Economia Dezvoltarii. Studiu de Caz Japonia

1.Scurt istoric………………………………………………………………………………………………3

2. Cele trei miracole japoneze……………………………………………………………………….4

3.Factori importanți ai creșterii economice……………………………………………………..4

4.Evoluția și tendințele economiei nipone……………………………………………………….5

4.1Principalele sectoare de crestere………………………………………………………………..6

4.2Balanța de plăți………………………………………………………………………………………7

4.3 Infrastructura…………………………………………………………………………………………7

4.4Tehnici de vânzare………………………………………………………………………………….8

4.5Standarde si reglementari comerciale…………………………………………………………8

4.5.1Bariere comerciale, netarifare/tarifare și taxe de import…………………………….8

4.5.2Reglementari privind importurile……………………………………………………………9

4.6Piețe de capital și investiții de portofoliu……………………………………………………9

4.7Zone desemnate…………………………………………………………………………………….10

4.8Forța de muncă……………………………………………………………………………………..10

5.Comparație Japonia – Rusia – China………………………………………………………….11

Bibliografie……………………………………………………………………………………………….13

MIRACOLUL JAPONEZ

Scurt istoric

Impactul pe care Japonia l-a avut asupra lumii moderne este enorm. Deși această țară ocupă mai puțin de a treia sută parte din suprafața uscatului, totuși deține o șesime din puterea economică mondială. Economia Japoniei este susținută în toate domeniile de la informatică până la turism.

 Istoria acestui stat este bogată și este interesant de urmărit cum Japonia s-a ridicat la un asemenea rang de mare putere. Totuși trebuie reținut că în cel de-al doilea război mondial a suferit pierderi inestimabile, iar consecințele au fost pe termen lung. Dintre toate țările de pe planetă, Japonia a fost cea mai aproape de anihilare. Este singura națiune care a suportat vreodată un atac nuclear.

Sosirea Japoniei în arena mondială a fost spectaculoasă. De la un tărâm îndepărtat, obscur și exotic de acum 150 de ani , ea a devenit rapid un rival de primă mână pentru puterile imperialiste, o amenințare militară pentru ordinea mondială, și apoi, după depășirea crizei, o supraputere economică.

Totuși succesele Japoniei se datorează atât circumstanțelor cât și răspunsul dat de ea acestora, deseori bazat pe valori și practici adânc inrădăcinate.

 Nicio țară nu a realizat ce a realizat Japonia în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Progresul economic din ultimele decenii al Japoniei a fost numit, pe bună dreptate, „Miracolul economic japonez”. Din 1950, produsul global net pe locuitor în Japonia a crescut de la mai puțin de 20%, la peste 70%, comparativ cu cel al Statelor Unite. Între anii 1951 și 1973, produsul intern brut a crescut cu o rată medie anuală de peste 10%.

Ce a determinat miracolul japonez? A fost o problemă de cultură. În Japonia există o societate foarte disciplinată, cu o etică puternică și o tradiție în a coopera. În plus, are o economie capitalistă bazată pe o piața liberă. Nicio țară industrializată din lume nu are un sector public atât de restrâns și un guvern mai pro-afaceri decât aceasta. Într-o mare măsură, deciziile firmelor au produs acest miracol. Miracolul economic japonez este un fenomen și pentru că a avut loc într-un interval de timp record. Pe lângă investițiile Statelor Unite, economia fost stimulată în bună măsură prin intervenționismul guvernului japonez.

Transformarea Japoniei în perioada postbelică dintr-o țară cu o economie ruinată și bulversată de conflagrația mondială, în a doua putere economică după Statele Unite, a fost apreciată ca fiind un miracol economic și un fenomen istoric.

Cele trei miracole japoneze

Au existat mai multe cauze care nu au permis dezvoltarea Japonieiînainte de a doua jumătate a secolului XX. În primul rând, este vorba de izolarea insulelor japoneze (până în 1868) care a creat și o barieră psihologică între civilizația japoneză și cea europeană. În al doilea rând, de vină a fost politica externă agresivă, promovată de guvernul japonez în perioada dintre cele două războaie mondiale. Și în al treilea rând a fost poziția Japoniei, la o distanță foarte mare de centrele comerciale dezvoltate, ceea ce a făcut ca transportarea mărfurilor și a materiei prime să fie nerentabile. În opinia unor specialiști americani, Japonia a avut parte de trei miracole economice:

– Primul miracol japonez a fost identificat în perioada Restaurației Meiji, 1868-1945, când de la o societate de tip feudal, bazată pe agricultură, japonezii și-au propus industrializarea și făurirea unui stat cu administrație socială, politică și economică modernă. În perioada Meiji s-a realizat reforma agrară, au fost abolite drepturile samurailor și s-au înființat parlamentul și monarhia constituțională, serviciul militar obligatoriu, învățământul general obligatoriu.

