Economia Creativitatii. Industria Spectacolelor. Tranzactii cu Spectacole Internationale

REZUMATUL LUCRĂRII

Lucrarea în sine are ca scop evidențierea principalelor aspecte privind conceptul de creativitate, cum poate fi aceasta privită ca o resursă economică din ce în ce mai importantă datorită unei sfere largi de manifestare și spiritului său inovativ. De asemenea, subliniază importanța festivaurilor și impactul lor economic.

În contextul actual, crizele economice au determinat o schimbare majoră în gândire și în modul de a acționa. Apare un nou concept, un nou sector economic și anume “economia cunoașterii”.

Economia globală trece printr-o fază de tranziție, funcționând ca o societate bazată pe informație, unde apar anumite schimbări de reguli, modificări, implementări de noi concepte, principalele forțe care acționează în această direcție fiind globalizarea, noile mijloace mass media, era digitalăși frecvența cu care folosim informațiile.

Dezvoltarea tehnologiei și a globalizarii, modificarea aspectelor meteorologice, au impus nevoia de diversificare a industriei în zonele dependente anterior de industriile tradiționale, cum ar fi agricultura, sau strict concentrate pe turism rural.Evenimentele și festivalurile au fost folosite cu succes în mai multe domenii ca mijloc de a atrage oamenii în regiuni care au în mod tradițional o formă a turismului sezonier.

Un astfel de eveniment este si Festivalul Glastonbury, care se desfășoara la Worthy Farm, Pilton, un mic sat situat la 7 mile de Glastonbury și trei mile de Shepton Mallet. Studiul de caz scoate in evidenta atat impactul economic cat si metodele de masurare al acestuia, demonstrand ca evenimentele și festivalurile reprezintă una dintre cele mai rapide forme de creștere a turismului. Este din ce în ce mai popular în zonele rurale, ca un mijloc de a revitaliza economiile locale.

Fiecare stat dispune de resursele necesare și poate lua inițiativă în a crea centre, cartiere, zone rurale pline de viață, făcând apel la o forță de muncă tânără, cu abilități creative, pentru a sprijini spiritul inovativ și dezvoltarea economică durabilă.

CUPRINS

TOC \o 1-3

CAPITOLUL 1 PAGEREF _Toc \h 3

ECONOMIA CREATIVITĂȚII –REVIZUIREA LITERATURII DE SPECIALITATE PAGEREF _Toc1 \h 3

Conceptul de creativitate PAGEREF _Toc2 \h 3

Legătura creativitate-comerț PAGEREF _Toc3 \h 6

Dezvoltarea clasei creative PAGEREF _Toc4 \h 7

Industria creativității PAGEREF _Toc5 \h 8

CAPITOLUL 2 PAGEREF _Toc6 \h 9

INDUSTRIA SPECTACOLELOR.ESTIMAREA IMPACTULUI ECONOMIC AL FESTIVALURILOR PAGEREF _Toc7 \h 9

Evoluție PAGEREF _Toc8 \h 10

Definiții PAGEREF _Toc9 \h 10

CAPITOLUL 3 PAGEREF _Toc10 \h 23

INDUSTRIA FESTIVALURILOR.STUDIU DE CAZ PAGEREF _Toc11 \h 23

CAPITOLUL 4 PAGEREF _Toc12 \h 31

CONCLUZII PAGEREF _Toc13 \h 31

Anexe

INTRODUCERE

Am ales acest subiect de dezbatere deoarece este un domeniu de actualitate care vizează o dezvoltare armonioasă a economiei, având multiple implicații în rândul noilor generații.

Am rămas profund impresionată de mișcările culturale care au loc la nivel internațional, faptul că din ce în ce mai mulți tineri doresc să se afirme, să se implice, să demonstreze societății că lucrurile pot funcționa la un nivel optim dacă fiecare pune suflet în ceea ce face.

Din punct de vedere economic, am ajuns într-un moment de impas, unde vechile reguli nu mai pot fi aplicate, nu mai au consistență, prin urmare sistemul trebuie modificat.

Aducând în prim plan procesul creației, putem spune că noua clasă socială a acestui curent, avansează în pași destul de mici, ea nefiind, încă, conștienta de potențialul pe care îl are, capacitățile ei nu sunt exploatate la maxim. Se evidentiaza nevoia de mai multă libertate, flexibilitate, susținere, deoarece ea reprezintă cheia sustenabilității economiei.

E nevoie de inovație, de noi reguli, de o împrospătare a sistemului, de revigorarea sectorului macroeconomiei care a fost neglijat pentru o perioadă bună de timp și anume cel cultural.

Beneficiile ar fi multiple și la nivel de individ, dar și de societate, pentru că nimic nu poate crea o valoare mai mare ca factorul originalitate .

CAPITOLUL 1

ECONOMIA CREATIVITĂȚII –REVIZUIREA LITERATURII DE SPECIALITATE

„Cele mai înalte trepte ale performanței sunt atinse de cei intuitivi, creativi și reflexivi a indivizi obișnuiți să abordeze o problemă ca pe o oportunitate.”

Deepak Chopra

Conceptul de creativitate

Acest capitol are ca scop evidențierea principalelor aspecte privind conceptul de creativitate, cum poate fi aceasta privită ca o resursă economică din ce în ce mai importantă datorită unei sfere largi de manifestare și spiritului său inovativ.

Prin definiție, creativitatea poate fi văzută ca un proces multidimensional, dinamic, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original.

Principala motivație pe care o constituie este reprezentată de pasiunea intrinsecă, automotivația care este mult mai puterincă decât orice alte recompense în urma efectuării obiectului creației.

Ca aspecte esențiale putem urmări procesul de creație, persoana creativăși măsurarea creativității.

Procesul de creație poate fi văzut ca un act care incepe cu faza de pregătire, observarea și studiul problemei, acumularea cunoștiințelor în domeniu.

Persoana creativă are o imaginație mult mai dezvoltată, nonconformistă, tinde spre independență, prezintă o sensibilitate ridicată la detalii,vine întotdeauna cu soluții inedite, este foarte curioasăși optimistă.

În ceea ce privește măsurarea creativității, până în momentul de față nu a fost emisă nicio măsură standardizată deoarece este foarte greu de evaluat un proces atât de complex. Sunt unele persoane care au mult mai dezvoltată gândirea divergentă, adicăflexibilitatea mentală, usurința cu care se gasesc soluții prompte și multiple, pe când alte persoane sunt axate pe o gândire convergentă, ei au capacitatea de a evalua o serie de soluții și să redea în formă finală pe cea mai avantajoasă, se bazează pe un raționament analitic. Spre exemplu, gândirea convergentăîl va caracteriza mult mai bine pe un fizician, în timp ce artistul va prezenta mai multă gândire divergentă.

La nivel individual, creativitatea poate fi relevant în rezolvarea problemelor zilnice dar și cele de la locul de muncă.

La nivel social, putem privi creativitatea ca pe o adevarată unealtăce constribuie la noi descoperiri științifice, noi mișcări în artă, noi invenții și noi programe sociale.

De aici, putem deduce și importanța economică a acesteia, deoarece a fi inovativ înseamnă a aduce o schimbare atâtîn societatate cât și în economie. Orice activitate de concepție originală transformă ideile în valoare și leagă creativitea de inovare. Valoarea este calculatăîn funcție de domeniul de activitate, principalii vectori fiind utilitatea, eficiența, sustenabilitatea. Cea mai relevantă importanță economică o reprezintă furnizarea unor noi locuri de muncă prin exploatarea intelectuală.

În contextul actual, crizele economice au determinat o schimbare majoră în gândire și în modul de a acționa. Apare un nou concept, un nou sector economic și anume “economia cunoașterii”. Conceptele de bază sunt menționate și în trecut, într-una din carțile lui Peter Drucker, “The Effective Executive” (1966) unde se face diferențăîntre un angajat care produce bunuri și servicii cu propriile mâini și cel care lucrează cu mintea, care produce informații și cunoastere.

