Economia Frantei

Student: Rizea Raluca-Ioana

Faculatea de Litere și Arte

Secția: LMA

Specializarea: Franceză-Engleză

REZUMAT

ECONOMIA S-A SCHIMBAT, DAR FRANȚA NU ȘI-A ASUMAT TOATE CONSECINȚELE

Imaterialul este acum factorul cheie de succes al economiilor dezvoltate

Economia s-a schimbat. Ȋn ultimii ani, o nouă componentă se impune ca factor determinant al creșterii economiilor: imaterialul. Ȋn timpul boom-ului de după război, succesul economic s-a bazat ȋn special pe bogăția materiilor prime, producție și pe volumul de echipamente de capital disponibil pentru fiecare națiune. Acest lucru este valabil, desigur. Dar mai puțin. Astăzi, adevărata bogăție nu este concretă, este abstractă. Nu este materială, este lipsită de importanță. Aceasta este acum capacitatea de a inova, de a crea concepte si de a elabora idei, care a devenit principalul avantaj competitiv. Capitalului fizic a urmat, criteriile esențiale dinamismului economic, sau altfel spus, capitala talentelor, cunoaștere, cunoștințe. De fapt, adevărata bogăție a unei țări este dată de bărbați si femei.

Judecănd. Timp de treizeci de ani, fiind un lider ȋn industria auto, a fost ȋn primul rând pentru a câștiga prin criterii tehnice, de exemplu caracteristicile motorului. Astăzi, brand-ul, conceptul, serviciul post-vânzare sau nivelul de tehnologie integrată ȋn automobile care fac, ȋn acest sector, succesul industrial. Organizarea muncii face obiectul unei noi diviziuni internaționale: producția se mută ȋn țările cu mâna de lucru la costuri reduse și ȋn țările dezvoltate se specializează ȋn tehnologii avansate, construcția ofertei comerciale, crearea conceptului sau proiectarea design-ului. Toate sectoarele industriale, semi-conductoari pentru textile, software, telecomunicații, fac de acum ȋnainte din intangibil cheia pentru viitorul lor. Valoarea companiilor se bazează tot mai mult pe elemente intangibile, uneori cuantuficabile, uneori mai puțin, de exemplu valoarea portfoliului de brevete si brand-urile lor sau capacitatea creativă a echipelor lor.

Pentru a ȋntelege această mișcare, trebuie sa revenim la cele trei crize care marchează economia mondială de peste douazeci de ani. Pe de-o parte, creșterea inovației, care a devenit principalul motiv al economiilor dezvoltate. Până ȋn anii 70, ne puteam concentra sa imităm ceea ce găseam ȋn Statele Unite. Ȋn ziua de azi, Franța nu are, precum alții, nu are altă posibilitate decâ să găsească ceea ce nu a fost ȋncă descoperit. Pe de altă parte, dezvoltarea masivă a tehnologiilor informației și comunicațiilor, deschide ȋntreprinderilor oportunități considerabile de reorganizare a producției și de a reorentarea ȋn activități cu valoare adăugată mai mare. Ȋn cele din urmă, dezvoltatrea continuă a sectorului terțiar ȋn țările dezvoltate, care se bazează tot mai mult pe economiile de servicii, ȋn care ideile, brabd-urile și conceptele joacă un rol esențial. Ȋn fond, alte două tendințe majore ȋn economiile dezvoltate – globalizarea și financiarizarea – facilitează recentrarea ȋntreprinderilor pe activități cu valoare mare creativă, adică activitățle intangible.

Aceste trei evoluții se referă la toate economiilor dezvoltate. Ȋn fiecare dintre ele, sectoarele specializate ȋn bunuri și servicii cu caracter imaterial au o pondere economică ȋn creștere constantă. Ȋn Franța, reprezintă ȋn sens larg, aproximativ 20 % din valoarea adăugată și 15 % din ocuparea forței de muncă. Dar dincolo de aceste sectoare, este valoarea creată de economia franceză care se dematerializează ȋn fiecare zi câte puțin. Ȋn toate ȋntreprinderile, indiferent de produsul sau seviciul vandut, crearea de capital se bazează tot mai mult pe active necorporale.

Ȋn caz contrar, să se ia măsura acestei schimbări și să se asume consecințele, Franța discută despre provocarea intangibilului slăbit

Ȋn această economie a imaterialului, succesul va merge la economiile care vor fi capabile de a atrage și de a valoriza talente, adică concret de a obține cel mai bun potențal de formare și cercetare și promovare la scară largă inovația, atât ȋn sfera privată, cât și ȋn sfera publică.

Nu este surprinzător faptul că, ȋn evaluările globale ale competitivității Franței, percepția depășește realitatea și, adesea, se substitue: ideea de a face lucruri este mai importantă decât lucrul ȋn sine. Ȋn acest context, ȋntreprinderile au, rolul ȋnțeles de mulți, al inovației, cunoașterii, al brand-ului, al imaginii și al capitatlului intangibil pe care ȋl reprezintă.

Formare, cercetare, inovație vor fi tot mai mult criteriile clasificate de către Națiuni. Sub aceste trei criterii economia prezintă deficiențe semnificative și de durată.

Unele dintre aceste puncte slabe sunt acum bine cunoscute, ȋn special defectele sistemului de ȋnvățământ superior, dezactivat de către o organizație care susține eșecul ȋn masă și face ca universitățile noastre să fie invizibile pe scena mondială precum și pe cele ale unității noastre de cercetare, ȋn principal, din cauza unei organizații publice de cercetare acum depășită și de o depreciere de evaluare a rezultatelor muncii realizate. Veniturile din drepturile de proprietate intelectuală sunt ȋn funcție de ani, ȋntre 3 % și 5 % din bugetul de cercetare al Statelor Unite ale Americii, față de 1 % ȋn Franța.

Altele sunt mai puțin, ȋntrucât acestea constituă o piedică pentru poziționarea nostră ȋn economia intagibilă. Ȋn general, structurile noastre funcționează bine ȋn ceea ce privește furnizorii tradiționali, cele care sunt deja instalate, consolidând ȋn același timp potențialul nostru de inovare necesită toate eforturile pentru a cele mai tinere ȋntreprinderi să se dezvolte, de exemplu facilitatea de a accesa capital, ajutoare pentru cercetare, fonduri publice și private, dezvoltarea de reglementări care nu limitează intrarea pe noi piețe sau prin prevenirea sistemului de protecție a creației și a ideilor, să nu reducă neutralizarea descoperirilor anterioare. Acestea sunt, de asemenea, pentru noile ș micile ȋntreprinderi pentru care rigiditățile ȋn regulamentul de organizare și muncă cântăesc mai mult.

La aceste handicapuri se adaugă o slăbiciune chiar mai rar menționată: magementul patrimoniului material. Statul și celelalte administrații au potențial pentru active materiale semnificative, datorită drepturilor de acces pe care statul le acordă sau a anumitor resurse rare pe care le controlează și care reprezintă pentru ȋntreprinderi un factor important de dezvoltare. Frecvența radio utilizată pentru a primi un apel sau o imagine pe un post de televiziune sau autorizațiile de acces la anumite activități constitue două tipuri de exemple. Ȋn cazul mangementul necorespunzător a acestor active, statul prizează economia de o sursă esențială de bogăție pentru anumite industrii. Dar, dincolo de aceste active materiale publice, statul poate influența recuperatea patrimoniului imaterial al națiunii. Ȋn economia virtuală, istorie, geografie, teritoriile sunt punctele forte pe care pot să atragă bogăție. Dar pentru aceasta trebuie să dezvolte protecția brand-urilor culturale și se angajează mai sistematic să le dezvolte.