– Al doilea miracol japonez a fost capacitatea economiei japoneze de a se reface extrem de rapid după înfrângerea din cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1954, Japonia a realizat un venit real echivalent cu cel din 1936, pentru ca în 1973 să înregistreze chiar o creștere anuală de peste 8%. Principalele atuuri care au contribuit la aceasta creștere au fost:

·forța de muncă ieftină;

· liberalizarea concurenței;

· susținerea de către stat a industriei;

· legătura strânsă între banca centrală și întreprinderi; 

· preocuparea majoră pentru educație;

· băncile comerciale industriale;

· resursele financiare îndreptate preponderent către firmele mari;

· practicarea unor dobânzi mici în raport cu alte state dezvoltate;

· restricțiile privind liberalizarea comerțului și accesul capitalului străin;

· expansiunea exporturilor prin practicarea unei rate de schimb unică a yenului față de dolar.
– Al treilea miracol a fost perioada anilor 1980. În această perioadă, produsul național brut al Japoniei a fost al treilea ca mărime în lume. Adoptarea tehnologiilor de vârf au făcut ca, într-un timp relativ scurt, Japonia să devină lider mondial în sectoare industriale de vârf: construcții navale, aparate foto, oțel, televizoare, aparate electrice etc.

Factori importanți ai creșterii economice

Pentru a explica mai detaliat succesul Japoniei, analiștii analizează patru factori majori:
· rate foarte mari de economisire și investire;

· forță de muncă foarte bine pregătită;

· absorbția rapidă și utilizarea efectivă a tehnologiei, în mare parte importată;

· politica guvernamentală pro-creștere.

Dintre acestea, poate cel mai important factor al creșterii economice a Japoniei a fost incredibila rată a investițiilor. Între anii 1951 și 1973, stocul de capital al Japoniei a crescut cu peste la 9% pe an. Toate investițiile în Japonia au fost finanțate de economiile populației, în această țară, rata economisirii populației fiind cea mai ridicată din lume. Din a doua jumătate a anilor ’50, începe dezvoltarea noilor tehnologii și industrii: auto, electronică, materiale sintetice etc. Pe la mijlocul anilor ’60 s-a trecut de la industriile de producție la cele bazate pe cunoștințe.

Al doilea factor care a contribuit la succesul economic al Japoniei a fost calitatea forței de muncă. Prin anii 1950, cei mai mulți lucrători japonezi erau angajați în slujbe care cereau o productivitate foarte scăzută în raport cu pregătirea lor. Cu timpul, stocul de capital al țării a crescut, iar lucrătorii s-au putut muta cu ușurință în slujbe care cereau o productivitate ridicată. Exploatarea brațelor de muncă și valorificarea muncitorilor a fost un model pentru întreaga lume, deoarece populația era stimulată, acest lucru determinând supraviețuirea multor întreprinderi mici. Japonezii înscriși în câmpul muncii avea salarii decente, ceea ce a dus la o creșterea treptată a nivelului de trai al populației.

De asemenea, japonezii au adoptat cele mai avansate tehnologii industriale din lume. Au fost experți în a îmbunătăți și apoi comercializa ceea ce importau. Importând tehnologie, ei n-au mai obligați să o dezvolte pe cont propriu și, până recent, Japonia a acordat o parte foarte mică din venitul ei pentru cercetare și dezvoltare. Dependentă din punct de vedere tehnologic și săracă în resurse, Japonia a înregistrat numeroase succese în urma preluării unor tehnologii din Vest. 

Rolul guvernului în economia Japoniei este diferit de cel din Statele Unite. Este clar că principala sursă a creșterii economice a fost sectorul privat, dar guvernul japonez a jucat un rol major de susținere a acestuia. De pildă, la mijlocul anilor ’80, guvernul și sectorul privat au lansat un parteneriat pentru a dezvolta și comercializa următoarea generație de calculatoare. Așadar, guvernul japonez este implicat activ în procesul de alocare de fonduri și are un cuvânt de spus în privința industriilor care se vor dezvolta cu precădere.

Creșterea economică a Japoniei a mai fost favorizată și de faptul că țara a avut cheltuieli militare foarte scăzute (în conformitate cu Constituția japoneză, cheltuielile militare nu trebuie să depășească 1% din PIB-ul țării).

Dar toate aceste politici n-ar fi însemnat nimic dacă populația japoneză nu s-ar fi mobilizat rapid, din proprie dorință, și dacă n-ar fi fost atât de harnică și silitoare. Mobilizarea benevolă de după război a cetățenilor ei a adus astăzi Japonia la statutul de MARE PUTERE MONDIALĂ. Dezvoltarea economică spectaculoasă a Japoniei a fost posibilă datorită unicului sistem de management din întreaga lume, axat pe trei criterii de bază: tehnologie, capital și oameni. Nerepetarea acestui sistem în alte țări ale lumii se poate explica doar prin unicitatea psihologică a japonezilor.