Economia globală trece printr-o fază de tranziție, funcționând ca o societate bazată pe informație, unde apar anumite schimbări de reguli, modificări, implementări de noi concepte, principalele forțe care acționeazăîn această direcție fiind globalizarea, noile mijloace mass media, era digitalăși frecvența cu care folosim informațiile. De aici, apar și o serie de diferențe față de economia clasică și anume:

este mai mult o “economie a abundenței”: informațiile și cunoașterea cresc pe măsură ce sunt folosite (în timp ce resursele clasice se consumă prin folosire);

comunicarea este considerată, din ce în ce mai mult, o necesitate fundamentală a fluxurilor de cunoaștere, ceea ce conferă o importanță vitală structurilor sociale, contextelor culturale și celorlalți factori de influență a relațiilor sociale;

produsele și serviciile care “conțin” mai multă cunoaștere se vând cu un preț mai mare decât produse comparabile dar care “conțin” mai puțină cunoaștere;

valoarea percepută și prețul plătit poate diferi extrem de mult în cazul produselor care încorporează multă cunoaștere, fiind evaluate extrem de diferit de persoane diferite sau la momente diferite;

importanța localizării geografice este mult diminuată;

cunoașterea integratăîn sisteme și procese are o valoare mai mare decât cea care se păstrează doar în mintea lucrătorilor;

competențele lucrătorilor sunt o componentă-cheie a valorii, deși informații privind nivelurile de competență nu apar încăîn rapoartele anuale ale companiilor;

legislația, taxele, barierele și instrumentele de măsurare sunt greu de aplicat la nivel strict național.

Recent, într-un interviu,Andrew Senior din Marea Britanie, expert în economia creativă la UNESCO, demonstrează care ar putea fi contribuțiile creativității în sectorul economic. El surprinde dificultatea cu care lumea face diferențăîntre valoarea emoțională a culturii, dar și potențialul său economic. Prin generarea locurilor de muncă, se presupune și o creștere a cifrei de afaceri implicit o creștere economică, ceea ce aduce bunăstare societății. Însă conceptul este unul destul de nou și există câteva etape de parcurs până la asimilarea ideii de egalitate între culturăși economie.

“Creativitatea există peste tot. Există potențial cultural, tradiții, arta, dar mai mult de atât trebuie să existe dorința de a extrage și de a crea valoare economică, să transformăm în produse care să le livrăm mai departe unui alt public. “

În concluzie, creativitatea reprezintăun motor al culturii, dar în același timp și un catalizator în dezvoltarea economiei. Există conceptul, societatea a inceput să conștientizeze, dar încă nu există educație în acest sens.

Legătura creativitate-comerț

Majoritatea oamenilor au primit o educație pentru a se specializa în unele domenii care aparțin industriei sau administrației publice. De altfel, și majoritatea locurilor de muncă sunt create în conformitate cu procesul de diviziune al muncii.

Ca urmare al acestui aspect, un lucrător ar trebui să fie specializat în a opera anumite task-uri fără a avea posibilitatea improvizării sau schimbării rutinei. Un om a cărui viață se rezumă la manevrarea câtorva operații, nu va avea niciodată oportunitatea de a își exersa capacitățile intelectuale, de a experimenta și de a găsi noi soluții în rezolvarea unor probleme. În mod natural el își pierde aceste abilități, devenind un ignorant.

Logica Noii Economii se bazează pe soluții cum ar fi “economiile de flexibilitate”, obținute prin intensificarea indirectă a muncii, creșterea efortului de cercetare dezvoltare, extinderea polivalentei angajaților. Pentru a putea beneficia de efectele creativității, văzută ca o resursă, oamenii au nevoie de mai multă libertate pentru manifestarea spiritului inovator.

Economia globală a devenit mult mai competitivăși productivă, însă succesul unei economii a început să depindă de factori precum creativitate, ingeniozitate și aptitudini personale.

Legătura dintre creativitate și comerțeste una destul de simplăși anume: În condițiile actuale, gradul de diversificare și complexitate al unui produs necesităîntotdeauna un spirit inovator. Odată cu globalizarea, s-a dezvoltat foarte mult liberul schimb, competitivitatea a crescut, iar sustenabilitatea unei economii a devenit foarte greu de susținut cu acelasi sistem de funcționare.

Pentru crearea unui produs, se ține din ce in ce mai mult cont de preferințele consumatorului. Pentru acest lucru, sistemul are nevoie de oameni nonconformisti, care pot aduce idei noi și originale, pot oferi soluții multiple, rezultatele acestora având o valoare adăugată mult mai matenabilitatea unei economii a devenit foarte greu de susținut cu acelasi sistem de funcționare.

Pentru crearea unui produs, se ține din ce in ce mai mult cont de preferințele consumatorului. Pentru acest lucru, sistemul are nevoie de oameni nonconformisti, care pot aduce idei noi și originale, pot oferi soluții multiple, rezultatele acestora având o valoare adăugată mult mai mare.

În vederea dezvoltării economiei s-au vizat diverse sectoare din domeniul macroeconomic, dar cel cultural a fost neglijat. Oamenii care aparțin acestei clase din industria creativă nu sunt tocmai constienți de valoarea pe care o pot aduce din punct de vedere economic.

Costurile muncii nu sunt la fel de importante precum calitatea gândirii creative. Valoarea acesteia este greu de obținut. Trebuie să aplicăm această inteligență creativăși imaginație în fiecare parte a economiei moderne.

Noua economie se va baza pe activitatea creativă a omului, dictată de constiință, aceasta având o importanță mai mare decât orice altă materie primă, chiar și față de petrol, care este o resursă din ce în ce mai rară.

Cu cât resursele neregenerabile se vor epuiza, cu atât se vor căuta din ce în ce mai multe alternative, iar valoarea creativității va crește exponențial, caprincipal factor in abilitatea de adaptare și supraviețuire a societății.

Diminuarea consumului de resurse, mărirea spiritului inovator și întreprinzător, creșterea productivității muncii, a vitezei producerii și schimbării fenomenelor și proceselor economice, sporirea valorii adăugate, reprezintă doar câteva dintre efectele economice care au impus economia creativității ca formă superioară a economiei în general.

Dezvoltarea clasei creative

Termenul de “clasă creativă” a fost introdus de americanul Richard Florida, iar principala caracteristică distinctivăeste dată de membrii acesteia care sunt implicați în activități creative și inovatoare. Nucleul clasei este format din oameni de știință, ingineri, profesori universitari, scriitori, poeți, arhitecți, designer, artiști, oameni de cultură, editori, analiști, formatori. În jurul acestui nucleu se adaugăși un nucleu de profesioniști creativi (cei care lucrează în domeniul high-tech, servicii financiare, business etc).

După cum putem observa, Florida construiește definiția clasei creative punând accent mai mult pe profesii și nu pe ramurile economiei, deoarece în fiecare industrie se pot întâlni oameni angajați în activități creative. Din această cauză, o definiție clarăeste dificil de elaborat, iar măsurarea și delimitarea clasei creative este o problemă de ordin recent.

Elementul central al dezvoltării sociale și economice este evidențiat de importanța utilizării potențialului creativ al indivizilor, ca proces de schimbare socială.

Clasa creativă nu este doar o formă de capital uman, ea se constituie din oameni creativi, care se implicăîn rezolvarea de probleme complexe, ce necesită un nivel ridicat de educație sau capital uman înalt calificat.

Potrivit studiului „Managing tomorrow’s people – Talent mobility 2020” în următorii 10 ani, competiția pentru talente va continua să fie problema majoră în domeniul resurselor umane, capitalul uman reprezentând una dintre variabilele cheie, ce vor separa învingătorii și învinșii din piață.

Industria creativității

”Industriile creative sunt acele industrii ce își au originea în creativitatea, talentul și măiestria indivizilor și care au potențialul creării de locuri de muncăși prosperitate prin generarea și exploatarea proprietății intelectuale”.

Industriile creative constituie un concept relativ nou, lansat la mijlocul anilor ’90, inițial în Australia și dezvoltat de Marea Britanie în special, prin contribuția fostului ministru britanic al Culturii, Chris Smith. În conceptul de "industrie creativă" intră următoarele domenii a căror activitate implică creativitate artistică sau științifică: arhitectură și regenerare urbană, artă și design, artele spectacolului, film și video, fotografie, inventica industrială și inteligența artificială, mass-media (pe suport hârtie, audio sau video), modă și design vestimentar, meșteșuguri tradiționale, monumente și turism cultural, muzică, publicitate, software și jocuri video interactive, tipărituri și legătorie, web design.

Pe scurt, industriile creative vizează tot ceea ce este produs de creativitatea artistică și științifică și are potențial industrial, adică intra în circuitul economic, produce valoare, furnizeaza venituri publice prin taxele și impozitele plătite, creează locuri de muncă și profit, ajută la dezvoltarea regională și națională. Așa cum Internetul a fost un fenomen care a dus la schimbări majore în ultima decadă, industriile creative vor fi noul boom în următorii 10-20 de ani.

