ECONOMIA SUBTERANA IN ROMANIA SECOLULUI XXI CAPITOLUL 1: Stadiul actual al cunoasterii in domeniul Economiei Subterane 1.1) Economia subterana – o… [627085]

LUCRARE DE LICENTA
ECONOMIA SUBTERANA IN ROMANIA SECOLULUI
XXI

CAPITOLUL 1: Stadiul actual al cunoasterii in domeniul Economiei
Subterane
1.1) Economia subterana – o privire de ansamblu

Inca din cele mai vechi timpuri omul a fost o fiinta sociala, a carei activitate s -a
desfasurat in interdependenta de semenii lui, micile societati preistorice functionand ca un tot
unitar in care fiecare individ avea atributiuni clare. Pentru a putea supravietuii si a evolua, omul
trebuie sa -si satisfaca nu mite nevoii, iar aceasta se poate realiza doar tinandu -se cont de resursele
de care dispune la un moment dat. Odata cu trecerea anilor, micile societati s -au unit in diferite
forme de organizare mult mai mari ceea ce a condus treptat la aparitia statului. Aceste alegeri pe
care stramosii nostrii le -au realizat cu mii de ani in urma au avut o influienta esentiala pentru
modul de viata din prezent, iar dezvoltarea comertului atat in interiorul statelor cat si in exterior
au dus la o mai mare mobilitate a prod uselor precum si la satisfacerea cat mai multor nevoi.
De asemenea, un alt moment esential, imediat urmator formarii societatilor a fost aparitia
diviziunii muncii, care a condus la o mai mare rapiditate in satisfacerea nevoilor umane deoarece
fiecare ind ivid se concentra doar pe o anumita activitate, iar per ansamblu, prin schimburi
reciproce, anumite nevoi reuseau la un moment dat sa fie satisfacute. In timp, schimburile
reciproce intre cetateni au devenit din ce in ce mai complexe pana cand, a aparut ne voia
introducerii unui obiect de schimb, care sa fie greu de gasit sau falsificat si care sa permita
indivizilor sa isi satisfaca anumite nevoi intr -un mod mult mai rapid si mai eficient. Toate aceste
obiecte folosite pentru schimb au tinut o perioada de t imp locul banilor actuali, care din punct de
vedere al eficientei lor constituie un element fundamental pentru economia unui stat.

Apropiindu -ne si mai mult de perioada actuala, numeroasele schimburi, care au inceput
sa fie dezvoltate odata cu aparitia t rocului sau mai tarziu a monedei au trebuit sa fie privite per
anasamblu, iar statul era cel mai capabil pentru a realiza aceasta activitate. Astfel ca, abia in
secolul al XVIII -lea apare pentru prima data economia inscrisa ca o stiinta de sine -statatoare, si
privita ca un anasamblu de evenimente constituite din schimburi, comert si alte acte prin care
nevoile umane puteau fi satisfacute. Desi economia a aparut odata cu primele schimburi realizate
cu mii de ani in urma intre oamenii din aceeasi comunitate, totusi ea a fost mentionata si
explicata pentru prima data de economistul britanic Adam Smith in lucrarea sa celebra “Avutia
natiunilor, cercetare asupra naturii si cauzelor” publicata in anul 1776.
Odata cu aparitia comertului si cu dezvoltarea economie i de piata, anumite schimburi
considerate ilegale sau imorale au continuat sa coexiste in paralel, indiferent daca vorbim despre
bunuri sau servicii. Aceste activitati au fost ulterior impartite in diferite categorii si reunite sub
denumirea de “economie s ubterana” a carei popularitate a inceput sa creasca in randul
economistilor abia in a doua jumatate a secolul al XX lea. Asa cum se intampla si in cazul
economiei de piata, si economia subterana coexistat in lume inca de la aparitia primelor
schimburi, in sa chiar si in prezent domeniul este relativ nou, cercetari amanuntire realizandu -se
abia in ultimele decenii.
Ulterior studierii amanuntite a economiei subterane s -a constatat faptul ca ea reprezinta
un element nelipsit al economiei unei tari, din care a nual o parte din agentii economici reusesc sa
dobandeasca venituri considerabile, care conduc la obtinerea de active prin mijloace ilicite si
saracirea constanta a statului care nu reuseste sa impoziteze respectivele activitati. Asadar, in
realizarea unei analize economice, lipsa luarii in considerare a economiei subterane va conduce
la derapaje majore in rezultatele obtinute ceea ce va conduce in final la adoptarea unor strategii
imposibil de realizat.
Din cauza faptului ca domeniul de analiza este unul relativ nou o definitie propriu -zisa a
economiei subterane nu a fost inca general acceptata, insa majoritatea cercetatorilor in domeniu
definesc acest fenomen ca activitati organizate realizate ilicit prin incalcarea unor norme juridice
care au ca scop obt inerea de venituri ce nu pot fi controlate de stat. Odata cu dezvoltarea acestui
domeniu de cercetare, numerosi economisti, filosofi si istorici au incercat sa gaseasca o definitie
care sa inglobeze cat mai bine domeniul de analiza al economiei subterane, pentru a putea fi