Evoluția și tendințele economiei nipone

Economia Japoniei este a doua in lume, dupa cea a SUA, cu un PIB de 543.133 miliarde yeni (circa 4.664 miliarde USD) in 2005, ceea ce echivaleaza cu un PIB per capita de peste 36.000 USD.  Dupa cateva decenii de crestere rapida, economia Japoniei a inregistrat o stagnare la inceputul anilor '90. Incercarea de relansare din anii 1995-1996 nu a putut fi sustinuta, fenomen repetat si in anul 2004, cand, dupa un start incurajator, economia nipona a fost obligata sa revina la nivele de crestere modesta (pentru 2005 a fost inregistrata o crestere economica nominala a PIB de 2,7% in termeni reali). 

Una dintre cauzele acestei evolutii este contractul social acceptat in mod tacit in Japonia, care impiedica marile companii japoneze sa opereze concedieri masive, multe reducandu-si cheltuielile pentru forta de munca prin pensionari voluntare, inghetarea angajarilor sau transfer de personal. 

Confruntate pe piata interna cu costuri ridicate pentru plata fortei de munca, din ce in ce mai multe firme si-au transferat productia in tari cu costuri reduse precum China, Thailanda si Indonezia. Europa Centrala si de Est a devenit o baza de productie interesanta pentru corporatiile japoneze, cu deosebire prin prisma vanzarii ulterioare a produselor finite pe piata Uniunii Europene. De asemenea, firmele nipone au inceput sa caute furnizori de subcomponente mai ieftine, in vederea scaderii costurilor finale. 

4.1 Principalele sectoare de crestere

Japonia este a doua piata ca marime din lume pentru tehnologiile informationale (computere, optica, telecomunicatii etc). Se estimeaza ca piata acestor produse sa depaseasca pragul de 1000 miliarde dolari in anul 2010, termen fixat de executivul nipon pentru conectarea tuturor companiilor, organismelor guvernamentale, scolilor si locuintelor la proiectul "Fiber to the Home". 

In urmatorii ani, pe pietele regionale din afara capitalei Tokyo, pe masura ce cumparatorii presati de nivelul preturilor vor demonstra o mai mare receptivitate fata de bunurile furnizate din strainatate, vor aparea noi oportunitati de afaceri in domenii precum: infrastructura si locuinte; turism; crearea de facilitati pentru pensionari si persoanele cu dizabilitati etc. 

Sub aspect regional, oportunitatile de afaceri majore se prezinta astfel: 
– In Regiunea Kanto (ce include capitala Tokyo, prefecturile Kanagawa, Saitama si Chiba) sunt concentrate numeroase companii japoneze si asociatii comerciale. Kanagawa, unde se afla orasele Yokohama si Kawasaki, este cea mai bogata prefectura din Japonia, cu un venit pe cap de locuitor cu aproximativ 50% superior mediei nationale. Tokyo este dominat numeric de intreprinderi mici si mijlocii: din totalul de 62.127 societati inregistrate in zona Tokyo, doar 0,3% au mai mult de 300 de salariati, societatile familiale (cu 1-3 angajati) reprezentand 51,6 % cu precadere in domeniul tipografiei, produselor din metal si echipamentelor mecanice si electrice. Din cele 2.410 societati straine inregistrate in Japonia, peste jumatate (56,8%) isi desfasoara activitatea in Tokyo, in domeniul serviciilor financiar-bancare, consultanta, investitii si intermedieri s.a. 

