Economia Trurismului Judetul Giurgiu

CUPRINS

=== Jud Giurgiu ===

CUPRINS

Prezentarea județului Giurgiu

Se spune că de mult, când încă turcii umblau pe meleagurile de pe malul stâng al Dunării și strângeau slugi pentru Imperiul Otoman, se afla aici un cioban, pe nume San Giorgio ce își adusese oile la păscut în lunca Dunării. Acesta a eliberat un mare grup de oameni ce trebuiau duși în Imperiul Otoman. Oamenii respectivi au rămas aici după eliberare și au format dintr-un loc de trecere, un târg pe care l-au numit “Giurgiu”, după numele celui care a fost eliberatorul lor, San Giorgio. Cu timpul, târgul a devenit oraș, reședință a județului căruia i-a împrumutat și numele.

Acest prim capitol propune prezentarea generală a Județului Giurgiu, privind așezarea, accesibilitatea, cadrul natural, cadrul socio-economic, resursele turistice, precum și analiza echipamentelor turistice în ultimii 6 ani.

Așezare

Județul este situat în partea de sud a României, în partea central-sudică a Campiei Române fiind străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică și meridianul 25°59` longitudine estică, pe malul stâng al Dunarii, la Granița cu Bulgaria în sud. Este limitat de județele Dambovița la nord, Ilfov la nord-est, Călărași la est și Teleorman la vest.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, județul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu situat la o distanță de 65 km la sud de capitala București, orașul Bolintin Vale, orașul Mihăilești și 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 județe care alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia. Reședința județului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunăre al Țării Românești, situat la 60 km de capitala țării, pe drumul european E70 ce leagă vestul Europei de zona balcanică și de Orientul Mijlociu.

Accesibilitate

Județul Giurgiu deține două magistrale de importanță europeană, Giurgiu: E 85 (Siret-Suceava-Giurgiu) și E 70 (Moravița-Timișoara-Giurgiu).

Județul este traversat în partea de nord de autostrada București-Pitești.

Vorbind de transportul rutier, “Podul prieteniei”(1954) de la Giurgiu, asigură legăturile feroviare cu Turcia și Bulgaria.

Prima cale ferată din România a fost Giurgiu – București, datând din perioada 1.11.1869 (de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza). În prezent aceasta face legătura dintre România și Bulgaria prin intermediul podului de peste Dunăre, “Podul Prieteniei”.

Fluviul Dunărea reprezintă o importantă cale de acces, fiind principala legătură a Europei cu Marea Neagră.Giurgiu are un important port, pe care se realizează atât transport de persoane cât și de mărfuri.

Tabel 1.1. Drumuri publice (km)

Sursă tabel: Institutul Național de Statistică

Județul Giurgiu deține un număr destul de mare de drumuri publice, având o accesibilitate aparte mai ales datorită faptului că deține două magistrale de importanță europeană, Giurgiu: E 85 (Siret-Suceava-Giurgiu) și E 70 (Moravița-Timișoara-Giurgiu), și este traversat în partea de nord de autostrada București-Pitești. Cu toate acestea, infrastructura drumurilor publice ar trebui să fie dezvoltată și modernizată.

Tabel 1.2. Linii de cale ferată în exploatare (km)

Sursa: Institutul Național de Statistică

De asemenea, din tabelul 1.2. se observă faptul că Județul Giurgiu este traversat de un număr destul de bun de cale ferată, dar și acestea ar putea fi modernizate și extinse c număr și ca suprafață.

Cadrul natural

Relieful județului Giurgiu este format din 5 unități principale ale Câmpiei Române: Burnaș, Vlăsia, Găvanu-Burdea, Titu și Lunca Dunării.

Altitudinea maximă este de 136 m, înregistrată în nordul județului, în satul Cartojani, iar altitudinea minimă este de 12 m, în lunca Dunarii.

Rețeaua hidrografică este alcatuită din râurile care drenează teritoriul județului: Argeșul cu afluenții săi principali (Dâmbovița, Sabarul, Neajlovul) și fluviul Dunarea care reprezintă colectorul general. La aceasta se adaugă râurile ce aparțin rețelei hidrografice autohtone (Ilfovul, Câlniștea și Pasărea), lacurile naturale dar și antropice, cel mai important fiind lacul Comana situat în lunca Neajlovului.

Clima este temperat-continentală fiind caracterizată prin veri călduroase și secetoase și ierni moderate. Vara este un anotimp cu temperaturi ridicate ce poate duce chiar la secetă, în timp ce iarna vine cu geruri și crivăț.Vitezele cele mai mari le au vanturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/h. Precipitațiile în această zonă sunt în jur de 500 mm/an, dar frecvent coboară chiar și sub 400 mm/an, și cu temperaturi medii anuale de 10,5-11°C. Vânturile dominante sunt cele estice și nord estice. Vitezele cele mai mari le au vanturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/h.

Vegetația inițială, de păduri de câmpie, a fost aproape în întregime înlocuită cu diverse culturi agricole.

În ceea ce privește flora și fauna, în zona județului Giurgiu se găsesc se găsesc vietuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândău, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, eretele alb. În bălți trăiesc specii precum vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara.

În luncă s-a dezvoltat o vegetație ierboasă și lemnoasă, cele mai raspândite exemplare fiind salcia și plopul. Pe terase se pot întâlni păduri de stejari și o vegetație de trecere de la stepă la silvostepă. Dintre arbuști, cei mai răspândiți sunt păducelul, măceșul și lemnul câinesc.

Cadrul socio-economic

Activitatea economică a cunoscut, în această parte a țării, o puternică dezvoltare favorizată de existența Giurgiului la intersecția marilor drumuri europene, acesta fiind cel mai important port la Dunărea fluvială românească.

Procesul de restructurare început după decembrie 1989, a făcut ca în economia județului să existe în prezent: 4 regii autonome, 5.132 societăți comerciale cu capital privat, 139 societăți comerciale cu capital mixt român-străin, 208 societăți comerciale cu capital integral străin și 58 societăți cu capital mixt de stat și privat. Numărul întreprinzătorilor particulari este de 2.067, din care 543 asociații familiale și 1.524 persoane fizice autorizate. Industria ca activitate economică a cunoscut o dezvoltare în perioada dintre cele două razboaie mondiale, constând în special în prelucrarea produselor agricole (morărit, fabricarea zahărului, uleiurilor vegetale, tăbăcitul pieilor, decorticatul orezului), tricotaje, fabricarea țiglei și a cărămizii, prelucrarea lemnului, reparatul ambarcațiunilor fluviale. În prezent, numărul agenților economici cu activitate industrială (inclusiv microîntreprinderi) se ridică la 1.335.

. În nordul județului sunt în exploatare zacăminte de țiței, iar din albiile Dunării și râurilor ce străbat județul sunt extrase nisipuri și pietrișuri. În economia județului Giurgiu se disting ca activități cu pondere semnificativă, agricultura, industria și comertul.

În cadrul industriei județului reprezentative sunt: industria alimentară, a băuturilor și tutunului, producția de energie electrică și termică, captarea, tratarea și distribuția apei, extracția petrolului și gazelor naturale, industria textilă și a confecțiilor din textile.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la 1 iulie 2007 populația stabilă a Județului Giurgiu se ridica la 283.408 locuitori.

Din totalul populației, 88.347 persoane locuiesc în mediul urban (31,17%) si 195.061 persoane locuiesc în mediul rural (68,83%).Densitatea populației județului este de 84,5 locuitori/km.

Potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, 96,03% din populatia judetului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii.Dupa religie populatia este preponderent ortodoxa (98,5%).

Resurse turistice

Județul Giurgiu dispune de un potential turistic important și variat chiar dacă este o regiune tipic de câmpie. Aici se găsesc numeroase vestigii care atestă dezvoltarea vietii sociale și culturale în aceste locuri incă din cele mai vechi timpuri.

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme materiale din paleolitic și neolitic. Pe teritoriul județului se află multe locuri istorice, popasuri necesare pentru cunoașterea trecutului de luptă al poporului nostru și culturii acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice, toate având punct de plecare municipiul Giurgiu.

Rezervația din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei și florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervației este datorată existenței bujorului românesc, în luna mai desfășurându-se „Sărbatoarea Bujorului”.

La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depășit de mult granițele țării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul și stema țării din acea vreme. Tot la Călugăreni se află și crucea lui Mihai, monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mihai Viteazul.

Mânăstirea Comanade ctitorită deVlad Țepeș (1456-1462), a fost reconstruită de Radu Șerban în sec. XVII, iar ulterior de Șerban Cantacuzino în 1699-1703. Aici se află mormintele domnitorilor Radu Șerban și Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, și ale familiei Cantacuzino. Întreg ansamblul a fost restaurat între anii 1970-1977.

Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat și amenajat ca muzeu de artă populară, se află în comuna Florești Stoenești. Aspectul exterior îl așează în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească.

La Frățești se află Muzeul Sătesc, înființat în 1967, numit simbolic „Muzeul școlar Dacia”, deoarece o parte importantă din vestigiile materiale aparțin geto-dacilor.

Prin așezarea sa și funcția de port și centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic. În primul rând este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de mărfuri și personae, fiind și reședința județului, unul dintre cele mai importante porturi românesti la Dunăre, aflat la 64 km de capitala țării pe ruta București – Sofia – Atena sau București – Istambul.

Aici se află Podul peste Dunăre numit „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria, construit pe două nivele (cale ferată cel de jos și șosea cel de sus) în anii 1952-1954. Accesul pe pod propriu-zis însumează 37 de deschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrală fiind mobilă și putându-se ridica pentru a lăsă sub pod o înălțime liberă de 24 m.

Printre obiectivele turistice aflate în orașul Giurgiu se numără și Muzeul Luptei pentru Independența Poporului Român, cu exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentată de busturile unor luptători pentru independență, Monumentul Eroilor Francezi din Primul Război Mondial, ridicat în anul 1919 și foișorul din Parcul Aleei unde vara cântă Fanfara Militară.

Un alt obiectiv turistic de aici este și Turnul Ceasornicului, înalt de 22 metri, construit din piatră, în anul 1734, în vremea când Giurgiu se afla sub ocupația turcilor. De altfel mai întalnim biserica Sf. Nicolae și Biserica Grecească cu frescele lor, Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, construită între anii 1847-1851 în stil bizantin, deținătoare a unei importante colecții de icoane pe lemn și obiecte de cult din lemn, ruinele cetătii vechi și portul Giurgiu, Podul Bizetz, construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier și feroviar construit în curba din Europa, Palatul Navigației Fluviale Române, construit între anii 1939-1945, după planurile arhitectului Petre Antonescu.

Insula Mocanu, având o suprafață totală de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinătatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizație, cu vegetație și faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje și lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit și vânătoare.

Analiza echipamentalor turistice

Principalele echpamente turistice sunt reprezentate de unitățile de cazare, unitățile de alimentație și unitățile sau punctele de agrement. Acest subcapitol presupune analiza echipamentelor turistice, prin calcularea indicilor de dinamică (cu bază fixă și cu bază în lanț) și a ritmului de creștere (cu bază fixă și cu bază în lanț) pe ultimii 6 ani și interpretarea datelor referitoare la aceste echipamente turistice.

Unități de cazare

Unitățile de cazare din Județul Giurgiu au fost reprezentate în anul 2007 de hoteluri, hosteluri, moteluri, spații de cazare pe nave, pensiuni urbane și pensiuni rurale.

Tabel 1.3. Unitățile de primire turistică, cu funcțiune de cazare turistică (număr unități)

Sursă tabel: Institutul Național de Statistică

Din Tabelul 1.3. se poate observa că în perioada 2002-2007 a avut loc o creștere a numărului unităților de cazare la nivelul Județului Giurgiu, de la 11 la 15 unități, (creștere între 2002 și 2004 și stagnare între 2004 și 2007) ca rezultat al creșterii sau stagnării cererii pentru turism și al apariției unor noi investitori pe piața turistică interesați de această zonă, având ca urmare o atât creșterea numărului locurilor de cazare existente, cât și o potențială dezvoltare a turismului.

Tabel 1.4. Indicele de dinamică și ritmul de creștere al numărului structurilor de cazare

Din tabelul 1.4. se poate observa faptul că indicele de dinamică cu bază fixă, ca și ritmul de creștere cu bază fixă, se comportă la fel ca și numărul unităților de cazare (crește între 2002 și 2004 și stagnează între 2004 și 2007), deoarece se raportează mereu la primul an. Spre deosebire de acestea, indicele de dinamică cu bază în lanț (și ritmul de creștere cu bază în lanț), raportându-se mereu la anul anterior, crește între 2002 și 2004, pentru ca între 2004 și 2007 să stagneze pe valoarea 0, datorită faptului că între valorile înregistrate din anul 2004 până în anul 2007 nu există nici o diferență.

Figură 1-1 Numărul structurilor de cazare turistică în Județul Giurgiu

Se poate observa că în perioada 2002-2004 a avut loc o creștere a numărului unităților de cazare la nivelul Județului Giurgiu, de la 11 la 15 unități, ca rezultat al creșterii cererii pentru turism și al apariției unor noi investitori pe piața turistică interesați de această zonă, având ca urmare o atât creșterea numărului locurilor de cazare existente, cât și o potențială dezvoltare a turismului. Apoi, din cauza stagnării cererii pentru anumite tipuri de unități de cazare și a falimentării unora dintre unități, concomitent cu apariția, în completare, a altor investitori care au realizat tipurile de unități de cazare pentru care exista cerere mai mare, între anii 2004 și 2007 se poate observa o stagnare a numărului unităților de cazare în zona Județului Giurgiu.

Tabel 1.5. Capacitatea și activitatea de cazare turistică existentă (locuri)

Sursă tabel: Institutul Național de Statistică

Capacitatea de cazare turistică se diferențiază de la an la an fiind influențată de cererea turiștilor a locurlor de cazare. În anul 2002 totalul locurilor de 882 împarțit în 328 locuri la hoteluri, 122 la moteluri, 426 locuri de cazare la spațiile pe nave și 6 la pensiunile rurale, ajungând în anul 2007 la un număr mai mic de locuri pe total de 860 și numărul locurilor de cazare în cadrul hotelurilor au scăzut pe parcurs ajungând la 224 locuri.

Tabel 1.6. Indicele de dinamică și ritmul de creștere al numărului locurilor de cazare existente

În anul 2003 numărul locurilor de cazare este aporpiat de cel din anul anterior, în plus fiind pensiunile urbane cu un număr de 7 locuri, de aici rezultă valoarea indicelui de dinamica raportat la anii 2002,2003 de numai 1.06. O creștere majoră a locurilor de cazare se observă în anul 2004 de 1006, atingând un punct maxim în acel an, apoi urmând o descreștere a locurilor de cazare treptată până în anul 2007 cu valoarea totală de 860 locuri.

