic sau social în diverse domenii pe o anumită perioadă de timp. Politica b ugetară are la
bază deciziile luate de anumite centre cu decizie la nivel local, regional sau național, prin
aplicarea, la nivelul acestora, a legilor în planul economic sau social.
Politic a bugetară se poate divide în:
 politica fiscală , alcătuită din to talitatea impozitelor și taxelor;
 politica bugetară ,care se realizează prin aplicarea cheltuielilor bugetare;
 politica soldului bugetar , ce urmărește finanțarea deficitului și bună utilizare a
excedentului.
Echilibrul bugetar este esențial, politica buget ară cuprinzând -o și pe cea financiară. Astfel
spus politica bugetară efectuează modificări în ceea ce privește fiscalitatea în sensul scăderii sau
creșterii ratei acesteia , precum și în ceea ce privește cheltuielile publice având ca țintă verificarea
perma nentă a excedentului precum și a deficitului bugetar.
“Fiscalitatea reprezintă acea parte din venitul persoanelor fizice și juridice care este
transferată oblligatoriu la dispoziția statului. Conceptul de fiscalitate reprezintă ponderea din
totalul venitur ilor suportată de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor.
Gradul de fiscalitate se determin ă ca raport între volumul veniturilor fiscale și volumul venitului
național.”1

1 Constantin Ciotoi – Finan țe publice în Rom ânia, Editura Expert pag. 285

7
Instrumentele politicii bugetar -fiscale sunt reprezentate de:
 Impozite – au ca funcții :
– funcția financiară care are drept scop colectarea veniturilor publice pentru a se putea
finanța cheltuielile prestabilite și se realizează prin aplicarea cotelor de impozitare, acestea fiind
diferite atât ca număr , precum și în ceea ce privește domeniul în care se aplică.
– funcția de stopare/ creștere a economiei se îndreaptă către acele zone cu deficiențe mai
pregnante pentru a combate dezechilibrele sectoriale ce pot duce la o scădere a economiei în
ansamblu sau se aplică în zonele unde poate exista o creștere economică contribuind la stimularea
acesteia. Această funcție se poate realiza prin aplicarea unor impozite mai mari asupra anumitor
activități, reduceri a acestora, scutiri sau deduceri;
– funcția socială presupune aplicarea corecțiil or asupra dezechilibrelor și inegalităților
efectuate în cadrul mecanismelor pieței realizate de asemenea prin scutiri sau deduceri de taxe;
– funcția verde are drept scop protecția mediului și stoparea poluării. Această funcți e se
realizează prin bun a gestionare a taxelor pentru mediu redistribuite pentru activitățile care
participă la protecția mediului înconjurător;
– funcția de stabilizare are drept scop corectarea și ajustarea echilibrului între cerere și
ofertă ce se efect uează prin creșterea sau scăderea impozitelor în diferite perioade.
 Cheltuieli publice – acestea prezintă următoarele funcții :
– funcția socială are drept scop susținerea persoanelor și redistribuirea optimă a
veniturilor realizată prin ajutoare și transferuri;
– funcția de alocare redă facilitarea accesului la serviciile publice care au rolul de a
acoperi nevoile indivizilor prin prioritizarea ch eltuielilor pe div erse categor ii;
– funcția de inhibare/stimulare are ca scop acordarea de beneficii financiare în domeniu l
privat în diverse sectoare sau ipostaze ce se realizează prin acordarea subvențiilor pentru protecția
producției interne sau pentru stimularea exporturilor;
– funcția de stabilizare are drept scop creșterea sau scăderea unor categorii de cheltuieli
publice prin aplicarea corecțiilor pentru a stabili un echilibru între cererea și oferta globală.
 Buget/ Sold bugetar are următoarele funcții:
– funcția de asigurare a egalității între generații se realizează prin impozitare sau
îndatorare și prin finanțarea cheltuielilor publice având drept scop menținerea investițiilor, a
economisirii și posibilitățile de consum pentr u categoriile defavorizate din diverse puncte de
vedere;
– funcția de stabilizare a veniturilor are drept scop menținerea unei creșteri economice
constante în scopul stabilirii caracterului rezonabil al finanțelor publice. Se realizează prin
diverse metode aplicate asupra soldului bugetar care poate fi: deficitar, excedentar sau echilibrat.
“Generarea soldului bugetar se realizează fie prin politica fiscală, fie prin politica
cheltuielilor publice, în funcție de efectele care se doresc a fi obținute prin in termediul soldului
bugetar asupra venitului național. Se au în vedere efectele deflațion iste ale unui excedent și
reflaționiste ale unui deficit b ugetar, făcându -se abstracție de faptul că un sol d bugetar id entic ca
suma și ca semn produ c efecte diferite în funcți e de originea lor.”2

2 Carmen Corduneanu – Sistemul fiscal în știința finan țelor, Editura Codecs, pag.432

8
Se are în vedere creșterea salariilor care să conducă la bunăstarea populației și de
asemenea se urmărește trecerea de la mo delul economic în care predomin ă forța de muncă ieftină
la cea calificată. Stabilitat ea macroeconomică și investițiile ridicate atât în sectorul privat cât și
în cel public vor asigura bunăstarea economică. Se urmărește introducerea egalității de șanse în
educație, creșterea numărului tinerilor care au acces la sistemul educațional, scăde rea ratei de
abandon școlar. Este ne cesară o investiție majoră în infrastructur ă pentru a atrage cât mai multe
investiții din exterior , dar și crearea unor fabrici noi pentru a crește numărul de locuri de muncă.
Figura 1.1 Evoluția cheltuielilor pentr u investiții în perioada 2009 -2017 – nivel planificat vs.
realizări, mil. Lei3

Fonduri proprii și împrumutate
Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare

În ceea ce privește investiți ile se urmărește o cre ștere în anul 2017 față de 2016 cu 9,8
miliarde (Figura 1.1). Această creștere se înregistrează în principal în cheltuielile de capital și
prin creșterea cheltuielilor de cofinanțare , mai ales în ceea ce privește absor bția fondurilor
europene nerambursabile și cheltuielile din cadrul proiectelor ce sunt finanțate din bugetul
Uniunii Europene. Se anticipează o scădere a transferurile sub formă de investiții cu aproximativ
800 milioane lei.
În ciuda acestor prevederi, cheltuielile de investiții au fost mai scăzute decât alocă rile fapt
reieșit din exercițiile bugetare a nterioare prezentând în mod con tinu devieri față de sumele

3 Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, calculele Consiliului fiscal
05000100001500020000250003000035000400004500050000
Execuție 2009
Execuție 2010
Execuție 2011
Program 2012
Rectificare 1 2012
Rectificare 2 2012
Execuție 2012
Program 2013
Rectificare 1 2013
Rectificare 2 2013
Execuție 2013
Program 2014
Rectificare 1 2014
Rectificare 2 2014
Rectificare 3 2014
Execuție 2014
Program 2015
Rectificare 1 2015
Rectificare 2 2015
Execuție 2015
Program 2016
Rectificare 1 2016
Rectificare 2 2016
Execuție 2016
Program 2017Milioane lei

9
stabilite în faza incipientă. În ceea ce privește evoluția cheltuielilor pentru anul 2017 nu iese din
discuții ca acestea să fie mai scăzute față de cele previzionate, date fiind experiențele anterioare
în ceea ce privește absor bția fondurilor provenite din fondul Uniunii Europe ne. Nu au fost
niciodată accesat e în întregime nivelurile propuse în ceea ce privește absorbția fondurilor
structurale și de coez iune.
Nivelul cheltuielilor în ceea ce privește bunurile și serviciile este mai scăzut față de anul
2016 cu aproximativ 320 milioane lei. În intervalul 2014 -2016 acest agr egat reprezintă o sursă
continu ă de consolidare din punct de vedere fiscal. Ca procent din PIB acesta a evoluat de la
valoarea de 6% din PIB în anul 2013 până la 5,4% înregistrată în anul 2016 și chiar dacă TVA -ul
a înregistrat scăderi în anul 2016, nivelul cheltuielilor nu s -a modificat .
1.1.1 Obiectivele politicii bugetar fiscale
Principalul obiectiv al deciziei împotriva crizei este reprezentat de revenirea creșterii
economice. Cei din funcțiile de conducere au drept obiectiv stabilirea unei reforme structurale și
salvarea cu adevărat a econ omiei românești. Unica modalitate de a transforma influențele
negative ale crizei în oportunități o reprezintă creșterea ofertei din interiorul țării aceasta ducând
la revenirea creșterii economice. Politica fiscală face parte din politica financiară împre ună cu
politica bugetară legăturile dintre ele fiind foarte pute rnice. Aceasta are drept scop:
 compensarea erorilor și aplicarea regulilor în ceea ce privește distribuirea
veniturilor;
 asigurarea bunurilor publice pentru toți cetățenii;
 stabilitatea preț urilor, asigurarea unei creșteri economice și un înalt nivel de
ocupare pe piața muncii în cadrul teritoriului național.
Ca urmare a declanșării crizei financiare, perspectivele de revenire au fost mult mai mici
decât se estima , chiar dacă au fost luate an umite măsuri la nivel național și european. Obiectivul
principal al politicii bugetare este reprezentat de asigurarea permanentă a unei creșteri economice
continue prin menținerea stabilității , având la bază bun a administrare a veniturilor precum și a
cheltuielilor pub lice.
Acestea din urmă particip ă la efectuarea necesarului de bunuri și servicii puse la
dispoziția instituțiilor publice, efectuarea de cheltuieli pentru a asigura diverse categorii sociale
cu resursele necesare și efectuarea de investiții î n diverse domenii de activitate.
Cheltuielile publice se aplică în diverse domenii de activitate în primă fază cu resurse
limitate ulterior având posibilitatea de a interveni pentru a refinanța aceste domenii dacă situația
economică va fi una bună. Politi cile bugetare participă la realizarea creșterii economice, scăderea
inflației și asigurarea obiectivelor pentru a stimula diversele activități din cadrul economiei
naționale pentru creșterea nivelului de trai și diminuarea sărăciei.

