ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR [628032]

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” din GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA:
ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă

Conducător științific:
Lect.univ.dr. Laura Danilescu Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” din GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA:
ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

Instrumente electronice pentru plata serviciilor turistice

Galați
2017

CUPRINS

Introducere
1. Sistemele electronice în turism…………………………………………… ………………………….1
2. Stadiul actual al cercetărilor……………………………………………… ………………………….2
3. Dezvoltarea turismului electronic………………………………………. ………………………….3
Capitolul I – Plați electronice – conceputul de plați electronice …………. ………………………….5
1.1. Privire de ansamblu asupra plăților electronice………………. …….. ………………….5
1.2 Categorii de plăți electronice………………………………….. ………. …………………………10
1.3 Avantajele și dezavantajele plății electronice…………………… …………………………16
Capitolul II – Instru mente electronice de plată utilizate în turism…………………………… …..20
2.1. Instrumentele tradiționale de pl ată în turism…………………………………..20
2.1.1 Cecul de calatorie………………………………………………. …………………………20
2.1.2 Voucherul…………………………………………………………. …………………………23
2.1.3 Nota d e plată …………………………………………………………24
2.2 Cartea de credit……………………………………………………………. …………………………..25
2.3. Plata prin SoftNet ePay …………………………………………………. …………………………28
2.4. Plata prin Cybe rCash……………………………………………………………29
2.5. Plata prin SmartCard……………………………………………………… ……30
2.6. Transferul electronic de fonduri la punct ul de vanzare (EFT/POS)………….31
2.7. Plata prin E cash………………………………………………………………….31
2.8.Cecuri electron ice…………………………………………………………………32
2.9. Portofelul și numerar ul digital………………………………………………….35
Capitolul I II – Cardul bancar – instrument de plată modern………….. …………………………37
3.1 Istoricul aparitiei cardurilor…………………………………………… …………………………37
3.2 Tipuri de carduri bancare………………………………………………. …………………………39
3.3 Piața cardurilor bancare in România……………………………… …………………………43

3.4. Carduri utilizate în turismul intern ational… ……………….. ……………………………54
3.4.1 . Cardul BCR Visa International……………………….. …………………………54
3.4.2.Cardul American Expres International……………… …………………………59
3.4.3 Cardul “ Nouvelles Front ieres Simpaturism”…………………………62
Capitolul IV – Instrumentele de plată electronice la BCR ………………… …………………………64
4.1. Prezentare BCR……………………………………………….. ………………………64
4.2. Tipurile de carduri BCR………………. ………………………….. …………………………67
4.2.1. Carduri de debit cu CIP……………………………………. …………………………68
4.2.2. Carduri de c redit cu CIP………………………………………………72
4.2.3. Carduri de credit pentru persoane juridice………… …………………………75
4.3. Serviciul e -commerce „3 -D Secure”…………………………………. …………………………77
4.4. Mobile Banking BCR………………………………………………………. …………………………78
4.5. Plăți facturi prin ATM…………………………………………………….. …………………………79
Concluzii……………………. ……………………………………………………………………. …………………………81
Bibliografie ………………………………………………………………………………………. ………………….. …….83

1

INTRODUCERE

1. Sistemele electronice în turism

Turismul ca și industrie necesită o gamă diversă de informație și se pretează bine la sprijinul
oferit de dezvoltarea aplicațiilor multimedia, a tehnologiilor de comunicare și a sistemelor
informaționale. Însă, tehnologiile informaționale și a comunicațiil or (TIC) continuă să schimbe
industria turistică globală într -un mod accelerat.
Studii și publicații academice în distribuția inovației, a tehnologiei informației și a
comunicațiilor (TIC), a comerțului electronic, a managementului strategic în turism și n u numai, a
industriei hoteliere din România, au fost consultate, pentru a oferi un cadru contextual cercetării.
Stadiul actual al cunoașterii se axează pe impactul TIC asupra turismului, dar și pe
dezvoltarea turismului electronic în România. Studiile ana lizate au constatat faptul că industria
turismului în general și sectorul hotelier, în particular, au fost foarte interesate în a adopta aplicațiile
TIC.
Progresul tehnologic și turismul au mers mână în mână de -a lungul anilor (. Încă din anii
1980, tehno logiile informației și comunicațiilor (TIC) au condus la globalizarea turismului.
Evoluțiile în domeniul TIC au schimbat, fără îndoială, atât pacticile și strategiile de afaceri, cât și
structurile industriei.
Crearea sistemului de rezevare pe calculator (CRS – Computer Reservation System) în anii
1970 și a sistemului de ditribuție global (GDS – Global Distribution System) la sfârșitul anilor 1980,
urmate de către dezvoltarea Internetului la finalul anilor 1990, au tranformat semnificativ cele mai
bune pra ctice operaționale și strategice din industrie.
Dacă ultimii 20 de ani au observat o accentuare a tehnologiei în sine, din anul 2000 am fost
martorii adevăratului efect de transformare al tehnologiilor de comunicații. Acest fapt a demarat
dezvoltarea unei game largi de noi instrumente și servicii care facilitează interacțiunea globală dintre
jucătorii industriei.
Turismul, reprezentând o industrie internațională, dar ca și cel mai mare furnizor de locuri de
muncă de pe planetă, oferă o gamă mai mare de pă rți eterogene interesate. Interacțiunea accelerată

2
dintre tehnologie și turism a adus în ultima vreme schimbări fundamentale în industrie și asupra
percepțiilor noastre privind natura sa.
Din ce în ce mai mult, TIC joacă un rol semnificativ pentru competi tivitatea organizațiilor și
destinațiilor turistice precum și pentru întreaga industrie în ansamblul său. TIC a schimbat radical
eficiența și eficacitatea organizațiilor turistice, modul în care afacerile sunt realizate pe piață, dar și
modul în care consu matorii interacționează cu organizațiile. Permite consumatorilor să identifice, să
personalizeze și să achiziționeze produse turistice. Susține, de asemenea, globalizarea industriei prin
furnizarea de instrumente eficiente pentru furnizori – de a dezvolta, gestiona, distribui ofertele lor la
nivel global.

2. Stadiul actual al cercetărilor

Ceea ce a construit cu adevărat comunitatea de cercetare și a făcut din turismul electronic
(eTourism) un domeniu cheie de cercetare, a fost conferința anuală ENTER, care a avut loc în 1994,
în Innsbruck, Austria. În jurnalul “Journal of Infomation Technolo gy for Travel and Tourism” a
continuat cercetarea în anul 1998 prin înființarea unui grup de interes multidisciplinar, format din
cercetători care au continuat să publice constant subiecte pe tema turismului și a tehnologiei.
Rezultatul activităților de ce rcetare în acest domeniu a înflorit.
Frew (2000) a estimat că 665 de articole în domeniul turismului electronic au fost publicate
între 1980 -1999. Leung și Law (2007) susțin faptul că 4140 de lucrări au fost publicate în șase dintre
revistele de top în do meniul cercetării ospitalității și turismului în perioada 1986 -2005 (Annals of
Tourism Research, Journal of Travel Research, Tourism Management, International Journal of
Hospitality Management, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, and Jou rnal of
Hospitality & Tourism Research).
O’Connor și Murph y (2004) au revizuit studiile recente aplicate pe tehnologia informației în
industria ospitalității și au descoperit trei mari arii de cercetare urmărite: efectele Internetului asupra
distribuției, asupra prețurilor și interacțiunea cu consumatorul.
Din ce în ce mai mult, TIC permite călătorilor acces fiabil și informații exacte, precum și
efectuarea de rezervări în timp real, într -o fracțiune de timp, fără costurile și fără inconveniențele
cerute de metodele convenționale.

3
TIC poate contribui la îmbunătățirea calității serviciilor și să contribuie la oferirea unei
satisfacții mai ridicate pentru consumator. TIC plasează utilizatorul în mijlocul funcționalității și în
distribuirea produselor sale. Fiecare turist este diferit, fiecare transportă un amestec unic de
experiențe, motivații și dorințe. Noul turist, sofisticat, a apărut ca urmare a experienței. Turiștii din
regiunile principale turistice, au devenit călători frecvenți, sunt lingvistic și t ehnologic calificați și
pot funcționa în medii multiculturale și solicitante de peste mări.

3. Dezvoltarea turismului electronic

Dezvoltarea TIC și, a Internetului în special, împuternicește „noul” turist, care devine din ce
în ce mai cunoscător și car e caută valori excepționale pentru investiția banilor și a timpului. Sunt
mai puțin interesați de a se alătura mulțimii, cumpărând pachete turistice, și mai înclinați spre a -și
urma propriile preferințe și programe.
Astfel pachetele turistice pierd teren în fața turismului independent, facilitat de pachete
dinamice și spontane. Cheia succesului constă în identificarea rapidă a nevoilor consumatorului și de
a atrage potențialii clienti, cu produse și servicii cuprinzătoare, personalizate și moderne care
satisfac aceste nevoi. Ducând o viață activă și aglomerată, consumatorii lumii dezvoltate, deseori au
parte de puțin timp liber pentru a se relaxa și reîncărca bateriile, astfel aceștia vor alege calea
explorării intereselor proprii atât pentru dezvoltarea lo r personală cât și cea profesională.
Călătoriile realizate în scopul concediilor, vacanțelor, reprezintă unul din elementele cele
mai scumpe achiziționate în mod regulat de familiile din întreaga lume, acestea reprezentând o
proporție semnificativă a buge tului individual.
Internetul a schimbat comportamentul consumatorului de produse/servicii turistice într -un
mod semnificativ. Turistul din viitor va avea acces direct la o mai bogată gamă de informații oferite
de organizații turistice, companii private și opinii ale altor consumatori/utilizatori. TIC oferă o gamă
de instrumente care să faciliteze și să îmbunătățească procesul căutării de informații, consumul de
produse și feedback -ul postexperiență.
Consumatorii din ziua de azi caută singuri informații referitoare la călătorie, fac rezervări și
cumpără online de bilete de avion, rezervă camere la hotel prin intermediul sistemului online și nu
apelează la agenții de turism – care ar prelua toate aceste activități. Căutarea de informații reprezintă

4
o parte semnificativă în procesul decisiv al efectuării cumpărării și a fost revoluționat ca rezultat a
Internetului.
TIC nu numai că reduce nesiguranța și riscul perceput, totodată îmbunătățește calitatea
excursiilor. Un consumator mai bine informat este capabil să interacționeze mai bine cu resursele și
culturile locale, să găsească produse și servicii care să satisfacă nevoile sale și să profite de oferte
speciale la prețuri reduse.
S-a constatat că potenț ialul turist a devenit din ce în ce mai independent și sofisticat în
alegerea de instrumente pentru planificarea călătoriilor. Acestea includ sisteme de rezervare și
agenții de turism online (de exemplu Expedia), motoare de căutare (gen Google sau Kayak), sisteme
de gestionare a destinațiilor (visitbritain.com), rețelele sociale și portalurile web 2.0 (tripadvisor,
facebook, twitter, etc.), site -uri pentru compararea prețurilor (kelkoo de exemplu).
Stabilirea prețurilor este, de asemenea, o problemă majoră în turismul electronic, deoarece
multe organizații utilizează TIC pentru a comunica direct cu consumatorii pentru tarife obținute doar
pe internet. Internetul reprezintă una din tehnologiile cele mai influente, care au schimbat
comportamentul turiștilor. Totodată, a permis consumatorilor să interacționeze direct cu furnizorii
(reușind chiar o personalizare a produselor/serviciilor), contestând astfel rolul intermediarilor. În
prezent, există o creștere rapidă și continuă a numărului de consumatori care fac rezervări direct pe
site-ul hotelului. Motivele pentru care consumatorii nu aleg achiziția produselor turistice online sunt:
lipsa serviciilor personale, probleme privind siguranța și securitatea tranzacțiilor, lipsa experiențelor
și timpul pierdut. Din c auza nesiguranței plăților, a fraudelor digitale, etc., consumatorii evită să
ofere informații privind cărțile lor de credit, astfel mulți consumatori nu fac decât să caute
informația necesară pe internet și apoi achiziționeză produsul/serviciul offline. T IC și Internetul au
crescut semnificativ numărul oportunităților pentru consumatorul de produse și servicii turistice.
Până la apariția internetului, consumatorii puteau accesa numai brand -uri renumite și acele
organizații din imediata lor vecinătate. TIC oferă totodată un mecanism foarte eficient, destinat
consumatorilor, dedicat plângerilor. În trecut, mai puțin de 5% dintre clienți și -au exprimat
nemulțumirile. În prezent, cu această dezvoltare remarcabilă a Internetului, utilizatorii pot să -și
exprime î n timp real nemulțumirea, care în schimb, poate afecta serios imaginea companiei în cauză.
In această lucrare, ne -am propus să studiem mijloacele de plată electronice care permit
planificarea online a călătoriilor, dar și facilitarea plăților pe durata exc ursiei.

5

Capitolul I
Plăți electronice – conceputul de plaț i electronice

1.1. Privire de ansamblu asupra plăților electronice

Extinderea informaticii în sfera activităților bancare, a făcut posibilă apariția unei noi forme
a banilor, „banii electronici ”, reprezentând valori stocate magnetic în memoria calculatoarelor și
fiind recunoscuți ca având caracteristici corespunzătoare noțiunii generale de bani. În prezent, în
România tendința dominantă este ca masa monetară să fie preponderent consti tuită din „bani
electronici ”. Marea majoritate a tranzacțiilor tind să fie efectuate utilizând această modalitate de
plată, numită și e -cash (numerar electronic)1.
Mijloacele de plată fără numerar, respectiv instrumentele de plată (transfer credit, debitar e
directă, card de plată, cec, cambie și bilet la ordin), permit transferul fondurilor deținute în conturi
deschise la instituții de credit sau la Trezoreria Statului, în baza primirii unei instrucțiuni de plată.
Efectuarea unei plăți fără numerar prin tr ansfer de fonduri de la plătitor la beneficiar
implică o serie de operațiuni bancare care, în prezent, sunt permise doar instituțiilor autorizate și
supravegheate prudențial (respectiv instituțiilor de credit) și Trezoreriei Statului.
Faza tranzacțională cuprinde inițierea, validarea și transmiterea unei instrucțiuni de plată. În
funcție de tipul de instrument, instrucțiunea de plată poate fi inițiată de debitor (spre exemplu, în
cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, în cazul debitări i directe). În aceasta fază
au loc o serie de operațiuni, care vizează în principal verificarea identității părților implicate în
tranzacție, a autenticității instrumentului de plată utilizat și a integrității datelor aferente tranzacției.
În faza de compe nsare și decontare , instituțiile (instituțiile de credit și Trezoreria Statului)
schimbă între ele creanțele rezultate din plățile fără numerar, prin intermediul sistemului de plăți
pentru plăți de mică valoare și volum mare, și decontează soldurile nete a le acestor creanțe prin
intermediul sistemului ReGIS.

1 Filip, B., Dezvoltarea tehnologiilor bancare bazate pe instrumentele electronice, în vol. Mecanismele financiar –
monetare în procesul tranziției la economia de piață, coordonator Voinea, Gh., Editura Sedcom Libris, Iași, 1999,

6
Principalul instrument de plată specific monedei electronice este cardul (cartea de plată).
Cu ajutorul cardului se pot efectua plăți din conturi personale sau se poate retrage numerar din
aceste contur i, utilizându -se infrastructura plăților electronice. Există și carduri cu funcțiuni mai
complexe (smart -cardurile)2.
Ca instrumente de plată, cardurile pot fi emise de bănci, comercianți (magazine) sau diverse
instituții și organizații (companii telefoni ce, de asigurări, cluburi etc.), care au propriul lor sistem de
decontare cu clienții. În cazul în care însă plătitorul (deținătorul cardului) și acceptantul cardului
(comerciantul sau prestatorul de servicii) au conturi la bănci diferite, este necesară de contarea
interbancară a tranzacțiilor. Dacă în cazul instrumentelor de plată pe suport hârtie (cecuri, ordine de
plată) decontarea interbancară are loc la nivelul caselor de compensație (în cazul României,
sucursalele TransFonD), în cazul cardurilor funcți onează sisteme de decontare la nivel internațional.
Emiterea de carduri s -a derulat – în cazul tuturor băncilor – în paralel cu extinderea rețelelor de
ATM și POS.
Transferul electronic al fondurilor la locul vânzării (Electronic Funds Transfer at Point of
Sale – EFTPOS) semnifică transferul electronic al fondurilor la locul vânzării și, așa cum sugerează
însuși numele, implică transferul fondurilor din contul unui client direct în contul vânzătorului,
simultan cu realizarea operațiunii de vânzare. În acest caz nu mai este necesară emiterea unui cec de
către client și nici vânzătorul nu trebuie să mai aștepte primirea banilor în cont; operațiunea se
realizează prin utilizarea cardurilor3.
Diversificarea și perfecționarea pieței cardurilor din România va cont ribui la integrarea și
mai profundă a acesteia în circuitul internațional al plăților electronice. În sistemul tradițional, plata
unei tranzacții prin intermediul cardului are loc astfel4: deținătorul cardului prezintă cartea sa de
plată comerciantului; co merciantul verifică formal cartea de plată (integritate, concordanța datelor
de pe card cu cele din actul de identitate etc.); comerciantul comunică telefonic la centrul de
autorizare numărul cardului, identitatea titularului, perioada de valabilitate, val oarea tranzacției; pe
baza evidențelor proprii, centru autorizează comerciantul să accepte plata din contul deținătorului de
card și transmite tranzacția la centrul internațional; comerciantul întocmește o chitanță în trei
exemplare, cu ajutorul unui dispo zitiv mecanic (imprinter). Un exemplar îl păstrează pentru

2 Pascariu, Gh., Moneda electronică și informatizarea plăților. Cardul, în vol. România și problemele integrării europene
coordonator Ștefura, G., Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p. 295.
3 Ionescu, L., Băncile și operațiunile bancare, Editu ra Economică, București, 1996, p.364.
4 Pascariu, Gh., Moneda electronică și informatizarea plăților. Cardul, în vol. România și problemele integrării europene,
coordonator Ștefura, G., Editura Universității „Al. I. Cuza, Iași, 2005, p. 298.

