Economia Sociala – Antreprenoriat Si Responsabilitate Sociala
Universitatea TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA ECONOMIA FIRMEI
LUCRARE DE LICENȚĂ
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
ABSOLVENT:
2015
Universitatea TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA
CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA ECONOMIA FIRMEI
LUCRARE DE LICENȚĂ
Economia sociala – antreprenoriat si responsabilitate sociala
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
ABSOLVENT:
2015
CUPRINS
Conceptul de economie sociala ……………………………………………………..pg.
Economia sociala in Romania………………………………………………..pg.
Actori ai economiei sociale ………………………………………………..pg.
Rolul si importanta economiei sociale in cadrul politicilor publice……..pg.
Integrarea pe piata muncii a grupurilor vulnerabile ………………………..pg.
Întreprinderile sociale de inserție……………………………..pg.
Modele operaționale ale întreprinderilor sociale de inserție la nivel european..pg.
Studiu practic „ Economia Sociala – O sansa pentru fiecare – Structura a Economiei Sociale/ Centrul de Arhivare ”……………………………………………………..pg.
Prezentarea proiectului ……………………………………………………..pg.
4.1.1 Parteneriatul proiectului……………………………………………………..pg.
4.1.2.Obiectivele proiectului……………………………………………………..pg.
4.1.3. Planul de afaceri si bugetul Centrului de Arhivare ……………………..pg.
4.2. Propunere practica privind operationalizarea si asigurarea functionalitatii strcuturii de economie sociala…………………………………………………..pg.
4.2.1. Analiza bugetului in perspectiva rentabilizarii activitatii strcuturii de economie sociala…………………………………………………..pg.
4.2.2. Procedura privind angajarea personalului din cadrul structurii de economie sociala…………………………………………………..pg.
4.2.3. Plan de sustenabilitate al afacerii sociale.……………………………….pg.
CONCEPTUL DE ECONOMIE SOCIALĂ
Conceptul de business social (sau întreprindere socială), a fost inițiat de profesorul Muhammad Yunus, născut în Chittagong, Bangladesh în 1940.Încă din anul 1983, acesta deține funcția de Managing Director la Grameen Bank, instituție fondată de el insuși, în scopul ajutorării populației sărace din țara sa natală. Aceste ajutoare constau în acordarea de microcredite fără garanție și fără documente cu putere legală. De la lansare și până în prezent, banca a oferit credite unui număr de peste opt milioane de sărmani din Bangladesh.Profesorul Yunus a fost și laureat cu premiul Nobel pentru Pace în 2006, pentru sistemul de microcredite acordate populației sărace de această bancă.Politica dusă s-a materializat în construirea de locuințe și școli, dezvoltarea comunităților rurale sărace și a infrastructurii de comunicații a țării.
În prezent, conceptul de întreprindere socială s-a extins în peste 40 de țări și implică diferite forme de colaborare între fundații private, instituții financiare și diferite ministere. Acest concept, deși vehiculat tot mai des în străinătate, în România este încă puțin cunoscut. În plus, pentru multe ONG-uri, pătrunderea pe piața “profiturilor” este un teritoriu necunoscut. De aceea ele au nevoie de dezvoltarea capacității interne, de evaluare și management al riscurilor, atât legate de organizație, cât și de piață.
Totuși, antreprenoriatul social și economia socială încearcă să prindă contur și în România. ONG-urile au cel mai important rol în furnizarea de servicii sociale – 72% din furnizorii de servicii sociale acreditați din România sunt organizații neguvernamentale. Majoritatea organizațiilor neguvernamentale prestează servicii sociale și și-ar putea dezvolta întreprinderi sociale generatoare de profit, mai ales că cererea pe piață pentru acest tip de activități este foarte mare. O problemă esențială a ONG-urilor din România este lipsa surselor constante de finanțare. Astfel, dependența organizațiilor de sponsorizări sau granturi publice determină concentrarea pe activități cu obiective pe termen scurt, ducând astfel la instabilități în cadrul oragnizațiilor, care devin oarecum vulnerabile și limitate în realizarea misiunilor sociale, care sunt adevaratul scop al funcționării acestora. O soluție (nu întotdeauna la îndemâna ONG-urilor) pentru diversificarea surselor de finanțare este aceea a înființării de întreprinderi sociale, care prin vânzarea de produse sau servicii generează resurse.
Întreprinderile sociale își propun integrarea sau reintegrarea pe piața muncii a persoanelor provenind din grupuri sociale dezavantajate sau vulnerabile, prin înființarea unor firme bazate nu atât pe profit, cât pe dezvoltarea de abilități și recompensarea angajaților din profitul scos de acestea.
Grupurile țintă sunt formate din persoane care aparțin grupurilor vulnerabile: persoane care se află în șomaj de lungă durată, persoane cu venituri mici, persoane cu dizabilități fizice sau mentale, persoane provenind din familii numeroase sau monoparentale, persoane aparținând grupurilor etnice minoritare, persoane fără educație sau pregatire profesională, femei, persoane dependente de alcool sau droguri, victime ale violenței în familie, persoane afectate de boli care le influențează viața profesională și socială, imigranți, refugiați, persoane care trăiesc din venitul minim garantat, persoane care trăiesc în comunități izolate, victime ale traficului de persoane și persoane afectate de boli ocupaționale.
Astfel de structuri sociale au ca scop scoaterea indivizilor dezavantajați din zona de asistență sau protecție socială, din izolarea impusă de societate și să-i (re)integreze pe piața muncii, să îi ajute să obțină beneficii economice dezvoltându-și abilitățile și să le ofere o stabilitate socială. Activitățile întreprinderilor sociale constau în consiliere și acordare de asistență individualizată pentru persoanele defavorizate, avand ca scop dezvoltarea deprinderilor acestora, a educației necesare activității în care sunt implicați. Ca exemplu de astfel de activități, întreprinderile sociale ar putea prelua anumite activități ale unor companii mari, de exemplu catering, corespondența, curățenie, etc. Alte exemple de domenii în care aceste structuri pot fi: tipografie unde sunt angajate persoane infectate cu HIV; o organizație care oferă locuri de muncă pentru mamele dezavantajate social care produc și vând jucării lucrate manual; o organizație care promovează accesul la cultură pentru persoanele cu deficient vizuale prin producția și vânzarea de cărți audio bibliotecilor publice, ateliere pentru produse de artizanat, ecoturism sau confecționarea de scaune cu rotile pentru persoane cu dizabilități. În plus este important de menționat faptul că profitul rezultat din funcționarea acestor afaceri, se va utiliza pe de o parte, atât pentru dezvoltarea acestora (acest lucru va genera locuri de muncă, incluziune socială, venituri mai mari), precum și pentru rezolvarea unor probleme sociale locale.
Înființarea întreprinderilor sociale este un răspuns posibil pentru soluționarea problemelor categoriilor defavorizate, cu atât mai mult cu cât există fonduri europene alocate acestui sector, care susțin o gamă largă de activități.
ONG-urile, prin aceste structuri numite întreprinderi sociale, pot juca un rol determinant în apariția a noi formule de finanțare a dezvoltării sociale, din surse diferite de cele publice. Legătura între dezvoltarea economică și reducerea sărăciei este una direct proporțională. Acest raport poate fi transpus astfel cu efect în relația dintre mediul economic privat și cel social. Ajutoarele pentru dezvoltarea socială nu sunt simple acte de “caritate”, ci acțiuni cu finalitate clară, economică și socială, din care nu lipsește profitul, ce va fi reinvestit în bunul mers al acestor acțiuni de ajutorare a categoriilor vizate.
Un atribut foarte important al afacerilor sociale este acela că își propun să identifice în cadrul grupurilor vulnerabile acele persoane suficient de motivate încât să creadăîntr-o schimbare și care au capacitatea și dorința de a acționa. Dezvoltarea socială urmărește cu același interes bunăstarea inviduală, cât și o coeziune socială.
Conceptul aplicat al economiei sociale se regăsește încă de la primele forme asociative care au apărut în Europa secolului al XIX lea.
În Franța, în anul 1834, se înființează prima asociație de producție a meșterilor bijutieri. Principiile de funcționare a acestei asociații se regăsesc si astăzi în legislația franceză privind Societățile cooperative de producție. Tot atunci, in Franța se înființează și prima Cooperativă de consum.
În Anglia anului 1844 se dezvoltă primele structuri ale cooperativelor de consum, cooperativelor de producție, cooperativelor agricole și cooperativelor în domeniul educației.
În Germania, Frederic Guillaume Raiffeisen dezvoltă prima casă de credit pentru țărani, ale căror principii vor fi preluate în Franța pentru a lua ființă primele case Credit Mutuel.
Urmare a producerii unei veritabile „revoluții globale a asociativității”, prin care oamenii se asociază pe baze voluntare în organizații ofertante de servicii sau organizații protectoare/realizatoare ale unor scopuri de grup, s-a constituit cel de-al treilea sector, desemnat ca și „sector nonprofit”, „sector social”, „sector independent”, „sector nonguvernamental”, „sector voluntar”, „sector caritabil”, „economie socială”, „sector al societății civile” etc.
Situate la intersecția dintre sectorul public și cel privat, organizațiile din acest sector se află în plină expansiune, având implicații profunde în domeniul organizării sociale, economice, politice, precum și în proiectarea sau elaborarea politicilor și strategiilor de guvernare de la nivel local, regional, național și chiar internațional.
Domeniul public se referă la lumea „bunurilor colective” – bunuri utilizate în comun, imposibil sau dificil să fie oferite de jocul pieței sau pentru care colectarea taxelor de utilizare este improprie. Domeniul privat este cel al separării, al punerii deoparte sau al producerii, cu costuri personale, a unor bunuri. Domeniul public aparține poporului și este gestionat de stat (guvern), iar cel privat se constituie în cadrul general al pieței, implicând proprietatea privată și obținerea profitului. Din punct de vedere al organizării sociale, există astfel două mari sectoare: sectorul public, aflat sub controlul agențiilor guvernamentale, și sectorul privat, cu o multitudinea de întreprinzători și organizații particulare ce funcționează conform regulilor pieței. Adeseori, aceste două sectoare interferează, păstrându-și însă specificul.
Specificitatea organizațiilor din cel de-al treilea sector este conferită de următoarele caracteristici esențiale:
sunt entități private din perspectiva proprietății și a generării profitului, dar publice prin finalități, întrucât oferă spre consum „bunuri colective” sau produse cu utilitate publică (servicii de sănătate, educative, culturale etc.);
sunt entități dependente de tendințele conturate pe piața distribuției/redistribuției veniturilor, pot genera profit, dar suportă restricții sau interziceri privind redistribuirea profitului către cei care le controlează/conduc;
sunt independente de instituțiile și aparatul guvernamental, dispunând de mecanisme de conducere autonomă;
presupun participarea persoanelor angajate/asociate/voluntare, într-o proporție variabilă.
Globalizarea a generat o redefinire a proceselor de manufacturare, prin promovarea unei largi tehnologizări, creând oportunități de maximizare a profitului, generând, în același timp, amenințări pentru sectoarele economice mai vulnerabile, sectoare excluse de la dezvoltare care nu au mai avut șansa de creștere și progres. Polarizarea economică duce competiția chiar până la distrugerea economiilor locale. Criza economică mondială a avut ca efect creșterea șomajului, a sărăciei, a excluziunii sociale și economice.
Fenomenele actuale au generat o concentrare asupra distribuției bogăției, și, în consecință dezechilibru și inegalitate.
Conceptul de economie socială s-a dezvoltat progresiv în țările europene, cunoscând totuși perioade de regres sau de relansare, influențate nu numai de evoluțiile economice, dar și de evenimentele socio-politice majore ale Europei: cele două războaie mondiale,comunismul, etc.
Economia socială s-a dezvoltat ca răspuns la nevoile concrete ale comunităților, prin găsirea de soluții noi unor probleme sociale, economice sau de mediu, nevoi care nu sunt acoperite de sectorul public sau privat.
Ea are ca obiective generarea de locuri de muncă, încurajarea cetățenilor în participarea la rezolvarea unor probleme ale comunității, contribuind la dezvoltarea unei societăți durabile, incluzive și participative.
Sfârșitul secolului al XX-lea aduce primele reglementări juridice ale sectorului economiei sociale în câteva țări europene: Franța (1981), Italia (1991 – cooperativelor sociale li se atribuie un statut național de „întreprinderi cu scop social”), Belgia (1995 – reglementarea „companiei cu scop social”), Portugalia (1998 – reglementarea „cooperativei de solidaritate socială), Spania (1999 – reglementarea cooperativei cu inițiativă socială).
ECONOMIA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA
În România, primele manifestări ale economiei sociale se regăsesc încă din 1851, prin înființarea Societății de economie, credit și ajutor „Înfrățirea”, la Brăila. Mișcarea cooperatistă de credit se întemeiază pe băncile populare cu activitate locală. Acestea se dovedesc a fi „cele mai bune instrumente pentru satisfacerea nevoilor de credit în agricultură, la sate, și a nevoilor meseriașilor, micilor industriași și funcționarilor de la orașe”. Reputatul dascăl, om de știință și om politic Spiru C. Haret este recunoscut în România drept ctitorul băncilor populare. Mișcarea cooperatistă de credit a sprijinit, finanțat si îndrumat și celelalte tipuri de asociații cooperative. Începând cu anul 1882 iau ființă societăți cooperative ale meseriașilor și comercianților în multe localități din țară, astfel că până în 1928 se înființează peste 4000 de cooperative.
Primele reglementări privind asociațiile și fundațiile apar în România în 1921, dar după 1947, societatea civilă și structurile asociative au fost desființate. Peste 1000 de asociații locale și naționale, obștești, profesionale sau culturale au fost desființate. Asociațiile și fundațiile au cunoscut după 1989 o puternică revigorare, dezvoltarea lor fiind generată de necesitatea reconstruirii societății civile, dorința cetățenilor de a participa la rezolvarea unor probleme ale lor sau ale societății dar și de facilitățile și înlesnirile acordate prin diferite reglementări naționale sau locale.
În România nu există până în prezent reglementări clare și coerente în domeniul economiei sociale, a tipurilor de organizații specifice de economie socială, principii de funcționare, restricții sau facilități în vigoare.
Doar Strategia de promovare a incluziunii sociale, inclusă în Raportul Național Strategic privind Protecția Socială și Incluziunea Socială face referire la unul din obiectivele economiei sociale, ca fiind creșterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate, acesta nefiind concretizat (încă) prin reglementari directe.
În concluzie, evoluția mișcărilor asociative a demonstrat că oamenii au identificat problemele cu care se confruntau în comunitățile lor, probleme nerezolvate de sectorul public sau privat, s-au organizat, punând bazele unui model alternativ modelului social existent; bazat pe o recompoziție între economic și uman, promovând principiile responsabilității și solidarității, a încrederii în capitalul uman, conceptul de economie socială contribuie la tipul de dezvoltare socială care întărește coeziunea socială și dezvoltarea durabilă.