10
În România s -au înregistrat rezultate p ozitive cu privire la respectar ea obiectivului bugetar
pe termen mediu, care a ajuns pentru intervalul 2014 -2015 la 0,6% din produsul intern brut.
Acest procent este în corelație cu prevederil e din Tratatul privind Guvernan ța, Stabil itatea și
Coordonarea din interiorul Uniunii Europene.
Putem observa că soldul bugetar înregistrează la începutul anului 2016 1% din PIB.
Evoluția înregistrată în această perioadă se datorează măsurilor fiscale aplicate la începutul anului
2015 și continu ă prin legile adoptate recent de către guvern, acesta având ef ecte din 2017, la care
se adaug ă însă ș i prevederile din Programul de Guvernare din perioada 2017 -2020. În perioada
2015 -2018 guvernul promovează o politică bugetară care să permită echilibrul p e o perioadă
medie sau mai îndelungată prin aplicarea unor m ăsuri responsabile și precaute.
1.1.2 Rolul politicilor bugetare și fiscale în procesul de creștere economică
Prelevarea de la bugetul de stat nu s -a aplicat în momentul în care România a aderat la
Uniu nea Europeană. Creșterea economică constituie o importanță deosebită în interiorul
economiei contemporane, ace asta fiind de asemenea importan tă pentru a înțelege evoluția la nivel
macroeconomic a parametrilor.
Evoluția în sensul creșterii a economiei reprezintă un obiectiv principal pentru instituțiile
publice și constituie bază pentru examinarea oportunităților de creștere economică și dezvoltare
din punct de vedere social ce pot apărea pe parcursul procesului de dezvoltare. Creșterea
economică este percepută prin intermediul indicatorilor economici raportat la o anumită perioadă
de timp.
Aceasta denotă aptitudinea fiecărei țări de a asigura serviciile necesare precum și
bunurile, această ofertă de bunuri și se rvicii fiind într -o continuă creștere. “Din optic a financi ară,
prelevările fiscale con stituie obligații stabilite în baza autorității de care dispun e Statul, fără
destinație specială (nu exi stă o contraprestație directă între prețul serviciilor oferite de stat și
cuantumul obligației, dar în condițiile existenței unei contraprestații indirecte sub formă de
servicii publice oferite gratuit), obligații care au un caracter pecuniar și definitiv, sub formă de
impozite și taxe fiscale.”4
Procesul d e evaluare a c reșterii economic e are ca punct de pornire agregatele principale la
nivel macroeconomic ale sistemului de conturi naționale, constitui t din PIB sau din venitul
național. În toate țările sistemul național de conturi crează baza necesară în formarea și elabo rarea
analizelor la nivel macroeconomic împreună cu indicatorii care participă la realizarea de studii
macroeconomice: consumul, producția, resursele financiare și nefinanciare.
În cadrul politicii macroeconomice conturile naționale reprezintă elementul p rincipal
pentru a monitoriza, evalua, implementa, analiza și pentru a efectua previziunile pe o perioadă de
timp diferită odată cu progresul economic.

4 Carmen Corduneanu – Sistemul fiscal în știința finan țelor, Editura Codecs pag.75

11
Putem identifica trei perspective î n ceea ce privește importan ța mac roeconomică a
politicii bugetar -fiscale:

 stabilizarea nivelului pentru un produs în preajma nivelului de echilibru, prin
schimbarea categoriilor de cheltuieli sau a impozitelor;
 oferirea de stabilizatori care permit protejarea economiei și izolarea acesteia de
amplificarea dezechilibrelo r din cadrul cererii agregate;
 stabilirea unui grad de îndatorare justificabil pentru economie prin subvenționarea
cheltuielilor publice.

Influențele pe care le are politica bugetar -fiscal ă se pot identifica într -o evoluție în ceea ce
privește piața munci i, prin scăderea șomajului conjunctural determinat de o extindere în cadrul
ofertei pentru locurile de muncă. Politica bugetar -fiscal ă trebuie să corespundă nevoilor de
avansare a economiei naționale și să aibă un efect stimulator asupra procesului de creștere
economică a investiților și la menținerea protecției din punct de vedere social. Se are în vedere
contribuția tuturor persoanelor la alcătuirea veniturilor pentru bugetul de stat prin prelevarea de
impozite și taxe.
Odată cu trecerea timpului putem observa că gradul de impozitare dintr -un teritoriu
național este invers proporțional cu creșterea economică. Astfel efectul aplicării unor impozite
mai mari prezintă efecte negative asupra economiei naționale, creșterea economică fiind mai
scăzută, iar scăderea gradului de impozitare are un rezultat pozitiv asupra economiei naționale , a
creșterii economiei.
Planul bugetului pentru anul 2017 în ceea ce privește situația economică are ca obiectiv o
creștere de 5,2% pentru acest an, iar pentru perioada 2018 -2020 o creștere de mai mult de 5%
pentru întreaga perioadă. Creșterea proiectată pe aceste intervale de timp este cu mult mai mare
în raport cu creșterea ce este consemnată la nivelul statelor membre ale UE, în cadrul zonei euro
1,5%, iar la nivelul UE de doar 1,6% în perioada 2017.
Putem observa că politicile bugetar fiscale aplicate în intervalul 2012 -2015 au avut la
bază o bună organi zare, combinarea prudentă a acestora făcând posibilă o evoluție crescătoare în
ceea ce privește economia națională.
Dobândirea acestor rezultate în situația unei macroeconomii mereu în schimbare, atât la
nivel global cât și europea n, a unui grad ridicat d e nesiguranță constituie un efect benefic dacă
avem în vedere că pe parcursul anului 2016 s -au succedat numeroase întâmplări care și -au pus
amprenta asupra economiei mondiale: “Brexitul intensificarea crizei refugiaților, deteriorarea
situației din Turcia, temperarea ritmului de creștere a comerțului internațional, evoluțiile
economice modeste ale principalelor țări emergente (cum ar fi Brazilia și Rusia), precum și
rebalansarea în registrată în economia Chinei , au contribuit la creșterea incertitudinilor pr ivind
evoluțiile viitoare ale economiei globale.”5

5 http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie -buget -feb-2017.pdf

12
Bugetul anului 2017 are drept coordonate principale:
-Principalele domenii și axe de intervenție: dezvoltarea infrastructurii prin investiții mai
mari, o creștere a veniturilor populației pr ecum și o micșorare a taxelor .
Pentru investițiile în infrastructur ă, domeniul agricol, educațional și în sistemul medical
se are în vedere în principal o creștere a absor ției la nivelul fondurilor oferite de UE prin
aplicarea unor acțiuni ce vor avea efecte concrete în urma finanțării acestor proiecte. La nivelul
total al perioadei de referință, valoarea totală pentru aceste investiții va crește odată cu evoluția
economică atingând nivelul de 6,8% din PIB pentru anul 2020. Deficitul bugetar se situ ează sub
nivelul la care se afl ă investițiile fiind astfel îndeplinită principala regulă a finanțelor publice.
Mărirea veniturilor populației se realizează prin creșterea nivelului de salarizare, a
salariului minim, creșterea salarială în sectorul bugetar, mă rirea nivelului burselor pentru
studenți, iar pentru pensionarii cu un venit sub 2000 lei se are în vedere scutirea acestora de la
plata impozitelor. Pentru perioada 2016 -2020 se are în vedere de către guvern îmbunătățirea
permanentă a nivelului de trăi a cetățenilor pentru reducerea diferențelor în raport cu statele
membre ale Uniunii Europene și consolidarea coeziunii sociale.
Scăderea taxelor se referă la înlăturarea celor 102 taxe, prin care se simplifică gradul
fiscalității și care au un rol importan t în procesul de creștere economică.
În construcția bugetului s -a avut în vedere pragul stabilit de către Uniunea Europeană de
3% pentru deficitul bugetar și anume 2,96% din PIB pentru orizontul lui 2017.
Nivelul la care se regăsește datoria p ublică în anul 2016 este 37,3% din PIB, iar pentru
perioada 2017 -2019 se estimează că se va situa sub procentul de 40% din PIB.
În perioada următoare se are în vedere creșterea gradului de colectare, o mai bună
absorb ție a fondurilor europene, o mai bună g uvernare economică la nivelul întreprinderilor de
stat, creșterea investițiilor publice și de asemenea o luptă mai intensă cu evaziunea fiscală, astfel
România se va situa în topul statelor membre ale Uniunii Europene și se are în vedere un nivel de
trăi m ai ridicat pentru toți cetățenii.
1.1.3 Funcțiile politicii bugetare și ale politicii fiscale
În ultimii ani se urmărește identificarea și delimitarea zonelor unde pot fi observate
efectele pe care le are creșterea economică, analizarea soluțiilor și testarea acestora pentru a
stabili elementele favorabile care se pot aplica în continuare pentru a duce la o adevărată creștere
economică.
Politica bugetar -fiscală presupune utilizarea de către autoritățile abilitate a mecanismelor
finanțelor publice ducând la atingerea țintelor propuse de către autoritățile publice. Instrumentele
care sunt utilizate l a nivelul politicii bugetar -fiscale sunt reprezentate de: cheltuieli bugetare,
datoria publică și de totalitatea impozitelor și taxelor.
Politica bugetar -fiscală și cu politica monetară formează mijloacele economice puse la
îndemâna autorităților publice cu ajutorul cheltuielilor publice prin dispozițiile fiscale și a
îndatorări autorităților centrale și local e, ducând la schimbarea conjuncturii economice.

13
Funcțiile politic ii bugetare sunt următoarelor:
 funcția de alocare a resurselor (participarea statului la îmbunătățirea
echilibrelor parțiale);
 funcția de stabilizare conjuncturală (participarea statului pentru remedierea
echilibrului general);
 funcția de repartizare a resurselor (atenuarea efectelor pieței și prevenirea
creșterii diferenței dintr e veniturile mai mici și cele mai mari prin
participarea statului).
Funcția de alocare a resurselor poate fi regăsită doar în cazul în care fiecare consumator ,
comerciant sau producător efectuează în totalitate întreaga valoare a produselor pe care le pro duc
achiziționează sau le utilizează. Presiunile pe care le exercită concurența determină externalizarea
costurilor atunci când acest lucru se poate realiza fiind imposibil să se acopere în totalitate doar
din costurile interne. Funcția de alocare a resurs elor determină realizarea serviciilor și a bunurilor
prin repartizarea eficientă a veniturilor. Utilizarea bunurilor publice este subvenționată de către
stat prin impozite și taxe aplicate și colectate de la populație. Avantajele utilizării bunurilor
publi ce sunt puse la dispoziția tuturor participanților, însă este necesar să intervină statul pentru a
colecta impozitele și taxele deoarece ei nu participă în mod benevol la plata furnizării acestor
bunuri.
Funcția de repartiție a resurselor p oate fi asemăna tă cu funcția de redistribuire care are în
vedere verificarea schimbărilor care au apărut în urma unei distribuții funcționale. Veniturile
primare, în urma redistribuirii, sunt schimbate în venituri finale utilizate doar după reținerea
cotizațiilor sociale și a impozitelor , dar și imediat după desfășurarea de către stat a transferurilor
de venituri. Redistribuirea resurselor poate fi îndeplinită și prin predarea serviciilor publice și a
bunurilor de către sectorul public.
Atunci când nu avem de -a face cu o politică privată de coordonare a acțiunii de repartiție a
veniturilor, avantajul celor mai ghinioniști (cei cu venituri mici sau cei care sunt săraci), statul
este mai îndreptățit pentru a lua măsuri la nivel național pentru politica coordonată de reparti ție.
Statul poate să cunoască și structura populației în legătură cu averea și veniturile acestora,
dar statul poate avea și posibilități financiare utilizate pen tru sprijinirea programelor de ajutorare
a celor defavorizați. Acesta are posibilitatea de a modifica abaterile distribuțiilor veniturilor care
apar ca urmare a deficien țelor pieței factorilor de producție.
Problema care încă nu a fost rezolvată este: statul are funcția de a distribui servicii publice
și bunuri în mod direct sau o altă problemă poate fi aceea că în scopul repartiției, statul este
nevoit să cumpere bunuri și servic ii de pe piață.
Funcția de stabilizare conjuncturală este cea mai importantă funcție a statului, din punct
de vedere istoric. Această funcție presu pune sprijinirea economiei private în vederea utilizării în
totalitate a resurselor dar și pentru menținerea unui nivel fix al prețurilor. În practică, politica de
stabilizare conjuncturală a statului presupune desfășurarea unui aranjament rezonabil între cele
două obiective care de cele mai multe ori sunt conflictuale, utilizarea în totalitate a forței de
muncă, adică reducerea șomajului și o inflație care este moderată. Statul folosește instrumentele
politicii fiscale și monetare, pentru a restabili echil ibrul economic.