7
evidențele sale, unul îl înmânează plătitorului, iar pe celălalt îl prezintă la banca sa, cu care periodic
efectuează decontarea.
În sistemele moderne, etapele menționate (începând cu a 3 -a) se der ulează prin intermediul
echipamentelor electronice care asigură legătura automată între comerciant, bancă și centrul de
autorizare. Autorizarea tranzacției și debitarea, respectiv creditarea conturilor au loc automat. În
locul telefonului se utilizează un terminal electronic instalat la punctele de vânzare (EFTPOS:
Electronic Transfer of Funds at Points of Sale). Cardul este introdus într -un orificiu al terminalului
și pe baza datelor înregistrate pe banda magnetică are loc derularea automată a etapelor ur mătoare5.
Smart -cardul -ul, în comparație cu cartelele magnetice, poate stoca toate funcțiile și
informațiile necesare utilizării6.
Într-o accepțiune largă, Smart Card este înlocuitorul portofelului obișnuit. Unul sau mai
multe smart -card-uri pot substitui conținutul unui portofel actual, adică acte, cărți de credit, bani
numerar, etc. În fapt, din punct de vedere fizic, acest instrument se prezintă sub forma unei cărți de
credit, având una sau mai multe microcircuite de tip „microcontroler ” incluse. O carte lă inteligentă
smart card poate păstra de 10 -100 de ori mai multe informații decât o cartelă magnetică, și oferă un
grad de siguranță mult mai înalt7.
Avantajele cardurilor inteligente sunt multiple, grație memoriei încorporate și dialogului
bidirecțional cu POS. În primul rând, cipul conferă un grad mai mare de securitate, astfel încât
informația stocată pe card este, după spusele producătorilor de carduri, imposibil de alterat sau de
copiat și mult mai greu de accesat. În al doilea rând, proprietatea aces tor carduri de a primi și de a
stoca date prin intermediul POS semnifică faptul că nu mai este necesară efectuarea unui apel
telefonic pentru verificarea fiecărei tranzacții, cardul „cerând ” terminalului să contacteze banca doar
o dată la câteva operațiuni . Din acest motiv, se reduc atât timpul, cât și costurile aferente fiecărei
tranzacții. În al treilea rând, memoria cipului permite înmagazinarea mult mai multor informații. De
exemplu, un card inteligent poate înlocui cheile de la apartament, pașaportul, carnetul de conducere
și poate înmagazina punctele de loialitate, care sunt acordate de anumite magazine sau companii,
clienților fideli8.

5 Pascariu, Gh ., Moneda electronică și informatizarea plăților. Cardul, în vol. România și problemele integrării europene,
coordonator Ștefura, G., Editura Universității „Al. I. Cuza, Iași, 2005, p. 298
6 Văcaru, V., Carduri și smart -carduri, Catalogul de tehnologii inf ormaționale și bancare, în revista „Piața Financiară”,
1998, p. 76.
7 Stoica, O., Tehnologii financiar -bancare, suport curs portal, curs 6, Iași, an universitar 2005 – 2006, p. 5.
8 Socol, A., Repere ale utilizării cardurilor inteligente în activitatea ban cară, în vol. România și problemele integrării
europene,coordonator Ștefura, Gabriel, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p. 275.

8
România a pășit pe calea modernizării sistemului bancar și în privința realizării tranzacțiilor
internaționale, dovad ă stând implementarea în cadrul B.C.R. a sistemului MoneyGram și, de
asemenea, a serviciului Western Union, în cadrul fostei bănci Bancorex. Aceste servicii oferă
posibilitatea transferului rapid de sume (în câteva minute) dintr -o localitate în alta (inclu siv în alte
țări) și se adresează în primul rând persoanelor fizice. Problemele de securitate inerente unor
operațiuni de acest tip sunt rezolvate prin folosirea de parole și coduri, de către operator și prin
intermedierea transferurilor doar de către agen ți autorizați9.
Un pas important în modernizarea activității bancare din țara noastră este și lansarea
serviciilor de electronic banking, sub presiunea băncilor străine venite în România, care au avut
inițiativa în acest domeniu. Băncile ABN -AMRO (cu servi ciile Flashbanking și Bank Station), ING
Bank (Electronic BankING), Banque Franco -Roumaine (BFR Direct), Société Générale (Sogecash),
Deutsche Bank (DB) și Citi -bank (Pay -link) au determinat și băncile românești să -și concentreze
eforturile în această dire cție. BCR și Bancorex au fost primele bănci cu capital majoritar autohton
care au început să dezvolte servicii de telebanking (furnizarea de informații bancare prin telefon/fax)
și electronic banking (Multicash). Au urmat și alte bănci: BRD (cu serviciul M ultiX), BancPost
(serviciul e -bank) etc. Treptat, toate băncile și -au perfecționat serviciile de electronic banking10.
În anul 1999, în România a fost lansat primul serviciu de Internet -banking, de către fosta
Banca Turco -Română. Aplicațiile Internet -bankin g furnizează soluții foarte convenabile pentru
operații financiare la distanță, simplificând activitatea clientului și a băncii. Cu un simplu browser și
un calculator clienții pot accesa și utiliza serviciile oferite de bancă. Centralizarea datelor introdu se
de clienți oferă acestora un grad maxim de independență în operare, precum și siguranță și
confidențialitate totală a tranzacțiilor prin utilizarea mai multor niveluri de securitate.
Începând cu anii 2000 -2001 au apărut și serviciile de mobile -banking. Acesta permite
obținerea de informații cu privire la situația contului, cursul valutar etc. BancPost a oferit primul
serviciu de acest fel, denumit SmartTel SMS, însă, evident, la scurt timp a fost urmată de alte
bănci11.
M-banking sau mobile -banking poate fi considerat ca “ansamblul modalităților tehnice sau
procedurilor prin care plata sau dovada capacității de plată sunt făcute prin intermediul telefonului

9 Filip, B., Dezvoltarea tehnologiilor bancare bazate pe instrumente electronice, în vol. Mecanismele financiar -monetare
în procesul tranziției la economia de piață, coordonator Voinea, Gh., Editura Sedcom Libris, Iași, 1999, p. 100 – 101.
10 Stoica, O. (coord.), Căpraru, B., Filipescu, D., Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc,
Editura Univ ersității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p. 149 -150.
11 Stoica, O. (coord.), Căpraru, B., Filipescu, D., Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc,
Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p. 149 -150.

9
mobil, fie ca acțiune de sine stătătoare, fie în cadrul unor tranzacții comerciale sau financiare
realizate în regim mobil’12.
Având în vedere dezvoltarea rapidă și puternică, din decursul anilor 1990, a rețelelor de
telefonie mobilă de tip GSM în România, implementarea acestei tehnologii reprezintă un element
important în posibila extindere și îmbunătățire a serviciilor bancare d e plăți fără numerar în țara
noastră.
Ideea implementării soluției mobile -banking a apărut pornind de la faptul că modalitatea
cea mai simplă de a pune în legătură clienții cu un sistem bancar o reprezintă telefonul, prin
serviciul numit phone -banking. Ac esta permite obținerea de informații de cont și ordonarea de plăți
prin intermediul unui apel telefonic, vocal, către un operator al băncii. Pornind de la această situație,
ce presupunea folosirea unui post telefonic, s -a considerat că utilizarea unui tele fon mobil va
conduce la creșterea accesibilității și versatilității serviciului de phone -banking13.
În paralel, în ultimii ani s -au dezvoltat și serviciile de comerț electronic , existând deja multe
site-uri web care permit vizualizarea on -line a cataloage lor de produse și lansarea comenzilor. În
acest sens, este de menționat inițiativa BancPost, care a lansat primul card virtual (sub licență
MasterCard), care poate fi folosit pentru cumpărături pe Internet, exemplul său fiind urmat ulterior
și de alte bănc i. Cardul virtual este alimentat doar cu suma necesară efectuării tranzacției pe Internet,
Băncile recomandă folosirea unui card doar pentru tranzacțiile pe Internet, card alimentat
cu sumele necesare respectivei tranzacții, în momentul cel mai apropiat p osibil de cel al realizării
plății. De asemenea, este de preferat accesarea doar a site -urilor unor comercianți cunoscuți și
evitarea celor care nu solicită autentificarea tranzacțiilor prin Card Verification Value (echivalentul
pin-ului în tranzacțiile vi rtuale).
Un rezultat al dezvoltării noilor tehnologii bancare poate fi considerat „banca virtuală ”,
plasată pe ecranul calculatorului, ai cărei clienți completează cecuri și ordine de plată sau achită
chitanțe electronice. Aceasta, deși inexistentă fizic, lasă impresia unei bănci reale, cu funcționari
specializați pe departamente: conturi personale, servicii financiare etc.14.
Conform definiției date de revista „Banking Technology ”, o bancă virtuală reprezintă banca
în care contactul poate fi făcut printr -o varietate de canale, dar menținând aceeași interfață și
accesând aceleași servicii. Pentru accesul la banca virtuală, în scopul efectuării de operațiuni de

12 Ionescu, M., Mobile -Banking în România, în revista „Piața Financiară”, supliment e -Fin@nce, iulie -august 2000, p.
16.
13 Stoica, O., Tehnologii financiar -bancare, suport curs portal, curs 5, Iași, an universitar 2005 – 2006, p. 1.
14 Filip, B., Dezvoltarea tehnologiilor bancare bazate pe instrumente electronice, în vol. Mecanismele financiar -monetare
în procesul tranziției la economia de piață, coordonator Voinea, Gh., Editura Sedcom Libris, Iași, 1999, p. 103.

10
transfer sau decontare, clientul poate să aleagă între o varietate de canale precum ATM, telefon,
terminal la distanță, terminal POS, Video Kiosk, telefon mobil sau Internet15.
Caracteristicile importante ale unui sistem de plată prin Internet includ: securitatea,
încrederea, scalabilitatea, anonimitatea, acceptabilitatea, baza de clienți, flexibilitatea,
convertibilitatea, eficiența, integrarea în aplicații, utilizarea ușoară16.
Informatizarea serviciilor bancare, pătrunderea tehnologiilor moderne de telecomunicații și
electronice în sfera plăților prin cont vor determina creșterea substanțială a eficiențe i cu care
sectorul financiar -bancar poate sprijini relansarea economiei românești

1.2. Categorii de plăți electronice

Există două tipuri de i nstrumente de plată electronică: instrumente de plată la distanță
(cardul, ordinul de plată electronic, cecul el ectronic); instrumente de plată de tip monedă elec tronică
(portofelul electronic).
Instrumentele de plată la distanță dau posibilitatea celui care le dețin e să aibă acces la
fondurile aflate în contul său bancar și intermediază efectuarea de plăți către un beneficiar sau alt e
tipuri de transfer de fonduri , pe baza folosirii unui un nume de utilizator și a unui cod personal de
identificare, așa cum se petrece pentru cardul de debit sau de credit. Aici sunt cuprinse și aplicațiile
de tip internet -banking și h ome-banking bazate pe cardurile clasice.
Instrumentele de plată de tip monedă electronică oferă acces strict la un depozit
electronic , și nu d irect la contul bancar . Acest depozit a fost constituit anterior, iar instrumentul
poate fi sau nu reîncărcabil cu o anumită valoare (unități valorice de monedă electronică).
Instrumente de plată de tip monedă electronică pot fi chip -cardul, memoria unui calculator
(portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pe ca re sunt stocate unități valorice de monedă
din care se pot face plăți către altă entitate care acceptă această modalitate de plată.
Plățile electronice includ ansamblul entităților, echipamentelor și metodelor de lucru care
concură la efectuarea plății tra nzacțiilor. De obicei, un procedeu electronic de plată presupune trei
entități aflate în interacți une ( banca, vânzător ul și cumpărător ul), o serie de echipamente hardware și
software, o rețea de transmisie ( care realizează r ecepți a, validare a și retransmis ia), un punct de

15 Stoica, O., Tehnologii financiar -bancare, sup ort curs portal, curs 5, Iași, an universitar 2005 – 2006, p. 6.
16 Curiac, D., Drăgan, F., Sisteme informatice pentru comerț electronic, Editura Orizonturi universitare, Timișoara,
2004, pp. 13 – 14.

11
vânzare (POS), un distribuitor de bani electronici (cont -bani, credit bani, numerar -bani) și o serie de
protocoale de plată. Sistemele de plăți electronice funcționează pe baza unor module de
codificare/decodificare a operațiunilor de plăț i și folosesc chei publice și chei private pentru a
asigura integritatea și securitatea plăților.17
Caracteristica principlaă a unui sistem electronic de plăți este reprezentată de viteza de
circul ație a informați ei-bani, aceasta proucându -se aproape instan taneu, d atorită infrastructurii
existente, ne înregistr ânu-se întârzier i între momentul emiterii instrucțiunii de plată și momentul în
care are loc înregistrarea transferului de fonduri în conturile bancare. Astfel, dispare r iscul in cadrul
intervalului în care intermediarul dă curs instrucțiunii de plată, apărân astfel ero ri, probleme de
acuratețe sau întârzier i.
Plățile electronice se pot aplica în foarte multe domenii, începând de la tranzacțiile
economice și financiare până la compensări și decontările finale. Există cazuri în care plățile trebuie
să se realizeze în momente diferite , dependend de tipul tranzacției sau de preferințele partenerilor ,
realizarea p lății electronice p utându-se găsi în una din următoarele situații: plata înainte de tranzacție
– pentru avansuril e achitate pentru r ealizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe un disc
sau smart card din care se pot face plăți la momentul stabilit ; plata simultană cu tranzacția – este
necesar accesul direct la baza de date a băncii și a ofertantului de plată electronică, iar securitatea
transferului trebuie să fie implementată mai strict; plata după tranzacție – aceasta fiind cel mai des
întâlnit tip de plată , reali zându -se cu ajutorul cardul ui de credit.
Momentul plății reprezintă momentul înregistrării banilor în evidența băncii beneficiarului
de fonduri . Plata în sistem electronic produce efecte juridic e, economice , financiar e, tehnic e și chiar
psihologic e, privi nd încreder ea în monedă (fiduciaritatea) până la finalizarea procesului de plată.
Plățile electronice au evoluat destul de rapid și s -au diversificat într -un interval relativ scurt
de timp, în special după anul 1990. In prezent, se cunosc mai multe modalități de plată diferențiate
din punct de vedere al tehnologiei folosite și al segmentelor de piață cărora se adresează. Plățile
electronice se pot clasifica după mai multe criterii.18
După tipul de tehnologie: plăți bazate pe carduri; plăți bazate pe a plicații modem – în special
pentru persoanele juridice care efectuează plăți de valori mai mari; plăți bazate pe aplicații internet –
în special pentru persoanele fizice; plăți bazate pe telefonia mobilă – în special persoane fizice.
După volumul tranzacție i: microplăți (mycropayments), plăți pentru produse și servicii
oferite pe web și de valori de până la 5 euro/$; plată de tip consumator (consumer payment) între 5 –

17 Dardac N., Operațiuni bancare – instrumente și tehnici de plata, E.D.P., București, 1996
18 Dardac N., Operațiuni bancare – instrumente și tehnici de plata, E.D.P., București, 1996

12
500 euro/$ reprezentând cumpărăturile de zi cu zi a bunurilor și serviciilor care posedă o v aloare
mai mare decât a microplăților; plata de tip afaceri (business payment) peste 500 euro/$ pentru
cumpărarea unor cantități mai mari de bunuri și servicii, plăți comerciant către comerciant.
După natura informației: plăți bazate pe valoare – se transferă efectiv valoare în format
electronic; plăți bazate pe informație – numai informația circulă prin internet, iar tranzacția efectivă
are loc în afara conexiunii.
După natura monedei electronice : plăți bazate pe bani electronici de cont – implică
înregistrarea în conturile bancare ale utilizatorului și comerciantului; plăți bazate pe bani el ectronici
semn – valoarea este încorporată într -un soft existent pe un dispozitiv electronic, valoarea circ ulând
de la un dispozitiv la altul fără nicio referință la un cont bancar.
După instrumentele de plată oferite: plăți cu carduri bancare; plăți online (internet);
microplăți; plăți prin cecuri electronice.
Evoluția plăților electronice a început cu specia lizarea plăților instrumentate pe suport hârtie
care a condus la apariția mai multor instrumente pe suporți netradiționali (magnetici), care la rândul
lor s-au specializat fiecare pe câte un canal de comunicare (transmitere manuală, printr -un suport
magnet ic-bandă, dischetă, prin telefon sau altă rețea publică, cu sau fără parolare, prin telex, prin
rețele de computere special echipate, telecomunicații online) a mesajului de transfer de fonduri și a
informațiilor adiacente. Din multitudinea de experiențe, u nele aflate încă în curs de testare și
perfecționare, o preferință certă o reprezintă instrumentarea plăților electronice prin carduri care
deține ponderea cea mai mare în volumul plăților electronice. Canalul de comunicare specializându –
se, au apărut alte categorii de plăți, de asemenea dezinstrumentate, ca internetul bancar, telefonia
mobilă bancară și altele care încă nu s -au lansat pe piață. Transferul electronic de fonduri este
componenta principală a sistemului electronic de plăți și ca urmare, plățil e au debutat pe piață mai
întâi cu sistemele de transfer intern și internațional care au “comprimat ” timpul asigurând legătura
între băncile participante în timp real, adică concomitent cu tranzacția.
Instrumentele de plată folosite în sistemele de plăți e lectronice sunt identice în ce privește
informațiile pe care le conțin cu cele pe suport hârtie, dar adaptate transmisiei electronice și au
același rol de a transmite informația -bani de la partenerul plătitor către cel beneficiar prin
intermediul sistemulu i bancar. Adaptrea la sistemul electronic constă în transpunerea informațiilor
într-un mesaj electronic care se poate cripta și decripta automat și semna electronic. Instrumentele

13
de plată electronică validate până în prezent de practică sunt ordinul de pl ată electronic și cecul
electronic.19
Ordinul de plată electronic este o versiune a ordinului de plată pe suport hârtie cu
deosebirea că se dematerializează atuci când intr în sistemul de plăți electronice. Ordinul de plată
electronic se prezintă sub forma unui mesaj electronic în care sunt cuprinse, într -o anumită ordine,
informațiile necesare efectuării plăților.
Mesajul electronic se editează de emitent dacă dispune de infrastructura necesară (PC,
echipament de transmisie, echipamente automate de criptare /decriptare și cheile private și publice
pentru semnătura elctronică), iar în cazul în care emitentul nu dispune de aceste echipamente se
poate emite un instrument de plată pe suport hârtie care se transfomă în mesaj electronic de către
banca emitentului. La banca emitentă, ordinul de plată electronic se validează (verificarea
autenticității semnăturii și a disponibilului în contul curent de către administratorul de cont) și se
supervizează de o altă persoană (șeful de serviciu sau contabilul șef), conform principiului bancar al
“celor patru ochi ”, după care se transmite centralei băncii comerciale pentru lansarea în sistemul de
plăți interbancare.
Cecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezintă sub forma unui mesaj
electronic semnat electronic și are aceleași funcții ca și cecul pe suport hârtie. Cecul electronic a
apărut după legiferarea semnăturii electronice (1998 -2000) și este folosit în special în SUA în
relațiile cu Trezoreria Statului.
Prin Regulamentul nr. 4/2002 al BNR, cardul este def init ca un instrument de plată
electronică, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite
deținătorului său să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr -un cont deschis pe numele său la
emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă
de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor
operațiuni: retragerea de numerar, respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul
unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de
numerar și ATM, de la ghișeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții obligate
prin contract să accepte instrumentul de plată electronică; plata bunurilor sau a serviciilor
achiziționate de la comercianții acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației
publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalități etc., pri n intermediul imprinterilor,
terminalelor POS sau prin alte medii electronice; transferurile de fonduri între conturi, altele decât

19 Dardac N., Operațiuni bancare – instrumente și tehnici de plata, E.D.P., București, 1996

14
cele ordonate și executate de instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată
electronică. Ca și cecul, cardul nu este însă monedă, respectiv monedă electronică, ci numai un
instrument de plată care mijlocește transferul de monedă de la debitor la creditor, bazat pe un anumit
tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plată care permite efectuar ea unui număr nelimitat de
tranzacții spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie care erau legate de o singură
tranzacție, iar transmiterea informației -bani este electronică și nu prin poștă.
Instrumentul de plată electronică este instrument ul care permite deținătorului să efectueze
operațiuni precum: retragerea de numerar, respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în
cazul unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de
numerar și ghișeul automat de bancă (Automated Teller Machine denumit prescurtat ATM), de la
ghișeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții, obligată prin contract să
accepte instrumentul de plată electronică; plata bunurilor sau a serviciilo r achiziționate de la
comercianții acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând
impozite, taxe, amenzi, penalități etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte
medii electronice; transferu rile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de
instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică.
Instrumentul de plată este și rămâne proprietatea emitentului pe toată durata existenței sale .
Instrumentul de plată este pus la dispoziția unei persoane fizice sau juridice numai pe baza unei
cereri scrise adresate instituții emitente.20
Decontarea brută în timp real este un procedeu electronic bazat pe transmiterea de mesaje
(ordine de plată) ele ctronice de către participanți, procesarea instrucțiune cu instrucțiune a acestora
în limita disponibilului existent în contul de decontare de la banca centrală, asigurarea resurselor de
completare a eventualelor deficite prin credite “intraday ” și deconta rea finală prin conturile curente
de la banca centrală . Principalul avantaj al acestui procedeu îl constituie operativitatea transferurilor
și reducerea până la eliminare a riscului de credit. După introducerea mesajului în rețea de către
participant, proc esarea și decontarea se fac la intervale de timp extrem de scurte, aproape
insesizabile, de unde vine și numele de “în timp real ”. Intrucât avem de a face cu un procedeu cu
decontare brută, deci fără compensare, băncile trebuie să mențină un volum destul d e mare de
disponibilități în conturile de la banca centrală pentru a acoperi cerințele de plăți, ceea ce este un
dezavantaj.