Orașele au devenit noduri de atractivitate și centre-incubatoare de creștere și dezvoltare a entităților creative, oameni, instituții și corporații, care concurează global în a excela. Orașele în general sunt privite ca factori decisivi în noua economie, fiind locurile care pot sprijini și susține producție individuală intelectuală, creativitate, inspirație, dar care totodată oferă și piața de desfacere pentru astfel de producție sau infrastructura necesară.

E necesară constituirea unui centru al creativității ce poate conduce la o creștere importantă a gradului de ocupare a forței de muncă în Industriile Creative (12% cifra medie din Europa, din totalul forței de muncă).

Acest proces are un impact semnificativ în viața de zi cu zi deoarece ne trezim dimineața ne îmbrăcăm, ascultăm muzică, citim ziare, ne uităm la televizor, ascultăm radio, consumăm servicii digitale, mergem la cinema și teatru. Industria creativă pătrunde în fiecare aspect al vieții noastre.

Adevărata semnificație a industriei creative nu stă doar în potențialul economic pe care îl poate oferi, sau chiar și cel cultural și social, ci faptul că reprezintă un model pentru celelalte sectoare economice, în vederea necesității schimbării și inovării, pentru a putea supraviețui în noua eră digitală.

Încă din 1966, antropologul American Charles Edward Gray, afirma că pe termen lung, fluxurile de dezvoltare a statelor occidentale civilizate pot fi exemplificate de măsurile acestora de a promova creativitatea de-a lungul timpului. Astfel, ideea că prezența indivizilor creativi este vitală pentru dezvoltarea antreprenoriatului și a dezvoltării economice, nu este nouă, deși punerea în aplicare a acestei idei ca strategie de dezvoltare regionala, prin lucrarea lui Richard Florida The Rise of Creative Class (2002) a condus la apariția a numeroase cercetări privind clasa creativă.

Contextul economico-social actual, caracterizat de comprimarea și instabilitatea pieței muncii impune identificarea de soluții creativ-inovatoare care să răspundă complexității nevoilor și problemelor sociale apărute din cauza crizei economice. Si prin prisma acestor nevoi, clasa creativă se va consolida și va contribui la dezvoltarea socială a fiecarei națiuni. Alinierea unei țări la tendințele mondiale ale economiilor bazate pe cunoaștere și servicii este un proces în desfășurare, iar forța de muncă înalt calificată și tot mai competentă este factorul ce va accelera acest proces. Aceasta deoarece, structura ocupațională și dinamica pieței muncii sunt direct influențate și influențează la rândul lor avansul tehnologic și evoluția consumului, reflectând astfel nivelul de dezvoltare și prosperitate a societății.

CAPITOLUL 2

INDUSTRIA SPECTACOLELOR.ESTIMAREA IMPACTULUI ECONOMIC AL FESTIVALURILOR

Industria spectacolelor are ca o caracteristică predefinită depășirea oricăror bairere, ceea ce poate reprezenta un lucru benefic pentru economie. Este foarte important pentru clienții care cer o experiență ce merge dincolo de așteptări. Industria spectacolelor creează experiențe inovatoare, uneori chiar impresionante, și care ajung la clienți în noi și neașteptate moduri. Se poate redefini chiar si modalitatea in care un produs este perceput. O astfel de imagine o poate crea industria festivalurilor, care este un fenomen ce ia amploare pe zi ce trece, conform ideilor susținute de Andrew Clark:

“Ai de gând să-mi spui că scena festivalului de astăzi este mult mai cuprinzătoare decât a fost vreodată; că festivalurile au devenit un instrument dinamic de programare de arte – mai compact decât pe tot parcursul anului de promovari, mai deschis la idei și stimuli tematici.

Veți spune că ele creează un sentiment irezistibil de eveniment, aprovizionând mediul prin care zeci de mii pot obține originalitatea și imperfecțiunea artei, și că acestea sunt un instrument vital de eco-fertilizare, ajută la înlăturarea barierelor între un nivel ridicat și scăzut, popular și clasic, nou și vechi. Pe scurt, vei încerca să-mi vinzi ideea de festival ca un fel de Viagra cultural al secolului 21-lea”.

Creșterea numărului și importanței festivalurilor este un fenomen mondial. Cei care aparțin de profesiile culturale, autoritățile publice implicate în politica culturală și în decizia de finanțare, precum și publicul larg sunt interesați în mod special de partea artistică, socială și economică din spatele oricarui festival.

Festivalurile fac conexiunea între cultură și divertisment cu ajutorul comerțului dar și creșterii economice, și au un impact social foarte puternic

Festivalul-generalițăți si funcții

Evoluție

Evenimentele culturale concentrate în câteva zile (săptămâni) au fost cunoscute de-a lungul întregii istorii ale omenirii. La început, aceste evenimente au fost aproape exclusiv de natură religioasă.

Primele festivaluri în sensul modern al cuvântului au fost de fapt sărbători inchinate artei, puncte de întâlnire pentru elita culturală și socială.Inițial, în cadrul unui festival era inclusă o singură formă de artă.

Una dintre cele mai vechi forme de festivaluri orgzanizate în Europa sunt festivalurile în aer liber.Pentru o lungă perioadă de timp doar evenimentele internaționale de artă pe scară largă și concursurile (cum ar fi cele de film) erau considerate ca fiind festivaluri.

Conceptul de turism prin intermediul festivalurilor a câștigat în timp o importanță mai mare.

O dată ce călătoriile între tări au devenit mai rapide și mai ușoare, și globalizarea a atins apogeul, ultimii 10-15 ani conducând la o creștere explozivă a numărului de festivaluri și evenimente clasificate drept festivaluri sau de natură similară. În același timp, noțiunea de festival capată dimensiuni mult mai complexe.

Definiții

Nu există o definiție precisă a festivalului la nivel international, nici în Marea Britanie, care este una din cele mai de succes și influente zone din lume cu referire la acest domeniu, ce atrage milioane de oameni.

Cu toate acestea, în cazul în care se vor aborda aceste tipuri de evenimente cu un grad de seriozitate ridicat (cu scopul de a oferi subvenții), va fi necesară o anumită delimitare. De exemplu, în Marea Britanie este recunoscut faptul că tot felul de evenimente pot purta numele festivalului.

Dar, din punct de vedere al politicii culturale, singurele evenimente care pot fi clasificate ca si festivaluri sunt cele care își canalizează toată atenția in principal pe dezvoltarea, prezentarea și/sau participarea la arte, au un program conceput, produs, comercializat și prezentat ca un pachet integrat; și care au loc într-o zonă/regiune definită și într-o perioadă delimitată de timp. În alte tari, precum Australia, accentul se pune pe ideea de sărbătoare publică celebrată in mod regulat, care este organizată de către membri ai comunității care beneficiază de sprijin din partea autorităților, dar și al întregii comunități.

Sunt folosite și alte definiții, dar care nu au o relevanță atât de mare pentru a stabili o definiție generală a festivalului.

Nu se va exclude de altfel utilizarea în definirea identității etnice: un festival este ceea ce organizatorii consideră a fi un festival. Orice definiție ar trebui să se refere la obiectivul real și ar trebui să funcționeze ca un fel de definiție de lucru.

Dar atunci trebuie să furnizeze o analiză detaliată și la definirea precisă pentru scopurile date. În cazul în care, de exemplu, festivalurile aplică pentru sprijin, trebuie să existe siguranța că evenimentul se califică ca un festival în ochii evaluatorilor de licitație.

Funcții, trăsături

Principala distincție se face la nivelul funcțiilor culturale, economice și sociale ale festivalurilor.Acestea ar putea fi clasificate și în funcție de alte standarde, conform caracteristicilor care pot coexista cu cele enuntate mai sus.

O astfel de caracteristică este natura festivă a acestor evenimente (de unde și numele). Principalele caracteristici ale festivalurilor din vremurile istorice erau faptul că ele dezvoltau comunitatea la un nivel cultural mult mai amplu și adăugau un caracter festiv pentru societate.

O alta trăsătură este aspectul de promovare, care este, de asemenea, tot un rezultat al naturii a festivalului, care are rol in îndeplinirea semnificativ a obiectivelor culturale, economice și sociale.

O versiune mai puternică a acestuia din urmă este funcția politică a festivalurilor, atunci când accentul cade pe realizarea obiectivelor care stau la baza culturala sau de alte tipuri de programe.

De obicei, acestea servesc pentru a consolida poziția unei țari, o regiune de dezvoltare sau pentru propagarea unor tendințe. Într-un sens mai larg, anotimpurile culturale ale diplomației culturale bilaterale pot fi considerate festivaluri.