Estimăm că actualul context socio-economic european și implicit național este un factor care va influența în mod semnificativ apariția și dezvoltarea inițiativelor de economie socială în România. Nu există o definiție unică a conceptului de economie socială, dar putem identifica mai multe modalități de abordare:
Prin intermediul organizațiilor specifice de economie socială (cooperative, asociații, fundații, întreprindere socială de inserție).
Economia socială este înțeleasă ca însumând „organizații non-profit, cooperative și alte forme private de întreprinderi asociate sau este folosită ca sinonim pentru întreprinderi sociale.
Prin intermediul unor principii specifice de funcționare
În prezent, în România, doar 4% din locurile de muncă din sectorul privat vin din economia socială. La nivelul anului 2009, economia socială furniza 159.847 locuri de muncă, adică 3,3% din totalul salariaților din România, după ce în 2007 reprezenta 3%.Tot la nivelul anului 2009 funcționau circa 67.000 organizații, înregistrate în perioada 1990-2009, cu o rată de activitate apropiată la acel moment de cea a întreprinderilor, de 35%.
Principalele forme de organizare le reprezintă asociațiile și fundațiile – 93% din organizațiile înregistrate între 1990-2010, perioadă în care sectorul non-guvernamental a cunoscut o creștere semnificativă, ajungând la peste 22.000 de organizații active, cu circa 110.000 angajați. 15% dintre ONG-urile din România realizează venituri din activități de ES, în timp ce 40% nuexclud posibilitatea derulării unor activități economice sau financiare în sectoare precum: creditarea,dezvoltarea rurală, agricultura și silvicultura.
Conform Raportului de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, categoriile specifice economiei sociale care funcționează în România sunt:
CAR-uri (în număr de 2.179)
Societăți cooperative (în număr de 2.128,din care 1.061 societăți cooperative de consum, 885 societăți cooperativemeșteșugărești, 170 societăți cooperative agricole și 12 societăți cooperative de locuire și valorificare),
Bănci cooperatiste de credit (în număr de 51)
UPA (în număr de 419)
Diferența între cele două forme de organizare – cooperative pe de o parte și asociații și fundații pe de altă parte – este dată de istoricul și tradiția lor. Cooperativele își au originile în perioada comunistă, în timp ce organizațiile non-guvernamentale sunt forme tinere. Rezultă, așadar, un caracter dinamic, incipient al domeniului social în România.
Problema constă însă în decalajul pe care România îl are față de alte țări, atât în ceea ce privește formele de economia socială cu tradiție – cooperative, case de ajutor reciproc, uniuni de credit, societăți mutuale de asigurări, organizații non-profit antreprenoriale, dar și noile forme de organizare ale economiei sociale – antreprenoriatul social.
Conceptul de economie socială are origini europene și se referă la întreprinderi ce acționeză în sectoarele de interes comunitar și care desfășoară activități al căror profit îl reinvestesc în dezvoltarea afacerii sau în interesul comunității.
Antreprenoriatul social în schimb, este un concept american, foarte prezent în școlile de business, care include o gamă mai largă de întreprinderi, având ponderi diferite ale implicației în scopul social, dar și abordări diferite ale profitului realizat. Formele de organizare ale antreprenoriatului social includ organizații non-profit sau firme pentru profit care se implică în activități sociale.
În România, cooperativele au încă un rol scăzut. În comparație, în statele UE, acestea au cote de piață importante în sectoare economice cheie: agricultură (83% în Olanda, 79% în Finlanda, 55% în Italia, 50% în Franța), silvicultură (60% în Suedia, 31% Finlanda), sector bancar (50% în Franța, 37% în Cipru, 35% în Finlanda, 31% în Austria), comerț retailing (cooperativele de consum au o cotă de piață de 36% în Finlanda și 20% în Suedia), farmacii, servicii medicale (21% în Spania, 18% în Belgia).
În ceea ce privește aspectul legislativ, în 1990 a intrat în vigoare Decretul-lege 67/1970 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit, înlocuit ulterior de Legea 109/1996.
Conceptul de economie socială a apărut în legislația românescă pentru prima dată în 2002, prin HG 829, privind aprobarea Planului național anti-sărăcie și promovarea incluziunii sociale. Până în 2008, alte documente referitoare la incluziunea socială nu mai menționează economia socială. În 2008 însă, economia socială a fost inclusă ca domeniu eligibil pentru finanțare prin FSE. Tot în 2008, Guvernul a aprobat Raportul Național Strategic privind Protecția Socială și Incluziunea Socială (RNS PSIS), în care se recunoștea importanța economiei sociale pentru întreaga economie. Raportul cuprindea principalele elemente necesare pentru consolidarea economiei sociale, cum ar fi: identificarea direcțiilor de dezvoltare a legislației românești referitoare la economia socială, încurajarea inițiativelor în domeniu, formarea de specialiști în domeniile relevante pentru economia socială, promovarea la nivel național a conceptului. În felul acesta, raportul s-a constituit într-un set coerent și detaliat de măsuri asumate de autoritățile în măsură, rămăs încă singurul document de referință la nivelul normativelor din România.
O primă inițiativă referitoare la legislația în domeniu este proiectul Legii Economiei Sociale și crearea unui cadru unitar în serviciile sociale, care sunt încă în discuții, în curs de definitivare în cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Proiectul legislativ a fost elaborat în 2011, iar în decembrie a fost supus unei prime dezbateri, în urma căreia s-a decis îmbunătățirea acestuia. Ministerul a mai lansat în perioada 21-30 septembrie o dezbatere publică cu privire la noul proiect de lege. În paralel, în urma consultărilor publice realizate în perioada 24-28 septembrie 2012 de către IES (Institutul de Economie Socială), 16 organizații ale economiei sociale din România au venit cu propuneri de modificare ale proiectului legislativ. IES a redactat un document de poziție comună în baza propunerilor primite și a trimis în data de 30 septembrie 2012 propunerile de modificare către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Al doilea proiect legislativ vizează Legea Antreprenoriatului Social. Formele de organizare a economiei sociale care funcționează în prezent se bazează, în lipsa unei legislații specifice, pe diverse acte normative. Din cauza slabei pregătiri de management și marketing, care să le ajute să reziste pe piață, multe dintre ele nu sunt viabile.
Actori ai economiei sociale
În funcție de rolul pe care îl joacă, diferitele entități implicate pot fi grupate în mai multe categorii de actori relevanți: actori instituționali cu competențe în domeniu, forme deorganizare ce pot fi asimilate domeniului economiei sociale, beneficiari ai activităților desfășurate în economia socială.
Actori instituționali – administrația publicăcentralăprin reprezentanții ei, insitituțiipublice de interes național, instituții private.
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Direcția Programe Incluziune Socialăși Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă
Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Ministerul Justiției – Oficiul Național al Registrului Comerțului
Banca Națională a României
Consiliul Economic și Social
Structuri private – Camera de Comerțși Industrie a României, Patronatele, Sindicatele
Forme de organizare a economiei sociale în România – în baza principiilorconceptului de economie socială, adaptabile realității din România, se pot identifica următoarele categorii de forme de organizare specifice:
Organizații nonprofit, cu activități economice în interiorul lor sau prinintermediul unor societăți comerciale. În această categorie intră asociațiile și fundațiile. Se înfiintează în baza OUG 26/2000 cu privire la asociații și fundații și Legea 122/1996.
Organizații nonprofit de forma CAR-urilor (pot fi ale pensionarilor sau alesalariaților). au ca obiectiv sprijinirea și oferirea de ajutoare membrilor prin acordarea de împrumuturi cu dobândă sau organizarea de activități sociale, culturale, turistice etc. Acest tip de organizații sunt foarte răspândite la nivel European, fiind unele dintre cele mai cunoscute forme de organizare a economiei sociale.Se înființează în baza OUG 26/2000 cu privire la asociații și fundații și Legea 122/1996.
Cooperative de creditsunt asociații autonome, cu obiectivul de ajutorare amembrilor cooperatori.Se înființează și funcționează în baza OUG 99/2000 privind instituțiile de credit.
Societăți cooperative de gradul 1.Promoveazăinteresele sociale, culturaleșieconomice ale membrilor săi, conform principiilor cooperatiste. Această formă de organizare include doar persoane fizice. Funcționează în baza Legii 1/2005, după cum urmează:
Societăți cooperative meșteșugărești
Societăți cooperative de consum
Societăți cooperative de valorificare
Societăți cooperative agricole
Societăți cooperative de locuințe
Societăți cooperative pescărești
Societăți cooperative de transporturi
Societăți cooperative forestiere
Societăți cooperative de alte forme
Alte forme existente în România, ca forme generale de organizare relevante economiei sociale:
unități protejate autorizate (UPA) – Se autorizează și funcționează în baza Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Pot fi înființate atât de persoane fizice, cât și juridice, astfel încât pot avea sau nu personalitate juridică. Cele care nu se constituie în persoane juridice, au gestiune proprie, organizată sub forma de secții, ateliere sau alte structuri ce aparțin de operatorii economici, instituțiile publice sau de ONG-uri.
întreprinderile – microîntreprinderile (IMM) – societăți comerciale, cooperative și persoane fizice care desfășoară activități economice independente. De asemenea, tot aici intră asociațiile familiale autorizate. O întreprindere mică sau mijlocie are mai puțin de 250 de angajați și are o cifră de afaceri care nu depășește 50 milioane de euro. IMM-urile ce activează în domeniul economiei sociale au acces la diverse programe și mecanisme de sprijin, dar și de facilități de impozitare.
societăți comerciale – sunt asociații de oameni de afaceri, alcătuite în urma unor investiții de capital și funcționează în diferite forme, în baza Legii nr. 31/1990 (publicată în monitorul Oficial nr. 126 – 127 din 17 noiembrie 1990).
instituții financiare nebancare (IFN) – spre deiferență de instituțiile de credit, desfășoară activități de creditare pentru asigurarea și menținerea stabilității financiare. Se constituie ca societăți comerciale pe acțiuni.
conform OUG 44/2008, se consideră forme de organizare similare celor ale economiei sociale și persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și cele familiale. Acestea nu pot fi forme specifice ale economiei sociale, din cauza scopului social și economic.
O altă formă prin care asociațiile pot să desfășoare activități economice este prin intermediul unor societăți comerciale, care se pot încadra la categoria IMM-urilor (dacă respectă condițiile legate de numărul angajaților și cifra de afaceri). Această formă de organizare însă, este supusă altui sistem de impozitare și sursele de finanțare sunt diferite. Dar societățile comerciale se pot organiza și în UPA, dacă îndeplinesc condițiile mai sus amintite.
CAR-urile pot desfășura unele activități economice, devenind, după caz, UPA, societate comercială sau IMM. Pot avea și calitate de IFN, dacă respectă anumite condiții speciale.
Cooperativele de credit fac parte din categoria extinsă a IFN-urilor.
Societățile cooperative de gradul 1 pot desfășura activități economice sub forma de UPA sau IMM.
Rolul si importanta economiei sociale in cadrul politicilor publice
Modul în care economia socială este recunoscută în cadrele de politici publice ale statelor membre UE diferă de la o țară la alta în funcție de tradițiile istorice, economice, politice sau culturale14; în multe țări, măsurile de politici publice sunt fragmentate la nivelul formelor de organizare ale economiei sociale (cooperative, asociații și fundații, întreprinderi sociale), ceea ce conduce adeseori la absența unei viziuni holistice, integratoare asupra sectorului din partea autorităților publice.
În acest context, un rol foarte important în uniformizarea discursurilor academice și politice privind economia socială l-a avut și îl are Uniunea Europeană atât prin prisma promovării conceptului în cadrul anumitor documente programatice dar mai ales prin măsurile ce vizează dezvoltarea economiei sociale din cadrul programelor operaționale ale fondurilor structurale ale țărilor membre (în special Fondului Social European).
În România, principalele cadre de politici publice cu referire la economia socială apar după momentul aderării, fiind redactate în conformitate cu liniile directoare și recomandările Comisiei Europene: Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, Programele Naționale de Reforme 2007-2010 și 2011-2013 (PNR) și documentul cadru al Programului Operațional Dectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU 2007-2013).
Cele trei proiecte juridice de reglementare ale economiei sociale elaborate în perioada 2011-2012, niciunul adoptat până în prezent, au contribuit de asemenea la articularea unui discurs coerent în domeniu. Toate aceste documente de politici atribuie economiei sociale, un rol preponderent în realizarea obiectivelor/punerea în practică a măsurilor de incluziune socială a grupurilor cu risc Economia socială este considerată un generator de locuri de muncă și instrument de implementare a măsurilor active de incluziune socială, asemănătoare în conținut măsurilor active din cadrul politicilor și programelor de ocupare15; economia socială este un important vehicul prin care persoanele aparținând grupurilor cu risc de excluziune pot participa la piața muncii și la viața publică în general și prin urmare un instrument eficient de atingere a obiectivelor politicilor publice de ocupare a grupurilor dezavantajate.
Rolul economiei sociale în cadrul politicii de incluziune activă este reliefat cel mai pregnant în PNR 2011-201; conform acestuia, economia socială are un rol primordial în “dezvoltarea activităților și serviciilor generatoare de profit pentru a ajuta persoanele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piața muncii, în întreprinderile economiei sociale și/sau în economia formală, dezvoltarea programelor specifice pentru (re)integrarea pe piața muncii a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile și a programelor de formare pentru dezvoltarea competențelor și calificărilor de bază pentru acestea”.
Concomitent cu PNR 2011-2013, documentul cadru de implementare al POSDRU 2007-2013, versiunea 4 iulie 2010 menționa că „economia socială este termenul generic utilizat pentru a face referire la un grup de persoane care se reunește pentru a-și asuma un rol economic activ în procesul de incluziune socială” și că economia socială are rolul de a „integra în societate persoanele care întâmpină dificultăți în angajare”.
Proiectele de legi-cadru ale economiei sociale continuă direcția de politică publică instituită de programele de reforme, ultimul dintre acesta, inițiat de către MMFPS în septembrie 2012, precizând că obiectivul principal al economiei sociale constă în “promovarea, cu prioritate, a unor activități care pot genera sau asigura locuri de muncă, programe de formare, servicii sociale pentru creșterea capacității de inserție pe piața muncii pentru încadrarea persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile”.
Cadrele de politici publice apărute după aderare au conferit un conținut integrator a ceea ce numim în prezent economie socială; acestea au “invitat” organizații care în prealabil nu aveau o identitate și cultură comună (asociații, cooperative) să participe la implementarea măsurilor active de incluziune socială a grupurilor vulnerabile; acestei invitații i-au răspuns cu succes în principal asociațiile și fundațiile – furnizori de formare profesională, servicii de ocupare și servicii sociale, cu impact în integrare pe piața muncii – cel puțin prin prisma ponderii acestora în totalul proiectelor contractate în cadrul FSE/POSDRU.
