Economice și Administrație Publică Departamentul de [606822]

Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava Facultatea de Științe
Economice și Administrație Publică Departamentul de
Învățământ la Distanță
Contabilitate și Informati că de Gestiune

Teme de control la disciplina
Sisteme de control intern

Andreea Gavriliuc
Anul II (2019 -2020)

2
Tema nr. 1 : Sistemul de contol managerial intern al Austriei

INSTITUȚIILE SUPREME DE AUDIT DIN UE ȘI DIN STATELE MEMBRE ALE
ACESTEIA
— PREZENTARE GENERALĂ
INTRODUCERE
Controlul public face parte integrantă din sistemele democratice. Toate cele 28 de țări care
alcătuiesc în prezent Uniunea Europeană (UE) au instituit mecanisme pentru a se asigura
răspunderea de gestiune pentru cheltuielile publice și pentru a se garanta că acestea sunt
transparente și supravegheate cu fermitate. Aici intră în joc instituțiile supreme de audit (ISA), în
calitate de auditori pu blici externi.
Instituțiile supreme de audit examinează în deplină independență utilizarea eficientă, eficace și
economică a resurselor publice, precum și conformitatea cheltuielilor publice și a colectării
veniturilor cu normele aplicabile. Ele sprijină c ontrolul parlamentar exercitat asupra guvernelor,
grație rapoartelor lor de audit obiective, imparțiale și bazate pe fapte, contribuind astfel la
îmbunătățirea politicilor, a programelor, a administrației publice și a gestionării finanțelor statului.
Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii cetățenilor în sistemul de ponderi și contraponderi
al societăților noastre și la dezvoltarea în continuare a unor democrații care funcționează în mod
corespunzător.
Structura, mandatul și competenț ele celor mai multe instituții supreme de audit au evoluat în timp,
uneori ca urmare a schimbărilor politice sau a reformei administrației publice. Existența unei
instituții supreme de audit independente constituie o condiție pentru aderarea la UE.
TIPURI DE INSTITUȚII SUPREME DE AUDIT ȘI GUVERNANȚA ACESTORA
Distincția se poate face între instituțiile supreme de audit monocrate și instituții supreme de audit
conduse de un organ colegial . O altă distincție se face în principal între organisme cu putere
jurisdicțională și organisme fără putere jurisdicțională.
SUBIECTELE DE AUDIT
Instituțiile su preme de audit din evaluează în ce măsură politicile și cheltuielile administrației
publice ating obi ectivele avute în vedere. De asemenea, ele verifică gestiunea finanțelor publice și
raportează cu privire la conturile organismelor publice, furnizând astfel parlamentelor informații și
asigurări independente.
PRINCIPALELE TIPURI DE AUDIT
AUDITURILE FINANC IARE
AUDITURILE DE CONFORMITATE
AUDITURILE PERFORMANȚEI
SELECTAREA TEMELOR DE AUDIT ȘI PROGRAMAREA
Procesul de selecție și de planificare a auditurilor ține seama de diferite criterii, cum ar fi riscurile și
impactul, precum și de dezv oltarea viitoare a unor domenii de politică specifice.
PROBELE ȘI URMĂRIREA PUNERII ÎN APLICARE A RECOMANDĂR ILOR
Pentru a colecta probe de audit, instituțiile supreme de audit examinează documente, analizează
date, desfășoară interviuri sau efectuează controale la fața locului, de exemplu la sediul entității
auditate sau la amplasamentul proiectului. Pentru a pu tea face acest lucru, instituțiile supreme de