14
Politica de stabilizare a fost inspirată din teoriile Keynesiene. Aceasta a avut drept scop
creșterea cererii în momentul în care șomajul era semnificativ, iar atunci când inflația este
amenințătoare, avea drept scop reducerea cererii. Poli tica de stabilizare conjuncturală poate să nu
dea randamente din două motive. Numărul mic de informații conduce la apariția dificultăților în
transpunerea în viață a acestei politici.
Menținerea șomajului sub nivelul pieței conduce la apariția unei inflaț ii accelerate.
Politica bugetar ă poate fi: politic ă bugetară a relansării, politi că bugetar ă a creșterii echilibrate,
politic ă bugetară a stagflației, politic ă bugetară a ofertei.
Politica bugetară, o componentă importantă a politicii economice, este acea politică prin
care se desfășoară relațiile economice în formă băneasca și care reies din procesul de repartiție a
PIB în interdependență cu realizarea îndatoririlor și funcțiilor s tatului. În organizarea la nivel
macroeconomic este introdusă o parte importantă a PIB -ului cu ajutorul politicii bugetare.
Această politică are o importanță semnificativă în desfășurarea politicii sociale și economice, iar
în plan financiar are rolul de a realiza mobilizarea și organizarea resurselor financiare pentru a
duce la bun sfârșit sarcinile și rolul statului.
Rolul politicii bugetare este obținut prin procesul de control al cheltuielilor, dar și prin
procesul de plasare al resurselor. Toate state le lumii au propriile sisteme de politici bugetare și
economice care se potrivesc pentru nevoile și posibilitățile fiecărui stat în parte. Procesul de
plasare al resurselor și cel de control al cheltuielilor a u un rol important în stabilizarea economiei
și contribuie la dezvoltarea societății la nivel economic și social.
În anul 2016 s -au avut în vedere mai multe obiective. Acestea vizează creșterea eficienței
în ceea ce privește distribuirea fondurilor din bugetul de stat precum și asigurarea transparen ței
acestora.
Se urmărește simplificarea fiscalității în perioada următoare pentru a crește investițiile în
ceea ce privește mediul de afaceri. Construcția bugetului pentru anul 2016 s -a făcut pe baza unui
deficit, astfel nivelul cheltuielilor a depășit niv elul veniturilor cu 2,8% din PIB veniturile având
un procent de 31% , în timp ce cheltuielile au avut un p rocent de 33,8% .
Au fost luate mai multe măsuri care și -au pus amprenta în elaborarea b ugetului pentru
2016, noul Cod Fiscal aprobat în anul 2015 având o influență majoră asupra veniturilor în valoare
de 10,5 miliarde lei, dar și alte prevederi normative aprobate tot în cursul aceluiași an care au
determinat o influență la nivelul ch eltuielilor de 13 miliarde lei.
1.2 Mix-ul și influențele politicii bug etar-fiscale în economie
Mix-ul de politici fiscal -bugetare reprezintă asemănarea sau combinarea politicii fiscal –
bugetare cu politica monetară, reprezentată ca un proces global în care instrumentele de natură
monetară condiționează și sunt condiționate la rândul lor de către instrumente de natură fiscală
având ca obiectiv stabilizarea activității economice la nivelul agenților economici , dar și la nivel
macroeconomice.
Politica monetară și politica fiscal -bugetară au ca scop final echilibrarea situației
conjuncturale, ca urmare a teoriei finanțelor publice. Mixul de politici economice are ca obiective

15
principale: controlul cererii agregate, dozarea echilibrată între politica monetară și politica fiscal –
bugetară și urgentarea creșterii economice în vederea menținerii unui control asupra inflației.
“Procesul bugetar se desfășoară, în fiecare an, pe baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Finanțelor Publice, în care sunt indicate prioritățile politicii bugetare, etapele și
regulile procesului bugetar, p recum și principalele formulare ce urmează a fi folosite de
ordonatori pentru prezentarea propunerilor lor. Ministerul Finanțelor Publice analizează și
evaluează proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite și totodată poartă negocieri
cu ac eștia asupra respectivelor proiecte.”6
Pentru coordonarea politicii fiscal -bugetare cu cea monetară trebuie să se aibă în vedere
diferențele comportamentale ale stimulilor economici și modificările care apar atunci când una
dintre politici intră în vigoare . Implementarea politicii monetare conduce la apariția imediată și
rapidă a efectelor, iar implementarea politicii fiscal -bugetare conduce la apariția pe termen
mediu. Astfel pentru a atinge rezultatele așteptate, se aplică mixul de politici care cuprinde
politica monetară și politica fiscal -bugetară, care va trebui să fie susținut atât pe termen mediu cât
și pe termen lung.
“Politica fiscală și politica bugetară reprezintă unele dintre cele mai impotante
componente ale politicii financiare și au un rol im portant în stimularea creșterii economice și a
investițiilor, în asigurarea stabilității financiare, în alocarea eficientă a resurselor și în dezvoltarea
pe termen mediu și lung a economiei.”7
Coordonarea dintre cele două politici înlătură problema legată de apariția efectelor în timp
a politicii bugetare și a politicii monetare pentru că o creștere imediată a inflației ca urmare a
creșterii datoriei publice conduce la o creștere a politicii fis cale, minimizează credibilitatea
politicii monetare.
Coordonarea aceasta se face prin anumite reguli și proceduri sau prin obligațiile asumate
ale instituțiilor publice implicate. În situația în care această coordonare lipsește, niciuna dintre
cele două p olitici nu -și va putea duce la bun sfârșit obiectivele, mai ales pe o perioadă cât mai
lungă.
Trebuie îndeplinite următoarele condiții pentru a exista o coordonare eficientă:
– dobândirea plauzabilității pentru politica bugetar -fiscală;
– rezonanța ambe lor politici;
– dificultățile privind efectele în timp ale ambelor politici.
Este necesar să aibă ca scop creșterea sustenabilă, care se desfășoară prin scăderea
deficitului, pentru că finanțarea să nu mai fie considerată o constrângere, care este majoră pentru
toate autoritățile administrației publice.
1.2.1 Efectele măsurilor bugetar -fiscale asupra mediului de afaceri
Cu privire la extinderea facilității de scutire a profitului reinvestit, putem afirma că
impactul economic este reprezentat de menținerea competitivității și a productivității muncii la un

6 Constantin Ciotei, Finanțele publice în Român ia, Editura Expert 2003, pag. 253
7 Dan Voiculescu, Economia rom âneasc ă – realit ăți și perspective de dezvoltare, Editura Bibliotheca 2015, pag 89

16
nivel ridicat , precum și de cr eșterea atracti vității mediului investițional. Includerea acestei
facilități fiscale ar trebui să conducă la crearea mai multor locuri de muncă, la realizarea unor
rezultate directe de creștere a avantajelor investiționale, specializarea agenților economici în
domenii de înaltă tehnologie, pentru a determina creșterea valorii adăugate, care au o influență
semnificativă asupra exporturilor și a producției. Facilitatea de scutire a profitului reinvestit poate
conduce la desfășurarea a două funcții:
 Atunci când sectorul privat autohton urmărește menținerea unei poziții financiare
echilibrate pentru a acoperii cererea redusă pe piețele internaționale și europene,
facilitatea încurajează activitatea de investiții;
 Creșterea numărului de investiții străine directe .
Creșterea investițiilor străine directe conduce la creșterea producției interne de bunuri de
capital. Bunurile de capital pot fi reprezentate de computere, programe informatice, sau
echipamente și utilaje. Impozitul specific unor activități va d ezvolta etica în afaceri, prin
dezvoltarea investițiilor și înlăturarea concuren ței neloiale.
Un alt efect al măsurilor fiscale în domeniul contribuțiilor sociale obligatorii și al
impozitului pe profit îl reprezintă ocrotirea mediului de afaceri prin dez voltarea regimului fiscal
favorabil care se utilizează pentru titlurile de participare care nu sunt tranza cționate pentru a
susține măsur a de fidelizare și argumentare a angaja ților, a directorilor, perso anelor juridice sau a
administr atorilor.
Scăderea co tei standard de TVA este o soluție importantă pentru dezvoltarea economiei
naționale, prin revenirea consumului intern, ca răspuns la realizarea premiselor utilizate pentru
micșorarea prețurilor bunurilor și scăderea servicilor.
Pentru creșterea economică trebuie avută în vedere reducerea evaziunii fiscale prin
obținerea unui mediu concurențial corespunzător, cu efecte pozitive pentru mediul de afaceri.
Scăderea TVA -ului conduce la creșterea eficienței economice, dar și la creșterea productivității.
Scădere a cotei de TVA reprezintă o evaluare pentru creșterea echitații prin remedierea distribuției
veniturilor sau prin faptul că majoritatea bunurilor sunt la îndemâna oricărui cetățean.
Scăderea TVA -ului conduce la efecte pozitive asupra mediului de afaceri, prin
perfecționarea fluxurilor de cash -flow, scăzând astfel anumite dificultăți cu care au de -a face
diferiți agenți economici. Transformarea regulilor de ajustare privind TVA -ul în privința
bunurilor de capital are în prim plan compatibilitatea legislație i naționale cu privire la același
sistem al TVA -ului, pentru a se sustrage de la începerea procesului de transformare al
prevederilor pentru transpunerea TVA -ului pentru bunurile de capital cesionarul acestei hotărâri
poate fi oricare dintre contribuabilii care oferă bunuri de capital unor activități care sunt scutite de
TVA, sau de cele mai multe ori creșterii imobiliarelor și cetățenii care beneficiază de anularea
cotei TVA -ului, hotărârea având avantaje semnificative de cash flowuri.
Regulile speciale de TVA pentru agricultori intr ă în vigoare pentru a ajuta micii
agricultori care întâlnesc diferite obstacole în vederea aplicării regimului corespunzător de TVA,
ținând seama de faptul că modalitatea de prescripție a unei asemenea reguli este prevăzută în
sistemul comun al TVA -ului. Regulile speciale îi scutesc pe agricultori de sarcinile
administrative, care pot fi: predarea justific ării TVA -ului și ținerea eviden ței contabile.