Din perspectiva politicilor de incluziune activă, economia socială are drept obiectiv prioritar creșterea gradului de ocupare a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, principalul instrument financiar în vederea punerii în practică a acestor politici fiind Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU: Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale.
Excluderea socială se referă la incapacitatea persoanelor, grupurilor sau comunităților de a participa la activități economice și sociale diverse sau de a beneficia de anumite servicii la care adesea au dreptul, precum existența unui loc de muncă, absolvirea ciclului de învățământ obligatoriu, servicii medicale de bază etc.
Situația de excludere apare datorită unor obstacole obiective (prezența unui handicap fizic sau mintal) sau existenței unor bariere de grup generate de percepția unei discriminări negative (spre exemplu, persoanele șomere în vârstă de peste 50 ani sunt adesea discriminate la angajare datorită percepției că aceștia au o capacitate de muncă redusă, comparativ cu lucrătorii mai tineri).
Situațiile de excludere socială au grade de risc diferite, pot avea caracter temporar sau mai degraba permanent și de regulă prezintă cauze multiple (altfel spus, adeseori persoanele sau grupurile experimentează forme de vulnerabilitate multiplă), de aici și prevalența caracterului multidimensional al excluderii, în sensul că aceasta apare adeseori la intersecția mai multor variabile individuale sau de grup și prin urmare este dificil de operaționalizat și cuantificat la nivel general conceptul de excluziune socială. Excluderea socială este întotdeauna în legatură cu ceva și contextuală.
Cele mai frecvente variabile individuale sau de grup ce contribuie la generarea situațiilor de excludere socială sunt: vârsta (copii, tineri, vârstnici), statut profesional (șomer, lucrător familial neremunerat, lucrător pe cont propriu), gen (femeie), etnie (romă), existența unui handicap, mediul de rezidență (rural), status familial (familie monoparentală sau familie cu mai mult de 3 copii) etc. Cu cât o persoană înregistrează mai multe valori ale variabilelor asociate excluderii cu atât gradul de risc al acesteia este mai ridicat; astfel, o persoană de vârstă tânără, lucrator familial neremunerat, de etnie romă, rezident în rural, femeie, cu mai mult de trei copii ar avea un risc foarte ridicat pe o scală prezumtivă a excluderii sociale.
În categoria grupurilor vulnerabile sunt incluse o varietate relativ ridicată de persoane și situații de excludere, definițiile acestora variind în funcție de nivelul de dezvoltare al unei țări și contextele culturale, politice și ideologice. În România, grupurile vulnerabile sunt definite din punct de vedere legal în Legea asistenței sociale nr. 292/2011. Totodată, definiții ale grupurilor vulnerabile apar și în alte documente de politici publice care au la bază mai mult sau mai puțin studii de specialitate.
O astfel de definire apare în Memorandumului Comun în domeniul Incluziunii Sociale – 2005 elaborat de Guvernul României împreună cu Comisia Europeană – Directoratul General Ocupare și Afaceri Sociale; conform acesteia, grupurile cu risc înalt de vulnerabilitate includ: copii în situații de risc ridicat, tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprinși în sistemul de ocrotire a copiilor, persoanele cu handicap, persoanele aparținând populației de etnie romă, vârstnicii în situații de risc ridicat și persoanele fără adăpost.
III. INTEGRAREA PE PIATA MUNCII A GRUPURILOR VULNERABILE
Cele mai multe dintre dezbaterile privind bunăstarea de la nivelul decidenților politici, specialiștilor sau opiniei publice în general se centrează pe protecția grupurilor vulnerabile. Cu toate acestea, au fost propuse puține definiții oficiale ale acestora, fără să existe un consens privind caracte‐ risticile grupurilor care ar putea fi tratate ca vulnerabile. În cadrul acestora au fost incluse o varietate largă de persoane, de la copii și bătrâni la șomeri, lucrători cu program redus de lucru sau persoane cu dizabilități. Pentru identificarea grupurilor vulnerabile sunt folosite de regulă caracteristici sociodemografice precum sex, vârstă, etnie, localizare geografică, educație, ocupație etc. De asemenea, există situații exterioare, evenimente la nivel macrosocial care pot transforma anumite persoane în persoane vulnerabile: cutremure, inundații, războaie, crize economice etc. Termenul de grup vulnerabil este folosit adesea în documente oficiale, documente legislative sau în rapoarte de cercetare ca fiind similar celui de grup defavorizat, marginalizat, exclus sau grup de risc, toate aceste concepte fiind puse în relație cu fenomenul mai larg al sărăciei. Cea mai frecventă accepțiune a vulnerabilității este cea de “slăbiciune”, “lipsă de apărare”, “lipsă de mijloace”. Grupurile vulnerabile sunt grupuri lipsite de suport, care se află adesea în stare cronică de sărăcie, fiind în incapacitate de a profita de oportunități sau de a se apăra în fața problemelor care pot apărea. Exemple în acest sens sunt persoanele cu dizabilități, copiii abandonați, persoanele infectate cu HIV, vârstnicii, minoritățile etnice, familiile monoparentale etc. Acestea reprezintă o categorie care cumulează riscuri pe toate dimensiunile vieții, incapabile de a face față dificultăților. O accepțiune alternativă a vulnerabilității se referă la expunerea la riscuri care pot conduce la un nivel de bunăstare plasat sub pragul a ceea ce consideră societatea a fi acceptabil/dezirabil (Hoogeveen et al.). În această accepțiune mai largă pot fi vulnerabile și grupuri precum femeile aflate în perioada maternității, tinerii absolvenți debutanți pe piața muncii, persoanele care migrează pentru muncă etc. În prima accepțiune, vulnerabilitatea este mai degrabă o stare problematică permanentă. În al doilea caz, vulnerabilitatea este legată de un eveniment, de o intervenție sau de eșecul unei strategii și este mai degrabă o stare tranzitorie. În lucrare, grupurile vulnerabile vor fi abordate în ambele accepțiuni, atât ca grupuri defavorizate, “fără apărare”, lipsite de orice mijloace (de a exploata oportunități și de a înfrunta dificultăți), cât și ca grupuri de risc (supuse mai degrabă unor factori externi, cărora au eșuat să le facă față).
Și în legislația românească se pot identifica o serie de termeni care vizează grupurile vulnerabile, în relație cu incluziunea/ excluziunea socială: persoane defavorizate, persoane margina‐ lizate, persoane excluse social sau supuse riscurilor de excluziune socială sau persoane vulnerabile. Mai jos sunt prezentate câteva exemple de definiții explicite sau implicite ale familiei de termeni din documente legislative sau de politică socială. În OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, categoria defavorizată este definită ca fiind „acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor din cauza diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare”. În Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, persoanele marginalizate sunt definite ca având „poziție socială periferică, de izolare, cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității, manifestată prin absența unui minimum de condiții sociale de viață”. În Programul de implementare a PNAinc pentru perioada 2006‐2008, persoanele marginalizate sau excluse social sunt definite ca fiind cele care se confruntă cu „una sau cu un cumul de privațiuni sociale, cum ar fi: lipsa unui loc de muncă, lipsa unei locuințe sau locuință inadecvată, lipsa accesului la un sistem de furnizare a apei potabile, a căldurii sau a energiei electrice, lipsa accesului la educație sau servicii de sănătate”. În privința grupurilor identificate ca fiind vulnerabile în documente oficiale, acestea acoperă o diversitate de categorii sociodemografice și de probleme sociale. Mai jos sunt prezentate numai câteva exemple de termeni utilizați care descriu categorii ce se pot încadra în aria grupurilor vulnerabile. În partea a doua a tabelului sunt prezentate și grupuri vulnerabile pe piața muncii. Situația ocupării reprezintă unul dintre criteriile cele mai importante în definirea grupurilor vulnerabile. Economia socială este adesea privită ca o soluție pentru integrarea pe piața muncii a acestora
Întreprinderile sociale de inserție
Întreprinderile sociale sunt forme moderne de organizare ale economiei sociale din punct de vedere conceptual și juridic; din perspectiva dezvoltărilor conceptuale, întreprinderea socială înglobează o serie de tendințe în ceea ce privește mecanismele de funcționare și comportamentele organizaționale ale “vechii economii sociale” din spațiul european: orientarea spre mecanisme de piață în furnizarea de servicii, în cazul asociațiilor, țintirea unui segment mai larg de beneficiari decât proprii membri, în cazul cooperativelor și extinderea mecanismelor participative și de control democratic, evidențiată în cadrul abordărilor multi-stakeholder, menționate mai sus.
Cea mai utilizată definiție a întreprinderii sociale în spațiul european a fost elaborată de către rețeaua de cercetare europeană EMES ; conform acesteia, întreprinderile sociale sunt inițiative colective al căror scop explicit este de a aduce benficii comunității, prin activități continue de producție de bunuri/servicii, se bazează pe un minim de angajați, nu exclusiv pe voluntari, pe mecanisme democratice de control și un nivel ridicat de risc financiar derivat din faptul că responsabilitatea sustenabilității organizației aparține în întregime fondatorilor și că veniturile întreprinderii sunt realizate în mare măsura prin mecanisme de piață (vânzări directe de servicii sau prin contracte cu autoritățile publice).
În majoritatea acestor țări, întreprinderea socială este o formă de organizare “deschisă” oricărei alte forme juridice de organizare existente: asociații, cooperative sau societăși comerciale, cele din urmă putând deveni întreprinderi sociale în urma unui proces de certificare, fără a-și modifica statutul juridic în condițiile respectării unui set de cerințe privind domeniul de activitate, principiile de constituire și regulile interne de funcționare.
Întreprinderea socială de inserție este forma de întreprindere socială cu rol explicit în integrarea profesională internă (în cadrul propriei organizații) sau externă (pe piața muncii) a persoanelor ce întâmpină dificultăți persistente la angajare; principalul criteriu de definire a întreprinderilor sociale de inserție constă în faptul că acestea trebuie să recruteze și să mențină în activitate un anumit număr de persoane aparținând grupurilor vulnerabile, calculat ca procent din numărul total al angajaților.
Modele operaționale ale întreprinderilor sociale de inserție la nivel european
Cunoscute sub denumiri diferite, întreprinderile sociale de inserție sunt entități economice autonome care au drept principal obiectiv integrarea profesională a persoanelor ce prezintă dificultăți persistente de a intra pe piața muncii datorită unor obstacole obiective, cum ar fi prezența unui anumit tip de handicap sau existența unor bariere de grup generate de percepția unei discriminari negative.
La nivel european s-au identificat patru modele operaționale34 ale întreprinderilor de inserție în funcție de modalitatea prin care se realizează integrarea în muncă a persoanelor aflate în dificultate:
Integrarea prin furnizarea de locuri de muncă temporare
Întreprinderile de inserție oferă formare profesională (calificare) la locul de muncă în vederea integrării ulterioare a lucrătorilor pe piața muncii; (în Franța, modelul este reprezentat prin Entreprises de Travail Temporarire d’Insertion); ocuparea temporară, modelul predominant al întreprinderilor sociale de inserție are drept scop creșterea șanselor de angajare (employability) ale persoanelor cu risc de excludere de pe piața muncii.
Integrarea prin locuri de muncă permanente subvenționate temporar
În acest caz, întreprinderile de inserție alocă (“rezerva”), în cadrul propriei organizații, un anumit număr de locuri de muncă stabile persoanelor aflate în situații dificile de angajare. Adesea, aceste locuri de muncă sunt subvenționate temporar (în faza inițială) în vederea compensării capacității reduse a lucrătorilor, subvenții sunt acordate fie în mod direct (subvenții ale salariilor) și/sau indirect (taxe pe venituri și contribuții la asigurările de sănătate, șomaj); aceste subvenții încetează odată ce lucrătorii ating un nivel de productivitate acceptabil pe piața deschisă a muncii, organizațiile urmând să-și remunereze personalul, integral din veniturile realizate pe piață și nu din subvenții.
Acest model de inserție are drept obiectiv final crearea de locuri de muncă auto-sustenabile pe termen lung, asemănător celor existente pe piața liberă a muncii; modelul locurilor de muncă stabile se regăsește cu precădere în Germania (Soziale Betreibe) și Marea Britanie (Social Firms).
