Economia de piață este o formă modernă de organizare a activității economice, [602343]

1
INTRODUCERE
Economia de piață este o formă modernă de organizare a activității economice,
în cadrul căreia oamenii acționează în mod liber, autonom și eficient, în concordanț ă cu
regulile dinamice ale piețe i.
Acest lucru face posibilă valorificarea eficientă a resurselor existente pentru
satisfacerea nevo ilor nelimitate ale oamenilor. Economia de piață este o economie de
schimb monetar.
Instituțional -formal, economia de piaț ă se bazează pe instituții jurid ice (dreptul
de proprietate individuală) și economice (firmă privată, piața ca relație între cerere și
ofertă, statul ca agent economic autonom ).
Din punct d e vedere tehnico -instituțional, economia de piață se întemeiază pe
promovarea concurențială a unor tehnici și tehnologii moderne ce asigură pe această
bază creșterea profitului.
Economia de piață este caracterizată printr -un mecanism adecvat de funcționare,
ale cărui componente sunt: piața, cererea, oferta, concure nța, costul, prețul, profitul,
mediul ambiant. Condițiile de bază care permit apariția, dezvoltarea și menținerea
economiei de piață sunt:
• specializarea: se referă la separarea agenților economici pe activități, produse, etc.
• schimbul: este corolarul log ic și practic al specializării, presupunând schimbul de
activități între agenții economici, într -un anumit raport de schimb astfel nevoile
economice încât să poată fi satisfăcute în cele mai bune condiții pentru toți;
• moneda: este mijlocul (instrumentul) cel mai bun de intermediere a schimbului
economic, datorită faptului că are cea mai mare lichiditate ;
• proprietatea privată: constă în exercitarea liberă a ansamblului atributelor
proprietății (posesie, folosința, dispoziție, uzufruct), fiind adesea asoci ată cu
libertatea economică.
Condițiile evolutive ale economiei d e piață se sintetizează astfel: adâncirea
specializării (aproprierea maximă de punctul avantajului comparativ la scara economiei
naționa
• sporirea lichidității monedei ;
• optimizarea dimamica a raportului proprietate privată -proprietate publică.

2

Economia de piață presupune în mod neces ar existența unui sistem
bancar care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităților monetare ale
economiei și orientarea lor temporară în desfășurarea de activități economice
eficiente.
Lucrarea de față este structurată pe 4 capitole: în primul capitol vom evidenția
caracteristicile pieței serviciilor și produselor bancare; în capitolul al doilea vom descrie
categoriile de produse și servicii bancare oferite în cadrul pieței bancare românești.
În cel de -al treilea capitol vom analiza prin intermediul unui studiu de caz referitor
la evolutia produselor si serviciilor oferit e de Raiffeisen Bank. Lucrarea se încheie cu
capitolul rezervat concluziilor si propunerilor.
Actualitatea temei investigate în prezentul proiect semnifică faptul că, în primul
rând, produsele și serviciile bancare trebuie să posede doar caracteristici c alitative
deoarece calitatea are un impact direct asupra performanței produsului sau serviciului,
iar acesta este un factor deosebit de important în relațiile cu clientela.
Clienții vor alege acea bancă, care va fi capabilă să le ofere astfel de produs e, și
astfel de servicii corespunzătoare tuturor cerințelor, dorințelor și așteptărilor acestora.
Astfel se poate afirma că p rodusele și serviciile bancare implică o relație bancă -client cu
multiple semnificații.

3

CAPITOLUL I. Caracteristicile pieței produselor și serviciilor
bancare

Evaluarea reformei sistemului bancar românesc este concepută în această
lucrare atât prin apelul la un set de parametri și standarde ce caracterizează
performanța sistemului bancar, cât și prin reportarea modelului de reformă, a eficienței
și provocărilor de viitor care privesc sistemul bancar românesc.
În perioada contemporană locul și rolul băncilor în economie sunt strâns legate
de calitatea lor de intermediar principal în relația economii -investiții, relație hotărâtoare
în creșterea economică.
În activitatea bancară, termenul de produs nu desemne ază un obiect sau un bun
fizic, ci un serviciu oferit de bancă.
Multe servicii bancare nu există exclusiv prin ele îns ele, ci presupun și
anticipează o succesiune logică și înlănțuită de servicii.
Gestiunea bancară poate fi definită ca fiind ansamblul de operațiuni cu privire la
atragerea de fonduri disponibile de la public, în conturi de numerar sau în titluri
negociabile, plătite la vedere sau la termen, în vederea păstrării și fructificării, iar p e de
altă parte, acordarea de credite solicitanților, precum și efectuarea de alte plasamente
ce au ca scop obținerea de venituri.
Gestiunea unei bănci constă în realizarea în condiții de eficiență a unor funcții
sau activități diferite, cu respectarea anumitor echilibre menite să asigure perenitatea
instituției.
Piața fin anciar -bancară este definită prin „serviciile financiar -bancare prestate cu
precădere
de către bănci și instituții financiare similare (agenții de schimb, case de economii, case
de împrumut, de amanet, societăți de credit) care se plasează în cadrul relațiilor
financiare în poziție de intermediari între posesorii de disponibilități băneș ti și solicitanții
acestora”. (Iuliana Cetină, Marketing financiar bancar, Editura Eco nomică, Bu curești,
2005, p. 78 -79)

4
Specificul marketingului financiar -bancar este determinat de poziția inedită pe
care o ocupă instituția financiară în cadrul mediului sau economico -social. Indiferent
însă de această poziție, firma financiară apare pe piață ca o fertant de servicii.
Instituția de credit este caracterizată printr -o str uctură în care aceasta
apare într -o dublă postură: debitor și creditor.
În micromediul băncii mai apar furnizorii de echipament (alte prestări),
furnizorii de forță de muncă, clie nții și concurenții.
Un loc central în cadrul pieței instituțiilor de credite îl ocupă clienții, față de care
societatea financiară (banca) se plasează în poziția de intermediar.
Prin activitatea desfășurată de bănci, de colectare de resurse financiare
concomitent cu plasarea acestora spre unitățile care resimt nevoi temporare
suplimentare, acestea îndeplinesc un rol important de intermediere bancară.
Creditul devine instrument activ în stimularea dezvoltării economiei, prin
intermediul lui încurajându -se acțiunea anumitor fenomene, în funcție de obiectivele
urmărite a se realiza.
Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de acorda re a acestuia
are o importanță majoră, intervenind funcția băncii de analist financiar pentru a or ienta
resursele spre cele mai eficiente plasamente.
În angajarea resurselor lor, băncile se confruntă cu o serie de riscuri:
-riscul de nerambursare
-riscul lipsei de lichiditate
-riscul de credit
Acordând credite, banca își asumă mai multe tipuri de riscuri, acestea fiind
determinate fie de calitatea celui care face împrumutul, fie de evoluția economică
generală, fie de structură generală a băncii .
1.1. Rolul sistemului bancar în cadrul sistemului financiar

Actuala conjunctură mondială se caracterizează prin spectaculoase transformări
ale raporturilor între state prin apariția unor fenomene economice aparent contradictorii,
cum sunt : globalizarea relațiilor de schimb, internaționalizarea capitalurilor și a fluxurilor
monetare și informaționale, dar și tendința de concentrare a economiilor naționale în

5
centre economice, monetare și chiar politice zonale, aflate într -o competiție informal
recunoscut ă și asumată și, de asemenea prin amplificarea fără precedent atât a rolului
unor structuri suprastatale în planul general al politicii mondiale (Organizația Națiunilor
Unite în primul rând, cu diversele sale subsisteme specializate), al politicii monetare
globale (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, băncile internaționale), al
politicilor economice și monetare zonale iin primul rând cristalizarea și concretizarea
conceptelor ce stau la baza Uniunii Europene), cât și rolul și importanța unor stru cturi
private în domeniul financiar și comercial, cum ar fi corporațiile transnaționale și băncile
comerciale internaț ionale. În aceste condiții, înțe legerea și asumarea locului și rolului
unei economii naționale în contextul economic mondial, precum și st abilirea strategiilor
de dezvoltare sunt chestiuni ce țin numai de o anumită orientare contextuală în
domeniul politic și economic, fiind vorba chiar de o așezare a națiunii respective în
istoria perioadelor următoare.
Aflată, datorită conjuncturii act uale și în circumstanțele modificărilor de substanță
ce se desfășoară în economia continentală și mondială, în centrul politicilor de
restructurare și de dezvoltare economică, funcționarea eficientă, pe baze moderne, a
sistemului bancar din România reprezi ntă una din condițiile fundamentale ale strateg iei
de aderare a țări i noastre la structurile Uniunii Europene.
Rolul băncilor în economie este evidențiat de funcțiile îndeplinite de acestea ca
agenți economici și ca factori de modelare economică:
• atragerea disponibilităților monetare, temporar disponibile ale diferiților agenți
• economici prin oferta de titluri secundare și condiții de depozitare avantajoase din
punct de vedere al remunerării, lichidității, siguranței;
• acordarea și distribuirea de m ijloace bănești suplimentare diferiților agenți
economici în vederea completării capitalurilor proprii;
• crearea instrumentelor de credit ale circulației monetare;
• sporirea și diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clienții (persoane fizice
sau juridice).
O altă funcție a băncilor este aceea a creației economice.
Această funcție se manifestă pe plan financiar și pe plan tehnic.