Este nerealist să presupunem că Franța va apărea mâine ca un actor major ȋn economia mondială, fără a remedia aceste deficențe. Suntem, ȋntr-adevăr, la un moment cheie. Viteza cu care s-a dezvlotat ȋn bandă largă ȋn Franța, oportunitatea de care au reușit recent să profite tinerii anteprenori francezi pentru a deveni lideri a noii generații Web, plecarea tot mai mare de cercetători ȋn străinătate ca faima internațională a brand-urilor franceze arată: țara noastră este plină de talent și de idei. Eșecul de a aborda reforme dificile, dar inevitabile, deși prezintă riscul de a nu știi să le valorifice și, ȋn schimb, de a permite altor economii să se bucure.

A TRANSFORMA FRANȚA ȊNTR-UN LIDER AL INTANGIBILULUI

Ȋn noul joc economic, avem activele și resursele necesare pentru a câștiga puncte: avem o mulțime de materia cenușie ȋn timp ce ne lipsesc materiile prime sau capitalul. Nu ne ȋnșelăm: economia necorporală va fi cea mai puternică sursă de creștere a țărilor ȋn secolul 21. Acest lucru este ȋn cazul ȋn care sunt create bogăție și locuri de muncă.

Ȋn loc să ne pierdem potențialul, ȋl dezvoltăm și profităm cel mai bine de această creștere. Cu scopul de a dezvolota talentele noastre, dar, de asemenea, atrage pe cele ale altora. Trebuie să reconstruim << brand-ul Franța>>, pentru că ȋn străinătate suntem priviți ca o platformă de creație, inovație, o referință ȋn societatea cunoașterii. De aceea, trebuie să se schimbe: reflexele, dimensiunea și modelul.

Schimbarea reflexelor

Creșterea activelor necorporale publice și private este esențial pentru politica economică. Pentru a realiza acest lucru, trebuie sa renunțe la anumite reflexe, care ȋn loc sa promoveze aceste active ȋmpiedică dezvoltarea lor.

Prima reflex la care trebuie să renunțăm este acela de a favoriza situațiile dobândite. Ȋn numeroase domenii se confruntă cu schimbările tehnologice, ne ȋntrebăm cum cum de a proteja existențele, atunci ar trebui mai ȋntâi să ȋncerce să profite la maximum de schimbare. Ȋn acest sens, vom pune o frână ȋn dezvoltarea de noi activități și noi locuri de muncă. Industriile muzicale și cea o jocurilor online sunt două exemple recente de acest tip de reacție. Statul nu pune, de asemeanea, suficient capacitatea sa de a reglementa și de a accorda drepturi de acces la activități sau la resursele limitate pentru inovare și dezvoltării de noi ȋntreprinderi. Dimpotrivă, și exemplele din spectrul frecvențelor radio, profesiile reglementate sau drepturile de autor dovedite, mențin un fel de <<protecționism interior>> care perpetuează situați care nu sunt ȋntotdeauna anuități.

Propunerile Comisiei de a ieșii din această ispititoare anuitate pentru a le lăsa oportunitatea de inovare și creație. Pentru aceasta, primul avans al Comisiei urmărește, ȋn primul rând, să modificarea normelor privind drepturile de autor și drepturile conexe, cu scopul de a stimula crearea și de a oferi creatorilor o renumerațe echitabilă. Comisia propune, ȋn special, pentru a evita extinderea nedeterminată a drepturilor conexe ale producătorilor și ale muncitorilor. De asemenea, se consideră necesar să se ȋmbunătățască gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală ȋn beneficiul creatorilor.

Tot odată, ȋși propune să inițieze o revitalizare a drepturilor imateriale ale portofoliului de stat și a resurselor sale limitate, ȋn special prin revizuirea metodei de gestionare a frecvenței radio și modificarea condițiilor de acordare a drepturilor de acces la sectoarele reglementate.

Al doilea reflex de renunțat, este acela care constă ȋn concentrarea atenției ȋn mod excesiv asupra furnizorilor locali și, anume, mai mari, deoarece potențialul de productivitate și creștere este la fel, probabil mai mult ȋn IMM-uri. Pentru Comisie, acesta se ȋntâmplă, ȋn special prin redirecționarea ajutoarelor pentru cercetare și finanțare pentru IMM-urile inovatoare, precum și pentru extinderea cheltuielior eligibile pentru cercetarea creditului fiscal pentru a reflecta mai bine inovarea.

Ȋn cele din urmă, ultimul reflex pentru a correcta cu privire la modul ȋn care percepem bunurile publice: ȋncetarea de a lua ȋn considerarea faptul că patrimoniul statului este limitat la proprietatea sa. Dimpotrivă, dezvoltăm o politică dinamică de modernizare a tuturor activelor necorporale publice, care va oferi nu numai de a dispune de resurse bugetare suplimentare, dar mai presus toate să consolideze potențialul nostru de creștere. Brevete publice, licențe profesionale, drepturi de acces la domeniul public, brand-uri culturale, expedierea publicului, ȋn special a universităților, date publice, tot atât active necorporale care nu sunt evidențiate suficient. De ce? Deoarece managerii publici nu sunt ȋncurajați să facă acest lucru, dar, ȋn special pentru că aceștia nu dispun de mijloace tehnice de a valoriza ȋn mod corespunzător aceste active. Prin urmare, Comisia propune stabilirea uni cadru de managent de stimulare, care impune crearea unei agenții de active publice necorporale, prin dezvoltarea de tehnici de management mai dinamic, ȋn special prin utilizarea licitației publice și prin recunoașterea unui stimul financiar pentru manageri.

Schimbarea dimensiunii

Activele necorporale joacă rolul frontierelor și a limitelor administrative. Prin intermediul rețelor digitale, acestea circulă liber pe ȋntreaga suprafață a globului, iar cei care le creează acum au libertate aproape deplină să se stabilească ȋn locul care li se pare cel mai favorabil. Acestă volatilitate este, de fapt, o stare care trebuie luată ȋn considerare ȋn conducerea politicii economice. Acum, există probleme care nu pot fi abordate ȋn mod eficient la nivel național, dar răspunsul se află neapărat la nivel european și de cele mai multe ori internațional.

Tranziția de la nivel european se referă, ȋn primul rând, la protecția ideilor: este la nivel european unde se păstrează calitatea sistemului de brevete. Ȋn acest sens, Comisia consideră că Franța ar trebui să lanseze o reformă politică a Oficiului European de brevete și, mai mult, să raticife rapid protocolul de la Londra, care permite ȋmbunătățirea costurilor protecției ideilor ȋntreprinderilor franceze și europene, fără a diminua rolul francezilor. Dar Comisia propune să continue, permitând ca un brevet depus ȋn Franța să fie valabil ȋn toate țările Uniunii Europene. Acesta consideră ca ȋn acestă privință că o inițiativă franceză este esențială pentru a relansa proiectul de brevet comunitar. Astfel, calitatea protecției juridice a ideilor ar fi ȋmbunătățită prin crearea unei instanțe specializate ȋn probleme de proprietate intelectuală.