IV. STUDIU PRACTIC „ ECONOMIA SOCIALA – O SANSA PENTRU
FIECARE / CENTRUL DE ARHIVARE „
4.1. Prezentarea proiectului
4.1.1Parteneriatul in cadrul proiectului:
Parteneriatul proiectului este dat de catre Comuna Coltau – Lider de parteneriat, Asociatia Centrul de Cercetare si Formare a Universitatii de Nord Baia Mare – P 1, Comuna Oarta de Jos, – P2, Asociatia de Reconstrutie Comuntara Maramures – Partener 3 si Asociatia SOS Copiii – Santana, Arad. Parteneriatul dintre cele 2 institutii si 3 organizatii s-a dezvoltat pornind de la complementaritatea activitatilor pe care le desfasoara si dorinta de a se implica in proiecte comune. Dezvoltarea ideii de proiect s-a realizat cu contributia tuturor partenerilor implicati, fiecare având expertiză de lucru în domeniul social pentru grupuri vulnerabile. In etapa implementarii proiectului, fiecare partener are stabilite clar atributiile in proiect, fiecare va contribui cu expertiza specifica, resurse umane si contributie financiara proprie, proportional cu partea din buget ce ii va reveni (2% din bugetul fiecarui partener). Acest aspect este prevazut si in acordul de parteneriat. Fiecare partener are repartizat un numar de membri din grupul tinta pentru care desfasoara activitatile din proiect, indicatorii sunt de asemenea clar asumati de catre fiecare partener, proportional cu grupul tinta stabilit. Fiecare partener are alocate in proiect resurse financiare si resurse umane, raportat la activitatile pe care le are de implementat si la dimensiunea grupului tinta cu care va lucra. Activitatile proiectului, indicatorii si bugetul au fost dezvoltate si asumate de parteneri pornind de la expertiza lor in furnizarea de servicii pentru grupurile vulnerabile. Solicitantul si P1 detin experienta in coordonarea, planificarea si realizarea activitatilor operationale si administrative si in gestionarea grupuri vulnerabile (persoane de etnie roma, persoane care se intretin din VMG, femei in situatii de risc si persoane cu dizabilitati). P3 este o organizatie tanara, ale carei baze au fost puse de membri cu expertiza in munca cu grupurile vulnerabile (in special persoane cu dizabilitati), iar P2 si P4 sunt organizatii cu o indelungata experienta in furnizarea de servicii de formare profesionala. Pe baza acestor experiente dobandite Solicitantul si Partenerii sunt implicati in toate etapele proiectului, pornind de la elaborarea proiectului pana la implementarea activitatilor proiectului. In baza parteneriatului creat, S cu P1, P2, P3, P4 vor gestiona urmatoarele activitati comune: A1. Implementarea unei campanii de informare și promovare a economiei sociale la nivel regional, Subact. 1.1. Organizarea unei caravane a oportunitatilor de ocupare a personelor din grupurile vulnerabile, Subact. 1.3. Organizarea unui târg al intreprinderilor sociale. A3. Furnizarea serviciilor de informare si consiliere psihologica și profesionala, Subact. 3.1. Identificarea selectia si inregistrarea a 66 persoane de etnie roma, 38 persoane cu dizabilitati, 200 femei aflate in situatii de risc, 102 persoane care traiesc din venitul minim garantat, 122 tineri peste 18 ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie al copilului, 32 familii monoparentale ce vor fi incluse in grupul tinta al proiectului. Subact. 4.2. Organizarea a 3 targuri de joburi., A7. Inființarea și funcționarea a 9 structuri ale economiei sociale, Subact. 7.1. Realizarea si depunerea documentatiei pentru infiintarea celor 9 SES, Subact. 7.2. Reabilitarea a 7 spatii pentru cele 7 SES, Subact. 7.3. Achizitia dotarilor si echipamentelor necesare derularii activitatii de catre angajati, Subact. 7.4. Recrutarea, selectia și angajarea persoanelor ce vor fi implicate in derularea activitatilor pentru fiecare SES infiintata, Subact. 7.5. Demarea activității de producție/servicii, A8. Managementul proiectului. A9. Informarea si publicitatea proiectului. P2 si P4 vor gestiona Subact. 3.2. Informarea si consilierea psihologica si profesionala a persoanelor din grupul tinta. A5. Furnizarea cursurilor de formare profesionala in concordanta cu abilitatile si competentele profesionale ale grupului tinta corelat cu solicitarile pe piata muncii. A5.1. Obtinerea acreditarilor necesare pt derularea programelor de formare profesionala pe 7 domenii: cod COR 712902/ cod COR – 7422.1.4/ cod COR 112032/ cod COR – 441501/ cod COR 8264.1.3/ cod COR – 112036/ cod COR – 341206, A5.2. Organizarea grupelor si asigurarea conditiilor de efectuare a fiecarui curs in parte (spatiu, materiale suport etc); A5.3. Derularea cursurilor de formare profesionala. A6.Furnizarea serviciilor de formare profesionala pentru 28 persoane angajati in serviciile rezidentiale, 28 asistenti personali ai persoanelor cu handicap si 14 specialisti implicati in economia sociala. A6.1. Obtinerea acreditarilor necesare pentru derularea programelor de formare profesionala pentru 2 ocupatii: cod COR – 112036/ cod COR – 341206. A6.2. Organizarea grupelor si asigurarea conditiilor de efectuare a fiecarui curs in parte (spatiu, materiale suport etc); A6.3. Derularea cursurilor de formare profesionala. P3 in parteneriat cu S si P4 vor gestiona Subact. 1.2. Promovarea economiei sociale la nivelul actorilor sociali relevanti la nivelul celor doua regiuni N-V si V. A2. Dezvoltarea SES si internalizarea modelelor de buna practica existente la niv celor 2 regiuni prin schimburi de bune practici intre operatorii economiei sociale si intreprinderile sociale. A.2.1. Informarea a 10 operatori ai economiei sociale si 14 membri ai grupurilor defavorizate din reg NV si 5 op ai ec soc si 14 membri ai grupurilor def din regiunea Vest. A.2.2. Organizarea a 2 ateliere de lucru si schimb de experienta intre operatori ai economiei sociale. Coordonarea globala a proiectului revine P2, intreaga echipa de implementare, atat a Solicitantului cat si cele ale Partenerilor subordonandu-se managerului de proiect. Distribuirea rolurilor intre parteneri a tinut cont de: experienta anterioara relevanta a fiecarei parti in domeniul proiectului si de capacitatea administrativa si financiara a fiecarei parti. Profilul partenerilor este in mare masura complementar, astfel incat lectiile invatate pot fi valorizate si maximizate, iar implicarea va fi una activa, prin asumarea responsabila a unor pachete de lucru in cadrul proiectului, relevate in asumarea responsabilitatii activitatilor.
4.1.2. Obiectivul general
Obiectivul General al proiectului este cresterea oportunitatilor de ocupare a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile (persoane de etnie roma, persoane cu dizabilitati, femei in situatii de risc, tineri cu varsta peste 18 ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie al copilului, persoane care traiesc din Venitul Minim Garantat, familii monoparentale) din regiunea Nord Vest si regiunea Vest. Grupul Tinta este constituit din 630 de persoane: 560 de persoane din grupuri vulnerabile (66 persaone de etnie roma, 38 persoane cu dizabilitati, 200 femei aflate in situatii de risc, 102 persoane care traiesc din Venitul Minim Garantat, 122 tineri peste 18 ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie al copilului, 32 familii monoparentale), 28 asistenti personali, 28 personal din institutii rezidentiale si 14 specialisti implicati in economia sociala. Pornind de la nevoile comune ale celor 6 grupuri vulnerabile – nevoia de identificare si mentinere a unui loc de munca, nevoia de formare profesionala, acestia vor beneficia de servicii de ocupare, precum: informare, consiliere profesionala, orientare profesionala, consiliere psihologica, medierea locurilor de munca, si formare profesionala, ce vor facilita accesul atat pe piata muncii cat si in 9 Strcuturi de Economie Sociala infiintate pe durata implementarii proiectului. Pe termen lung, implementarea proiectului va genera un efect pozitiv în regiunile Nord Vest și Vest, constituindu-se într-un exemplu de reușită pentru alte pers din categoriile vizate, demonstrând faptul că, în condițiile respectării și parcurgerii unui demers logic în accesarea unui loc de muncă, pornind de la evaluarea propriilor abilități și competențe, dezvoltarea unora noi și identificarea posturilor de muncă compatibile cu interesele vocaționale personale, dezvoltarea profesionala și angajarea devine un rezultat concret și sustenabil pe termen lung. Un alt efect pozitiv pe termen lung generat prin proiect este dat de infiintarea celor 9 Struturi ale Economiei Sociale care prin domeniul lor de activitate vor contribui la dezvoltarea durabila a regiunilor Nord Vest și Vest avand un impact economic, social si ecologic. Impactul social este dat de faptul că Strcuturile de Economie Sociala vor produce o schimbare sistemica in localitatile in care sunt infiintate, prin furnizarea cursurilor de Formare Profesionala pentru un nr de 280 persoane apartinand grupurilor vulnerabile si prin cresterea ocupatiilor pentru 71 de persoane din regiunile Nord Vest si Vest in cadrul celor 9 Strcuturi ale Economie Sociale constituite.Toate liniile de productie si procesare stabilite a fi achizitionate s-au analizat din perspectiva a minim doi parametri, a consumului de materie prima si a consulmului de resurse indiferent de natura acestora (electrica termica, etc). Pentru spatiile in care se vor desfasura activit. structurilor, au fost alocate resurse pentru amenajarea acestora prin asigurarea confortului termic. Materiile prime si cele consum au fost alese dintre cele cu impact redus asupra mediului, iar acolo unde normele legale impun achizitia de materiale specifice (gen consumabile medicale) acestea vor fi sortate cu respectarea prevederilor privind protectia mediului. Proiectul este relevant fata de Strategia EU de Ocupare, cu prevederile revizuite ale Agendei de la Lisabona si ale Cadrului Strategic Nat de Ref care vizeaza (re)integrarea in campul muncii pentru grupuri vulnerabile, prin actiuni ce dezvoltă capacitati pentru ocupare a beneficiarilor, inclusiv prin sprijinirea directa pentru ocupare a 45 de persoane ce apartin grupului vulnerabil, din totalul de 71 de locuri de munca create. Prin activit. de FP si furnizarea servicii de ocupare pentru Grupul Tinta stabilite in cadrul proiectului, se urmareste atingerea OG al POSDRU “Dezv. capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pt participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva”, AP 6 – “Facilitarea accesului pe piata muncii a grupurilor vulnerabile si promov. unei societati inclusive si coezive in scopul asigurarii bunastarii tuturor cetatenilor” fata de toate obiectivele operationale, iar prin dezvoltarea a 9 SES si promovarea Economiei Sociale la nivelul regiunilor Nord Vest si Vest se urmareste atingerea obiectivelor specifice ale DMI 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”.
Obiectivele specifice / operationale
Pentru atingerea obiectivului general, au fost stabilite următoarele obiective specifice: 1. Informarea și conștientizarea actorilor sociali și a populației de la nivelul regiunilor NV și Vest cu privire la rolul și importanța economiei sociale ca element flexibil si durabil pentru generarea de locuri de munca, dezvoltare economica si incluziune sociala. Acest obiectiv contribuie la antigerea INDICATORI SUPLIMENTARI: (a) Indicatori de realizare imediată (output): Număr de evenimente de comunicare și promovare – economie socială – 15 evenimente, prin care dorim promovarea economiei sociale ca un instrument flexibil de integrare pe piata muncii a grupurilor vulnerabile. Evenimentele organizate in vederea atingerii indicatorilor stabiliti prin proiect vizeaza doua categorii: grupul tinta reprezentat de actorii sociali relevanti in regiunile de implementare, stekholderii interesati de incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile si de dezvoltarea a comunitatilor prin cresterea ratei de angajare a populatiei active, iar cea de a doua categorie de grup tinta vizat este reprezentat de cele mai vulnerabile grupuri ce se confrunta cu probleme majore de incluziune (romi, persoane cu dizabilitati, femei in situatii de risc, tineri ce parasesc sau au parasit sistemul de protectie al copilului, persoane care se intretin din VMG si alte GV). Primul pas pentru schimbarea unei situatii este informarea. In acest sens evenimentele vor avea un caracter dinamic ce ofera posibilitatea adaptarii mesajului la realitate si o evaluare in permanenta a impactului evenimentelor de informare, comunicare si promovare. 2.Dezvoltarea abilităților și competențelor specialistilor in domeniul economiei sociale si a grupurilor vulnerabile privind accesarea unui loc de muncă din regiunile NV și Vest. Prin aceste servicii, 560 de persoane apartinand grupului vulnerabil vor beneficia de servicii de ocupare (informare, consiliere psihologica, consiliere profesionala, orientare profesionala si medierea locurilor de munca) si formare profesionala inurmatoarele ocupatii: Pavator; Infirmier; Lucrator in tamplarie; Zidar, pietrar, tencuitor; Lucrător în cresterea animalelor; Antreprenor in economia sociala; Confecționer produse textile; Arhivare; TIC; Operator spalator textile si curatitor chimic. Ne propunem dezvoltarea competentelor profesionale a 28 asistenti personali, 28 personal din institutii rezidentiale si 14 specialisti implicati in economia sociala in ocupatii ca: Manager intreprindere sociala si Specialist in economia sociala. 3. Creșterea calitatii vietii unui numar de 560 persoane apartinand grupurilor vulnerabile prin angajarea in cadrul celor 9 structuri înființate. In urma infiintarii celor 9 SES, 71 de persoane vor beneficia de un loc de munca, din care 45 vor apartine grupurilor vulnerabile. Masurile promovate in cadrul acestui proiect au o abordare integrata cu scopul de a genera rezultate concrete si sustenabile in directia ocuparii pentru beneficiari, fiind adresate grupurilor vulnerabile, cu o situatie dezavantajata pe piata muncii, precum persoane de etnie roma, persoane cu dizabilitati, femei aflate in situatii de risc, persoane care traiesc din venitul minim garantat, tineri peste ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie al copilului si familii monoparentale. Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al AP 6 “Facilitarea accesului pe piata muncii a grupurilor vulnerabile si promovarea unei societati inclusive si coezive in scopul asigurarii bunastarii tuturor cetatenilor” si la realizarea obiectivelor operationale ale DMI 6.1. „dezvoltarea economiei sociale dezvoltarea structurilor economiei sociale – dezvoltarea și promovarea unor activități și servicii generatoare de profit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piața muncii, în structurile economiei sociale și/sau în economia formală; promovarea economiei sociale ca un instrument flexibil și durabil pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă la nivel regional și local; consolidarea capacităților, competențelor, cunoștințelor și stimei de sine pentru grupurile vulnerabile prin înființarea parteneriatelor public/private în domeniul economiei sociale; consolidarea capacității structurilor din ES, precum și încurajarea cooperării între organizații. Activitatile proiectului de informare si consiliere prof si medierea locurilor de munca, de consiliere personalizata individuala si de grup, de formare profesionala pentru obtinerea unor competente cerute pe piata muncii, toate stabilite intr-un cadru integrator, se circumscriu DMI 6.1, AP 6, raspunzand atat DCI, cat si POSDRU. Astfel OG, obiectivele specifice si activit se circumscriu celor stabilite in DCI si POSDRU. Indicatorii proiectului (66 pers. de etnie roma, 38 pers. cu diz., 200 femei aflate in situatii de risc, 102 pers. care traiesc din VMG, 122 tineri peste 18 ani care parasesc sist. institut. de prot. al cop., 32 fam. monoparentale), 28 asistenti personali, 28 personal din institutii rezidentiale si 14 specialisti implicati in economia sociala, 350 de personae instruite contribuie DIRECT la atingerea indicatorilor de monitorizare si evaluare definiti in DCI POSDRU 2007 – 2013, cu toate modificarile ulterioare. Toti partenerii au stabilit valori pentru indicatorii de program de realizare imediata si pentru indicatorii de rezultat superioare celor stabilite ca fiind minime obligatorii de GCS. Masurile promovate in cadrul acestui proiect au o abordare integrata, pe tot parcursul vietii si sunt destinate grupurilor de persoane cu o situatie dificila pe piata muncii, precum somerii de lunga durata (dintre care o atentie speciala va fi acordata femeilor si tinerilor), precum si persoanelor inactive, cu o scazuta stima de sine.