3
audit au dreptul de acces la toate informațiile pe care le consideră necesare pentru a -și îndeplini
sarcinile, iar personalul entităților auditate are obligația de a coopera cu auditorii acestor instituții.
RAP ORTAREA
Pe baza auditurilor pe care le desfășoară, instituțiile supreme de audit redactează rapoarte în care își
prezintă constatările și observațiile, semnalează nereguli, trag concluzii de audit și formulează
recomandări pentru remedierea deficiențelor
PUBLICAȚII
De regulă, instituțiile supreme de audit publică rapoarte anuale referitoare la auditul pe care l -au
desfășurat cu privire la conturile anuale ale statului și la execuția bugetului de stat.
COMUNICAREA REZULTATELOR
În mod normal, i nstituțiile supreme de audit își prezintă rapoartele parlamentului, de regulă
comisiilor care sunt responsabile de aspectele bugetare și/sau de alte subiecte care fac obiectul unui
audit.
COOPERARE
Cooperarea cu alte instituții supreme de audit
COOPERAREA ÎNTRE INSTITUȚIILE SUPREME DE AUDIT DIN UE
Între instituțiile supreme de audit ale statelor membre ale UE și Curtea de Conturi Europeană există
o rețea de cooperare strânsă.
COOPERAREA CU ALTE INSTITUȚII SUPREME DE AUDIT DIN AFARA UE
Instituțiile supreme de audit din UE pot efectua evaluări inter pares sau pot participa la activități de
consolidare a capacităților, cum ar fi proiecte de înfrățire, care sunt menite să ajute instituțiile
supreme de audit din țările terțe să își dezvolte bazele juridice și instituționale.

AUSTRIA
Institu ție suprem ă de audit – RECHNUNGSHOF
INFORMAȚII GENERALE
În activitate din 1948
Instituție înființată inițial în 1761
Site web: www.rechnungshof.gv.at
Declarație privind misiunea:
Independentă, obie ctivă și în serviciul dumneavoastră.
— BAZA LEGALĂ
MANDATUL
Curtea de Conturi a Austriei este instituția supremă de audit independentă de la nivel federal,
provincial și municipal.
Aceasta verifică dacă finanțele publice sunt administra te corect, inclusiv cheltuielile publice
efectuate de instituțiile publice și fondurile de stat utilizate de instituții private (pe baza principiului
uniformității auditului).
Curtea de Conturi controlează dacă resursele disponibile sunt utilizate în mod e conomic, eficient și
eficace. În afară de audit și consultanță – funcția sa strategică cea mai importantă –, Curtea de

4
Conturi desfășoară, de asemenea, alte sarcini de interes pentru politica publică și o serie de funcții
notariale.
Deciziile cu privire la tipurile, temele și metodologia auditurilor sale sunt luate de Curtea de Conturi
din proprie inițiativă și în mod independent.
Curtea de Conturi este mandatată prin constituție să efectueze audituri speciale. De exemplu:
• în urma unei rezoluții adoptate de parlamentul federal al Austriei sau de un parlament
provincial;
• la cererea deputaților din parlamentul federal al Austriei sau dintr -un parlament provincial;
• în urma unei cereri rezonabile din partea guvernului federal, din partea unui guvern
provincial s au din partea unui ministru federal.
Constituția limitează numărul cererilor de acest gen pentru a asigura independența planificării
auditurilor de către Curte.
În plus, Curtea de Conturi are sarcini speciale importante, cum ar fi:
• întocmirea situațiilor f inanciare federale;
• activități privind situația datoriei financiare;
• examinarea proiectelor de legi și de reglementări;
• sarcini prevăzute în Legea privind incompatibilitatea, în Legea privind limitarea veniturilor
și în Legea privind partidele;
• sarcini leg ate de raportul privind veniturile medii și pensiile pentru limită de vârstă plătite de
întreprinderile și agențiile guvernului federal;
• elaborarea de avize ale experților pentru comisiile de arbitraj, în conformitate cu Pactul de
stabilitate 2008.
PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE
Activitățile, funcțiile, organizarea și poziția Curții de Conturi sunt reglementate de:
• capitolul VI din Legea constituțională federală (1920);
• Legea federală privind Curtea de Conturi a Austriei (Legea privind Curtea de Contu ri a
Austriei, 1948 – RHG);
• Legea privind Curtea Constituțională (în cazul în care există divergențe de opinii cu privire
la competențe și la drepturi între o entitate juridică și Curtea de Conturi, aceasta din urmă
poate solicita Curții Constituționale să ia o decizie în acest sens);
• Legea federală privind Regulamentul de procedură al Consiliului Național (parlamentele
provinciale reglementează participarea importantă din punct de vedere strategic a Curții de
Conturi la reuniunile comisiilor și la sesiunil e plenare);
• Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (se aplică în mod direct auditului privind
resursele comunitare ale UE și cooperării cu Curtea de Conturi Europeană).
ENTITĂȚI AUDITATE
Curtea de Conturi auditează afacerile financiare (cu alte cuv inte, activitățile financiare):
• ale statului, ale provinciilor, ale asociațiilor municipale, ale municipalităților cu mai mult de
10 000 de locuitori și ale altor entități juridice stabilite prin lege;