La fel ca ideile, brand-urile trebuie să fie protejate și această protecție are sens doar la nivel internațional. Așa cum aceasta a fost inițial la crearea FATF pentru a lupta la nivel internațional ȋmpotriva criminalității financiere, Franța ar putea fi la originea unei grupări internaționale, reunind țări dezvoltate și emergente, pentru a combate eficent contrabandei și piraterie.

Ultimul exempu, impozitarea. La un moment dat ȋn cazul ȋn care o pondere tot mai mare de consum pe internet, statele europene privesc principala lor resursă, TVA-ul, fragil și tot mai dificil de aplicat. Ȋntr-adevăr, cum să se asigure că ȋntreprinderile, tot mai mult, online, vânzându-și serviciile online, ȋși vor ȋndeplini bine obligațiile și, de fapt, vor colecta TVA-ul de la clienți? Pentru reducerea riscurilor și pentru a evita concurența dăunătoare pe o centrală fiscală ȋn toate sistemele fiscale europene, Comisia recomandă ca Franț să lanseze inițiativa pentru refondarea Sistemului European TVA.

Schimbarea dimensiunii

Nu vom reuși să fie inclusă printre economiile lider de intangibile dacă vom menține ȋn stat sistemul de ȋnvățământ și de cercetare și multe dintre reglementările economice, sociale sau fiscale. Ȋn aceste domenii, Franța se dinstinge de partenerii săi, la punctul de a apărea uneori ca un model care nu funcționează. Comisia consideră ca există pericol să fie ghidate de ceea ce nu funcționează ȋn altă parte. Nu refuzăm progresul și avansările deoarece au fost concepute ȋn altă parte.

Franța nu va putea economisi majorarea resurselor dedicate ȋnvățămăntului. Dar nu este suficeint. O reformă ale acelorași structuri ȋn sistemul francez este esențial. Trece prin consacrarea autonomiei instituțiilor, care ar trebui să aibă capacitatea de a gestiona mai liber personalul non-didactic, utilizarea conturilor, de a ȋmbunătății abilitățile, de a plăi o remunerare mai mare pentru a atrage sau a menține cadrele didactice sau de a stabili condiții de intrare pentru elevi. Competitivitatea Franței ȋn acest domeniu este un element esențial, fără de care nu poate fi pus la ȋndoială creșterea intangibilelor.

Franța trebuie să renoveze ȋn profunzime Organizația publică de cercetare, prin concentratea resurselor de cercetare concentrându-se asupra proiectului de finanțe și prin ȋmbunătățirea condițiilor de evaluare a activității laboratoarelor publice.

De asemenea, trebuie să fim conștienți de faptul că economia necorporală va ȋmbrâci doar sistemul finaciar. Chiar dacă astăzi trebuie să se acorde prioritate dezvlotării activelor necorporale mai degrabă decât impozitării lor, deplasarea valorii din bilanțurile contabile ale ȋntreprinderilor din active corporale la active necorporale se va face inevitabil, pe termen lung, o reflecție asupra evoluției bazelor fiscale. Pe termen scurt, trebuie să se acorde prioritate stimulării logicii, nu măsurilor punctuale sau sectoriale,dar printr-o scădere generală a impozitelor asupra ȋntreprinderilor, prin modul de a trimite un semnal puternic atât antreprenorilor cât și investitorilor străini. De aceea, Comisia recomandă scăderea ratei de impozitare pe profit pentru a reveni la media europeană.

Mai profund, intrăm ȋntr-o eră diferită de cea precedentă, bazată pe produse industiale stadardizate. Am avut regulamente și o organizare de muncă care corespundea. Nu există nicio ȋndoială, că ar trebui astăzi să le adapteze astfel ȋncât creare și inovația se materializează ȋn multe activități.

Ȋn cele din urmă, economia imaterială este o economie sistematică care funcționează ȋn rețea și care nu ȋși asumă limite de timp și spațiu. Aceste două concepte fundamentale sunt temelia legislației sociale și economică, creând constrângeri și precauții care sunt frânele creării bogăției și locurilor de muncă. Reforme profunde sunt necesare pentru a pregăti țara pentru această economie care va fi singura ȋn măsură să genereze punctul lipsă de creștere ȋntr-o lume de răsturnare, unde munca are preț scăzut pentru mâna de lucru departe de teritoriul nostru.

Intangibilul poate fi esențial, sursa de energie de revitalizare a economiei și constituie <<punctul de creștere>> care ne lipsește. Acest lucru ȋnseamnă să știi să fii inventiv, ȋndrăzneț ȋn transformările societății și să gândești diferit. Intangibilul oferă posibilitatea unei adevărate mutații a economiei franceze.

INTRODUCERE GENERALÃ

O ȘANSÃ DE A REINVENTA CREȘTEREA ECONOMICÃ

Odata cu ȋncheierea modelului economic, care a marcat boom-ul de după război, unii credeau că au văzut realizarea, ȋn haosul prezis de globalizare, pierderea speranțelor de creștere și de perspectivele de creștere a bogăției… Stop: viitorul nu este pierdut. Acum este, de asemenea, ȋn intangibil, idei, cunoaștere, cunoștințe. Real, economia necorporală este o șansă pentru țara noastră: o șansă pentru creștere, o șansă pentru a recâștiga entuziasm și optimist, o șansă de a crea noi locuri de muncă și de a oferi un viitor tineretului nostru.

Ȋn câțiva ani, a apărut o schimbare radicală: ȋn același timp pentru capitalul fizic, palpabil și vizibil, inteligența, talentul, materia cenusie iau un loc tot mai important. Acest lucru este economia necorporală: o economie care nu are niciun fundament fizic, dar care pune capacitatea mintală ȋn esenț creării de valoare. Acum, este capacitatea noastră de a crea, inova, inventa, care va deveni criteriul nostru principal de competitivitate și principala sursă de creștere.

Această revoluție este rezultatul unei triple mișcări.

Ȋn primul rând, acum este inovarea care face creșterea. Aspectul economic nu este ceea ce alți fac chiar mai bine, dar precis ceea ce nu fac. Prin urmare, este bine pentru a asigura dezvoltarea lor ca ȋntreprinderile, precum statele să investească masiv ȋn elemente necorporale, care sunt educația, cercetarea și dezvoltatrea ș capitalul uman pentru a inova, crea.

Apoi, cauza și consecinta dezvoltării economiei necorporale, revoluția industrială a tehnologiilor informației și comunicării (TIC). Informația este, ȋn mod, clar noul motiv al schimbărilor economice.

Ȋn cele din urma, serviciile: reprezintă o parte ȋncă importantă a producției economiilor dezvoltate.

Ȋn producța de materiale, ȋntreprinderea tradițională asociază tot mai des cu aceea de servicii. Vom vedea acest lucru, de exemplu, producătorii de echipamente de calculator abandonează producția pentru a favoriza acompaniamentul și consiliul.

Departe de a evolua ȋntr-o manieră constructiă, aceți trei factori se consolidează reciproc. Rezultatul aceste interacțiuni: afirmarea imaterialului ca principal factor de creștere al economiilor dezvoltate. Ar trebui remarcat faptul că fără a urca rapid ȋn putere ȋn țările cu costuri reduse, această economie necorporală este fără ȋndoială dezvoltată conform unui ritm mai lent, ȋn conformitate cu toate evoluțiile pe care le cunoaștem ȋn prezent.