20 Dardac N., Operațiuni bancare – instrumente și tehnici de plata, E.D.P., București, 1996

15
Beneficiarul cel mai mare al noului procedeu este furnizorul care poate să -și primească
fondurile în aceeași zi cu livrarea bunuril or. In funcție de modul de soluționare a lipsei temporare de
fonduri la băncile plătitoare, procedeele cu decontare brută în timp real sunt de două tipuri: cu linie
de asteptare la banca remitentă (fără credite “intraday ”) și cu linie de așteptare la insti tuția de
gestionare a sistemului (cu credite “intraday ”).
Creditele “intraday ” se asigură de banca centrală pe termene foarte scurte în timpul zilei cu
rambursare la finele zilei sau credite “overnight ” cu rambursare în ziua următoare. Procedeele de
decontare în timp real sunt proprietatea băncilor centrale care au și rolul principal în asigurarea
resurselor și supravegherea funcționării sistemelor de plăți.
In România, procedeul preconizat se referă num ai la decontarea plăților de mare valoare și a
plăților urgente indiferent de valoare ș i este gestionat de TransFonD ca agent operator al băncii
centrale. Plățile de mare valoare sunt definite de normele bancare (Regulamentul BNR nr.1/2002),
ca instrucțiun i de transfer -credit, în general de mare valoare, inclusiv cele aferente piețelor
valutară/monetară, între participanți, efectuate de aceștia în nume propriu sau al clienților. In
prezent, plățile de mare valoare sunt considerate cele peste 50 mii lei și care se decontează prin
instrumente de plată de credit, respectiv ordinul de plată. Se pot efectua însă plăți si sub această
limită dacă emitentul decide să folosească sistemul de tranfer de fonduri de mare valoare. Deosebit
de decontarea acestor plăți, pro cedeul asigură și decontarea pozițiilor nete ale procedeelor cu
decontare prestabilită/amânată (casele de compensații, decontarea titlurilor de stat etc).
Participanții la acest procedeu sunt: banca centrală, băncile comerciale române și sucursalele
băncil or străine autorizate să opereze în România, Trezoreria Statului, modalitățile de transfer de
fonduri administrate de BNR, procedeul de înregistrare, transfer și decontare a titlurilor de stat,
casele centrale ale cooperativelor de credit, casele de compen sare administrate de TransFonD, alți
titulari de conturi de decontare. Fiecare participant este conectat la rețea printr -un singur punct de
acces, de regulă sediul central al participantului.
In cadrul procedeului se procesează instrucțiuni de plată de tip ul transfer credit ș i în cazuri
bine definite (decontarea pozițiilor nete ale caselor de compensații, decontarea operațiunilor cu
titluri de stat etc) instrucțiuni de tipul debit direct. In ce privește tipurile de tranzacții care generează
instrucțiuni de plată prin sistem se vor derula plăți ale clienților, plăți ale băncilor (operațiuni pe
piața monetară, plăți în lei aferente pieței valutare, precum și plăți aferente pieței titlurilor de stat),
plăți în relația cu Trezoreria Statului și operațiuni ale bă ncii centrale (pe piața monetară, furnizarea
de lichiditate “intraday ”, operațiuni în calitate de împrumutător de ultimă instanță etc).

16
Pentru efectuarea decontărilor, participanții trebuie să deschidă un cont de decontare la banca
centrală, altul decât co ntul curent, prin care se derulează operațiunile de încasări și plăți pe parcursul
zilei. Contul de decontare are la începutul și sfârșitul zilei operative sold zero. La începutul zilei,
participanții transferă sumele necesare plăților din contul curent în cel de decontare, iar la sfârșitul
zilei, sumele rămase în contul de decontare se tranferă de operator în contul curent al participantului.
Dacă este necesar, participanții pot efectua transferuri din conturile curente în cele de decontare și
pe parcursul zilei.
Instrumentul de plată care se folosește în cadrul plăților de mare valoare este mesajul
electronic (ordinul de plată electronic), care tinde să se generalizeze pentru toate categoriile de plăți
electronice. In general, un mesaj electronic cuprinde aceleași elemete înscrise pe ordinul de plată pe
suport hârtie, plus unele elemente specifice pentru criptare.
In cadrul plăților electronice sunt acceptate numai mesajele (ordinele de plată) inițiate de
participanți (centralele băncilor comerciale și alți participanți). Mesajele băncilor comerciale sunt
recepționate de TransFonD între orele 8 -13 iar decontarea finală are loc la ora 17 după care plata
devine irevocabilă. Având în vedere că ordinul de plată este un instrument revocabil, plata se poate
revoca de participantul plătitor fără acordul participantului beneficiar în intervalul de recepție
stabilit în baza unei notificări transmise TransFonD.

1.3. Avantajele și dezavantajele plății electronice

Avantajele utilizatorilor de carduri sunt reprezentate de creșterea securității ut ilizatorilor
fondurilor proprii, prin eliminarea utilizării numerarului, posibilitatea de a beneficia de credite
precum și posibilitatea de a beneficia de servicii suplimentare. Banca emitentă va fideliza clienții
deja existenți prin acordarea a diverse facilități, va beneficia și ea de siguranța cu carduri și, de fapt
va beneficia de creșteri ale încasărilor din comisioane, dobânzi, etc, asemenea oricăror operații
bancare curente. Principalele avantaje ale utilizării cardurilor se vor regăsi mai ales la nivelul
comercianților. Acestia își vor putea crește numărul de clienți și volumul de vânzări datorită creșterii
securității operațiilor și pocedurilor de plată simple și comode, precum și prin posibilitatea de a oferi
avantaje di verse utilizatorilor de carduri. Dezavantajele sunt reprezentate de posibila utilizare
frauduloasă a cardurilor pierdute sau furate atunci cand nu se declară imediat pierderea acestora,

17
precum și posibilitatea ca utilizatorii acceptați ai cardului să poată folosi fonduri cu mult peste
limitele acceptate de proprietar. 21
Utilizarea cardurilor bancare de credit și de debit oferă o serie de avantaje în comparație cu
numerarul. Iata cateva din aceste avantaje oferite de cardurile din plastic.
Securitate: Numerarul pierdut este pierdut pentru totdeauna, de el se poate folosi oricine îl
găsește. În cazul în care a fost pierdut cardul de credit sau de debit, este destul să fie contactată rapid
banca care a emis cardul și se poate preveni utilizarea nesanc ționată a cardului. La diferite b ănci
regulile de împărțire a responsabilit ăților în astfel de situa ții sunt diferite.
Universalitate: Unele carduri de credit și de debit sunt acceptate în peste 20 de milioane de
întreprinderi de comer ț și de servicii din întreaga lume. Numerarul se poate ob ține în reprezentan țele
băncilor și la bancomate, de asemenea, din orice țară.
Eviden ța cheltuielilor: Cu ajutorul extraselor lunare de pe contul cardurilor de credit și de
debit este foarte u șor de urmărit unde și câți ban i s-au cheltuit.
Protecția consumatorilor: Dacă s -au plătit mărfuri si servicii care nu satisfac clientul, atunci
acesta are mai multă “greutate ” în situa ții de conflict, deoarece banca care a eliberat cardul poate
oferi ajutor în anumite situații.22
În România, Revista Link23 a realizat un studiu privind gradul de utilizare al serviciilor de
e-banking în rândul companiilor. Cercetarea s -a desfășurat în perioada 14 -29 iulie 2005, pe un
eșantion de 198 de companii naționale (mai mult de jumătate din aces tea fiind corporații cu o cifră
de afaceri de peste 2 milioane EUR). Potrivit studiului, numai 24 din cele 198 de companii care au
făcut parte din eșantion folosesc, în mod curent, serviciile de e -banking, ceea ce reprezintă 12,12%.
Dintre acestea, utiliza rea instrumentelor de plată cu acces la distanță a crescut, mai ales, în
rândul companiilor care își desfășoară activitatea în IT&C. În același timp, gradul de utilizare al
serviciilor de e -banking a crescut în rândul corporațiilor, întreprinderile mici utilizând mai puțin
serviciile de plată electronică. Principalele motive, conform studiului, pentru care se utilizează
sau nu e -banking -ul: comoditatea și economia de timp sunt principalele motive pentru care
companiile utilizează un servici u e-banking; efectuarea tranzacțiilor în timp real; siguranța acestora;
evitarea aglomerației pe drumul până la bancă și în incinta acesteia
De remarcat este faptul că, din cele 24 de companii care utilizează e -banking, numai 8,33%
motivează alegerea lo r din perspectiva comisioanelor reduse la realizarea operațiunilor. Așadar,

21 Basno, C., Dardac, N., Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
22 Ibidem
23 http://www.link2ec.ro

18
nu costurile mai mici atrag companiile în utilizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță,
factorii prioritari fiind comoditatea și economia de timp. De cealaltă part e, companiile care nu
folosesc e -banking își motivează opțiunea prin lipsa de informații despre aceste servicii, majoritatea
considerând ca e -banking -ul nu este suficient promovat în România. Principalii vinovați, în opinia
companiilor, fiind în primul rân d băncile, care nu își promovează corespunzător pachetele de servicii
și în al doilea rând, presa nu mediatizează suficient subiectul. De aceea informația este precară, iar
gradul de utilizare al serviciilor este redus. În același timp, lipsa informației conduce la
neîncrederea în siguranța sistemelor informatice și a tranzacțiilor în sine, fapt care dă naștere
unui cerc vicios Conform studiului, companiile folosesc serviciul e -banking pentru a ordona, în
primul rând, plăți și transferuri. De asemenea, o incidență destul de mare o au operațiunile de
schimb valutar, consultarea conturilor, viramente între conturi și extrasele de cont. În ceea ce
privește plățile, cele mai frecvente plăți sunt cele efectuate prin ordine de plată către parteneri și
plățile pentru utilități (telecom, asigurări), o incidență mai mică având plățile internaționale.
Conform studiului, atât companiile care folosesc acest tip de serviciu, cât și cele care nu îl
folosesc consideră că e -banking -ul este un i nstrument util, notându -l pe o scala de la 1 la 10 cu 8,32
de puncte. Cei care folosesc deja serviciile de plăți electronice sunt, în general, mulțumite de acestea
și consideră că activitatea le -a fost mult ușurată în urma alegerii acestui serviciu.
De cea laltă parte, companiile care nu folosesc, încă, e -banking -ul, ar dori și ele să îl
utilizeze, cu condiția ca să le fie explicate, pe larg, avantajele acestuia.
Analiza atuurilor serviciilor bancare on -line trebuie efectuată atât din perspectiva
instituției bancare, cât și din punctul de vedere al clientului/utilizator, sub cele două forme în care se
prezintă acesta: clientul individual și clientul instituțional.
Din punctul de vedere al băncii furnizoare, serviciile de electronic -banking comportă
următoarele avantaje: creșterea gradului de satisfacere a cerințelor clientului, datorită faptului că
acest serviciu este disponibil 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână, lăsând clientului posibilitatea să
aleagă când și unde să își efectueze tranzacții le; creșterea ratei de fidelizare clienților prin eliminarea
condiționării față de locația fizică a unei bănci sau de numărul de filiale și personalul disponibil,
având în vedere că un contact direct cu reprezentanții unei bănci este mult mai rar; posibili tatea
extinderii regionale cu investiții mult reduse în locațiile fizic e ale filialelor sau agențiilor; Internet –
ul, prin intermediul marketingului bazelor de date, prezintă oportunități unice de oferte
personalizate pentru un număr mult mai mare de clienți. Spre exemplu, în momentul în care un
client accesează website -ul, cunoscând serviciile pe care clientul respectiv le folosește și

19
interesele pe care le are, prin intermediul unui software personalizat, clientului i s e poate oferi
noul produs/serviciu, fie al băncii, fie al unui partener; identificarea clienților sau segmentelor
profitabile de clienți. O bază de date cu informații complexe despre clienți, ce pot fi obținute prin
site-ul de internet, poate facilita ana liza detaliată a fiecărui client sau a unor grupe de clienți și
măsurarea profitabilității acestora. Acestor clienți profitabili li se pot face of erte speciale pentru a -i
reține; t ranzacțiile bancare on -line au costurile cele mai reduse dint re toate tipu rile de tranzacții;
imagine bună pe piață. Băncile care oferă astfel de servicii sunt percepute ca lideri în implementarea
tehnologiei, având o imagine mai bună pe piață.
Pentru utilizatorul -persoană fizică online, banking -ul prezintă următoarele ava ntaje :
costuri reduse pentru accesul și folosirea diferitelor produse și servicii bancare; comoditate –
toate tranzacțiile bancare pot fi efectuate de acasă sau de la birou, fără a fi neces ară deplasarea la
sediul băncii; v iteză – răspunsul mediului este foarte rapid, astfel încât clientul poate aștepta
până în ultimul minut pentru a iniția un transfer de fonduri; a dmini strarea fondurilor – clientul poate
avea istoricul diferitelor conturi și poate face analize pe propriul co mputer înainte de a realiza o
tranzacție pe web.
Pentru clienții instituționali, avantajele sunt : costuri reduse pentru accesarea și utilizarea
diferitelor produse și servicii, solicitarea de credite, deschiderea de acreditive etc. ; acces la
informații – corporațiile pot avea acces la informații, putând vedea situația conturilor printr -un
simplu click de mouse; m anagementul lichidităților – serviciile bancare prin internet permit clienților
instituționali să -și transfere banii dintr -un cont într -altul pen tru a face plăți, având și o imagine
permanentă asupra lichidităților.

20

Capitolul II
Instru mente de plată utilizate în turism

2.1. Instrumentele tradiționale de plată in turism

2.1.1. Cecul de călătorie

Mecanismul plății cecurilor de călătorie se p articularizează prin faptul că beneficiarul lor
achită băncii sau instituției de la care le cumpără și poate cere plata lor la prezentare oricărei bănci
din lume ce cumpără astfel de cecuri. Băncile care cumpără cecuri de călătorie le ac hită imediat, iar
suma plătită ș i-o recuperează reminand cecurile băncii de la care le-au cumpărat beneficiarii iniț iali.
Dintre toate tipurile de cec, cecurile de călătorie au cunoscut cea mai mare diversificare. Astfel,
cecurile de călătorie au începui s ă fie tipărite și vândute clienților lor nu numai de bănci, ci și de
companii de transport, de turism ctc. Această diversificare a cecurilor de călătorie și crederea, în
același timp, a fraudelor legate de circulația lor, au condus la preocuparea privind u niformizarea
acestora. Cu ocazia Conferinței Internaționale pentru Raționalizarea Operatiunilor Interbancare
(Bruxelles, 1961) s -a conveni un model tipic cec de voiaj pe care as ociațiile profesionale din 15
state europene l -au adoptat.
O categorie specifică a cecurilor de călătorie, tipizate cu un grad de securitale ridicat, suni
Eurocecurile. La sistemul Eurocec au aderat majoritatea țărilor europene din Bazinul Mediteranean.
Eurocecurile sunt c ecuri cu limită de suma, (iar ca re nu au v aloare imprimată (tipărită) pe ele ).
Eurocecurile sunt vândute de bănci clienților lor (care au conturi deschise la ele), sub forma unor

21
carnete de cecuri în alb. Beneficiarii completează Eurocecurile, acestea fiind trase asupra
disponibilului din contul lor deschis la banca menționată pe formularul Eurocecului
Eurocecurile se particularizează prin aceea că, odată cu eliberarea carnetului de cecuri, banca
dă clientului și o carte de: garanție. Cartea de garanție (sub forma unei cărți de vizită) cuprinde
anumite elemente care, pe de o parte, asigură băncii plătitoare încasarea certă a banilor de la banca
emitentă, iar pe de altă parte. constituie o protecție împotriva furturilor, falsificărilor. Eurocecurile
nu sunt achitate fara prezentarea de către benefic iar și a cărții de garanție. Intre elementele înscrise
în cartea de garanție și pe Eurocec trebuie sa existe o identitate absolută, verificată de lucrătorul de
la ghișeul la care plătește și confruntată cu pașaportul beneficiarului. Moneda și limita superi oară a
sumei ce poi fi completate pe un Eurocec variază de la țară la (în funcție de țara în care se află banca
trasă, cât și de țara în care se efectuează plata Eurocecului ). Aceste instrucțiuni sunt transmise de
banca ce guvernează și sistemul Eurocec , tuturor băncilor din Eur opa care primesc spre achitare
Eurocecuri.
Un alt tip de cec de călătorie sunt cecurile VISA . Utilizarea acestora este de da tă relativ
recentă, iar apariția lor este rezultatul, pe de o parte, al concurenței uno r bănci americane și e ngleze
față de Eurocecuri, iar pe de altă parte, și tendinței manifestate pe plan internațional de uniformizare
(tipizare) a cecurilor de călătorie. Asemănătoare în principiu Eurocecurilor, cecurile VISA se
particularizează prin aceea că sunt garantate de procesorul lor cu sumele acestuia existente în contul
băncii care le -a eliberat. Ca atare, beneficiarul când prime ște carnetul de cecuri VISA nu î i achită în
totalitate (așa cum se întâmplă în cazul celorlalte cecuri de călătorie), ci diferența n eachitată ce este
preluată din contul său când cecurile sunt primi te de bancă emitentă de l a băncile plătitoare. Această
facilitate (deoarece banii stau în contul beneficiarului și deci aduc dobâ ndă) a determinat creșterea
rapidă a utiliz ării cecurilor Visa pe plan interna țional.
Cecul este onorat în valuta indicată pe cec sau, și după dorință, în monedă locală, la cursul
zilei din țara respectivă. Cu acest prilej, pe fiecare cec dă o a doua semn ătură, care este confruntată
cu cea dintâi. Este onorat în baza unui di sponibil în cont sau a unei sume în valută în numerar un
solicitant de la ghișeele unei bănci sau agenții cumpără cecuri de călătorie. La cumpărare,
solicitantul semnează fiecare cec cumpărat.
In posesia cecului, beneficiarul se prezintă la b ănci sau agenț ii din diferite ță ri și contra
cecurilor primește suma echivalentă lucrătorul de la ghiș eu cu prima și cu cea de pe actul de
identitate, pașaport etc. Cu cecul poate achita direct, de exemplu într -un aeroport, taxa pentru
depășirea greutății la bagaje.