6
I. Pe plan financiar ea se exprimă prin următoarele forme:
a) Participarea băncilor la capitalul financiar al societăților comerciale ;
b) Acordarea de credite în vederea obținerii calității de asociat sau de împrumuturi
participative în favoarea societății comerciale la care banca participă cu capital ;
c) Acordarea de credite bancare societățilo r comerciale .

II. Pe plan tehnic, funcția de creație monetară se manifestă prin
următoarele forme:

a) Băncile joacă rolul de consilier financiar al agenților economici în căutare de resurse
financiare și mijloace de investire a resurselor.
b) Băncile acordă asistență societăților comerciale în cazuri de majorare a capitalurilor
acestor societăți, prin garantarea emisiunilor de acțiuni.
Înțelegerea cât mai corectă și profundă a situației actuale și a evoluției sistemului
bancar presupune:
1. Recunoașterea legăturii naturale dintre sistemul bancar și economie ;
2. Identificarea răspunsului la acele probleme (viziunile asupra restructurării
sistemului)
3. Înțelegerea perioadei de preaderare: este o perpetuare a soluțiilor eronat e
(preaderare eșuată) sau un efort de adaptare, mai lentă sau mai rapidă, a
soluțiilor corecte (tranziția și preaderarea reușită, integrare în structurile
europene cu corolaru l ei-dezvoltarea economică).
Evaluarea reformei sistemului bancar românesc este concepută în a ceastă
lucrare atât prin apelul la un set de parametri și standarde ce caracterizează
performanță sistemului bancar, cât și prin reportarea modelului de reforma, a eficienței
și provocărilor de viitor care privesc sistemul b ancar românesc, la problematica similară
din celelalte țări în tranziție din Europa.
În perioada contemporană locul și rolul băncilor în economie sunt strâns legate
de calitatea lor de intermediar principal în relația economii – investiții, relație hotărâtoare
în creșterea economică.

7
Conceptele modeme privind dezvoltarea economică consideră viitorul ca un rod
al fructificării rezultatelor prezentului, obținerea de economii ale agenților economici sau
persoanelor reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă și destinate
utilizării în viitor.
În cadrul acelorași concepte, investițiile, reprezintă o altă realitate a economiei
ce exprimă expansiunea agenților economici, ,,ce se gră besc” să -și maximizeze
profiturile.
Instituțiile financiar -bancare acționează într -un mediu dinamic, iar luarea
deciziilor cu privire la modalitatea optimă de desfășurare a activităților de piață,
implică pe lângă un grad ridicat de flexibilitate și adaptabilitate a managerilor la
schimbările mediului de afaceri, considerarea a portului adus de angajați și clienți în
concretizarea ofertei financiare.
Oferta de servicii se distinge în cadrul pieței financiare prin conținu tul să u
omogen și unitar, pachetul de servicii oferite, fiind, în ansamblu, același pentru fi ecare
tip de agent economic. ( Ionescu L.C., “Bancile și operațiunile bancare”, Editura Universității
din București, 2003,p.25 )
În cadrul pieței instituțiilor de credit bancare, oferta este alcătuită din următoarele
prestații:
• depozite, plăți, încasări și garanții ; intermedieri de titluri de valoare (acțiuni și
obligațiuni);
• emitere de obligațiuni ;
• investiții și plasamente;
• evaluări etc.
Oferta de servicii diferă de la un agent la altul prin o serie de caracteristici
specifice fiecărei componente în parte.
În cazul băncilor se detașează:
• volumul și durata împrumuturilor acordate;
• garanțiile solicitate;
• nivelul și gradul de diferențiere a dobânzilor practicate;
• operativitatea;
• facilități oferite de bănci;
• dobânzile percepute ori acordate.

8
1.2. Caracteristicile sistemului bancar din România
Caracteristicile generale ale sectorului serviciilor, particularizate la nivelul
produselor și serviciilor bancare privesc:
1. Caracterul intangibil (intangibilitatea).
Utilizarea unui cont bancar nu poate fi apreciată fizic (pipăit, văzut) și nici
verificată sau probată, înainte de a se proceda la deschiderea contului la o bancă și,
prin utilizare, se constată avantajele (sau dezavantajele) pe care le prezintă pentru
client.
În prezentarea produs elor bancare, se pune accentul pe beneficiile și avantajele
pe care le prezintă banca în relația cu clientela -încrederea, siguranța și seriozitatea.
Serviciile sunt performant e, rezultate ale unor activități, sunt experiențe trăite
de consumatori în legătură cu personalul de contact sau cu organizația în sine, iar
judecățile consumatorilor în legătură cu acestea tind să fie mai degrabă subiective,
decât obiective.
Rolul marketingului este acela de a “tangibiliza” pro dusul, de a oferi p ublicului
țintă aspecte vizibile ale ofertei, cu scopul reducerii riscului perceput de acesta.
În unele cazuri sunt prezentate produse fizice (bunuri de folosință îndelungată)
care se pot cumpăra cu credite oferite de bancă sau distribuți a rețelei de bancomate, ca
ilustrare a accesului rapid și la orice oră pentru retrageri de numerar.

2. Individualitatea are în vedere faptul că pentru un produs bancar dat (cont
bancar, credit bancar) există posibilitatea individualizării sale corespunză tor
nevoilor cerințelor fiecărui client.
Produsul în si ne, este același, dar, prin dobâ ndă, termene, operațiuni corelate
sau polarizate în jurul acestuia poate fi ad aptat nevoilor fiecărui client ce ea ce a dus la o
puternică diversificare a produselor b ancare.

3. Caracterul inseparabil (inseparabilitatea) al producerii produsului bancar de cel al
comercializării.
Produsele bancare nu pot fi create într -o etapă și vâ ndute în altă etapă și de
acea nici nu pot fi stocate.

9
Inseparabilitatea consumu lui serviciilor de momentul prestării (producerii) lor se
referă la faptul că serviciile sunt mai întâi vândute și ulterior produse și consumate,
comparativ cu bunurile care sunt produse, vândute și apoi consumate.
Datorită acestui fapt calitatea serviciilor este greu de definit și evaluat de
către consumatori înaintea consumului și, uneori, chiar și după realizarea acestuia. Atât
prestatorul serviciului, cât și cumpărătorul reprezintă părți componente ale pro cesului
de prestare. ( Caracota C. R. – Sistemul bancar din România. Realizări și perspective,
Editura Universitară București, 2012,p.35 -37 sau alt mediu electronic(e -banking).
4. Pentru a obține un produs sau serviciu bancar, clientul participă direct, a lături de
lucrătorul bancar, indiferent dacă acest contact este realizat în ghișeul bancar, prin
Internet(i -banking).
Din aceste caracteristici generale derivă și alte aspecte asociate serviciilor
bancare, cum sunt:caracterul lor perisabil;varietatea și permanenta înnoire a produselor
bancare în preocuparea băncilor de satisfacere a nevoilor clientelei; caracterul
nestandardizat, prin implicarea și strădania băncilor de a adapta fiecare produs nevoilor
fiecărui client.
5. Variabilitatea serviciilor subliniază influența exercitată asupra calității serviciilor de
către personalul care le prestează și imposibilitatea repetării identice a acestora,
datorită dispoziției fizice și psihice diferite a angajaților la mom ente diferite de timp.
Standardizarea și controlul calității serviciilor sunt dificil de realizat, motiv pentru
care abordarea de marketing sugerează soluția personalizării serviciilor, lucru
benefic pentru consumatori, dacă se are în vedere în săși eterogenitatea ridicată a
cerințelor și așteptărilor acestora.
6. Confidențialita tea are în vedere responsabilit atea băncilor de a păstra secretul
operațiunilor bancare, protecția și integritatea fondurilor depuse de clienți, controlul stric
al acc esului la fonduri numai persoanele autorizate de client, iar, în unele cazuri, numai
de anumiți lucrători bancari (pentru unele operațiuni efecuate în favoarea anumitor
clienți denumiți clienți importanți).