5
• ale fundațiilor, ale fondurilor și ale institutelor ad ministrate de instituții federale, provinciale
sau municipale sau de persoane care, la rândul lor, fac parte dintr -o instituție federală,
provincială sau municipală;
• ale organizațiilor în cadrul cărora statul, o provincie sau o municipalitate cu mai mult d e
10 000 de locuitori deține de facto controlul sau cel puțin 50 % din acțiuni ori din capitalul
social sau ale organizațiilor care sunt operate de stat, de o provincie ori de o municipalitate,
singure sau împreună cu alte părți contractante;
• ale entitățil or juridice publice federale, provinciale și municipale care utilizează fonduri
federale, provinciale sau municipale;
• ale organismelor de asigurări sociale și ale asociațiilor statutare ale angajatorilor, ale
angajaților și ale profesioniștilor (camere);
• ale entităților juridice constituite prin lege, de exemplu ORF (Societatea Austriacă de
Radiodifuziune).
— STRUCTURĂ
TIP DE INSTITUȚIE SUPREMĂ DE AUDIT
Un model distinct, condus de un președinte, care presupune efectuarea de audituri la nivel federal,
provincial și municipal, după modelul Westminster.

LOCUL INSTITUȚIEI SUPREME DE AUDIT ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Curtea de Conturi este instituția supremă de audit a Austriei și este subordonată direct parlamentului
național. Curtea de Con turi acționează:
• ca agent al parlamentului național în legătură cu probleme care țin de administrarea federală
a fondurilor publice și de administrarea financiară a asociațiilor profesionale statutare care
intră sub incidența autorității executive a Federa ției Austriece;
• ca agent al parlamentelor provinciale vizate în legătură cu probleme care țin de provincii, de
asociații municipale și de administrarea municipală a fondurilor publice, precum și de
administrarea financiară a asociațiilor profesionale statu tare care intră sub incidența
autorității executive a provinciilor.
Curtea de Conturi este independentă de guvernul federal și de guvernele provinciale. Ea se supune
numai dispozițiilor legii. Prin urmare, este alocată ramurii legislative.
RELAȚIA CU PARLA MENTUL/GUVERNUL
Președintele Curții de Conturi comunică cu parlamentul național și cu comisiile din cadrul acestuia
în mod direct și personal sau prin intermediul unui agent delegat de acesta.
Președintele Curții de Conturi are dreptul de a participa la dezbaterile din parlamentul național și la
dezbaterile (sub)comisiilor acestuia privind rapoartele Curții de Conturi, conturile finale ale
bugetului federal, moțiunile privind punerea în aplicare a unor acțiuni specifice în cadrul examinării
de către Curtea de Conturi a administrării fondurilor publice, precum și subdiviziunile referitoare la
Curtea de Conturi din Legea federală a finanțelor.
Conform dispozițiilor detaliate ale Legii federale privind Regulamentul de procedură al
parlamentului n ațional, președintele Curții de Conturi are întotdeauna dreptul de a fi audiat, la
cererea sa, în cadrul dezbaterilor privind subiectele enumerate mai sus.
Curtea de Conturi elaborează un raport anual cu privire la activitățile sale, pe care îl prezintă
parlamentului național, parlamentelor provinciale și consiliilor municipale. Curtea de Conturi poate
prezenta, în orice moment, observații cu privire la chestiuni specifice parlamentului național,