22
Atât băncile, unde cecul a fost schimbat pe bani lichizi, cât și instituțiile, la care s -au achitat
diferite obligații direct sau prin cec, remit cecurile la încasare instituției emitente. In baza cecurilor
primite, banca, agenția emitentă etc. transmite contravaloarea cecurilor primite.
De reținut este faptul că în cazul în care posesorul unui cec de călătorie sau a unui cec bancar
dorește să efectueze o plată către o persoană fizică sau juridică română, o poate efectua astfel: în
cazul cecului de călătorie î l contrasemnează și îl dă noului beneficiar; în cazul cecului bancar, îl
andosează pe verso cu înscrierea unui text: “plătiți la ordinul lui… ” (numele noului beneficiar) și îl
semnează și pe verso.
Deși cecurile au căpătat o largă utilizare, atât pe pla n național, cât și pe plan internațional,
dezvoltarea utilizării lor este restricționată de doi factori: beneficiarul cecului nu are certitudinea că
trăgătorul are constituit provizionul la unitatea bancară unde își are deschis contul; riscul pierderii
sau furtului, care, în cazul cecului la purtător sau prin fraudă (semnături false) în cazul altor cecuri,
permite încasarea lui de o altă persoană.
Prin emiterea cecului, trăgătorul nu are posibilitatea de a proba existența provizionului la
bancă, el rămânând însă garantul plății față de beneficiar. Pe plan internațional se constată creșterea
emiterii cecurilor fără provizion.
Cei care emit cecuri fără provizion pot fi: escroci – în mod delib erat emit cecuri fără
proviz ion; imprudenți – emit cecuri în speranța că în intervalul ce se va scurge până la plata cecului
vor primi sume în cont; neglijenți – care nu verifică sau verifică neatent disponibilul în cont;
ignoranți – care nu cunosc legislația în materie.
Pentru evitarea emiterii cecurilor fără provizion, pe plan național în diferite țâri au fost
adop tate măsuri severe caȘ pedeapsa cu închisoare, plata unor amenzi ridicate, plata unor sume
suplimentare de către trăgătorul beneficiarului etc, după cum tot mai multe țări adoptă măsuri care
să preîntâmpine astfe l de cazuri. De exemplu, eliberarea cecurilor (valoric) de către bănci clienților
lor se face în limita sumelor existente în cont, care apoi sunt blocate etc. Ca o particularitate
semnalăm că în S.U.A . și Suedia emiterea cecurilor f ară provizion nu constit uie fapt ilicit, emitenții
fiind doar amendați simbolic.
De aceea, o tot mai largă utilizare o au cecurile a căror plată nu se face decât prin prezentarea
cărții de garanție (Eurocec, cec VISA etc), iar băncile emitente difuzează specimenele de cecuri,
atenționând băncile plătitoare asupra amănuntelor de identificare, băncile plătitoare neprimind la
schimb cecuri ale căror specimene nu le posedă.

23
Cecul de călătorie este un cec cu valori fixe (10,20,100 unități monetare) imprimate pe
înscris odată cu tipă rirea lui. Aceste cecuri sunt emise de bănci și date (vândute) clien ților pentru a
înlocui banii lichizi în efectuarea cheltuielilor de călătorie. De regulă, au tip ărită pe ele menț iunea
“cec de călătorie” exprimată în limba î n care a fost redactat ( travelle r cheques, cheque de voyage) și
au, în general aspectul unei bancnote. Beneficiarul unui cec de călătorie, în principiu, este protejat
împotriva furtului, prin faptul că atunci când cumpără cecurile de la bancă sau de la compania de
turism trebuie să le semneze, semnătur ă care este confruntată de lucă torul de la ghi șeul băncii
plătitoare, atunci când îl achită, și posesorul cecului trebuie să dea a doua semnătură, deseori fiind
solicitat și pașaportul pentru identificarea semnăturilor. Dintre acestea, cea mai largă utilizare o au
cecurile la ordin, bineînțeles exceptând cecurile de călătorie. Pentru a încasa contravaloarea
acestora, beneficiarul, la ordinul căruia a fost emis cecul, îl semnează pe verso, respectiv îl
andosează (în Legea cecului din 193 4-denumit gir). Prin andosarea cecului pe verso și semnarea lui
de beneficiar se exprimă și posibilitatea de a transmite drepturile bănești ale cecului unei alte
persoane decât cea înscrisă inițial pe cec de către emitent. Numărul andosamentelor (girurilor ) nu
este limitat, cecul putând fi transmis de la o persoană la alta prin înscrierea de fiecare dată pe verso,
de către cel ce îl cedează, a cuvintelor “plătiți la ordinul” urmat de numele noului beneficiar, după
care semnează. Deși transmiterea prin gir s e poate realiza fără limită de persoane, practica
demonstrează că numărul acestora nu depășește 3 -4 persoane. In cazul cecului nominativ
transmiterea se poate face doar prin cesiune.

2.1.2. Voucher

Voucher -ul turistic este un document specific turismul ui individual și grupurilor mici care
constă într -un înscris emis de agenția de voiaj parteneră nținând: numele turistului, perioada de
sejur, serviciile turistice ordonate pe categorii de servicii și per total de facturat.
De regulă, pe verso sunt imprima te o serie de condiții (booking conditions), pe baza cărora
se vând serviciile turistice clientului. Agenția de voiaj parteneră emite voucher -ul pe care îl emite
drept o garanție de plată, care trebuie sa onorată în conformitate cu sumele și termenele conv enite.
Voucher -ele au următoarele caracteristici: sunt în același timp comenzi și mijloace de plată a
serviciilor; reprezintă servicii turistice și nu bani, și deci, nu pot fi convertite în bani de

24
către furnizorul de servicii; pot fi emise atât în moneda națională pentru serviciile prestate pe
teritoriu național, cât și în valuta străină pentru serviciile prestate în țări străine.

2.1.3. Nota de plată

Servește la încasarea sumelor reprezentând contravaloarea cazării și a altor servicii cu plată
prestate turiștilor. Se întocmește de lucrătorul de la recepție pe baza sumelor efective încasate sau a
documentelor de plată(când plata se face prin virament),evidențiindu -se distinct cazarea și restul
serviciilor cu plata efectuată turistului respectiv
Se semnea ză de lucrătorul de la recepție,pentru întocmire,iar atunci când plata se face prin
virament și de către delegatul beneficiarului sau de către turistul individual. Se întocmește în doua
exemplare;originalul se pred turistului la achitarea serviciilor,odată cu originalele bonurilor de
servicii suplimentare prestate.Copia documentului rămâne la carnet și se arhivează cu termen de
păstrare 5 ani. Atunci când plata se face prin virament, documentul se întocmește în trei exemplare.
În acest caz, circuitul documentului este următorul:
Când plata se face prin CEC, originalul notei de plată împreună cu exemplarul al doilea al
,,comenzii pentru asigurarea serviciilor” se predă agentului de turism, care pe aceasta bază,
întocmește CEC -ul.
La primirea cec -ului, lucrătorul de la recepție este obligat să confrunte elementele CEC -ului,
primit cu datele din delegația agentului de turism, cu specimenul semnăturii și ștampilei, cu totalul
valorii borderoului de pe verso -ul ,,comenzii pentru asigurarea serviciilor” și să semneze de primirea
CEC -ului.
Exemplarul al doilea al ”notei de plată virament” împreună cu originalul ”comenzii pentru
asigurarea serviciilor” se transmite la sectorul financiar -contabil ca anexă la ”raportul de gestiune”
din ziua respectivă. Exemplarul al treilea al ,,notei de plată virament”rămâne la carnet.
Când plata se face prin bancă originalul și exemplarul al doilea al ”notei de plată virament”:
împreună cu ”copia comenzii pentru asigurarea serviciilor” se transmit la sectorul financiar -contabil ,
ca anexă la ”raportul de gestiune” pentru întocmirea documentelor de încasare. Exemplarul al treilea
al ”notei de plata virament“ rămâne la carnet. Furnizează informații pentru completarea ”situației
prestațiilor și decontarilor”.

25
În unitățiile hote liere dotate cu mijloace moderne de înregistrare,de tipul caselor de marcaj
cu memorie,se utilizează,,nota de plată mecanizată” -cod 27 -3-14/M. Aceste note de plată se
deschid pentru fiecare turist odată cu închirierea camerei, iar înregistrarea contraval orii serviciilor se
face pe măsură prestării lor. Numărul de exemplare și circuitul acestora în funcție de modalitatea de
plată sunt identice cu cele arătate mai sus pentru nota de plată întocmită anual. În cazul când plata se
face prin virament se utilize ază varianta cod 27 -3-14/a, a formularului,,notă de plată”.

2.2. Ca rtea de credit

Cărțile de credit reprezintă o formă simplificată de plată, care se va extinde în mod
ireversibil. în același timp însă, utilizarea cărților de credit, presupune creșterea cheltuielilor atât
pentru emiterea lor, cât și pentru cel care o folosește, în cazul industriei de turism, comisionul
perceput pentru cărțile de credit este de circa 10%, în beneficiul firmelor emitente de cărți de credit.
Este paradoxal, dar utilizarea că rților de credit de către client influențează situația financiară
a unității care acceptă această formă de plată și nu este în beneficiul clientului, ci a emitentului cărții
de credit.
Cardurile sub formă de credit card (cărțile de credit) au apărui pentru prima dată în SUA, iar
intenția a fost de a oferi clienților un instrument de plată cu circulație la nivel național, care să
permită depășirea restricțiilor din acest domeniu, impuse de Legea Bancară Federală a SUA.
De atunci, cardurile în diferite varian te au început să fie utilizate tot mai mult în țările cu
economie dezvoltată, devenind în scurt timp unul din cele mai răspândite și utilizate servicii
bancare.
Deși cardurile au început să fie folosite în țările vest -europene încă din anii '60, abia după
anii '80 s -a extins utilizarea lor.
Cardurile au cunoscut o largă răspândire și în spațiul vest -curopean; pe plan internațional ele
s-au impus cu terminologia din limba engelză. Potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României,
acest instrument de plat a va fi denumit card.
Cardul este un instrument de plată fara numerar, cu ajutorul căruia, un posesor autorizat
poate fie achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumpărate .
Ca suport fizic, cardul este realizat din material plastic, comparabil ca f ormă și dimensiune,
cu o carte de vizită, având înglobate componente electronice, speciale pentru decodificarea
diferite lor tipuri de operațiuni pentru care a fost concepută; în principal, accesul deținătorului la

26
contul său bancar și efectuarea electronic ă a plății, de unde și denumirea de “monedă electronică”
sau “bani electronici”,
Dată fiind componenta electronică și larga utilizare a cardurilor, emitenții de carduri an
anumite responsabilități privind confecționarea materială și informațiile minime pe care trebuie să le
conțină un card; astfel ei trebuie să asigure următoarele caracteristici comune: fabricarea din
material plastic având aceleasi dimensiuni, indiferent de emitent (în conformitate cu standardele
internaționale I.S.O.); pe fața cardului să se regăsească anumite informații obligatorii despre
client și despre bancă, așa cum sunt prezentate în figura:

unde: 1 = denumirea și sigla emitentului (bancă sau altă instituție);
2 = numărul cardului;
3 = numele și prenumele deținătorului de card;
4 = data la care expiră valabilitatea cardului;
5 = o hologramă vizibilă la lumina naturală (desenul si culorile hologramei se aleg de fiecare
emitent).
Pe verso -ul cardului apar următoarele informații:
unde: 1 = banda magnetică (înregislrabilă pe cel puți n trei piste cari; respectă prevederile I.S.O.);
2 = spațiul panel de semnătură, unde clientul trebuie să semneze la primirea cardului;
3 = informații pentru deținătorul cardului;

27

In banda magnetică specială (de culoare neagră), sunt stocate informații standardizate,
securitate, care cu ajutorul unor dispozitive speciale, permit accesul titularului la contul său bancar,
putand astfel realiza operațiunile de ridicare numerar sau de e fectuarea electronică a plății (t oate
acestea vor fi prezentate în capitolul următor al acestei lucrări).
Acesta este, așa dar, formatul general pentru toa te tipurile de carduri emise în întreaga lume,
indiferent de masă sau instituție emitentă.
Cardul o feră următoarele facilități deținătorului acestuia: pe de o parte, posesorul unui card
poate retrage numerar din contul său (pentru aceasta el utilizează aparate speciale precum
distribuitoarele automate de numerar); pe de altă parte, cu ajutorul unui card se poate achita
contravaloarea unui bun sau serviciu, acest lucru având la bază un contract încheiat între posesorul
cărții de plată, emitentul acesteia și comerciantul de bunuri sau prestatorul de servicii.
Cardul de credit indică faptul că deținătorului i-a fost deschisă o linie de credit care îi
permite să achiziționeze bunuri, servicii și/sau să ridice numerar, în limita unui plafon stabilit în
prealabil.
Dispunând de cărți de credit, titularii acestora pot efectua plăți la toate magazinele care
accept ă acest instrument de plată, fapt ce presupune dotarea corespunzătoare a comerciantului cu
dispozitive speciale, capabile să decodifice informațiile cuprinse în banda magnetică a cardului și, în
același timp, să le transmită mai departe.
In țările dezvol tate, marile magazine au introdus pe piață propriile carduri, care concurează
credit cardurile emise de bănci. Aceste magazine preferă să emita propriul instrument de plată (store
card) din următoarele considerente: asigură loialitatea clienților pentru ma gazinul sau rețeaua
respectivă de magazine; determină creșterea vânzărilor prin facilități de plată oferite. In esență, store
cardurile sunt o variantă a cărților de credit, deci și modul lor de utilizare este asemnător acestora.
Debit cardul permite ca d eținătorului să -i fie debitată, din contul său, în mod direct,
contravaloarea bunurilor sau serviciilor achiziționate și/sau a numerarului retras cu ajutorul
distribuitoarelor automate de numerar.
Cardul multifuncțional este orice debit card care are și alte funcțiuni ce îl pot face recunoscut
ca mijloc de plată, precum: carte de numerar (cash card) ; carte de garantare a cecurilor.
Smart cardurile (carduri inteligente) permit derularea unor tranzacții mult mai sofisticate
decât celelalte carduri cu ban dă magnetică, ce domină banca electronică din zilele noastre. Smart
cardurile au apărut pentru prima dată în Franța. Deși păstrează formatul și dimensiunile unei cărți de

28
credit, smart cardul este în esență un circuit integrat cu microprocesor și memorie s emiconductoare.
Avantajul acestor cărți de plată constă în faptul că microprocesorul și memoria auxiliară prelucrează
local toate informațiile necesare amortizării unei tranzacții, fără a fi necesară obținerea acestor
informații de la un calculator îndepăr tat (centru de procesare). Acest lucru reduce vulnerabilitatea
cărților de plată și conduce la diversificarea tipurilor de servicii oferite, însă și la schimbarea
automatelor de distribuit numerar necompatibile cu smart cardurile.
Cardul ,,Diners Club” a f ost creat în Statele Unite în anul 1951 și introdus în Franța în 1954.
Inițial, el a fost creat pentru restaurante, apoi aria sa de acoperire s -a extins în serviciile de hotelărie
și de comercializare. La prezentarea cărții, clientul este invitat de către șeful hotelului sau
restaurantului să semneze un formular special pentru a verifica similitudinea semnăturii cu cea de pe
cartea ,,Diners”. Acest formular este expediat centralei sau filialei ,,Diners Club”, care
reglementează plata serviciilor într -un int erval oarecare de timp, adăugând, printre altele, un
comision care poate să atingă până la 10% din valoarea debitului în favoarea “Diners Club”. De
asemenea, emitentul acestei cărți de credit difuzează periodic în unitățile aderente așa -zisele “liste
negre ”, care anulează unele cărți acreditive în circulație, dar a căror validitate este anulată.

2.3. Plata prin SoftNet ePay

Plățile direct e prin card pe Internet prezintă un risc datorită fraudelor, iar riscul aparține
comerciantului, nu băncii. P lata prin ATM nu prezintă aceleași beneficii ca plata online.
ePay este un sistem românesc realizat de către SoftNet, care permite reducerea nivelului de
fraudă cât mai aproape de zero astfel: a fost introdus un model de plată cu trei actori – magazinul
electronic, posesorul de card (clientul) și banca ce a emis cardul și al cărei client este posesorul de
card.
Posesorul de card semnează electronic la bancă fiecare tranzacție. Doar tranzacțiile acceptate
de către acesta și marcate ca atare către bancă sunt autorizate. Plata efectivă se efectuează doar după

29
ce datele privind plata transmise de magazinul electronic sunt comparate cu cele înregistrate de
client și se constată o corespondență perfectă.
ePay are următoarele caracteristici:
 numerele de card nu ci rculă prin Internet și nu se stochează nici la client nici în magazinul
electronic
 clientul nu poate folosi alte card -uri decât cele deținute oficial la bancă. Nu se pot deci
introduce numere de card furate.
 clientul nu poate nega efectuarea unei plăți. Fi ecare accept de plată este semnat electronic și
înregistrat la bancă.
 autorizarea plății se face instantaneu, comunicația între cele trei entități implicate făcându -se
prin Internet (cu criptare și autentificare).

2.4. Plata prin CyberCash

Pentru a e fectua plăți prin CyberCash, consumatorul are nevoie de un software care
simulează “portofelul”, face criptarea mesajelor și memorează tranzacțiile. Ca și portofelul obișnuit,
acest portofel -software poate înregistra mai multe cărți de credit. Vânzătorul a re un software similar.
Derularea unei tranzacții este următoarea:
 utilizând un navigator Web, consumatoru l selectează ce vrea să cumpere;
 serverul vânzătorului trimite “portofelul -software” o cerere de plată semnată prin care dă
detalii și transmite tipul cărților de credit acceptate;
 “Portofelul” deschide o fereastră, afișează suma și lista cărților de credit;
 “Portofelul” trimite un mesaj criptat și semnat cu numărul cărții de credit și detalii privind
tranzacția și acceptarea plății;
 serverul vânz ătorului trimite acest mesaj împreună cu un mesaj propriu semnat și criptat
către Gateway. Aici mesajele sunt decriptate și comparate, iar dacă se potrivesc, se trimite o
cerere de autorizare convențională;
 reîntoarce un răspuns spre vânzătorul care -trimit e un răspuns “carte de credit” către
software -ul portofel.
Gateway -ul este operat de un agent al băncii colectoare a vânzătorului.