Figură 1-2. Numărul locurilor de cazare existente în Județul Giurgiu

După cum se poate observa, numărul locurilor de cazare existente în județul Giurgiu au înrgistrat o creștere semnificativă între anii 2002 și 2004, datorită creșterii numărului unităților de cazare în aceeași zonă și aceeași perioadă, având ca urmare creșterea posibilităților de cazare turistică, urmată de o eventuală dezvoltare a turismului. În perioada 2005 – 2007, deși, după cum am văzut mai sus, numărul unităților de cazare rămâne constant, observăm, totuși, că numărul locurilor de cazare înregistrează o scădere. Acest lucru poate fi cauzat de desființarea anumitor tipuri de unități de cazare, care dețineau un număr mai mare de locuri, și înșocuirea lor cu alte tipuri de structuri de cazare, cu un număr mai mic de locuri, probabil datorită scăderii cererii pentru primele, și creșterii cererii pentru cele din urmă.

Tabel 1.7. Capacitatea și activitatea turistică în funcțiune (locuri-zile)

Sursă tabel: Institutul Național de Statistică

Capacitatea turistică în anul 2002 este de 223000 locuri-zile, în următorul an se observă o creștere de 5000de locuri. Din anul 2004 până în 2007 aceste locuri ale capacității turistice în funcțiune scad de la an la an ajungând pe tot acest parcurs la 195000 de locuri în funcțiune.

Tabel 1.8. Indicele de dinamică și ritmul de creștere al numărului locurilor de cazare în funcțiune

Conform primului tabel în care sunt redate locurile în funcțiune ne rezultă indicii de dinamică raportat la cate doi ani, pentru primii ani indicele este de 1.03 cu valorile apropiate din anii 2002 și 2003 de 223000 respectiv 229000. Indicele cu bază fixă pentru 2004 rezulta valoarea de 0.96, apoi este reprezentată o scadere a acestor valori la fel și cu cel al numărului de locuri în funcțiune fiind sub primul an, respective 2002, iar ritmul este negativ din aceasta cauză.

Figură 1-3. Numărul locurilor de cazare în funcțiune în Județul Giurgiu

Prin grafic este exemplificat mai clar situația locurilor de cazare în funcțiune, anul 2003 prezintă un număr de 223000 locuri, în următorul an o creștere a acestora de 229000 locuri, urmând o scaderea a numărului locurilor burscă de 213000 în 2004, la fel și în anul 2005, deși în 2006 numărul locurilor mai crește față de anul anterior, în 2007 se atinge cel mai mic număr de locuri din acest interval de tip de 195000 locuri de cazare în funcțiune.

Unități de alimentație

În Județul Giurgiu există o serie de unități de alimentație, dintre care putem aminti; Restaurantul Andalex Impex,Andaluzia SRL,Butoias,Danubius SA,Restaurant La Taverna,Prieteniei,Rapsodia,Steaua Dunarii,Resturantul Stuburger'S,Vlasca,Restaurant Butoias, 4 Pietre

Tabel 1.9. Unități de alimentație

Sursă tabel: Institutul Național de Statistică

Numărul restaurantelor din județul Giurgiu este unul foarte mic de numai 10 resturante în anul 2006, iar în următorii doi ani un număr constant de 11 unități. Existând o diferența minoră între 2006 și 2007, lucru care arată ca nu este o stagnare, chiar o dezvoltare lenta pe partea de alimentație.

Tabel 1.10. Indicii de dinamică și ritmul de creștere pentru unitățile de alimentație din cadrul structurilor de cazare

Sursă tabel: Institutul Național de Statistică

Prin calcularea indicelui de dinamică rezultatele sunt apropiate, fiind determinate de numărul apropiat al unităților de alimentație, în anul 2006 de 10 restaurante, iar în următorii doi ani de 11 restaurante, dezvoltarea lentă din acest unghi este redata de numărul care nu diferă foarte mult între ani, dar cu o ușoară creștere.

Tabel 1.11 Numărul restaurantelor din cadrul structurilor de cazare turistică din Județul Giurgiu

Restaurantele din cadrul unităților de cazare sunt în număr de 10 în anul 2006, anul următor observăm o creștere de 10%, apar restaurante noi în cadrul hotelurilor,însă nu acelși lucru se poate spune despre anul 2008 raportat la anul 2007, numărul unităților fiind același.

Agrement

Una dintre zonele care pot fi vizitate atât de către turiștii dornici de a se relaxa în aer liber și de a admira frumusețile naturii este Zona Comana, aflată la numai 35 de km de București, și care cuprinde și Rezervația Comana și Lacul Comana.

Specialiștii susțin că „Delta de lângă București” ocupă locul doi ca biodiversitate, după Rezervația Delta Dunării. Parcul Comana e situat undeva la mijlocul distanței dintre București și Giurgiu. Cea mai ușoară cale de acces e drumul care duce în comuna Grădiștea.

Județul Giurgiu se exemplifică prin multe locuri istorice, popasuri și culturi ce readuc momentele din trecutul poporului fiind purtate mai departe prin tradițiile și poveștile localnicilor. Alături de obiectivele turistice, Turnul cu ceas, Mănăstirea Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni sunt peisajele magnifice din apropierea lacului Comana situat în lunca Neajlovului lângă padurea Comana. Fiecare obiectiv turistic are o anumită semnificație dar Podul Prieteniei, prin numele său sugerează foarte mult, fiind singurul pod mobil cu o lungime de 2.8 km din oțel și care trece peste Dunăre. Rezervația naturală este unul din simbolurile județului fiind unică și evidențiată de Sarbatoarea bujorului, iar cel mai de seama monument din aceasta zona fiind mânăstirea Comana ctitorie a domnitorului Vlad Țepes. Obiectivele turistice sunt redate prin istoria și specificul acetora în prealabil al zonei Giurgiu.

Cei care vor să se simtă ca în Delta Dunării pot face plimbări cu barca prin stufărișul de pe lac. O plimbare de o oră costă 50 de lei. Escapadele de pe lac se fac numai însoțiți de ghidul de la parc, care e singurul care știe canalele.

În parc pot fi vizitate două rezervații unice în România, de ghimpe și de bujor românesc. Ghimpele poate fi văzut în comuna Comana și zona unde este din abundență e cunoscută sub denumirea de “Oloaga Grădinari”. Specialiștii parcului susțin că ghimpele, deși e plantă mediteraneeană, crește aici deoarece parcul se află la confluența dintre două microclimate.

Rezervația de bujor românesc, denumită “Padina Tătarului”, poate fi întâlnită la câțiva kilometri de Comana, în arealul comunei Mihai Bravu. Bujorul românesc de aici are flori roșii și petale mai puține decât bujorul de grădină. Se găsește mai ales în locurile însorite ale parcului. Pentru a sărbători unicitatea rezervației de bujor, sătenii din comuna Mihai Bravu organizează în luna mai „Sărbătoarea Bujorului”.

Lacul Comana (sau Balta Comana) reprezintă una dintre cele mai propice zone din Județul Giurgiu, unde se pot desfășura activități de pescuit. Balta este, în fapt, o zonă umedă care are o suprafață de 1200 de hectare, ceea ce reprezintă o întindere foarte mare pentru zona de câmpie. Aflat în Bazinul Argeșului, Lacul Comana este considerat un extraordinar relict glaciar Apa este adânca, nu are stuf și nu agață.Este recomandat pescuitul la lansetă.

De asemenea, Clubul Skywalker care este o școală de zbor din Giurgiu, în parteneriat cu Primaria Giurgiu și Asociația Piloților și Proprietarilor de Aeronave Ultrausoare Motorizate, în zona Punctului de Frontieră româno-bulgar, inițiază o dată pe an “Show Aviatic Giurgiu” Atracția evenimentelor este saltul cu parapanta. Totodată sunt prezentate, în acelasi miting aviatic, toate tipurile de aparate ultra ușoare existente în România. La ultimul evenimentul a avut și o tombolă cu cadouri pentru public constând în zboruri de agrement. Prima editie a "Show Aviatic Giurgiu" a avut loc în 2007, cu ocazia inaugurării primului Aerodrom din Giurgiu.

De asemenea se pot aranja activități de agreement și în Insula Mocanu cu o suprafață totală de 850 ha, fiind cea mai mare din cele 4 insule din vecinătatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizație, cu vegetație și faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje și lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit și vânătoare.

De asemenea, iubitorii de artă, istorie sau cultură pot vizita diferite muzee precum Muzeul și Casa de Cultură a Poliției de Frontieră Giurgiu, Muzeul Județean Teohari Antonescu, Muzeul Luptei pentru Independența Poporului Român.

Analiza circulației turistice

Deși deține un potențial turistic destul de ridicat pentru o zonă de câmpie, circulația turistică în Județul Giurgiu nu este foarte bine dezvoltată. Numărul turiștilor sosiți, precum și numărul înnoptărilor, este destul de scăzut.

În acest capitol se va realiza o analiză a circulației turistice, prin calcularea indicilor de dinamică pentru numărul de turiști sosiți în Județul Giurgiu, și pentru numărul de înnoptări înregistrate în acest județ în ultimii ani. De asemenea, analiza circulației turistice din acest capitol cuprinde și calcularea duratei medii a sejurului, densității circulației turistice, preferinței relative pentru turism și a coeficientului de utilizare a capacității de cazare.

Numărul de turiști

Analiza numărului de turiști sosiți în Județul Giurgiu presupune calcularea indicilor de dinamică și a ritmului de creștere pentru ultimii ani. În continuare, se vor prezenta valorile obținute în urma acestor calcule, atât pentru turiștii români, pentru turiștii străini, cât și pentru totalul turiștilor sosiți în această zonă.

Numărul turiștilor români sosiți în Județul Giurgiu

Prin analiza numărului turiștilor români sosiți în Județul Giurgiu, putem afla care este evoluția indicilor de dinamică și a ritmului de creștere pentru sosirile efectuate de această categorie de turiști.

Tabel 2.12. Numărul de sosiri ale turiștilor români din Județul Giurgiu (persoane)

Sursa: Institutul Național de Statistică: “Anuarul statistic al Județului Giurgiu – 2008”

Din tabelul 2.1 se poate observa că numărul turiștilor români care au sosit în Județul Giurgiu variază de la un an la altul. Astfel, acesta scade în anul 2003 față de 2002, dar apoi înregistrează o creștere continuă între 2003 și 2007. Se poate observa de asemenea că odată cu apariția locurilor de cazare în hosteluri, în anul 2004, a scăzut numărul turiștilor care optau pentru spațiile de cazare pe nave, dar a crescut mult mai mult numărul turiștilor cazati în hosteluri. După ce în anul 2003 în spațiile de cazare pe nave au sosit 15 români, după apariția hostelurilor, în spațiile de cazare pe nave a sosit un singur român, în timp ce în hosteluri au sosit 87, pentru ca apoi numărul acestora să crească la 148 în 2005, 356 în 2006, 473 în 2007 (în timp ce în spațiile de cazare pe nave nu se înregistra sosirea niciunui turist). Astfel, dezvoltarea hostelurilor în Județul Giurgiu poate fi una dintre cauzele pentru care a crescut numărul turiștilor sosiți în această zonă în perioada 2004 – 2007. Putem ajunge la concluzia că românii preferă mai degrabă cazarea într-un hostel, decât în spațiile de cazare pe nave. Sau, de asemenea, ne mai putem gândi la faptul că spațiile de cazare pe nave se găsesc numai în anumite zone ale județului, pe când hostelurile pot fi construite oriunde au turiștii nevoie de ele.

Tabel 2.13. Indicii de dinamică și ritmul de creștere pentru numărul de turiști români sosiți în Județul Giurgiu

Din calcularea indicilor de dinamică și a ritmului de creștere se poate constata faptul că indicele de dinamică cu bază fixă, fiind raportat la valoarea numărului turiștilor înregistrată în anul 2002, se comportă la fel ca și valorile în sine, adică scade între 2002 și 2003, dar înregistrează apoi o creștere în perioada 2004 – 2007. La fel se comportă și ritmul de creștere cu bază fixă. Indicele de dinamică cu bază în lanț, fiind raportat mereu la anul precedent, are o altă evoluție. Din valorile acestuia se poate constata faptul ca diferența dintre numărul turiștilor înregistrat în anul 2007 față de anul 2006 este mai mică decât diferențele dintre anii precedenți, și astfel, în anul 2007 indicele de dinamică cu bază în lanț are o valoare mai mică față de anii precedenți, la fel ca și ritmul de creștere cu bază în lanț. Pentru ca valorile indicelui de dinamică cu bază în lanț să fie într-o creștere constantă, ar trebui ca diferențele valorilor de la un an la altul să fie permanent în creștere.

Figură 2-4. Numărul turiștilor români sosiți în Județul Giurgiu

Din graficul de mai sus se observă o scădere a numărului turiștilor români în perioada 2002-2003, și apoi o creștere continuă între anii 2003 și 2007. Din tabelul 2.1 se poate observa că dezvoltarea hostelurilor în Județul Giurgiu poate fi una dintre cauzele pentru care a crescut numărul turiștilor sosiți în această zonă în perioada 2004 – 2007. La aceasta se adaugă și dezvoltarea celorlalte structuri de cazare, generând astfel și creșterea numărului de locuri de cazare și implicit a numărului turiștilor sosiți în acest județ. Această creștere a numărului de turiști români sosiți în perioada 2004 – 2007, impulsionează investitorii să investească din ce în ce mai mult în dezvoltarea unităților de cazare existente, sau care urmează să apară de acum înainte.

Număr turiști străini

Prin analiza numărului turiștilor străini sosiți în Județul Giurgiu, putem afla care este evoluția indicilor de dinamică și a ritmului de creștere pentru sosirile efectuate de această categorie de turiști. Cunoașterea acestor indici și a valorilor înregistrate de numărul sosirilor turiștilor străini, ne ajută să aflăm cât de promovat a fost acest județ dincolo de granițele țării în ultimii ani.

Tabel 2.14. Numărul de sosiri ale turiștilor străini în Județul Giurgiu (persoane)

Sursa: Institutul Național de Statistică: “Anuarul statistic al Județului Giurgiu – 2008”

Din tabelul 2.3 se observă că numărul turiștilor străini sosiți în Județul Giurgiu scade între anii 2002 și 2003, apoi înregistrează o creștere în perioada 2003-2004, iar între anii 2004 și 2006 se observă din nou o scădere, pentru ca în perioada 2006-2007 să se observe o creștere cu mai mult de o mie de turiști.