6
parlamentelor provinciale și consiliilor municipale și, dacă este necesar, poate face propuneri.
Curtea de Conturi informează guvernul federal cu privire la toate rapoartele pe care le elaborează,
simultan cu transmiterea lor către parlamentul național.
În plus, parlamentul național numește o comisie permanentă care are drept misiune să dezbată
rapoartele Curții de Conturi. Numirile membrilor acestei comisii respectă principiul reprezentării
proporționale.
— ORGANIZARE
CONDUCERE
PREȘEDINTE
(Margit Kraker a fost numită în această funcție la 1 iulie 2016. )
MANDAT 12 ani, nereînnoibil.
METODA DE DESEMNARE
Președintele Curții de Conturi este ales pe baza propunerii Comisiei principale din cadrul
parlamentului național și, înainte de a prelua funcția, este învestit de președintele federal.
Președintele Curții de Conturi nu p oate să fie membru al unui organ reprezentativ general sau al
Parlamentului European și nu poate să fi fost membru al guvernului federal sau al unui guvern
provincial în ultimii cinci ani.
În ceea ce privește obligația de a da seamă, președintele Curții de Conturi are același statut ca și
membrii guvernului federal, în cazul în care Curtea de Conturi acționează ca agent executiv al
parlamentului național, sau ca și membrii guvernului provincial relevant, în cazul în care Curtea de
Conturi acționează ca agen t executiv al unui parlament provincial.
ORGANISMUL DE CONDUCERE
Curtea de Conturi nu are un organism de conducere. Președintele acestei instituții are puterea
exclusivă de decizie.
Nu există un vicepreședinte permanent al Curții de Conturi. În cazul în ca re președintele nu este în
măsură să își îndeplinească responsabilitățile, el este reprezentat de funcționarul cu cel mai înalt
grad din cadrul Curții de Conturi. Acest lucru este valabil și în cazul în care funcția de președinte
este vacantă.
STRUCTURA OR GANIZATORICĂ
Curtea de Conturi este organizată în cinci divizii (o divizie de gestionare și administrare și patru
divizii de audit). Diviziile de audit sunt formate, fiecare, din două unități de audit, în cadrul cărora
există trei până la patru departament e de audit, grupate tematic (prin urmare, patru divizii de audit
au opt unități de audit, care totalizează 34 de departamente de audit).
Această structură organizatorică permite o elaborare a strategiei și o planificare a auditului la nivel
interdepartamen tal, asigură utilizarea optimizată a resurselor de către echipe de audit flexibile și
cooperative și stimulează și îmbunătățește schimbul de cunoștințe între divizii.
De asemenea, fiecare unitate constituie un „centru de excelență” pentru domenii tematice
transversale, cum ar fi subvențiile, prevenirea fraudelor și conformitatea, securitatea cibernetică etc.
— RESURSE
PERSONAL
• Număr: 273 (aproximativ 81 % în audit)
• Echilibrul de gen: ♂ 52 %; ♀ 48 %. Vârsta medie: 48