– Regiunea Kansai este alcatuita din 7 prefecturi si are o populatie de circa 22 de milioane de locuitori, concentrata in jurul oraselor Osaka, Kobe, Kyoto si Nara. Centrul comercial traditional al Japoniei, Kansai este un gigant economic al carui produs regional brut este de aproximativ 1000 miliarde USD, mai mare decat cel insumat al R. Coreea, Taiwan-ului, Hong-Kong-ului si Thailandei. Proiectele majore de dezvoltare sunt implementate cu precadere in prefecturile Hyogo, Osaka si orasele Kobe si Osaka, in domenii precum imbunatatirile funciare, crearea unor zone si insule artificiale, construirea de poduri, noi centre comerciale, industriale si de cercetare. Renumit centru de afaceri si concentrand mii de companii din domeniul industriei textile, confectiilor, chimice, farmaceutice, echipamente sportive si electronice, regiunea Kansai prezinta numeroase avantaje pentru companiile straine ce incearca sa patrunda pe piata japoneza: costuri mai scazute decat in capitala Tokyo pentru locuinte si plata fortei de munca, infrastructura de transporturi si comunicatii de foarte buna calitate, preturi medii de inchiriere a birourilor (aproximativ 80% in raport cu cele din Tokyo) etc. 
– Regiunea Chubu, alcatuita din 8 prefecturi, cu o populatie de 20 milioane locuitori si al carui pivot este prefectura Aichi, reprezinta centrul industriei nipone constructoare de mijloace de transport rutier, aeronautice, masini unelte si produse ceramice. PIB-ul regiunii Chubu insumat cu cel al prefecturii Shizuoka este egal cu cel al Canadei. 
– Regiunea Kyushu/Yamaguchi, situata in partea de sud-vest a Japoniei, este cel de al patrulea centru economic al tarii si a inregistrat o crestere constanta in ultimii ani. Dinamismul regiunii se datoreaza dezvoltarii industriilor de varf cuprinzand productia semiconductorilor, panourilor de afisaj cu cristale lichide, existentei unor fabrici de automobile ultramoderne si a unor santiere navale, precum si diversitatii facilitatilor de cercetare si comertului cu tarile asiatice in plina dezvoltare. De asemenea, facilitatile comerciale si de cercetare in domeniul spatial, inclusiv centrul de lansare, sunt localizate in sudul regiunii Kyushu. Partea de vest a Japoniei este si principalul centru al cercetarii de varf in domenii ca fuziunea nucleara, robotica, materialele ceramice si mijloacele de transport maritim ultrarapide. Kyushu/Yamaguchi realizeaza 18% din productia agricola a Japoniei. Regiunea ofera oportunitati deosebite de afaceri in domenii precum: electronica si computerele, arhitectura, proiectarea si constructiile, echipamentele medicale si produsele agricole. 
– Japonia de nord, alcatuita din regiunile Hokkaido si Tohoku si cu o populatie de 16 milioane locuitori, este centrul principal de promovare a industriei materialelor de constructii pentru locuinte, alimentara, lemnului si a producerii de echipamente sportive si PC-uri. Cursele aeriene regulate intre Hokkaido si insula Sakhalin reflecta cresterea schimburilor comerciale cu extremul orient rus. Traficul cu importuri directe containerizate este in crestere in porturile Tomakomai, Hachinohe si Sendai, in acesta din urma existand si o zona libera pentru incurajarea activitatii comerciale.

– Prefectura Okinawa, cu o populatie de 1,2 milioane locuitori, este alcatuita din insulele Ryukyu, situate la 2,5 ore de zbor, la sud-vest de Tokyo. Economia Okinawei este puternic dependenta de turism, de investitiile publice guvernamentale, servicii si constructii. Guvernul prefecturii a investit masiv in dezvoltarea infrastructurii turistice. O serie de hoteluri de inalta clasa se afla in curs de constructie sau in stadiu de proiect. In plus, exista mari proiecte de dezvoltare a turismului in insulele sudice Miyako si Ishigaki. 

Balanța de plăți

Excedentul balantei comerciale a Japoniei si al contului sau curent, cel mai mare din lume, a inceput sa scada in 1995 dupa mai multi ani de crestere continua. Aceasta tendinta a continuat pana in anul 2001, cand s-a inregistrat un excedent al balantei de plati de numai 31 milarde USD, dupa care a urmat o crestere semnificativa in anii urmatori: 52 miliarde USD (2002), 85 miliarde USD (2003), 138 miliarde USD (2004) si 93 miliarde USD in 2005. Performanta din 2004 trebuie interpretata si in contextul unui yen puternic (valuarea medie anuala a ratei de schimb yen/USD fiind de 103,78 yeni/USD). 

Surplusul contului curent a inregistrat o scadere de la 131 miliarde dolari la 95 miliarde (in anul 2001), pe masura ce deficitele in crestere din servicii si comertul invizibil s-au adaugat la declinul excedentului comercial. Ulterior, in incercarea de stabilizare si redresare a economiei nipone, surplusul contului curent a crescut la 110 miliarde USD (2002), 153 miliarde USD (2003), 179 miliarde USD (2004) scazand apoi la 166 miliarde USD in anul 2005. 

4.3 Infrastructura

Japonia are o infrastructura pe deplin dezvoltata: sosele, autostrazi, cai ferate, aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru distributia tuturor tipurilor de bunuri si servicii. Desi sunt in derulare diverse proiecte de dezvoltare a infrastructurii, procesul de distributie a importurilor este afectat de concentrarea excesiva in principalele orase, preturi ridicate ale terenurilor si reglementari restrictive privind spatiile de desfacere a produselor.