Spre deosebire de români, mult mai puțini turiști străini preferă hostelurile (primul hostel în Județul Giurgiu a apărut în anul 2004, și nici un turist străin nu s-a cazat atunci acolo; ulterior, în 2005, numai 3 turiști străini s-au cazat în hostel, iar în 2006 și 2007 numai câte unul). Cele mai multe sosiri ale turiștilor străini s-au înregistrat în spațiile de cazare pe nave (spre deosebire de turiștii români), ceea ce este și de așteptat având în vedere existența fluviului Dunărea în sudul Județului Giurgiu, chiar la vecinătatea acestuia cu Bulgaria.

Tabel 2.15. Indicii de dinamică și ritmul de creștere pentru numărul de turiști străini sosiți în Județul Giurgiu

Din tabelul 2.4 se poate constata faptul că indicele de dinamică cu bază fixă, și implicit ritmul de creștere cu bază fixă, au aceeși evoluție ca și valorile înregistrate de sosirile turiștilor străini; această concordanță este explicabilă prin faptul că indicele de dinamică cu bază fixă se raportează întotdeauna la primul an (iar ritmul de creștere depinde de acesta). Spre deosebire de acesta, indicele de dinamică cu bază în lanț, fiind mereu raportat la anul precedent, are o evoluție distinctă: valoarea acestuia crește între 2003 și 2004, scade între 2004 și 2005, apoi crește din nou în perioada 2005 – 2007. Acest lucru înseamnă că diferența dintre valorile înregistrate între anul 2002 și 2003 este mai mică decât cea înregistrată între 2003 și 2004, care la rândul ei este mai mare decât diferența dintre valorile înregistrate între 2004 și 2005; iar diferența dintre valorile anilor 2005 și 2006 este mai mare decât cea dintre valorile anilor 2004 și 2005, dar mai mică decât diferența dintre valorile înregistrate între anul 2006 și anul 2007. Fiind strâns legat de indicele de dinamică cu bază în lanț, și ritmul de creștere cu bază în lanț va avea aceeași evoluție.

Figură 2-5. Numărul turiștilor străini sosiți în Județul Giurgiu

Din figura 2-2 se observă că numărul turiștilor străini sosiți în Județul Giurgiu scade între anii 2002 și 2003, apoi înregistrează o creștere în perioada 2003-2004, iar între anii 2004 și 2006 se observă din nou o scădere, pentru ca în perioada 2006-2007 să se observe o creștere cu mai mult de o mie de turiști.

Această creștere din final a numărului turiștilor străini sosiți în Județul Giurgiu poate fi cauzată și de aderarea României și Bulgariei (țară cu care se învecinează Județul Giurgiu), și implicit prin ușurarea posibilității de trecere a graniței dintre cele două țări și alte țări aflate în Uniunea Europeană, doar cu buletinul.

Totalul turiștilor sosiți în Județul Giurgiu

Prin analiza numărului total al turiștilor sosiți, calculând indicii de dinamică și ritmul de creștere, putem afla care a fost evoluția acestei ramuri a industriei în Județul Giurgiu, ceea ce este necesar pentru a putea lua anumite măsuri în privința dezvoltării în viitor a turismului în această zonă.

Tabel 2.16. Totalul turiștilor sosiți în Județul Giurgiu

Sursa: Institutul Național de Statistică: “Anuarul statistic al Județului Giurgiu – 2008”

Din tabelul 2.5. se poate observa că în total, numărul turiștilor sosiți în Județul Giurgiu a scăzut între anii 2002 și 2003, dar apoi a crescut în perioada 2003-2007. Scăderea înregistrată între anii 2002 și 2003 este sxplicabilă prin faptul că în aceeași perioadă, atât numărul turiștilor români, cât și numărul turiștilor străini, a înregistrat scăderi. În perioada 2003 – 2007, numărul turiștilor străini a înregistrat oscilații, dar creșterile semnificative înregistrate de către turiștii români, au determinat per total creșteri ale numărului turiștilor sosiți în Județul Giurgiu în această perioadă.

Tabel 2.17. Indicii de dinamică și ritmul de creștere pentru totalul turiștilor sosiți în Județul Giurgiu

Din tabelul 2.6 se poate constata faptul că indicele de dinamică cu bază fixă, și implicit ritmul de creștere cu bază fixă, au aceeși evoluție ca și valorile înregistrate de sosirile turiștilor; această concordanță este explicabilă prin faptul că indicele de dinamică cu bază fixă se raportează întotdeauna la primul an (iar ritmul de creștere depinde de acesta). Indicele de dinamică cu bază în lanț, fiind mereu raportat la anul precedent, are o evoluție distinctă: valoarea acestuia crește între 2003 și 2004, scade între 2004 și 2005, apoi crește din nou în perioada 2005 – 2006, și scade între 2006 și 2007. Fiind strâns legat de indicele de dinamică cu bază în lanț, și ritmul de creștere cu bază în lanț va avea aceeași evoluție.

Figură 2-6. Totalul turiștilor sosiți în Județul Giurgiu

Din figura 2-3 se poate observa că în total, numărul turiștilor sosiți în Județul Giurgiu a scăzut între anii 2002 și 2003, iar apoi a crescut în perioada 2003-2007. În perioada 2002-2003, atât numărul turiștilor români cât și numărul turiștilor străini a înregistrat scăderi, și de aceea și numărul total al turiștilor a scăzut în această perioadă. În perioada 2003 – 2007, deși numărul turiștilor străini a înregistrat oscilații, creșterile semnificative înregistrate de către turiștii români, au determinat per total creșteri ale numărului turiștilor sosiți în Județul Giurgiu în această perioadă.

Număr înnoptări

Analiza numărului înnoptărilor realizate de turiștii sosiți în Județul Giurgiu presupune calcularea indicilor de dinamică și a ritmului de creștere pentru ultimii ani. În continuare, se vor prezenta valorile obținute în urma acestor calcule, atât pentru înnoptările realizate de turiștii români, pentru cele realizate de turiștii străini, cât și pentru totalul înnoptărilor înregistrate în această zonă.

Număr înnoptări turiști români

Analiza numărului înnoptărilor realizate de către turiștii români, prin calcularea indicilor de dinamică și a ritmului de creștere (cu bază fixă și cu bază în lanț), ne ajută să ne facem o idee referitoare la evoluția numărului de nopți în care unitățile de cazare au fost ocupate cu turiști români.

Tabel 2.18. Numărul înnoptărilor turiștilor români din Județul Giurgiu

Sursa: Institutul Național de Statistică: “Anuarul statistic al Județului Giurgiu – 2008”

După câte se poate observa din tabelul 2.7, în perioada 2002 – 2003, numărul înnoptărilor înregistrate de români în moteluri a crescut, dar din cauza scăderii accentuate a numărului de înnoptări înregistrate de români în spațiile de cazare pe nave și în hoteluri, per total, numărul înnoptărilor turiștilor români a scăzut. Între anii 2003 și 2004, numărul înnoptărilor înregistrate de turiștii români au scăzu, pentru ca în perioada 2004-2007 să înregistreze o creștere continuă (între 2004 și 2005 datorită creșterii numărului înnoptărilor turiștilor români în hoteluri, iar în perioada 2005-2007 datorită creșterii semnificative a numărului înnoptărilor turiștilor români în moteluri).

Tabel 2.19. Indicii de dinamică și ritmul de creștere al numărului de înnoptări ale turiștilor români în Județul Giurgiu

Se observă faptul că indicele de dinamică cu bază fixă și ritmu de creștere cu bază fixă , calculate pentru numărul înnoptărilor turiștilor româi, se comportă la fel acesta (scad între 2002 și 2004 și cresc între 2004 și 2007). Indicele de dinamică cu bază în lanț, fiind raportat mereu la anul anterior, are o evoluție distinctă: scade între 2003 și 2004, crește între 2004 și 2006 și scade din nou între 2006 și 2007. La fel se comportă și ritmul de creștere cu bază în lanț, deoarece este calculate în funcție de indicele de dinamică cu bază în lanț.

Figură 2-7. Numărul înnoptărilor turiștilor români în Județul Giurgiu

Din figura 2-4 se poate observa că numărul înnoptărilor turiștilor români în Județul Giurgiu a scăzut între anu 2002 și 2004, după care a înregistrat o ușoară creștere între 2004 și 2005, pentru ca în perioada 2005 – 2007 să crească semnificativ. Acastă creștere din finalul perioadei analizate se datorează creșterii numărului turiștilor români osiți în această perioadă în Județul Giurgiu, creștere care la rândul ei se datorează dezvoltării motelurilor și hostelurilor. Această creștere a numărului de turiști români sosiți în perioada 2004 – 2007, impulsionează investitorii să investească din ce în ce mai mult în dezvoltarea unităților de cazare existente, sau care urmează să apară de acum înainte.

Număr înnoptări turiști străini

Analiza numărului înnoptărilor realizate de către turiștii români, prin calcularea indicilor de dinamică și a ritmului de creștere (cu bază fixă și cu bază în lanț), ne ajută să ne facem o idee referitoare la evoluția numărului de nopți în care unitățile de cazare au fost ocupate cu turiști străini.

Tabel 2.20. Numărul înnoptărilor turiștilor străini în Județul Giurgiu

Sursa: Institutul Național de Statistică: “Anuarul statistic al Județului Giurgiu – 2008”

Conform tabelului se observă că din punct de vedere al înnoptărilor hotelurile în anul 2002 au avut un număr mare de turiști cu descreștere până în 2007, motelurile în anul din anul 2002 pana în 2004 au o descreștere a numărului de înoptări, dar din 2005 până în 2007 ajung la un numai de 4236 de turiști străini cazați. Spațiile de cazare pe nave ating un punct maxim al numărului de înoptări în anul 2004 , în 2006 scade foarte mult numărul înnoptărilor turiștilor străini, dar în următorul an se observă o creștere a acestora. Cât despre pensiunile turistice urbane în primii ani nici nu sunt luate în consideare de turiștii străini, abia în anul 2007 ating un număr de 67 de înnoptări.

Tabel 2.21. Indicii de dinamică și ritmul de creștere pentru numărul înnoptărilor turiștilor străini în Județul Giurgiu

Indicele de dinamică efectuat pentru anii 2002, 2003 este de 104.61 mai mic decat indicele efectuat pentru următorii 2 ani. Conform numărului de înoptări din 2002 ce este mai mic decat cel din următorii 2 ani,apoi urmeyă o descrștere în 2005 și 2006, în anul 2007 numărul înoptărilor crește până la 54714 pe an.

Figură 2-8. Numărul înnoptărilor turiștilor străini în Județul Giurgiu

Din graficul exemplificat mai sus se observă numărul înnoptărilor turiștilor străini din anul 2004 foarte mare comparativ cu ceilalți ani, iar în anul 2007 o creștere relativă a înoptărilor ce este proporțională și cu sosirea turiștilor în județul Giugiu.

Număr total înnoptări turiști

Turiștii din afara granițelor dar și cei din România se prezintă într-un număr mare în anul 2004, apoi în 2007 depășește numărul înoptărilor din anul 2004 cu 181 de înnoptări, deși anul anterior prezentase un număr doar de 61651 înnoptări, o diferență majoră de peste 16000 de înnoptări.

Tabel 2.22. Numărul total al înnoptărilor în Județul Giurgiu

Sursa: Institutul Național de Statistică: “Anuarul statistic al Județului Giurgiu – 2008”

Hotelurile sunt preferate de turiști mai mult decat unitățile de cezare spre exemplu motelurile sau pensiunile, dar în următorii ani se observă o inversiune a utilizării ofertei, în anul 2007 cele mai utilizate fiind motelurile, deorece au prețuri mai rezonabile decât hotelurile și condiții mai bune decât pensiunile.

Tabel 2.23. Indicii de dinamică și ritmul de creștere pentru numărul total al înnoptărilor în Județul Giurgiu

Odată cu numărul de înoptări ce diferă de la an la an se observă o diferența între indicii de dinamică ce se raportează la 2 ani din tot acest interval de timp. Diferența majoră este la indicele cu bază fixă pentru anul 2004 și 2007, deoarece numărul înnoptărilor în acesti 2 ani este relativ mare față de cel din anul 2002, diferența fiind de 20133, respectiv 20314 înnoptări.

În primii doi ani numărul de înnoptări al turiștilor este apropiat, iar indicele de dinamică este 102.63, diferența apare îmtre 2003 și 2004 la indecele cu bază în lanț și la cel cu bază fixă raportat la anul 2004. Indicele cu bază raportat la anul 2007 are ca rezultat 134.53 iar ritmul este 34.53, aceste cifre sunt redate de numărul înnoptărilor foarte mic în 2002 de 58828 și cel din 2007 de 7914279142 înnoptări.

Figură 2-9. Numărul total al înnoptărilor turiștilor în Județul Giurgiu

Conform graficului în anul 2002 s-au înregistrat cele mai puține înnopări comparativ cu ceilalți ani, apoi în anul 2003 sunt 60367 înnoptări și în anul 2006 un număr de 61651 înnoptări, atât în 2004 căt și în 2007 numărul de înnoptări înregistrat este de 78961, respectiv 79142 înnoptări.

Durata medie a sejurului

Tabel 2.24. Numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare

Sursa: Institutul Național de Statistică: “Anuarul statistic al Județului Giurgiu – 2008”

Numărul turiștilor români în anul 2002 este ceva mai mic comparativ cu numărul turiștilor străini, aceeași situație se observă și în anul 2004. Numărul turiștilor străini crește semnificativ în 2004, după care scade în următorii 2 ani, iar în 2007 crește la 8497 de turiști cazați cu o diferență de aproape 1000 de turiști.

Tabel 2.25. Numărul înnoptărilor turiștilor

Sursa: Institutul Național de Statistică: “Anuarul statistic al Județului Giurgiu – 2008”

Conform tabelului se observă că numărul înnoptărilor turiștilor străini este mult mai mare decat cel al turiștilor români. Din anul 2002 când s-au înregistrat cele mai puține înnopări comparativ cu ceilalți ani, apoi în anul 2003 sunt 60367 înnoptări și în anul 2006 un număr de 61651 înnoptări, atât în 2004 căt și în 2007 numărul de înnoptări înregistrat este de 78961, respectiv 79142 înnoptări

Tabel 2.26. Durata medie a sejurului pentru turiștii români turiștii străini și totalul turiștilor

Având în vedere că turiștii români petrec mai puțin timp în vacanță în cadrul județului și ajung mult mai repede acasă, numărul înpotărilor este mult mai mic decat cel al turiștilor străini. Din anul 2002 numărul înoptăilor crește până în 2004 inclusiv după care în următorii 2 ani suferă o scadere motivul fiind redat de numărul turiștilor care este proporțional cu numărul înoptărilor și este reflectată aceeași situație, iar in 2007 la fel ca numărul turiștilor, numărul înoptărilor crește.