Presiunea exercitată de către concurența globală și faptul că țările cu costuri reduse la mâna de lucru au acces la aceleași tehnologii creează o situație de urgență. Stfel, pentru ȋntreprinderi, investițiile imateriale (software-ul, publicitatea, markenting-ul, training-ul intern, reoganizarea muncii…) devin o prioritate. Ȋn ȋntraga economie, cota luată de sectoarele specializate ȋn bunuri și servicii, cu caracter necorporal se consolodează ȋn fiecare zi. Aceste sectoare reprezintă aproape 20 % din valoarea adăugată și 15 % din ocuparea forței de muncă.

Resursele umane ies ȋn evidență ca fiind primul factor de creștere

Această revoluție este o ocazie excepțională pentru țara noastră. Am intrat ȋntr-o nouă eră, unde avem posibilitatea de a dezvolta o bogăție care nu ne lipsește: talentul.

Ȋn ciuda nervozității și a rezistenței, țara noastră are un capital uman care ȋi dă șansa de a deveni una dintre primele economii necorporale.

Cu mai multe ocazii, a arătat competențele oamenior de știință, talentul echipelor de cercetare, creativitatea artiștilor, dinamismul ȋntreprinderilor, industriilor, inclusiv culturale…Odată ce această bogăție umană iese ȋn evidență ca fiind primul factor de creștere, putem aborda economia necorporală cu ȋncredere și determinare.

Cu toate acestea, dispunerea unui activ, nu ȋnseamnă că ȋi știm valoarea.

Ȋn timp ce, numeroase rapoarte demonstrează ȋn mod clar apariția erei cunoașterii, cunoștințelor și inovației și unele dintre ȋntreprinderile noastre demonstrează capacitatatea reală de inovație ȋn sectoarele cele mai necorporale (servicii, bogăție, mass-media…), strucuturile noastre nu s-au adaptat ȋncă la această lume nouă, care solicită o schimbare ȋn modul de gândire, o conștientizare viguroasă și acțiuni puternice și determinate, inclusiv ȋn sectoarele aparent ȋndepărtate de economie.

Fie la școală, la universitate, ȋn centrele de cercetare, ȋn ȋntreprinderi, mici sau mijlocii…, este esențial să oferim mijloacele pentru a face față acestei noi lumi.

Ȋn afară de acestea, sistemul de ȋnvățământ superior și de cercetare reușesc.

Reflexele politice, economice și sociale ȋmpiedică intensitatea creativă, constrânge capacitatea de a ne adapta, limitând perspectivele de dezvoltatare ale ȋntreprinderilor și sectoarele cele mai inovatoare.

Normele de prosperitate intelectuală, cadru de finanțare ale ȋntreprinderilor, legislația fiscală, reglementarea piețelor muncii, bunurilor și serviciilor: ȋn toate aceste domenii, ar trebui să acceptăm să ne vedem slăbiciunile și să le corectăm, dacă vrem să profităm din plin de resursele umane.

Pentru a termina cu nostalgie, imobilitate, protecționism

Cum am spusmai sus: nu ne lipsesc avantaje pentru a concura la nivel global și pentru a ieși victorioși. Pentru aceasta, trebuie pur și simplu să ne acceptăm să ne vedem slăbiciunile acumulate de-a lungul anilor și să ne sancționăm direct. Nu este nimic dramatic de văzut unde sunt punctele noastre slabe, să le recunoaștem și să le corectăm și să plătească prețul dacă recompensa este la sfârșit. Ceea ce ar fi dramatic, ar fi să rămană orb și surd, să nu vadă ceea ce este și să amâne modificările necesare sistemelor, structurilor, obiceiurilor noastre. Pentru a utiliza o imagine familiară, ar fi să meargă ȋn perete ȋn hoking.

Renovarea politicii ȋn serviciul intangibil trebuie să fie construit pe trei piloni.

Ȋn primul rând și fundamental ȋn domeniul cunoștințelor dotând Franța un cadru mai bun pentru apariția talentelor, fie la școală, universitate, ȋn centrele de cercetare, ȋn domeniul cultural și ȋn ȋreprinderi.

Apoi, ȋn domeniul Regulamentului de punere ȋn aplicare a regulilor de funcționare a piețelor care va permite, tuturor domeniilor,să treacă structurile corespunzătoare economiei de ieri la cele de azi și mai ales la cele de mâine.

Ȋn cele din urmă, ȋn domeniul infrasructurei, permițân Franței de a se dota cu noi rețele: cele digitale, cu cea mai mare căutare, informației și de cunoaștere.

Ȋn acest raport, ne concentrăm, ȋn special, pe studierea despre relevanța normelor actuale pentru protecția ideilor, potrivirea dispozitivile de finanțare și necesitățile ȋntreprinderilor din ce ȋn ce mai implicate ȋn economia necorporală și capacitatea statului de a promova și dezvolta potențialul de creștere prin activele sale necorporale. Ne angajăm, de asemenea, suntem hotărâți să ne ȋnchpuim soluții pentu a stimula ȋntreprinderile, capacitatea noastră de inovare, cucerire, inițiativă și de a elimina frânele, contează pentru sistemul economic pentru a deveni mai accesibil, deschis, realizator de valoare și creștere.

Nu ne resemnăn la vederea cercetătorilor să părăsească țara fără un gând de ȋntoarcere, ȋn lipsa universităților absente pe scena internațională, tinerii antreprenori sunt folosiți pentru a sufla ȋncuietori care blochează dinamismul companiei lor, ȋntreprinderile pierd competitivitatea și reduce impactul acestora pe piețele internaționale.

Economia necorporală este o șansă. Haideți să profitați.

PRIMA PARTE

IMATERIALUL, NOUA FRONTIERÃ A ECONOMIILOR DEZVOLTATE

Majorarea capitalului intangibil ȋn comparație cu capitalul fizic este veche și reasamblată, pentru anumiți autori, ȋn anii 1920.1 Se pare, totuși, această tendință a luat, ȋncepând din anii 1980, o nouă dimensiune și că economiile OECD au atins un punct critic: acum, dinamica de creștere economică și crearea de valori se bazează, ȋn principal, pe elemente inatgibile: cunoștinț cunoaștere, idei noi, contracte, modalități de organizare…

Ȋntreprinderile au ȋnclinat ȋn mare măsură spre acest nou model. Este suficient de a descompune prețurile de fabricație a muneroase produse (materii prime, amortizarea echipamentelor industriale) continuă să scadă ȋn favoarea costurilor necorporale (marketing, servicii)… Ȋn acest context, ȋntreprinderile investesc masiv – publicitate, cercetare, dezvoltare, formare – să fie capabil să inoveze și să dezvolte, astfel activele necorporale (brand-uri, brevete, ȋndemânare). De asemeanea, ocupă un loc ȋn creștere ȋn economia generală, chiar dacă importanța lor reală nu este ȋnțeleasă, ȋn mod corespunzător, de indtrumentele tradiționale de măurare (contabilitate, statistici publice…).