10
7. Perisabilitatea reprezintă caracteristic a serviciilor de a nu putea fi depozitate
sau stocate pentru o vânzare sau utilizare ulterioară.
Consecința directă este aceea că serviciile, neputând fi inventariate, determină o
capacitate nefolosită în anumite intervale de timp (mai ales pe ntru serviciile afectate
de sezonalitate) generând costuri c e nu pot fi recuperate î ntr-o perioadă viitoare.
(Philip Kotler, Gary Armstrong, Principi ile Marketingului, Ediția a III -a, Editura Teora,
București, 2004, p. 434. cererii, în principal prin stabilirea unor niveluri de prețuri
flexibile. )
8. Necesitatea sincronizării cererii cu oferta determină găsirea unor mijloace de
orientare a cererii, în principal prin stabilirea unor niveluri de preț flexibile.
9. Profesionalismul se constituie ca o caracteristică aparte, deter minată de
suspiciunea, reticența, în general, a oamenilor de a da cuiva spre păstrare sau
administrare banii.
Depunând bani la bancă sau apelâ nd la servicii bancare, clienții se așteaptă ca
oparatiunile să fie realizate cu profesionalism.
Responsabilitatea profesionalismului bancar are în vedere asigurarea unor operațiuni
de înaltă calitate, efectuate rapid, fără greșeli sau pierderi financiare, administrarea
fondurilor potrivit unor standarde cunoscute sau recunoscute , asigurarea de consultanță
financiară în adoptarea unor decizii specifice de către client, asigurarea unei game de
servicii corespunzătoare.
În concluzie, produsele și serviciile bancare au unele particularități care le
diferențiază de celelalte produse și servicii astfel:
• sunt imateriale adică nu au suport fizic ,dar satisfac anumite cerințe indispensabile
societății ,facilitând circulația bunurilor materi ale;
• sunt condiționate de reglementări bancare care stabilesc anumite condiții de
funcționare, risc, garantare etc ;
• produsele (creditele) dau acces la monedă iar serviciile (plățile interbancare)
asigură transferurile monetare între participanții la tran zacții ;
• produsele și serviciile se valorifică prin rețeaua proprie de unități bancare și nu se
pot redistri bui,închiria;

11
• produsele și serviciile se valorifică numai clientele i care are rel ații cu banca.
(Basno C. – Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2003.p.41 -43)
Din prisma gestiunii bancare produsele angajează capitalurile băncilor și
fondurile care ava nsează sub formă de împrumuturi, iar serviciile transferă fondurile
clientele i de la un partener la altul.
Raporturile juridice care se creează între bancă și client plaseza banca, în cazul
produselor (creditelor) în poziția de creditor, iar clientul în poziția de debitor.
În privința depozitelor clientul devine creditor (pentru depozitele care le deț ine în
bancă) și banca debitor, în ce privește serviciile banca este în poziția de creditor și
clientul de debitor. Principalele produse și servicii pe care banca le furnizează clientele i
sunt:
• credite pe termen scurt,mijlociu și lung ;
• garanții bancare ;
• carduri ;
• depozite la termen ;
• depozite la vedere ;
• certificate de depozite etc ;
Iar ca servicii amintim:
• transferuri inter/intrabancare ;
plăți inter/intrabancare ;
• schimb valutar ;
• colectare de numerar ;
• încasări și plăți în numerar ;
• păstrare de valori în tezaur etc .
Astăzi, clienții au devenit mult mai informați despre ceea ce trebuie să le ofere piața.
Necesitatea calității serviciului este o problemă reală pentru furnizorii de servicii
financiar -bancare. Băncile trebuie să monitorizeze nivelul serviciu lui și să asigure că
acesta este suficient de ridicat pentru a capta interesul cl ientului pentru oferta bancară.(
Berea A. Paul -Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, București, 2003,p.58 )

12
Calitatea serviciilor și continuitatea în oferta de prod use și servicii vor ajuta la
creșterea fidelității clienților, aceștia fiind mai puțin tentați să evalueze alternativa
utilizării serviciilor concurenței.
1.3. Particularitățile sistemului bancar din România
Performanța bancară are două dimensiuni: rentabilitate și risc, iar managementul
bancar urmărește maximizarea performanțelor bancare prin armonizarea următoarelor
obiective: maximizarea rentabilității băncii, minimizarea expunerii la risc și încadrarea în
normele de calitate și comportament prudențial.
Considerarea tuturor riscurilor este un fapt necesar și important pentru
fiecare bancă, dar în condițiile amplitudinii procesului de recreditare,
cunoașterea, evitarea și prevenirea lor este de o deosebită re levanță la nivel
național. (Dardac N., Barbu T. – Monedă, bănci și politici monetare, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 2005,p.33 )
2. Capacitatea pieței financiar -bancare este caracterizată de:
• volumul ofertei de produse și servicii ;
• volumul cer erii de produse și servicii ;
• volumul tranzacțiilor ;
• cota de piață a întreprinderii financiar -bancare deținută pe piață de referință ;
• clienții (persoane fizice, persoane juridice).

Dintre serviciile financiar -bancare amintim:
• acreditivul ;
• scrisoarea de garanție bancară ;
• colectarea și asigurarea monetarului ;
• păstrarea valorilor în tezaurul de casete ;
• tranzacții pe piața valutară ;
• servicii de depozitare pentru fonduri de investiții și societăți de investiții ;
• decontarea tranzacțiilor cu valori mobiliare pe piața bursieră și extrabursieră ;
• transferul sumelor în valută prin merchants bank ;
• transferul sumelor în valută prin money gram.

13
1.4.Arhitectura sistemului bancar
Totalitatea băncilor car e funcționează într -o economie, încadrându -se într -o
ierarhie bine stabilită, construiesc sistemul bancar.
Stabilitatea acestuia reprezintă un obiectiv al tuturor politicilor macroeconomice,
astfel încât reglementarea și supravegherea bancară sunt deosebit de importante.
Sistemele b ancare sunt structurate pe două nivele:
• Banca Centrală
• Bănci de sistem sau de rang secundar.
Această împărțire nu a existat de la începuturi.
Nu există o delimitare clară în atribuții a băncii centrale față de celelalte bănci,
însă cu timpul, nevoia unui monopol asupra emisiunii monetare și necesitatea
supravegherii bancare au dus la starea actuală.
Banca poate desfășura, în limita autorizației acordate de către Banca Națională a
României, precum și sub rezerva obținerii celorlalte autorizări cerute de lege,
următoarele activități:
• atragere de depozite și de alte fonduri rambursabile;
• contractare de credite, incluzând printre altele: credite d e consum, credite
ipotecare, finanțarea tranzacțiilor comerciale, operațiuni de factoring, scontare,
forfetare;
• servicii de transfer monetar;
• emitere și administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărți de credit, cecuri de
călătorie și altele asemene a, inclusiv emitere de monedă electronică;
• emitere de garanții și asumare de angajamente;
• tranzacționare în cont propriu sau în contul clienților, în condițiile legii, cu:
• instrumente ale pieței monetare, cum sunt: cecuri, cambii,
bilete la ordin, certificate de depozit;
• valută;
• contracte futures și options;
• instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobânzii;
• valori mobiliare și alte instrumente financiare;

14
• intermediere, în condițiile legii, în oferta de valori mobiliare și
alte instrumente financiare, prin subscrierea și plasamentul
acestora ori prin plasament și prestarea de servicii aferente;
• acordare de consultanță cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri și
alte aspecte legate de aceasta, consult anță și prestare de servicii cu privire la
fuziuni și achiziții de societăți comerciale;
• Intermediere pe piața interbancară;
• administrare de portofolii ale clienților și consultanță legată de aceasta;
• păstrare în custodie și administrare de valori mobiliare și alte instrumente
financiare;
• prestare de servicii privind furnizarea de date și referințe în domeniul creditării;
• închiriere de casete de siguranță;
• depozitare de active ale fondurilor de investiții și societăților de investiții;
• distribuire de titluri de participare la fonduri de investiții și acțiuni ale societăților de
investiții;
• acționare ca operator al Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare;
• operațiuni cu metale și pietre prețioase și obiecte confecționate din a cestea;
• operațiuni în mandat:
– distribuție pentru obligațiuni municipale;
– distribuție p entru obligațiuni corporative;
– distribuție de acțiuni;
– distribuție de dividende;
– efectuare de operațiuni privind execuția de casă a bugetului statului în limita
mandatului primit;
– efectuare de operațiuni în calitate de agent de asigurare;
– acționare în calitate de agent în cadrul contractului de credit sindicalizat, în
baza mandatului primit de la celelalte bănci cofinanțatoare;
– efectuare de operațiuni de debitare automată a contului clienților persoane
fizice și juridice, în baza mandatului acordat de aceștia;
– efectuare de plăți compensatorii cuvenite persoanelor fizice si juridice c a
urmare a declarării falimentului unor bănci, în baza contractului de mandat încheiat
cu Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;

15
– deschidere de conturi ale clienților la alte bănci și efectuare de operațiuni în
numele și pe seama acestora, p entru colectarea de numerar;
– plata beneficiilor cuvenite deținătorilor de titluri de participare ale fondurilor
deschise de investiții și, respectiv, dividende cuvenite acționarilor societăților de
investiții, în numele și pe seama acestor fonduri și a so cietăților de investiții;
• servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori
alte asemenea servicii pentru terți;
• participare la capitalul social al altor entități;
• închiriere de bunuri mobile și imobile, în condițiile legii, către
terți;
• primire de sume spre consemnare, efectuare de plăți, schimb
valutar;
• transport intern și internațional cu mijloace proprii și închiriate
pentru necesitățile generale ale băncii, precum și activități de
pază a bunurilor și persoanelor;
• orice alte activităț i permise a fi desfășurate de bănci în
conformitate cu legislația în vigoare și cu autorizările legale
aferente.
Banca poate presta servicii auxiliare sau conexe legate de activitățile
desfășurate, cum ar fi: deținerea și administrarea de bunuri mobile și imobile necesare
desfășurării activității sau pentru folosință salariaților.
Banca poate desfășura următoarele operațiuni cu bunuri mobile și imobile fără a
se limită la:
• operațiuni necesare desfășurării activității;
• operațiuni cu bunuri mobile și imobile destinate perfecționării pregătirii
profesionale a salariaților, organizării unor spații de odihnă și recreere sau asigurării de
locuințe pentru salariați și familiile acestora;
• operațiuni cu bunuri mobile și imobile dobândite ca urmare a executării
silite a creanțelor Băncii.
În realizarea obiectului de activitate și a operațiun ilor corespunză toare acestuia,
banca elaborează reglementări interne proprii.