Activitatile si rezultatele proiectului
OS1:A1: L 1-12. Responsabil S, P1, P2, P3, P4. Implementarea unei campanii de informare și promovare a Economiei Sociale la nivelul celor 2 regiuni.Membrii comunitatilor vizate în proiect se vor familiariza cu not de Economie Sociala, vor intelege beneficiile pe care investitia intr-o intreprindere sociala le poate aduce, atat lor, cat si comunitatii din care fac parte. A1.1. L 1- 4. Responsabil S, P1, P2, P3, P4. Organizarea unei caravane a oportunitatilor de ocupare a persoanelor din Grupurile Vulnerabile. Activitatea va avea un dublu impact, respectiv familiarizarea Grupului Tinta cu conceptul de Economie Sociala, obiectivele si activitatile proiectului si in egala masura se va realiza o identificare, recrutare si inregistrare GT. Tot prin aceasta activitate se va realiz o cartografiere a zonei ce va consta in identificarea actorilor sociali relevanti si interesati (stakeholderi interesati). A1.2. L 2 – 12. Responsabil S, P3, P4. Promovarea Economie Sociala la nivelul actorilor sociali relevanti la nivelul celor doua regiuni Nord Vest si Vest. Se va realiz conceptualizarea campaniei pornind de la informatiile culese in urma derularii caravanei. Aceasta se va fundamenta pe infor,atiile culese in teren si va fi adaptat specificului local, pentru maximizarea impactului. A1.3. L 10. Responsanili S, P1, P2, P3, P4. Organizarea unui târg al intreprinderilor sociale. Târgul are ca scop princip expunerea/vânzarea de produse și promovarea de servicii realizate de Grupul Tinta angajat in cadrul SES (persoane cu dizabilitati, persoane de etnie roma, tineri cu vârsta de peste 18 ani care au părăsit sistemul de protecție al copilului, femei in situatii de risc, persaone din familii monoparentale si persoane care se intretin din Venitul Minim Garantat). La eveniment vor participa minim 20 expozanti reprezentanti ai Structurilor de Economie Sociala, asociatii si fundatii din regiunile Nord-Vest și Vest. Cele 9 Structuri de Economie Sociala infiintate in cadrul proiectului conormf planului de marketing au un buget alocat lunar pentru aceste activitati, iar resursele pentru o luna de marketing vor fi utiliz pentru participarea la targul intreprinderilor sociale.În cadrul activitatii se va derula și o conferinta prin care vor fi identificati și cooptati actori sociali interesați în promov conceptului de Economie Sociala .A2.L2 -12.Resp. P3,S,P4. Dezvoltarea Structurilor de Economie Sociala si internalizarea modelelor de buna practica exist la nivelul celor 2 regiuni Activitatea presupune schimburi de bune practici intre operatorii Economiei Sociale si intreprinderile sociale. A.2.1.L2 -7. Resp. P3,S,P4. Informarea a 10 operatori ai Economiei Sociale si 14 membri ai grupurilor defavorizate din regiunea Nord Vest si 5 operaori ai economiei sociale si14 membri ai grupurilor defavorizate din regiunea Vest. Se vor identifica operatorii Economiei Sociale din cele 2 regiuni iar expertii Grup Tinta vor face recomandari pentru persoanele apartinand Grupurilor Vulnerabile cu aptititudini si abilitati in dezvoltarea unei Strcuturi de Economie Sociala. Aceste 2 grupe vor fi informate cu privire la Economia Sociala in vederea motivarii Grupurilor Vulnerabile si a implicarii operatorilor Economiei Sociale in sustinerea demararii unor afaceri sociale de catre Grupurile Vulnerabile. Activitatea de informare va fi adaptata fiecarui grup specific, operatorii Economiei Sociale vor fi informati cu privire la perspectivele Economiei Sociale, iar Grupurile Vulnerabile vor fi informate cu privire la conceptul de Economie Sociala si la rolul important pe care il are în rezolvarea problemelor economice și sociale, prin cresterea oportunitatilor de angajare si oferirea de servicii personalizate, asigura tranziția de la o stare de vulnerabilitate la o piață a muncii normale.A.2.2. L 8 – 12. Resp. P3, S, P4. Organizarea a 2 ateliere de lucru si schimb de experienta intre operatori cu durata de 2 zile cate una in fiecare din cele 2 regiuni. Activitatile premerg organizarea targului Economiei Sociale. In prima zi al atelierului de lucru vor fi prezentate modele de buna practica in ES, dificultatile intampinate in asigurarea sustenabilitatii, iar in cea de a doua zi se vor structurate informatiile sub forma unor recomandari in vederea asig transferabilitatii modelelor inspre celelalte Structuri ale Economiei Sociale.Este o buna oportunitate pentru identificarea Structurilor ale Economiei Sociale, a ONG ce vor fi invitate la targul de Economie Sociala.OS 2.A3: L1-12.S,P1,P2,P3,P4. Furniz serviciilor de informare si consiliere psihologica și profesionala. Activitatea va demara cu realizarea procedurilor de lucru. A3.1. L1-4.S,P1,P3,P4. Identificarea, selectia si inregistrarea a 66 persoane de etnie roma, 38 persoane cu dizabilitati, 200 femei aflate in situatii de risc, 102 persoane care traiesc din Venitul Minim Garantat , 122 tineri peste 18 ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie al copilului, 32 familii monoparentale ce vor fi incluse in Grupul Tinta al proiectului A3.2. L3-12 P2, P4. Informarea si consilierea psihologica si profesionala a persoanelor din Grupul Tinta. Fiecare persoana din Grupul Tinta va beneficia de instruire in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca (prezentarea la interviu, intocmirea unui CV etc.) Aceste activitati se vor organiza sub forma de activitati de grup: 40 grupe (14 participanti/ grupa) pentru dezvoltarea abilitatilor si increderii in sine a persoanelor din Grupul Tinta ,40 grupe (14 participanti/grupa) consilierea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca si 40 grupe (14 participanti/grupa) curs egalitate de sanse si de gen – (20 h – 5 zile a 4h/saptamana). A4. L 3-12. P2, P4. Furnizarea serviciilor de orientare profesionala si medierea locurilor de muncă în vederea facilitarii accesului pe o piață a muncii incluzive. Activitatea va demara cu realizarea procedurilor de lucru. Beneficiarii aflati in cautarea unui loc de munca vor icia de servicii de mediere prin suprapunerea profilului psiho-aptitudinal si profesional al beneficiarilor cu profesiograma ocupationala in vederea evaluarii compatibilitatii dintre client si ocupatie A4.1.L 3-12.P2, P4. Orientarea profesionala si medierea muncii pentru 560 de poane apartinand Grupului Tinta. Beneficiarii vor fi informati cu privire la piata muncii si la evolutia ocupatiilor. A4.2. L 9-12. S, P1, P2, P3, P4. Organizarea a 3 targuri de joburi. Evenim vor fi organizate astfel: 2 Targuri de joburi in regiunea Nord Vest si 1 targ de job in regiunea Vest. Estimam participarea a 60 beneficiari /targ –180 beneficiari. A5. L 2 -10. P2, P4. Furnizarea cursurilor de Formare Profesionala in concordanta cu abilitatile si competentele profesionale ale Grupului Tinta corelat cu solicitarile pe piata muncii. 18 cursuri de califare și 2 cursuri de specializ in 10 ocupatii. Se vor organiza si 20 cursuri de initiere in TIC. Cursurile au fost corelate cu domeniul de activitate al celor 9 Structuri de Economie Sociala infiintate prin proiect. In acest sens, se asigura personal calificat pentru acestea. Cursurile pentru 280 pers din GT vor fi structurate astfel: astfel: 2 grupe curs Pavator–cod COR 712902/ calificare nivel I / 360 h (120 ore Teorie și 240 ore pregatire Practica); 2 grupe curs Infirmier–cod COR532103/calificare niv II/ 720h (240 h pregatire Teoretica și 480 h pregatire Practica); 2 grupe curs Lucrator in tamplarie Cod COR–7422.1.4/ calificare niv I / 360 h (120 ore Teorie și 240 ore pregatire Practica); 2 grupe curs Zidar,pietrar,tencuitor Cod COR-7122.2.1/calificare nivelul II/ 720 h (240 h preg Teorie T și 480 h pregatire Practica ); 2 grupe curs Lucrător în crest animalelor–cod COR612104/ calif nivel I /360 h (120 ore Teorie și 240 ore pregatire Practica); 2 grupe curs Antreprenor in Economia Sociala – cod COR 112032/specializ/ 40 ore (16 ore Teorie și 24 ore pregatire Practica), 2 grupe curs Confectioner produse textile–cod COR 7435.2.3/calif niv II/720h (240 h preg Teorie și 480 h preg pregatire Practica), 1 grupa curs Arhivare – cod COR – 441501/ specializare /120 ore, 1 grupa curs TIC – cod COR 41130/calif niv II / 720 h (240h Teorie si 480h pregatire Practica), 2 grp curs Operator spalator textile si curatitor chimic–cod COR 8264.1.3/calif nivI/360 h (120h Teorie t și 240h pregatire Practica), 20 grp curs TICcod COR411301/ initiere/ 30ore (10 Teorie si 20 pregatire Practica). Se vor organiza grupe de cate 14 participanti/ grupa. A5.1. L1-2. Resp. P2, Obt acredit nec pt derularea program deFP pt 5 ocup: cod COR 712902/codCOR7422.1.4/cod COR112032/ cod COR441501/codCOR 8264.1.3.A5.2. L2-12. Resp. P2, P4.Organiz grp si asig cond de efect a fiecarui curs in parte (spatiu, mat suport etc). A5.3. L 2-12. Resp. P2, P4. Derularea cursurilor de Formare Profesionala. La fin cursurilor, absolventii vor primi certificate ANC si li se vor acorda subventii. A6. L 2-10. P2, P4. Furnizarea serviciilor de Formare Profesionala pentru 28 persoane angajati in servicii rezidentiale, 14 asistenti personali ai persoanelor cu handicap si 28 specialisti implicati in Economia Sociala. Cursurile sunt structurate dupa cum urmeaza:3 grupe curs Manager intreprindere sociala cod COR112036 /specializare/80 ore (30h t și 50h p); 1 grupa curs Specialist in Economia Sociala – cod COR 341206 /specializare/ 40 ore. Se vor organiz grupe de cate 14 participanti/grupa. A6.1. L 1-2. P2, P4. Obtinerea acreditarilor necesare pentru derularea programelor de Formare Profesionala pentru doua ocupatii: cod COR – 112036/ cod COR – 341206. A6.2.Lunile 1-12. P2, Organizarea grupelor si asigurarea conditiilor de efectuare a fiecarui curs in parte (spatiu, materiale suport etc). A6.3.L 2-12. P2, P4. Derularea cursurilor de Formare Profesionala. La finalizarea cursurilor, absolventii vor primi certificate ANC si li se vor acorda subventii. OS3.A7. L 1–12. Responsabili :S, P1, P2, P3, P4 Înfiintarea și functionarea a 9 Structuri ale Economiei Sociale. Structurile Economiei Sociale sunt detaliate in planurile de afaceri, iar in buget sunt prevazute cheltuielle necesare cu infiintarea si derularea celor 9 Structuri ale Economiei Sociale. A.7.1. L 1-2. Resp. S, P1, P2, P3, P4. Realizareaumentelor si depunerea documentelor pentru infiintarea celor 9 Structuri ale Economiei Sociale la institutiile abilitate: registrul comertului, administratia financiara, Consiliul Local etc. 3 Structuri ale Economiei Sociale infiintate prin S, 2 Structuri ale Economiei Sociale infiint prin P1, 2 Structuri ale Economiei Sociale infiintate prin P2, 1 Structura a Economiei Sociale prin P3 si 1 Structura a Economiei Sociale prin P4. A.7.2.L 2-6. Resp. S, P1, P2, P3, P4. Reabilitarea a 7 spatii pentru cele 7 Structuri ale Economiei Sociale ce au ca domeniu de activitate productie pavaje, tamplarie si constructii, croitorie, curatatorie chimica, servicii de tipografie, servicii medico-sociale, de hipoterapie, iar pentru SES Arhivare si SES Croitorie inchirierea a 2 spatii cu respectarea conditiilor impuse pentru desfasurarea acestor activitati A.7.3. L 2-6. Resp. S, P1, P2, P3, P4. Achizitia dotarilor si echipamentelor necesare derularii activitatii de catre angajati. A.7.4. L 5-6. Resp. S, P1, P2, P3, P4. Recrutarea, selectia și angajarea personalului, ce vor fi implicate in derularea activitatilor pentru fiecare Structura a Economiei Sociale infiintata. A.7.5. L 6-12 Resp. S, P1, P2, P3, P4. Demarea activitatii de productie / servicii. Activitatile Structurilor de Economiei Sociale se vor desfasura conform planurilor de afaceri anexate. ACT TRANS 8. Managementul proiectului. L 1-12. S, P1, P2, P3, P4 A8.1. Managementul graficului Gantt. Se vor asigura planificarea, organizarea, coordonarea, controlul si evaluarea respectarii graficului de implementare a activitatilor si de atingere a indicatorilor. Se vor incheia contract de munca si se va stabili fisa postului pt fiecare expert in parte. A8.2. Managementul financiar al proiectului si procedurilor de achizitie bunuri, servicii si lucrari. Se vor asigura resursele necesare implementarii proiectului. Monitorizarea implementarii se va face pe 2 directii: interna (financiara si tehnica) si externa (audit si contabil autorizat). A8.3. Managementul cerintelor finantatorului. Realizarea acte aditionale, notificari, cereri prefinantare, cereri rambursare. ACT TRANS 9. S, P2, P3, P4. Informarea si publicitatea proiectului.Activitatea se va realiza conform Manualului de Identitate Vizuala, cu asiguarea fluxului informational intre partenerii proiectului si beneficiari. Se va realiza un plan de comunicare si promovare al proiectului. Se vor realiza 2conferinte (lansare, inchidere proiect),organizarea unei caravane a oportunitatilor de ocupare, 1 targ al Economiei Sociale , organizarea a 2 ateliere de lucru si 9 evenimente de inaugurare pentru fiecare Structura a Economiei Sociale infiintate. Vizibilitatea proiectului va fi asigurata prin evenimente locale, intermediul mass-media, site-urilor partenerilor
OS1. Informarea și conștientizarea actorilor sociali și a populației de la nivelul regiunilor Nord Vest și Vest cu privire la rolul și importanța economiei sociale ca element flexibil si durabil pentru generarea de locuri de munca, dezvoltare economica si incluziune sociala. R.A1. 1 campanie de informare și promovare a economiei sociale la nivelul regiunii Nord Vest, 15 comunicate de presa transmise. R.A1.1. 1 caravana a oportunitatilor de ocupare a personelor din grupurile vulnerabile; o baza de date stakeholderi. R.A1.2. Promovarea Economiei Sociale la nivelul regiunilor Nord Vest si Vest. R.A1.3. 20 expozanti participanti la targ. R.A2. 10 operatori ai economiei sociale din regiunea Nord Vest informati; 5 operatori ai economiei sociale din regiunea Vest informati; A2.1. 10 operatori ai economiei sociale din regiunea Nord Vest informati; 5 operatori ai economiei sociale din regiunea Vest informati; 2 ateliere de lucru organizate: unul in reg Nord Vest si unul in regiunea Vest.14 membri Grupul Tinta din regiunea Nord estV informati; 14 membri GT din reg V informati. R.A2.2. 2 ateliere de lucru organizate: unul in reg NV si unul in reg V. OS2.Dezvoltarea abilităților și competențelor specialistilor in domeniul economiei sociale si a grupurilor vulnerabile privind accesarea unui loc de muncă din regiunile NV și Vest. R.A3. Furnizarea serviciilor de informare si consiliere psihologica și profesionala. R.A3.1. 66 persoane de etnie roma, 38 persoane cu dizabilitati, 200 femei aflate in situatii de risc, 102 persoane care traiesc din venitul minim garantat, 122 tineri peste 18 ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie al copilului, 32 familii monoparentale incluse in GT. RA3.2. 560 persoane consiliate psihologic si profesional; 560 pers instruite.R.A4. Furnizarea serviciilor de orientare profesionala si medierea locurilor de muncă în vederea facilitării accesului pe o piață a muncii incluzivă: 1 procedura de lucru./R.A4.1.560 pers informate privire la piata muncii si la evolutia ocupatiilor. R.A4.2. 2 targuri de joburi in reg NV si 1 targ de job in reg V. RA5. 18 cursuri de calificare in 8 ocupatii derulate: 2 grupe Pavator/ 4 gr Infirmiera/ 2 gr Lucrator in tamplarie/ 2 gr Zidar, pietrar, tencuitor/ 2 gr Lucrător în cresterea animalelor/ 2 gr Confecționer produse textile/ 2 gr Operator spalator textile si curatitor chimic/1 gr.TIC, 3 cursuri specializare derulate: 2 gr antreprenor in economia sociala si 1 gr arhivare organizate, 1 curs initiere derulat : 20 gr. TIC R.A5.1. 5 acreditari obtinute: cod COR 712902/ cod COR – 7422.1.4/ cod COR 112032/ cod COR – 441501/ cod COR 8264.1.3. R.A5.2. 40 grupe organizate. RA5.3. 280 pers certificate. RA6. 70 pers specializate in 2 ocupatii: manager intrep soc si spec in ec soc./R.A6.1. 2 acreditari obtinute cod COR – 112036/ cod COR – 341206./RA6.2. 5 grupe organizate./ RA6.3. 70 pers certificate. OS3. Creșterea calitatii vietii unui numar de 560 persoane apartinand grupurilor vulnerabile prin angajarea in cadrul celor 9 structuri înființate. RA7. Infiinarea si demarearea act celor 9 SES. RA.7.1. 3 SES infiinate prin S ( SES Atelier productie Pavele – rural, SES Arhivare – urban si SES Centru medico-social de asistenta la domiciliu – rural), 2 SES infiinate prin P1 (SES Centru medico-social – rural, SES Atelier de Croitorie – rural), 2 SES infiinate prin P2 (SES Firma curatatoie chimica – urban, SES Tipografie – urban), 1 SES prin P3 (SES Centru de Echitatie si hipoterapie – rural) si 1 SES prin P4 (SES Atelier de tamplarie si constructii – urban).RA.7.2. 7 spatii reabilitate , 2 spatii inchiriate RA.7.3. Dotari si echipamente necesare pentru cele 9 SES. RA.7.4. 71 pers angajate in cadrul celor 9 SES. 8. Managementul proiectului. A8.1.Planificare, organizare, coordonare, control si evaluare asigurate. A8.2. Resurse necesare implementarii proiectului asigurate, legislatiei respectata in implementarea si derularea achizitiilor. A8.3. Acte aditionale, notificari, cereri prefinantare, cereri rambursare realizate. R.A.9. 2 conferinte (lansare, inchidere proiect), 1 caravana a oportunitatilor de ocupare, 1 targ al economiei sociale, 2 ateliere de lucru organizate, 9 evenimente de inaugurare pentru fiecare SES iinfiintate. 15 communicate de presa, Vor fi elab materiale de publicitate (mape, roll-upuri, pliante, afise).