Mai mulți factori explică această tendință. Ȋn primul rând, economiile noastre sunt trecute la o logică de inovare, ȋn care este suficient să refaceți ceea ce se face mai bine ȋn trecut sau ȋn altă parte, dar este necesar de a inova, tot mai mult și mai repede, pentru a continua să crească. A doua fază: revoluția tehnologică a informației și comunicării, care este, ȋn același timp, cauza și consecința schimbărilor ȋn curs. Ȋn cele din urmă, creșterea constantă a segmentului sectorului de servicii contribuie, de asemenea, să dematerializeze tot mai mult economia. Ȋn fond, alte două tendințe ale economiilor dezvoltate – globalizarea și fianciarizarea – facilitează reorentarea ȋntreprinderilor privind cele mai multe activități generatoare de valoare, adică, activități necorporale.

Caracteristicele activelor necorporale fac această economie mai nesigură și mai puțin previzibilă. Ȋntr-adevăr, aceste active sunt greu de valorizat și dacă constituția lor implică costuri fixe ridicate, valoarea lor poate rapid redusă la zero. Ȋn plus, economia necorporală consolidează anumite dinamici de piață (efecte de rețea, avantaj pentru primul participant, ritm rapid de inovare…) care pot reduce vizibilitatea și marjele manevrelor ȋn ȋntreprinderi. Ultimul element, economia necorporala nu este o economie fără stat, dimpotrivă. Cu toate acestea, aceasta reprezintăo provocare pentru autoritățile publice, care trebuie, ȋn același timp, să evolueze spre modalităț de acțiune mai reactive și mai multe parteneriate, ȋn timp ce se confruntă cu creșterea mobilității activelor necorporale, promovând relocarea sau non-localizarea lor, ceea ce complică posiblititățile de impozitare și ar putea pune ȋ pericol rețetele lor.

CAPITOLUL 1

NOUA CREȘTERE

IIII. ECONOMIA NOASTRÃ DEJA ȊNCLINATÃ SPRE INTANGIBIL

LA NIVEL MICROECONOMIC, UN ROL CENTRAL ȊN CREAREA DE VALORAE ȊN ȊNTREPRINDERI

Imaterialul cuprinde realități foarte diferite ȋn ȋntreprinderi, care variază de la achizițiile ȋn domeniul TIC ȋn campanii de publicitate prin cursuri de formare furnizate angajaților. Cu toate acestea, aceste elemente pot fi grupate cu utilizarea conceptelor de investiții i a bunurilor, în sensul că acești termeni ar trebui să fie luați într-un sens economic și contabil (cf. Infra). Astfel, următorul tabel prezintă o tipologie -non exhaustivă – a diferitelor tipuri de elemente intangibile care pot gestiona o afacere.

Tipologia de investiții și active necorporale a întreprinderilor

 La aceste categorii diferite, de asemenea, pot fi adăugate active necorporale n. permisiuni administrative sau drepturile contractuale (permisele și conte, autorizații de deschidere și exploatare autorizații diverse, concesii, francize…).

Un studiu recent al SESSI subliniat importanța, în întreprinderi, de gestionarea elementelor intangibile activității lor. Deci aproape jumătate dintre întreprinderile a ȋnceput o acțiune în domeniul de intangibile și această proporție se ridică la 88% pentru întreprinderile cu mai mult de 250 employees2.

Interesul companiilor pentru acest tip de acțiune este, încă, o noutate: căutarea sau brand-urile au fost deja pe scară largă prezentă în economia industrială. Ceea ce este nou, este consolidarea importanței, aceasta reprezintă acum pentru competitivitatea și crearea de valoare. Mai multe alte elemente vin pentru a da mărturie despre această tendință în activitatea de afaceri:

• deconectare între evaluarea companiilor și de valoarea lor contabilă netă.  Acest decalaj reflectă, printre alte cauze, existența unei averi, care este prețuită de piețe, dar care nu este neapărat prezentată în conturile întreprinderilor (care în principal infatiseaza active fizice și financiare);

• cheltuielile «materiale». (achiziții de materii prime,  taxe curente, amortizarea mașinilor și echipamentelor) representent o parte mai mică și scăderea costului produselor returnate în timp ce cheltuielile necorporale  (cercetare, remunerarea proprietății intelectuale…) iau un loc în creștere în consumul intermediar. Astfel, costurile de producție, în sens strict, de pantofi Nike reprezinta decât 4% din prețu vanzare totală3, restul reprezentând remunerarea activelor necorporale, cum ar fi brand-ul, cercetarea, brevete și priceperea ȋntreprinderii…

În țările OECD, ȋntreprinderile industriale pentru a reduce cuantumul capitalului fizic și financiar mobilizat în creștere, ceea ce se traduce în special de externalizare a producției, în special, în țările în care costurile de producție sunt cele mai mici, reducerea stocurilor, chiar și vânzarea de clădiri și terenuri, pentru a se concentra pe investiții necorporale: marketing-publicitate, R&D, organizarea distribuției și client de urmărire… În acest model, ȋntrepinderea limitează la maxim capital fizic tradițional (clădiri, fabrici, utilaje, echipamente…) și valoarea pe care o creează este direct corelată cu sale active necorporale (brevete, pricepere, brand-uri înregistrate, etc.),  acestea devenind <<active noi critice pentru ȋntreprinderi>>4.

B. Un tot mai mare accent pe economia necorporale

Dezvoltarea serviciilor,  creșterea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și creșterea nivelului general de educație în țările OCDE sunt realități concrete și importanța lor pentru economiile din OCDE este recunoscută pe scară largă.

Cea mai vizibilă manifestare a această evoluție este, cu siguranță cota luată de sectoare construit în apropiere de bunuri și servicii intangibile: servicii legate de informare și comunicare, tehnologii inovatoare… Ȋntreprinderile din aceste sectoare sunt astăzi printre cele mai importante capitalizare de stocuri mondiale de valori. Fără a menționa Microsoft, e – bay, Yahoo și chiar Google, putem observa că societățile implicate în aceste domenii reprezintă deja aproape o cincime dintre companiile CAC 40. Conform INSEE, sectoarele direct legate de intangibile, în sens larg, a reprezentat, în Franța, în 2003, aproximativ 17,4% din valoarea adăugată și 13.6% de angajare (non-guvernamentale).

Cu toate acestea, ar fi greșit să reducă economia necorporală ȋn domenii specifice, indiferent de importanța pe care ei au reușit să o ia în ultimii ani. Într-adevăr, logica de intangibile, adică o creștere bazată pe investiții materiale ci pe elemente intangibile,este răspândită dincolo de aceste anumite sectoare și ajunge acum la aproape toate activitățile economice. Astăzi, chiar și în sectoarele industriale mai, este capacitatea de inovare și intangibile de investiții (cercetare și dezvoltare, publicitate…) care este la originea creării de valoare.

Potrivit OECD, care folosește o definiție mai degrabă strictă a domeniului de investiții necorporale, au constituit 2-7% din PIB și a depășit 5% în medie în zona OECD. Acest lucru rămâne mai mic decât cheltuielile pentru utilaje și echipamente (7% din PIB-ul mediu), dar rata de creștere în perioada 1994-2002 este mai mare pentru investiții necorporale (7 procente anual față de 5% pentru investitii fizice)5.

Unele studii, care păstrează o înțelegere mai largă a conceptului de investiții necorporale și include, de asemenea, eforturile umane capital, publicitate și inovare, suma chiar nivelul de investiții necorporale în Statele Unite la 13,1% din PIB-ul pe an în perioada 1998-20006.