16

Schema 2.1. : Structura sistemelor bancare

BANCA CENTRALA

BĂNCILE DE SISTEM BĂNCILE DE
TREZORERIE
Băncile
comerciale
depozit
Băncile de afaceri sau
de investiții Instituțiile de
credit specializate
Bănci mutuale și
cooperative de
credit
Bănci de economii

17
Există o mare varietate a tipologiei băncilor de sistem în funcție de orientarea
către un a numit segment al pieței bancare . (Mayer T., “Banii, activitatea bancara si
economia ”, Editura Editura Universitatii din Bucuresti, 2002,p.19 )
Toate băncile indiferent de tipul lor, contribuie la întărirea edificiului stratificat al
sistemului bancar.
1.Băncile comerciale , în accepțiunea modernă au apărut în legătură cu dezvoltarea
comerțului și acumulările de capitaluri bănești, expresie a dezvoltării producției și
expansiunii economiei. Participând la dezvoltarea operațiunilor comerciale prin
intermediul titlurilor cambi ale în mod firesc, aceste bănci au primit apelativul de ,,bănci
comerciale”.
Aceste bănci au în general un caracter universal, realizând toate tipurile de operațiuni
bancare.
Potrivit definiției, banca universală este o bancă aptă de a îndeplini toate
activitățile, atât la nivel național cât și internațional (în engleză se utilizează termenul full
service bank, care desemnează particularitățile băncilor globale).
Băncile comerciale, sau de depozit acționează ca societăți comerciale, urmărind
realizare a de profituri din activitatea desfășurată, dar respectând statutele de
funcționare proprii.
Aceste bănci constituie veriga de bază a oricărui sistem bancar și efectuează
toate tipurile de operațiuni bancare.
Aceste operațiuni se grupează în două ca tegorii principale:
A. Operațiuni pasive – prin care banca își procură resurse prin atragerea, sub diferite
forme, a disponibilităților bănești temporare din economie.
O trăsătură specifică a structurilor bilanțiere bancare o reprezintă ponderea foart e mică
(în medie de 10%) a capitalului propriu în total, ceea ce face ca operațiunile pasive să
fie foarte importante pentru volumul și calitatea resurselor atrase.
Operațiunile pasive ale băncilor comerciale pot fi grupate în:
a) Formarea fondurilor p roprii prin:
-emisiunea de acțiuni;
-subscrierea de acțiuni.;
Pentru majorarea capitalului social, băncilor le este permisă, pe lângă
subscrierea de noi aporturi în formă bănească și utilizarea altor surse precum:

18
• primele de emisiune sau de aport;
• dividendele din profitul net cuvenit acționarilor, după plata impozitului pe
dividende;
• rezervele constituite din profitul net și diferențele favorabile din reevaluarea
patrimoniului.
b) Constituirea depozitelor -reprezintă cea mai importantă operațiune de pasiv a băncilor
de depozit. Astfel, în activitatea bancară practic, se disting:
• depozite la vedere;
• depozite cu preaviz;
• depozitele la termen;
c) Operațiunile de refinanțare -intervin atunci când băncile își ,,consuma” fondurile
proprii și resursele atrase prin depozite și constau în procurarea resurselor de la Banca
Centrală. Operațiunile concrete prin care se realizează refinanțarea sunt:
• rescontarea -băncile cedează, înainte de scadența, Băncii Centrale portofoliul de
efecte comerciale, acceptate d e la agenții economici prin scontare;
• lombardare -care sunt credite, pe gaj de efecte publice (obligațiuni și bonuri de
tezaur);
B. Operațiunile active – sunt cele prin care banca realizează fructificarea capitalului și a
resurselor atrase. De calitatea operațiunilor active, depind în mare măsură profitul și
soliditatea băncii. Operațiunile de active sunt:
• operațiuni de incasso, prin care băncile prim esc sii remit documente pentru încasare
de la diferiți clienți;
• operațiuni de acreditiv, prin care sunt transferate sume din contul unui client
cumpărător într -un cont de depozit bancar la dispoziția băncii furnizorului;
• operațiuni de mandat, prin care băncile comerciale efectuează unele operațiuni în
numele clienților lor
Operațiunile de activ sunt:
a) Operațiuni de creditare pentru:
• agenți economici;
• persoane fizice;

19
b) Operațiunile de plasament – constau în achiziția de efecte publice (titluri de stat) și
acțiuni, reprezentând o modalitate de valorificare a resurselor băncilor în vederea
obținerii de profit din activitatea bancară.
Legea bancară, stabilește pentru băncile comerciale din România, ca valoarea
investițiilor pe termen lung, în valori mobiliare emise de o societate comercială, să nu
depășească 20% din capitalul social al societății respective și 10% din fondurile proprii
ale băncii.
Se prevede totodată, că valoarea totală a invest ițiilor pe termen lung ale băncii,
să nu treacă de limita de 50% din fondurile proprii ale băncii, iar pe total volum al
investițiilor efectuate în nume și pe cont propriu, este impus nivelul de maxim 100% din
fondurile proprii.
Această limitare nu se aplică pentru titlurile de stat.
c) Băncile comerciale efectuează și o altă categorie de operațiuni, necuprinse în bilanț ,
denumite operațiuni de comision, în cadrul cărora sunt incluse:
• operațiuni de remitere de sume bănești;
• operațiuni de incasso, pr in care băncile primesc și remit documente pentru încasare
de la diferiți clienți;
• operațiuni de acreditiv, prin care sunt transferate sume din contul unui client
cumpărător într -un cont de depozit bancar la dispoziția băncii furnizorului;
• operațiuni de mandat, prin care băncile comerciale efectuează unele operațiuni în
numele clienților lor.
2. Băncile de afaceri sau de investiții
Băncile de afaceri s -au rupt, cu timpul, din băncile comerciale, afirmandu -și
specializarea.
Particularitatea acestor tipuri de bănci constă în implicarea în bilanțul
întreprinderilor, acționând pe diferite pi ețe financiare, în contul lor. Scopul este
gestionarea patrimoniului clienților.
Prin diversitatea și inovația serviciilor oferite, băncile de afaceri și -au consoli dat
poziția în sistemele bancare mondiale.
Ele se regăsesc în mai toate ță rile dezvoltate. Tendința actuală este de
universalizare a băncilor, ceea ce a condus la „mariaje”, între tradiționalele bănci
comerciale și cele de investiții.

20
3. Băncile mutual e și cooperativele de credit
Aceste tipuri de bănci au avut la bază ideea cooperării în scopul sprijinirii unor
anumite domenii de activitate, care nu aveau acces facil la credit și finanțare datorită
lipsei de garanții (agricultură, construcții, artiza nat, marină).
Ca urmare, s -au asociat bănci care au dezvoltat creditul mutual și cooperatist, pe
seama resurselor reunite, sub ,,umbrela” încrederii. Ele reprezentau o concurență
veritabilă pentru băncile comerciale.
Organizarea acestor bănci constă într-un număr de Case locale având Consilii de
administrație.
Existau chiar avantaje fiscale și de monopol acordate de stat pentru aceste
rețele, care, însă, s -au diminuat cu timpul.
Treptat, băncile mutuale și cooperativele de credit au devenit b ănci obișnuite
specializate pe o anumită activitate sau clientelă.
Devenind bănci obișnuite, atât prin clientelă, precum și prin serviciile oferite, și
incluse în procesul de universalizare, băncile mutuale și cooperativele de credit trebuie
să facă faț ă concurenței actuale, prin specializarea într -o activitate punctuală și prin
diminuarea obiectivelor.
4.Băncile de trezorerie
Piața monetară și instrumentele specifice acesteia au cunoscut o amplă
dezvoltare, de aceea noi entități bancare și -au creat un loc în sistemul bancar pentru a
folosi aceste instrumente. Este cazul băncilor de trezorerie al cărei principal obiect de
activi tate este dat de operațiunile interbancare.
Această categorie bancară definește câteva instituții:
a. Euro -băncile
• sunt instituții specializate în colectarea și acordarea de împrumuturi sub forma
devizelor europene;
• emit certificate de depozit și acord ă împrumuturi pe termen lung ță rilor în curs de
dezvoltare grupând mai multe bănci comerciale, denumite bănci consorțiale.
b. Casele de scontare
• sunt primele instituții de tip bancă de trezorerie;
• au apărut în Marea Britanie;