7
BUGET
• 33,5 milioane de euro (2018)
• 0,04 % din totalul bugetului de stat
ACTIVITATEA DE AUDIT
— PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT
Curtea de Conturi își planifică activitatea pentru fiecare an.
În Austria, Curtea de Conturi poate fi invitată, de asemenea, să efectueze audituri speciale: în ur ma
unei rezoluții adoptate de Consiliul Național al Austriei sau de un parlament provincial, la cererea
deputaților din Consiliul Național sau dintr -un parlament provincial sau în urma unei cereri
rezonabile din partea guvernului federal, din partea unui g uvern provincial sau din partea unui
ministru federal. Constituția limitează însă numărul cererilor de acest gen pentru a asigura
independența planificării auditurilor de către Curte.
În 2017, Curtea de Conturi a lansat o inițiativă pentru a implica pentru prima oară publicul prin
intermediul Facebook. Cetățenii au fost încurajați să participe la conceperea temelor de audit,
propunând subiecte de interes. Propunerile lor au fost luate în considerare, acolo unde a fost posibil,
în procesul de planificare a a uditurilor și au fost discutate în cadrul conferinței anuale referitoare la
acest subiect.
Curtea de Conturi desfășoară aproximativ 90 de audituri în fiecare an, la nivel federal, provincial și
municipal.
— METODELE DE AUDIT
Criteriile de audit utilizate d e Curtea de Conturi sunt principiile juridice ale economicității,
eficienței și eficacității, bazate pe regularitate și legalitate.
Curtea de Conturi efectuează activități de audit care combină:
• audituri ale performanței și
• audituri financiare.
REALIZĂRI
— RAPOARTE ȘI ALTE PUBLICAȚII
Curtea de Conturi își prezintă rapoartele la nivel federal, provincial și municipal.
În plus, Curtea de Conturi publică rapoarte:
• privind investigarea și evaluarea anumitor chestiuni;
• care evidențiază posibile îmbunătățiri și le cuantifică;
• care constată probleme de ordin financiar și le cuantifică;
• care formulează recomandări concrete ce pot fi puse în aplicare.
— ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE
Curtea de Conturi își pune la dispoziție și își promovează publicațiile:
• pe site-ul său;
• pe platformele de comunicare socială;
• în comunicate de presă.
— COOPERAREA CU TERȚI

8
La nivel național, Curtea de Conturi cooperează cu instituțiile de audit provinciale pentru a -și
coordona planurile anuale de audit.
Din 1963, Curtea de Contur i conduce Secretariatul General al INTOSAI.

Extras din publica ția: „Public audit in the EU ”

9
Tema nr. 2: Implementarea sistemului de control managerial
intern , Standard 3 – Competență, Performanță

INTRODUCERE
Conform Ordinului nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al
entităților publice , controlul intern managerial este definit ca reprezentând ansamblul formelor
de control exercitate la nivelul entității publice, inclusiv auditul inte rn, stabilite de conducere în
concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării
fondurilor în mod economic, eficient și eficace; acesta include, de asemenea, structurile
organizatorice, metodele și procedu rile.

Standard 3- Competență, Performanță.
1. Descrierea standardului
Conducerea entității publice asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le
încredințează sarcini potrivit competențelor, și asigură condiții pentru îmbunătățirea pregătirii
profesionale a salariaților.
Performanțele profesionale ale s alariaților sunt evaluate anual în raport cu obiectivele postului.
2. Cerințe generale
1. Conducerea entității publice și salariații dispun de cunoștințele, abilitățile și experiența care fac
posibilă îndeplinirea eficientă și efectivă a sarcinilor/a tribuțiilor, precum și buna înțelegere și
îndeplinire a responsabilităților legate de controlul intern managerial.
2. Competența salariaților și sarcinile încredințate trebuie să se afle în echilibru permanent, pentru
asigurarea căruia conducerea entit ății publice acționează prin:
– definirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă;
– conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare prestabilit;
– identificarea nevoilor de pregătire profesională și sta bilirea cerințelor de formare profesională în
contextul evaluării anuale a salariaților, precum și urmărirea evoluției carierei acestora; nevoile de
pregătire identificate sunt corelate cu rezultatele din rapoartele/fișele de evaluare a performanțelor
profesionale individuale.
3. Performanțele profesionale ale salariaților se evaluează cel puțin o dată pe an în raport cu
obiectivele anuale individuale și sunt discutate cu aceștia de către evaluator.
4. Conducătorii entităților publice asigură fiecărui salariat participar ea la cursuri de pregătire
profesională în domeniul său de competență, conform legislației în domeniu.
3. Activități necesare
Pentru implementarea Standardului 3 – Competența, Performanța, comisia de monitorizare,
coordonare și îndrumare metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control
intern/managerial va proceda la:
– identificarea nevoilor de perfecționare a preg ătirii profesionale a personalului
– elaborarea planurilor anuale de pregătire profesională;
– identificarea formatorilor și formelor de perfecționare care corespond nevoilor personalului
– monitorizarea participării personalului la programele de perfecțio nare selecționate