Figură 2-10. Durata medie a sejurului turiștilor români

În cadrul turiștilor români durata media e sejurului în anul 2002 este de 2.6 zile și scade de la an la an ajungând în anul 2007 la 1.7 zile.Aceștia se bazează pe excursii de o zi, sau pe turismul de weekend în cadrul județului Giurgiu

Figură 2-11. Durata medie a sejurului turiștilor străini

Turiștii străini sunt în număr de 6578 în 2002, anul următor se observă o scădere a acestora, dar în 2004 creșterea este semnificativă, la fel și în 2007, în intervalul anilor fiind o oarecare scădere, iar durata medie a sejurului în 2002 este de 6.5 zile. În anii 2003, 2004 și 2005 durata medie a sejurului este în jurul a 7 zile ,iar în 2007 de 6.44 zile, lucru ce arată că turiștii vin pentru a petrece o perioadă de timp, pentru relaxare și petrecerea vacanței, în timp ce în anul 2006 durata medie a sejurului este de 2.75 zile când turismul de afaceri a fost mai accentuat decât celelalte forme de turism.

Figură 2-12. Durata medie a sejurului turiștilor luați per total

Fiind o diferență mare între cele două categorii de turiști din unghiul duratei medii a sejurului, pentru turișii români fiind în medie de 2 zile și pentru turiștii străini de aproximativ 6-7 zile, pentru totalul de turiști durata medie se află la mijlocul celor două valori din cadrul grupelor de turiști, între 3-4 zile, în anul 2002 de 4.61 zile în următorii doi ani se observă o creștere, dar în 2006 și 2007 durata sejurului ia valori de 3.15 zile, respactiv 3.64 zile.

Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turitice poate fi calculată în două variante: fie ca raport între numărul sosirilor de turiști dint-o zonă și populația rezidentă a zonei respective, fie ca raport între numărul sosirilor de turiști dint-o zonă și suprafața în km pătrați a zonei respective.

Cunoașterea densității circulației turistice este foarte importantă pentru luarea anumitor măsuri de dezvoltare a atracțiilor turistice în zonele cu o densitate turistică scăzută, și stoparea dezvoltării turistice în zonele cu o densitate turistică foarte ridicată, precum și pentru realizarea anumitor statistici referitoare la densitățile turistice înregistrate în diferite zone.

Tabel 2.27. Densitatea circulației turistice

În anul 2002 numărul sosirilor turiștilor proveniți din diferite țări este de 6578 turiști, în urmatorul an numărul turiștilor scade seminificativ dar în 2004 se observă o creștere de pana la 8273 de turiști străini.În anul 2007 turiștii depașesc numărul celor din anul 2004, cu toate că în acest intreval de timp se înregoistrează o scadere a lor.

Densitatea circulației turistice raportată la populația județului Giugiu de 297859 locuitori, arată ca în primii ani este de 0.02 turiști/locuitori, iar între anii 2004 – 2007 cu o aproximatie ia valori de 0.03 turiști/locuitori.

Figură 2-13. Densitatea circulației turistice raportată la populație

Numărul turiștilor străini raportat la suprafața județului Giurgiu de 3526km² determină 1.87 turiști/ km² în anul 2002, în 2003 un număr mai mic de turiști determină implicit și o valoare a densitătii circulatiei turistice mai mică de 1.63 turiști/ km².

În următorii ani raportul celor doua valori este mai mare decat 2, ajungând în anul 2007 la 2.41 turiști/ km².

Figură 2-14. Densitatea circulației turistice raportată la suprafață

Efect al numărului mai mare de turiști în ultimii ani se observă și o densitate a circulației mai mare comparată cu cea din anii 2002, 2003, lucru vizibil pe grafice, în special numărul de turiști din anul 2007 de 8497 depașind anii anteriori.

2.5 Preferința relativă

Populația Italiei este de 58751711 locuitori ,a Greciei este de 10665989 locuitori, a Germaniei de 82400996,Africii de 877500000 locuitori, în America de Nord sunt 475814699 locuitori, populația Asiei este de 4050404000 locuitori, iar a Australiei și Oceania de 32000000 locuitori.

Tabel 2.28. Numărul de turiști sosiți în Județul Giurgiu din diferite țări

Sursa: Institutul Național de Statistică: “Anuarul statistic al Județului Giurgiu – 2008”

În tabelul de mai sus se observă numărul turiștilor care fie au practicat turism de relaxare în timpul liber, al concediului sau în interes de serviciu, turism de afaceri. Acestia sunt clasificați pe țările de proveniență ale lor.

Prin diferența vizibilă cel mai mare număr de turiști străini în județul Giurgiu este cel al turiștilor germani acesta fiind în creștere, cu excepție în 2006 când numărul lor scade comparativ cu anul anterior. În 2004 turiștii din America de Nord sunt în număr de 187, dar acest număr scade foarte mult, iar cifra turiștilor americani rămâne foarte mică.

Australia și Oceania prezintă un număr foarte mic de turiști, cauza principală fiind distanța foarte mare care trebuie parcursă, dar în 2006 numărul turiștilor crește la cifra de 25, iar de pe continentul Europei turiștii italieni în acel an au cel mai bun număr comparativ cu ceilalți ani.

Tabel 2.29. Preferința relativă pentru turism

Raportul dintre numărul turiștilor veniți în cadrul județului Giurgiu și populația rezidentă a fiecarei țări ia valori foarte mici, în special în țarile europene cum ar fi Italia, Grecia. Cât despre continente ca Africa, Asia și Australia se poate spune același lucru în plus intervenind distanța între acestea și Giurgiu, lucru care îi motivează pe mulți dintre turiști să aleagă alte destinații, mai apropiate sau la distanțe mari, dar exotice.

Figură 2-15. Preferința relativă pentru turism în anul 2004, în câteva țări

Conform graficului se observă o preferință relativă bună în Germania și Asia, iar opusul acestora în Africa și America de Nord, chiar și în Grecia.

Figură 2-16. Preferința relativă pentru turism în anul 2005, în câteva țări

În anul 2005 Italia scade foarte mult comparând cu graficul din anul anterior, Grecia tot pe o poziție mai joasă rămâne, la fel și pentru Africa și Asia, de altfel și Australia. Sper deosebire de anul 2004, în acest an America de Nord este mai bine poziționată lucru determinat de un numărul mai mare de turiști.

Figură 2-17. Preferința relativă pentru turism în anul 2006, în câteva țări

Din acest grafic se observă o creștere semnificativă a perefrinței relative în Australia și Oceania. Pe poziți tot mai joase Italia, Africa, America de Nord descrește, iar Germania ramâne stabilă.

Figură 2-18. Preferința relativă pentru turism în anul 2007, în câteva țări

Numărul turiștilor italieni raportat la populția Italiei, în anul 2004 arată ca 2 din 100000 de turiști preferă județul Giurgiu, însă nu același lucru se poate spune și în anii următori. În 2005 numai 9din 10 milioane dintre turiștii italieni preferă acest județul ca loc de vacanță, iar în 2006, 2007 numărul lor raportat la 10 milioane de turiști este de 68 respectiv 42 turiști.

Dintre turiștii Greciei se observă că 12 dintr-un million de preferă județul Giurgiu, iar în 2007, 11 raportați la 10 milioane.

Turiștii din Africa în anul 2004 sunt într-un număr un pic peste cel al următorilor ani, iar preferința relativă ne arată că 5 dintr-un million de turiști sunt pentru județul Giurgiu.

Din tabelul de mai sus se observă că în 2006 și 2007 preferinta relativă a Americii de Nord este egală, efect al numărului de turiști egal în cei doi ani , iar numarul turiștilor care fiind numai de 5 din 10 de milioane.

Despe turiștii asiatici, conform preferinței relative se poate spune că din 10 milioane în 2005 numai 12 turiști sunt pentru Giurgiu ,iar în 2006 numărul acestora este de 6 și în urmatorul an numai 5 turiști.

Conform acestor date se observă că numărul turiștilor care preferă județul Giurgiu este foarte mic, mai ales comparativ cu numărul mare de turiști exportați din diferite țări cum ar fi Grecia, Italia, Germania sau alte locuri din lume.

Gradul de ocupare

Gradul de ocupare, denumit și coeficientul de utilizare a capacității de cazare, este calculat ca raport dintre capacitatea efectivă și capacitatea teoretică, fiind deci raportul dintre numărul de turiști ai zonei respective, înmulțit cu durata medie a sejurului, și raportat la numărul total de locuri din acea zonă, înmulțit cu numărul de zile pe an în care funcționează unitățile de cazare.

Cunoașterea gradului de ocupare este foarte importantă pentru fiecare manager al oricărei unități de cazare, pentru luarea unor decizii fundamentale în viața unității respective de cazare.

Tabel 2.30. Gradul de ocupare (Coeficientul de utilizare a capacității de cazare) în Județul Giurgiu

După cum se observă și din tabelul de mai sus, valoarea gradului de ocupare (a coeficientului de utilizare a capacității de cazare) înregistrează variații în perioada 2002 – 2007, variații cauzate de creșterea sau scăderea numărului turiștilor sosiți, a numărului locurilor de cazare existente, precum și de variațiile duratei medii a sejurului în această perioadă. Toate aceste variații ale gradului de ocupare vor conduce automat la adoptarea anumitor decizii de către conducerea spațiilor de cazare existente în Județul Giurgiu.

Figură 2-19. Coeficientul de utilizare a capacității de cazare în Județul Giurgiu

Gradul de ocupare a suferit o serie de variații în perioada 2002 – 2007. Astfel, în perioada 2002 – 2003, deși a crescut durata medie a sejurului turiștilor sosiți în Județul Giurgiu deoarece numărul turiștilor a scăzut, concomitent cu creșterea numărului locurilor de cazare, coeficientul de utilizare a capacității de cazare în Județul Giurgiu (gradul de ocupare) a înregistrat o scădere cu 0,68 procente. Între 2003 și 2004 gradul de ocupare a înregistrat o creștere cu 3,94 procente datorită creșterii atât a numărului turiștilor sosiți, cât și a duratei medii a sejurului. Între 2004 și 2006, gradul de ocupare a înregistrat din nou o scădere cu 2,76 procente, din cauza scăderii numărului turiștilor și a duratei medii a sejurului între 2004 și 2005, și a scăderii bruște a duratei medii a sejurului între 2005 și 2006. Odată cu intrarea României și Bulgariei în Uniunea Europeană, între 2006 și 2007, gradul de ocupare în Județul Giurgiu a crescut brusc, cu 7,82 procente, datorită creșterii bruște a numărului turiștilor în această perioadă. Aceste variații ale coeficientului de utilizare a capacității de cazare au urmări asupra deciziilor pe care le iau managerii diferitelor forme de cazare, în sensul că atunci când gradul de ocupare este mic, bineînțeles că aceștia își vor pune anumite semen de întrebare.

Analiza circulației turistice în perioada anilor 2002 – 2007 este exemplificată și formată din mai multi factori ce redau produsul final și rezultatele pe baza cărora se pot observa diferențele dintre ani. În prima fază numărul total de turiști români are o creștere pe toată perioada de timp specificată atingând maximum în anul 2007, la fel se poate spune și despre turiștii străini deși numărul lor este mai mic decat cel al turiștilor români, graficul pe ani are aceeași creștere.

Turiștii străini au un număr de înnoptări mai ridicat raportat la cel al turiștilor români, aici intervenind distanța pe care o parcurg aceștia, și care nu le permite sa facă doar o excursie până în județul Giurgiu. Este de luat în calcul faptul ca ei vizitează întrega zonă și nu se pot întoarce imediat din cauza distanței pe care o au de parcurs, în timp ce turiștii români pot face doar o mică vizită până în aceasta zonă și se mai pot întoarce și în perioada următoare pentru a vizita mai mult.

Privin gradul de ocupare reise faptul că județul a avut un punct forte în anul 2004, urmat de o descreștere, cu toate acestea în anul 2007 s-a ajuns la cel mai mare grad de ocupare din acest interval de timp, cum s-a specificat că și numărul turiștilor a fost proporțional cu acest rezultat în preioada acestor ani.

Strategii de dezvoltare a potențialului turistic în Județul Giurgiu

Județul Giurgiu deține două magistrale importante europene, drumul E 85 (Siret-Suceava-Giurgiu) și drumul E 70 (Moravița-Timișoara-Giurgiu). Aceste căi de acces aduc potențiali turiști care au ca scop alte destinații din România sau alte interese care ii deteremină sa parcurgă aceste drumuri.

Amplasarea unui punct de interes turistic în apropierea acestor magistrale poate conduce la succesul acestuia, datorită accesiblității potențialilor turiști. Prin succesul înregistrat de acest punct turistic se va garanta și dezvoltarea din punct de vedere turistic a zonei respective, și implicit a Județului Giurgiu, și chiar a întregii țări.

Strategia de dezvoltare a turismului propusă de noi pentru zona județului Giurgiu are ca scop petrecerea timpului liber a turiștilor alături de familie sau prieteni, într-un parc tematic ca mijloc de distracție pentru toate vârstele.

Conform unor statistici se spune că europenii nu sunt la fel de entuziasmați ca americanii cand vine vorba de a petrece o zi întreagă într-un parc de distracții; de aceea ne vom propune ca la deschiderea parcului tarifele să fie accesibile și foarte avantajoase. Sperăm că, fiind ceva nou, va prinde bine la început, mai ales pentru turștii curioși, iar apoi sperăm ca lucrurile să ia amploare, așa cum vom prezenta în subcapitolul 3.3.

Localizarea zonei de referință

Aproximativ la jumătatea distanței dintre București – capitala României – și Giurgiu-Ruse – punctual de frontieră dintre România și Bulgaria, se află o zonă foarte frumoasă în aria Lacului Comana cu un peisaj pitoresc deosebit.

Această zonă are un grad de accesibilitate foarte ridicat, fiind înconjurată de șosele: în Vestul zonei se află Drumul European E70 (Moravița – Timișoara – Giurgiu); în Sud, Est și Nord, zona este înconjurată de drumul județean care intersectează magistrala E70 și care trece prin localitățile Brănișteni, Budeni, Comana, și Mihai Bravu.

Practic, zona înconjoară Lacul Comana, situat la o distanță de aproximativ 30 km în partea de sud a Bucureștiului, mai exact în Câmpia Burnazului la intersecția dintre râurile Nejlov și Argeș. Lacul are o suprafață de 600 ha, creat prin bararea apelor Neajlovului de către aluviunile din albia Argeșului, ascunde o bogată și variată vegetație și faună acvatică.

În această zonă se află Parcul Natural Comana, infiintat prin Hotararea de Guvern nr. 2151 din decembrie 2004. Decizia de constituire a acestuia a fost adoptată în baza documentației tehnice și științifice elaborate încă din anul 1954 de către Academia Română, în vederea delimitării și protejării a două arii de importanță floristică deosebită: Rezervația Științifică de ghimpe și Rezervația Științifică de bujor (cele două specii de plante fiind strict protejate de legislația românească). Acestor două rezervații li s-a adăugat începând din anul 2004 Balta Comana, ca rezervație naturală și zonă de protecție avifaunistică. Balta Comana este un extraordinar relict glaciar, fiind în fapt, o zonă umedă care are o suprafață de 1200 de hectare, ceea ce reprezintă o întindere foarte mare pentru zona de câmpie. 