21
• realizează scontare efectelor comerciale pe baza fondurilor împrumutate pe termen
scurt de la bănci;
• intermediar între bănci, trezorerie și întreprinderi pentru plasarea și obținerea
lichidităților.
Se poate concluziona ca principala activitate a c aselor de scontare și a băncilor
de trezorerie o constituie operațiunile interbancare, în sensul ca primele, care
desfășoară activități cu titluri, se refinanțează de pe diversele compartimente ale pieței
monetare ce reprezintă locul privilegiat de activit ate.
Nu este obligatorie existența separată a băncilor de trezorerie, activitățile
specifice acestora fiind realizate, în anumite ță ri, de băncile comerciale sau cele de
afaceri.
5. Băncile de economii
Băncile de economii sau casele de economii rep rezintă o verigă importantă în
sistemul bancar.
Rolul acestora este de a mobiliza economiile, în principal prin depozite pe termen lung,
și a le transfera în sistemul financiar -bancar pentru redistribuire.
Modalitățile de utilizare a economiilor sunt diverse, dar vizează plasarea
acestora cu un risc minim:
• parte importantă a resurselor sunt folosite pentru achiziționarea bonurilor de tezaur.
Se asigură astfel o marjă de lichiditate pentru a satisface cerer ile de retragere a
depunerilor;
• parte a resurselor sunt utilizate pentru mobilizarea unor efecte privind creditul pe
termen lung și mijlociu (echipamente, construcții), prin instituții de credit specializate;
• parte a resurselor se utilizează pentru achiz iții de obligațiuni de stat, acțiuni și
participații la capital.
Băncile de economii sunt structurate de obicei în asociații naționale, în scopul
reprezentării acestora în fața puterii publice.
Ele pot avea și structură piramidala: la nivel local, re gional.
6. Instituțiile de credit specializate
Aceste instituții dispun de resurse sub forma fondurilor proprii sau împrumuturilor
de pe piața financiară sau monetară, folosite în operațiuni cu titluri, preluări.

22
Sfera de acțiune a activității instituțiilor financiare specializate cuprinde creditul
pe termen mijlociu și lung acordat unei game diversificate de activități.
Instituțiile specializate pot fi grupate în următoarele categorii:
a) instituții de credit ș i de part icipație în industrie și comerț – au ca scop impulsionarea
invest ițiilor (chiar a inovațiilor);
b) instituțiile de credit destinate agriculturii -au ca scop finanțarea modernizării și
dezvoltării agriculturii vizând și răscumpărarea terenurilor;
c) instituțiile de finanțare a locuințelor și construcțiilor;
d) ,,băncile” sau instituțiile de comerț exterior;
e) societățile financiare de leasing și credite pentru consum;
f) instituțiile pentru credite municipale;
Există o mare varietate a tipologiei băncilor de sistem în funcție de orientarea
către un anumit segment al pieței bancare. (Mayer T. “Banii, activitatea bancară și
economia”, Editura Editura Univers ității din București, 2002,p.19)
Toate băncile indiferent de tipul lor, contribu ie la întărirea edificiului stratificat al
sistemului bancar.

23
CAPITOLUL II. Categorii de produse și servicii bancare
oferite în cadrul pieței bancare românești
Procesul relativ lent al privatizării ample a sistemului bancar românesc trebuie
privit însă și în legătură strân să cu dinamica, de asemenea lentă, a restructurării
întreprinderilor, explicată nu numai prin rigiditățile structurale mai accentuate în
economia românească, ci și prin opțiunea politică prevalentă, care a p us costurile
sociale pe termen scurt în centrul politic ii de restructurare economică. Într-adevăr,
banca centrală a adoptat o politică prudentă privind autorizarea băncilor, iar guvernul a
intervenit de mai multe ori pentru asanarea creditelor neperformante.
Autoritățile au încurajat participarea Regiilor Autonome și a societăților
comerciale cu capital de sta t la constituirea unei bănci.
De asemenea, a fost creat un sistem de garantare a depozitelor și s -a manifestat
prudență în liberalizarea conturilor de capital.
Asanarea creditelor neperfomante (în mai multe etape ) nu a fost însoțită de
măsuri de întărire a guvernanței interne și externe a băncilor supuse restructurării; ca
urmare, aceste inițiative au alimentat riscul moral.
Liberalizarea financiară este rămasă în urmă, iar performanța sistemului este
scăzută.
Pe parcursul anului 2014 și în prima jumătate a anului 2015 nu au intervenit
modificări majore la nivelul acționariatului instituțiilor de credit.
În ceea ce privește cota de piață, primele locuri sunt ocupate de băncile cu
capital austriac, francez și grecesc; grupa băncilor cu capital românesc a cunoscut o
scădere a ponderii, ca urmare a reclasificării unor bănci.
Gradul de intermediere financiară a consemnat în 2015 un trend ușor
descendent, în condițiile unei activități slabe de creditare.
Gradul de concentrare a sistemului bancar românesc, din perspectiva activelor,
creditelor și depozitelor, reflectat de ponderea primelor cinci bănci în sistem, se menține
la un nivel moderat în raport cu alte state din regiune .
Astfel, numărul instituțiilor de credit s -a redus în 2014, comparativ cu 2015,prin
încetarea activității Băncii C.R. Firenze în urma fu ziunii prin absorbție cu Intesa
SanPaolo Bank ce a avut loc în trimestrul IV 2014.

24
În primul trime stru al anului 2015, numărul instituțiilor de credit s -a mărit datorită
intrării pe piața românească a Băncii TBI Bank EAD Sofi și prin deschiderea unei
sucursale locale.
În sistemul bancar românesc activează 41 de instituții de credit, dintre ca re: 27 cu
capital majoritar privat străin, 2 cu capital majoritar privat autohton, 2 bănci cu capital
integral sau majoritar de stat, 9 sucursale ale băncilor străine; acestora li se adaugă și o
organizație cooperatista de credit ( conform tabelului 2.1. ) .
Pe parcursul anului 2015, 10 instituții de credit din UE au notificat BNR intenția de
a oferi în mod direct servicii financiare pe teritoriul României, în baza pașaportului
european.

2014 2015 2016 2017
Nr instituț ii de credit 39 42 43 42
Nr instituț ii de credit cu capital
majoritar privat 37 40 41 40
Nr bănci cu capital majoritar stră in
din care :
-sucursale ale băncilor stră ine 33

7 36

10 37

10 35

10
Ponderea în total active a bă ncilor
cu ncapital majoritar privat % 94.5 94.7 94.6 92.5
Ponderea în total active a băncilor
cu capital stră in% 88.6 88.0 88.2 85.3
Ponderea primelor 5 bănci î n total
active % 60.3 56.3 54.3 52.4
Indicele Herfindahl –
Hirschmann 1171 1046 926 857
Tabel 2.1. : Indicatori structurali ai sistemului bancar românesc

25
Cota de piață în activele sistemului bancar a băncilor cu capital majoritar străin a
cunoscut o creștere importantă în 2015, atingând valoarea de 90,7 la sută la finele lunii
august 2015. Această creștere se datorează reclasificării unor bănci din grupa bă ncilor
cu capital majoritar românesc în cea a băncilor cu capital majoritar străin.
În perioada iunie 2015 – iunie 2016, nivelul capitalului social aferent sectorului
bancar românesc a rămas relativ constant, crescând cu aproximativ 100 milioane l ei
(0,37 la sută) prin aportul de capital efectuat de către sectorul privat.
Ponderea capitalului social grecesc în totalul capitalului social aferent sistemului
bancar românesc se menține pe prima poziție (20,6 la sută), dar continuă trendul
desc endent început în 2014 .
Poziția secundă este ocupată de capitalul social austriac (20,3 la sută), în timp ce
capitalul social românesc ocupă a treia poziție (20,1 la sută).
Față de anul 2014, creșteri au fost înregistrate la nivelul ponderilor deținute de
capitalul social francez, maghiar și cipriot, în timp ce capitalul social românesc și cel
grecesc au înregistrat ponderi în scădere.
Portofoliul de credite (Dec 2015 vs Dec 2014 vs 2017)

Grafic 2.1. Total credite Decembrie 2015: 12.266,5 mil. Lei

Grafic 2.2. Total credite Decembrie 2015: 11.933 mil.lei

26
Grafic 2.3. Total credite Decembrie 2016: 3.210 mil.lei

Structura portofo liului de credite s -a schimbat – dacă în 2 015 ponderea creditelor
acordate persoanelor juridice în total portofoliu era de 22%, în decembrie 2016,
ponderea acestora era de 67%.
Această evoluție pozitivă se regăsește și în creșterea cu 8% față de 2014 a
portofoliului de credite acordate pe rsoanelor juridice.
Structura portofoliului de credite Persoane Juridice în funcție de tipul activității la
sfârșitul anului 2017 este aproximativ echilibrată, între principalele tipuri de activităț i,
respectiv agricultură, comerț , construcții, in dustrie și servicii.