studiat intr -o mai mare masura, si acolo unde este posibil, corectate eventualele greseli care
conduc la aparitia respectivelor activitati.
Printre cele mai rezonante nume amintim economistul german Friedrich Schneider care
defineste con ceptul de economie informala ca fiind “totalitatea activitatilor generatoare de bunuri
si servicii, ascunse in mod deliberat autoritatilor statului, pentru a evita o serie de plati si obligatii
legale” (Schneider, 2007, p.4).
Economia informala, asa cum m ai este ea numita, inglobeaza atat activitati ilicite precum
coruptia cat si activitati legale, precum activitatile de voluntariat, intrajutorare intre apropiati sau
chiar activitatea realizata in mod uzual in gospodarii. Istoricul si sociologul francez Pi erre
Rosenvallon incadreaza economia subterana in doua categorii: economia autonoma, care
reprezinta latura legala a acesteia, si consta in activitatile necomerciale realizate in mod voluntar
si economia oculta care consta in activitati ilicite, nedeclarat e catre stat si realizate pentru
obtinerea de profituri prin diferite metode delictuale.
In diverse studii putem remarca faptul ca diferiti economisti discuta despre economia
informala ca fiind un fenomen complet diferit de economia vizibila, iar analiza acestora este
realizata in paralel una cu cealalata. In realitate, cele doua se afla intr -o relatie de
interdependenta, neputand fi vorba despre doua tipuri de economii, iar anasamblul acestora
formeaza economia reala asa cum economistul belgian, Pierre P estieau prezinta intr -o schema
publicata in lucrarea sa, “L’Economie Soutteraine”.

Sursa: Interpretare personala a autorului dupa schema lui Pierre Pestieau in lucrarea “L’Economie
Soutteraine”
Figura 1. Structura economiei unei tari.

1.2) Forme ale economiei subterane

Evolutia continua a activitatilor ilicite, datorate in principal unui menagement defectuos
al statului a condus la extinderea continua a economiei subterane, facilitat si de fenomenul de
globalizare cu ajutorul caruia o intreaga econom ie dictata de legea cererii si a ofertei s -a
dezvoltat intre principalele state ale lumii. Astfel ca, in prezent toate tarile lumii se confrunta cu
probleme ale activitatilor economiei informale, influiente mai mari regasindu -se in special in
tarile in cur s de dezvoltare, asa cum putem enumera Bulgaria si Romania, cele doua inregistrand
un procent de peste 20% din PIB. Principalele forme ale economiei subterane sunt: evaziunea
fiscala, munca la negru, spalarea de bani si coruptia.

1.2.1) Evaziunea fisca la
Prima si cea mai importanta forma a economiei informale este evaziunea fiscala, aceasta
exercitand una dintre cele mai grave manifestari asupra economiei unei tari deoarece reprezinta o
practica comuna in cazul cetatenilor, care considerand ca banii pub lici nu sunt gestionati eficient,
se sustrag de la plata datoriilor, ceea ce va conduce treptat la afectarea bugetul statului. La fel ca
in cazul economiei subterane, si evaziunea fiscala inregistreaza doua forme: una licita, evitarea
fiscala si una ilicit a adica evaziunea fiscala, cea din urma fiind pedepsita de lege.
Economistul roman, Emil Ene Dinga, in lucrarea sa: “ Consideratii teoretice privind
evaziunea fiscala vs. fauda fiscala” enumara principalele cauze care conduc la aparitia
comportamentului evazionist: presiunea fiscala mult prea mare, slaba organizare a administratiei
fiscale, facilitatile fiscale care apar si contagiunea sau imitatia. Astfel ca, o presiune fiscala
ridicata va conduce la un procent din ce in ce mai mare de evaziune fiscala,

Automobilul , sau mai familiar mașina , este un vehicul cu patru (rar, trei, șase) roți, acționat de
un motor cu ardere internă , cu abur, cu electricitate sau aer comprimat . Are scaune pentru con-
ducător și pentru cel puțin un pasager.
Automobilele sunt de obicei construite pentru a călători pe drumuri , dar există unele, mai ales vehic-
ule utilitare, care permit călătorii în afara drumurilor – (off-road). Drumurile și autostrăzile sunt folosite
în comun cu alte vehicule, cum sunt motocicletele și tractoarele .