O alta trasatura se refera la functia educationala a unui festival, care ține de gradul de formare, dezvoltare, care se manifestă în schimbul de idei, în scopul de a ajunge la un public nou, de a căpăta o noua audientă, dar și în dezvoltarea abilităților organizatorilor.

În toate aceste caracteristici există o trăsătură comună, care este specialitatea principală și de asemenea, obiectivul oricarui tip de festival: să se abată de la normal,să iasă din tipare, să aibă un scop și un rezultat de deconectare de la cotidian.

Celelalte trăsături comune sunt complexitatea si diversitatea. Festivalurile fac conexiunea între cultură și divertisment cu ajutorul comerțului dar și creșterii economice, și au un impact social foarte puternic (întărirea identității comunitatii locale și, prin aceasta, consolidarea solidarității naționale, etc).

Impactul economic al festivalurilor

Rolul economic al festivalurilor

Festivalurile și evenimentele similare au costuri ridicate și sunt foarte rar organizate pentru profitul economic direct.

În general, festivalurile sunt realizate la un "nivel direct" de pierderi, și, prin urmare, necesita să fie puternic subvenționate, de obicei, din fonduri publice.

Este evident, totuși, că festivalurile contribuie la dinamizarea economiei pe mai multe niveluri, atât direct, cât și indirect.

Rolul economic al festivalurilor este reflectat cel mai pronunțat în efectul lor asupra turismului. Turiștii care vin pentru astfel de evenimente, sunt cei care cheltuiesc cel mai mult.

Festivalurile adaugă un plus de valoare la atractivitatea destinațiilor de turism, și oferă programe suplimentare pentru turiștii care vizitează pentru alte motive.Ei generează o prelungire a sezonului turistic. Comertul produs de festivaluri este de diferite tipuri,de la prețul biletelor la costurile de călătorie ale vizitatorilor.

Astfel, beneficiarii sunt de diferite tipuri începând de la organizatorii de festivaluri care beneficiază de ajutorul statului prin reducerea taxelor de bilete de avion sau de prețurile la benzină până la turiști.

Administrația locală, poziționată între cele două capete (organizatorul festivalului și statul) ar trebui să primească o atenție deosebită.

În afară de cheltuielile facute pentru primirea oaspeților, trebuie să se ia în considerare sumele plătite la fața locului în legătură cu organizarea și desfășurarea festivalului.

Profitul economic indirect este, de asemenea, semnificativ – acesta este rezultatul de decontare (de obicei, in ceea ce privește un oraș), în creșterea numarului de turiști, investitori și dezvoltatori, dar si creșterea reputației.

Într-o anumită măsură, toate festivalurile atrag interesul mass-mediei, iar acest interes este mult mai probabil să atragă jurnaliști, in detrimentul problemelor politice, economice sau sociale.

Am discutat până acum impactul economic măsurat prin venituri, cu toate acestea, este la fel de important să se ia în considerare efectul asupra ocupării forței de muncă. Acesta poate fi descris într-un mod similar, ca o serie de cercuri concentrice: de la managerii festivalului și contractatele artistilor,pana la postul de însoțitor de benzină.

Obiectivele de turism

În ce măsură organizatorii festivalului iau în considerare obiectivele de turism?

Acest lucru sugerează o atitudine în care turismul este considerat ca un fel de serviciu decent și este declarat ca fiind necorespunzător pentru a echivala cu profit economic.

În cazul în care o regiune include un festival în planul său de dezvoltare oficial, acesta este cel mai probabil, un semn că importanța economică a evenimentului este recunoscută.

Conform unui sondaj de opinie, o treime dintre organizatorii festivalurilor au menționat că evenimentele au o poziție foarte importantă în planul de dezvoltare al regiunii in care sunt organizate.

Costuri

Cum numărul și importanța festivalurilor este în creștere, încercările de a măsura impactul economic au devenit mai frecvente și îmbunătățite. Deși costurile sunt mai degrabă simple de măsurat, calcularea veniturilor este mult mai dificilă. Profitul indirect ar putea fi estimat prin diferite metode și calcule. Cea mai răspândită metodă ia media cheltuielilor unui vizitator și o multiplică cu numărul vizitatorilor. În alte cazuri, din practică, numărul actual este multiplicat pentru a arăta costurile incidentale (din perspective orașului: venit) corelat cu festivalul. Binenteles că determinarea cheltuielilor făcute de vizitatorul mediu” și multiplicatorul menționat mai sus necesită o competență desăvârșită.

Festivalurile au efecte economice pe termen lung care de asemenea nu pot fi cuantificate (în ele însele).Valorea lor poate fi conturată numai de substituenții estimați. De exemplu: Ce căi alternative ar putea dobândi aceeași îmbunătățire a organizării, de catering sau abilități de servire ale rezidenților? Cum ar putea ei deveni o forță de muncă mai tolerantă și politicoasă – o schimbare care ar rămâne pentru tot restul anului?

Creșterea sentimentului de apartenență aduce de asemenea beneficii economice indirecte, odată cu îmbunătățirea aspectului orașului, acesta devine mai atractiv, oamenii devin mai conștienți de aceste aspecte aducând schimbări de la activitatea civilă la dorința guvernului local de a investi în infrastructură.

Este dificil de distins din totalul cheltuielilor făcute în timpul festivalului care ar fi fost făcute fără festival. Un simplu exemplu: cheltuielile vizitatorilor veniți din vecinătatea zonelor ar fi afectat economia națională dacă ei ar fi stat acasă.

Aceste exemple dovedesc că a calcula impactul total este foarte complicat și necesită atât de multe date că deseori este prea greu pentru ca informația să fie găsită.

Analiza impactului economic

Măsurarea impactului economic a devenit un instrument puternic și convingător pentru cei care caută să capteze și să evidențieze beneficiile financiare ce pot rezulta din găzduirea unui eveniment major. Măsurarea impactului economic permite nu numai persoanelor din sectorul public să evalueze profitul lor economic din investiții, dar demonstrează, de asemenea, modul în care evenimentele aduc beneficii economice – permițând organizatorilor de evenimente să dezvolte practici care să maximizeze aceste beneficii.

Impactul economic al unui eveniment major se referă la valoarea totală a cheltuielilor suplimentare generate într-o zonă definită, ca drept consecință directă a organizării evenimentului. Pentru cele mai multe evenimente, cheltuielile vizitatorilor sosiți în zonă (și în special, pe cazare) reprezintă cel mai important factor în generarea impactului economic; cu toate acestea, cheltuielile organizatorice ale unui eveniment sunt un alt aspect important.

Cu ajutorul studiilor făcute pe impactul economic, se incearcă stabilirea schimbării valorii nete asupra economiei regiunii gazdă – cu alte cuvinte, intrările și ieșirile de numerar sunt urmărite cu atentie pentru stabilirea rezultatului net.

Iată cateva beneficii ale efectuarii unei analize de impact economic asupra festivalurilor și evenimentelor:

1. Demonstrează buna administrare a fondurilor publice

2. Ajută la justificarea sprijinul financiar sosit din partea guvernelor locale, donatorilor și sponsorilor

3. Dovedește rentabilitatea investiției

4. Poate ajuta la atragerea de sponsorizări de valoare

5. Oferă benchmarking-ului posibilitatea să urmarească viitoarele creșteri economice

6. Ajută la deschiderea unor noi căi pentru extinderea evenimentului

7. Atrage partenerii si afacerile locale să investească mai mult arătandu-le beneficiile de care pot avea parte

8. Se pot obține cercetari de piață (demografice, evenimente de marketing și de dezvoltare a produsului), informații de la participantii evenimentului.

Pe lângă avantajele oferite de studiul unui impact economic, mai pot exista și alți factori care pot contribui la un eveniment de succes:

• Creșterea duratei de ședere a vizitatorilor în regiune / oraș;

• Creșterea cheltuielilor vizitatorilor în regiune / oraș;

• Îmbunătățirea gradului de conștientizare a destinației;

• Creșterea mândriei civice si solidaritatea comunitatii.

Acești factori sunt, evident, beneficii pentru o regiune și industria turismului, deși costul la care acestea sunt obținute trebuie să fie justificat.Alte efecte pozitive și negative sunt prezentate în Tabelul 1, și, de asemenea, ar trebui să fie luate în considerare și comparate cu evaluările din impactul economic.

Mai mult decât atât, aceste efecte diferă, din cauza dimensiunii și amploarea evenimentului, de la un eveniment dintr-o comunitate locală, până la un spectacol de artă sau un mega eveniment.

Tabelul 1. Posibilele impacturi care rezultă din evenimente

Sursa : HALL,Stuart,1992, "The Question of Cultural Identity".