4.1.3 Planul de afaceri si Bugetul Centrului de arhivare
COD CAEN: 9101 – Activitati ale bibliotecilor si arhivelor
B.DESCRIEREAACTIVITATIICURENTEASES(sevacompletadoarpentruSESdejaînființate)
1. IstoriculSES:
Scurtăprezentareaevoluțieiîntreprinderii,evoluțiaactivității,activitatecurentă(inclusiv specificareacoduluiCAEN).
Nu este cazul.
2. Principalelemijloacefixe carecompunpatrimoniulactualalSES
Nu este cazul.
Principalii clienti activi
Piata
Nu este cazul.
C. PREZENTAREA IDEII DE AFACERE ȘI PLANUL DE ASIGURARE A SUSTENABILITĂȚII SES(sevacompletapentruSESînființate/dezvoltate)
Structura economiei sociale va fi infiintata de catre Solicitant, Comuna Coltau, in mediul urban (municipiul Baia Mare).
Persoanele care aparțin unor grupuri vulnerabile din societate intampina mari dificultati în demersurile de găsire și păstrare a unui loc de muncă. Sărăcia poate fi o cauză a vulnerabilității crescute, dar și un rezultat al situației vulnerabile în care se află. Astfel, o persoană aflată în sărăcie are o probabilitate mai mare să aibă un nivel de educație scăzut și o calificare necorespunzătoare pe piața muncii, să nu aibă un loc de muncă sau să fie ocupată în slujbe temporare, prost plătită, să aibă o situație precară a locuirii, o stare de sănătate proastă, o slabă implicare comunitară și socială în general.Mamele tinere și singure decid de multe ori să-și abandoneze copilul din cauza situației financiare precare în care trăiesc.
Rezolvarea a venit sub forma unei întreprinderi sociale care să ofere sprijin acestor mame în dobândirea unei independențe financiare prin angajarea acestora într-un centru de arhivare.
Ideea de afacere pornește de la nevoia companiilor, a instituțiilor publice și private de a organiza și conserva în bune condiții informația existentă într-o arhivă.
Creșterea volumului de informații generate conduce la riscul pierderii sau deteriorarii documentelor fizice, la pierderi însemnate de timp pentru regăsirea informațiilor nestructurate și, la costuri mari cu copierea, cu asigurarea securității informațiilor în locații special amenajate și a continuității operaționale.
Pentru a putea fi functionala structura economiei sociale va fi nevoie de:
Obiectivele sociale stabilite sunt:
Creșterea ocupării pentru un număr de 7 persoane dintre care 4 vor apartine grupurilor vulnerabile (femei aflate in situatie de risc social) .
Dezvoltarea abilităților de lucru ale angajaților.
Creșterea impactului social al activităților intreprinderii.
Obiective economice:
Pe termen scurt :
Pătrunderea pe piața serviciilor de arhivare electronică, arhivare fizica si distrugere securizata si atingerea unei cote de piață de 20% la nivel judetean.
Crearea unei clientele stabile și fidelizarea ei.
Minimizarea costurilor și generarea de venituri constante pentru susținerea financiară a intreprinderii.
Pe termen mediu/lung (obiective ce implică crearea de locuri de muncă suplimentare):
Îmbunătățirea calității serviciilor oferite prin achiziționarea de echipamente cat mai performante.
Dezvoltarea de noi servicii și lărgirea gamei de produse.
Deschiderea de noi sedii în alte orașe în județ.
Servicii oferite:
Arhivare fizică și electronică în conformitate cu legea 135/2007 privind arhivarea electronică (cu un procent estimat din venituri de 70%):
prelucare: fondare, ordonare documente, constituire dosare, verificare dosare, opisare, legare si copertare dosare, organizare fond arhivistic, inventarierea documentelor, elaborarea Nomenclatorului;
consultare arhivă;
igienizare documente;
depozitare;
reciclare arhiva.
procesarea unitară a documentelor electronice. Documentele sunt convertite în format electronic si arhivate pentru a facilita cautarea, localizarea si redarea informatiei. Fiecare document electronic arhivat va fi însotit de o fișă electronică ce va cuprinde informații caracteristice acelui document (emitent, proprietar, istoric, tip si nivel de clasificare, cuvinte cheie pentru identificare, localizarea suportului fizic, identificatorul unic al documentului in cadrul arhivei).Odata creată, arhiva electronică va putea fi securizată și controlata, accesul la documente permitandu-se pe baza drepturilor definite si acordate la nivel de utilizator sau grup de utilizatori.
Colectarea și distrugerea securizată a documentelor (cu un procent estimat din venituri de 30%):
arhivele care au depășit termenul legal de pastrare;
formularele cu regim special (facturiere, chitantiere, avize etc.) iesite din uz;
liste de preturi, liste de clienti;
proiecte de planuri de afaceri;
rapoarte de orice natura care nu mai sunt necesare;
statistici;
polite de asigurare si formularele aferente iesite din uz;
contracte expirate sau eronate;
memorii;
documentatii tehnice;
oferte si cotatii;
corespondenta eronata;
materiale publicitare si studii de piata;
extrase de banca curente si carduri de credit expirate;
print-urile de orice fel;
informatii continute pe CD-uri, DVD-uri, etc.;
carduri bancare;
4. SUSTENABILITATEINSTITUȚIONALĂ
4.1Segmentuldepiață(Principalii clienți potențiali)
Principaliiclienți vizați pentru serviciile de arhivare fizică și electronică și distrugere securizată sunt structuri publice și private care gestionează un număr semnificativ de documente ce conțin informații sensibile, nedestinate publicității, despre persoane, conturi, etc. În această categorie se regăsesc și firme de consultanță, ONG-uri și alți beneficiari ai unor proiecte cu finanțare europeană, care au obligativitatea de a păstra/arhiva documentele în perspectiva prezentării acestora la solicitarea organismelor de monitorizare. În perspectivă apreciem că acest gen de servicii va fi solicitat și de către profesiile liberale (avocați, notari, lichidatori judiciari, arhitecți, medici, clinici private etc.) pentru ușurarea accesului la datele deținute în prezent în format fizic, într-un mod greu accesibil.
4.2 Date privind concurența (Câte întreprinderioferă servicii identice, similare sau înlocuitoare pepiațapecareactivați?Cevădiferențiazădeconcurenți; enumerați puncte tari,puncteslabealeafaceriidumneavoastrăîncomparațiecuconcurența)La nivelul județului Maramureș în momentul de față nu există firme care să ofere servicii de arhivare electronică, iar în ceea ce priveste activitățile de arhivare fizică există active doar două firme cu codul CAEN 9101 (Activitati ale bibliotecilor și arhivelor). În acest context, apreciem că suntem avantajați de concurența practic inexistentă la nivel local pe această piață, respectiv de apropierea față de client, mai ales că în prezent clientela vizată apelează la servicii de acest gen oferite de firme din alte județe. Un alt punct tare îl constituie relaționarea bună și foarte bună a partenerilor implicați în proiect cu diferite instituții de stat cu care au colaborat în timp, aspect care va facilita accesul pe piața bugetară. Ca punct slab ar putea fi menționat faptul că prețurile practicate vor fi puțin mai mari decât ale firmelor de anvergură din țară care oferă servicii similare, deoarece acestea închiriază volume semnificative de stocare, ceea ce le conferă discount-uri din partea furnizorilor, iar acestea se reflectă pozitiv în prețuri. Pe de altă parte, considerăm că, clienții locali nu vor vedea acest lucru ca pe un dezavantaj, dat fiind că economisesc costurile deplasării cu documentele în alte județe.
4.3Cumsevaorganizadesfacereaserviciilor(Cumvețilivraserviciile?)
Transferul documentelor vizate a fi arhivate se va efectua la sediul întreprinderii sociale într-un spațiu cu sprafața de 120 mp, special amenajat pentru această activitate, conform „Actului Normativ privind caracteristicile tehnico-financiare ale spațiilor și echipamentelor de depozitare și conservare a arhivelor aflate în administrarea creatorilor publici și privați de arhivă”, în baza unui contract de închiriere. Spatiul va fi dotat cu echipamentele necesare astfel: dezumidificatoare / umidificatoare, aparat aer conditionat, copiator performant, computer, multifunctionala, distrugator documente, perforator profesional, rafturi 1900x1000x400 cm, birouri, scaune ergonomice, termohigrometru, platforma software pentru managementul si arhivarea electronica a documentelor.
Primirea documentelor se va realiza de către o persoană cu atribuții de coordonare, care va repartiza dosarele înspre arhivare și va verifica/monitoriza corectitudinea derulării activităților aferente arhivării:
Prelucare documente
Scanare documente
Editare fișier (cu operator uman): salvare documente într-unul din formatele: DOC, RTF, Word XML, XLS, PDF, HTML, PPT, DBF, CSV, LIT.
Constituire baza de date, instrucțiuni interogare pe criterii de căutare documente: ani, indicativ Nomenclator, departamente, diverse cuvinte cheie etc.
În ipostaza în care beneficiarul va solicita, i se va pune la dispoziție un spațiu pentru consultarea și confruntarea corectitudinii modului de transfer în format electronic al datelor. Ulterior, beneficiarilor li se vor aloca conturi securizate cu parole, prin intermediul cărora vor putea consulta în orice moment documentele arhivate. Pentru beneficiarii care doresc distrugerea securizată a documentelor va exista posibilitatea tocării mecanice a acestora de către angajații întreprinderii sociale sau de către reprezentanți ai beneficiarului (la solicitare).
4.4Planuldevânzări
Clienții vor fi informați despre intrarea pe piață a noii întreprinderi, prin mediatizarea serviciilor oferite și a avantajelor utilizării acestora pe termen scurt, mediu și lung. Astfel, pentru atragerea/fidelizarea clientelei vor fi derulate o serie de măsuri de promovare, alocându-se circa 8% din buget de venituri al structurii in etapa post implementare, astfel:
– anunțuri mass-media locală cu ocazia lansării activității;
– oferte promoționale, mediatizate atât în presa locală, cât și prin intermediul afișelor, brosuri și pliante;
– distribuirea de fly-ere în cutiile poștale ale entităților publice și private;
– postarea de reclame pe site-urile de socializare;
– materiale promoționale: cărți de vizită, pliante, afise;
Prin cererea de finantare a fost alocata suma de 8400 lei, marketingului SES – ului. Alaturi de aceste resurse proiectul va fi promovat si prin intermediul online pe site-urile ce nu percept taxe. Rezultatele si impactul marketingului se vor evidentia in numarul de clienti noi ai Structurii Economiei Sociale. Astfel, dorim o campanie de marketing dinamică.
Prețurile vor fi propuse după cum urmează:
Arhivare fizică și electronică:
– preluarea, scanarea și conversia în format electronic a documentelor (cu recunoastere text) – 1 leu/pagină pentru <100 pagini, 0.8 lei/pagina pentru >100 pagini.
– căutarea/regasirea documentelor – pentru pachete de date în limita a 100GB/beneficiar – abonamente a 95 lei/utilizator/lună; stocarea se poate suplimenta cu pachete de câte 100GB la prețul de 50 lei/pachet/utilizator/lună).