Această importanță creștere se citește, de asemena, în conturile companiilor, chiar dacă nu au urmărit foarte imperfect active necorporale ale ȋntreprinderilor (a se vedea mai jos). Astfel, activele totale brute necorporale, enumerate în balanță întreprinderilor în 2004, reprezintă aproximativ 16% din activele corporale, față de numai 6% în 1990 și această tendință se referă la și cele mici decat la ȋntreprinderile mari. Unele "necorporale" din bilanțul întreprinderilor, mai ales ,au explodat. Astfel, concesiunile, brevetele și drepturile similare reprezintă un total de 7.7 Md € în 1990, valoarea brută, contra aproape 61 Md € în anul 2004.

În ciuda poziției centrale pentru crearea valorii și creșterii, o dimensiune intangibilă a economiei se confruntă cu o problemă de măsurare, atât la nivelul întreprinderilor, cât și la nivel macroeconomic. Activele necorporale ale întreprinderilor sunt acum destul de prost cunoscute. Deși cele majoritateaȋntreprinderilor au identificat acest tip de active ca elementele esențiale ale competitivității acestora, puține dintre ele au date fiabile si robuste pentru a conecta aceste active la valoarea pe care le creează.  În mod similar, la nivelul conturilor naționale, vom găsi o problema de măsurare echivalent. Acest lucru necesită o modernizare, evident, coordonat la nivel internațional, aparatul statistice pentru a permite luarea în considerare a imaterialului în măsura de capital – în toate sale forme-, de la crearea de bogăție sau până de evaluarea potențialului de creștere.

II.  FUNDAMENTELE ECONOMICE ALE ECONOMIEI NECORPORALE

Cum putem explica că economia noastră se bazează tom mai mult peimaterial și tot mai puțin pe factori fizici sau financiari? În esență, trei mișcări de fond cu care se confruntă societățile dezvoltate timp de 20 de ani: o importanță crucială de inovare, explozia de tehnologii ale informației și comunicării, tertiarisation tot mai mare a economiilor.

 Alte două tendințe vin de a crește și mai mult viteza de trecerea în intangibil. Primul este financializarea economiilor OCDE, ceea ce conduce ȋntreprinderile să caute Rata rentabilității investiției tot mai ridicate în scopul de a satisface așteptările de investitorilor. În plus, globalizarea permite o "dezintegrarea verticală a producției" strict etapa de fabricație, tot  mai puțin importante ceea ce privește crearea valorii, este tot mai mult încredințat altora, pe alte continente, ceea ce conduce la dematerialize întreprinderilor din țări ale OCDE.

Aceste evoluții nu sunt independente unul de altul, din contra: acestea interacționează, completa, consolidează reciproc. În final, cele cinci cumulativă duce la stabilirea unei noi forme de creștere foarte îndepărtate care am avut până la sfârșitul anului 1970.

O economie a inovării

În sine, faptul că inovarea este un personaj central este nimic nou.  La începutul secolului XX, Joseph Schumpeter au subliniat importanța de a inovării pentru creștere (crearea de noi piețe, reducere, productivitate a costurilor…)9.

Dar două schimbări fundamentale au intervenit. Prima este că inovarea este trecut un drac etapã la un loc central în modelul nostru de creștere. Franța, ca cele mai multe alte economii de OECD, a prins în mare măsură cu său înapoiere tehnologice în comparație cu Statele Unite și a atins un nivel de productivitate, dacă nu comparabile, cel puțin destul de aproape. Economia franceză este, prin urmare, este semnificativ mai aproape 'frontierei tehnologice", definit ca toate tehnologiile cele mai eficiente si cele mai recente implementări în țară lider.

Cu toate acestea, acest catch-up tehnologice provoacă o schimbare radicală în relee de creștere economică. Într-o fază catch-up, creșterea productivității se bazează foarte mult pe o politică de imitație a cele mai eficiente tehnologii și investiții masive în capital fizic. În schimb, pentru moment lângă economiile 'frontieră tehnologic', vectorul principal al creșterii devine tuturor factorilor care contribuie la dezvoltarea și inovarea9.

A doua schimbare, inovare a investit toate sectoarele companiei. Puneți pur și simplu, domeniul său de aplicare, ieri foarte închis, au extins în mod semnificativ. De ani de zile, economiile dezvoltate au trăit într-adevăr cu o abordare foarte restrictive a inovării, care a fost înainte de toate tehnologie și de cercetare și dezvoltare (R&D). A fost epoca de aur a economiei industriale, în care inovația a apărut în principal din activitatea de laboratoare de cercetare.

Cu toate acestea acest model într-adevăr a trăit. Inovația este astăzi un fenomen mult mai amplu, a căror cercetare și tehnologie sunt doar o parte. Inova, este într-adevăr numai lansarea unui produs tehnologic mai dezvoltate, dar, de asemenea, pentru a crea un nou serviciu, descoperi un nou concept de afaceri, creați o imagine de brand, găsește o nouă formă de organizare a muncii, proiectare unui nou șir de lucru sau găsirea unui design revoluționar sau chiar se aplică într-un mod original de soluțiile tradiționale în lumea de net.

Ultimele decenii, inovație este, prin urmare, din cadrul îngust al Laboratorul de cercetare pentru a introduce cele mai multe dintre departamentele de companii: serviciu comercial de logistica, marketing si comunicare pentru a finanța, inovare a devenit larg răspândite. Mai ales a determinat să fac astfel încât companii s-au îmbunătățit cunoștințele lor de cererea clienților lor și să se străduiască să perfecționeze continuu oferta lor, lipirea posibil așteptările pieței.

Pentru ȋntreprinderi și economie, consecințele acestei schimbări sunt considerabile. Prima consecinta, inovarea naște numai activității de cercetători, dar, de asemenea, calitatea forței de muncă, din partea cheltuielile de publicitate sau financiare efort dedicată de reflecție privind organizarea internă. În cazul în care importanța luate de alte imobilizări necorporale pentru companii decât R&D, în special, cheltuielile pentru formarea angajaților, precum și de calitatea sistemului educațional, inclusiv la nivelul și calitatea determina capacitatea de inovare a întreprinderilor. A doua schimbare, interacțiuni între progresul științific și tehnologic și cele de aplicatie armare. Descoperirea făcută încă cererea, dar în multe cazuri, se produce contrariul. Îmbunătățirea cunoștințelor echipelor aplicarea condus pentru a sublinia nevoile lor de la echipe de cercetare care inova pe baza pieței.

O economie a informației și comunicării

Descoperire tehnologică în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicare este un nu-brainer. Nu este nici mai mult nici mai puțin decât la o revoluție industrială.

Această revoluție se deschide de mai mulți ani de perspective considerabile pentru îmbunătățirea eficienței întreprinderilor și a economiei în ansamblu, nu numai în sectoarele care produc aceste tehnologii, de exemplu industria de software sau materiale semiconductoare, dar în sens mai larg în economie, care este datorită lor înseamnă să inoveze, să schimbe, să evolueze. Astfel se numără cel puțin patru surse de ruptură.

Prima pauza, TIC permite din vechiul model al companiei care a dezvoltat prin înmulțirea activități și combinând funcții. Se autorizează de fapt concentrându-se pe activitățile considerate – componente ca strategice și, la același timp, dezvoltarea de externalizare, dacă este producția efectivă (care poate cu aceasta ocazie a dovedit) sau anumite funcții de sprijin acum automatizate (și poate pentru unele transplanturi, de asemenea, fi).