Getz (1994) sugerează că există cinci abordări diferite, care pot fi utilizate pentru evaluarea impactului evenimentului.Tabelul 2 prezintă aceste abordări, obiectivele lor și măsurile utilizate în mod obișnuit pentru evaluarea lor. Cheia pentru toate aceste metode este de a obține date precise și informații cu care să evalueze impactul economic al evenimentelor.

Tabelul 2. Abordări la evaluarea impactului unui eveniment

Sursa: Getz, D. (1994). Event Tourism: Evaluating the Impacts, In Ritchie, J. and C. Goeldner (eds), Travel, Tourism, and Hospitality Research, John Wiley & Sons, New York, 437-450.

Mulți organizatori de evenimente si organizații de turism regionale și locale examinează sau doresc să examineze "impactul economic", beneficiile macroeconomice asupra destinației, prin estimarea beneficiilor directe și secundare.

Impactul economic de bază

• Număr de spectatori

• Număr de participanți (non-spectatori)

• Procentul de spectatori și participanți din afara "economiei gazdă"

• Durata evenimentului.

Prezentare generală și Considerații

Impactul economic de bază enumerat aici poate fi în primul rând măsurat, efectuandu-se relativ simplu pentru a captura și a da o indicație asupra amplorii potențialului unui eveniment.

Procesul actual și etapele cheie care sunt utilizate în determinarea unei imagini robuste a impactului economic va fi tratată ulterior, cand voi vorbi despre impactul economic intermediar.

În timp ce măsurarea corectă a impactului economic necesită evaluare la un nivel intermediar (care implică modelele de studii realizate asupra cheltuielilor facute de oameni), măsurătorile de bază enumerate aici, s-au dovedit a fi indicatori relativ puternici de impact economic. De exemplu, o cercetare efectuată in Marea Britanie a aratat in mod constant ca determinant al impactului economic total este numărul de spectatori care participă la un eveniment.

Organizatorii sau finantatorii pot fi implicati intr-un număr mare de evenimente si nu pot fi capabili sa isi permita sau sa realizeze studii de participant la toate dintre ele.

Organizatorii unui eveniment anual este posibil sa fi efectuat o evaluare completă a impactului economic ce implică sondaje pe spectator de mai mulți ani. Organizatorii pot decide dacă au suficiente date istorice pentru a face anumite ipoteze în jurul modelelor de cheltuieli asociate cu un eveniment tipic, și pot alege să ia în considerare doar efectele de bază.

Modalitati de măsurare

Toate efectele economice de bază enumerate aici se referă la măsurarea audienței directe a evenimentului. Exagerarea dimensiunii audienței poate fi o practică comună in cadrul relațiilor publice, dar în același timp ea a condus la o supraestimare a impactului economic.

Alte măsuri care se bazează pe rezultatele unui studiu, cum ar fi procentul de persoane defavorizate care au participat la eveniment, vor fi supraevaluate, dacă este folosit ulterior pentru a calcula numărul absolut de persoane dintr-un anumit grup care a participat la un eveniment.

Astfel, indiferent de rigoarea cu care sunt colectate si monitorizate datelele de evaluare, adevărata sa valoare este de încredere în cazul în care nivelurile de participare sunt inexacte.

Formele comune de monitorizare și evaluare implică efectuarea unui sondaj pe un eșantion de participanți la eveniment și agregarea rezultatelor la un nivel ridicat pentru a obține estimări pentru populația de participanți. De exemplu, ar putea fi cazul în care 100.000 de spectatori participă la un eveniment de scară largă și părțile interesate de eveniment doresc să realizeze un studiu de impact economic.

O echipă de cercetare ar avea ca scop intervievarea a aproximativ 1.000 de spectatori și apoi ar folosi rezultatele de la aceste date pentru a agrega un nivel superior, pe baza faptului că cele 1.000 de persoane intervievate sunt reprezentative pentru toți spectatorii.

Presupunând că prelevarea de probe a fost efectuată într-un mod robust, cea mai mare sursă de eroare este dată probabil de cifra folosită pentru a multiplica rezultatele eșantionului și a crește nivelul populației în ansamblu.De exemplu cifra de 100.000 ar fi putut fi utilizata în scopul de relații publice, în timp ce în realitate au fost doar 50.000 de bilete vândute. O astfel practică, nejustificată, ar avea ca efect dublarea impactului economic atribuit evenimentului.

Impactul intermediar

Prezentare generală și Considerații.

Impactul economic direct este o măsură din valoarea totală a cheltuielilor suplimentare într-o zonă geografică definită, care pot fi atribuite direct la organizarea unui eveniment. Bazat pe vizitator și cheltuielile organizatorului, impactul economic direct este o evaluare a creșterii nete a cheltuielilor, ca urmare a evenimentului.

Ceea ce este important, impactul economic direct măsoară ceea ce uneori este numit "primul tur" al cheltuielilor. În termeni de bază, aceasta înseamnă tranzacții directe între cei din afara economiei gazdă și cele din interiorul economiei gazdă – de exemplu, între un vizitator și proprietarul unui restaurant local.

Mulți organizatori de evenimente și finanțatori, de asemenea, doresc să surprindă impactul economic total. Acest pas este conceput pentru a face ajustări la impactul economic direct pentru a capta "efectele secundare" ulterioare de cheltuieli suplimentare în economia gazdă.

Calculul efectiv al impactulului economic total necesită studii anterioare care au fost efectuate, si analizează interacțiunile și interdependențele detaliate în cadrul economiei gazdă în sine. Din acest motiv, impactul economic total va fi detaliat când vom aduce în discuție impactul economic avansat.

Metode de măsurare

Există un larg consens cu privire la abordarea standard pentru măsurarea impactului economic al unui eveniment. Modelele de cheltuieli ale participantilor la eveniment sunt prelevate, în medie și apoi ridicate la nivel global, sub noțiunea de "populația eveniment". Acest lucru este de obicei combinat cu o evaluare a cheltuielilor nete în economia gazdă de către organizatorul evenimentului pentru a determina impactul economic direct.

Acest proces necesită de obicei, unele metode de cercetare primară sub forma de topografie a participantilor la eveniment pentru a evalua modelele de cheltuieli . Deși nu este de natură excesiv de complexa sau longitudinală, această cercetare este în mod normal, cel mai bine realizată de către un antreprenor specialist.

Cu toate acestea, in cadrul acestei abordări de bază, există potențialul pentru rezultate bazate pe interpretări diferite ale etapelor din cadrul procesului.

Pot fi diferite abordari pentru: definirea economiei gazdă, topografie și prelevarea de probe pentru aflarea unor parametri, tratamentul aplicat pe localnici, măsurarea, fluxurilor economice în și din economia gazdă, precum și aplicarea de multiplicatori.

Fără îndoială, cea mai mare sferă de eroare este în modelele de cheltuieli ale vizitatorilor raportate la o populație inexactă – un factor care subliniază importanța de a asigura date exacte de participare.

Impactul avansat

Prezentare generală și Considerații

Impactul economic total al unui eveniment

Impactul economic avansat implică în primul rând a face judecăți cu privire la activitatea economică pe termen lung, sau deciziile economice pe care oamenii le pot face pentru evenimentul care va avea loc.

Cu alte cuvinte, există un nivel tot mai ridicat de complexitate implicat în a face o legătură solidă între eveniment și impactul menționat.

Impactul economic total se bazează pe calculul efectuat cu ajutorul impactului intermediar care a determinat la randul sau impactul economic direct.

Întrucât impactul economic direct evaluează cheltuieli suplimentare "primului tur", rezultate dintr-un eveniment (de exemplu, o tranzacție directă între un vizitator și un restaurant local), impactul economic direct încearcă pentru a capta majoritatea beneficiilor pentru economia gazdă (de exemplu banii suplimentari cheltuiți în zona locală la acel restaurant, au crescut ca urmare a dezvoltarii afacerii).

Alte considerente de impact economic pentru evenimente sunt considerate deplasarea și substituirea importurilor, care au, în general, o aplicabilitate mult mai mare la nivelul evenimentelor internationale.

Metode de măsurare

Cel mai comun mod în care se face calculul impactului economic total este de a lua impactul economic direct la care se aplică un "multiplicator".

Aplicarea multiplicatorului, odată determinat, este un proces simplu, dar datele și analizele necesare pentru a calcula un factor de multiplicare precis poate fi extrem de dificil și necesită studiul de relații economice complexe într-o zonă geografică delimitată. Acesta este motivul pentru care impactul economic total a fost listat ca un impact avansat.