17
Tabelul 1.1 Ponderea veniturilor în totalul veniturilor bugetare pe anii 2016 -2017

Pentru perioada 2017 -2020 venitul bugetar consolidat se stabilește pe baza indicatorilor la
nivel macroeconomic și a reglementărilor ce se aplică în cadrul fiscal național pentru întreaga
perioadă de referință. Așa cum se poa te observa mai sus (Tabelul 1. 1), veniturile bugetare tot ale
estimate pentru anul 2017 sunt în valoare de 254.717 milioane lei , cu 30.995 milioane lei mai
ridicate față de anul anterior. Cea mai mare pondere pentru constituirea veniturilor bugetare
provine de la contribuțiile pentru asigurări sociale un procent de 27,4% din totalul veniturilor
bugetare.
După cum putem observa, deși prezintă acel ași procent de 27,4% și perioad ă prognozată ,
anul 2017 , valoarea totală a contribuției diferă fiind mai mare cu 8.484 milioane lei. Următoare a
contribuție ca volum după c ontribuțiile pentru asigurările sociale o reprezintă TVA -ul, accizele
acestea fiind urmate îndeaproape de impozitul pe salarii și venit. Cel mai mic procent din totalul
veniturilor bugetare îl reprezintă veniturile din capital. 2016 2017
% din total Sume
(milioane lei) % din
total Sume
(milioane lei)
Venituri bugetare totale 100,0 223.722 100,0 254.717
Impozit pe profit 6,9 15.442 6,5 16.630
Impozit pe salarii si venit 12,4 27.756 11,8 30.108
Impozite ș i taxe pe proprietate 2,6 5.898 2,0 5.161
TVA 23,1 51.675 21,3 54.142
Accize 12,0 26.957 10,2 26.051
Impozit pe comerț exterior și
tranzacții internaț ionale 0,4 883 0,4 951
Alte venituri fiscale 3,5 7.795 3,8 9.792
Contribuții asigură ri sociale 27,4 61.274 27,4 69.758
Venituri nefiscale 8,2 18.411 7,5 19.024
Venituri din capital 0,3 769 0,3 817
Sume primite de la UE 3,1 6.861 8,7 22.281

18
1.2.2 Politica de administrare fi scală și de cheltuieli bugetare
Măsurile pe termen mediu în ceea ce privește politica de cheltuieli vizează:
 Menținerea unui nivel viabil pentru cheltuielile din sectorul public (cheltuielile cu
salariile și cu pensiile);
 Îndrumarea resurselor disponibile spre investițiile publice de mobilizare în
următoarele domenii: agricultură și dezvoltare rurală, infrastructura, tehnologie
ridicată și energie;
 Pentru a înfăptui trecerea la investițiile finanțate din fonduri europene de la
investițiile care sunt finanța te din următoarele surse naționale este necesară
reorientarea cheltuielilor de investiții publice;
 Creșterea nivelului de cheltuieli a fondurilor europene în vederea regularizării
ratei de absorbție;
 Menținerea subvenționării ajutoarelor de stat în perioada 2017 -2019, pentru a
conduce la obținerea unor noi locuri de muncă, desfășurarea de investiții care
folosesc noi tehnologii, dobândirea de bunuri, servicii, tehnologii inovative, care
au rezultate asupra menținerii stabilității macroeconomice și as upra creșterii
economice.
“Cheltuielile bugetare estima te pentru anul 2017 sunt în sum ă de 278,8 miliarde lei,
respectiv 34,2% din PIB, în creștere cu 2,3 puncte procentuale față de anul 2016, în anul 2019
acestea ajung la 335,9 miliarde lei, respectiv 35, 5% din PIB, iar în anul 2020 înregistrează 352,7
miliarde lei (34,8% din PIB) înregistrând o tendință de creștere că pondere din PIB pe orizontul
de referință consemnând însă o scădere de 0,7% puncte procentuale în anul 2020 față de 2019.”8
Efectele care a u fost obținute în perioada ianuarie -noiembrie 2016 de către Agenția
Naționa lă de Administrare Fiscală arat ă o creștere a dinamicii și eficienței funcției de
administrare fiscală . Putem spune că veniturile bugetare totale în valoare de 183.739,6 milioane
lei au fost cu 1,2% mai mari decât încasările pentru perioada ianuarie -noiembrie 2015.
În primele 11 luni din 2016, veniturile bugetare totale obținute de Agenția Națională de
Administrare Fiscală au fost de 183.739,6 milioane lei , mai mari cu 1,7% decât v eniturile
obținute în aceeași perioadă a anului 2015.
Veniturile au avut o valoare de 127.471,5 milioane lei, ritmul nominal de creșteri faț ă de
primele 11 luni din 2015 a fost de 0,3%. TVA -ul este una din contribuțiile cele mai însemnate
pentru obținerea veniturilor bugetului de stat și are o valoare de 37,6%, fiind urmat de impozitul
pe venit cu o pondere de 19,4% și de accize cu 19,6%.
Veniturile au crescut cu 3,1% în perioada 2016 față de perioada 2015, în perioada ianuarie –
noiembrie 2015 au fost de 33. 149,4 milioane lei, iar în aceeași perioadă a anului 2016 a u fost de
33.790,3 milioane lei.

8 http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pd f, pag. 63

19
Fondul național unic pentru asigurări de sănătate a avut venituri în valoare de 20.730,9
milioane fiind în creștere cu 8,3% față de perioada ianuarie -noiembrie 2016 când veniturile au
fost de 19.145,1 milioane lei.
Făcând o diferență între cele două perioade (2015 -2016) putem observa că a existat o
creștere la bugetul asigurărilor pentru șomaj, a veniturilor cu 13,8%, de la 1.533,8 milioane lei la
1745,8 milioane lei .
Creanțele fiscale au fost dobândite prin execuția silită în perioada ianuarie -noiembrie și au
fost de 13.843,8 milioane lei, cu 3,1% mai mici decât primele 11 luni ale anului 2016.
La sfârșitul lunii noiembrie, la data de 30 noiem brie 2016 încasările din obliga țiunile
financiare neonorate la bugetul administrat de AN AF au avut o valoare de 30.537, 1 milioane lei,
semnificând 48,3% din obligațiunile financiare neonorate, cea mai mare valoare reprezentând -o
încasările din obligațiunile financiare neonorat e din bugetul statului, 66,3%. Obligațiunile
financiare neonorate ca re au rămas de recuperat în dat a de 30 noiembrie 2016 au reprezentat
2,9% din PIB, având o valoare de 22.243,4 milioane lei.
În perioada 2016 față de 2015, gradul de conformare voluntară la declarare a fost cu 0,6
puncte mai mare, iar gradul de conformare voluntară la plata este mai mare cu 0,6 puncte
procentuale. În primele 11 luni ale anului 2016 au fost elaborate 49 de soluții fiscale specifice în
prelabil, fiind elaborate 15 decizii de respingere pentru cererile de elaborare a unor soluții fiscale
anticipate. De asemenea a fost elaborat și acordul de preț în avans unilateral.
În anul 2017 în interiorul politicii de administrare fiscală au fost adoptate următoarele
acțiuni:
a) Creșterea c alității regulilor voluntare;
b) Creșterea productivității colectării;
c) Eliminarea evaziunii fiscale.
Creșterea calității regulilor voluntare are în vedere dirijarea și suportul contribuabililor
prin emiterea de studii cu privire la serviciile de asi stență în vederea atingerii nivelului maxim de
satisfacție al contribuabililor, dezvoltarea permanentă a materialelor informative pentru
contribuabili, perfecționarea instrumentelor de lucru, dezvoltarea serviciului “spațiu privat
virtual” pentru entitățile făr ă personalitate juridică și pentru persoane juridice.
Se utilizează următoarele metode pentru organizarea veniturilor:
 Creșterea metodei de depunere prin utilizarea mijloacelor electronice pentru
transferarea la distanță, având drept suport declarațiile fiscale;
 Extinderea funcției de transmitere electronică p entru documentele care certific ă
situația fiscală a oricărei persoane fizice sau juridice;
 Prelungirea schematizării declarațiilor fiscale, dar și creșterea continuă a declarării
electronice;
 Eficien tizarea sistemelor de verificare a dec larațiilor fiscale.
Conformarea persoanelor fizice cu averi mari se realizează prin creșterea programului de
ordine fiscală având în vedere strategia specifică și prin extinderea programului de ordine fiscală
pentru pe rsoanele cu venituri mari având în vedere desfășurarea examinărilor fiscale prin analiza
de risc și efectuarea proiectelor pentru dezvoltarea conformări i voluntare. Creșterea

20
competen țelor de management și estimarea arieratelor se realizează în funcție de oportunitățile de
recup erare, având în vedere excluderea arieratelor nerecuperate.
Creșterea productivității colectării implic ă:
 Creșterea acțiunilor de impulsionare a accesării aranjamentelor de plată;
 Folosirea excesivă a legii insolven ței pentru a încu raja metodele de evitare a
fraudelor bugetare;
 Introducerea obstacolelor electronice pentru contul bancar;
 Utilizarea diferită a procedurilor legale ținând seama de indicele îndatoririi fiscale
restante pentru a rentabiliza operațiunile de executare silită .
Eliminarea evaziunii fiscale urmărește:
 Eliminarea fraudei transfrontaliere și a fraudei în domeniul TVA;
 Naționalizarea inspecției fiscale doar pentru contribuțiile mijlocii;
 Dezvoltarea funcției inspecției fiscale în raport cu contribuabilii;
 Creștere a expertizei vamale;
 Întărirea controlului asupra traficului de mărfuri.
1.3 Finanțarea deficitului bugetar și cadrul fiscal general
Datoria guvernamentală în conformitate cu teoria cunoașterii din UE a atins un nivel de
37,9% din PIB în anul 2015, având un nivel cu mult sub nivelul stabilit prin Tratatul de la
Maastricht de 60%. La finalul anului 2015 datoria externă a fost de 18,9% di n PIB, iar datoria
internă de 37,9% din PIB. Datoria guvernamentală a reprezentat la sfârșitul lunii noiembrie a
anului 2016, 37,9% din PIB, datoria internă a fost de 19,6% din PIB, iar datoria externă a
reprezentat 18.3% din PIB.
La sfârșitul anului 2016 , datoria guvernamentală brută a fost evaluată la 37,7%, iar pe
perioada 2017 -2020 se estimează că va avea o valoare sub 40% din PIB, iar nivelul datoriei
guvernamentale nete este evaluat la 26,2% la finele anului 2016, dar pe termen mediu nu va fi
mai mar e de 30% din PIB. Perspectiva de dezvoltare națională a datoriei guvernamentale pe
termen mediu și de perpetuare la un nivel accesibil ca urmare a dezvoltării economice evaluate la
o medie pe an de 5,5% , iar deficitele bugetare în conformitate cu teoria c unoașterii din UE vor fi
de 3% din PIB în perioada anilor 2017 -2020.
În 2017 refinanțarea datoriei publice guvernamentale și finanțarea deficitului bugetar de
stat se vor desfășura din surse interne și externe. Ministerul Finanțelor Publice păstrează o
abordare adaptabilă pentru concretizarea procesului de finanțare, având în plan menținerea
caracterului probabilistic și explicit al ofertei de titluri de stat în vederea replicării imediate și
echivalente la potențialele transformări cu privire la comportam entul investitorilor.
Încă din anul 2017 vor fi instaurate necesitățile minime obligatorii de creare a prețului E –
Bond (program electronic de tranzacționare și cotare) pentru dealeri primari, pentru dezvoltarea
clarității cotațiilor și crearea prețurilor p entru titlurile de stat, garantând premisele scăderii
costurilor de tranzacționare pentru participanții pieței secundare.