27

Fig.2.2Topul bancilor dupa valoarea activelor si cota de piata

Sistemul bancar românesc, format din 25 de bănci persoane juridice române, 9
sucursale ale băncilor din state membre UE și cooperativa de credit Creditcoop, în total
35 de instituții de credit, și -a majorat activele în 2018 cu 8,6%, echivalentul a 34
miliarde lei, la un total de 427 miliarde lei, conform datelor publicate de Banca Națională
a României (BNR).
Două bănci de mărime medie, Banca Carpatica și Veneto Bank, au ieșit anul
trecut din peisajul bancar, prima fiind preluată de Patria Bank iar a doua fiind în ghițită

28
de banca italiană Intesa , care are o subsidiara și în România, care însă pierde constant
din cota de piață, de sub 1%, fiind pe locul 18.14

2.1 Produse bancare oferite persoanelor fizice/juridice
Cardurile de cumpărături
Cardul debit în lei VISA Electron și Mastercard Standard
Pot fi utilizate în țară și în străinătate pentru plata de bunuri și servicii, precum și
pentru obținerea de numerar.
Cardurile VISA Electron și Mastercard ata șează pe același cont personal.
Avantaje :
1. Pot îndeplini funcția de carduri de acces la contul personal de salariu alimentat
de către angajatorul dumneavoastră.
2. Pot fi uti lizate pentru plata facturilor emise de diverși furnizori de utilități la
echipamentele ATM sau la ATM -urile altor bănci care oferă acest serviciu; Lista
furnizorilor pentru plăți facturi prin ATM se regăsește la secțiunea Serviciu plată
facturi utilități prin ATM a oricărei bănci;
3. Oferă siguranța sporită a tranzacțiilor datorită tehn ologiei cu microprocesor (cip)
încorporate;
4. Posibilitatea de a efectua tranzacții comerciale directe și extrageri de numerar
nu numai în țară, dar și în străinătate (cardul este alimentat cu lei, în străinătate
realizându -se conversia automată în moneda țării respective) 24/24 ore, 7/7 zile;
5. Acces nelimitat la orice alte locații comerciale și rețele de eliberare numerar
(unități bancare, ATM – uri) din țara și din străinătate care afișează sigla VISA
Electron sau Mastercard; acces la o rețea extinsă de unități și ATM -uri, de unde
se poate retrage gratuit numerar;
6. Servicii de asistență clienți 24/24 ore, 7/7 zile asigurate de bancă și de către
organizațiile VISA Europe sau Mastercard Europe (după caz), prin procesori
autorizați;
7. Posibilitatea de a solicita băncii atașarea pe cont a până la 4 car duri
suplimentare;
8. Posibilitatea schimbării codului PIN utilizând ATM -urile bancare ;

29
9. Posibilitatea de a obține de la ATM -urile bancare minirapoarte de activitate card ;
10. Posibilitatea de a vizualiza soldul contului de card în ATM -urile altor bănci din
țară și din străinătate care oferă această facilitate (aplicabil numai cardului VISA
Electron) ;
11. Posibilitatea de a primi prin e -mail extrasele/rapoartele de activitate cont card ;
12. În cazul în care contul este folosit pentru încasarea lunară a salariului,
posibilitatea de a beneficia la cerere de facilitatea de descoperit de cont
(overdraft) de până la 9 venituri nete,maxim 40.000 lei, în funcție de analiza
individuală de bonitate. Aceasta reprezintă o modalitate facilă și flexibilă de
creditare, respectiv o li nie de credit atașată cardului de salariu care se acordă de
către bancă în baza unui contract de creditare;
13. Pe contul de card pot fi efectuate operațiuni prin serviciul Internet Bank
(vizualizare cont de card, extras de cont pe ultima lună, transfer de su me din
contul de card către conturi din alte bănci);
14. Cardul poate fi utilizat pentru tranzacții comerciale securizate pe internet, prin
înrolarea în serviciul 3 D Secure;
15. Posibilitatea de a atașa cardurilor emise de către bănci asigurare de călătorii în
străinătate în sc op turistic;
16. Posibilitatea de a primi mesaje despre tranzacțiile efectuate cu cardul (sumă
utilizată, dată, oră, locația), soldul disponibil și orice alte operațiuni de plăți și
încasări din contul atașat cardului prin activarea serviciul ui Info SMS (serviciu
opțional);
17. Posibilitatea de a acumula puncte de loialitate la orice tranzacție comercială
efectuată cu cardul Mastercard debit, indiferent de valoarea acesteia, prin
înrolarea gratuită în Programul de recompense pentru clienții utili zatori de carduri
Mastercard;
18. Card de debit Mastercard Gold .
19. Pot fi utilizate în țară și în straintate pentru plata de bunuri și servicii, precum și
pentru obținerea de numerar.
Avantaje:
Card de debit, î n lei, pentru persoane fizice.

30
Necesită realizarea de către deținători de venituri lun are stabile de minum 1.500
euro (echivalent lei la cursul BNR) și furni zarea de documente doveditoare în acest
sens.
Prin intermediul cardului de debit Mastercard Gold în lei, vi se asigură:
• Posibilitatea accesării directe, din orice localitate din țară sau din străinătate, a contului
personal atașat cardului, pentru efectuarea de tranzacții comerciale sau obținerea de
numerar;
• Păstrarea în cont la bancă, în condiții de securitate, a disponib ilităților bănești din
salariu sau din alte surse;
• Posibilitatea obținerii de numerar de la ghișeele din țară și străinătate ale băncilor care
afișează sigla Mastercard, în cadrul programului de funcționare a acestora, precum și
accesarea echipamentelor automate de eliberare de numerar (ATM), 24 de ore pe zi,
7 zile pe săptămână;
• Siguranță în utilizare, atât prin eliminarea deținerii de numerar, cât și prin posibilitatea
blocării accesului la cont, în cazul pierderii sau furtului cardului;
• Înlocuirea de ur gență a cardului pierdut/furat/ distrus, în orice localitate din țară, într -un
interval de maximum 3 zile lucrătoare din momentul solicitării;
• Posibilitatea obținerii facilității de descoperire în cont;
• Punerea la dispoziție de rapoarte lunare detali ate, care conțin: tranzacțiile efectuate,
locul unde au fost efectuate, taxele și comisioanele reținute de bancă;
• Posibilitatea schimbării codului PIN utilizând echipamentele ATM
• Posibilitatea obținerii la ATM -urile de minirapoarte de tranzacții, cuprin zând
înregistrările pe contul atașat cardului din ultimele 3 0 zile, maximum 10 operațiuni;
• Posibilitatea vizualizării disponibilităților din contul de card și în rețelele ATM ale
altor
• bănci din țară și din străinătate, care au această facilitate;
• Posibilitatea de a primi prin e -mail extrasele/rapoa rtele de activitate cont card;
• Posibilitatea de a achita la ATM -urile băncii facturi emise de furnizorii de
servicii/utilități care dețin convenții în acest sens cu banca. Lista furnizorilor
pentru plăți facturi prin ATM se regăsește la secțiunea Serviciu plată facturi
utilități prin ATM ;
• Comision zero pentru tranzacții la comercianții acceptatori de card din țară și din

31
străinătate;
• Acces la o rețea extinsă de unități și ATM -uri, de unde se poate ret rage gratuit
numerar;
• Posibilitatea de a primi mesaje despre tranzacțiile efectuate cu cardul (suma
utilizată, data, ora, locația), soldul disponibil și orice alte operațiuni de plăți și
încasări din contul atașat cardului prin activarea serviciului Info SMS (serviciu
opțional);
• Posibilitatea de a acumula puncte de loialitate la orice tranzacție comercială
efectuată cu cardul Mastercard debit, indiferent de valoarea acesteia, prin
înrolarea gratuită în Programul de recompense pentru clienții ut ilizatori d e carduri
Mastercard.
Caracteristici
Contul de card poate îndeplini funcția de cont de salariu (alimentat de către
angajatorul dumneavoastră ) sau cont de încasare a pensiei, și poate fi utiliza t
concomitent și pentru alimentă ri cu disponibilități bănești din orice alte surse (depuneri
de numerar la unitățile băncii, tra nsferuri din alte bănci etc.);
Pe contul de card pot fi efectuate operațiuni prin serviciul Internet Banking al
Raiffeisen Bank (vizualizare cont de card, extras de cont pe ultima lună, transf er de
sume din contul de card către conturi sau din alte bănci);
Cardul poate fi utilizat pentru cumpărături securizate pe Internet, prin înrolarea în
serviciul 3 D Secure pus la dispo ziție gratuit de către bancă;
Cardurile pot fi utilizate în țară și în străinătate pentru plata bunurilor și serviciilor
la comercianți precum și pentru retragerea de numerar de la ATM -uri și/sau ghișeele
bancare unde este afișată sigla Mastercard;
Cardul Mastercard Gold poate fi utilizat atât în mediu elect ronic (echipamente
ATM și EPOS) cât și în mediu manual (imprinter și autorizare telefonică a tranzacției);
Cardul Mastercard Gold poate fi folosit în țară și în străinătate pentru închirierea
de autovehicule și pentru rezerv are în avans de camere la hotel.
Limita de descoperire în cont
Obținerea acestui credit este simplă, prin completarea unei cereri și depunerea
documentației indicate de bancă (adeverință de venit, alte documente doveditoare). Nu
aveți nevoie de giranți sau de alte garanții suplimentare.