Aici se pot întâlni, de pildă, toate speciile autohtone de frasin și șapte dintre speciile de stejar semnalate în România. Parcul se află la limita arealului mai multor specii europene, euroasiatice și mediteraneene. Fauna este, de asemenea, deosebit de bogată. La nivelul nevertebratelor avem mai multe specii endemice. Sunt, totodată, deosebit de bine reprezentate insectele și crustaceele. Și între peștii din Lacul Comana întâlnim specii endemice. Printre altele, este vorba de cleanul de Comana (Petroleuciscus celestis) și de țigănuș (Umbra krameri), o specie dispărută de multă vreme din apele României. Nu lipsesc, bineînțeles, amfibienii și reptilele.

Conducerea parcului speră însă ca, în perioada care urmează, oamenii din zonă să sesizeze și oportunitățile care apar odată cu dezvoltarea acestuia, mai ales în ceea ce privește turismul.

Aici, încercăm să intervenim noi, construind un parc tematic complex, căutând astfel să atât atragerea turiștilor, în scopul dezvoltării turismului în Județul Giurgiu, cât și protejarea zonei.

Pentru a face posibilă realizarea acestui proiect, ne propunem în primul rând achiziționarea terenurilor agricole de la sudul Pădurii Fântânele (terenurile agricole dintre Localitățile Crucea de Piatră și Mihai Bravu – fără Rezervația de Bujor), achiziționarea jumătății de sud a Pădurii Fântânele și achiziționarea părții de Sud-Vest a Lacului Comana (în sudul liniei drepte ce se poate trasa de la … până la Pădurea Comana).

Proiectul nostru își propune realizarea unui parc turistic compex, numit ”Comana Park”, care va deține un parc de distracții, o grădină zoologică și botanică și un waterpark. Parcul se va extinde ca un dreptunghi, între Localitatea Crucea de Piatră în Nord-Vest, intersecția dintre Magistrala E70 și drumul județean în Sud-Vest, Localitatea Mihai Bravu în Sud-Est și Balta Comana în Nord-Est (cuprinzând și o mică parte din Balta Comana).

Ne propunem realizarea acestui parc fără să afectăm în vreun fel Parcul Natural deja existent în zona respectivă, și încercând chiar să contribuim la protejarea naturii, a faunei și a florei exitente, dar și la promovarea ariilor naturale prin stimularea turiștilor de a vizita această zonă, sperând astfel și la o dezvoltare a turismului. Comana Park le va oferi turiștilor atât posibilitatea de a se distra alături de prieteni și de familie în parcul tematic „Nu stiu cum” și în waterpark-ul „Lumea Colăceului”, cât și posibilitatea de a admira atât în waterpark, cât și în Grădina Zoologică și Botanică „Ochiul Zoo” diferite specii de pești, animale și plante, fără, însă a le face niciun rău. Cum este posibil să îmbini turismul cu distracția și cu protejarea naturii? Dacă există dorință, există și putință.. mai ales în perioada în care ne aflăm, perioadă în care tehnologiile de ultimă oră ne oferă o mulțime de soluții împotriva poluării.

În continuare vom prezenta detaliat fiecare secțiune a viitorului parc Comana Park, arătând totodată dorința noastră de a dezvolta turismul în această zonă concomitent cu protejarea faunei și a vegetației, și demonstrând existența posibilității de a realiza acest lucru.

Proiectul Comana Park

Parcul Comana Park va fi realizat pe trei secțiuni: parcul de distracții „” (care la rândul lui este împărțit în Tărâmul Aventurii și Tărâmul Fanteziei), Waterpark-ul „Lumea Colăcelului” și grădina zoologică și botanică „Ochiul Zoo”.

Strigătura Park

Pentru a reuși împletirea dezvoltării turismului cu protejarea naturii, vom amplasa Parcul tematic „Strigătura Park” în zona agricolă de la sudul Pădurii Fântânele (terenurile agricole dintre Localitățile Crucea de Piatră și Mihai Bravu), astfel încât construirea acestuia să nu afecteze în niciun fel fauna și vegetația existente în Pădurea Fântânele și în Lacul Comana.

„Strigătura Park” va avea 3 teme principale departajate ca zone de spațiile verzi tunse de la diferite forme decorative până la formele unor animăluțe. Seara, luminile vor dirija parcul, odată cu ride-urile , iar muzica de fondal va fi acoperită de sunetul turiștilor entuziasmați. Efecul special va fi atunci când la miezul nopții în cadrul fiecărui weekend se vor oferi spectacole de artificii.

Bineînțeles programul parcului se va desfășura și pe parcursul zilei, zona acvatică va fi deschisa încă de la cele mai matinale ore, urmând Tărâmul Fanteziei și ulterior cel al Aventurii.

Clovni cu părul roșu și verde ,veverițe, ursuleți îi vor aștepta pe turiști la intrările din parc și vor dansa pentru aceștia. În zona aventurilor toți badigarzii vor fi îmbrăcați în pirați, astfel turiștii se vor simții în siguranță ,dar și aspectul lor va fi unul plăcut. Pe Tărâmul fanteziei vor fi mai mulți clovni, diverse animale: urși panda și polari.

Magazinele de suveniruri vor fi nelipsit chiar și cu speci, brățari și tricouri cu Comana Parc.

Tărâmul Aventurii

Prima zonă tematică va fi destinată celor mai curajoși numită Tărâmul Aventurii, desigur toți turiștii vor putea intra în aceasta zonă numai că depinde de fiecare ce își dorește să experimenteze pentru a se simții bine sau ce îndrăznește să încerce. Va fi un imens roller coaster alb,numit Ice-burg cu o înalțime de 30 m, ce va atinge o viteză de 50km/h,iar timpul cursei va fi de 10minute, lucru ce sugerează că nu va putea fi evitat de turiștii experimentali. Ice-burg va ocupa jumătate din suprafața Tărâmului aventurii, acesta fiind și simbolul al zonei.

Un alt element principal va fi Sky Coaster, turiștii vor avea ocazia să se arunce dintr-un turn de lansare până aproape de sol, legați de o bandă de cablu elastică ce îi ridică și coboară până la oprire. Sky Coasterul are 40 m înălțime.

Nelipsita casă a groazei, un element principal în parcurile tematice, unde se va poatea experimenta un tur de neuitat.

Inovator va fi un ride, cu un numărul de locuri de 24 de personae, care vor fi luate la o înălțime de 6 de metrii, va fi complet intoarsă ,cu partea de jos în sus, apoi va reveni la normal, după care de sus până jos dar efectuând acest lucru din nou, pe partea cealaltă a ride-ului.

Ride-ul Cascada Urlătoarea va avea o înalțime de 5m, iar cursa va consta în plimbarea cu o bărcuță ce este trasă pe șine, dar și apa are rolul ei,la coborârea bărcilor se prinde viteză, iar în momentul când șinele pe care se afla bărcuța ajung orizontale, turiștii sunt stropiți, de apa ce oprește brusc viteza bărcuței. Imaginea acestuia va fi asemănătoare cu a unei cascade de aceea poartă acest nume, compeltat de reacția turiștilor, un urlet,rezulta Cascada Urlătoarea.

Primăvară-vara este un ride ce îi va face sa se simtă ca o ghiulea aruncată dintr-un avion, rachetă și va prinde o viteză de 120km/h, turiștii vor fi pozați în impostaza de maximă tensiune și vor primi pozele la coborârea din ride.

S&S Power va fi o experiență la cu un nivel mare de adrenalină, acesta aduce cu jocul unui leagăn, diferența mojară constă în dimensiunile pe care le va lua. La peste 10 metri înălțime ce te ridică S&S tot mai sus legănând dintr-o parte în celaltă parte, aproape cu senzația de zbor.

Experimentarea acestor ride’uri va fi unică, acestea nu se aseamănă între ele, având diferite moduri de a te distra, de la cele mai simple învârteli și plimbări cu barca, până la cele mai palpitante și rapide și adrenalină foarte multă. Pentru a nu fi monitorizat numai Ice-Burg, imensul roller coaster, acesta are o culoare neutră, albă și nu va ieși în evidența prin culori și luminițe cum vor fi puse în valoare alte ride’uri, doar prin simpa lui prezență și prin dimensiunile pe care le va lua, va fi de ajuns.

Tărâmul Fanteziei

Tărâmul Fanteziei este destinat și celor mai mici sper deosebire de Tărâmul Aventurii unde trebuie ca turistul să îndeplinescă anumite condiții, de înălțime,vârstă. Aici lucrurile iau amploare diferit de la roata mare, în care timp de 6 min se va putea vedea întregul parc și fotografia și se vor putea observa ride-urile de la o altă înalțime cu imaginile deosebite în special după apusul soarelui, cand luminile parcului dau un alt contur.

Căluții fermecați vor fi inevitabili prin muzica lor și plimbarea în cerc care nu se va simți decat dacă atenția va fi asupra celor de pe margine.

Ride-ul cu balonașe, au baloane imense atașate desupra locului de stat, iar acest ride timp de 5 min îi va învârti, deși la prima vor atrage atenția mai mult culorile, el va fi unic în felul lui și foarte distractiv.

Carturile vor ocupa o spurafața de 40 de m², iar mașinuțele diferite de la culori până la inscripții cât mai originale îi vor conduce într-o cursă ce va dureaza 10 minute, unde vor fi cele mai periculoase curbe și interactive curse.

Rățuștele vesele este destinat copiilor care se vor delecta în bărci în formă de rațe și se vor plimba în jurul unui munte, copilului va trebuie să prezinte independent pe postura de control, capacitatea de a sta în picioare fără asistență.

Stomac-învârte va merge pe ideea unui ride care are toate locurile asezate în rând iar mișcările sunt de tip circular, în lourile alăturate pot sta cei apropiați, familie, prieteni. Restricțiile sunt postate la intrare înainte de a lua loc pe scaun.

Copii vor putea conduce mini ride-urile, Big ride de pe pistă, în timp ce vor trece de un convoi de animale de pe circuitul care îl vor urma.

Vârful Omu este un turn care oferă o plimbare copiilor până la o înalțime de 2m dupa care coboară, un singur adult poate urca în locul din mijloc, are un număr de 7 locuri.

Vor exista atât ride-uri pentru cei mai mici până la cei mai mari, pentru toate vârstele și indiferent de gusturi, vor fi foarte multe moduri de a-și petrece timpul în parc și pentru a se distra.Sau ride-urile destinate familiilor în care părinții se pot da alături de copii, sau decat pentru copii cum ar fi: Vârful Omu, Big ride.

Autobuzul Nătărău va face plimbări pentru copii și părinți în jurul parcului, unde li se vor explica detalii despre fiecare zonă a parcului, pana la grădin zoologică. Acestea vor un tip de mini autobuze galbene cu față zâmbitoare pe ele.

Familia Coaster se va putea alătura toată familia, de până la patru invitați , va fi mini roller coaster care va urca trei dealuri și o spirală și asta ar fi ce efectuează acest mini roller. Se adresează celor care sunt veniți cu familia și cu copii care nu se pot da roller coastere, dar bineînțeles ca se pot da și adulții care nu îndraznesc în cele mari.

Dragonul Roșu îi va face pe turiști sa se simtă ca pe mare, legănați pe o navă veche a vikingilor, înainte și înapoi oferind senzația de mare furtunoasă. Acest ride va avea forma unui dragon, cu diferite inscripții cu auriu pe roșu.

Bărcile zburatoare vor lua turiștii într-o plimbare pentru a vedea mediul din parc, bărcile sunt prinse pe șine de o parte de sus, ele mergând foarte încet pentru o plimbare relaxantă.

Funia fermecată va fi un joc interactiv între membrii familiei. Odată așezați, atât copii cât și adulții, adulții vor fi pe partea opusă și vor trebui să tragă de acele frânghii, odată ajunși sus, vor cădea brusc la nivelul la care au pornit. Cu cât mai repede a fost trsă franghia cu atât a ajuns sus mai repede.

Vor exista diverse jocuri de aruncat la țintă sau împuscat rățuștele, fiecare țintă va fi premiată cu animăluțe de pluș, în functie de cele trei încercări, a câta a fost ținta,va fi sibolizat premiul, daca încercărilor vor eșua, va mai exista o dată viitoare.

Pozele speciale cu imagini pictate pe planșete, iar turiștii se vor duce doar după acele pancarte și li se vor vede decât chipurile, cu corpurile desenate de pe planșetă.

O zi de petrecut ar fi puțin, o zi pentru fiecare zonă i-ar ajuta pe turiști să descopere cu adevărat magia parcului și semnificția adevărată a acestuia.

Waterpark-ul „Lumea Colăcelului”

Waterpark-ul, va fi amplasat în zona de Est a parcului Comana Park, în imediata apropiere a Lacului Comana. Acesta va conține numeroase tobogane cu apă, piscine și acvarii.

Acesta este locul unde turiștii se pot bronza mai mult ca oricând sunt prezente 4 bazine legate între ele prin tobogane și 2 bazine destinate copiilor sub 7 ani în adancime de numai 40cm. Bazinele au adancimi diferite de la 1m până la 1.80m în anumite părți.

Numele de Lumea coăceilor este redat de multitudinea acestora în fiecare bazin și nu numai, în funcție de zi colacele vor avea culori diferite, iar mărimile lor fiind de 2tipuri, cele din weekend în nuanțe de verde, iar de la începutul saptamanii până vineri: portocalii, roșii, albe, galbene, siclam. Odata cu schimbarea colacelor de la o zi la alta se vor curță și bazinele, iar șezlongurile sunt numai în aria de nisip ce este cuprinsă numai în ultima zonă.

Umbreluțele, sub care se vor afla sezlongurile nelipsite de pe plaja amenjată special și mini barurile, vor reda senzația pentru un moment unui loc pe o plajă la mare, ocean.

Se vor organiza cursuri de înot pe tot parcursul verii cu persoane calificate. Concursurile de volei în apă se vor parctica în fiecare weekend, iar pe plajă concursuri de fotbal și volei. Muzica nelipsită, mai ceva ca într-o stațiune de vară.

Aparținând zonei acvatice, pe lacul Comana se vor efectua plăcute plimbări cu barca și cu hidrobicicletele, dar și cu vaporașele pe care doar se va admira peisajul.

Barca pedală va fi o barcă ce se direcționează cu un mâner și se pedalează pentru deplasare în cadrul piscinei.O plimbare de relaxare pentru toată familia pe lacul Comana.