21
Tabelul 1.2 Deficitele bugetare în perioada 2012 -20179
Deficite bugetare 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Deficitul ESA 3,0 2,6 2,2 1,4 1,4 1,3
Deficitul Structural 2,7 2,0 1,7 1,0 1,0 1,0
Deficitul Cash 2,5 2,5 2,2 1,4 1,4 1,3

Metoda de finanțare prin sur se interne are la baz ă emisiunea de titluri de stat în lei, și
anume certificat e de trezorerie care au scaden ță pe termen s curt și obligațiunile cu scaden țe pe
termen mediu având în vedere cererea de pe piață și obiectivul stabilizării curbei de randamente
în lei. Pentru dezvoltarea lichidității pieței secundare pe piața internă, Ministerul Finanțelor
Publice urmărește continuarea pol iticii de creare a grupurilor de obligațiuni de stat pentru c urbele
de randament, în parale cu politica relevant ă de elaborare a tilurilor de stat, până în momentul în
care volumul de emisiune va atinge 2 miliarde de euro.
Emisiunea de titluri de stat pre dominant ă în Euro pe piețele interne este concepută prin
existența unei cereri fundamentale pentru aceste instrumente concepute de către investitor ii locali
ca urmare a inexisten ței instrumentelor alternative, astfel fiind realizate premisele raportului
maturitate/cost avantajos.
Pe baza mediului operațional și procedural al operațiunilor pieței secundare la nivelul
Băncii Naț ionale Rom âne se are în vedere practicarea procedurilor de tipul modificării de titluri
de stat sau răscumpărărilor prealabile, pentr u a susține desfășurarea refinanțărilor pentru
grupurile cu valori mari acumulate care o să fie scadente.

9 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2014/RAPORTBUGET2014.pdf , pag 8

22
CAPITOLUL 2. PERSPECTIVA BUGETAR -FISCAL Ă ÎN PERIOADA
2013 -2017
În România s -au înregistrat rezultate pozitive în ceea ce privește sectorul industriei și al
agriculturii încă din anul 2013. Se poate observa o creștere a cererii din exterior pentru serviciile
oferite , precum și pentru bunurile țării noastre. În prima parte a anului 2013 creșterea ce a fost
înregistrată în sectorul economic a avut un procent de 1,8%. Principalele elemente care intervin
în modificările trimestriale ale economiei sunt reprezentate de cer erea externă netă, consumul
guvernamental alcătuit din consumul individual și consumul colec tiv, impozitele nete, servicii ,
agricultură și industri e la nivel național.
2.1 Exec uția bugetară în anii 2015 -2016
Execuția bugetului pentru anul 2015 s -a finalizat cu un deficit de 9,6 miliarde lei,
reprezentând 1,35% din PIB, în comparație cu deficitul prevăzut anul de 13 miliarde lei. Deficitul
bugetului pentru anul 2015 a fost mai scăzut față de anul 2014 înregistr ând 1,35% față de cel
înregistrat anul anterior, 1,72%.
În anul 2015 au fost înregistrate venituri în valoare de 233,8 miliarde lei în cadrul
venitului bugetului general consolidat, în comparație cu estimările acestui an nivelul de realizare
a fost de 98 ,9%, acesta având un procent de 32,9% din PIB. Se poate observa că veniturile fiscale
anule au fost mai mari față de cele programate , fiind realizate în procent de 100,3%. Acestea au
fost compuse din evoluțiile pozitive ale veniturilor provenite din impozi tul pe venit și salarii
101,6%, impozitul pe profit un procent de 101,3%, taxa pe valoare adăugată 100,1%, impozitul
pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale 105,2%, precum și alte taxe și impozite 110,4%.
Încasările care au avut evoluții neg ative față de cele prezentate anterior sunt re prezentate
de acc ize 99,5%, prelevările acumulate din impozitele și taxele pe proprietate 99,7%, dar și alte
impozite și taxe pe servicii și bunuri 89,6%.
Fondurile provenite din cadrul Uniunii Europene și din alte surse s -au aflat sub cele
stabilite prin programul anual înregistrând u n procent de numai 86,3%, în co ncordanță cu
veniturile nefiscale care au inreg istrat un procent de 97,5% față de planificarea anuală. Încasările
provenite din contribuțiile pentru asigurări au fost mai mari față de cele stabilite în programul
anual, un procent de 100,5%, cele din bugetul asigurărilor sociale de stat fiind de 100,6% față de
cele anuale.
Evoluții pozitive s -au înregistrat și în ceea ce privește bugetul unic pentru a sigurări sociale
de sănătate. Evoluțiile negative au fost surprinse la nivelu l bugetului pentru asigurările de șomaj,
nivelul la care s -au situat acestea față de cel planificat anual a fost de 99,8%.
Evoluția pozitivă a încasărilor din TVA s -a datorat și creșterii cifrei de afaceri în ceea ce
privește comerțul cu amănuntul făcând excepție cifra de afaceri provenită din comerțul cu
autovehicule și cea din comerțul cu motocicletele, dar și introducerea cotei de 9% a TVA -ului în
comparație cu 24% pentru prod usele alimentare.

23
Creșterile în totalul veniturilor încasate din impozite au fost dobândite în ceea ce privește
impozitul pe venit și salarii cu 0,3% față de nivelul înregistrat în anul 2014, de as emenea în cazul
celor provenit e din TVA cu 0,7%, a impozitului pe profit cu 0,2%. Au fost înregistrat creșteri și
în cazul veniturilor nefiscale cu 0,3% precum și în ceea ce privește fondurile provenite de la UE
cu 1,4%.
Scăderile în totalul veniturilor înregistrate au fost la nivelul veniturilor provenite din
contribuțiile pentru asigurări cu 2,3%, din impozitele și taxele pe proprietate cu 0,4%, a
veniturilor din capital și a celor din accize, ambele cu o scădere de 0,1%.
Execuția bugetului pentru anul 2016 a înregistrat un deficit în valoare de 18,3 miliarde de
lei, însemnând 2,41% din PIB. Încasările pentru bugetul general consolidat au fost în valoare de
223,7 miliarde de lei, un procent de 29,5% din PIB, fiind însă mai mici în comparație cu anul
2015 în valoare nominală. Totalul fondurilor provenite din economia internă fără a fi luate în
considerare veniturile provenite de la Uniunea Europeană înainte și după aderare au înregistrat
valoarea de 216,9% miliarde lei, un procent de 28,6% din PIB, un procent de 0,3% mai mare în
compar ație cu anul 2015.

Dacă luăm în considerare realizările anului 2016 față de anul 2015 putem observa că au fost
înregistrate creșteri în ceea ce privește accizele un procent de 3,6%, impozitul pe venituri și
salarii 4,2%, impozitul pe profit 11,7%, cont ribuțiile pentru asigurările sociale 6,3%. Veniturile
nefiscale au înregistrat un procent de 13,9% în creștere față de anul anterior , impozitele și taxa pe
proprietate au înregistrat o creștere de 6,1%.
Scăderile au fost înregistrate la nivelul veniturilor din TVA cu 9,6% în comparație cu anul
2015, deși a fost scăzută cota TVA -ului de la 24% la 20% de la data de 1 ianuarie 2016, iar
pentru alimente a fost introdusă cota de 9% aplicabilă de la data de 1 i unie 1015.

6%11%
24%
11%25%8%8%7%Figura 2.1 Structura veniturilor bugetare
Impozitul pe profit
Impozitul pe salarii și venit
TVA
Accize
Contribuții de asigurări
Venituri nefiscale
Sume primite de la UE și donații
Alte venituri

24
În primele 11 luni ale anului 2016, cele mai importante rezultate obținute de ANAF pentru
combaterea și preîntâmpinarea evaziunii fiscale sunt generalizate astfel:

 Au fost demarate 180.699 examinări și revizii la contribuabili persoane fizice și
juridice, fiind introduse bugetului general consolidat valori adăugate totale de
10.412,5 milioane lei, iar pierderea fiscală a scăzut cu 1.583,4 milioane lei;
 Au fost acordate amenzi contravenționale în număr de 41.227 având o valoare totală
de 176,3 milioane lei și au fost încasate 51.418 amenzi cu o valoare de 185 milioane
lei;
 Au fost elaborate măsuri asiguratorii de 4.335 milioane lei;
 Poprirea numerarului și bunurilor a avut o valoare de 152,9 milioane lei, având și
țigarete confiscate în nu măr de 20,2 milioane bucăți;
 Pentru a continua cercetă rile au fost elaborate de organel e specializate 3.298
sesizări pentru un prejudiciu de 9.416,4 milioane.

În primele 11 luni ale anului 2016, organele de inspecție fiscală au desfășurat 45.111
verificări la contribuabili, din care 23.637 au fost inspecții fiscale care au condus la:
 Acordarea unui număr de 8.843 amenzi în sum ă de 17,7 milioane lei;
 Bunuri și numerar proprite în sum ă de 9,1 milioane lei;
 Elaborarea de măsuri asigur atorii, în număr de 1682 în sum ă de 1.481,9 milioane
lei;
 Scăderea pierderii fiscale în valoare de 1583,4 milioane lei;
05,00010,00015,00020,00025,00030,00035,000Milioane leiFigura 2.2 Evoluția veniturilor bugetului general consolidat
Realizări 2015
Realizări 2016