În practică, aceste măsurători avansate vor trebui gestionate de către firme de specialitate sau de organisme de cercetare, care sunt calificați în lucrul cu date economice complexe.

Noi direcții

Evenimentele și festivalurile reprezintă una dintre cele mai rapide forme de creștere a turismului. Este din ce în ce mai popular în zonele rurale, ca un mijloc de a revitaliza economiile locale.

Dezvoltarea tehnologiei și a globalizarii, modificarea aspectelor meteorologice (de exemplu, creșterea secetei și inundații / furtuni) au impus nevoia de diversificare a industriei în zonele dependente anterior de industriile tradiționale, cum ar fi agricultura, sau strict concentrate pe turism rural.Evenimentele și festivalurile au fost folosite cu succes în mai multe domenii ca mijloc de a atrage oamenii în regiuni care au în mod tradițional o formă a turismului sezonier.

Lungimea fixă a evenimentelor și festivalurilor încurajează vizitatorii să participe; dar au rol si in atragerea acelor vizitatori care de multe ori nu s-ar confrunta cu acea regiune in mod special.

Această expunere suplimentară acționează ca o formă indirectă de marketing pentru regiune în ansamblul său, care oferă o oportunitate de a ajunge la o piață neexploatată anterior. Acești noi turiștii aduc cu ei bani,ajută la diversificarea în continuare a pieței și creșterea, ulterior,prin generarea veniturilor atât real, cât și în plan potențial. De asemenea, este important să recunoaștem că evenimentele și festivalurile sunt atracții care au capacitatea de a desemna puterea și de a o menține.

Acest lucru înseamnă că evenimentul în sine nu numai că aduce noi vizitatori, dar ajută, de asemenea, la menținerea vizitatorilor în regiune mai mult. Acest lucru demonstrează importanța de măsurare nu doar a impactului economic al celor care vin în mod special pentru acest eveniment, dar, de asemenea, cei care au și stat mai mult din cauza evenimentului.

Durata fixă ​​a evenimentelor creează nevoia de abordare diferită a organizarii și finanțarii în comparație cu atracțiile tradiționale. Aceasta include necesitatea de evaluare a impactului economic, în scopul de a justifica programarea de evenimente, pentru a atrage sponsori și de a acționa ca o resursă vitală de planificare.

Ar trebui remarcat, totuși, că evaluările de impact economic nu ar trebui să fie singura modalitate pentru evaluarea succesului unui eveniment sau festival.

Atenția suplimentară acumulată de regiunea gazdă ca rezultat direct al evenimentului / festivalului ar putea culege și recompense economice mult mai mari în viitor.

Odată ce impactul economic al unui eveniment a fost calculat, potentialul de a utiliza această informație este aproape fără sfârșit. Cifrele pot fi utilizate pentru a face lobby guvernului local sau în industrie pentru sprijin financiar în anii următori.Informația poate fi de asemenea folosită pentru a justifica programarea evenimentului, sau într-adevăr a stimula sprijinul pentru reeșalonarea acestuia.

Informațiile adunate cu privire la cheltuielile sectoriale ar trebui să fie utilizate pentru a demonstra impactul direct asupra sectoarelor locale, rezultate din evenimentul în cauză. Aceste rezultate pot fi utilizate ulterior pentru a ilustra avantajele evenimentului pentru industria locală ca instrument valoros pentru obținerea sponsorizarii.

CAPITOLUL 3

INDUSTRIA FESTIVALURILOR.STUDIU DE CAZ

Glastonbury este cel mai mare festival de muzică și al artelor in aer liber și totodată reprezintă un șablon pentru toate festivalurile care și-au făcut aparitia după el. Diferența este că Glastonbury intruneste cele mai bune aspecte ale unui festival într-un singur pachet uimitor.

E ca și cum ai merge intr-o altă țară, venind la Glastonbury implică o valoare justă de călătorie. Când ajungeți la destinație, pur și simplu intrați într-un un oraș mare de corturi , un mini-stat sub pânză. Legislația britanică se aplică în continuare, dar regulile societății sunt un pic diferite, putin mai libere. Toată lumea este aici pentru a petrece timpul în felul lor.

Am ales pentru studiul de caz acest festival deoarece la nivel internațional este unul reprezentativ, prin care se poate arăta impactul economic atât la nivel local cât și global, dar și unele beneficii pe care acesta le aduce comunității locale.

Evoluție

Deși este cunoscut sub numele de Festivalul Glastonbury, desfășurarea festivalului are loc de fapt la Worthy Farm, Pilton, un mic sat situat la 7 mile de Glastonbury și trei mile de Shepton Mallet. Festivalul este situat central, în cadrul Autorității Districtului Local al Mendip-ului.

Festivalul are loc anual în ultimul weekend din luna iunie, cu un an de pauză la fiecare 5 ani. Ultimul an de pauză a fost 2006.Festivalul este organizat și coordonat de la un birou public situat în centrul orașului Glastonbury și un birou de la Worthy Farm.

În plus Festivaluri Glastonbury a organizat, de asemenea, alte două evenimente pe parcursul anului:

Equinox Party (cunoscut anterior ca Pilton Party) – un eveniment muzical local, care a avut loc la Worthy Farm, în septembrie, cu scopul de a spune "mulțumesc" pentru zona locală alocată gazduirii festivalului. Banii generati de festival s-au dus la organizațiile din sat, inclusiv Pilton Village Hall Committee, Pilton Working Mens Club si Pilton Show Committee.

Glastonbury Extravaganza – o serie de trei concerte de seară în aer liber, în motivele Glastonbury Abbey, într- un weekend în luna august. Una din performanțe este dată de Orchestra Filarmonicii Regale, iar celelalte două acte sunt de muzică contemporană populare.

Metodologie

Metodologia de studiu a cuprins următoarele componente cheie:

a) Studiul vizitatorilor – un studiu cu peste 2500 de vizitatori participanti la festival. Studiul a explorat profilurile lor demografice , prezența la festival și modele de cheltuieli.

b) Comercianți sondaj – un studiu cu comercianții, furnizorii și promotorii din zona festivalului in ideea de a înțelege tipul lor de afaceri, cheltuieli și lanțurile de aprovizionare.

c) Afaceri locale-sondaj – un studiu de afaceri poștale și internet a fost trimis și mediatizat (prin radio, presa și grupurile de afaceri locale), la întreprinderile din districtul Mendip. Studiul s-a axat pe modelele lor de tranzacționare, impactul festivalului si cifra de afaceri.

d) Cheltuieli de profil

e) Modelarea impactul economic – folosind datele provenite de la fiecare din componentele cele de mai sus pentru a estima impactul economic global al Festivalului Glastonbury 2010 privind economia locală și regională.

Există trei categorii de beneficii economice care se vor lua în considerare și care sa ajute la cuantificarea si la evaluarea impactului:

Efecte directe – acestea includ cheltuielile și veniturile generate de Festivalul Glastonbury

Efecte indirecte – acestea includ efecte ale afacerilor locale în primirea de cheltuieli directe și, ca rezultat al activității, cresterea lanțului de aprovizionare pentru a satisface nevoile festivalului și ale participanților.

Impactul indus – acesta include creșteri ale cheltuielilor derivate ca urmare a cresterii salariilor asociate direct sau indirect cu festivalul. Acest venit suplimentar generează efecte repercusive suplimentare și, în general, stimulează activitatea economică.

Figura de mai jos ilustrează fluxurile de cheltuieli și modul în care acestea sunt corelate în modelul economic:

Figura 1 :Fluxurile de cheltuieli

Sursa : conceptia autorului

Studiul ia în considerare impactul de tranzacționare a festivalurilor Glastonbury 2010 Ltd, care include toate activitățile de festivaluri Glastonbury din afara perioadei de bază a festivalului, inclusiv personalul permanent și cheltuielile cu găzduirea a două evenimente legate – Glastonbury Extravaganza și Equinox Party.

În cele din urmă, ar trebui să fie remarcat faptul că 2010 nu a fost privit ca un festival tipic Glastonbury. Feedback-ul de la organizatorii festivalului și comercianții de la fata locului care au sugerat condițiile meteorologice adverse apărute în timpul weekndului si care au avut impact asupra cheltuielilor participanților. Audienta festivalului s-a aflat sub trendul de călătorii normale (adică numărul de nopți și timpul de plecare cu privire la festival pana in ultima seară), cheltuieli mai mari pe produse alimentare și băuturi și mult mai puțin cheltuielile așteptate la produse non-alimentare (cu excepția pelerinelor de ploaie).