Lacul Comana va fi pus la dispoziție special, amenjat și îngrijit cu toate că nu tot lacul va aparține parcului, lucru care nu va afecta disctracția turiștilor ,dar nici rezervația naturală.

Bineînțeles că de aici nu vor lipsi salvamarii, care vor fi prezenți peste tot pentru indicații și pentru sigurnța turiștilor.

Pe lângă toate aceste tobogane și piscine, din cadrul Waterpark-ului se vor organiza plimbări cu barca pe suprafața Lacului Comana deținută de către parc. Ceea ce va fi interesant la aceste bărcuțe, aducând totodată și o notă de noutate în cadrul plimbărilor de acest gen, sunt camerele de filmat, special concepute pentru realizarea filmelor subacvatice, care vor fi amplasate pe fundul bărcilor, și vor avea corespondență cu niște ecrane aflate în interiorul bărcii, astfel încât turiștii care vor opta pentru astfel de plimbări vor putea să se bucure atât de aerul curat și de priveliștile care îi înconjoară, de relaxarea pe care apa le-o oferă, dar și de posibilitatea de a observa numeroasele specii de pești, amfibieni sau reptile pe deasupra cărora trece barca în care ei se află.

De asemenea, numai într-o anumită zonă a suprafeței Lacului Comana deținută de parc, se vor putea închiria hidrobiciclete.

Ochiul Zoo

În partea de sud a Pădurii Fântânele (partea achiziționată de noi în prealabil) vom amplasa o grădină zoologică și botanică ce va semăna mai mult cu o rezervație naturală: vom lăsa libere în acea bucată de pădure diferite specii de animale adaptate la condițiile naturale din această zonă, dar vom amplasa în diferite locuri camere de filmat care vor coresponda cu niște ecrane amplasate la marginea pădurii, în spații special amenajate, asemănătoare cu cinematografele în aer liber, de unde turiștii vor putea observa modul de viață al diferitelor specii de animale, precum și diferite specii rare de plante, care se găsesc numai în această zonă.

De asemenea, pe marginea pădurii vom amplasa binocluri de maximă performanță, prin care turiștii vor putea observa în detaliu anumite plante protejate, fără a avea însă acces la ele, eliminând astfel pericolul ruperii acestora. De acemenea, prin aceste binocluri turiștii vor putea vedea și anumite aimale cât de aproape vor ei (bineînțeles, dacă au norocul ca prin zona pe care o au ei în vizorul binoclului să treacă vreun animal. Vorbind în termeni cât mai actuali și cât mai cunoscuți de marea majoritate a locuitorilor României, și nu numai ai României, putem spune că această grădină zoologică-rezervație naturală va fi ca un fel de „Big Brother” al animalelor. De la această idee am pronit și în momentul în care am ales numele Grădinii Zoologice din interiorul parcului Comana Park: „Ochiul Zoo”.

Astfel, folosind aceste metode, turiștii vor putea observa în detaliu animalele aflate chiar în mediul lor natural, fără a le deranja cu nimic, iar acestea se vor bucura și ele de libertate.

O parte dintre animalele ce vor putea fi observate de către turiști în „Ochiul Zoo” chiar în mediul lor natural, sunt căprioarele, cerbii, bursucii, iepurii, precum și alte 30 de specii de mamifere protejate prin lege, cum ar fi pisica sălbatică, precum și numeroase specii de păsări.

Complexul Hotelier „Piticii”

Întins în jurul parcului, Complexul Hotelier „Piticii” va fi alcătuit numai din hoteluri ecologice, destinate turiștilor care intenționează șă petreacă în incinta parcului Comana Park mai multe de o zi. Hotelurile vor fi construite în special din lemn, după modelul caselor de tip american, și vor fi dotate cu centrale pentru energie solare și eoliene. Vor fi disponibile pentru cazare atât camere de 2 sau de 3 persoane, cât și apartamente.

Autobuzele „Aripi de nori”

În special pentru turiștii străini, dar și pentru turiștii români care vin din zone mai îndepărtate, Parcul Comana Park va pune la dispoziție autobuze care vor face naveta între Aeroportul Otopeni – Aeroportul Băneasa și Comana Park.

Autobuzele „De la tren la Roller-coaster”

Pentru turiștii care preferă ca mijloc de transport trenul, Comana Park va pune la dispoziție autobuze care vor transporta călătorii pe distanța dintre Gara Comana și Comana Park, scutindu-i astfel de o grijă în plus pe doritorii de puțină distracție sau recreere.

Argumente privind construirea Parcului de distracții Comana în această zonă

Amplasarea parcului tematic descris în subcapitolul 3.2. în Județul Giurgiu, și în special în zona Comana are o serie de avantaje, dintre care cele mai importante pot fi considerate:

Localizarea și accesibilitatea

În primul rând zona în care va fi amplasat parcul prezintă avantaje deosebite: se aftă la jumătatea distanței dintre capitala României – București și punctul de frontieră Giurgiu – Ruse, realizat prin „Podul Prieteniei”.

Apoi, un alt avantaj este reprezentat de faptul că zona în cauză este amplasată într-o arie foarte accesibilă. Accesibilitatea acesteia rezultă atât din faptul că este înconjurată de șosele naționale, dar mai ales pentru că se află în imediata vecinătate a magistralei europene E70, magistrală care face legătura dintre București și Ruse (sau dintre București și Sofia) adică face legătura dintre România și Bulgaria, și implicit dintre România și Turcia sau Grecia.

Pe lângă aceste șosele de importanță națională sau internațională, accesul se poate realiza și pe cale ferată, până în localitatea Comana, în care se află cea mai veche gară din țară, urmând ca transportul din stația de tren până la intrarea în parc să se realizeze cu autobuzele „Strigătura Park” puse la dispoziție de Comana Park.

Tot în ceea ce privește accesibilitatea, în afară de Aeroportul Otopeni din București de la care transportul se va realiza cu autobuzele „Aripi de nori” puse la dispoziție de Comana Park, există un proiect de realizare a unui aeroport internațional în Județul Giurgiu, în imediata apropiere a Parcului Comana. Dacă în viitor acest proiect va lua naștere, existența acestui aeroport ar putea facilita foarte mult accesul turiștilor (mai ales al turiștilor străini) în parc.

Atât localizarea, cât și accesibilitatea zonei în care dorim să construim acest parc tematic care va deține grădina zoologică și botanică „Ochiul Zoo”, parcul de distracții „Strigătura Park” și Waterpark-ul „Lumea Colăcelului”, fac posibilă sosirea unui număr mare de turiști din diferite zone importante.

În primul rând, parcul tematic Comana Park va fi la îndemâna bucureștenilor, care stresați de prea multă aglomerație, și de prea mute griji, au nevoie să mai scape de rutină și să petreacă un timp cât mai plăcut alături de familie sau de prieteni. Și ce ar putea fi mai binevenit pentru locuitorii Bucureștiului pentru care timpul înseamnă uneori mai mult decât orice decât ul loc de recreere cât mai aproape de casă? Cu mașina personală, sau cu autobuzul, de la ieșirea din Sud a Bucureștiului, se poate ajunge în zona destinată parcului tematic Comana Park în numai 30 de minute. De asemenea, pentru cei care preferă ca mijloc de transport trenul, din Gara de Nord trenul ajunge în gara Comana în numai 45 de minute, iar autobuzul parcului care preia turiștii de aici, poate ajunge în parc în numai 10 minute.

Turiștilor din București (care probabil va reprezenta cel mai important punct de proveniență a turiștilor în parcul Comana), li se vor adăuga și alții din întreaga țară.

O altă zonă importantă de proveniență a turiștilor în Parcul Comana este și Bulgaria și chiar Turcia sau Grecia, fie că vor veni aici special, după ce vor afla de existența parcului, fie că vor fi în trecere și la început vor afla accidental despre acesta. Giurgiu-Ruse, punctul de frontieră dintre România și Bulgaria se află la aproximativ 30 de km de zona în carese dorește a fi amplasat parcul Comana Park. Turiștii bulgari, turci sau greci, orientați spre afaceri sau spre agrement, vrând să ajungă de la Ruse la București cu mașina, nu vor avea altă cale mai bună decât magistrala E70. Cu câțiva kilometri înainte de localitatea Crucea de Piatră (aflată aproximativ la mijlocul distanței dintre București și Ruse), pe partea dreaptă, le va sări inevitabil în ochi Roata Mare. În cazul în care vor fi însoțiți de copiii lor, le va fi aproape imposibil să nu facă un popas de cel puțin o zi în Comana Park, iar dacă vorbim despre turiștii de afaceri, văzând de pe șosea parcul, ar putea ca în weekend-ul următor sau în vacanța următoare să-și îndrepte pașii către această destinație (în special turiștii bulgari, pentru care Comana Park ar fi chiar foarte aproape).

De altfel, vrând-nevrând, trecând dinspre Ruse spre București, sau spre Valea Prahovei, inevitabil vei trece pe lângă Comana Park.

Dar din categoria turiștilor străini, nu numai turiștii bulgari turci sau greci ar putea încerca petrecerea unei vacanțe sau unui weekend în Comana Park, ci și turiștii din alte țări europene, în măsura în care se va face o bună promovare a acestuia. Din Capitolul II se observă chiar un număr mare de sosiri ale turiștilor germani în zona Județului Giurgiu, iar dacă Parcul Comana ar fi bine promovat, numărul acestora ar crește, poate, și mai mult.

Existența Parcului Natural Comana

Existența Parcului Natural Comana, a Rezervației de Bujor și a Rezervației de Mărgăritar în imediata apropiere a Parcului Comana Park ar putea duce la o colaborare pentru o dezvoltare a turismului în zonă, concomitent cu proiecte de protejare a naturii. De asemenea, turiștii ar putea uni într-o singură vacanță de neuitat cele 2 experiențe: aventurile din Comana Park și cunoașterea naturii prin admirarea a celor 141 specii de păsări, din care 71 protejate internațional, 31 de specii de mamifere, 8 specii de reptile, 8 specii de amfibieni, peste 20 de asociații vegetale, peste 200 de specii și subspecii în rezervațiile de bujor, ghimpe și mărgăritar, din care 70 pe cale de dispariție și 2 strict protejate de legislația românească.

Existența în zonă a numeroase obiective istorice și culturale

În zona Comana există o mulțime de obiective istorice și culturale printre care gara Comana – cea mai veche gară din România, Mănăstirea Comana, localitatea Călugăreni și împrejurimile acesteia. Existența acestor obiective culturale și istorice în apropierea parcului Comana Park aduc posibilitatea de a adăuga și turismul cultural la cele 2 experiențe anterioare, făcând astfel din 3 prosibilități de turism o vacanță completă și de neuitat.

Așadar, amplasat cum nu se poate mai profitabil, Comana Park poate deveni un mijloc minunat de eliminare a stresului sau a nervilor acumulați de-a lungul săptămânii, și de reîncărcare a bateriilor, sperând să aducă zâmbetul pe chipurile oamenilor măcar și pentru o secundă dacă nu pentru o viață întreagă.

Parcul Comana Park va fi destinat atât persoanelor care doresc să petreacă un timp cât mai plăcut alături de familie sau cu prietenii, având atracții atât pentru copii cât și pentru tineri sau adulți. Aici iubitorii de animale se vor putea bucura de posibilitatea observării comportamentului acestora, fără a le dăuna în vreun fel, pasionații de plimbări cu barca vor putea petrece clipe de neuitat în mijlocul naturii, putând admira și minunățiile care se ascund pe funful lacului, copiii se vor putea bucura de atracțiile cu apă din water-park, sau de cele destinate lor,din „Tărâmul Fanteziei”, iar tinerii sau adulții doritori de senzații tari vor putea zbura în voie „Pe aripile vântului”, cânta în roller-coasterul „Vipera cu corn” sau urla în voile pe apele „Cascadei Urlătoarea”. De asemenea, toți iubitorii de soare și de apă, pot încerca toboganele, piscinele, șezlong-urile sau hamak-urile din „Lumea Colăcelului”, unde pot face de asemenea cunoștință cu Colăceii Fermecați.

Comana Park – pentru o viață plină de zâmbete.

Strategii de promovare a ofertei turistice la nivel internațional

Pentru Județul Giurgiu, și implictit pentru promovarea ofertei turistice a acestui județ și a parcului Comana, cea mai la îndemână țară în care s-ar putea face promovarea este Bulgaria (fiind țara cea mai apropiată țară de acest județ) și având în vedere faptul că atracțiile turistice care vor fi promovate în Bulgaria, nu se regăsesc printre atracțiile turistice pe care această țară deja le deține. În Bulgaria cele mai bine dezvoltate ramuri turistice sunt legate de turismul de litoral și turismul montan. Județul Giurgiu și Comana Park nu se află nici într-o zonă montană, nici într-o zonă de litoral, ci ar putea să le ofere turiștilor bulgari ceva nou, inedit, deosebit față de formele turistice din Bulgaria: un parc de distracții care poate concura cu cele mai bine dezvoltate și mai recunoscute parcuri din țările occidentale sau din Statele Unite (Comana Parc), rezervații naturale (de cactus și de bujor), și multe alte obiective istorice.

Scurtă prezentare a Bulgariei și a turismului acesteia

Bulgaria este asezată in sud-estul părții centrale a Europei, partea de est a Peninsulei Balcanice, cu ieșire la Marea Neagră, având ca vecini: România (în nord), Marea Neagră (în est), Turcia europeană și Grecia (în sud), Macedonia și Serbia (în vest).

Relieful Bulgariei este predominant înalt, munții și podișurile ocupând suprafețe mai întinse decât câmpiile. Sud-vestul muntos al țării prezintă două lanțuri alpine – Rila și Pirin – iar mai la est sunt munții Rodopului, mai scunzi, dar mai extinși. Muntele Rila include și cel mai înalt vârf din Peninsula Balcanică, Musala, cu 2.925 m.

Ca și România, Bulgaria are o climă temperat-continentală cu ierni geroase și veri calde și uscate și cu precipitații bogate primăvara, dar totodata o climă aproape mediteraneana in Câmpia Traciei Superioara. Pe culmile înalte ale munților clima este aspră. Precipitațiile medii anuale înregistrate în Bulgaria sunt de aproximativ 630 mm. În timpul verii, temperaturile din sudul Bulgariei depășesc de obicei 40 de grade, dar rămân mai scăzute pe coastă.

Pentru Bulgaria turismul este un sector economic important, contribuind cu aproximativ 5% la produsul intern brut al acesteia. Cea mai bine dezvoltată ramură turistică a Bulgariei este reprezentată de stațiunile de pe litoral, urmate de stațiunile montane, care mai ales în ultima perioadă au început să atragă din ce în ce mai mulți turiști străini.