– 39 lei/ cutie arhivare fizică și 11 lei / cutie / an pentru păstrare.
Distrugere securizată:
200 lei/kg pentru <10kg, 150 lei/kg pentru 11-99kg, 100 lei/kg pentru >100kg.
pentru cantități mai mari de 500kg, prețurile vor fi negociabile.
Estimarea lunară/anuală a veniturilor pe serviciile propuse
Această structură va asigura arhivarea documentelor pentru toate celelalte opt structuri și proiect, precum și documentele solcitantului și ale partenerului. Pornind de la aceste date s-au estimat veniturile lunare.
4.5Politicadeprețuri
Prețurile pentru serviciile de ahivare fizică și electronică și distrugere securizată au fost stabilite la un nivel apropiat (inferior) de cel al concurenței existente la nivel național, dar dat fiind faptul că grupul de clienți țintă își derulează activitatea în județul Maramureș (sau județele adiacente), aceștia vor economisi costurile/durata deplasării la sediile firmelor concurente (care sunt situate preponderent în zona de centru-sud a țării).
Prețurile au fost stabilite sub cele practicate de concurența, în scopul penetrării/ câștigării unui procent cât mai mare din piață, aspect care va posibil financiar deoarece costurile de lansare/funcționare pentru 7 luni sunt susținute prin proiect. În acest interval se va pune accent pe fidelizarea clientelei prin calitatea superioară a serviciilor oferite (personalul va beneficia de formare de specialitate în domeniu).
5.TRANSFERABILITATEA
Transferabilitatea poate fi asigurată prin atragerea de partea proiectului a altor parteneri, care sa fie motivati sa ramana implicati si după finalizarea proiectului și care nu au beneficiat anterior de formare in domeniu. Afacerea propusă este una ce se bazează în principal pe seriozitate, multă muncă si profesionalism. Prin furnizarea de programe de formare profesională pentru alți beneficiari, acest model de afacere poate fi replicat cu usurință și transferat către alte grupuri tintă.
6.ABORDAREINTEGRATĂ
Centrul de arhivare va asigura furnizarea serviciilor pentru toate celelate structuri ale economiei sociale, iar la rândul său va fi susținut de către celelalte structuri prin: asistenta socio – medicală, monitorizare a stării de sanatate a angajatilor, livrarea de către croitorie a echipamentelor de lucru, amanejarea spațiului aferent spațiului închiriat, achiziția de mobilier, asistența persoanelor cu dizabilități prin centrul de hipoterapie, tipărirea pliantelor și afișelor necesare campaniilor de marketing, curățarea și igienizarea echipamentelor de lucru de către curațătoria chimică.
7.SUSTENABILITATEFINANCIARĂ
Sustenabilitatea financiară a întreprinderii sociale va fi asigurată datorită faptului că serviciile de arhivare fizica si electronică vor funcționa pe bază de abonament lunar, pe termen nedeterminat, în funcție de cerințele clienților. Mai mult, fiind o piață nouă, în curs de dezvoltare, clienții atrași vor mediatiza serviciile noastre și în rândul partenerilor de afaceri, preconizându-se dublarea cotei de piață la finalul primului exercițiu financiar. De la infiintare pe durata unui an de zile se vor inregistra urmatoarele:
8.SUSTENABILITATEA LOCURILORDEMUNCĂNOUCREATEPRINPROIECT
Toate locurile de muncă create vor fi menținute pe termen mediu și lung (minim 1 an de zile de la finalizarea proiectului), mizându-se inclusiv pe suplimentarea numărului de angajați în situația atingerii obiectivelor economice propuse. Structura personalului nou angajat va fi urmatoarea: Manager SES – 8h/zi, un contabil 2h/zi, doua posturi de arhivist – 8h/zi, doi muncitori a cate 8h/zi si un secretar cu 8h/zi. Din totalul de 7 posturi nou create, 4 vor fi recrutati din cadrul grupurilor vulnerabile.
Cheltuieli aferente înființării și funcționării structurilor de economie socială înființate/dezvoltate – cheltuieli aferente ajutorului de minimis
4.2. Propunere practica privind operationalizarea si asigurarea functionalitatii strcuturii de economie sociala
4.2.1. Analiza bugetului in perspectiva rentabilizarii activitatii structurii de economie sociala
Pentru obtinerea acestor avize si autorizarii personalul angajat, ce apartine grupurilor vulnerabile, este necesar formarea profesionala in managementul calitatii si cel al managementului informatiei conform Legii nr. 135 din 15 mai 2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică si a Ordinului ministrului MCSI nr. 493/15.06.2009 privind normele tehnice și metodologice pentru aplicare Legii nr. 135 din 15 mai 2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică
De asemenea, este necesar incheierea unei polițe de asigurare de răspundere civilă generală la o societate de asigurări, în valoare cel puțin egală cu echivalentul în lei al sumei de 300.000 euro. Procedura de obtinere a autorizatiei este urmatoarea:
Solicitantul transmite către M.C.S.I. o Notificare în vederea dobândirii calității de administrator al arhivei electronice (conform Ordinului Ministrului nr. 493/15.06.2009 – Anexa nr. 2), cu 30 de zile înainte de începerea activității, împreună cu următoarele documente:
De asemenea, pentru crearea lantului valoric intre structurile de economie sociala pentru asigurarea functionalitatii SES – ului se propun achizitia de produse, bunuri de la celelalte structuri ale economiei sociale infiintate in cadrul proiectului.
Pornind de la informatiile anterior mentionate si a faptului ca activitatea structurii va demara in luna a VII- a de proiect, pentru a respecta si perioada de functionare de minim 6 luni, membrii fondatori ai SES – ului solicita:
Diminuari ale liniilor bugetare cu suma 87,193.80 lei, dupa cum urmeaza:
– Linia 2.1.1 Cheltuieli cu salariile personalului nou angajat în structurile de economie socială – angajati cu suma 33,250 lei (3600 lei x 5 luni –manager SES + 1100 lei x 5 luni – contabil + 1950 lei x 5 persoane angajate x 1 luna).
– Linia 2.3 Materiale consumabile și materii prime aferente funcționării structurilor de economie socială cu suma de 38,443.8 lei ( 1 luna x 38,443,8 lei) – materie prima si materiale consumabile aferenta unei luni de functionare, prin reducerea perioadei de functionare din proiect a SES – ului de la 7 luni la 6 luni.
– Linia 2.4 Utilități aferente funcționării structurilor de economie socială cu suma de 4,800 lei ( 1 luna x energie electrica – 2100 lei + energie termica – 1400 lei + apa – 600 lei + salubrizare – 700 lei )
– Linia 2.5 Servicii de administrare a clădirilor aferente funcționării structurilor de economie socială cu suma de 850 lei ( 1 luna x 850 lei / luna)
– Linia 2.6. Servicii de întreținere si reparare echipamente si mijloace de transport aferente funcționării structurilor de economie social cu suma de 400 lei ( 1 luna x 400 lei / luna)
– Linia 2.10 Conectare la rețele informatice aferente funcționării structurilor de economie social cu suma de 450 lei ( 1 luna x 290 lei / luna – conectare retea internet VPN + 160 lei / luna – conectare la retea internet)
– Linia 4. Valoare activitati subcontractate/externalizate, din care: Marketing SES cu suma de 1200 lei ( 1 luna x 1200 lei / luna servicii marketing)
– Linia 6. Cheltuieli pentru închirieri si leasing, necesare derulării activităților proiectului cu suma de 7800 lei , aferenta unei luni de chirie
b) Realocarea resurselor financiare in cadrul liniilor bugetare ale structurii de economie sociala a sumei de 87,193.80 lei, dupa cum urmeaza:
– Linia 2.2. Cheltuieli cu cazarea, transportul si diurna personalului structurilor de economie socială, in masura in care nu sunt subcontractate, din care: Transport cu suma de 12.240 lei ( 4 persoane (manager SES. Contabil, arhivar, muncitor, secretar) x 51 lei / calatorie x 60 calatorii ) – datorita necesitatii deplasarii la contractori pentru servicii arhivare si / sau servicii financiar contabile, Cazare cu suma de 8,640 lei ( 2 persoane x 120 lei / persoana x 36 nopti cazare) – deplasari in vederea contractarii de servicii la distante mai mari de 60 km.), Diurna cu suma de 6,480 lei ( 2 persoane x 45 lei / zi x 72 zile diurnal). Total 27,360 lei.
– Linia 3. Cheltuieli pentru derularea proiectului cu suma de 9,000 lei: Asigurare raspundere civila 1 x 9000 lei / asigurare)
– Linia 4. Valoare activitati subcontractate/externalizate, cu suma de 39,033.80 din care:
Echipamente de lucru pentru angajati suma de 7,000 lei ( 7 angajati x 500 lei / set echipamente x 2 seturi)
Activitati de recuperare pentru angajati suma de 8,400 lei (7 persoane x 100 lei / zi (2 ore echitatie x 50 lei / ora) x 12 zile) – servicii echitatie pentru personalul angajat si / sau apartinatori.
Servicii curatare echipamente de lucru cu suma de 5,040 lei ( 14 seturi echipamente x 60 lei / curatare x 6 servicii de curatare)
Pavele tactile acces Centru de arhivare suma de 4,293.80 lei ( 1 pachet pavele tactile – 4,293.80 lei – in vederea facilitarii accesului si a personelor cu deficit de vaz)
Servicii de asistenta socio – medicala 5,900 lei pentru monitorizarea parametrilor vitali ai angajatilor si ai apartinatorilor
Produse tamplarie ( mic mobilier pentru spatiul primire clienti) suma de 4,200 lei mobilier lemn spatiul de primire clienti.
Servicii tipografice – 4200 lei ( personalizarea unor pachete de echipamente ( stick – uri, echipamente, agende cu elementele de identitate vizuala ale finantatorului si SES – ului)
– Linia 5. Taxe, sublinia 5.2. Taxe pentru participarea la programe de formare / educație cu suma de 11800 lei: Formare si certifice cunoasterea standardelor ISO/IEC27001 sau standardelor echivalente si versiunilor ulterioare ale acestora 2 persoane x 4500 lei / persoana), Curs formare in domeniul administrarii bazelor de date si sistemelor de operare 2 persoane x 1400 lei / persoana
4.2.2. Procedura privind angajarea personalului din cadrul structurii de economie sociale
PROCEDURA RECRUTARE PERSONAL
1. Istoricul revizuirilor:
2. Scop:
Procedura reglementeaza modul în care se desfasoara recrutarea, selectia si angajarea personalului în cadrul Structurilor Economiei Sociale.
3. Domeniul de aplicare:
Aceasta procedura este valabila pentru toate posturile personalului nou-angajat din structurile de economie socială – manageri.
4. Responsabilitate si autoritate:
a. Responsabil resurse umane: Persoana care completeaza solicitarea de personal în cadrul Centrelor sociale infiintate, în vederea acoperirii posturilor vacante sau în vederea înfiintarii unui post nou;
b. Manager proiect: Persoana care aproba solicitarea de recrutare înaintata de catre Expert. Inregistreaza solicitarea de recrutare si desfasoara procesul de recrutare pe baza solicitarii de recrutare
c. Comisia de evaluare : Consiliul director din cadrul structurilor economiei sociale nou infiintate responsabili pentru evaluarea candidatilor
Politica de recrutare:
Egalitatea de sanse la angajare
– Consiliul director asigura egalitatea de sanse la angajare. Toate posturile vacante sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate prin afisarea la avizierul entitatilor responsabile cu infiintarea SES – urilor, alte locuri publice si/sau pe cale electronica.
– Criteriile de recrutare si selectie sunt strict de natura profesionala si în acord cu legislatia în vigoare. Recrutarea realizata de catre membrii consiliilor directoare asigura respectarea drepturilor tuturor persoanelor care participa la procesul de selectie. În deciziile lor aferente prezentei proceduri, reprezentantii strucuturilor economiei sociale responsabili cu procesul de recrutare se vor baza exclusiv pe criterii obiective, relevante pentru specificul fiecarui post vizat, asigurând evitarea oricarei forme de discriminare directa sau indirecta, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala. .
Comunicarea în procesul de recrutare si selectie
– În comunicarea legata de procesul de recrutare si selectie, consiliul director al Strcuturilor Economiei Sociale va asigura transparenta si respectarea demnitatii umane.
– Toate cererile de angajare primite vor beneficia de un mesaj de confirmare a înregistrarii candidaturii depuse. Termenul maxim de raspuns este de 5 zile lucratoare.
– În elaborarea continutului anunturilor de recrutare si pe durata procesului de selectie toate elementele de informare transmise candidatilor vor avea un caracter obiectiv si realist, evitând formularea unor conditii false sau exagerate cu privire la atributiile, responsabilitatile, beneficiile postului anuntat.
5. Definitii:
Recrutare = Proces prin care sunt atrasi candidatii.
Selectie = Proces prin care sunt identificati cei mai potriviti candidati dintre cei disponibili.
6. Procedura:
a) Procedura de recrutare
I. Interna / Sursa interna
Toate pozitiile vacante trebuie anuntate intern. Pentru a aplica, indiferent de pozitia vacanta, candidatii interni trebuie sa aiba o experienta de minim 6-12 luni in domeniile de activitate solicitate prin profilul ocupational al postului. Un candidat trebuie sa membrii consiliului director al structurii economiei sociale in cazul in care doreste sa aplice pentru o pozitie interna.
Nota: In cadrul procedurii de recrutare aceasta va prevala in cadrul procedurii de selectie deoarece candidatul impartaseste politica si viziunea structurii economiei sociale participand in mod activ la infiintarea si dezvoltarea structurii economiei sociale.
II. Externa /Sursa externa
Pentru atragerea candidatilor externi, vor fi folosite diverse metode de recrutare: anunt de angajare, recomandari, identificare potentiali angajati prin analiza portalurilor de angajare.
b) Etapele procesului de recrutare, selectie si angajare a personalului în cadrul organizatiei Asociatia Umanitara Impreuna pentru Ei sunt:
I. Redactarea de catre reprezentantul legal al structurii economiei sociale a formularului "Solicitare de recrutare" (Anexa RU-01-01)
II. Avizarea si aprobarea solicitarii de catre Presedintele / Reprezentantul legal al Structuturilor economiei sociale
III. Întocmirea anuntului de recrutare: Anexa RU – 01 – 03
IV. Stabilirea canalelor de comunicare: PRIN AFISARE IN LOCURI PUBLICE
V. Afisarea anuntului
VI. Depunerea CV – urilor si scrisorii de intentie pe adresa de e-mail sau direct reprezentantilor struturilor economiei sociale
VI. Selectia CV-urilor
verificarea nivelului educational;
cercetarea mediului din care provine personalul;
verificarea locurilor de munca anterioare / referintelor;
verificarea experientei;
VII. Evaluare a corespondentei generale a candidatului cu cerintele postului
screening CV-uri – urmarim experienta candidatului, nivelul de studii, abilitatile dobandite in timp de acesta, masura in care informatiile furnizate corespund cerintelor postului.