Evaluarea impactul economic brut si impactul economic net

Impactul direct brut al Festivalului Glastonbury rezultă din cheltuielile cu personalul lor, subcontractanții și furnizorii, precum și cheltuielile vizitatorilor la festival. Informații detaliate cu privire la cheltuieli în funcție de tipul de activitate și de locație de afaceri au fost furnizate in cardul raportului anual Glastonbury Festival UK, ținut pe cele 5 zile.

Se estimează că aproximativ 140,000 de vizitatori au mers la Festivalul Glastonbury în 2010. Conform studiului, trei sferturi din aceștia (76,9%) au cumpărat un bilet standard, o zecime (10%) au fost comercianți, aproximativ peste 6% au fost voluntari, doar sub 2% au fost localnici, iar 4% au fost pe alte bilete (artiștilor interpreți sau executanți, echipaj etc). Fiecare dintre aceste grupuri au avut modele foarte diferite de cheltuieli (Anexa A ) .

Cheltuiala medie per persoană pe toate categoriile de bilete a fost de aproximativ 144.12 lire sterline pe site și £ 149.13 off-site, un total de A£ 293.24. Conform South West Tourism, cheltuielile medii ale unui vizitator, s-au situat în intervalul 41-43 lire sterline în fiecare zi.

Cheltuielile totale au fost estimate la o cifra de £73,286,500.

Cheltuieli directe brute

GFL a furnizat informații cu privire la locația furnizorilor și subcontractorilor și o mostră de informații de salarizare pentru a face posibilă clasificarea cheltuielilor de personal pe domenii. Vizitatorii au fost rugați să indice cât de mult au cheltuit și unde. Prin urmare, cheltuielile brute directe pot fi alocate în patru domenii:

• Mendip District

• Bath/Bristol

• Restul regiunii de Sud-est (excepția Mendip / Bath / Bristol)

• Sud-vestul regiunii

Tabelul 3 surprinde un rezumat al impactului direct brut:

Talelul 3 : Categorii de cheltuieli

Sursa : http://www.glastonbury.org.au/

Cheltuiala directă brută în Mendip District a fost estimată la £ 32.303. Cea mai mare parte a fost reprezentată de cheltuielile la fața locului-(£25,580), precum și de cheltuielile cu personal, cu licența, subcontractori si furnizori locali (£5,285). Prin urmare, o șeptime din totalul cheltuielilor sunt realizate in zona Mendip District.

Cheltuiala directă brută în Bristol / Bath a fost estimată la £3,739, împărțirea fiind aproximativ 40:60 între cheltuielile GFL de personal, furnizori și subcontractori, si cheltuielile vizitatorilor in afara spatiului de festival.

Cheltuiala directă brută în restul zonei de sud-vest a fost estimată la £9,467. Mai mult de jumătate a fost reprezentată de cheltuielile GFL cu personal, furnizori și subcontractori iar restul din cheltuiala vizitatorilor in afara spatiului de festival.

Luând regiunea de Sud-Vest ca un întreg (inclusiv Mendip District și Bath / Bristol), cheltuiala directă brută a fost estimată la £45,508 , care o include atât pe cea din interiorul festivalului, dar si din afara acestuia, precum și cheltuielile de GFL de aproximativ £ 12 milioane.

În cele din urmă, cheltuielile directe brute totale pentru Festivalul Glastonbury 2010 sunt estimate la £ 73,286,500. Acestea echivaleaza cu o cheltuială de £ 2.45 a vizitatorilor pentru fiecare 1 £ a cheltuielilor facute de GFL.

Cheltuieli directe nete

La calcularea impactului net, trebuie să fie luate în calcul capacitatea de cazare, modalitatea de deplasare și efectul multiplicator. Capacitatea de cazare se referă la cheltuielile care ar fi avut loc, în orice caz, indiferent daca Glastonbury Festival se organizează sau nu. Pentru a permite acest lucru, cheltuielile locale ale rezidenților unui domeniu sunt în mod normal excluse din totalul cheltuielilor vizitatorilor, pe motiv că s-ar fi cheltuit banii lor în zona respectivă, indiferent de situatie . Din sondajul vizitatorilor, avem următoarele proporții de localnici pentru a permite capacitatea de cazare:

Mendip District 2.2%

Bath/Bristol 9.0%

Restul regiunii de Sud-Vest 12.1%

Intreaga regiune Sud-Vest 23.3%

In cazul Mendip District, capacitatea brută este foarte mica, ceea ce înseamnă că sunt incluse aproape toate cheltuielile brute.

Deplasarea se ia în considerare ca o activitate asociată cu festivalul Glastonbury, care ar fi putut conduce la deplasarea altor forme de activitate economică. Deplasarea este mai dificil de evaluat, deoarece dovezile disponibile sunt limitate.

Pentru Bath și Bristol, si restul regiunii Sud-Vest, alte activități concurente nu ar putea avea loc. Cu toate acestea, Festivalul Glastonbury are un impact limitat asupra altor evenimente concurente din cauza naturii unice a evenimentului, prin urmare, cantitatea de deplasare este probabil foarte mică, ajungandu-se la un efect de deplasare de 5% .

Aceste efecte indirecte și induse (multiple) sunt, de obicei, în intervalul 0,2-0,5 și gradul de efect depinde în mod esențial de mărimea și structura economiei locale. De obicei, regiunile urbane au multiplicatori mai mari decât orașele mici și zonele rurale. Câteva exemple de multiplicatori utilizați în studii recente au fost în funcție de sector (cazare, cumparături, catering, de călătorie, etc). Multiplicatorul producției este raportul dintre schimbarea în producția totală din fiecare sector al economiei locale la schimbarea inițială a cheltuielilor turistice care au fost aduse .

Tabelul 4 evidențiaza principalii factori care contribuie la impactul net total.

Tabel 4 : Factorii care contribuie la impactul net total

Sursa : http://www.glastonbury.org.au/

Pe această bază, impactul net asupra economiei Mendip District, alocat capacității de cazare, deplasarea, și efectul multiplicator a fost estimat la £35,785. Impactul net asupra Bath și Bristol, pe aceeași bază, este estimat la £2,356, iar pe restul regiunii de sud-vest, în jur de £ 10.9. Pentru regiunea de Sud-Vest ca un întreg (inclusiv Mendip District), impactul net este estimat la £ 45.2m.

Cu ajutorul impactului economic net al Festivalului Glastonbury, este de asemenea posibil să se estimeze nivelul echivalent de generare al locurilor de muncă :

Mendip – 929 locuri de muncă

Bristol / Bath – 49 locuri de muncă

Restul regiunii de Sud-Vest – 233 locuri de muncă

Regiunea Sud-Vest – 1110 locuri de muncă

Pentru anii 2012- 2013 se poate face un rezumat financiar, în functie de contul de profit și pierdere (Anexa B) după cum urmează:

Compania a inregistrat un surplus de $2,291,786 dolari pentru anul incheiat la 30 iunie 2013 (față de rezultatul anului precedent unde s-a inregistrat o pierdere de 880.440 dolari).

Surplusul s-a datorat creșterii $ 2.3m în valoarea capitalului investițiilor.

Subvențiile au crescut cu 12%, reflectând un nivel superior al ofertelor de succes ale festivalului.

Venituri totale de $7,848,287 au reprezentat o creștere de 9,5% comparativ cu 2012. DHS și alte departamente guvernamentale de stat au oferit $5,387,659 (69%), în timp ce Guvernul Commonwealth a contribuit cu $716,261 (9%). Restul de $1,744,367 a provenit din subvenții private, donații și venituri din portofoliul de investiții Glastonbury.Cheltuielile din operațiuni au fost de $7,972,901, respectiv costurile de angajare de $6,029,866 (76%).

Investițiile financiare Glastonbury sunt gestionate de un manager profesionist pentru a realiza un echilibru de venituri și creșterea de capital. Veniturile câștigate din investiții sunt folosite pentru a oferi programe și peste cele finanțate de guvern, în special programele de Intervenție Timpurie și cele pentru școala și legaturi de familie.

Concluzii și considerații pentru viitor

Cercetarea arată clar că desfăsurarea festivalului are un impact economic semnificativ – atât la nivel local cat și într-o arie geografică mult mai largă comparativ cu alte festivaluri din Marea Britanie.

Puterea de tranzacționare locală a festivalului a adus un beneficiu economic foarte mare pentru zona respectivă, cu modelele de cumpărare ale festivalului care reflectă oferta disponibilă în cadrul economiei locale.