A doua pauză, perdea de fum care separați afacerile clientilor lor este eliminat. Cunoașterea cererii, ieri, în esență, bazate pe experiența și intuiția, devine mai obiectiv prin stabilirea unor baze de date și dezvoltarea de mai multe instrumente (instrumente dedicate tip CRM10…). Dincolo de cunoaștere a clienților, TIC îmbunătățește posibilitățile de a personaliza produsele, enhance lor calitate și profund modifică natura relației.

A treia schimbare, sfârșitul de canal de distribuție, în esență, fizice, de afirmare a Internetului ca suport în vânzări și interogatoriu tradiționale intermediari (Agentii de turism, brokeri în produse financiare…).

Cea de-a patra schimbare, deschidere întreprinderii prin înmulțirea oportunități de alianțe și parteneriate între întreprinderi, care se poate dezvolta în rețele de operare pentru a reduce costurile de tranzacție, dezvolta strategii comune de economiile de scară sau să se ocupe de investitii in R&D foarte important. Acesta din urmă poate da naștere la o nouă formă de economie: cel al cooperării.

Toate aceste schimbări sunt accelerarea capacității de economiile în creștere. Faptul este că TIC – acum simt o parte esențială a creșterile de productivitate: în conformitate cu estimările disponibile, între 1995 și 2000, TIC au contribuit la creșterea PIB în valoare de o treime din Statele Unite, cu un sfert în Franța și ar au reprezentat 60% din creșterile de productivitate de aceste două economies11. Această tendință este în continuare crescut în anii următori.

TIC sunt economia intangibile ce dezvoltarea de energie electrică a fost modelul industriale. Ele sunt atât motorul de schimbare, dar, de asemenea, consecința sale. TIC facilitează transformarea elemente intangibile (cercetare și dezvoltare, capitalul uman) de inovare și, astfel, cresterea.

O economie a serviciilor

OECD economiile au devenit în mare măsură serviciu economii: acest sector este mai mult de 70% de ocuparea și valoarea adăugată comparativ cu 35% în anii 1950. Această evoluție inițiată de mijlocul secolului XX, rezulta un efect de aprovizionare (progresul tehnic și creșterea productivității în sectorul agricol și în sectorul industrial) si un efect al cererii, consumatorii din ce în ce transforma la serviciile.

Deși această creștere în greutate de servicii în economia noastră se execută de mai mulți ani, aceasta a fost amplificată de dezvoltarea TIC care permit o divizie de mai bine de sarcini, creșterea externalizarea funcțiilor suport tot mai reusit de întreprinderi separate.

În același timp, întreprinderile industriale anterior au dezvoltat servicii complementare foarte mult la ofertele lor de produse. Calculator bunuri-producătorii au dezvoltat puternic consultanță în plus față de vândut echipamente. Este IBM, unul dintre cei mai importanti producatori de calculatoare din lume, a fost capabil să meargă să renunțe complet de producție. Produsul nu a dispărut, dar vine în mijlocul de o gamă largă de servicii suplimentare, care sunt adesea mai profitabile.

Frontiera dintre industrie și servicii este, prin urmare, astăzi extrem de dificil să se stabilească, chiar dacă este clar că valoarea adăugată tinde să se concentreze în activitățile de servicii de producție în amonte și în aval în sine, cei bazându-se pe investiții necorporale (a se vedea mai jos).

 Un alt aspect al ponderea crescândă a sectorului de servicii: explozia a cererii de servicii de tip culturale, recreative sau informații, toate care referă la mass-media, informații, jocuri și entertainment12 în general. Acest sector reprezintă acum o greutate economice considerabile. În 2003, valoarea adăugată a acestui sector a depășit 11 Md €, în ceea ce privește aeronautice, naval și feroviar constructii, și aproximativ 1,2% din producția totală. Ocuparea forței de muncă în acest sector este estimat la 300.000 de locuri de muncă, care este de același ordin de mărime ca industria de automobile.

III. TREI SECTOARE LA MOMENT ALE ECONOMIEI NECORPORALE

Pentru a ilustra această transformare, a se vedea cum dezvoltarea economiei necorporale transformat trei domenii specifice.

Sectorul de presă și mass-media

Presa si mai mult, în general, sectorul mass-media funcționează în conformitate cu două modele tradiționale, vânzarea de conținut și vânzarea de proteze. În primul model, industriaș vinde disponibilitatea de conținut. Acesta este modelul industriei muzicale cu un producător care plătește în vânzarea de CD-uri pe care le produce. În al doilea model, industriale oferă gratuit produse consumatorului și plătite prin vânzarea de spațiu publicitar la o terță parte. Acesta este modelul de radio cu un difuzor de agregate de conținut și vinde publicitate de minute pentru a plăti. Cele două modele nu sunt exclusiv de la una de alta. Cu câteva excepții rare, plata zilnic ziare este finanțat atât de vânzare la prețul de emisiune și vânzarea de spațiu publicitar în paginile sale.

Am putea adăuga chiar și un al treilea model: una în care disponibilitatea de conținut este finanțat de stat. Acesta este cazul de exemplu de către public chiar dacă mass-media din nou modelul nu este perfect curat deoarece cele mai multe dintre posturile publice de radio și televiziune, cel puțin parțial finanțat de publicitate. Dar unele companii private de asemenea beneficia de acest model, în special presa zilnică, care susține mecanismele de presă.

Primele două modele sunt contestate de dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor. Vânzarea de conținut este mai direct afectate din două motive. Primul este că informațiile tehnologii reduce considerabil costurile de producție și distribuție. Vânzările de hârtie enciclopedii acum au dat drumul la zece ori mai puțin che hi-res CD-ROM enciclopedii. În urma acestei teorii economice bine cunoscut, atunci costul marginal de producție tinde la zero, va natural, de asemenea, pentru prețul. Al doilea motiv este că ușurința cu care conținutul poate acum fi reproduse aproape fără costuri, depreciază conținut în ochii consumatorilor. De ce sa platiti un CD atunci când este posibil, chiar si ilegal, pentru a descărca de pe Internet pentru drum liber și fără suprascrierea degradarea calității? Așa cum această facilitate aceeași tehnică a ridicat obstacole psihologice: utilizatorii descărcare pentru nevoi personale nu au sentimentul de a face acest lucru in mod ilegal.

 Această devalorizare monetară de conținut a împins unele mass-media tradiționale să investească modelul pe vânzarea de audiere, după cum reiese din dezvoltarea presei libere. Model de vânzare de audiere a devenit încă în sine foarte competitive și noile tehnologii apărut noi jucatori. Unul crede desigur, Google, de căutare, devenit unul dintre vanzatori prima audiere motor. O varianta de vanzare a auzului este de a dezvolta modele de "gate keeper" adică o interfață între consumatori și conținut de joc o relație privilegiată cu consumatorii: este de exemplu cazul operatorilor care exploatează acces privilegiat la clienții lor de a vinde acest public pentru publicitate, sau chiar pentru furnizorii de conținut.

Dar tehnologia informatiei slăbi dacă benzina cel puțin versiunea tradițională de vânzare a auzului. Internet și, mai general, reducerea costurilor de producție și difuzare a mass-media promovarea apariția unor noi mass-media. Această multiplicare de new media, adesea concentrându-se pe o nișă, contribuie pentru a fragmenta publicul. Devine mai dificil pentru mass-media mari practicieni să adune un public foarte larg și, prin urmare, să plătească în al treilea rând părțile publicitate spațiu care va afecta numai o audiență mai rare. Pe de altă parte, unele tehnici permit să scape de publicitate ca TIVO tehnologie care vă permite să înregistreze un film difuzat la televiziune fără publicitate care îl însoțește.