Marile retele internationale de desfacere (de tipul Carrefour) nu au obtinut rezultate notabile, multe dintre acestea retragandu-se de piata nipona dupa mai multi ani de incercari nereusite de a determina schimbari notabile ale sistemului de distributie. Drept consecinta, micile magazine nipone care domina piata au nevoie de aprovizionare frecventa facuta de catre angrosisti care utilizeaza camionete de dimensiuni mici pentru a putea strabate strazile inguste. La aceasta se adauga cererea industriei manufacturiere de a i se livra de catre subcontractanti diversele ansamble si componenete in sistemul just-in-time, pentru a elimina stocarea in depozite intermediare si manipularea repetata a acestora. Numarul mare de camioane care distribuie marfurile in timpul orelor de lucru are drept consecinta aglomerarea excesiva a drumurilor urbane si a autostrazilor, traficul fiind incetinit in mod semnificativ in principalele centre urbane. In plus, un numar substantial de depozite sunt de tipul celor pe patru roti localizate pe sosele. 

4.4 Tehnici de vânzare

In Japonia, contactul personal cu clientii este deosebit de important. Este recomandabil ca un reprezentant comercial strain rezident sau aflat in vizita in Japonia sa fie insotit de un agent sau distribuitor japonez, in vizitele la clientii japonezi existenti sau potentiali. Stabilirea de intalniri de promovare a vanzarilor demonstreaza atasamentul fata de piata si este totodata un excelent mijloc de a obtine semnale din partea pietei. 

Una din greselile frecvente facute de companiile straine in Japonia este aceea de a nu acorda sprijinul adecvat partenerilor lor de afaceri japonezi dupa obtinerea unui succes initial. In general, este important ca distribuitorii sa fie avertizati sa nu aplice o strategie de marketing conservatoare, respectiv una care implica un volum scazut si preturi ridicate, care protejeaza interesele lor, dar impiedica dezvoltarea deplina a potentialului de vanzare a produsului strain. 

O parte importanta a succesului vanzarilor pe piata japoneza este asigurata de cunoasterea modului de a negocia si de a mentine relatiile cu japonezii. Valoarea cunostintelor de limba japoneza este inestimabila, precum si cunoasterea profunda a culturii si etichetei japoneze. Abordarea directa si onesta si evitarea arogantei sunt elemente deosebit de importante. 

Contactele oficiale intre companiile japoneze sunt realizate de regula prin intalniri la nivelul conducerilor, dar numai dupa ce anterior au avut loc negocieri amanuntite la nivel de lucru. In mod tipic, prima intalnire este destinata cunoasterii reciproce, atragerii interesului general al partii vizitate si permiterii evaluarii reciproce. Organizarea unor intrevederi repetate cu un numar mare de reprezentanti ai companiilor japoneze este o procedura obisnuita. Negocierile de afaceri pot fi lente intrucat partea japoneza poate prefera sa nu ajunga repede la un acord pentru a nu fi criticata ulterior pentru eventualele greseli. 

Desi la nivelul conducerilor a numeroase companii japoneze exista multi vorbitori de limba engleza, adesea, un traducator bun si familiarizat cu domeniul respectiv, poate ajuta la eliminarea problemelor de comunicare. 

4.5 Standarde si reglementari comerciale

4.5.1 Bariere comerciale, netarifare/tarifare și taxe de import

In prezent, nivelul mediu al taxelor vamale aplicate in Japonia (conform datelor Japan Tariff Association) este unul din cele mai scazute din lume (3,6%). Totusi, taxele aplicabile unor produse manufacturate si produse agricole sunt relativ ridicate. Ca o masura de incurajare a importurilor, Japonia a marit numarul produselor scutite de taxe la import la 2400, din 7000 cate sunt listate in tariful vamal. In prezent, aproape toate importurile de echipamente industriale sunt scutite de taxe vamale. Ca membra a Conventiei Sistemului Armonizat, Japonia foloseste acelasi sistem de clasificare tarifara pana la sase cifre. Tariful vamal japonez are patru coloane de taxe aplicabile: general, GATT, preferential si temporar. Sistemul tarifar preferential japonez ofera taxe reduse sau exceptari pentru produse importate din tari in curs de dezvoltare, de care beneficiaza si Romania. 

Pe langa taxele vamale, se percepe o taxa de consum de 5% (impozit indirect general) asupra tuturor bunurilor vandute in Japonia. Plataacestei taxe este solicitata in momentul efectuarii declaratiei de import. Taxa este aplicata la valoarea CIF a produsului plus taxa vamala de import. Guvernul Japoniei ofera producatorilor din tara reduceri ale taxelor (tax credits) de 5% din valoarea cu care acestia cresc importul unor produse manufacturate eligibile in decurs de un an (produse duty-free) si acorda amanari de plata a impozitului pe profit. Taxele vamale sunt specifice sau ad valorem, aplicabile valoarii CIF, iar in cateva cazuri o combinatie a celor doua. 