25
 Emiterea a 2.303 sesizări către organele de urmărire penală pentru prejudiciul de
6360,8 milioane lei.
Pierderea fiscală a scăzut c u 420 milioane lei, iar obliga țiile fiscale de pl ată suplimentare
au fost în sum ă de 63 milioane lei fiind stabilite prin inspecțiile fiscale care au urmărit controlul
prețurilor de transfer. În primele 11 luni ale anului 2016, ca răspuns la desfășurarea a 41.5 86 de
acțiuni verificând 34.400 contribuabili, ANAF a determinat valoarea totală de 3.257,8 milioane
lei, care reprezintă prejudicii asupra actelor de sesizare transmise organelor de urmărire penală.
Din totalul valorilor determinate, 93,5% au repre zentat prejudiciile actelor de sesizare
transmise organelor de urmărire penală, iar confiscările și amenzile au reprezentat 6,5%.
2.2 Alocarea fondur ilor bugetare pentru anul 2017
Sursele din care se finanțează Ministerul Dezvoltării Regionale, Adminis trației Publice și
Fondurilor Europene (MDRAPFE), sunt alcătuite din fonduri provenite de la bugetul de stat în
proporție de 96,41%, fonduri externe nerambursabile cu un procent de 2,56% precum și din
veniturile proprii care reprezintă un procent de 1,03%.
În ceea ce privește bunurile și serviciile pentru anul 2017 bugetul de investiții este în
creștere față de anul 2016 cu un procent de 12,15%, un total de 23.515.000 lei, în timp ce în
privința cheltuielilor de personal s -a stabilit valoarea de 116.377.00 0 lei, fiind în scădere față de
anul anterior cu 19,97%.
În ceea ce privește proiectele care sunt finanțate din fonduri nerambursabile în urma
aderării, s -a stabilit suma de 676.910.000 lei, înregistrând un procent de 68,93% față de anul
anterior aflându -se în scădere. În privința proiectelor finanțate din fondurile europene
nerambursabile pentru cadrul financiar 2014 -2020 s -a stabilit suma de 2.366.381.000 lei în
comparație cu suma realizată în anul 2016 de 522.904.000 lei aflată în creștere cu un procent de
352,55%.
În ceea ce privește t ransferurile realizate în unita țile din cadrul administrațiilor publice ,
sumele acordate pentru finanțare sunt în valoare de 2.807.538.000 lei, în comparație cu anul 2016
fiind în scădere cu un procent de 38,84%.
Pentru programul privind construcția de locuințe sociale s -a stabilit că se vor finanța peste
1.000 apartamente, aflate în diverse stadii de execuție, iar în anul 2017 se are în vedere
construcția a 300 de apartamente. Totodată pe parcursul anului 2017 se are în vedere demararea
lucrărilor pentru locuințele ANL (Agenția Națională pentru Locuințe) astfel se vor afla în
execuție până la 2.800 de locuințe.
2.2.1 Investiții publice realizate cu preponderență
Guvernul are în vedere îndeplinirea criter iilor de selecție, control, implementare și
urgentarea anumitor investiții publice, precum și îmbunătățirea managementului în ceea ce
privește utilizarea fondurilor publice. Guvernul României a decis implementarea în domeniul
fondurilor publice a unei refor me în ceea ce privește investițiile publice pentru a crește calitatea
investițiilor efectuate și pentru obținerea unui grad de absorbție mai mare în ceea ce privește

26
fondurile provenite de la Uniunea Europeană în scopul asigurării creșterii economice și al
eliberării spațiului fiscal.
Actele normative adoptate au în vedere creșterea investițiilor pentru proiectele ce au drept
obiect investițiile publice. În intervalul aprilie -iunie 2016 au fost evaluate o serie de proiecte care
privesc investițiile publice cu scopul de a fi prezentate de către Ministerul Finanțelor Publice
pentru aprobare Guvernului.
Astfel informațiile obținute în urma verificărilor efectuate și listele care cuprind proiectele
de investiții prioritizante au fost transmise de către Minister ul Finanțelor Publice pentru a fi
adoptate de către Guvern. Proiectele prioritizate au fost împărțite astfel:
Tabelul 2.1 Numărul de proiecte evaluate
Ordonatorul principal de credite Număr de proiecte evaluate î n procesul de
prioritizare
Ministerul Trans porturilor 100
Ministerul Sănătăț ii 2
Ministerul Justiț iei 3
Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administraț iei Publice 2
Ministerul Mediului, Apelor și Pă durilor 8
Ministerul Economiei, Comerțului și
Relaț iilor cu Mediul de Afaceri 1
Ministerul Educației și Cercetării Științ ifice 1
Servic iul de protecție și pază 1
Ministerul Comunicațiilor și Societății
Informaț ionale 1
Total: 9 ordonatori principali de credite 119

Stadiul de implementare a l celor 119 proiecte de investiții se prezintă astfel: pentru 22 de
proiecte stadiul fizic se sit uează la 0%, 66 de proiecte se află î n curs de implementare, iar 31%
din ac estea au stadiul fizic de execuție î n procent de 100%.
Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice, Ministerul Apelor Mediului și Pădurilor dețin un procent de 12% din
totalul proiectelor finanțate și al fondurilor rămase pentru finan țarea lor. Ordonatorii de credite
trebuie să urmărească performanțele în procesul de repartizare al fondurilor bugetare în ceea ce
privește proiectele de investiții.
Fondurile totale alocate pentru finanțarea bugetelor locale au fost realizate pe baza TVA –
ului conform cu legislația. Prin Ordonanța de Urgență din anul 2016 prin care s -a aprobat
acordarea de alimente pentru elevii și preșcolarii care fac parte din 50 de unități diferite de
învățământ de stat.

27

2.2.2 Finanțarea unităților adminis trative și investițiile publice
Bugetul general consolidat pentru organizațiile administrative -teritoriale, pentru anul 2017,
a reieșit din însumarea cheltuielilor bugetare locale și a veniturilor municipiului București,
orașelor, municipiilor comunelor, bugetelor organizațiilor publice subvenționate din venituri
proprii și ajutoare a cordate din bugetele locale sau în totalitate din venituri proprii, bugetul
fondurilor externe nerambursabile și ilustrează mărimea cheltuielilor publice ale organizațiilor
administrativ -teritoriale pe perioada anului 2017.
Câștigul bugetului general conce ntrat al organizațiilor administrativ -teritoriale, în anul
2017, se aproximează la o valoare de 71.922,6 milioane lei, constituind 8,9% din PIB, iar
veniturile totale se aproximează la 61.191,7 miliane lei, constituind 7,5% din PIB, iar veniturile
din rest ul bugetelor unităților administrației publice sunt de 1,4% din PIB. Veniturile proprii
pentru bugetele locale au fost de aproximativ 10.170 milioane lei, constituind 16,6% din
veniturile totale locale, fiind mai mici cu 0,6 puncte decât nivelul estimat în perioada anului
2016.
Cotele desprinse din impozitul pe venit sunt în valoare de 20.765,1 milioane lei,
reprezentând 33,9% din veniturile bugetare totale locale, fiind mai mari decât veniturile bugetare
totale locale din anul 2016, cu 3,5%. Valorile desprinse din TVA la nivelul județelor sunt în suma
de 2.669,8 milioane lei, fiin d utilizate pentru finanțarea:
 Drepturilor în vederea acordării de panificații și produse lactate elevilor din clasele
I-VIII private și de stat, dar și preșcolarilor din gră dinițele private sau de stat;
 Centrelor de asistență socială și de protecție a copilului;
 Achitării contribuțiilor pentru salariații angajați în organizațiile culturale din țară;
 Serviciilor publice comunitare pentru evidența persoanelor aflate sub conduce rea
autorității consiliilor județene;
 Cheltuielilor pentru introducerea programului de sprijinire a consumului de către
școlari a fructelor proaspete;
 Cheltuieli de desfășurare a activităților specifice în căminele pentru bătrâni.

Pentru finanțarea drumurilor comunale și județene s -au luat în calcul date statistice
furnizate de Institutul Național de Statistică, cu privire la mărimea drumurilor comunale și
județe ne pe 31 decembrie 2016. Aceast ă finanțare a fost de 400 milioane lei. Menținerea stabilă a
bugetelor locale pentru finanțele publice locale au fost de 2469,5 milioane lei distribuite pe
județe. Învățământul particular sau confesional acreditat a fost finanțat cu 112,4 milioane lei,
distribuite pe județe având la baza reglementările de cost ca urmare a dezbaterilor Ministerului
Educației Naționale.
Sumele acordate pentru bugetele locale din TVA și investițiile efectuate de bugetul de stat
pentru finanțarea unităților administrativ -teritoriale pentru perioada 2015 , precum și estimăril e
până în 2 020 se prezintă conform situației prezentate în Tabelul 2.2.

28

Tabelul 2.2 Destinația sumelor defalcate din TVA (mii lei)
Denumirea indicatorilor Realiză ri
2015 Prevederi
buget 2016 Propunere
buget 2017 Estimă ri
2018 Estimă ri
2019 Estimă ri
2020
Sume defalcate din TVA 21.226.033 18.693.935 22.149.523 23.695.796 24.592.634 25.373.793
Sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată pentru
finanțarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul
județelor 2.315.039 2.621.146 2.669.843 2.812.896 3.086.872 3.137.541
Sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată pentru
drumuri 787.374 350.000 400.000 450.000 500.000 500.000
Sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată pentru
echilibrarea bugetelor
locale 4.575.819 2.228.097 2.469.472 2.471.501 2.481.655 2.534.931
Sume defalcate din TVA
pentru finanțarea
învățământu lui particular
sau confesional acreditat 105.048 112.414 115.224 117.874 120.467
Subvenț ii 8.192.523 8.184.938 6.453.132 6.951.094 6.875.294 14.911.320
Subvenț ii de la alte nivele
ale
administraț iei publice 8.192.523 8.184.938 6.453.132 6.951.094 6.875.294 14.911.320
Subvenț ii de la bugetul de
stat 7.883.591 8.165.635 6.452.025 6.945.579 6.869.779 14.905.805
Subvenț ii de capital 4.945.768 5.340.053 3.470.734 3.876.343 3.754.662 11.792.132
Subvenții pentru
reabilitarea termică a
clădirilor de locuit 17.096 25.000 20.000 9.072 9.072 0
Subvenții pentru
finanț area programelor
multianuale
prioritare de mediu și
gospodă rire a apelor 29.217 30.000 17.000 25.407 25.411 25.412
Finanțarea Programului
Național de Dezvoltare
Locală 2.437.205 3.020.000 2.270.000 2.615.760 2.615.760 10.725.946
Curente 2.937.823 2.825.582 2.981.291 3.069.236 3.115.117 3.113.673
Finanț area drepturilor
acordate persoanelor cu
handicap 2.657.032 2.596.753 2.819.691 2.931.121 2.965.124 2.998.670
Subvenții de la bugetul de
stat către bugetele locale
pentru finanțarea sănătății 115.536 62.000 47.000 50.000 50.647 51.761
Subvenții de la alte
administraț ii 308.932 19.303 1.107 5.515 5.515 5.515

29
Valorile desprinse din TVA la nivel de municipiu, comună s au oraș au avut un nivel de
16.497,8 milioane lei și au fost utilizate pentru:
 A finanța toate consumurile creșelor;
 A finanța nevoile asistenților personali ai cetățenilor cu grad mare de handicap, dar
și pentru a finanța indemnizațiile lunare ale persoanelor cu grad mare de handicap;
 A finanța cheltuielile organizațiilor din învățământul preuniversitar;
 Finanțarea nevoilor cetățenilor pe timpul iernii, în principal sprijinul bănesc pentru
încălzire a caselor cu cărbuni, combustibili petrolieri, sau lemne, dar doar pentru
cetățenii care beneficiază de ajutorul social;
 Finanțarea drepturilor de a participa la învățământul preșcolar a copiilor din
familiile defavorizate;
 A finanța consumurile pentru aco rdarea ajutoarelor alimentare;
 A finanța consumurile pentru funcționarea căminelor, pentru persoanele în vârstă ,
dar la nivelul județelor.
“Implementarea activităților de informare și publicitate referitoare la Fondul Social
European la nivel național se va face în conformitate cu Strategia de Informare și Publicitate
elaborată de către Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar.”10Subvențiile
acordate de stat au fost în suma de 6.452 mili oane lei. Subvențiile au fost acordate pentru:
 Sprijinirea desfășurării de proiecte susținute din fonduri nerambursabile după
aderare (651,9 milioane lei) puse în pract ică la nivelul autorit ățiilor administrativ –
teritoriale;
 Acordarea persoanelor care beneficiază de ajutor social, de sume bănești care
reprezintă ajutorul pentru încălzirea locuinței (70 milioane lei);
 Finanțarea nevoilor perso anelor cu handicap (2.819,7 milioane lei);
 Finanțarea de investiții desfășurate conform Programului Național de Dezvoltare
Locală (2.270 milioane lei).
Se are în vedere acordarea de sprijin din partea Uniunii Europene pentru înfințarea de
întreprinderi mici și mijlocii, adoptarea unei reglement ării care să aibă în vedere scăderea
procedurilor pentru a putea pune bazele unei afaceri într -un timp mai scurt și scăderea fiscalității
prin eliminarea taxelor parafiscale.
2.3 Finanțarea de la Uniunea Europeană
Absorbția fondurilor europene este necesară pentru că economia României să devină mai
competitivă. În programul de guvernare actual în domeniul fondurilor Uniunii Europene
concretizat prin Strategia de Guvernare 2020 se au în vedere realizarea unor investiții importante
în ceea ce privește domeniul transporturilor și în domeniul cercetării și inovării.