30

2.5. Plata prin SmartCard

Smart-Cardul sau portofelul electronic (Electronic Walle t sau Stored Value Card) este un
card ca re spre deosebire de cele clasice, cu bandă magnetică, posedă un chip încorporat. Acest
element permite stocarea unei informații mai bogate despre posesor sau tranzacțiile efectuate decât
cei câțiva octeți disponobili pe un card cu bandă magnetică. Astfel, grație aplicației și infrastructurii,
potofelul electronic va încărca valoarea monetară din contul disponibil și o va descărca pe masură ce
se fac cheltuieli. Încărcarea se va face de la bancă, automat bancar, terminal EFTPOS sau telefon.
Avantajele pe c are le aduce acest nou instrument sunt următoarele:
 securitate sporită;
 investiție ceva mai mică în infrastructura datorită faptului că nu sunt necesare legături on –
line pentru toate punctele acceptatoare și posibilitatea de integrare a diverse aplicații p e
același suport (asigurări, acces selectiv; jurnal medical, certificate identitate,etc.);
Dezavantaje: în cazul în care este pierdut și încărcat, banii se pierd, ceea ce nu este cazul
cardului cu bandă magnetică, unde banii “stau” tot timpul într -un cont purtător de dobândă. Banii
din portofelul electronic nu sunt purtători de dobândă. Și nici nu figurează ca lichidități pentru
bancă, ceea ce presupune ca în cazul generalizării acestui instrument să aibă loc o erodare a activelor
lichide ale băncii.
Smart Card este în esență înlocuitorul portofelului obișnuit. Tot conținutul unui portofel
actual (acte, cărți de credit, bani gheață) va fi înlocuit de una sau mai multe Smart Card -uri. Din
punct de vedere fizic, Smart Card arată ca o carte de credit cu unul s au mai multe microcircuite de
tip “microcontroller” -e înglobate.
O cartelă inteligent ă(Smart Card) poate păstra de 10 – 100 ori mai multe informații decât o
cartelă magnetică, fiind totodată mult mai sigură. De asemenea, Smart Card poate efectua funcții
complexe de luare a deciziilor, proceduri sofisticate de autentificare pentru a preveni frauda.
Deci beneficiile oferite de Smart Card sunt: siguranță, capabilități active antifraudă,
flexibilitate în aplicații, posibilitatea de validare “off -line”, Smart Card poate fi combinată cu date
biomotrice – amprenta digitală, geometria mâinii, amprenta vocală, pentru a -și identifica în mod
unic proprietarul.
Pentru a efectua operații cu Smart Card, acesta se introduce într -un dispozitiv de
citire/scriere car e poate fi cu contact sau fără contact. Acest cititor poate fi sub forma unui portofel

31
ce poate comunica cu alt portofel similar sau cu banca, pentru efectuarea de transferuri
multivalutare. Astfel, Smart Card memorează direct echivalentul digital al sumel or de bani în loc să
indice un cont la bancă sau un credit acordat de bancă. Când o astfel de cartelă este utilizată pentru a
cumpăra ceva, echivalentul sumei respective este efectiv transferat vânzătorului și apoi mai departe
spre o instituție financiară. Smart Card poate fi reîncărcabilă sau nu.

2.6. Transferul electronic de fonduri la punctul de vanzare (EFT/POS)

EFT/POS implică utilizarea cartelelor de plastic prin terminalul instalat la comerciant. În
practică, funcționează două mecanisme distincte:
 tranzacțiile cu debit -card – care reprezintă o formă de transfer valoric, prin care proprietarul
unui cont, autentificat printr -o cartelă magnetică și tastarea unui PIN, utilizează un terminal
și o rețea pentru a autoriza un transfer de valoare din contul său în cel al comerciantului;
 tranzacții cu credit -card – care reprezintă înregistrarea automată a datelor tranzacțiilor
utilizând un cont de credit, înlocuind emiterea de documente pentru fiecare dintre aceste
tranzacții.

2.7. Plata prin Ecash

ECash reprezinta un exem plu de sistem electronic de plaț i, care foloseste posta electronică
-email – sau Web -ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. A fost de zvoltat de catre
firma DigiCash Co. din Olanda, firma fondata de că tre celebrul cercetator al sistemelor criptografice ,
David Chaum. Prima demonstrați e a sistemului a fost facuta in 1994 la prima C onferinta World
Wide Web, printr -o legatură Web î ntre Geneva si Amsterdam. Ulterior a fost implementata de banci
din SUA, Finland a și din alte ță ri. Este prima soluție totalmente soft -ware pentru plățile electronice.
Tranzacțiile se desfășoară între vânzător și cumpărător, care trebuie să aibă conturi la aceeași bancă.
Cumpărătorii trebuie să înștiințeze banca asupra faptului că dor esc să transfere bani din
conturile lor în așa numitul cont Ecash Mint. În orice moment, cumpărătorul poate interacționa de la
distanță, prin calculatorul său și utilizând un client software, cu contul Mint și poate retrage fonduri
de aici pe discul calcul atorului său.

32
Discul cumpărătorului devine un veritabil portofel electronic. Apoi se pot executa plăți între
persoane individuale sau către firme, prin intermediul acestor Ecash.

2.8. Cecuri electronice

Cecurile electronice au aceleași caracteristi ci ca și cecurile pe suport de hârtie.În forma lui
cea mai simplă, acest sistem necesită completarea de către client a unui formular în cadrul
magazinului electronic.
Datele astfel furnizate vor fi transferate comerciantului, unde vor fi transpuse pe un c ec
obișnuit, prin listare la imprimantă pe formulare de cec necompletate. Dar, această modalitate de
plată se află încă în faza incipientă.
Cecul eletronic a fost dezvoltat ca urmare a unui proiect FSTC (Financial Services
Technology Consortium). FSTC este compus din aproxiativ 100 de membri, inclusiv toate băncile
mari din lume, universități, laboratoare de cercetare. Partea tehnică a Proiec tului Cec Electronic a
fost făcută în mai multe faze: generarea conceptelor originale, cercetarea preliminară, construirea și
demonstrarea prototipului, formularea specificațiilor pentru un sistem pilot, implementarea
sistemului pilot.
Cecul electronic es te destinat pentru plăți și alte funcții financiare ale cecului de hârtie, dar
folosește semnături criptate și mesagerie securizată pe .Internet. Design -ul cecului electronic, ale
cărui proprietăți principale sunt integritatea mesajului, autentificarea și ne-repudierea, este suficient
pentru a asigura împotriva fraudelor fraudelor bancare și ale clienților săi. Rezultatul este un sistem
de plăți electronice extrem de eficient, cu o bază tehnologică care este extensibilă unei mari varietăți
de instrumente fi nanciare cât și altor aplicații de procesare a documentelor care necesită o mare
integritate și siguranță, documente necesare industriei financiare.
Cecul electronic, sau e -cecul, este bazat pe idea că documentele electronice pot constitui un
substituent p entru documentele pe suport de hârtie. De aceea e -cecul poate înlocui cecul pe hârtie
fără a fi nevoie de crearea unui instrument de plată nou, fiind deja acceptat de către marea majoritate
a băncilor, fără a fi nevoie de instrumentele legale, de practică comercială în plus, sau cunoștiințe
economice noi din partea clienților. Astfel că design -ul e-cecului este de așa natură încât impactul
negativ al acestuia să fie cât mai mic.

33
Cursul normal al e -cecului este următorul: plătitorul scrie cecul, completând u n document
electronic cu informațiile legale necesare și îl semnează; cel plătit verifică semnătura, împachetează
cecul, îl remite băncii; banca verifică semnăturile debitează contul plătitorului și banii se vor regăsii
în contul celui plătit. Semnăturile electronice pot fi verificate de fiecare dată, în timp ce semnăturile
de mână nu.
Deoarece un e -cec trebuie să conțină informații specifice acesta este scris în FSML
(Financial Services M arkup Language), un limbaj specific care folosește SGML (Standard
Generalized Markup Language). SGM este un limbaj standard pentru FSML mentionat. Structura
documentelor este asemănătoare cu cea folosită în HTML.
E-cecul scris în FSML va conține toate informațiile găsite în mod normal pe cecurile pe
suport de hârtie, inclu zând aici pe cele scrise de mână, preimprimate cu cerneală magnetică, sau alte
forme. În particular va mai conține informații necesare pentru a lucra cu sistemul bankar DDA
(Demand Deposit Account) pentru e -cec și depozite și semnătura electronică. Mecanis mul
semnăturii electronice a fost documentat separat ca SDML (Signet Documen Markup Language).
Certificate X.509 sunt folosite împreună cu e -cecul pentru a furniza verificarea semnăturilor cu
cheie publică și privată. Banca emite un certificat clientului o dată cu înscriere în sistem și va reânnoi
acest certificat înainte de expirare, dovedind astfel că contul este în regulă și nu s -a raportat nici o
tentativă de fraudă.. Dar certificatul X.509 nu garantează e -cecul în nici un sens. Doar banca care a
emis ce rtificatul cunoaște situația contului și ultimele plăți care s -au efectuat din cont, de aceea doar
banca poate garanta că cecul este original și valid.
Un smart card este folosit pentru a verifica și proteja semnătura electronică a clientului.
Deoarece folosirea unui suport hard dă semnătur ii electronice mai multă încredere și legitimează
folosirea acesteia de către deținătorul orinal al acesteia, semnăt ura electronică nefiind niciodată
transferată pe computer, sigurața acesteia este extrem de ridicată.
Pentru a asigura compatibiltatea cu poșta electronică, HTTP și alte tipuri de transport, FSML
specifică o lungime limitată a liniilor și o folosire restri cționată a codurilor ASCII pentru codarea
datelor din e -cec – uri.
ECCHO (Electronic Check Clearing House Organization) a adoptat o serie de reguli pentru
folosirea interbancară a acestor instrumente de plată, reguli menite să asigurare uniformitatea
cecur ilor, acceptarea lor de către bănci, și de asemenea concordanța cu Codul Comercial
Internațional. De asemenea s -a stabilit și compatibilitatea acestor formulare cu alte sisteme de

34
transfer interbancar de exemplu Automated Clearing _House sistem de transfer al fondurilor folosit
în rețelele interbancare.
Tranzacția începe prin emiterea unei facturi , care este procesată de către sistemul celui care
trebuie plătit. Această factură este remisă plătitorului, care la data stabilită primește un mesaj sub
forma un ui e-cec, mesaj care conține date familiare extrase din facturi. Aceste date pot fi numele
serviciului (debitului), numele celui care trebuie plătit, contul din bancă al acestuia, data, suma de
achitat etc.
Pentru a putea fi efectuată plata, plătitorul sem nează electronic documentul și îl remite celui
care trebuie să încaseze suma. Acesta elimină datele referitoare la factură, semnează la rândul său
formularul electronic împachetează acest formular și îl remite băncii. Banca verifică existența
semnăturilor electronice și va comunica cu banca plătitorului, care la rândul său va verifica existența
semnăturilor, validitatea contului, unicitatea plății (să nu existe vreun duplicat al acesteia). După ce
toate aceste verificări s -au executat formularul e -cec va fi introdus în sistemul de plăți DDA
(Demand Deposit Account).
Concomitent banca plătitorului va înregistra în contul acestuia datele referitoare la cecul
emis și va debita suma înscrisă pe acesta. După ce toate aceste verificări au fost executate plătitorul
primește confirmarea executării plății via (cel mai frecvent) e -mail, iar fondurile vor fi transferate în
E-cec-urile au un astfel de design încât să se asigure integritatea, autenticitatea și non –
repudierea acestora, proprietăți suficiente pentru a prot eja împotriva fraudelor. De asemenea se
asigura protecția semnăturilor lucru imposibil la cecurile pe suport de hârtie. De asemenea, e -cecul
poate fi folosit și pe liniile de trasmitere de date fără a se ține cont de specificațiile de criptare al
acestora sau al nodurilor de transmitere de date deoarece acestea sunt valide doar în cazul folosirii
semnăturii criptografice unice.
Cecurile electronice pot fi folosite și în alte moduri, asemănător cecurilor de hârtie. De
exemplu în cazul cecurilor electronice c ertificate plătitorul trimite ceul, prima dată, băncii acestuia.
Banca verifică existența semnăturii, determină existența fondurilor în contul plătitorului și oprește
aceste fonduri în cont. Banca plătitorului contrasemnează cecul pentru al certifica, și t rimite ceul
înapoi, plătitorului.Alternativ banca poate trimite cecul certificat și către persoana care trebuie să
încaseze acest cec. Este posibil ca prin intermediul unui canal de comunicare sigur, codificat, să
asigure acestuia cel mai mare grad de conf idențialitate.

35

2.9. Portofelul și numerarul digital

Acesta poate fi definit ca fiind o aplicație electronică de codificare care acționează ca un
portofel autentic în timpul tranzacțiilor din comerțul electronic. Un portofel poate păstra pentru
utilizator o informație aferentă unei plăți, un certificat digital pentru identificarea utilizatorului,
precum și informații despre livrare pentru a mări viteza de tranzacție.
Consumatorul beneficiază de codificarea informației și, astfel, de protecția acesteia
împotriva pirateriei; de asemenea, unele portofele vor insera automat condiții de livrare pe pagina
comerciantului și vor oferi cumpărătorului opțiuni de plată prin cec s au numerar digital.
Comercianții beneficiază, la rândul lor, de protecție împotriva fraudei.
În general, portofelele sunt găzduite pe PC -ul utilizatorului, dar există versiuni recente care
plasează portofelele pe server -ul emitentului cărții de credit.(Ne tscape și Microsoft aplică în prezent
tehnologia portofelelor).
Portofelul digital este o altă soluție pentru asigurarea securității cărților de credit, în procesul
de inițiere a portofelului, utilizatorul furnizează informații aferente cărții de credit ș i primește în
schimb un cod corelat cu cartea de credit. În timpul unei achiziții din cadrul unui magazin
electronic, codul portofelului este decisiv pentru desfășurarea tranzacției, care va fi verificată de
către firma emitentă a cărților de credit.
Pentru utilizarea acestui sistem este necesar ca atât clientul cât și comerciantul să dețină un
cont în banca emitentă. Aplicația electronică a portofelului, care coordonează și transferă numerarul
digital, va fi furnizată de bancă. Economiile acumulate în cont urile curente sunt convertite în
numerar digital și apoi transferate și păstrate în “portofel”.
În România, valoarea plăților electronice este în creștere. În perioada ianuarie -martie 2005
peste 2,2 milioane de tranzacții au fost efectuate prin intermediul plăților electronice, comparativ cu
1,6 milioane în primul trimestru al anului trecut. Dar aceste valori au în componență mai ales
utilizarea cardului pentru extragere de numerar sau plăți electronice. Valoarea plăților exprimate în
echivalent euro a cres cut la 12,6 miliarde în trimestrul întâi 20 16 de la 6,9 miliarde în primul
trimestru al anului 20 15.
Ghișeul virtual de plăți reprezintă o soluție informatică pentru facilitarea plății online, prin
intermediul cardului bancar, a debitelor către bugetul de stat și bugetele locale. Ghișeul virtual de
plăți are ca beneficiari instituțiile statului către care populația are diverse plăți de efec tuat, cum ar fi

36
taxe, impozite, sau contravaloarea altor servicii. Plata se va efectua cu ajutorul cardului bancar,
autentificarea realizându -se pe baza datelor asociate cardului. Acest proiect reprezintă cel mai bun
mijloc ca toți cetățenii să aibă acces la informațiile relevante despre taxele și impozitele locale,
oferind în același timp o soluție facilă, rapidă și comodă pentru achitarea datoriilor la bugetele
locale. Printre principalele beneficii pe care reușita acestui proiect le aduce se numără în pr imul rând
creșterea gradului de confort al cetățeanului, simplificarea procedurilor administrative, creșterea
vitezei de circulație a documentelor de plată către stat, colectarea în timp util a debitelor către
bugetul de stat și sporirea flexibilității și securității sistemelor de plăți. În ceea ce privește băncile,
prin implementarea acestui proiect se așteaptă o creștere a încrederii în tranzacțiile economice, se
vor reduce costurile de emitere și menținere în circulație a numerarului și, mai ales, se va stimula
creșterea competitivității pe piața cardurilor

37
Capitolul III

Cardul b ancar – instrument modern de plata

Cardul este definit ca un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație
standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să utilizeze disponibilitățile
bănești proprii dintr -un cont deschis pe numele său la emi tentul cardului ori să utilizeze o linie de
credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului
cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni: retragerea de numerar,
respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul unui instrument de plată de tip
monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ATM, de la ghișeele
emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții obligate prin contract să accepte
instrumentul de plată electronică; plata bunurilor sau a serv iciilor achiziționate de la comercianții
acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe,
amenzi, penalități etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii
electronice; tra nsferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de
instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică. Ca și cecul,
cardul nu este însă monedă, respectiv monedă electronică, ci numai un inst rument de plată care
mijlocește transferul de monedă de la debitor la creditor, bazat pe un anumit tip de tehnologie.
Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacții spre
deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie care erau legate de o singură tranzacție, iar
transmiterea informației -bani este electronică și nu prin poștă.

3.1 Istoricul apariț iei cardurilor

Din punct de vedere istoric, apariț ia cardului are loc in anul 1946, la New York, cand o
bancă specializată în creditul de consum lansează pe piață un produs nou "Charge It", care constă
în emiterea unui bon valoric numit "scrip", pe baza căruia clienții puteau efectua cumpărături de la
comercianț ii care acceptau acest nou sis tem de decontare. Com ercianț ii dep uneau bonurile la banca
emitentă ș i încasau contravaloarea bunurilor văndute, banca facâ nd transfe rul banilor din conturile
clienților către conturile comercianților. In 1950 apare, tot î n America, cardul de plastic pentru
consum ș i călătorii emis de o firmă “Diners Club ” și preluat apoi de banci pentru creditul de

38
consum. Extinderea cardului de plastic are loc in 1960 pr in Bank of America care lansează produsul
BANK AMERICARD (ulte rior VISA International), care î n 10 ani ajunge la peste 20 milioane de
utilizatori. In Europa, prima lansare a unui card euro pean are loc dupa 1967, in Franț a, prin "Ca rte
Bleu", un card care necesită semnatură clientului pe factură , dupa care facturi le se remiteau la banca
pentru î ncasare. Cardurile s -au raspand it foarte repede, cele mai solicitate pe plan mondial fiind
VISA , MASTERCARD si EUROPAY. In Româ nia, primele carduri (VISA) au fost lansate in 1995
prin sistemul bancar, da r principiile privind emiterea ș i utilizarea instrumentelor de plată electronică
pe teritoriul ț arii noastre au f ost stabilite de Banca Națională a României, mai tâ rziu, prin
Regulamentul nr. 4/2002.
Cardul conține elemente de securizare și de individualizare încorporate pe suprafața sa care
să asigure următoarele caracteristici obligator ii: suport fizic din material plastic și cu dimensiuni
standard; aversul care conține elemente confecționate în relief (numărul cardului redactat în cifre
arabe, numele și prenumele posesorului în redactare cu caractere latine, data expirării valabilității
[LL/AA] conform calendarului gregorian, card internațional sau local); și elemente destinate
informării (sigla proprietarului de marcă, denumirea sau sigla emitentului, eventual o hologramă de
securitate, tridimensională, vizibilă la lumină naturală); rev ersul care conține o bandă magnetică
standard pentru înregistrare cu cel puțin trei piste și/sau un microprocesor integrat (chip); un panel
de semnătură, având elemente de siguranță în desen care să îngrădească posibilitatea ștergerii sau
modificării semnă turii; pentru asigurarea interoperabilității sistemelor de plăți electronice emitenții
trebuie să folosească numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).24
Inițial, cardurile nu aveau bandă magnetică, datele transmițându -se telefonic către un centru
unde se introduceau într -un terminal de calculator pentru a se verifica autenticitatea cardului ți
existența disponibilului în cont. Această operațiune necesita un timp de răspuns și făcea ca vânzarea
să sufere o anumită întârziere. Ulterior, cardurile s -au perfectionat foarte mult și în prezent sunt de
două feluri: carduri cu bandă magnetică; carduri cu microprocesor.