Vama nipona este considerata una dintre cele mai riguroase entitati publice din Japonia si existenta unor abateri este penalizata foarte exigent. 

4.5.2 Reglementari privind importurile

In prezent, majoritatea bunurilor sunt "liber importabile", pentru importul lor nefiind necesara o licenta. Singura exceptie este pentru acele produse care cad sub incidenta cotelor de import, caz in care importatorul japonez trebuie sa solicite licenta. Graul, carnea de vita si produsele din piele se numara printre cele cateva produse aflate sub incidenta sistemului de cote de import. Pentru produsele alimentare si de uz uman trebuie indeplinite anumite cerinte de siguranta si calitate. 

Desi procedurile vamale au fost mult simplificate in ultimii ani, exista anumite documente indispensabile formalitatilor de vamuire.

Acestea includ: 

1) licenta de import, valabila timp de patru luni de la data eliberarii (pentru produsele supuse sistemului de cote); 

2) o declaratie de import (formularul vamal C 5030); 

3) documentele de livrare (factura comerciala, packing list, conosament-ul sau, in cazul transportului aerian, air-bill); 

4) un certificat de origine, daca bunurile sunt indreptatite la un tratament favorabil (la taxe preferentiale sau OMC); 

5) orice document aditional necesar pentru a dovedi respectarea legilor japoneze si reglementarilor in privinta standardelor (certificate sanitare si fito-sanitare etc). 

4.6 Piețe de capital și investiții de portofoliu

La sfarsitul anilor '80, Japonia a devenit un important exportator de capital. Fenomenul de apreciere a yen-ului ce a avut loc dupa 1985 a deteminat multe companii japoneze sa faca investitii de portofoliu majore in alte tari. Guvernul Japoniei considera ca investitiile directe in exterior vor determina accelerarea reorganizarii industriale a economiei prin efectul de inlocuire a exporturilor si cresterea importurilor provenite de la filialele companiilor japoneze din exterior. Guvernul a incurajat firmele japoneze sa investeasca in exterior, oferindu-le credite si asigurari. Investitiile in tarile in curs de dezvoltare sunt apreciate ca un mod de promovare a dezvoltarii economice a acestor tari. Pe langa aceasta, investitiile in tarile dezvoltate sunt incurajate ca modalitati de a asigura pe deplin accesul pe pietele straine si de a reduce tendintele protectioniste in zonele in care exporturile japoneze au patruns masiv pe pietele locale. 

Nu exista restrictii referior la investitiille de portofoliu in Japonia, dar exista unele limitari practice care scad gradul de atractivitate a pietei japoneze in acest domeniu. Una din aceste limitari este dat de volumul mic de actiuni disponibile la nivelul pietii pentru investitorii straini, cauzat de practica corporatiilor nipone de detinere incrucisata de actiuni sau existenta unor restrictii informale ce obstructioneaza participarea actionarilor straini la actul managerial. 

Investitorii locali si straini au acces liber la o larga gama de instrumente de credit, la dobanda pietei. In general, companiile straine din Japonia nu au dificultati in obtinerea fondurilor. Creditele pe termen scurt sunt obtinute de majoritatea firmelor straine de la bancile comerciale japoneze sau de la filialele bancilor straine activand in Japonia. 

Creditele pe termen mediu se pot obtine de la bancile care efectueaza operatii de finantare de durata (Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala) care acorda imprumuturi atat companiilor straine cat si celor locale sau de la trusturile bancare si companiile de asigurari de viata. 

Creditele pe termen lung sunt acordate de Banca de Dezvoltare a Japoniei, dar pentru companiile straine este dificil sa obtina acest gen de finantare. Din acest punct de vedere, marile firme straine au tendinta sa foloseasca surse straine de finantare pentru necesitatile de creditare pe termen lung. 

4.7 Zone desemnate

In Japonia exista o singura zona economica libera, in Okinawa. Exista, in schimb, cinci tipuri de zone desemnate:

 (A) zone special desemnate;

 (B) silozuri desemnate;

 (C) depozite desemnate;

 (D) fabrici desemnate;

(E) obiective expozitionale desemnate 

(A) Zonele special desemnate sunt spatii publice a caror folosire este autorizata de Ministerul de Finante. Pe perimetrul acestora, localizate pe langa (aero)porturile de intrare, marfa straina (pentru export – import sau in tranzit ) poate fi descarcata, transportata si depozitata pentru maximum o luna de zile. Acest spatiu de depozitare temporara este utilizat pentru declaratii vamale si manipulare, putand fi de asemenea, folosit de catre oricine plateste. 
(B) Silozurile desemnate sunt spatii a caror folosire este autorizata de directorul general al vamilor, fiind destinate acelorasi scopuri asemeni zonelor special desemnate. 
(C) In depozitele desemnate marfurile pot fi depozitate pentru maximum 2 ani sau pentru o perioada mai mare de timp, numai cu permisiune speciala. Nu se platesc taxe vamale atat timp cat marfa se afla in depozit. 