In aceasta faza se completeaza dosarul cu restul de acte necesare solicitate (examen psihologic, adeverinte medicale, copii acte de studii, etc),
In urma acestei etape candidatii sunt introdusi in baza de date.
VIII. Interviul de angajare( Testarea cunostintelor, a abilitatilor, etc)
In cadrul acestui interviu urmarim evaluarea candidatului inca de la prima relationare. Evaluam modul de prezentare, corectitudinea limbajului folosit, bogatia acestuia, modul de adresare si exprimare. Analizam limbajul verbal si non-verbal, solicitam informatii suplimentare referitoare la locurile de munca anterioare (atributii specifice, perioada colaborarii, motivul incetarii activitatii, etc).
Urmeaza analizarea actelor solicitate, completarea fisei de interviu si solicitarea documentatiei necesare pentru completarea dosarului de angajare.
In cadrul acestui interviu comunicam informatii despre postul oferit (fara a dezvalui datele considerate confidentiale) si urmarim raspunsul candidatilor la cerintele prezentate.
In cazul candidatilor ce vor fi prezentati pe lista finala se procedeaza la verificarea datelor din CV-ul de prezentare, obtinerea de referinte, caracterizari din partea fostilor angajatori.
IX. Decizia de selectie finala
X. Lansarea ofertei de angajare
XI. Angajarea
XII. Anuntarea noului angajat
XII. Informarea candidatilor respinsi
XIII. Orientarea pe post
7. Termene-limita
Durata maxima a unui proces de recrutare si selectie este de 20 de zile de la data aprobarii de catre presedintele / reprezentantul legal al structurii economiei sociale a solicitarii de recrutare.
8. Anexe
– Anexa RU-01-01 – Solicitare de recrutare
– Anexa RU-01-02 – Fisa de evaluare a candidatului pentru interviu
– Anexa RU-01-03 – Anuntul de recrutare si selectie
9. Lista de difuzare ( tabel cu locatiile unde au fost amplasate anunturile de recrutare)
Anexa RU-01-01 – Solicitare de recrutare
4.2.4 Plan de sustenabilitate al afacerii sociale.
SES: Centrul de Arhivare
Obiective: (Obiectivele fundamentale desemneaza acele obiective ce au in vedere orizonturi indelungate, de regula 3-5 ani si care se refera la ansamblul activitatilor organizatiei sau la componente majore ale acesteia. Din punct de vedere al continutului, obiectivele fundamentale se divizeaza in trei mari categorii: orgnizationale, economice si sociale. Obiectivele organizationale reprezinta viziunea asupra dezvoltarii organizatiei Obiectivele sociale sunt mai putin frecvente in strategiile firmelor, dar cu tendinta de crestere rapida in ultimul deceniu si relevante pentru structurile economiei socialei. Obiectivele economice sintetizeaza si cuantifica scopurile avute in vedere pe termen lung, de proprietar, managementul superior si alte categorii de stakeholderi majori )
Strategia utilizata in sustenabilitatea afacerii
Pentru obtinerea unei cote mai bune pe piata, dar si o mai buna notorietate, se va propune o strategie de dezvoltare prin:
– Incercarea de a dezvolta servici unice originale fata de competitie, care sa fie puternic promovate, si care sa atraga un numar important de clienti;
– Promovarea unei strategii de marketing care sa faca cunoscuta oferete firmei in servicii/produse;
– Dezvoltarea unor strategii de penetrare;
– Adoptarea de strategii de dezvoltare a serviciilor/produselor;
– Adoptarea si abordarea unor strategii de mentinere a clientilor;
Diversificarea in permanenta a serviciilor, pentru a putea tine o rentabilitate ridicata a activitatilor companiei, strategie ce trebuie sa contina:
oferirea unor servicii de calitate, care sa includa cerintele si nevoile clientilor.
implicarea tuturor angajatilor, calitatea serviciilor/produselor realizandu-se doar daca acestia sunt pregatiti si motivati corespunzator pentru a crea servicii de calitate, deci, in acest sens, comunicarea si stimularea angajatilor trebuie sa functioneze bine si sa incurajeze initiativa proprie a fiecarui angajat;
existenta unei calitati in toata activitatea companiei pentru ca serviciile sa fie la cel mai bun nivel;
abordarea si colaborarea cu parteneri de cea mai buna calitate;
permanenta imbunatatire a calitatii serviciilor oferite, comparativ cu ale competitorilor de frunte pentru a le putea face fata, prin existenta unor solutii noi, originale;
marirea gamei de servicii si oferirea unui raport bun calitate/pret.
Managementul relatiei cu clientii
Marketingul SES
Potrivit specialiștilor români în domeniu, serviciile sunt efecte utile, imateriale și intangibile rezultate din desfășurarea unor activități intercondiționate. O asemenea abordare scoate în evidență rezultatul final al unui asemenea proces, cel de utilitate dar obținută în urma unei relații complexe stabilite între prestator și consumator, în urma unei succesiuni riguroase de activități.
Utilitatea nu poate fi evaluată corect decât prin raportare la nevoie și cerere, utilitatea exprimând de fapt măsura în care activitățile desfășurate satisfac o anumită nevoie fiind strâns legată de calitate, fapt ce se reflectă în toate componentele politicii de produs.
Percepția utilității activităților desfășurate este luată în calcul de către consumator în strânsă legătură cu prețul, fapt ce a condus la strategii specifice în domeniul prețului.
Obiectivele și strategiile promoționale sunt și ele definite prin abordarea serviciilor ca utilități, caracterul imaterial și intangibil al serviciilor ridicând numeroase probleme de marketing în cadrul cărora se găsesc și cele specifice activităților promoționale.
Strâns legată de definirea serviciilor este și clarificarea caracteristicilor acestora, caracteristici ce au contribuit la constituirea unei maniere specifice de aplicare a conceptelor și tehnicilor de marketing în domeniu.
Caracteristicile serviciilor așa cum sunt ele prezentate au fost formulate de Philip Kotler și ulterior însușite de majoritatea specialiștilor . Aceste caracteristici sunt: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea și perisabilitatea (nestocabilitatea).
Intangibilitatea este caracteristica esențială și exprimă faptul că acestea nu pot fi văzute, gustate, simțite, auzite înainte de a fi cumpărate, fapt ce își pune amprenta asupra relației dintre prestator și client, dar și asupra abordării tuturor componentelor marketingului.
Inseparabilitatea reprezintă caracteristica serviciilor de a nu putea fi desprinse de persoana prestatorului, înțeles atât spațial cât și temporal. Din acest motiv nevoia de servicii se satisface, în cea mai mare parte, prin consumul acestora în momentul prestării.
Variabilitatea reprezintă caracteristica serviciilor de a diferi de la un moment la altul, de la un individ la altul, fiecare prestație fiind unică. Deși, în scopul creșterii și păstrării unui nivel calitativ al serviciilor se încearcă o standardizare a acestora nu se poate însă vorbi de servicii identice ca în cazul bunurilor. Această caracteristică stă la baza conceptului de marketing interactiv, includerii clientului ca o componentă a produsului, dar și la baza relațiilor speciale ce se stabilesc între prestator și client.
Perisabilitatea sau nestocabilitatea reprezintă caracteristica serviciilor de a nu putea fi păstrate, depozitate în vederea unui consum ulterior, a echilibrării cererii cu oferta. Perisabilitatea unui serviciu apare în condițiile absenței cererii motiv pentru care utilizarea instrumentelor de marketing pentru stimularea acesteia apar ca indispensabile.
Descrieti va rugam indicatorii de securizare conform :
Măsuri de sustenabilitate a afacerii
Contului de profit și pierdere
Flux de numerar
Economia Socială este tipul de economie care îmbină în mod eficient responsabilitatea individuală cu cea colectivă în vederea producerii de bunuri și/sau furnizării de servicii, care urmărește dezvoltarea economică și socială a unei comunități și al cărei scop principal este beneficiul social. Economia Socială are la bază o inițiativă privată, voluntară și solidară, cu un grad ridicat de autonomie și responsabilitate, presupune un risc economic și o distribuție limitată a profitului.
Economia Socială a început să reprezinte una dintre soluțiile cele mai vehiculate, în special în ceea ce privește capacitatea sa a genera și asigura locuri de muncă, cu precădere destinate incluziunii sociale a categoriilor de populații considerate vulnerabile (romi, femei, persoane cu dizabilități, persoane cu venituri reduse etc). Activitățile ce țin de domeniul economiei sociale, începând cu reducerea șomajului, promovarea egalității de șanse, asigurarea securității migrației forței de muncă și a asistenței sociale pentru persoanele defavorizate, crearea unor noi locuri de muncă, promovarea cetățeniei europene într‐o economie a comunităților locale, ar fi în măsură să genereze soluții pentru rezolvarea urgentă a situației generate de criza actuală.Importanța diferitelor sectoare ale economiei sociale este ilustrată prin utilizarea rețelelor de solidaritate ale comunităților locale sau regionale în crearea unor noi locuri de muncă pentru persoanele marginalizate. Organizațiile din cadrul sistemului cooperatist, sectorul de asociere, asociațiile mutuale, inclusiv asociațiile voluntare de bunăstare sunt doar câteva dintre exemplele privitoare la modalitatea de dez‐ voltare și poziționare a principiilor de organizare și de funcționare ale unor instituții sau proiecte modelate de filozofia modernă a unei economii sociale de tip nediscriminatoriu. La acestea se adaugă și accentul deosebit pus pe problema motivației cetățenești, fără de care nu ar fi posibilă o economie comunitară locală ca obiectiv strategic al procesului de euroregionalizare, într‐un spirit de competitivitate, dar și de cooperare și întrajutorare. Structurile organizaționale de tip întreprindere socială, precum: co‐ operativele, asociațiile, fundațiile, asocieri de ajutor mutual în comunitate etc. au la bază forme specifice de antreprenoriat cu actori economici și sociali proprii, care au scopuri centrate atât pe dezvoltarea producției cât și pe efectele sociale și umane ale acesteia. Se vizează, astfel, creșterea calității vieții a persoanelor vulnerabile. Domeniile de bază în care economia socială poate câștiga teren se leagă de sfera politicilor de REVISTA DE ECONOMIE SOCIALĂ 104 Vol. III • Nr. 1/2013 incluziune socială a populației cu risc de marginalizare și de protecție socială.
BIBLIOGRAFIE
Bleahu, A.; 2005, Combaterea sărăciei – studiu de caz, în Jurnalul Practicilor Pozitive Comunitare, anul V, nr. 3-4 / 2005
Borza, A.; 2011, Sinteza lucrării 2007 – 2010, Cercetări metodologice asupra percepției antreprenoriatului social în România. Elaborarea unui model de management privind dezvoltarea și susținerea antreprenoriatului social, realizat în cadrul proiectului IDEI
Cace, S. (coordonator), Arpinte, D.; Scoican, A., N; Theotokatos, H.; Koumalatsou, E.; 2010a, Economia socială în Europa, Editura Expert, București
Cace, S.; Arpinte, D. și Scoican, A. N.; (coordonatori), 2010b, Economia socială în România. Două profiluri regionale. Editura Expert, București
Cace, S., (coordonator), Victor Nicolăescu, Andreia-Nicoleta Scoican, 2010 Cele mai bune practice în sectorul economiei sociale în Grecia și în alte state ale Uniunii Europene, Editura Expert, București
Marinoiu, A.; 2011, Incluziunea socială, motorul dezvoltării economiei sociale, în Stănescu, S. și Cace, S. (coordonatori), Alt fel de ocupare cererea de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est”, Editura Expert, București Dobrotă,
Ilie, S.; 2011, Economia socială – resursă pentru nevoile sociale”, în Stănescu, S. Cace, S. (coordonatori), Alt fel de ocupare cererea de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Editura Expert, București
Marinescu, C. (coordonator), 2011, Libertate economică și proprietate. Implicații privind reformele instituționale din România și Uniunea Europeană, Editura ASE
Marinescu, Paul – Management de proiect, București, 2007, consultată la http://www.scribd.com/doc/55748158/84/Tipuri-de-riscuri Merce,
Preda, M. ; 2006, Comportament organizațional – teorii, exerciții și studii de caz, Polirom, Iași
Renert, C.și Pop, D.; 2007, Impactul serviciilor deconcentrate ale ministerelor asupra politicilor publice locale, Fundația Soroș România
Scutaru, C.; 2007, Responsabilitatea socială a corporațiilor în Zamfir, C. și Stănescu, S. (coordonatori) Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași
Ștefănescu, Ș.; 2011,Percepția populației privind categoriile sociale defavorizate ce ar trebui ajutate, în Stănescu, S.; Cace, S. (coordonatori), Alt fel de ocupare cererea de economie socială în regiunile de dezvoltare București Ilfov și Sud Est, Editura Expert, București Tamaș, S.; 1993,
Zamfir, Elena; Fitzek Sebastian (2010); Economia sociala o solutie la incluziunea sociala pe piata muncii, Inovatia Sociala, nr.2, Bucure;ti, Academia Romana, ISSN 2065-8389.
*** -Solicitantului Conditii Generale POSDRU 2014
*** – Ghidul Solicitantului Conditii Specifice, 6.1. Dezvoltarea economiei sociale, Call 168.
*** – Ocupare, incluziune socială și servicii sociale, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, 2012
*** – Politici, practice și tendințe în economia socială în România și Uniunea Europeană în ansamblu – Raport de cercetare, Fundația Alături de Voi
*** – Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectiă europeană comparată, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, 2010
Legislatie
*** – Instructiunea 107 din 11.05.2015 privind implementarea proiectelor finantate in cadrul DMI 6.1. “Dezvoltarea Economiei Sociale”
*** – Legea 31/1990 privind Societatile Comerciale
*** -Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale
*** -Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale
*** -Legea 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunilor acestora
*** – Legea 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei republicata 2014.
*** -Memorandumului Comun în domeniul Incluziunii Sociale – 2005 elaborat de Guvernul României împreună cu Comisia Europeană – Directoratul General Ocupare și Afaceri Sociale
*** -Ordinului Ministrului nr. 493/15.06.2009 – Anexa nr. 2
*** – Ordonanta nr. 26 din 30/01/2000Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 39 din 31/01/2000cu privire la asociatii si fundati
*** -OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare
*** -OUG 99/2000 privind instituțiile de credit
*** -Programul de implementare a Planul National Antisaracie pentru perioada 2006‐2008
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Economia Sociala – Antreprenoriat Si Responsabilitate Sociala (ID: 114526)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.