Turismul de litoral

În ceea ce privește turismul de litoral, există o diferență fundamentală între partea de nord și cea de sud a litoralului bulgar. Nordul este foarte comercial, hotelurile au angajați români sau vorbitori de română, iau ca reper litoralul românesc, așa că tarifele cresc periodic. Sudul litoralului bulgar este într-adevar mai îndepărtat de România; are conservate obiectivele istorice, prezentând o atmosferă high-class, tarifele în această parte fiind foarte mici, sub stațiunile din nordul Bulgariei sau de pe litoralul românesc al Mării Negre.

Balcic este un orășel situat pe țărmul Mării Negre, în Bulgaria, la circa 60 de km de Vama Veche. Aici se află și castelul “Cuibul linistit”, resedința preferată a Reginei Maria a României, fiind înconjurat de o grădină botanică, unicat în Europa centrala și de est, în special datorită colecției de cactuși. În prezent, broșurile din Bulgaria care prezintă orașul îl numesc “perla litoralului bulgăresc”. Alte atracții turistice aflate în apropiere sunt Capul Kaliakra și orășelul Ensebar, precum și salba de stațiuni turistice, printre care Albena și Nisipurile de Aur (cea mai mare statiune turistică din nordul Mării Negre, cu cele mai curate nisipuri de pe litoralul mării Negre).

De asemenea, Varna este un oraș în estul Bulgariei, situat pe coasta de vest a Mării Negre. Este un important port maritim și stațiune balneară, totodată deținând și un Muzeu Naval, cu o navă-muzeu.

Turismul montan

Și în ceea ce privește turismul montan, Bulgaria și-a dezvoltat această rmură tot mai mult în ultimii ani. În stațiunile montane din această țară se s-au construit recent o serie de complexuri hoteliere moderne și pârtii de ski profesioniste.

Stațiuni precum Pamporovo, Bansko și Borovets sunt comparate cu stațiunile din Alpi și au deja două atuuri de partea lor: prețul mai scăzut și clima blândă. 

Stațiunile montane din Bulgaria au ajuns să fie căutate de turiștii europeni, în special din Marea Britanie, Irlanda și Rusia, chiar dacă infrastructura și serviciile oferite de vecinii noștri de la sud de Dunăre nu sunt încă la cel mai ridicat nivel.

Situată în partea de vest a Munților Rodopi, Pamporovo este o stațiune cochetă, micuță și destinată exclusiv celor care practică sporturi de iarnă sau vor să facă o cură de aer curat, deoarece aici nu prea se găsesc cluburi sau pub-uri. Bulgarii se laudă, însă, că aici trăiesc cei mai mulți oameni trecuți de 100 de ani și asta tocmai datorită climei montane cu influențe mediteraneene.
Chiar dacă este la peste 1600 de metri altitudine, Pamporovo se bucură de soare aproape tot timpul anului, și chiar în iernile cele mai geroase temperatura nu coboară sub -7 grade Celsius. Pârtiile de schi – opt la număr – sunt într-o stare foarte bună, chiar și atunci când afară sunt 8-9 grade Celsius.

O altă atracție turistică de seamă a Bulgariei poate fi considerată chiar capitala acesteia – Sofia – precum și alte orașe importante cum ar fi: Plovdiv (pe valea Mariței), Varna și Burgas (porturi la M. Neagră), Russe (pe Dunăre), Stara Zagora.

Ca atracții turistice, există mai multe locuri istorice precum și stațiuni de iarnă: Boroveț, Bansko și Pamporovo sau stațiunile de pe litoral, Nessebar, Sozopol și Varna

Alte obiective turstice din Bulgaria sunt Sinagoga (1894); Biserica "Sfântul Velikomachenik Dimitri" (1923); Reședința Arhiepiscopului Vidinului(1924) – de importanță națională; Clădirea Teatrului Municipal (1891 – primul edificiu construit după eliberare); Galeria de Artă "Nikola Petrov" (de importanță locală).

Transporturile și comunicațiile se realizează cu ajutorul căilor ferate, căilor rutiere, transportului fluvial și maritim, iar principalul aeroport este la Sofia.

Planificarea de marketing

Pentru a putea promova oferta turistică propusă de noi, trebuie să apelăm la o planificare de marketing. Planificarea de marketing se desfășoară în timp, fiind structurat pe mai multe etape, în cadrul cărora se realizează elementele componente care formează planul de marketing. Finalizarea procesului presupune implementarea programului de marketing, controlul rezultatelor parțiale și stabilirea eventualelor corecții ce trebuie aplicate în vederea atingerii obiectivelor de marketing ale companiei.

Procesul planificării strategice de marketing constă în șase etape succesive și continue, și anume:

– stabilirea direcției în care se va îndrepta compania (stabilirea obiectivelor generale de marketing);

– analiza situației existente (analiza mediului de marketing);

– stabilirea obiectivelor de marketing;

– conceperea strategiilor de marketing și stabilirea bugetului de marketing;

– elaborarea și implementarea programului de marketing;

– evaluarea, controlul și eventualele acțiuni corective.

Misiunea de marketing

Misiunea de marketing a întreprinderii realizate de către noi, Comana Park, este aceea de a deveni un mijloc de eliminare a stresului sau a nervilor acumulați de către turățti de-a lungul săptămânii, oferind acestora atât posibilitatea de relaxare cât și posibilitatea de distracție.

Clienții potențiali ai parcului Comana Park (segmentele de piață țintă) vor fi reprezentați de către persoanele care doresc să petreacă un timp cât mai plăcut alături de familie sau cu prietenii, având atracții atât pentru copii cât și pentru tineri sau adulți, atât de către tineri, adulți, adolescenți, cât și de către iubitorii de animale. Practic, Comana Park este destinat tuturor acelora care vor să evadeze puțin din rutina zilnică. Având în vedere faptul că noi dorim promovarea parcului Comana în special în Bulgaria, majoritatea persoanelor spre care ne aplecăm prin acest proiect de marketing sunt de cetățenie bulgară.

Principalele produse și servicii furnizate sunt cele referitoare la distracția și relaxarea aferente unui parc de distracții, unei grădini zoologice sau unui water-park: roller-coastere, ride-uri pentru adulți și copii sau pentru familii, ride-uri extreme pentru doritorii de aventură, tobogane cu apă, vaporașe, precum și posibilitatea de a observa animalele în grădina zoologică, sau peștii în waterpark, fără a dăuna acestora.

Aria geografică de activitate este zona Comana, din Județul Giurgiu, ca un dreptunghi, între Localitatea Crucea de Piatră în Nord-Vest, intersecția dintre Magistrala E70 și drumul județean în Sud-Vest, Localitatea Mihai Bravu în Sud-Est și Balta Comana în Nord-Est (cuprinzând și o mică parte din Balta Comana). Parcul dorește atragerea în primul rând a turiștilor din București, și a celora de naționalitate bulgară, sperând mai târziu la o extindere, și atragerea turiștilor din toate colțurile României, și, poate chiar din toate colțurile Europei.

Dorim ca Parcul Comana să aibe cu timpul o imagine asemănătoare oricărui parc de distracții din Europa sau din lume, concurând, chiar, cu acestea.

Fiind vorba de un parc de distracții unde preponderente sunt serviciile, Misiunea Parcului Comana este strâns legată de o calitate maximă a serviciilor și de siguranța turiștilor, devizele principale după care se vor ghida angajații fiind: zâmbetul și siguranța.

Analiza situației existente

Analiza mediului extern:

Piața pe care va evolua Parcul Comana este o piață săracă în acest tip de activități, în România neexistând până în prezent nici un astfel de parc de distracție. Nici Bulgaria, țara spre care ne vom orienta tendințele de promovare, nu este recunoscută pentru o astfel de atracție turistică. Cerere pentru un parc de distracții în această zonă există, mai ales datorită stresului acumulat atât de cetățenii români, cât și de cei bulgari, de-a lungul săptămânii și nevoii de relaxare și distracție.

Datorită faptului că nici în România și nici în Bulgaria nu există un parc de distracții recunoscut, Bulgaria, mai ales, axându-se pe alte forme de turism, cum ar fi cel de litoral sau montan, concurența pentru Parcul Comana nu va fi prea ridicată. Un eventual concurent ar putea fi Water Park Otopeni, fiind situat la o distanță mai mică față de București. Dar având în vedere faptul că acesta este numai un water park, și deține numai atracții destinate acestui gen de parc, nu poate reprezenta un adevărat concurent al parcului Comana Park, care va fi o adevărată stațiune, deținând atât water-park, cât și grădină zoologică și parc de distracții. Cu timpul, odată cu dezvoltarea parcului, sperăm ca acesta să aibe ca și concurenți parcuri asemănătoare din Europa.

În ceea ce privește macromediul, acesta infuențează în mod indirect activitatea întreprinderii, însă, impactul său este adesea major. Factorii politici pot influența Parcul Comana mai ales datorită reglementărilor referitoare la rezervația naturală și zona protejată Comana, care ne obligă să respectăm anumite reguli de ecologie. În ceea ce privește factorii economici, recesiunea în care ne aflăm, deși la prima vedere pare a fi un factor negative în succesul parcului Comana Park, aceasta poate deveni chiar un factor care va contribui la succesul parcului, deoarece, nemaipermițându-și să călătorească în zone îndepărtate, bucureștenii vor încerca să-și petreacă weekend-urile sau vacanțele în locuri cât mai apropiate, iar Parcul Comana va fi o alternativă foarte bună atât pentru ei, cât și pentru turiștii bulgari, care se află la o distanță foarte mică de parc. Factorii socio-culturali vor influența de asemenea în mod pozitiv succesul parcului Comana Park, atât datorită dorinței românilor și bulgarilor de a se mândri cu faptul că pot oricând să se distreze într-un parc asemănător celor în care se distrează turiștii din țările mai dezvoltate, cât mai ales datorită funcționării parcului Comana după anumite reguli ecologice, având în vedere preocuparea generală a oamenilor în ultimul timp, referitoare la mediu. Factorii tehnologici, reprezentați de descoperirile de ultimă oră în acest domeniu, care sunt în creștere continuă, și care au posibilitatea de a oferi atât senzații tari turiștilor, cât și siguranță deplină.

Analiza mediului intern:

Referitor la analiza mediului intern, variabilele mixului de marketing sut următoarele: produsul este reprezentat de parcul în sine și atracțiile sale, prețul va fi apropiat de cel al ator parcuri de distracții din Europa, dar va fi reaizat și î conformitate cu posibilitățile și așteptările clienților (nu se va impune un preț foarte ridicat la început, pentru a nu păți la fel ca parcul Disnezland Paris, care datorită prețurilor ridicate de la lansarea parcului, timp de câțiva ani nu a avut clienți și a fost chiar în pierdere). Promovarea se va realiza conform acestui proiect de marketing, iar distribuția și consumul se realizează în locul de existență al parcului.

Capacitatea sistemului de a asigura informații corecte, actuale și relevante va fi foarte ridicată, atât prin site-uri actualizate zilnic, cât și prin pliante și broșuri actualizate periodic.

Analiza SWOT:

Rezultatele analizei situației existente sunt interpretate în cadrul analizei SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats). Ea constă în evaluarea globală a atuurilor (punctelor forte), slăbiciunilor (punctelor slabe), ocaziilor (oportunităților) și amenințărilor cu care se confruntă o organizație, având ca scop studierea caracteristicilor esențiale ale întreprinderii ce îi dau identitate și o pot avantaja în activitățile viitoare.

Tabel 4.31. Analiza SWOT

Obiectivele de marketing

Următoarea etapă a planificării de marketing este stabilirea obiectivelor de marketing, respectiv a rezultatelor ce se doresc a fi obținute de întreprindere.

Obiectivele de marketing trebuie să fie legate de obiectivele strategice ale întreprinderii și reprezintă scopuri sau ținte pe care o întreprindere și le propune, pentru care își organizează întreaga sa activitate de marketing și pentru a căror realizare se stabilesc strategii de marketing.

Obiectivele de marketing ale parcului Comana Park sunt reprezentate de atragerea unui număr cât mai mare de turiști români și străini, pentru maximizarea profitului și acifrei de afaceri, contribuind totodată și la dezvoltarea turismului în România. Și îmbunătățirea continuă a atracțiilor existente și introducerea unora noi, la anumite intervale de timp, pentru a reduce riscul plictiselii, este un alt obiectiv de marketing al parcului Comana Park.

De asemenea, un alt obiectiv este pătrunderea pe piața externă și concurarea, chiar, în viitor, cu alte parcuri de distracții asemănătoare, sperând să obțină chiar poziții fruntașe în clasamente.

Strategiile de marketing și bugetul de marketing

Strategiile de marketing definesc metodele, mijloacele și căile prin care întreprinderea speră să-și realizeze obiectivele de marketing. Ele desemnează liniile definitorii ale atitudinii și conduitei întreprinderii în vederea atingerii obiectivelor sale.

În funcție de termenul de referință, strategia de marketing se poate concretiza în: strategie de preț, de produs, de distribuție, de promovare, de piață etc.

Pentru parcul Comana Park, propunem în continuare dezvoltarea preponderentă a strategiei de promovare, fără a ignora, însă, necesitatea elaborării și a celorlalte strategii de marketing, care completează mixul de marketing (mixul celor patru “P”): strategia de produs, de preț și de distribuție.

Programul de marketing și modalități de promovare

Strategia de promovare la care ne refeream anterior, va fi transpusă într-un program de marketing, care va cuprinde anumite activități de promovare.

În primul rând, Județul Giurgiu și în special Comana Park își promovează de la sine oferta turistică, spre turiștii bulgari care din diferite motive vin în România. Orice turist bulgar, fie el de afaceri sau de agement, în drumul său spre București, alegând transportul cu autoturismul sau cu autocarul, va trece pe magistrala E70. Va trece mai întâi peste “Podul Prieteniei”, și după numai 30 de km de la ieșirea din Bulgaria, acesta va vedea, pe partea dreaptă, o oază de verdeață și de bucurie, imensa roată mare, și indicatorul către Comana Park. În cazul în care acesta este însoțit și de familie, și mai ales de copii, cu greu îi va putea refuza să petreacă cel puțin o zi în parc. Dacă însă șă-a lăsat copiii acasă, cu siguranță se va gândi la ei și, măcar din curiozitate, într-una din vacanțele apropiate se va gândi la posibilitatea de a-i aduce aici, pentru a le oferi o ocazie de distracție în stil nou pentru ei. Iar dacă turiștii bulgari care trec spre București vor fi din rândul tinerilor, când vor vedea pe partea dreaptă roata mare din Comana Park, fără îndoială vor dori să-și petrecă cel puțin câteva ore în acest loc plin de distracții și de adrenalină, dar și de relaxare.

Mergând pe această idee, în primul rând, imediat după deschiderea parcului, intenționăm să amplasăm o mulțime de indicatoare și banner-e cu poze și săgeți către Comana Park, pe magistrala E70, între punctual de frontieră Ruse-Giurgiu și București, pe ambele sensuri.