(D) Fabricile desemnate permit productia de bunuri realizate cu materie prima de import fara plata taxelor vamale pentru materia importata. 

(E) Obiective expozitionale desemnate sunt spatii expozitionale autorizate de directorul general al vamilor pentru organizarea de manifestari internationale. Acest sistem este conceput pentru a usura administrarea expozitiilor cu participare internationala, precum si a expozitiilor cu sprijin guvernamental. Marfurile straine pot fi expuse sau folosite prin completarea unei simple declaratii. Echipamentele si materialele care se expun in cadrul acestor obiective trebuie sa fie in prealabil identificate, iar aranjamentele cu expeditorul marfii trebuie sa fie incheiate inainte de transportul acesteia.

4.8 Forța de muncă

Una dintre cele mai evidente trasaturi ale practicii manageriale nipone in domeniu este sistemul de folosire a fortei de munca pe toata perioada vietii active. In mod traditional, majoritatea marilor companii isi recruteaza angajatii imediat dupa absolvirea studiilor, asigurand pentru acestia programe de perfectionare profesionala extensiva.

Aceasta strategie manageriala este explicata de sistemul de angajare pana la pensionare. Totusi, perioada prelungita de crestere lenta din anii '90 a determinat companiile sa ia masuri de tipul concediilor fortate, pensionarii anticipate si angajarilor reduse de personal. Desi modelul traditional al ocuparii fortei de munca pe toata perioada vietii active se afla sub presiune, firmele japoneze au tendinta de a opera reducerea programului de lucru, inclusiv a orelor suplimentare, tocmai pentru a nu recurge la concedierea angajatilor. 

In ceea ce priveste modificarea structurii populatiei Japoniei, se constata ca incepand din 1997 populatia in varsta (peste 65 de ani) a depasit populatia tanara (sub 15 ani). Proportia populatiei productive nipone (intre 15 si 65 de ani) a atins valoarea de varf in anul 1992, dupa care s-a inregistrat o scadere continua. Aceasta tendinta, la care se adauga accentuarea fenomenului de diminuare a ratei natalitatii, determina inevitabil reducerea accelerata a populatiei Japoniei, punand probleme serioase economiei nipone. Ca solutie se incearca folosirea la maxim a fortei de munca existente (conceptul "un loc de munca pentru toata lumea") in conditiile in care se pastreaza rezervele fata de incurajarea imigratiei, cu deosebire din statele Asiei de sud-est. 

Muncitorii japonezi sunt considerati a fi unii dintre cei mai productivi din lume. Forta de munca este superior educata, disciplinata si motivata. Sindicatele sunt, de regula, organizate mai degraba la nivel de intreprinderi, decat pe ramuri de activitate. De obicei, grevele au loc in timpul negocierilor salariale anuale din primavara, dar sunt de scurta durata. 

In ceea ce priveste companiile straine, multe dintre acestea au avut probleme in recrutarea staff-ului managerial japonez, datorita costurilor ridicate, mult peste salariu mediu, necesare recrutarii personal ultra-calificat, cat si perceptiei nipone conform careia munca intr-o firma straina este destul de riscanta.

5. Comparație Japonia – Rusia – China

Dacă ar fi să comparăm Rusia cu Japonia, am observa că o țară cu o suprafață de 40 de ori mai mică decât a statului rus și care nu deține resurse naturale, are un PNB de 18 ori mai mare decât al Rusiei. Acest lucru se datorează dinamicii spațiale, care și-a mutat polii de putere dinspre teritoriu și resurse spre competitivitate economică și PNB.

Transformată din partener în competitor pentru SUA, Japonia nu a vizat obținerea statutului de superputere, ci doar s-a mulțumit cu cel de putere regională. Chiar dacă în ultimii ani, aceasta a fost devansată de creșterea economică a Chinei, miracolul japonez de ieri fiind înlocuit cu miracolul chinez de azi, Japonia nu și-a pierdut influența și puterea economică în zona Asiei și chiar s-a transformat într-o putere internațională de prim rang, comparabilă Canadei.

Japonia nu a fost doar generatorul bunăstării în Asia, declanșând dominoul boom-ului economic în regiune, dar a fost și este una dintre cele mai active puteri pe plan internațional. „Japonia rămâne o producătoare economică globală și cel mai mare furnizor de ajutoare umanitare din lumea întâi.” Activitatea de menținere a păcii și dezvoltare economică realizată la nivel mondial, îi pot oferi Japoniei statutul mult visat: al unei puteri acceptate și respectate pe plan internațional.