24 Dardac N., Operațiuni bancare – instrumente și tehnici de plata, E.D.P., București, 1996

39
3.2 Tipuri de carduri bancare

Cardurile cu banda magnetică sunt cele care au pe verso o bandă magnetică prin care se
realizează procesul de citire și de transmitere prin linie telefonică a datelor (codul BIN – engl. Bank
Identification Number, codul PIN – engl. Personal Identification Number, numele și prenumele
deținătorului, caracteristicile cardului – debit, credit, cu/fără PIN, data expirării, alte date privind
securitatea cardului). La centrul de autorizare există un cititor de carduri care introduce automat în
rețea informațiile cuprinse în bandă. In acest fe l, viteza de procesare este destul de mare și se
înlătură inconvenientul întârzierii tranzacției. Cardurile cu bandă magnetică au însă dezavantajul că
pot fi furate sau falsificate și utilizate în mod fraudulos, ceea ce reprezintă un risc pentru posesor.
Codul PIN este un număr atribuit de emitent pentru identificarea deținătorului și se utilizează de
acesta atunci când folosește cardul la un terminal. In cazul în carea plata se face prin transfer
electronic, PIN are rolul de semnătură electronică a deținăt orului cardului.
Cardurile cu microprocesor, cunoscute și sub numele de SMART CARDS sau chip –
carduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) încorporată într -o capsulă de dimensiuni
mici. Această tehnologie aparține unui jurnalist francez, Rola nd Moreno, care în anul 1973 a inserat
într-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de câteva zeci de kilobyts. Memoria
cardului cuprinde patru zone de stucturare a informației, după cum urmează: informații
neconfidențiale (elemente de identi ficare a emitentului, numărul de cont al titularului, termenul de
valabilitate etc.); informații confidențiale (disponibilul în cont); informații inaccesibile (PIN, alte
chei de codificare); înregistrări care cuprind informații unice privind tranzacțiile ș i care se regăsesc
într-o “agendă ”.
Cardul cu microprocesor prezintă certe avantaje față de cardul cu bandă magnetică și este
suficient să ne referim la: securitatea pe care o oferă în sensul reducerii la minim a riscului
falsificării și întăririi controlului în momentul folosirii; capacitat ea de a primi și stoca date într -un
volum destul de mare pentru a permite extinderea serviciilor electronice. Băncile sunt cele mai
interesate în extinderea acestui nou tip de card, întrucât reduce riscul de falsificare și deci pierderile
care s -ar înregis tra în asemenea situații, inclusiv disconfortul în relațiile cu clienții determinat de
apariția falsurilor, iar pe de altă parte cresc posibilitățile de a extinde gama serviciilor față de clienți
și deci noi oportunități de comisioane, respectiv de venitur i și implicit de profituri. Comercianții au
mai multă încredere în noul instrument de plată întrucât acesta este mai sigur și mai operativ, iar

40
posesorii pot extinde folosirea cardului la mai multe operații, deosebit de siguranța sporită conferită
de acest a.
In practică există o diversitate destul de mare de carduri care răspund cerințelor tot mai
complexe ale clienților. Aceste carduri se pot împărți în mai multe tipuri în funcție de următoarele
criterii: funcțiile specifice pe care le îndeplinesc, emitent ul, zona de acceptabilitate.
In raport de funcțiile specifice se disting mai multe tipuri de carduri. Cardul de credit, un
instrument prin care plățile se fac dintr -un credit acordat de banca emitentă sub forma unei linii de
credit revolving. Limita de cr editare se stabilește la emiterea cardului în funcție de solvabilitatea
clientului și de istoricul pe care acesta îl are în relațiile cu banca, pe baza unei fișe scoring. La
persoanele fizice, limita de creditare este de 2 -3 venituri nete lunare sau mai mu lt în cazul unor
persoane cu venituri mai mari. Creditele se garant ează cu veniturile nete a 1 -2 giranț i sau cu un
depozit bancar colateral. Rambursarea se face lunar, în proporț ie de cca. 20% din creditul existent în
sold la finele lunii, astfel că pentru creditele primite și rambursate în cursul lunii nu se percepe
dobândă. Dobâ nda este cea practicat ă la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt cele standa rd
ale băncii (taxă emitere card, taxă anuală de uti lizare, comisioane pentru operațiuni de pl ăți
interbancare și eliberări de numerar, taxă eliberare extras cont la cerere etc.). Valabilitatea liniei d e
credit este de 1 -4 ani. Operațiunile se evidențiază într -un cont de card de credite. Acesta poate fi
conexat cu contul pentru cardul de debit, ban ca preluând automat fondurile pentru rambursarea
ratelor scadente la credit și plata taxelor și comisioanelor. Rambursarea în totalitate a creditului la
termenul stabilit se folosete în cazul cardului de călătorie și divertisment ( engl. travel and
entertai nment card), iar rambursarea parțială, în cazul liniei de credit, partea rămasă considerându -se
o extensie a creditului anterior (engl. c harge card). Cardul de credit este destinat cu prioritate pentru
plata mă rfurilor și serviciilor.
Cardul de debit este un instrument prin care plata se face în limita disponibilului existent în
contul de card și se folose ște atât la efectuarea plăț ilor pentru bunuri și servicii , cât și la retrageril e
de numerar. In cont trebuie pă strat un sold minim intangibil care se major ează prin transfer din
contul curent. Pentru disponibilități, posesorul primește dobânda la vedere iar pentru operațiunile de
plăți și retrageri de numerar se percep comisioane și taxe pentru diverse servicii (utilizare card,
înlocuire, magnetizarea b enzii, eliberare extras cont etc) . Cardurile de debit se emit atâ t în lei pentru
tranzacții locale, câ t și în valută pentru tranzacții în stră inătate, dar sunt și unele carduri în lei
valabile și în străinătate, conversia leu/valută făcâ ndu-se automat la c entrele de procesare (VISA).

41
Cardurile de debit sunt cele mai des utilizate, mai ales în țările în care rata dobânzii la credite este
ridicată .
Cardul de debit cu descoperit de cont ( engl. overdraft) permite efectuarea plăților
peste disponibilitățile b ănești din contul de card, într-o anumită suma asimilat ă creditului. Se
foloseș te în cazul cardurilor pentru salarii care se aliment ează direct cu sumele virate periodic de
firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limit ează la cca. 75% d in salariu și se
ramburs ează la virarea salariului în luna urmă toare. Garanția rambursării este asigurată de firma
angajatoare.
Carduri de numerar – acestea sunt cărți de debit care se folosesc numai pentru retrageri de
numerar dintr -un aparat automatizat și cu un program informatic de casierie, numit automat de
distribuire de numerar (engl. ATM, cash dispencer ). Retragerile se fac dintr -un cont de car d care
trebuie să se alimenteze periodic de către titular.
Cardurile multifuncționale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plăți, retrageri de
numerar, garantare și alte operaț iuni de debit.
Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de următoarele tipuri. Carduri emise de
bănci (carduri bancare). Băncile emit o gamă largă de carduri și intră în competiție pentru
câștigarea unui segment cât mai mare de piață . Pentru a facilita accesul clienților, bă ncile încheie
între ele convenții de pl ăți prin car duri, astfel că un client al unei bă nci poa te apela la bancomatele
altor bă nci cu care banca sa are încheiată o convenție. De asemenea, comercianț ii încheie
aranjamente cu bă ncile pentru folosirea car durilor emise de acestea. Asistăm astfel la un fenomen de
interbancaritate a cardurilor care este în continuă extindere cu tendință de globalizare.
Carduri emise de comercianți (cărți private). Marile firme comerciale emit propriile cărți
de plată clienților săi pentru a permite sau facilita plăți în vederea achiziționării de bunuri sau
servicii exclusiv de la comercianții emitenți fără a acorda accesul la un cont bancar. Aceste carduri
sunt însă valabile numai în magazinele sau lanțul de magazine ale comerciantului sau a unui grup de
comercianți. P entru a atrage clienții, cardurile private trebuie să fie mai atractive decât cele bancare
și în acest scop se oferă unele facilități și servicii financiare (discount la vânzare, neaplicarea de
comisioane, livrări pe credit, asigurarea gratuită a bunurilor vândute etc). Cardul se emite de
comerciant, gratuit, pe baza unei convenții încheiate de acesta cu clientul. Plata se face fie din
disponibilitățile clientului existente în contul de card la bancă, fie din credit acordat de comerciant
pe o perioadă de pâ nă la un an. Toate aceste elemente se stabilesc prin convenție. Plata din
disponibilități poate fi imediată, în care caz în convenție se menționează banca și contul clientului,

42
precum și acordul acestuia pentru solicitarea plății de către comerciant sau pl ata amânată la sfârșitul
lunii când datoria se stinge prin cec pe baza extrasului de cheltuieli transmis de comerciant. Plata din
credit se poate face în mai multe variante: credit comercial acordat gratuit pe 10 -15 zile de la livrare;
credit pe 1 -3 luni, în limita unei anumite sume, cu rambursarea în 2 -3 tranșe; credit pe perioade mai
mari de până la 1 an, cu rambursarea lunară; linie de credit permanentă cu reîntregirea acesteia de
către client. Pentru atragerea clienților, marile magazine mai oferă celor care folosesc cardurile lor
diverse facilități ca bonuri gratuite de cumpărături de sărbători, reduceri de prețuri în anumite
perioade, parcări gratuite la magazinele firmei etc.
Cardul hibrid ( engl. dual card) este cardul care conține atât banda magneti că, cât și
microprocesor și care permite efectuarea unor operațiuni combinate, specifice fiecărui tip de card.
Cardul co -branded este emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are ca
obiect principal de activitate comerțul sau prestările de servicii.
Carduri emise de alte instituții sau organizații. Deosebit de bănci și comercianți sunt
numeroase alte instituț ii care emit carduri, ca de exemplu: instituții internaț ionale specializate î n
carduri, instituț ii de credit, companii de transporturi, în sp ecial cele aeriene, agenț ii de turism,
cluburi etc. Acestea emit carduri cu aceptablitate redusă, specifice domeni ului lor de ativitate, cu
excepția instituțiilor internaț ionale de specialitate și a instituț iilor de credit care emit card uri cu
acceptabilit ate largă . Dintre instituțiile internaționale specializate cele mai importante sunt American
Express, American Express Gold și Diners Club. Acestea au o clientelă cu resurse financiare mai
mari, că rora le eliberează carduri acreditive însoțite de numeroase servicii ca garanț ii pentru
pierderea sau furtul cărților, asigurări medicale pe timpul călătoriei, garanții pentru rezervare
hotelieră , precum și alte facilităț i speciale. Costul acestor carduri este însă destul de ridicat.
Societățile comerciale mai emit carduri selective cum sunt cardurile pentru abonamente telefonice,
carduri de a sigurare, carduri pentru a cumpăra benzină (stații de benzină ), deci carduri care se
folosesc pentru anumite servicii prestate de compania respectivă . Compa niile de transport aeriene ș i
rutiere mai oferă carduri de abonament care nu sunt carduri de plată, dar asigură anumite facilităț i
ca reduceri de tarife, bonusuri la un anumit punc taj (numă r de km parcur și), prioritate la lista de
așteptare sau la rezervar e hotelieră etc.
In funcție de zona de acceptabilitate cardurile pot fi: carduri naț ionale. Aceste carduri au o
valabilitate numai pe teritoriul naț ional și se pot emite de bă ncile locale, fie sub marca și firma lor,
fie sub marca și denumirea unei instituții internaț ionale specializate. Cardurile au o util izare tipică,
adică pentru eliberă ri de numerar și efectuarea de plăț i din disponibil sau din credite; carduri

43
internaț ionale. Asem enea carduri se emit de instituțiile internaționale sau de bă ncile locale care au
devenit m embre ale sistemelor internaț ionale pentru carduri, dar numai sub marca și firma
sistemului internaț ional folosit. Cel e mai cunoscute sisteme internaț ionale sunt VISA
INTERNATIONAL și EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite și în țara noastră . Cardurile
se folosesc la retrageri de numerar, plăți din disponibil sau din credite, în funcție de tipul cardului,
atât pe plan național cât și internațional.
Anul 1990 a marcat apariția unui sistem bancar adaptat realităților unei economii de piața S –
a accentuat preocuparea tot mai mult a băncilor pentru produse și servicii diversificate, moderne, la
nivelul standardelor internaționale.

3.3 Piata cardurilor bancare in Romania

Debutul tranzacțiilor cu cardul in România îl reprezintă anul 1992. Inițiativa a aparținut unui
grup de cinci bănci comerciale (Banca Comercială Română, Banca Română pentru Dezvoltare,
Banca Română de Comerț Exterior, Banca Agricolă și Banca Comercială „Ion Țiriac ”) la care s -a
adăugat și BancPost din 1995. Aceste bănci au pus bazele programelor de carduri în țara noastră,
angajându -se în direcția acceptării la decontare a cardurilor emise de bănci străine și ulterior a
emiterii de carduri naționale și internaționale.
După acest prim pas, a urmat aderarea celor șase bănci la sistemele mondiale VISA
International și, din 1994, Europay International. În paralel, fiecare bancă și -a creat departamente
specializate pentru dezvoltarea serviciilor de decontări prin carduri și – beneficiind și de consultanța
organismelor int ernaționale specializate – au elaborat strategii de urmat.
Pentru derularea tranzacțiilor cu carduri internaționale era nevoie de crearea unui centru
național care să prelucreze, să autorizeze și să transmită operațiunile de plată efectuate. Aceste
atribuț ii au revenit ROMCARD, societate capabilă să autorizeze tranzacțiile în maximum 30 de
secunde (inițial telefonic) și să faciliteze decontările valutare25.
După ce au devenit membrii VISA International, cele mai importante cinci bănci din
România la acel mom ent : Banca Comercială Româna (BCR), Banca Romana de Comerț Exterior
BANCOREX, BRD, Banca Agricolă și Banca „Ion Țiriac ” au fondat la începutul anului 1994, cu o
contribuție inițială de 10 milioane lei și 40.000 USD din partea fiecărei bănci acționare, soc ietatea
comercială pe acțiuni ROMCARD S.A., având ca obiect de activitate procesarea tranzacțiilor cu

25Stoica, Ovidiu; Căpraru, Bogdan; Filipescu, Dragoș, op.cit., p. 139

44
carduri bancare. Acționarii menționați mai sus au fondat Romcard ca o companie capabilă de a oferi
întreg domeniul de servicii pentru prelucrarea tranzacț iilor cu cardurilor bancare, către toate băncile
care doresc acest lucru. Partenerii Romcard sunt în principal bănci importante, iar toate serviciile
sunt furnizate în conformitate cu standardele internaționale, sub reguli stricte bazate pe certificările
de confirmare a compatibilității Romcard, semnate cu organizațiile internaționale: MasterCard,
VISA, American Express, Diners Club, JCB.
Sistemul bancar este una din cele mai importante structuri ale economiei de piață, sau mai
bine zis, cea mai importanta, băncile fiind mediatorii redistribuirii capitalului, contribuind esențial la
creșterea Produsului Intern Brut al României. Băncile moderne acordă un spectru larg și multilateral
de servicii clienților săi – de la cele tradiționale (de credit, depozite și decontare), care constituie
baza business -ului bancar, până la cele moderne ce țin de instrumentele financiare noi, serviciile
fiduciare, operațiunile investiționale. Pentru a exista , băncile au nevoie de clienți – “deponenți și
dependenți ”. Diferitele ti puri de clienți au cerințe diferite, în concordanță cu afacerile lor sau cu
nevoile personale, oferind un potențial important pentru dezvoltarea activității bancare. Analiza
numărului total de clienți ne indică faptul că o mare parte din clienții bancari s unt persoanele fizice,
pe lângă persoane juridice, firme cu capital privat și de stat. Totuși, un client persoană fizică nu
poate fi descris decât ca o persoană ce conține un cont bancar, pentru uzul personal, de obicei cu un
card atașat. Ca pondere în tot al clienți, se poate constata o mare diferență între clienții persoane
fizice și clienții persoane juridice. Persoanele juridice au ponderi relativ mici față de persoanele
fizice. Dintre alți clienți se evidențiază societățile de asigurări și se constată u n trend crescător a
numărului acestora, mai accentuat decât la societățile cu capital de stat.
Cardurile reprezintă instrumente cu ajutorul cărora se poate efectua plata unui produs sau
serviciu, având la bază un sistem organizat pe baze contractuale între deținător, emitent și
comerciantul sau prestatorul de servicii. Este un instrument de credit modern, utilizat de clienții
bancari atât în lei cât și în valută.
Ordonanța de urgenta nr. 193 din 12 decembrie 200226, privind introducerea sistemelor
moderne d e plată, prevede obligativitatea ca furnizorii de servicii de utilitate publică precum și
instituțiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, penalitatea și alte obligații de plată să
accepte încasări și prin intermediul cardurilor începând cu 1 fe bruarie 2003, pentru cei care își
desfășoară activitatea in municipii și 1 noiembrie 2003, pentru cei care își desfășoară activitatea in
orașe. Tot de la 1 februarie, OUG 193 prevede ca persoanele juridice care realizează acte și fapte de

26 Publicat 23/12/2002; Consolidări în 2003: 31/08/2003;

45
comerț și depășes c o anumita cifra de afaceri, stabilita prin hotărâre a Guvernului, vor accepta ca
mijloc de plata și cardurile.27
Profilul utilizatorilor de carduri28 pune in evidenta o inclinație sporita de utilizare a
cardurilor in rândul tinerilor intre 18 și 24 ani (13 .8% fata de 9.9% media), a studenților și
angajaților cu studii superioare (20.5% respectiv 16.7%) și a persoanelor care provin din familii cu
venituri mari (26.2% in cazul persoanelor cu venituri de peste 125 USD pe membru de familie).
Penetrarea carduril or personale in Ardeal este semnificativ mai mare decât în Moldova și Muntenia
(exceptând Bucureștiul ).