10
– evaluarea performanțelor profesionale individuale ale salariaților

Prin implementarea Standardului 3 – Competența, Performanța, se asigură:
– Perfecționarea pregătirii profesionale a personalului astfel încât să fie îmbunătățite cunoșt ințele și
aptitudinile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor/atribuțiilor asociate fiecărui post
– Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale salariaților și identificarea nevoilor de
perfecționare

Elemente de evaluare a implementării Standardului 3 – Competența, Performanța
-Sunt stabilite și menționate în Fișele de Post seturile minime obligatorii de cunoștințe și aptitudini.
-Sunt identificate nevoile de perfecționare a pregătirii profesionale a personalului
-Sunt întocmite Planurile anuale de perfecționare profesională
-Este realizată evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale tuturor salariaților

4. Documente , elemente justificative

1. Reglementări internaționale :
– SR EN ISO 9000:2006 – „Sisteme de Management al Calității. Principii esențiale și vocabular.”
– SR EN ISO 9001:2008 – „Sisteme de management al calității. Cerințe.”
2. Legislație primară :
– Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar
preventiv,
republicată, cu modificările și completările ulterioare
– Legea administrației publice locale nr.215/2001 cu modificările și completările ulterioare
– Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare
– Legea nr.188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare
– Hotărârea de Guvern nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea
carierei, cu
modificările și completările ulterioare
– Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare
– Legile bugetare anuale.
3. Legislație secundară :
– Ordin nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului in tern managerial al entităților publice
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 387 din 07.05.2018
– Instrucținea nr. 1/2018 din 16 mai 2018 privind aplicarea unitară la nivelul unităților de
învățământ preuniversitar a Standardului 9 – Proceduri prevăz ut în Codul controlului intern
managerial al entităților publice, aprobat prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr.
600/2018
4. Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entității publice :

11
– Dispozitia de constituire a Comisiei privind organizarea, implementarea si mentinerea unui sistem
de control intern/managerial in cadrul instituției;
– Regulamentul de organizare si de lucru al Comisiei privind organizarea, implementarea si
mentinerea unui sistem de control intern/managerial în cadru l instituției
– Programul de dezvoltare al Sistemului de Control Intern Managerial în cadrul instituției
– Regulamentul de organizare și funcționare al instituției
– Regulamentul Intern al Instituției
– Decizii/Dispoziții ale Conducătorului Instituției
– Procedura de Sistem privind ”Controlul Documentelor”
– Procedura de Sistem privind ”Controlul Înregistrărilor”
– Circuitul documentelor;
– Alte acte normative

Conținutul și rolul documentelor:
– Documentele utilizate în elaborarea prezentei proceduri au rolul de a reglementa modalitatea de
implementare a activității procedurate.
– Accesul, pentru fiecare Compartiment, la legislația aplicabilă, se face prin programul informatic la
care au acces salariații entității.

5. Responsabilități
1. Conducătorul instituției
Aprobă procedura
Asigură implementarea și menținerea procedurii
Stabilește atribuțiile și responsabilitățile ce pot fi delegate pentru funcțiile subordonate
2. Comisia SCIM
Asigură implementarea și menținerea procedur ii
Aplică și menține procedura
Realizează activitățile descrise la termenele stabilite în prezenta procedură
Monitorizează procedura
3. Conducătorii de compartimente
Aplică și mențin procedura;
Realizează ac tivitățile descrise la termenele stabilite în prezenta procedură

Bibliografie :
https://e -scim.ro
https://yourconsulting.ro
https://sgg.gov.ro