Japonia a impus un model economic asiatic rapid împrumutat la nivel global, bazat pe „complementaritatea între economii”. Identificabilă cu un joc de tip „win-win”, internaționalizarea productivității în statele vecine a dus la schimbarea industriilor și performanțe economice.

Corporațiile multinaționale au ca țară de origine Japonia, care a utilizat și îmbunătățit permanent eficiența muncii. De exemplu, companiile constructoare de automobile nipone au filiale în Tailanda pentru producerea motoarelor, în Indonezia pentru producerea bateriilor, în India și Filipine pentru producerea cutiilor de viteză. Companiile de calculatoare au ramuri de producție a componentelor în Singapore și de asamblare în Malaysia. Industria de automobile, oțel și semiconductori sud-coreeană a dezvoltat un parteneriat de tip cartel cu Japonia, ajungând să dețină cele mai importante flote comerciale.

Adăugând tuturor acestora calitatea și eficiența muncii nipone, rezultă o forță motrice uriașă, generatoare a unui model de dezvoltare ce redefinește parametrii forței geopolitice și care conferă statului japonez rolul de „locomotivă a dezvoltării” în regiunea Asiei.

În prezent, Japonia se confruntă cu o puternică stagnare ce a început încă din 1990, odată cu bula economică în care a intrat economia niponă. Declinul antreprenoriatului și creșterea timidă a capitalului bazat pe acțiuni, au fost cauzele principale ale acestei încetiniri economice și au dus la retrogradarea Japoniei de pe locul doi pe locul trei în ierarhia economică mondială.

Situația Japoniei în regiunea Asiei, a deschis-o către o alianță cu Statele Unite ale Americii, devenind o „prelungire geopolitică a puterii americane”. Pentru Japonia, SUA este protectorul său și „principala ancoră de salvare”, atât sub aspect militar, cât și al asigurării aprovizionării cu resurse.

Deși în urmă cu 20 de ani, SUA s-au văzut amenințate de apariția unei Japonii puternice, ce ar fi impus un fel de „Pax Nipponica” și ar fi devenit un gigant informațional, în prezent oboseala economică cu care se confruntă Japonia i-au regresat forța, plasând-o pe locul trei la nivelul economiilor internaționale și au stabilizat legăturile cu SUA.

Vulnerabilitatea militară, demografică și teritorială, cu care se confruntă Japonia, în prezent o face tot mai deschisă cooperări strânse cu Statele Unite. Izolarea geografică, dar și politică, datorită adoptării democrației occidentale, au transformat Japonia într-o piesă de puzzle ce nu se încadrează peisajului asiatic. Chiar dacă SUA își urmăresc maximizarea și perpetuarea intereselor strategice în Asia, prin intermediul Japoniei, aceasta din urmă nu ar fi putut supraviețui fără ajutorul american. Îmbrăcând forma unui protectorat militar, cooperare economică sau alianță împotriva Chinei, colaborarea Japonia-SUA reprezintă o punte între Asia și America, între Occident și Orientul Îndepărtat, dar mai ales un fel de „cap de pod al democrației” în regiunea Asiei.

În timp ce Japonia privește către America, ea trage în același timp și cu coada ochiului către China.„Liderii din sfera economică a Japoniei văd relația cu SUA drept una de concurență, pe când pe cea cu China drept una de complementaritate.”

„Considerate adesea rivale eterne, China și Japonia sunt de fapt copiloții economiei Asiei de Est.”

Datorită forței lor economice, dar și geografiei, o alianță nipono-chineză este luată tot mai mult în calcul. Mulți analiști aduc în discuție o posibilă axă economică și strategică Beijing – Tokyo, care ar crea un adevărat imperiu economic și ar transforma Asia în cea mai importantă zonă economică a lumii.

Fiind o națiune puternic influențată de sentimentul unicității și a mesianismului său, Japonia a creat un mod de viață diferit și chiar superior, transformat ulterior într-un etalon pentru zona Asiei.

Bibliografie

1. http://spice.stanford.edu/docs/122 Lucien Ellington

2. http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/4142.htm

3. http://www.japan-guide.com/e/e2202.html

4. http://geography.howstuffworks.com/asia/geography-of-japan2.htm

5. http://www.historia.ro/…/japonia-un-miracol-nimic-o-putere-internationala

6. http://www.earth.google.com

7. http://www.greenpacks.org/2008/06/13/the-good-side-of-high-food-prices-if-there-is-one/

8. http://www.aalborgindustries.com/contact_us/kobe.php

9. http://www.britannica.com/

10. http://geopolitics.ro/japonia-un-pitic-geopolitic-sau-un-gigant-international/

11. http://www.ccirj.ro/Avantaje-Economice-in-Japonia_

12.http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/japonia-un-miracol-nimic-o-putere-internationala

13. http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/9275-Miracolul-japonez

14. http://tokyo.mae.ro/