Tabel nr 1: Număr de carduri la finalul anului 2016 unități
Data total carduri carduri de debit carduri de credit carduri active
Evoluția față
de 2013 1,042,851 1,131,801 – 54,316 2,654,266
Dec. 2016 13,348,529 11,182,110 2,156,286 10,771,042
Sep. 2016 13,059,671 10,951,877 2,099,368 10,565,662
Jun. 2016 12,904,983 10,815,168 2,081,624 10,332,299
Mar. 2016 12,767,254 10,696,586 2,062,643 10,784,964
Dec. 2015 12,604,226 10,476,714 2,123,364 11,200,867
Sep. 2015 12,602,729 10,401,546 2,197,896 11,063,229
Jun. 2015 12,983,458 10,715,765 2,264,431 11,469,807
Mar. 2015 12,792,496 10,541,862 2,252,475 11,415,451
Dec. 2014 12,886,339 10,642,463 2,248,892 11,536,052
Sep. 2014 12,842,786 10,579,638 2,268,202 11,458,510
Jun. 2014 12,739,154 10,496,084 2,282,174 11,369,278
Mar. 2014 13,340,906 10,528,364 2,751,829 10,954,430
Dec. 2012 13,584,130 10,802,445 2,719,048 11,075,764
Sep. 2012 13,297,596 10,524,545 2,705,809 10,916,452
Jun. 2012 12,871,127 10,318,247 2,502,404 10,929,270
Mar. 2012 12,305,678 10,050,309 2,210,602 8,116,776
Sursa: bnro.ro

27 Filip, B., Tehnologii financiar – bancare, Editura Junimea, Iași, 2003
28 Studiu GfK Romania, 25 noiembrie 2010 www.gfk -ro.com

46
Aproape un sfert (24,87%) din cardurile de plata active sunt emise in București, potrivit
raportului băncii centrale asupra comportamentului financiar al populației și agenților economici
pentru luna septembrie, doar 2,23% din aceste carduri sunt emise in valuta.
Raportul dintre numărul de carduri bancare și populația din România era d e peste 60%, însa
este foarte diferit de la județ la județ. Astfel, in București și Ilfov sunt emise 2.131.140 carduri, la o
populație care, potrivit Institutului National de Statistica, este de aproximativ 2,2 milioane locuitori.
Datele prezentate in tabe l relevă faptul că, la finele lui 2016, existau în circulație un număr
de 13,3 milioane carduri valide, dintre care aproximativ 10,8 mil. (80%) sunt active. Daca analizam
evoluția cardurilor in perioada 2012 -2016 putem deduce următoarele concluzii: număru l total de
carduri a crescut cu aproximativ un milion bucata; creșterea a fost reprezentata de mărirea
numărului de carduri de debit (11.26 % comparativ cu martie 2012); numărul cardurilor de credit au
avut o scădere de aproximativ 54.000 bucata ( 2.54 % comparativ cu 2012); in totalul cardurilor se
observă că numărul de carduri active s -a mărit. Dacă în 2012 cardurile active aveau o pondere de
65.96 % din numărul total de carduri, în decembrie 2016 acestea aveau o pondere de 80.69 %,
înregistrându -se o cr eștere de aproximativ 32 %; observăm o tendință ușoară de creștere în
segmentul cardurilor de debit începând cu a doua jumătate a anului 2014, tendința care va continua
și în anul curent.
Județele în care s -au emis cele mai multe carduri în raport cu număr ul locuitorilor sunt Cluj,
unde sunt emise 445.300 carduri la o populație de aproximativ 684.000 de locuitori (65,1%), Sibiu –
cu 216.145 carduri la 423.000 locuitori (51%), Brașov – cu 301.957 carduri pentru 595.000 locuitori
(50,7%) și Timiș, in care s -au emis 332.552 carduri la o populație de 661.000 locuitori (50,3%).29
Județele cu cea mai mică rată de penetrare a cardurilor sunt Giurgiu, cu 42.712 carduri emise
la o populație de 289.000 locuitori (15%) și Călărași, cu 54.075 carduri la 319.000 locuitor i (17%),
arata datele Băncii Naționale a României (BNR).
Comparativ cu numărul de carduri (de debit și credit) care a crescut cu 8.47 % , numărul de
ATM -uri a crescut constant în perioada analizată cu 3.60 de unități, (o creștere de 38 %). Pe ranga
funcți a de baza, băncile au început să investească în softuri specializate menite să conducă ATM -ul
într-un ghișeu multifuncțional (plăți furnizori, depunere in conturi, etc.). Acest lucru are un efect
semnificativ asupra performanțelor financiare ale băncilor o ptimizându -le costurile cu personalul.
Băncile care dețin în portofoliu cel mai mare număr de carduri sunt Banca Transilvania,
BCR, Raiffeisen Bank și UniCredit Tiriac Bank. In anul 2014, Raiffeisen Bank a înregistrat cea mai

29 bnr.ro

47
mare creștere a portofoliulu i de carduri (+160.000), Unicredit si -a mărit cel mai mult rețeaua de
acceptare a cardurilor la comercianți (peste 3.400 de POS -uri și aproape 4.000 de noi contracte
semnate cu comercianții, inclusiv cei online), însa BCR a câștigat titlul de Banca Anului in piața
cardurilor, fiind lider la trei dintre cei șase principali indicatori de evaluare.

Tabel 2 – Portofoliilor principalilor 10 emitenți pe cardurile de debit
(SEM I, 2016)
NR Banca unități
1 BRD 2,175,000
2 BCR 1,800,000
3 Banca Transilvania 1,700,000
4 Raiffeisen Bank 1,350,000
5 ING Bank 950,000
6 CEC Bank 850,000
7 Bancpost 660,000
8 UniCredit Tiriac Bank 345,000
9 Alpha Bank 200,000
10 OTP Bank: 170,000
Sursa: băncile comerciale și ARB

Urmărind portofoliile băncilor din semestrul I al anului 2016, constatăm că 10 bănci dețin
peste 92% din piața cardurilor de debit. Cauza principală este că aceste bănci au cele mai mari
depozite atrase (în special de la populație). In ultima vreme, cam or ice depozit la vedere are atașat
minim un card de debit.
O evoluție spectaculoasa o putem observa la Banca Transilvania, “Banca Oamenilor
Întreprinzători ” cea mai mare bancă cu capital majoritar romanesc, dezvoltare datorată strategiilor
ofensive de marke ting din ultima perioadă. Banca Transilvania a reușit, în ultimii ani, să urce 5
locuri în topul băncilor după nivelul activelor.
Chiar daca băncile puternice si -au redus sensibil din portofolii in perioada 2012 -2014,
ponderea lor a rămas destul de mare, la peste 70%. In această categorie a marilor emitenți, cu
portofolii de peste un milion de carduri, a intrat ING devansând Bancpost ul.
Tabel 3. Concentrarea pieței de carduri

48
Tip emitent Dec. 2012 Dec. 2013 Dec. 2014
Bănci cu portofolii mari
(peste 1 mil. carduri) 9.207.123 –
74,7%
(5 emitenți ) 8.003.220 –
64,7%
(4 emitenți) 8.632.495 – 71,3%
(5 emitenți)
Bănci cu portofolii medii
(100.000 – 1.000.000
carduri) 2.837.217
(9 emitenți) 4.023.108
(11 emitenți) 2.919.470
(8 emitenți)
Bănci cu portofolii mici
(sub 100.000 carduri) 286.899 – 2,3%
(15 emitenți) 331.938 – 2,7%
(16 emitenți) 558.028 – 4,6%
(18 emitenți)
Total 12.331.239 12.358.266 12.109.993
Sursa: băncile comerciale
Raportându -ne la zona Euro, in 2015, scăderi ale portofoliului de carduri au mai înregistrat o
serie de alte 13 state europene. Din perspectiva dimensiunii contracției consemnate în acest an,
România se clasează pe locul trei după Grecia (13%) și Irlanda (8%), cu o diminuare de 5,%, a
numărului de carduri din circulație (exact ca și in cazul Bulgariei).30
Evoluția din ultimii 10 ani per ansamblul pieței Uniunii Europene este relati v similara –
grafic următor – însa cu o creștere de numai 70% și o corecție mai lină în 2015 având în vedere ca
emitenții mari, cu portofolii naționale de cel puțin 100 de milioane de carduri (Germania, și Franța),
nu au înregistrat scăderi in acest an.
Dacă raportăm portofoliul de carduri valide din circulație la populația activă, cu vârsta
cuprinsa intre 15 și 59 de ani, constatam ca România a încheiat anul 2015 cu o medie statistică de
0.9 carduri pe locuitor. Media este foarte încurajatoare pentru viito rul plaților electronice având în
vedere că țara noastră deține prima poziție in UE din perspectiva ponderii populației din mediul
rural – peste 45%.
Gradul de penetrare este însă sensibil diferit în funcție de mediul în care trăiește populația.
Cele mai recente studii din 2015 relevă faptul că peste jumătate (54%) din populația urbană, cu
vârsta de minim 15 ani, deține un card, în vreme ce pentru întreaga tara procentul scade la numai
41% (vezi MasterIndex). Procentul celor care utilizează cardul bancar c rește până la 85% pentru
românii care trăiesc în orașe cu peste 50.000 locuitori. Procentele diferă foarte mult și în funcție de
nivelul de educație, de la 20%, în rândul respondenților cu studii primare, la 86% în cazul celor cu
studii superioare.

30 Bnr.ro

49
În anul 2014, majoritatea băncilor din România (21 din 39 autorizate) ofereau celor circa
28.000 de utilizatori, un număr total de 28 de servicii bancare electronice avizate, incluzând practic
toate tipurile de servicii, respectiv: informații despre cont, informa ții asupra tranzacțiilor, precum și
transferuri și plăți intra -și interbancare. Toate aceste bănci pun la dispoziție un canal de acces prin
voce, adică o conectare prin telefon la propriul Centru de Asistența Telefonica (ceea ce este
obligatoriu pentru toa te băncile care sunt emitente de carduri). Majoritatea acestor bănci oferă
diverse variante de acces la informații prin Internet și prin telefonul mobil, iar trei dintre ele oferă și
posibilitatea de a face transferuri de fonduri și plăți. Serviciile banca re electronice avizate în mod
curent pot fi vizionate pe site -ul MCTI, iar descrierea lor amănunțită se află pe site -urile băncilor.
Tabel 1.1 Sistemele E -banking in România
Nr. Banca Internet Banking Home Banking MobileBanking
1 ABN AMRO Bank
România Office –
NetRomânia
2 Alpha Bank România Alpha Web Banking AlphaLine
3 Banca Com. “Ion Țiriac ” Office2Office
4 Banca Com.RoBank HBS
6 Banque Franco -Roumaine
Paris i-BFR

7 Banca Italo -Romena SpA
Italia Treviso Bank@You – Internet
Banking
8 Banc Post Internet eBank Internet eBank
9 B. R. D. BRD -NET SOGECASH,
MultiX Mobilis
10 Libra Bank S.A. LIBRA WEB
BANKING
11 EMPORIKI BANK (S.A. UBISQL Internet
Banking
12 Egnatia Bank România MultiCash
13 EUROM BANK S.A. Eurom Online
14 EXIMBANK S.A. Internet eBank Internet eBank
15 HVB Bank România OnLine Banking Multicash
16 ING Bank N.V. ING Online Multicash
17 NOVA BANK S.A Internet eBank Internet eBank
18 Raiffeisen Bank MultiCash myBanking
19 Volksbank România MultiCash@Office MultiCash Clasic
20 UniCredit România UniCredit Internet
banking
21 S.C. SANPAOLO IMI
BANK ROMÂNIA S.A. SANPAOLO B@NK
22 PORSCHE BANK . Bank @ You

50
23 ROMEXTERRA BANK TerraBanking Terra M – mobile
24 Banca Transilvania S.A BT24 BT-Ultra
25 FINANSBANK(România FINANSnet
26 Anglo -Românian Bank
Limited i-ARBL
Sursa: web -site MCTI și băncile din România
În prezent, 26 de bănci din totalul de 39 de bănci din România au implementate sisteme de
e-banking, așa cum rezultă și din tabelul 1.1
Din analiza tabelului, se observă ca cele mai răspândite sisteme de e -banking sunt cele de
Internet banking (21 bănci), urmate de home banking (15 bănci) și mobile banking (3 bănci). Chiar
dacă băncile au adoptat o atitudine rezervată față de piața de e -Banking, susținând ca aceasta este
încă în formare, potrivit datelor furnizate de MCTI, anul trecut tranzacțiile prin instrumentele de
plăți electronice au depășit 35 de miliarde EUR.
În România, Revista Link31 a realizat un studiu privind gradul de utilizare al serviciilor de
e-banking în rândul companiilor. Cercetarea s -a desfășurat în perioada 14 -29 iulie 2005, pe un
eșantion de 198 de companii naționale (mai mult de jumătate din acestea fiind corporații cu o cifră
de afaceri de peste 2 milioan e EUR). Potrivit studiului, numai 24 din cele 198 de companii care au
făcut parte din eșantion folosesc, în mod curent, serviciile de e -banking, ceea ce reprezintă 12,12%.
Dintre acestea, utilizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță a crescut, m ai ales, în
rândul companiilor care își desfășoară activitatea în IT&C. În același timp, gradul de utilizare al
serviciilor de e -banking a crescut în rândul corporațiilor, întreprinderile mici utilizând mai puțin
serviciile de plată electronică. Principa lele motive, conform studiului, pentru care se utilizează
sau nu e – banking -ul: comoditatea și economia de timp sunt principalele motive pentru care
companiile utilizează un serviciu e -banking; efectuarea tranzacțiilor în timp real; siguranț a acestora;
evitarea aglomerației pe drumul până la bancă și în incinta acesteia
De remarcat este faptul că, din acele companii care utilizează e -banking, numai 8,33%
motivează alegerea lor din perspectiva comisioanelor reduse la realizarea operaț iunilor. Așadar,
nu costurile mai mici atrag companiile în utilizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță,
factorii prioritari fiind comoditatea și economia de timp. De cealaltă parte, companiile care nu
folosesc e -banking își motivează opțiunea p rin lipsa de informații despre aceste servicii, majoritatea
considerând ca e -banking -ul nu este suficient promovat în România. Principalii vinovați, în opinia
companiilor, fiind în primul rând băncile, care nu își promovează corespunzător pachetele de serv icii
și în al doilea rând, presa nu mediatizează suficient subiectul. De aceea informația este precară, iar

31 http://www.link2ec.ro/, 2005

51
gradul de utilizare al serviciilor este redus. În același timp, lipsa informației conduce la
neîncrederea în siguranța sist emelor informatice și a tranzacțiilor în sine, fapt care dă naștere
unui cerc vicios Conform studiului, companiile folosesc serviciul e -banking pentru a ordona, în
primul rând, plăți și transferuri. De asemenea, o incidență destul de mare o au operaț iunile de
schimb valutar, consultarea conturilor, viramente între conturi și extrasele de cont. În ceea ce
privește plățile, cele mai frecvente plăți sunt cele efectuate prin ordine de plată către parteneri și
plățile pentru utilități (telecom, asigurări), o incidență mai mică având plățile internaționale.
Conform studiului, atât companiile care folosesc acest tip de serviciu, cât și cele care nu îl
folosesc consideră că e -banking -ul este un instrument util, notându -l pe o scala de la 1 la 10 cu 8,32
de pun cte. Cei care folosesc deja serviciile de plăți electronice sunt, în general, mulțumite de acestea
și consideră că activitatea le -a fost mult ușurată în urma alegerii acestui serviciu.
De cealaltă parte, companiile care nu folosesc, încă, e -banking -ul, ar dori și ele să îl
utilizeze, cu condiția ca să le fie explicate, pe larg, avantajele acestuia.
Analiza atuurilor serviciilor bancare on -line trebuie efectuată atât din perspectiva
instituției bancare, cât și din punctul de vedere al clientului/uti lizator, sub cele două forme în care se
prezintă acesta: clientul individual și clientul instituțional.
Din punctul de vedere al băncii furnizoare, serviciile de electronic -banking comportă
următoarele avantaje: creșterea gradului de satisfacere a cerințelor clientului, datorită faptului că
acest serviciu este disponibil 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămân ă, lăsând clientului posibilitatea să
aleagă când și unde să își efectueze tranzacțiile; creșterea ratei de fidelizare clienților prin eliminarea
condiționării față de locația fizică a unei bănci sau de numărul de filiale și personalul disponibil,
având în vedere că un contact direct cu reprezentanții unei bănci este mult mai rar; posibilitatea
extinderii regionale cu investiții mult reduse în locațiile fizice ale filialelor sau agențiilor; Internet –
ul, prin intermediul marketingului bazelor de date, prezintă oportunități unice de oferte
personalizate pentru un număr mult mai mare de clienți. Spre exemplu, în momentul în care un
client accesează website -ul, cunoscând serviciile pe care clientul respectiv le folosește și
intere sele pe care le are, prin intermediul unui software personalizat, clientului i se poate oferi
noul produs/serviciu, fie al băncii, fie al unui partener; identificarea clienților sau segmentelor
profitabile de clienți. O bază de date cu informații comp lexe despre clienți, ce pot fi obținute prin
site-ul de internet, poate facilita analiza detaliată a fiecărui client sau a unor grupe de clienți și
măsurarea profitabilității acestora. Acestor clienți profitabili li se pot face oferte speciale pentru a -i
reține; tranzacțiile bancare on -line au costurile cele mai reduse dintre toate tipurile de tranzacții;

52
imagine bună pe piață. Băncile care oferă astfel de servicii sunt percepute ca lideri în implementarea
tehnologiei, având o imagine mai bună pe piață.
Pentru utilizatorul -persoană fizică online, banking -ul prezintă următoarele avantaje :
costuri reduse pentru accesul și folosirea diferitelor produse și servicii bancare; comoditate.
Toate tranzacțiile bancare pot fi efectuate de acasă sau d e la birou, fără a fi necesară deplasarea la
sediul băncii; viteză. Răspunsul mediului este foarte rapid, astfel încât clientul poate aștepta
până în ultimul minut pentru a iniția un transfer de fonduri; administrarea fondurilor. Clientul poate
avea istoricul diferitelor conturi și poate face analize pe propriul computer înainte de a realiza o
tranzacție pe web.
Pentru clienții instituționali, avantajele sunt : costuri reduse pentru accesarea și utilizarea
diferitelor produse și servicii, solicita rea de credite, deschiderea de acreditive etc.; acces la
informații. Corporațiile pot avea acces la informații, putând vedea situația conturilor printr -un
simplu click de mouse; managementul lichidităților. Serviciile bancare prin internet permit cliențilo r
instituționali să -și transfere banii dintr -un cont într -altul pentru a face plăți, având și o imagine
permanentă asupra lichidităților.
Dezvoltarea activității cu carduri a scos în evidență și unele inperfecțiuni în ce privește
securitatea operațiunilor și a modului de utilizare de către posesori. Măsurile de securitate ca
holograma, PIN -ul, verificarea specimenului de semnătură nu s -au dovedit suficiente și au fost
introduse măsuri în operare ca limitarea sumei autorizate, a numărului zilnic de tranzacți i la un
comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente în baza de date și alți parametri
specifici băncilor emitente.
In același timp, perfecționările tehnologice au condus la înlocuirea suportului hârtie cu cel
electronic și la ext inderea transmisiei telefonice, care, în unele zone, rămân vulnerabile la încercările
de fraudă. Măsurile de protecție mai noi prevăd codificarea mesajelor transmise prin circuitul
telefonic dar acest sistem este mai complicat și mai scump și nu este invul nerabil. In cazul
tranzacțiilor de valori mai importante, comercianții au luat măsura de a interoga banca emitentă și
aceasta pe deținătorul cardului asupra realității operației, măsură care presupune un răspuns
suplimentar și o autorizare întârziată, dar care s -a dovedit a fi foarte eficientă.
Practica bancară cu carduri a arătat că frauda se produce de cele mai mule ori în activitatea
de acceptare, determinată de posesorii cardurilor sau de terțe persoane.
Fraude determinate de posesorii cardurilor: util izarea cardului de către posesor fără existența
disponibilului în cont pentru mai multe operațiuni care nu sunt supuse autorizării (sub limita de