32
Solicitarea limitei de desc operire în cont nu este comisionată de bancă.
Acordarea limitei se bazează pe analiză de risc și evaluarea bonității financiare
individuale. Plafonul maxim al limitei este de 40.000 lei dar nu mai mult de nouă
venituri pe familie.
Beneficii :
Bene ficii ac ordate de bancă în nume propriu:
• Restituirea lunară în contul de card a 0,5% din valoarea tranzacțiilor
comerciale;
• Neperceperea comisionului lunar de administrare cont și a altor comisioane
curente de tranzacționare în condițiile prezen tate în Ghidul de utilizare;
• Servicii IB gratuite ;
• Extras de cont lunar, transmis clientului gratuit prin poștă ;
Pachete de asigurare pentru diferite servicii:
• Servicii de asigurare tip Travel pe parcurs extern: accident în mijloace d e
transport public, cheltuieli medicale de urgență, bagaje întârziate, întârziere călătorie,
răspundere ci vilă, legală ;
• Servicii de asigurare tip Securitate: protecția bunurilor achiziționate, protecția
documentelor, protecția împotriva utilizării f rauduloase a cardurilor bancare;
• Card de credit în lei Mastercard .
Acces permanent la linia de credit acordată de bancă
Băncile vor acorda o linie de credit cu reînnoire după fiecare rambursare la care aveți
acces din orice locație comercială sa u de eliberare numerar care afișează sigla
Mastercard. Limita de credit poate ajunge până la 9 (nouă) venituri nete, maxim 40.000
lei și se acordă în baza unei analize individuale de bonitate a clientului.

Până la 56 de zi le calendaristice fără dobândă (56 de zile calendaristice grație la
plată dobânzii, pentru tranzacții la comercianți)
În plus, comisionul pentru tranzacții la comercianți, în țară și în străinătate este 0.
Rambursare flexibilă
2,5% suma minimă de plată din datoria față de bancă la sfârșitul fiecărui ciclu de
tranzacționare.
Până la patru carduri suplimentare atașate contului dumneavoastră .

33
Puteți solicita oricărei bănci să emită până la patru carduri suplimentare atașate
contului dumneavoastră. Puteți stabili plafoanele lunare de credit la care au acces
cardurile suplimentare.
Schimbarea codului PIN
Rețeaua de ATM -uri vă oferă posibil itatea să alegeți/schimbați codul PIN.
Miniraport tranzacții card
Rețeaua de ATM -uri vă oferă posibilitatea obținerii unui miniraport tranzacții
card, cuprinzând î nregistrările pe contul atașat cardului din ultimele 30 zile, maximum
10 operațiuni.
Tranzacții securizate pe Internet
Cardul poate fi utilizat pentru tranzacții comerciale securizate pe Internet, în regim 3D
Secure.
Protecția contului dumneavoastră
Pentru protecția contului împotriva utilizării neautorizate, unele bănci au plafonat
valoarea zilnică a tranzacțiilor în nume rar. Dacă plafoanele sunt prea reduse pentru
dumneavoastră, pu teți solicita gratuit majorarea acestora.
Pot fi utilizate pentru plată facturilor emise de diverși furnizori de utilități la
echipamentele ATM a bănc ii alese de dvs sau la ATM -urile altor băn ci care oferă acest
serviciu. Pe contul de card pot fi efectuate operațiuni prin serviciul Internet Banking
(vizualizare cont de card, extras de cont pe ultima lună, transfer de sume din contul
de card către co nturile bancare.

2.2.Carduri de debit și de credit
• Creditul de nevoi personale cu asigurare de viață și șomaj
Destinația creditului
Finanțarea nevoilor personale ale clienților și/sau ale familiilor acestora.
Valoarea creditului: maximum 40. 000 lei
Pentru creditele garantate exclusiv cu garanție reală mobili ară prin constituirea
unui cash colate ral asupra depozitului deținut/ constituit de client sau o terță persoană
la Raiffeisen Bank:
• 85% din val oarea garanției reale mobiliare, în cazul depozitelor constituite în lei

34
• 75% din valoarea garanției reale mobiliare, în cazul depozite lor constituite în alte
valute
Perioada de creditare :
• minimum 1 an, fără perioada de grație;
• maximum 5 ani, cu posibilitatea de a opta pentru o perioadă de grație de
maximum 360 zile calendaristice;
Comisioane :
Pentru creditele oferite în campanie:
• Comision de analiză dosar și comision de administrare credit: 0
• Pentru creditele garant ate exclusiv cu garanție reală mobiliară:
• Comision de analiză dosar: 250 lei;
• Comision de administrare credit: 0,3%/luna din soldul creditului;
Avantaje :
• Gratuit poliță de asigurare, riscurile asigurate fiind: deces din boală sau accident,
invali ditate permanentă totală ca urmare a unei boli sau accident, șomaj
involuntar;
• Perioada de grație de până la 12 luni;
• Nu este necesară prezentarea de documente justificative privind utilizarea
creditului;
• La calculul venitului net se pot lua în calcul toate veniturile certe ale familiei, cu
caracter de permanență pe toată durata de creditare ;
• Posibilitatea uti lizării serviciului de Internet Banking pentru vizualizarea situației
creditului (sold, dobânzi, rate), dar și pentru operațiuni curente (plăți, depozite);
Creditul poate fi acordat și în variantă fără analiză și fără documente doveditoare
privind venitul, exclusiv în baza garanției re ale mobiliare prin constituirea unui cash
colateral asupra depozitului deținut/ constituit de client sau o terță persoană ;
• Creditul de refinanțare cu asigurare de viață și șomaj
Destinația creditului :
• Refinanțarea creditelor în derulare, indiferent de destinația acestora, cu
posibilitatea
• obținerii unei sume suplimentare.
• Valoarea creditului: maximum 40.000 lei

35

Perioada de creditare :
• minimum 1 an, fără perioada de grație;
• maximum 5 ani, cu posibilitatea de a opta pentru o perioadă de grație de
maximum 360 zile calendaristice;
Comisioane :
• Comision de analiză dosar: 250 lei;
• Comision de administrare credit: 0, 3%/lună din soldul creditului;
Avantaje :
• Gratuit poliță de asigurare, riscurile asigurate fiind: deces din boală sau accident,
invaliditate permanentă totală ca urmare a unei boli sau accident, șomaj
involuntar;
• Posibilitatea de finanțare a comisioanelor din credit;
• Creditul de Refinanțare cu a sigurare de viață și șomaj permite atât refinanțarea
integrală a creditelor aflate în derulare cât și suplimentarea sumei acordate;
• Perioa dă de grație de până la 12 luni;
• Creditul ipotecar în lei și valută
Destinația creditului :
• Dobândirea sau me nținerea drepturilor de proprietate asupra unui teren și/sau
unei construcții cu destinație locativă, realizate sau care urmează să se
realizeze;
• Reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau extinderea unei construcții cu
destinație locativă;
• Viabilizarea unui teren;
Perioada de creditare :
Maximum 35 ani, cu posibilitatea de a opta pentru o perioadă de grație de maximum
360 zile calendaristice, stabilită în funcție de perioada de creditare.
Comisioane :
• Comision de analiză dosar: 500 lei/150 euro;
• Comision de administrare credit: 0,04%/lună din soldul creditului
Garanții :
• Ipoteca imobiliară asupra imobilului care face obiectul creditului. În completarea

36
ipotecii imobilia re pot fi admise și alte garanții dintre cele acceptate de bancă.
Avantaje :
• Perioadă de creditare de până la 35 ani;
• Perioadă de grație stabilită în funcție de perioada de creditare;
• Posibilitatea rambursării anticipate fără comision;
• La calculul venitului net se pot lua în calcul toate veniturile certe ale familiei cu
caracter de permanență pe toată durată de creditare;
• Posibilitatea utilizării serviciului de Internet Banking gratuit pentru primele 3 luni,
pentru vizualizarea situației creditului (sold, dobânzi, rate), dar și pentru
operațiuni curente (plăți, depozite);
Aport propriu :
• În funcție de valută și categoria creditului, în condițiile respectării, după caz, a
prevederilor reglementărilor băncii privind creditarea persoanelor fizic e, inclusiv a
celor referitoare la garantarea creditelor și la limita maximă admisă pentru
valoarea creditelor pentru investiții imobiliare în raport cu valoarea garanției
ipotecare.
Perioada de creditare :
• Maximum 30 ani, cu posibilitatea de a opta pentru o perioadă de grație de
maximum 360 zile calendaristice, stabilită în funcție de perioadă de creditare.
Comisioane :
• Comision de analiză dosar: 500 lei/150 euro;
• Comision de administrare credit : 0,04%/lună din soldul creditului
Garanții :
• Ipoteca imobiliară asupra bunurilor imobile. În completarea ipotecii imobiliare pot
a fi admise și alte garanții d intre cele acceptate de bancă.
Avantaje:
• Perioada de creditare de până la 30 ani;
• Perioada de grație stabilită în funcție de perioada de creditare;
• La calculul venitului net se pot lua în calcul toate veniturile certe cu caracter de
permanență pe toată durată de creditare, ale familiei;
• Posibilitatea utilizării serviciului de Internet Banking gratuit pentru primele 3 luni,
pentru vizualizarea situației creditului (sold, dobânzi, rate), dar și pentru