10 Oana Gheorghinescu – Fondul Social European , Editura Sitech, Craiova, 2007, pag 132

30
Dacă avem în vedere absorbția realizată în anul 2016 a fondurilor provenite de la Uniunea
Europeană , precum și numărul total al proiectelor depuse putem observa că Guvernul a stabilit
creșterea ritmului de utilizare al fondurilor provenite de la U.E. până la data de 31 decembrie
2020 la 72,5% și de 100 până la începutul lunii decembrie a anului 2023.
România se poate dezvolta și prin intermediul turismului, prin crearea mai multor locuri de
muncă și promovarea strategiei care să ducă la o mai bună dezvoltare în domeniul turismului.
Există nenumărate locuri cu un trecut istoric și religios important pentru țara noastră, precum și
peisajele naturale care pot crește numărul de turiști din străinătate care să vizite România.
Pentru perioada următoare se are în vedere creșterea economică prin promovarea creșterii
durabile, reducerea inegalităților dintre regiunile României, un nivel de trăi mai bun pentru
cetățenii țării prin creșterea salariilor precum și îmbunătățirea servic iilor în domeniul sănătății și
accesul tuturor persoanelor def avorizate la educație. Pentr u ca economia României să devină mai
competitivă, aceasta trebuie să se axeze pe servicii și mai ales pe industrie. Se urmărește
diversificarea exporturilor pentru dezvoltarea relațiilor economice cu anumite țări din exteriorul
Uniunii Europene acestea fii nd China, Israel și Turcia.
Investițiile publice se vor afla peste procentul de 6% din PIB, în acest procent fiind incluse
și investițiile provenite din cadrul Uniunii Europene, în timp ce deficitul bugetar va fi
aproximativ de 3%, foarte aproape de suma c are a fost discutată în Tratatul de la Maastricht.
Odată cu începerea anului 2018 se va avea în vederea scăderea cotei TVA -ului de la 20% la 18%,
fiind astfel pe locul doi după Luxemburg în ceea ce privește cota redusă de TVA care are cota de
17%.
Economi a României este pe locul 17 față de țările membre ale Uniunii Europene, PIB
pentru țara noastră înregistrând valoarea de 758,5 miliarde lei în anul 2016 și se estimează o
creștere economică, până în perioada 2020, pentru următorii 4 ani în medie de 5,5% pe an, în
total înregistrând suma de 1.014 miliarde lei în anul 2020.
Se are în vedere de către Guvern finanțarea a 5 autostrăzi, autost rada Pite ști-Craiova
încadrându -se în c riteriile impuse de Uniunea Eur opean ă pentru a fi finanțată din fondurile
europene . Construcția acesteia trebuie să se finalizeze până în anul 2021. Următoarele 4
autostrăzi sunt: o autostradă care să facă legătura între Târgu Mureș și Iași care va trece prin
munți între Transilvania și Moldova, una care va face legătura între Timișoara , Oltenia și
București, o autostrad ă va face legătura între Bucure ști-Iași și alta se va afla în zona mun țiilor de
pe Valea Prahovei,între Comarnic și Brașov.
În ceea ce privește transportul pe calea ferată se are în vedere finanțarea căilor ferate,
pentru a le moderniza pe cele existente și refacerea porțiunilor în zonele unde nu mai pot fi
modernizate.
Se urmărește un grad mai redus de fiscalitate prin reduce rea la 10% a impozitului pe venit,
de la 16%, precum și scăderea contribuțiilor până la 35% de la procentul de 39,5% odată cu luna
ianuarie a anului 2018. Se are în vedere de asemenea scăderea impozitului pe dividende cu 11
puncte procentuale, de la 16% lu cru care va determina o mai mare atractivitate pentru investitorii
străini și de altfel va face că România să se afle printre țările cu cele mai mici taxe. Se estimează
că până în anul 2020 peste 92 miliarde lei se vor înregistra pentru bugetul României, p rovenind
din fondurile europene.

31
Aceste venituri se vor îndrepta pentru scăderea decalajelor dintre regiunile rurale cât și cele
urbane cu un procent de peste 15%, dar vizează și reducerea decalajelor din marile orașe
dezvoltate, împreună cu Fondul Suvere an de Dezvoltare și Investi ții, dar și cu participarea
fondurilor alocate de la Bugetul General Consolidat.
Alocarea financiară pentru fondurile europene începând cu anul 2014 până în anul 2023
este în valoare de aproximativ 31 miliarde de euro care provin atât din investiții cât și din
fondurile structurale. Pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală este alocată suma de 8
miliarde eu ro în timp ce pentru proiectel e la baza cărora stau fondurile structurale le revine suma
de 23 miliarde de euro.
Tabelul 2.3 Alocarea financiară de la UE pe tipuri de programe
Program operațional/Program Tip fond Alocare (UE)
(mil euro)
PO Asistență Tehnică FEDR 212,77
PO Competitivitate FEDR 1329,79
PO Capital Uman FSE 4326,84
PO Capacitatea Administrativă FSE 553,19
PO Regional FEDR 6600,00
PO Inițiativa pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii FEDR 100,00
PO Infrastructura Mare FEDR 2483,53
FC 6935,00
Programul Național de Dezvoltare Rurală FEADR11 8128,00
PO Pescuit FEPAM12 168,42

“Aceste alocări sunt indicative și au fost stabilite ținând cont de stringentă nevoilor
financiare pe diferite domenii, corelată cu angajamentele asumate de România în procesul de
negociere a anumitor capitole din aquis -ul comunitar (mediu, transporturi,energie).”13
Se are în v edere creșterea inteligent ă, durabilă și de tip favorabil incluziunii cu scopul de a
reduce diferențele regionale existente la nivelul țării prin accesarea fondurilor de investiții și
structurale. Pentru perioada următoare se urmărește crearea a 8 centre specializate destinate
copiilor cu probleme, durata în care se va realiza acest lucru va fi pe 4 ani iar sursele prin care se
va fin anța acest obiectiv vor proveni de la bugetul de stat, o valoare de 24 milioane de lei precum
și din fondurile europene, 40 milioane de euro proveniți din Fondurile Europene.
Pentru intervalul 2014 -2020 fondurile provenite de la Uniunea Europeană pentru Politica
de Coeziune sunt în valoare de 22,9 miliarde euro, iar pentru Politica Agricolă Comună și cea
Maritimă Integrat ă au fost alocate peste 19 milioane euro. Pentru perioada 2015 -2016 au fost
vizate în principal procedurile de finalizare a programului operațional finalizat în 20 13 precum și
programele aferent e pentru perioada următoare.

11 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
12 Fondul European pentru Pescuit ș i Afaceri Maritime
13 Oana Gherghinescu – Fondul Social European, Editura Sitech, Craiova,2007, pag. 90

32
Se urmărește o creștere în ceea ce priv ește investițiile din fondurile europene în domeniul
valorificării deșeurilor. Pentru perioada 2014 -2020 au fost alocate 1,68 mi liarde euro fonduri de
prefinan țare, un procent de 5,39% din totalul fondurilor de 31,28 miliarde euro, destinate
României pentr u perioada aceasta. Pe parcursului anului 2015 s -au semnat 30.265 contracte
finanțate de la Uniunea Europeană valoarea totală a acestora fiind de aproximativ 2,4 miliarde
euro.
2.3.1 Poziția financiară a României în comparație cu Uniunea Europeană
“În ceea ce privește salariul minim, acesta va crește cel puțin o dată pe an, așa cum se
întâmplă în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda (de două ori pe
an). Astăzi în România munca este răsplătită cu 32% —34% din totalul va lorii producției
obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției, primește
55%—57%. Ținta pentru 2020 o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din
total producție. În Europa, media este de 50% —50%.”14

14 http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/Programul_de_guvernare_2017 -2020.pdf , pag. 12
0200400600800100012001400160018002000
Bulgaria
România
Letonia
Lituania
Republica Cehă
Ungaria
Croația
Slovacia
Polonia
Estonia
Portugalia
Grecia
Malta
Slovenia
Spania
Marea Britanie
Franța
Germania
Belgia
Olanda
Irlanda
Luxembourg235322380 380407 412 433 435 453 470650684736805 8261,3971,480
1,4981,532
1,5521,5631,999Figura 2.3 Salariul minim în interiorul U.E. exprimat in euro
(Sursa: Calea European ă)

33

Cu scopul de a determina poziția pe care o are față de Uniunea Europeană fie care țară își
alcătuiește balan ța financiară netă. România a fost chiar după ce a aderat beneficiar al fondurilor
europene având un sold pozitiv.
La începutul anului 2017, dintre statele membre ale Uniunii Europene 10 dintre acestea
aveau salarii minime (Figura 2.3) situate sub nivelul valorii de 500 euro pe lună: Bulgaria (235
euro), România (322 euro), Lituania (380 ), Letonia (380), Republica Ceh ă (407 euro), Ungaria
(412 euro), Croația (433 euro), Slovacia (435 euro), Polonia (453 euro), Estonia (470 euro).
Alte cinci state au un salariu care se situează între 500 și 1000 euro, acestea sunt: Portugalia
(650 euro), Grecia (684 euro), Malta (736 eu ro), Slovenia (805 euro) și Spania (826 euro). Statele
în care salariul este mai mare de 1.000 de euro pe lună sunt următoarele: Marea Britanie (1.397
euro), Franta (1.480 euro), Germania (1.498 euro), Belgia (1.532 euro), Olanda (1.552 euro),
Irlanda (1.5 63 euro) și Luxemburg (1 .999 euro) .
Tabelul 2.4 Sume primite în CFM 2007 -2013 (milioane euro)
Denumire Realizat 2007 -2015 Realizat 2016 (execuția
la
30.11.2016) Realizat 2007 -2016
(execuția la
30.11.2016)
I. Sume primite de la bugetul UE
(A+B) 32.512,67 4.533,56 37.046,23
A. Fonduri de pre -aderare 2.707,96 1,51 2.709,47
B. Fonduri post -aderare , din
care: 29.804,71 4.532,05 34.336,77
i) Avansuri 4.168,78 40,09 4.208,87
ii) Rambursă ri (inclusiv
FEGA) 25.635,93 4.491,96 30.127,89
B1.Fonduri structurale si de
coeziune (FSC), din care: 13.558,78 3.693,32 17.252,10
a) Avansuri din FSC 2.125,81 0,00 2.125,81
b) Rambursă ri din FSC 11.432,97 3.693,32 15.126,29
B2. Fonduri pentru dezvoltare
rurală si pescuit(FEADR+FEP),
din care: 7.211,74 522,29 7.734,02
a)Avansuri (FEADR+FEP) 600,99 0,00 600,99
b)Rambursă ri (FEADR+FEP) 6.610,74 522,29 7.133,03
B3. Fondul Eu ropean pentru
Garantare Agricolă (FEGA) 7.389,48 269,34 7.658,82
B4. Altele (post -aderare), din
care: 1.644,72 47,11 1.691,83
a) Avansuri 1.441,98 40,09 1.482,07
b) Rambursă ri 202,74 7,02 209,76