Împotriva această mutație a modurilor de producție și consumul de media, este o explorare aproape frenetice de noi modele economice. Presa, o dată exclusiv plata, se imbarca gratuit. Dimpotrivă, posturi de radio în mod tradițional gratuit se angajeze la plata.

În cele din urmă ceea ce rute explorate de industriile mass-media pentru a iesi din acest aporie?

Prima se bazează pe convergența între conținut și difuza cu, de exemplu, fuziunea a AOL Time Warner sau dobândirea de site-ul comunității Internet MySpace de Australian Murdoch de grup. Există într-adevăr că tehnologia mari companii investesc mai mult și mai mult domeniul mass-media: este Google, cercetare motor, care a devenit unul dintre primele vânzătorii de audiere; Acestea sunt operatori de telefonie care investesc producția de conținut.

A doua modalitate este utilizarea de noi vectori de diseminare de mass-media mainstream. Ziare au dezvoltat situri de Internet folosind diferite modele pentru nu devaloriza lor activitate fizică (gratuit online doar arhivele sau bine implementat online gratuite de ediție a zilei și arhivele plătite, online gratuit din ediția de zi cu zi, dar cu întârziere…), în scopul de a păstra valoarea pentru plata acces. Acest lucru duce neapărat la o restructurare a sectorului, începând cu 18 surse de venit în raport cu mass-media tradiționale (publicitate, vanzari numărul, hârtie abonamente) rămâne importantă, dar par să CAP, sau chiar de regres, cu care se confruntă cu o creștere extrem de rapidă în versiuni electronice.

A treia cale pentru mass-media tradiționale se bazează pe evaluarea imaginea lor. Joc pe lor notorietatea în lumea fizică, ei spera să-și vândă conținut sau publicul în lumea virtuală, cu toate acestea încă foarte în mare măsură bazată pe multiplicarea conținutului la cost foarte mic sau chiar zero. Dar pe internet, mai mult, numărul de branduri recunoscute este limitat.

Auto

Automobilul este sectorul industrial prin excelenta. Ea este în expansiune care a marcat la începutul secolului, și apoi în anii 1920, începutul erei industriale, caracterizata prin dezvoltarea de lucru în lanț, standardizarea produselor, producția de masă…

Cu toate acestea, în cazul în care fondatorii mare din industria de automobile, André Citroën, Louis Renault, Henry Ford venit înapoi astăzi, ei ar vedea că companiilor respective au schimbat în mod semnificativ. Desigur, toate acestea păstrează o bază materială substanțiale de suspensie în apropiere de fabrici și unități de producție, care în continuare pentru a forma coloana vertebrală a acestor companii. Totuși, câteva evoluții sensibile a contribuit la creșterea cotei de activitati necorporale în acest sector.

În primul rând, in masina, la fel ca restul economiei, inovare a devenit un element cheie în competitivitatea întreprinderilor. Astfel, sectorul este la originea mai mare efort de cercetare în țara noastră, numai reprezentând aproape 15% din cheltuielile pentru cercetare de companii private. Automobile se lanseze astfel mai multe software-ul și sisteme complexe, și valoarea acestor sisteme devine tot mai important în comparație cu materia prima reală.

Inovare nu este numai tehnologice dar se referă, de asemenea, creativitatea și imaginația și se caracterizează printr-o gamă de opțiuni oferit consumatorilor mai larg în termeni de modele si culori. Suntem acum în prezent unic model Ford 't' și celebra formulă de Henry Ford: "orice culoare atât timp cât acesta este black13.

Un alt aspect al trecerea de industria de automobile în epoca de intangibile: împletirea crescândă a relațiilor dintre producători și furnizorii lor și faptul că producătorii externalizat o parte tot mai mare de production14. Acum, 70-80% din costul total de fabricație a unui vehicul este furnizată de furnizorii externi beneficii. Nu este aici de subcontractare tradiționale ci de parteneriate strategice. Producătorii OEM sunt tot mai prezente în centrele de proiectare constructori, dar și pe furnizorii de parcuri de asamblare plante. Toate difuzoarele pe lanțul de producție, prin urmare, se încadrează într-o abordare comună și continuă pentru productivitate și inovare. Auto, prin urmare, devine mai multe și mai multe asamblori, mai mult de producători, și astfel dezvolta un capital organizatorice care este unul dintre lor cele mai valoroase active necorporale.

Ultimul element: greutatea importante de servicii în plus față de activitățile de producție auto. De fapt, producătorii au dezvoltat o gama de servicii mai bogată: finanțarea de achizitii, oportunitate de piata, asistenta, reparare… Unul dintre punctele de punctul culminant al această evoluție este dezvoltarea unor forme de inchiriere, pe termen lung în care producătorii vinde mai multe masini, dar oferă un pachet de servicii plătite de către un lunar… Astfel, simboluri ale companiilor industriale vârstă sunt transformate treptat în actori majore din economia de imobilizări necorporale.

Industria semiconductorilor

 Cu care se confruntă cu costuri de R&D, dar ca producție mai înalt, sectorul semiconductoare a apărut la începutul anilor 1990, spune companii 'fabless", adică fără capacitate de productie proprie. Aceste companii se concentreze pe aspectele cele mai profitabile și mai puțin mobilizatorii de capital de producție: design și proiectare a chips-uri noi, R&D, dar, de asemenea, marketing și distribuție. În același timp, procesul de fabricație efectiv este subcontractat companiilor specializate în fabricarea de semiconductori (numit turnătorii sau FOB), de obicei implantat în Asia de Sud-Est.

În acest fel, companiile fabless pot investi cea mai mare parte a resurselor în R&D fără să-și dezvolte propriul lor instrument de producție, în timp ce beneficiază de cele mai recente progrese în gravura. Astfel, aceste companii producă și să vândă în primul rând de proprietate intelectuală, adică inovații în general protejat de un brevet și a cărui licență este transferat la alti producatori de cip.

Greutatea fabless în ȋntreprinderile din sectorul este mai important. Astfel, în 2005, două companii, Qualcomm și Broadcom, apar în clasament de cei mai mari producatori de lume de semiconductori (la locul 20 și 16). În 2005, societățile fabless cu vânzări în valoare de 40 Md $, o creștere de 9,7% din 2004, care reprezintă aproape 18% din vânzările de semiconductori din lume.

Modelul fabless nu este fara riscuri, nu pentru că dependența de aceste companii din turnătorii de mari, ei pot avea dificultăți în producție sau au capacitate suficientă pentru a satisface toate comenzile. De fapt, liderii sectorului, precum Intel, Samsung sau STMicroelectronics, au ales să mențină controlul direct al instrumentul lor de producție.

Rămâne faptul că acest model, bazat aproape in totalitate pe acumularea de capital intangibil, tinde să ia o povară tot mai mare în țările OECD și multe alte sectoare industriale (automobile, ci și transport… produse de consum) implementarea organizatii similare cu mereu același scop: reduce cantitatea de capital fizic mobilizat pentru a se concentreze pe inovare prin dezvoltarea de active necorporale.