37
operațiuni curente (plăți, depozite);
Garanții
• Ipoteca imobiliară asupra imobilul ui care face obiectul creditului. În completarea
ipotecii imobiliare pot a fi admise și alte garanții d intre cele acceptate de bancă.
Avantaje
• Perioada de creditare de până la 35 ani;
• Perioada de grație stabilită în funcție de perioada de creditare;
• Posibilitatea rambursării anticipate fără comision;
• La calculul venitului net se pot lua în calcul toate veniturile certe ale familiei cu
caracter de permanență pe toată durata de creditar e;
• Posibilitatea utilizării serviciului de Internet Banking gratuit pentru primele 3 luni
• pentru vizualizarea situației creditului (sold, dobânzi, rate), dar și pentru
operațiuni curente (plăți, depozite);
• Credi tul imobiliar în lei și valută
Desti nația creditului :
• Dobândirea sau menținerea drepturilor de proprietate asupra unui teren și/sau a
unei construcții cu destinație locativă, realizate sau care urmează să se
realizeze;
• Reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau extinderea unei constr ucții cu
destinație locativă;
• Viabilizarea unui teren
Aport propriu :
• În funcție de valută și categoria creditului, în condițiile respectării, după caz, a
prevederilor reglementărilor băncii privind creditarea persoanelor fizice, inclusiv a
celor referitoare la garantarea creditelor și la limita maximă admisă pentru valoarea
creditelor pentru investiții imobiliare în raport cu valoarea garanției ipotecare.
Perioada de creditare :
• Maximum 30 ani, cu posibilitatea de a opta pentru o perioadă de grație de
maximum 360 zile calendaristice, stabilită în funcție de perio ada de creditare.
Comisioane :
• Comision de analiză dosar: 500 lei/150 euro;
• Comision de administrare credit: 0,04%/lună din soldul creditului ;

38
• Garanții .
• Ipoteca imobiliară asupra bunurilor imobile. În completarea ipotecii imobiliare pot a fi
admi se și alte garanții dintre cele acceptate de bancă.
Avantaje:
• Perioada de creditare de până la 30 ani;
• Perioada de grație stabilită în funcție de perioada de creditare;
• La calculul venitului net se pot lua în calcul toate veniturile certe cu caracter de
permanență pe toată durata de creditare, ale familiei;
• Posibilitatea utilizării serviciului de Internet Banking gratuit pentru primele 3 luni,
pentru vizualizarea situați ei creditului (sold, dobânzi, rate), dar și pentru
operațiuni curente (plăți, depozite);

Carduri de debit în lei VISA Business Silver și Mastercard Business Silver .
În funcție de nevo ile fiecărei companii, băncile oferă două carduri de debit în lei
cu utilizare națională și internațională VISA Business Silver, destinat societăților mari și
corporațiilor și Mastercard Business Silver, destinat întreprinderilor mici și mijlocii.
Ambele tipuri de ca rd sunt destinate utilizatorilor autorizați (persoane fi zice împuternicite
de persoana juridică să acceseze contul de card deschis pe numele companiei) care
efectuează deplasări și plăți în interesul firmei dumneavoastră, atât în țară cât și în
străinătate.
Avantajele companiei și ale utilizatorului de c ard
• Contul de card deschis pe numele societății dumneavoastră permite atașarea
unui număr mare de carduri, precum și parametrizarea accesului la fonduri
pentru fiecare card în parte (firma poate decide dacă un card are acces total sau
limitat la fondurile din contul societății);
• Băncile pun la dispoziția persoanelor juridice extrase lunare de cont precum și
rapoarte detaliate privind tranzacțiile derulate de fiecare card în parte, în țară și
străinăt ate,
• permițând un control eficient al cheltuielilor fiecărui utilizator autorizat de card;
• În general, băncile nu percep comision pentru tranzacții comerciale în țară și în
străinătate;
• Băncile, în colaborare cu VISA Internațional și Mastercard Internațional (după

39
caz), și/sau terți asigură înlocuirea în regim d e urgență a cardului declarat ca
pierdut/furat precum și eliberarea de numerar în regim de urgență până la
emiterea cardului înlocuitor;
• Serviciile de asistență VISA sau Mastercard (după caz) în situații de urgență sunt
disponibile numai atunci când cardul a fost folosit pentru a a chita costul călătoriei
(cazare, transport, etc.) în întregime sau doar parțial, călătorie pe parcursul
căreia a apărut necesitatea unui serviciu în regim de urgență;
• Posibilitatea de a efectua operațiuni prin serviciul Internet Banking (vizualizare
cont card, extras de cont pe ultima lună, transfer sume din cont de card către alt
cont de card sau către un cont curent al altei bănci);
• Posibilitatea de a achita la ATM -urile băncii facturi emise de furnizori de
servicii/utilități care dețin convenții în acest sens cu bancă;

2.3. Depozite bancare
• Depozitul la termen cu rată fixă a dobânzii în lei și valută
• La scadență, depozitul se poate prelungi automat pe o perioada egală cu
cea prevăzută în contract până la lichidarea acestuia, în condițiile de dobândă
din ziua prelungirii;
• Termen de constituire: 7 zile, 1 luna, 3 luni, 6 luni, 9 luni, 12 luni pentru LEI, EUR
și USD;
• Depozitul la termen cu depune ri ulterioare ;
• Rata anuală a dobânzii este fixă pe perioada de constituire a depozitului;
• Pe toată durata de constituire a depozitului sunt permise depuneri ulterioare în
limită unei sume minime;
• Rata anuală a do bânzii este fixă pe perioada de constituire a depozitului;
• Pot fi constituite în LEI sau EUR la termene de 6 luni și 12 luni;
• Pe toată durata de constituire a depozitului sunt permise depuneri ulterioare în
limita unei sume minime stabilite de bancă;
• Termen de constituire: 6 luni, 12 luni pentru LEI și EUR;
• Depozitul pe termen lung
• Rata anuală a dobânzii este variabilă, fiind actualizată semestrial în funcți e de

40
rata dobânzii de politică monetară BNR la datele de 01 iulie și 01 ianuarie ale
fiecărui an (sau în z iua lucrătoare bancară imediat următoare);
• Perioada de constituire a depozitului: 18 luni, 24 luni, 30 luni, 36 luni;

2.4.Credite acordate de bănci
• Creditul Ipotecar
Destinația creditului
• Achiziționarea de construcții, inclusiv te renul pe care se află acestea, terenul pe
care urmează să se ridice o construcție;
• Construirea (finanțarea viitoarei construcții), reabilitarea, consolidarea sau
extinderea imobilelor cu destinație locativă, industrială sau comercială, inclusiv
cheltuieli le pentru obținerea autorizațiilor, avizelor necesare;
• Refinanțarea unor credite ipotecare contractate la alte societăți de finanțare
(bănci universale și bănci de credit ipotecar, Agenția Națională pentru Locuințe,
societățile de credit ipotecar și orice alte entități reglementate prin legi speciale
să acorde credite ipotecare pentru investiții imobiliare);
Valoarea creditului :
• Maxim 85% din valoarea totală a proiectului pentru achiziții.
• Maxim 80% din valoarea proiectului, în cazul firmelor cu activitate și care
realizează venituri.
• Maxim 70% din valoarea proiectu lui pentru firmele start -up.( Capraru B. –
International banking. Teorie s i prac tici, Editura C.H. Beck, Bucures ti, 2011;
Spulb ar C., Nanu R., Berceanu O. – Sisteme bancare co mparate, Editura
Sitech, Bucures ti, 2005,p.36 )
Contribuție proprie :
• Minim 15% din valoarea proiectului pentru achiziții
• Minim 20% din valoarea proiectului în cazul firmelor cu activitate și care
realizează venituri.
• Minim 30% pentru firmele start -up.
Perioada de creditare :
• Maximum 15 ani, pentru realizarea imobilelor destinate închirierii sau care se vor

41
utiliza în scop productiv de către client. Perioada de creditare este corelată cu
perioada de implementare a proiectului, dar nu mai mult de 2 ani după finalizarea
investiției, dacă scopul investiției imobiliare este vânzarea construcției
• Monedă: lei sau valută

Garanții :
• Ipoteca imobiliară cel puțin asupra imobilului pentru care se acordă creditul, în
condițiile creditului ipotecar;
• Ipotecă mobiliară asupra conturilor curente ale clientului;
• Ipoteca asupra creanței a sumelor generate de proiect, provenind din
(pre)contractele de vânzare -cumpărare/închiriere a bunurilor finanțate, după caz;
• Gaj pe poliță generală de asigurare, încheiată cu o socie tate de asigurare –
reasigurare agreată de bancă , cu cesionarea drepturilor în favoarea băncii;
• Firmele care au mai puțin de 12 luni de activitate vor încheia contract de gaj pe
patrimoniu.
Avantaje :
• Perioada de creditare : maximum 15 ani;
• Perioadă de grație de maximum 24 de luni;
• Nu se percep e comision de g estiune a dosarului de credit;
• Banca oferă consultanță gratuită în ceea ce privește pregătirea de accesare a
creditului.