Contractarea cu organizațiile de caritate locale, oferă, de asemenea, o investiție majoră adusa comunitatii și acest lucru nu ar trebui să fie subestimat.

În districtul Mendip, impactul economic se resimte mai mult decât în orașele învecinate de Glastonbury și Shepton Mallet.

Ca răspuns la necesitatea de a evidenția oportunitățile viitoare pentru a consolida beneficiile economice locale ale Festivalului, există o serie de domenii-cheie, care ar putea fi luate in considerare:

Se va lua în considerare fezabilitatea valorificarii regiunii Shepton Mallet ca o bază din apropiere, oferind servicii în timpul pregatirilor și in perioadele festivalului, pentru a sprijini obiectivele de dezvoltare a orașului.

Festivalul Glastonbury a avut un mare succes în "ecologizarea" practicilor comercianților. Se sugerează că această abordare ar putea fi extinsa in toate aspectele legate de durabilitate, lanțurile de aprovizionare, în special cele locale. Acest lucru ar putea fi monitorizat cu ajutorul Green Traders Award.

Se va lua în considerare viabilitatea potențialului de a atrage companiile de asistență de specialitate.

CAPITOLUL 4

CONCLUZII

Studiul impactului economic demonstrează că festivalurile sunt un succes major în ceea ce privește veniturile generatoare pentru zona de amplasament.Există acum posibilitatea de a dezvolta o mai bună înțelegere a modului de generare a impactului economic al festivalurilor.

Dezvoltarea unui cadru mai sofisticat pentru a ajuta la înțelegerea beneficiilor mai mari ale festivalurilor ar avea trei efecte:

– organizarea și desfășurarea festivalurilor va fi pe deplin recunoscută și sprijinită

– ar permite agențiilor publice să evalueze mai bine câștigurile festivalurilor

– identificarea, de asemenea, a oportunităților în crearea relațiilor cu întreprinderile și comunitățile locale care ajută implicit la dezvoltarea culturală, socială, economică.

În economia creativă trebuie să ne gândim la noi abordări în dezvoltarea economică, subliniind calitatea vieții, precum și factorii tradiționali care atrag firmele și forța de muncă calificată. O industrie culturală plină de viață nu este susținută doar de prezența artelor consacrate și a instituțiilor culturale, ci si din dorința și capacitatea oamenilor de a se strange împreună la aceste evenimente culturale, care combină calitățile de familiaritate cu inovare și schimbare, creând astfel valoare.

Fiecare stat dispune de resursele necesare și poate lua inițiativă în a crea centre, cartiere, zone rurale pline de viață, făcând apel la o forță de muncă tânără, cu abilități creative, pentru a sprijini spiritul inovativ și dezvoltarea economică durabilă.

Bibliografie

ANDERSSON Åke E, „Economia creativității”

CLARK, Andrew, “High brow, low blows (with Peter Aspden)”, Financial Times, 18 June 2004

DRUCKER Peter , “The Effective Executive” (1966)

PAVEL Ramona, „România după 20 de ani: de la clasa muncitoare spre o clasă creativă”, Revista Inovația Socială nr. 2/2011 (iulie – octombrie)

POTTS Jason, „Industria creativă și evoluția economică”

TOMESCU-DUMITRESCU Cornelia și NICULESCU George „Modele pentru industriile creative și implicațiile lor în politicile economice și culturale ale unei regiuni”

FLORIDA, Richard „The rise of the creative class”,

GETZ, D. (1994). “Event Tourism: Evaluating the Impacts, In Ritchie, J. and C. Goeldner (eds), Travel, Tourism, and Hospitality Research, John Wiley & Sons, New York”, 437-450.

HALL,Stuart,1992, "The Question of Cultural Identity".

INKEI, Péter, “Assistance to arts and culture festivals, Ifacca D'Art Topics in Arts Policy”, number 21, http://www.ifacca.org/ files/artsfestivals.pdf

Ambasadorii europeni ai Creativității și Inovării,

http://www.create2009.europa.eu/fileadmin/Content/Downloads/PDF/Manifesto/manifesto.ro.pdf

„Raportul Națiunilor Unite privind economia creativă – 2013”, Ediție specială,

RADUCĂ Delia Mihaela, „Creativitatea și importanța ei” http://www.teddycare.ro/creativitatea-si-importanta-ei/

http://www.glastonbury.org.au/

http://www.eventimpacts.com/economic/advanced/

http://www.eventimpacts.com/economic/intermediate/

http://www.eventimpacts.com/economic/basic/

http://sarahtpage.com/8-benefits-of-conducting-an-economic-impact-analysis-on-festivals-and-events/

http://www.efa-aef.eu/newpublic/upload/efadoc/11/Festival_en.pdf

http://gurusoftware.com/gurunet/Social/RiseoftheCreativeClassSummary.htm

http://www.pwc.com/gx/en/managing-tomorrows-people/future-of-work/pdf/talent-mobility-2020.pdf

http://www.mckinsey.com/insights/urbanization/building_the_creative_economy_an_interview_with_richard_florida?utm_source=twitterfeed&utm_medium=twitter

http://www.cunoastere.org/economia-cunoasterii/

ANEXA A Model de cheltuieli

Sursa : http://www.glastonbury.org.au/

ANEXA B Rezultate financiare comparative 2011-2012-2013. Contul de profit si pierdere Glastonbury Festival.

Sursa : http://www.glastonbury.org.au/page.cfm?pageId=191

ANEXA C

Sursa : http://www.goldmadesimplenews.com/wp-content/uploads/2011/06/Glastonbury-price-chart.png

ANEXA D

Sursa : http://britpopnews.com/wp-content/uploads/2013/11/Glastonbury_Festival_2011.jpg

Bibliografie

ANDERSSON Åke E, „Economia creativității”

CLARK, Andrew, “High brow, low blows (with Peter Aspden)”, Financial Times, 18 June 2004

DRUCKER Peter , “The Effective Executive” (1966)

PAVEL Ramona, „România după 20 de ani: de la clasa muncitoare spre o clasă creativă”, Revista Inovația Socială nr. 2/2011 (iulie – octombrie)

POTTS Jason, „Industria creativă și evoluția economică”

TOMESCU-DUMITRESCU Cornelia și NICULESCU George „Modele pentru industriile creative și implicațiile lor în politicile economice și culturale ale unei regiuni”

FLORIDA, Richard „The rise of the creative class”,

GETZ, D. (1994). “Event Tourism: Evaluating the Impacts, In Ritchie, J. and C. Goeldner (eds), Travel, Tourism, and Hospitality Research, John Wiley & Sons, New York”, 437-450.

HALL,Stuart,1992, "The Question of Cultural Identity".

INKEI, Péter, “Assistance to arts and culture festivals, Ifacca D'Art Topics in Arts Policy”, number 21, http://www.ifacca.org/ files/artsfestivals.pdf

Ambasadorii europeni ai Creativității și Inovării,

http://www.create2009.europa.eu/fileadmin/Content/Downloads/PDF/Manifesto/manifesto.ro.pdf

„Raportul Națiunilor Unite privind economia creativă – 2013”, Ediție specială,

RADUCĂ Delia Mihaela, „Creativitatea și importanța ei” http://www.teddycare.ro/creativitatea-si-importanta-ei/

http://www.glastonbury.org.au/

http://www.eventimpacts.com/economic/advanced/

http://www.eventimpacts.com/economic/intermediate/

http://www.eventimpacts.com/economic/basic/

http://sarahtpage.com/8-benefits-of-conducting-an-economic-impact-analysis-on-festivals-and-events/

http://www.efa-aef.eu/newpublic/upload/efadoc/11/Festival_en.pdf

http://gurusoftware.com/gurunet/Social/RiseoftheCreativeClassSummary.htm

http://www.pwc.com/gx/en/managing-tomorrows-people/future-of-work/pdf/talent-mobility-2020.pdf

http://www.mckinsey.com/insights/urbanization/building_the_creative_economy_an_interview_with_richard_florida?utm_source=twitterfeed&utm_medium=twitter

http://www.cunoastere.org/economia-cunoasterii/

ANEXA A Model de cheltuieli

Sursa : http://www.glastonbury.org.au/

ANEXA B Rezultate financiare comparative 2011-2012-2013. Contul de profit si pierdere Glastonbury Festival.

Sursa : http://www.glastonbury.org.au/page.cfm?pageId=191

ANEXA C

Sursa : http://www.goldmadesimplenews.com/wp-content/uploads/2011/06/Glastonbury-price-chart.png

ANEXA D

Sursa : http://britpopnews.com/wp-content/uploads/2013/11/Glastonbury_Festival_2011.jpg