Oferta turistică a parcului de distracții Comana urmărind o dezvoltare pe piața turistică Bulgară, deși o țară care s-a dezvoltat din punct de vedere turistic foarte mult în ultimii ani pe zona turismului litoral, acest parc tematic va prinde foarte bine turiștilor care vor sa încerce ceva nou pentru mai multă distrcție și petrecere a timpului liber.

De asemenea, vom amplasa banner-e cu Comana Park și în București, în special în centru și în zona aeroportului, pentru a atrage astfel nu numai turiștii din Bulgaria, ci și pe cei din alte țări. Tot în zona aeroportului, vor fi amplasate și indicatoare către stație pentru autobuzele “Aripi de Nori”, care îi vor transport ape turiști de la aeroport în parc.

În ceea ce privește alte strategii de promovare a Județului Giurgiu și a Parcului tematic Comana, vom încerca o colaborare cu administratorii Parcului Natural Comana și a Rezervației de Bujor și de Cactus, promovând astfel atât Comana Park, cât și rezervațiile naturale aflate în vecinătatea acestuia. De asemenea, pe lista atracțiilor vom putea adăuga și locurile legate de istorie de la Călugăreni și Comana.

Comana Park se prezintă cu complexitate de elemente pentru petrecerea timpului liber pe cele doua tărâmuri, cel al Aventurii și al Fanteziei împreună cu „Lumea Colăcelului”, ce aduce în mijlocul naturii o oază a toboganelor de apă, dar aerul curat și peisajul nu îi lasă pe truiști să uite că sunt în mijlocul naturii, langă pădure. Diversitatea parcului aducându-i pe turiști la grădina zoologică și botanică „Ochiul Zoo” unde curiozitatea este mai mare, în cazul vizionării prin intermediul binoclului, elementul mijloc dintre turiști și animalele din padure. O parte din mediul de viața se poate vizualiza pe ecranele prezente la marginea pădurii.

Procesul de comunicare este esențial în politica promoționala adoptată, este drum parcurs până la turiștii țintă va avea mai multe tipuri de campanii publicitare. Activitatea promoțională va avea un demers riguros, relizat pe o perioadă lungă de timp de va începe dinaintea deschiderii parcului, până la sfârsitul verii, dupa care se va trage linie la sfârsitul sezonului și se vor adopta alte strategii pentru următorul sezon al parcului.

Una dintre metodele de promovare a Județului Giurgiu, și în special a zonei Comana, pe care o vom adopta este realizarea unor campanii publicitare la canale de televizor internaționale și naționale .

Tehnicile de promovare a parcului tematic pun accent pe aceste spoturi publicitare care vor apărea în cadrul a 3 posturi tv foarte cunoscute ale televiziunii bulgare. Reclamele tv se adresează celor 3 teme mari reprezentate în 3 spoturi publicitare diferite cu acelși final, în care va aparea sigla parcului Comana. Una dintre reclame va fidesitanta Comana Park-> Strigătura Park reprezentat prin multitudinea de ride-uri și atmosfera derivată prin zâmbetele copiilor ce se bucură de diferitele roller-coastere, ce va atinge latura emoțională a publicului. Cel de-al doilea spot publicitar va specifica clar atributul dar tot latura emoțională prin captivarea atenției asupra petrecerii timpului liber în bucuria toboganelor de apă și a barcuțelor din „Lumea Colăcelului”, iar un alt spot publicitar axat pe „Ochiul Zoo”, ce va evidenția animalele din cadrul păduri prin intermediul lui Big Brother, ce va atrage atenția prin vocea lui inconfundabilă.

O altă metodă de promovare a parcului tematic Comana Park și a Județului Giurgiu va fi realizarea de pliante cu imagini din parcul tematic și din rezervațiile naturale, și cu informații referetoare la acestea și la posibilitățile de acces. Pliantele vor fi distribuite la granița dintre România și Bulgaria și, eventual în unele orașe din Bulgaria.

De asemenea, o altă posibilitate de promovare, ca în orice alt domeniu, va fi internetul. Comana Park va avea desigur o pagină web pe care vor fi trecute toate informațiile referitoare la acest parc și la împrejurimile acestuia, precum și tarifele parcului și ale camerelor de hotel din cadrul complexului hotelier “Piticii”. Pe internet se vor putea face și rezervări online, iar pagina web va putea fi accesată în mai multe limbi, printre care, bineînțeles, și limba vecinilor noștri de la Sud de Dunăre, bulgara.

www.comana-park.com spune totul, după scrierea link’ului pagina de web va bombarda cu filmulțe distractive din cadul parcului care îi va face și mai nerabdatori pe cei care se vor afla în fața calculatorului.

Pe cunoscutul site de la yahoo care este acceast de orice persoana va aparea o bară de reclame la Comana Park ce va surpinde pe oricine în cele mai neașteptate momente până și pe cel mai plictisit dintre noi, sau pe cel care nu-și facea încă ganduri la o vacanță, dar o mică pauză de la lucrul care urma sa-l efectueze nu strică. Acea bară de reclamă va duce direct pe site’ul parcului care va fi foarte colorat în stil de-i a hipnotiza un pic pe cei care vor accesa și vor fi dornici să afle cât mai multe despre parc.

Deschiderea parcului va avea loc pe 1 mai 2009, iar accentul publicității se face cu o tentă de concentrare în perioada lunii aprilie, fiind o adevărată petrecere în prima zi a parcului, cu prețuri speciale și surprize pe care turiștii le vor descoperii.

Chiar dacă piața țintă este cea bulgară nici românii nu vor fi mai puțin informați, de deschiderea parului tematic, informarea prin intermediul presei,în ziare ca Libertatea, Cotidianul, Adevărul care vor publica anunțul publicitar cu marea surpriză de pe piața turistică ce va avea lua o mare amploare atât printre cei mai mici, tineri și cei de orice vârstă dornici sa experimenteze lucruri noi și sa simtă adrenalina.

Mesajele publicitare ce vor aparea în presă vor transmite în special informația deschiderii parcului tematic, completată de accesarea site-ului ce va amplifica infomația recepționată din cardul mass media si va fructifica până la vizitarea parcului.

Utilizarea unui alt media de publicitate va fi cinematograful care înaintea ficărui film difuzează cateva reclame, iar spotul publicitar al parcului Comana va fi unul orginal și special acestui media. Va fi sub formă de animație și va reflecta o imagine văzută prin intermediul unui binoclu ce îi lasa să descopere toate componente parcului din Strigatura Park până la Ochiul Zoo, iar în final Big Brother al animalelor își va spune cuvântul.

Pe unul dintre canalele internaționale se vor dezbate teme în legătură cu parcul de distracții unde managerii vor fi prezenți și vor da cât mai multe informații despre parcul tematic și vor promova parcul,dar și strategiile alese.Iar concursul din cadrul emisiunii va fi un concurs Comana ce va oferii premii pentru 500 de participanți ce vor avea acozia sa expermienteze în amănunt parcul. În funcție de premiul caștigat vor avea cazare de la 5 până la 10 nopți cazare în cadrul complexul hotelier Piticii,cu demipensiune inclusă, transport gratuit, sau doar intrare liberă și accesul gratis în orice ride. Tombola va fi în data de 28 aprilie 2009.

Fluturașii de participare la mare tombolă se vor găsi în Libertatea presei bulgare, iar primii 2000 de turiști vor primi brătară verde cu acces gratuit în toate ride’urile atât din Strigătura Park, cât și in waterpark și Ochiul Zoo.

Pe toată perioada verii fiecare turist va primi un tricou cu Comana Park, iar la inaugurare se vor primii șepci și esarfe, aceasta fiind tot o strategie de marketing printr-o reclamă indirectă cu ajutorul turiștilor ce au fost în parc.

Printr-un contract de colaborare încheiat cu Hotel Splendid din Mamaia toți turiștii cazați în cadrul hotelului vor beneficia de o ofertă specială, pe baza bonului de la hotel vor avea o reducere de 45% la toate tarifele din Comana Park și intrare gratuită la Ochiul Zoo.

În cadrul magazinelor sportive Adidas la cumpărarea oricărui produs clientul va primi un fluturaș și o pereche de ochelari de soare cu emblema Comana Park. În cadrul fluturașului vor fi date esențiale despre parc și o invitație specială pentru o experiență de neuitat la Comana Park.

Evaluarea și controlul programului de marketing

Evaluarea și controlul presupune parcurgerea a mai multor etape, și anume:

– monitorizarea performanțelor întreprinderii în raport cu nivelurile stabilite în planul strategic de marketing sau în planul tactic de marketing;

– identificarea posibilelor variante și încercarea de a le cuantifica.

– corectarea planului, în cazul în care nu au fost atinse nivelurile de performanță stabilite în plan pentru anumite etape sau în situația schimbării condițiilor inițiale.

Monitorizarea performanțelor întreprinderii, și în special a celora referitoare la servicii, care sunt mai greu de monitorizat, se va realiza prin chestionare puse la îndemâna turiștilor, dar mai ales prin apelarea la “clientul mister”, care va fi plătit pentru a oferi managerilor informații obiective referitoare la capacitățile angajaților și la modul de comportare al acestora.

Pentru stimularea angajaților, aceștia vor fi numiți “asociați”, și nu “angajați”, această practică fiind foarte des utilizată mai ales în Statele Unite ale Americii, se vor organiza periodic petreceri și team-buildinguri ale acestora, precum și traininguri în fiecare săptămână, mai ales pentru ride-operatori (operatorii de atracții), pentru a evita eventualele accidente.

De asemenea, pentru atragerea turiștilor, aceștia nu vor fi numiți “clienți”, ci “oaspeți”, lucru ce îi va determina și pe “asociați” să se comporte cu turiștii ca și când parcu ar fi casa lor, iar turiștii ar fi “oaspeții”. De asemenea, această tactică este utilizată de anumite parcuri de distracții din Statele Unite ale Americii.

Iată deci că, datorită poziției sale la numai 30 de km depărtare de granița cu Bulgaria, cea mai la îndemână țară în care se poate face promovarea parcului tematic Comana Park, și a Județului Giurgiu. Promovarea se va face prin banner-e, panouri, indicatoare, materiale pubicitare la televizor, internet, pliante etc. Dar nu numai în Bulgaria se pretează promovarea Județului Giurgiu și mai ales a parcului tematic Comana Park, ci și în țări precum Turcia sau Grecia, care de asemenea nu se află prea departe de zona în cauză. Lucrurile s-ar putea combina într-un fel, astfel încât, cu puțină colaborare și promovare, turcii ar putea veni să viziteze localitatea Călugăreni care este importantă și pentru ei din punct de vedere istoric, și apoi să viziteze și parcul tematic Comana Park. În afară de Bulgaria, Turcia și Grecia, sperăm ca, cu timpul, parcul tematic Comana Park și Județul Giurgiu și în alte țări. Sperăm ca turiștii să vină în parcul tematic Comana Park mai întâi măcar și din curiozitate, și apoi, sperăm să le placă atât de mult încât să revină, și, ideal ar fi ca experiența lor aici să fie atât de plăcută, încât să promoveze ei înșiși parcul tematic Comana Park și, implicit Județul Giurgiu, îndemnându-i și pe prietenii sau rudele lor să petreacă ceva timp în aceste locuri pline de fumusețe, aventură și relaxare.

Județul Giurgiu, care este amplasat în partea de sud a României, în partea central-sudică a Campiei Române pe malul stâng al Dunarii, la Granița cu Bulgaria în sud deține două magistrale de importanță europeană, Giurgiu: E 85 (Siret-Suceava-Giurgiu) și E 70 (Moravița-Timișoara-Giurgiu). Vorbind de transportul rutier, “Podul prieteniei”(1954) de la Giurgiu, asigură legăturile feroviare cu Turcia și Bulgaria.Relieful județului Giurgiu este format din 5 unități principale ale Câmpiei Române: Burnaș, Vlăsia, Găvanu-Burdea, Titu și Lunca Dunării.

În anul 2007, Județul Giurgiu deținea 15 unități de cazare, 860 de locuri de cazare, un total al sosirilor de 22842 turiști, un total de 79142 înnoptări, și o durată medie a sejurului de 3.64 de zile. Pentru a contribui la dezvoltarea turismului în Județul Giurgiu, am ales să realizăm un parc de distracții de mari proporții, în zona Comana, numit Comana Park. Parcul va fi alcătuit din 4 puncte de atracții: parcul de distracții propriu-zis, format din Tărâmul Fanteziei (destinat în principal copiilor sau familiilor cu copii), și din Tărâmul Aventurii (destinat în principal adolescenților sau tinerilor și adulților dornici de senzații tari), Water park-ul “Lumea Colăcelului” și o grădină zoologică ecologică “Ochiul Zoo”, prin toate acestea propunându-ne să introducem o nouă formă de atracție turistică în România. Parcul Comana Park va deține și hoteluri pentru turiștii care aleg să petreacă mai mult de o zi în parc și autobuze care îi vor transporta pe turiști de la aeroport sau de la gară până în parc.

Parcul va fi amplasat , între Localitatea Crucea de Piatră în Nord-Vest, intersecția dintre Magistrala E70 și drumul județean în Sud-Vest, Localitatea Mihai Bravu în Sud-Est și Balta Comana în Nord-Est (cuprinzând și o mică parte din Balta Comana).

În vederea promovării acestui proiect, am apelat la o planificare de marketing care deține și un program de promovare prin diferite acțiuni precum amplasarea unor panouri și banner-e pe șoselele naționale și europene, realizarea de broșuri și site-uri pe internet actualizate periodic, realizarea unor campanii promoționale, etc.

Sperăm ca proiectul parcului Comana Park să prindă cât mai bine la potențialii turiști români și străini, să dea roade, și să contribuie atât la dezvoltarea turismului românesc pe piața turistică națională și internațională, cât și la realizarea unei lumi mai frumoase, mai vesele, mai lipsită de griji și plină de zâmbete, precum sugerează și sloganul parcului: “Comana Park – o lume plină de zâmbete, pentru copilul din fiecare dintre noi”.

Bibliografie

Institutul Național de Statistică, Anuarul statistic al judetului giurgiu 2008 directia judeteana de statistica giugiu

Institutul Național de Statistică, Activitatea de turism in judetul giurgiu in anul 2006, 2005-2006, 2007

Daniela Firoiu, Camelia Gheorghe, Patricia Dodu și Catrinel Dridea, Industria Turismului și a călătoriilor, Ediția a II-a, Editura PRO Universitaria, București, 2008

Philip Kotler, Managementul Marketingului, Editura Teora, București, 2007

Acasa

http://www.ropedia.ro/index.php?mod=judet&judet_id=38

http://carteagalbena.ro/

http://restaurante.bunatati.ro/index.php?option=com_sobi2&catid=22&Itemid=2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Giurgiu