34
Se are în vedere crearea de locuri de muncă , precum și eliminarea diferențelor salariale
între diverse regiuni ale Uniunii Europene prin introducerea unui salariu la nivelul statelor
dezvoltate din interioriul Uniunii.
Cu scopul de a determina poziția pe care o are față de Uniunea Europeană fie care țară își
alcătuiește balan ța financiară netă. România a fost chiar după ce a aderat beneficiar al fondurilor
europene având un sold pozitiv.
2.3.2 Politica României în domeniul fond urilor europene
Pentru perioada 2014 -2020 au fost adoptate diverse acțiuni care au condus la:
 Punerea în practică a programelor operaționale;
 Crearea unor programe informatice care să permită înregistrarea și colectarea
datelor necesare pentru a pune în practică fondurile europene structurale și de
investiții (MySMIS2014 și SMIS2014+);
 Reglementarea sistemelor de management și de control ale Programelor
Operaționale pentru a fi conforme cu prevederile la nivel european;
 Respectarea pașilor necesari înainte de a se adopta precum și după intrarea în
vigoare;
În domeniul ener giei se urmărește asigurarea unei surs e de energie sigură, competitiv ă
durabilă și la un preț adecvat bazate pe un cadru de încredere și solidaritate. Din cele 100 de
unități de producție energetică, un procent de doar 15% ajunge la consumatorul final. Ast fel, s e
urmărește ca această deficien ță să fie modificată într -un obiectiv strategic pentru perioada
următoare.
În ceea ce privește Programul Operațional Capitalul Uman au fost stabilite axele de
investiții, acțiunile precum și obiectivele pe care și le -a propus România în ceea ce privește
resursele umane, fiind continuate investițiile realizate pentru programul financiar anterior care s -a
finalizat în anul 2013 și participând, totodată la atingerea obiectivelor strategite prevăzute în
Acordul de Parteneria t 2014 -2020. Obiectivul principal propus de către România îl reprezintă
atenuarea disparităților regionale precum și cele sociale alea țării noastre cu statele membre ale
Uniunii Europene.

35
CONCLUZII

In conc luzie politica bugetară impreună cu cea fiscală alcătuiesc sursele de finanțare
pentru investițiile viitoare, determină persoanele care trebuie să suporte taxele și asupra cărora
se percep precum ș i procentele care sunt aplicate. Pe viitor se urmărește o creș tere economică
favor abilă incluziunii, o creștere inteligentă precum și o creștere durabilă pentru a pune bazele
unei e conomii proactive, în creștere în care să predomine clasa de mijloc.
Politica bugetară are la bază deciziile luate de anumite centre cu decizie la nivel loc al,
regional sau național, prin aplicarea, la nivelul acestora, a legilor în planul economic sau
social. Instrumentele politicii bugetar -fiscale sunt reprezentate de: impozite care au urmă toarele
funcții : funcția financiară , funcția de stopare/ creștere a economiei , funcția socială , funcția
verde , funcția de stabilizare , cheltuieli publice – acestea prezintă următoarele funcții : funcția
socială , funcția de alocare , funcția de inhibare/stimulare , funcția de stabilizare si bugetul sau
soldul bugetar are urmă toarele funcții: funcția de asigurare a egalității între generații , funcția de
stabilizare a veniturilor .
Unica modalitate de a transforma influențele negative ale crizei în oportunități o
reprezintă creșterea ofertei din interiorul țării aceasta ducând la revenirea creșterii economice.
Politica fiscală face parte din politica financiară împreună cu politica bugetară legăturile dintre
ele fiind foarte puternice. Până î n anul 2018 se prevede ca vor crește investițiile, principala
sursă din care v or provenii acestea fiind finanță rile din cadul Uniunii Europene. România este
beneficiar net în ceea ce privește subvenț iile acordate din fondurile europene.
Politica fiscală împreună cu cea bugetară permite asigura rea bunurilor publice pentru
toți cetățenii un înalt nivel de ocupare a pieței muncii, stabilitatea prețurilor și asigură creșterea
economică . Principalul obiectiv al politicii bug etare este reprezentat de o creștere economică
continuă care să se mențină pe un interval mare de timp.
Gradu l de impozitare al unei economi naț ional e are efecte inverse asupra creșterii
economice, astfel dacă taxele și impozitele sunt mari creșterea economică va fi mai scăzută,
investiț iile provenite din exterior vo r fi mai puține, în sens invers putem observa că dacă taxele și
impozitele au o tendință de scădere se va inregistra o creștere economică va evolua î n sensul
pozitiv.
În ultimii ani se realizează studii în ceea ce privește tendințele economice pentru a ș tii
elementele din cadrul economiei care au efec te favorabile asup ra acesteia cât ș i elementele cu
efect negativ pentru a fi combă tute sau atenuate efectele lor.
Creșterea investițiilor străine directe conduce la creșterea producț iei interne de bunuri
de capital. I mpozitul specific unor activități va dezvolta etica î n afaceri, prin dezvoltarea
investițiilor și înlăturarea concurenț ei neloiale. Politica bugetară participă la stabilizarea
echilibrului general, la alocarea resurselor pentru a se reduce echilibre le regionale, atenuarea
diferenț elor dintre veniturile mai mici și cele mai mari. Bunurile de capital pot fi reprezentate de
computere, program e informatice, sau echipamente ș i utilaje.

36
Unul dintre factorii negativi care afectează relaț iile Uniunii Euro pene îl reprezintă
dorința exprimată de Marea Britanie de a părăs ii spaț iul Uniunii Europene, fiind astfel sporit
gradul de incertitudine pentru politicile din interiorul Uniunii.
În urmă torii a ni se prevede de asemenea o creștere a preț ului petrolului și nu va mai putea
să se bazeze pe sprijinul de care a beneficiat în ceea ce privește prețul scăzut al petrolului.
România a î nregistrat pr ogrese mari în ceea ce privește reducerea dezechilibrelor și menținerea
stabilităț ii la nivel macroeconomic. Au fost adop tate măsuri de politică fiscală în ceea ce privește
asigură rile sociale pentr u categoriile cu venituri mici ș i pentru stimularea mediului de afaceri.
Guvernul României a decis implementarea în domeniul fondurilor publice a unei reforme
în ceea ce privește investițiile publice pentru a crește calitatea investițiilor efectuate și pentru
obținerea unui grad de absorbție mai mare în ceea ce privește fondurile provenite de la Uniunea
Europeană în scopul asigurării creșterii economice și al eliberării spațiului fiscal.
Fondurile totale alocate pentru finanțarea bugetelor locale au fost realizate pe baza TVA-
ului conform cu legislația. Prin Ordonanța de Urgență din anul 2016 prin care s -a aprobat
acordarea de alimente pentru elevii și preșcolarii care fac parte din 50 de unități diferite de
învățământ de stat.
Există nenum ărate locuri cu un trecut istoric și religios important pentru țara noastră,
precum și peisajele naturale care pot crește numărul de turiști din străinătate care să vizite
România. România se poate dezvolta și prin intermediul turismului, prin crearea mai multor
locuri de muncă și promovarea strategiei care să ducă la o mai bună dezvoltare în domeniul
turismului.

37
BIBLIOGRAFIE
1. BĂJAN, DORU – Impozitarea agenților economici, București , Editura Tribuna Economică,
2003 ;
2. BIRIȘ, GABRIEL – Despre fiscalitate și bun simț: Opinii ale autorului în media
românească, București, Editura Universul Juridic, 2012 ;
3. CARMEN CORDUNEANU – Sistemu l fiscal în știința finanțelor , București, Editura
Codecs, 1998 ;
4. CONSTANTIN CIOTEI – Finanțele publice în România, București , Editura Expert, 2003;
5. DAN VOICULESCU – Economia românească: Realități și perspective de dezvoltare ,
Târgoviște , Editura Bibliotheca, 2015;
6. DASC ĂLU ELENA -DOINA – Sistemul bugetar în România , Bucure ști, Editura Didactic ă
și Pedagogic ă, 2006 ;
7. GRECEANU VIRGINIA – Impozitarea activităților independente sau în asociere ,
Comentarii, analize, sinteze, opinii, propuneri , București , Tribuna Economică, 2011 ;
8. LOBON Ț OANA – RAMONA , ISPAS ROXANA MARIA – Gestiunea execu ției
bugetare , Deva, Editura Accent Media, 2015 ;
9. LUCIAN ȚÂȚU, COSMIN ȘERBĂNESCU, DELIA CATARAMĂ – Fiscalitate: De la
lege la practică , București , Editura C.H. Beck, 2010 ;
10. LUMINIȚA IONESCU – Controlul și implicațiile economice, financiare și fisc ale ale
impozitelor indirecte , Bucureșt, Editura Economică, 2001 ;
11. MOȘTEANU ROXANA – Fiscalitate – Impozite și taxe , București, Editura Universitară,
2008;
12. OANA GHERGHINESCU – Fondul social european , Editura Sitech, 2007 ;
13. POPA CONSTANTIN D. – Executarea silit ă a crean țelor financiar -bugetare , Bucure ști,
Editura Lumina Lex, 2000 ;
14. SÎNGEORZAN DACIANA ELENA – Taxe și impozite: Dobânzi și penalități în materie
fiscală , București, Editura Hamangiu, 2011, XVI ;
15. ȘTEFURA GABRIEL A. – Bugete publice și fiscalitate , Iași, Editura Universității "Al. I.
Cuza", 2007;
16. TOB Ă DANIEL – Economia și rela țiile financiare publice, Craiova : Editura Sitech, 2006;
17. VĂCĂREL IULIAN – Politici fiscale și bugetare în România 1990 -2000, Bucure ști,
Editura Expert, 2001;
18. http://gov.ro/ro/obiective/strategii -politici -programe/raport -privind -situatia -economica -si-
bugetara -pe-anul-2016&page=1#null
19. http://old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd -62/2014 –
2020/po/pocu/Sinteza.POCU.pdf
20. http://www.fonduri -ue.ro/pocu -2014
21. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20162018.pdf
22. http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
23. http://cursdeguvernare.ro/wp -content/uploads/2013/05/STRATEGIA -2014 -2016.pdf
24. http://rtsa.ro/rtsa/ index.p hp/rtsa/article/viewFile/475/47