53
autorizare), speculând faptul că operațiunea nu se verifică; banca emitentă refuză plata, urmând ca
banca acce ptantă să se îndrepte împotriva comerciantului; soluția este impunerea autorizării în toate
cazurile în care se operează în mediu de risc; utilizarea cardului pentru tranzacții pe care ulterior
posesorul nu le mai recunoaște, din rea intenție sau alte moti ve (folosirea cardului de către un alt
membru al familiei fără știrea posesorului); în acest caz se ridică problema calității activității de
triere a clienților de către banca emitentă și a preocupării pentru formarea unei culturi bancare;
transmiterea car dului altor persoane care efectuează tranzacții (de regulă în străinătate) fără ca
deținătorul să le recunoască; de asemenea, apare o problemă de relații cu clienții, în special în
perioada de început a folosirii cardurilor.
Fraude determinate de terțe pe rsoane: aflarea numărului cardului de către o terță persoană în
diverse împrejurări și folosirea acestuia în operațiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului
la un magazin, restaurant, hotel, cazinou pentru tranzacții pe care le recunoaște, însă n umărul
cardului a fost furnizat de un angajat al firmei unor persoane care utilizează aceste informații în
tranzacții frauduloase sau transmiterea prin internet a numărului de card și data valabilității pentru a
beneficia de acces la un site ori pentru a p lăti un bun/serviciu, aceste informații ajungând la un
hacker care le folosește în detrimentul deținătorului de card; din acest considerent multe bănci
emitente limitează accesul cardurilor la tranzacții pe internet; copierea benzii magnetice a unui card
valid al cărui cont atașat este alimentat cu un alt card pentru tranzacții comerciale, procedură care se
numeste “skiming’’ și este foarte greu de depistat; folosirea unor carduri pierdute/furate sau
contrafăcute, profitând de ignoranța comerciantului sau d e complicitatea acestuia cu infractorul; de
exemplu, în cazul cardurilor pierdute/furate comerciantul acceptă operațiuni sub limita de autorizare
fără a consulta lista cardurilor nevalabile, iar în cazul cardurilor contrafăcute, în care se cumpără
bunuri d e valori mai mari (bijuterii, produse electronice, haine de lux etc), comerciantul fie că nu
verifică cu atenție cardul care se poate depista că nu este autentic, fie nu este prudent ca să solicite
consultarea posesorului real; asemenea fraude se recuperea ză, la sesizarea deținătorului real, de către
banca emitentă, aceasta de la banca acceptantă și apoi de la comerciant; în vederea contracarării
acestor situații, băncile acceptante procedează fie la încheierea de contracte de asigurare, fie la
obligarea co merciantului de a constitui un depozit colateral prin care să garanteze eventuale
tranzacții frauduloase.32

32 Filip, B., Tehnologii financiar – bancare, Editura Junimea, Iași, 2003

54
In general, cardurile cu procesor s -au dovedit a fi mult mai sigure, fraudele fiind
nesemnificative. Datele statistice demonstrează acest lucru și este de așteptat elaborarea unor
procedee de securizare mai performante pe baza acestor carduri.
În cadrul procesului de monitorizare a tranzacțiilor cu carduri efectuate la comercianții
acceptanți, instituțiile acceptante au obligația de a identifica acti vitatea frauduloasă.
Ele vor identifica cel puțin următoarele tipuri de fraudă: acceptarea repetată la plată, cu
bună -credință sau nu, de carduri contrafăcute; furnizarea către persoane neautorizate de informații
cu privire la carduri valide acceptate la p lată (prin copierea benzii magnetice sau a informațiilor
embosate ori gravate pe suprafața cardului și transmiterea acestor date către aceștia); dublarea de
către comerciantul acceptant a chitanțelor aferente unor tranzacții și remiterea acestora spre înca sare
băncii acceptante.
Instituțiile acceptante au obligația de a constitui baze de date privind comercianții acceptanți
ale căror contracte de acceptare la plată a cardurilor au fost reziliate din cauza numărului excesiv de
fraude înregistrate sau asupra cărora există suspiciunea că desfășoară o activitate frauduloasă, fără să
fi fost luată nici o decizie de reziliere a contractelor de acceptare la plată a cardurilor.
Pentru realizarea acestor baze de date instituțiile acceptante vor fi obligate să inserez e în
contractele de acceptare la plată a instrumentelor de plată electronică, încheiate cu comercianții
acceptanți, clauze privind informarea comercianților acceptanți asupra dreptului instituției
acceptante de a folosi anumite date de identificare ale ace stora (codul fiscal, numărul de înregistrare
la oficiul registrului comerțului, numărul unic de înregistrare la Camera de comerț și 15 industrie,
denumirea societății), în situația în care comercianții acceptanți desfășoară o activitate frauduloasă.

3.4 Carduri utilizate in turismul international

3.4.1. Cardul BCR VISA INTERNATIONAL

Cardul “ BCR VISA Internațional” este un card în valută, destinat persoanelor fizice care
călătoresc în interes personal în străinătate.
Cardul poate fi folosit pentru: cumpărarea de bunuri / servicii la toate punctele de vânzare
care au afișată sigla VISA ; obținerea de numerar prin intermediul automatelor bancare sau de la
ghișeele băncilor care au afișate sigla VISA , în con dițiile prevăzute în contractul de utilizare.33

33 Stănciulescu, G., Țigu, G., Tehnica operațiunilor de turism, Editura All Beck, Bucure ști, 1999, p. 87

55
Pentru că pot fi utilizate si la terminale electronice (ATM, POS), odată cu eliberarea
propriu zisă a cardului, fiecărui utilizator i se generează un Cod Personal de Identificare (PIN).
“BCR VISA Internațional” este un card embosat, emis sub sigla unei organizații
internaționale (VISA Internațional) și de aceea întrunește toate caracteristicile cerute de aceasta
organizație.
Persoanele care doresc să li se elibereze un card “BCR VISA Internațional” completează un
formular numit “cerere pentru eliberarea de card” care cuprinde toate datele considerate necesare de
către bancă pentru a emite un card persoanei respective.
Cardul “BCR VISA Internațional” este conceput ca un card de debit și presupune ca toate
tranzacțiile care sunt efectuate cu ajutorul acestui card să se facă în limita disponibilului dintr -un
cont, în valută, al persoanei respective.34²
Drept urmare, pentru evidența tranzacțiilor cu carduri “BCR VISA Internaț ional” la nivelul
centralei băncii se deschide un cont special pentru operațiunea cu carduri pe numele acestor
persoane care va fi gestionat la acest nivel. Unitatea electronică este implicată în transferul sumelor
care urmează să alimenteze aceste conturi .
Plafonul minim necesar pentru deschiderea contului special de carduri, ale persoanelor care
solicită eliberarea unui astfel de card, este de 5000 usd. Deținătorul de card este obligat să mențină
în contul astfel deschis un sold mimin de 100 0 usd.
Vă redăm mai jos condițiile de emitere și utilizare aprobate de către conducerea băncii
pentru acest produs:
Contul de card – suma minimă pentru alimentarea contului de card la emitere – 5000 USD;
suma minimă ce trebui e menținută î n contul de card – 1000 USD; alimentarea c ontului de card –
franco .
Taxa de emitere card: emiterea inițial ă- 5 US; orice altă emitere ulterioar ă – 5 USD. Taxa
anuală de emitere a contului de card pentru fiecare card emis – 10 USD. Taxa de con versie valutară
pentru tranzacțiile a căror valută diferă de valuta contului de card (USD ) – 2% din valoarea
tranzacției .
Comision pentru tranzacțiile de cumpărare bunuri/sevicii în mediu on -line/off -line – 0
USD. Comision pentru tranzacțiil e de eliberare cash – 1,75% din valoarea tranzacției .

34 Lupu, N., Hotelul – Economie și Management, Editura All Beck, București, p. 123

56
Dobânzi : la disponibilul din contul de card – dobânda curentă la vedere bonificată de BCR
pentru disponibilitățile î n USD; penalizatoare pentru sumele trase descoperit e – dobândă majorată cu
20% față de dobânda curentă de creditare pentru USD.
Perioada de valabilitate a cardului este de doi ani de zile, deci la sfărșitul primului an de
valabilitate trebuie plătită din nou taxa anuală de administrare a cardului. Aceasta se re ține, de
regulă, din soldul existent al contului de carduri.
Etapele eliberării unui card sunt:
1. completarea de către persoanele interesate a formularului – cerere pentru eliberarea de card
2. analiza formularului de către conducerea unității teritoriale și înaintarea acestuia, spre aprobare,
către centrala băncii.
3. după aprobarea de către centrală, transferul, de către unitatea teritorială, a sumelor necesare
deschiderii contului special pentru operațiuni cu carduri a solicitanților care îndepl inesc condițiile
necesare precum și a taxelor aferente
4. eliberarea efectiva a cardurilor.
Așa cum s -a precizat mai sus,,BCR VISA Internațional”este,în esență,un card în valută,de
debit,destinat persoanelor fizice care pot să mențină un cont în bancă și care doresc să beneficieze de
facilitățile oferite de card.
În această ordine de idei,poate solicita un card orice persoană care face dovada că dispune de
sumele necesare pentru deschiderea contului de card și pentru plata taxelor aferente.
Având în vedere însa că nu toate tranzacțiile care se pot face cu acest tip de card trebuie
autorizate(celor a căror valoare este sub limita de autorizare stabilită pentru comerciantul
respectiv),banca nu păstrează în totalitate controlul asupra tranzacțiilor pe care deți nătorul de card le
face,Contul acestuia este debitat ca valoarea tranzacțiilor efectuate sub limita de autorizare dupa ce
comerciantul la sediul căruia s -a efectuat tranzacția prezintă chitanța spre decontare.
În această ordine de idei este extrem de impor tant ca selectarea potențialilor clienți să fie
foarte riguroasă pentru a avea garanția unei utilizări corecte a cardului.Prezentăm mai
jos,orientativ,câteva dintre criteriile după care se poate face selecția persoanelor fizice care doresc
emiterea unui ca rd.
 solicitantul este un client al băncii ; are deja un cont deschis din care poate dispune
transferul sumelor necesare deschiderii contului de carduri.
 solicitantul dispune de venituri constante ; cardul se emite pentru o perioadă de doi ani
timp în care,pe ntru a putea fi utilizat,contul de card trebuie alimentat în mod constant.

57
 bonitatea persoanei ; sucursalele/filialele trebuie să aibă în vedere numai acele personae
care prezintă garanția folosirii corecte a cardurilor emise.Din acest punct de vedere foart e
importante sunt relațiile care se pot lua despre solicitant,cum ar fi:
– dacă apelează in mod curent la serviciile băncii și cum se comportă în relațiile
cu salariații băncii;
– dacă are cazier sau a avut vreodată probleme în acest sens;
 solicitantul nu este client al băncii,dar face dovada ca dispune de sumele necesare pentru
deschiderea unui cont de carduri,fie într -un cont la altă bancă fie sub alte forme.
Verificarea corectitudinii datelor înscrise în formularul -cerere reprezintă,de asemenea ,o
posibilitate de a aprecia profilul solicitantului.
Eliberarea cardurilor se face însă individual,respectând procedurile din prezentele norme.
Formularul -cerere odată semnat de către solicitant și aprobat de către centrala băn cii capătă
automat valoare de contract și de aceea,în momentul în care se înmânează spre completarea
solicitantului,se atrage atenția asupra însușirii temeinice a prevederilor acestuia.
Precizăm că,în situația în care solicitantul întrunește condițiile p entru eliberarea unui card și
cererea este aprobată,la eliberarea cardului i se înmânează și o scrisoare în care sunt reintroduse
condițiile de utilizare a cardului stipulate în formularul -cerere.
Formularul -cerere se completează de către solicitant într -un singur exemplar.
La primirea formularelor -cerere completate,se vor avea în vedere următoarele aspecte:
formularul să fie complet lizibil,cu pix cu pastă ; să fie completate toate rubricile ; exactitatea datelor
din formular .
În baza criteriilor enum erate la paragraful anterior,unitatea teritorială va menționa,pe
scurt,în spațiul dedicat comentariilor,motivația pentru care persoana respectiva este sau nu
recomandată pentru eliberarea unui card.Apoi formularul se semnează de către conducerea unității
teritoriale.
Mențiunea unității teritoriale este elementul cel mai important care se ia în considerare
pentru eliberarea cardului,motiv pentru care analiza formularului -cerere trebuie făcuta cu maximă
responsabilitate,iar la rubrica,,Comentarii” se va arg umenta propunerea făcută (recomandat sau
nerecomandat).
Formularul se expediază apoi la centrala băncii.Se transmite numai formularul în sine (cel
pe fond galben) care se detașează de restu pliantului.

58
Atenție: formularul se expediază la centrala bănci i, Direcția Decontării Necomerciale,
Serviciul Cardului chiar dacă,dintr -un motiv sau altul,avizul dumneavoastră este nefavorabil.
La nivelul centralei formularele sunt reanalizate pentru aprobarea finală.
Conform prevederilor din formularul -cerere, banca își rezervă dreptul de a nu aproba
cererile de eliberare de card fără a fi nevoită să ofere explicații acestora asupra motivelor care au stat
la baza refuzului.
În aceste condiții, numai dacă formularul este aprobat,de la centrala băncii se transmite
unității teritoriale acest mesaj (fax) pentru a se trece la următoarea etapă,aceea a transferului sumelor
necesare pentru deschiderea contului special de carduri al deținătorului precum și a taxelor aferente.
După primirea avizului favorabil,se procedea ză astfel: solicitanții dispun transferul sumelor
care urmează să alimenteze inițial contul special pentru carduri.Transferul poate fi făcut fie din
contul solicitantului(dacă acesta dispune de un astfel de cont) fie după ce solicitantul a depus la
ghișeu sumele necesare.
Transferul se face în următoarele condiții: se transferă atât sumele care urmează să
alimenteze contul special cât și sumele reprezentând taxa de emitere a cardului și taxa de
administrare a acestuia(unde este cazul) ; suma inițială pentr u deschiderea contului este de cel putin
5.000 USD,la care se adaugă,în cazul clienților băncii,taxa de emitere(5 USD/card emis ți taxa de
administare(10USD/card emis); pentru transferurile destinate deschiderii contului special pentru
operațiuni cu cardul nu se percepe commis ion; lunar, unitatea teritorială va primi de la Direcția
Decontări Necomerciale Serviciul Carduri un extras de cont,pe numele deținătorului,pentru toate
tranzacțiile ce au avut loc în cursul lunii.Acest extras va fi transmis acestuia.
La nivelul centralei băncii,după ce contul special al deținătorului pentru operațiuni cu
carduri a fost deschis și alimentat conform condițiilor stipulate în contract,se emit efectiv cardurile.
Emiterea efectivă a cardurilor înseamnă: personalizarea ca rdurilor cu datele personale ale
solicitantului ; generarea Codului Personal de Identificare a utilizatorului(PIN)
Cardurile și PIN -urile se transmit unitățiilor teritoriale de origine a solicitantului în plicuri
separate,închise,însoțite de o scrisoare de remitere în care sunt specificate numele persoanei și datele
de identificare (BI) .Aceasta anunță persoana respective pentru prezentarea la ghișeu.
Ambele plicuri se înmânează pe bază de semnătură și după verificarea documentului de
identitate al util izatorului.În prezent lucrătorului de la ghișeu,utilizatorul autorizat deschide plicul în
care se verifică exactitatea datelor tipărite pe card.Dacă toate datele corespund,utilizatorul semnează
cardul pe verso,în spațiul special destinat.Se recomandă semna rea cardului cu un pix cu pastă.

59

3.4.2.Cardul AMERICAN EXPRES INTERNATIONAL

AMERICAN EXPRESS este un imperiu financiar ăi turistic,care s -a născut în America de
Nord în anul 1850,în orasul Buffalo,începând ca o companie de expediții rapide .
Marea expansiune a început în 1882,cu o descoperire excepțională -ordinul de plată la
purtător -care înlocuia banii în numerar și care a fost folosit la nivel de milioane de dolari de către
imigranții europeni din America,ce trimiteau bani rudelor din Eu ropa.
În 1891 AMERICAN EXPRESS creează cec -ul de călătorie,modalitate de plată,mult
simplificată,pentru călătoriile transcontinentale. În 1898 AMERICAN EXPRESS își pune bazele în
Europa -mai întâi Franța,Marea Britanie,Germania -și intră în turismul intern ațional prin vânzarea
biletelor de tren și vapor. În 1945 AMERICAN EXPRESS începe crearea de programe turistice
pentru militarii americani staționați în Europa.
În 1958 AMERICAN EXPRESS inventează și lansează cartea de credit(CARD -ul).În 1995
existau 36 milioane de cărti de credit validate în toată lumea. În 1962 se naște sistemul
computerizat -criteriul imperiului financiar și turistic AMERICAN EXPRESS. În 1982 a cțiunile
AMERICAN EXPRESS se cotează la bursa din New York și se include în faimosul indicator
financiar DOW JONES INDUSTRIAL.
In 1983 AMERICAN EXPRESS cumpără prima bancă,întregindu -se,astfel,imperiul
financiar -turistic,care în anul 1986 își stabilește sediul central în WORLD FINANCIAL CENTER
din NEW YORK.În present are 36 bănci propri în toată lumea. În 1985 AMEX pătrunde pe piața
financiară japoneză cu indicatorul SAMURAI,cotat la bursa din Tokio.
În 1989 ia ființa,la Phoenix -SUA,Universitatea AMERIC AN EXPRESS pentru pregătirea
personaluilui financiar și de turism. În 1990 AMEX formează o companie mixtă cu liderul
comunicațiilor americane AT&T,ca suport de telecomunicații mondial pentru clientelă sa.
Aceste câteva aspecte din istoria și realizările firmei au avut ca scop să vă contureze o
imagine asupra potențialului,profesionalismului și credibilității acestei firme internaționale.
Pentru o și mai bună cunoaștere,vă exemplificăm și cu câteva cifre caracterizarea firmei
AMERICAN EXPRESS: numărul de salariaț i proprii : 71.000 ; cărți de credit valabile în lume : peste
36 milioane ; volumul de afaceri cărți de credit: 124 miliarde USD ; volum de afaceri cec -uri de

60
călătorie: 23,6 miliarde USD ; puncte de acceptare a card -urilor în lume (magazine , hoteluri,
restaurante) : 3,6 milioane
Avantajele acceptării card -ului ca mijloc de plată constau in creșterea volumului de vânzări,
prin atragerea unui număr mai mare de clienți,întrucât posesorii de cărți de credit se vor adăuga
celor ce plătesc cu nume rar,pe de o parte, iar pe de altă parte, cheltuielile acestora vor crește,
nemaifiind limitați de sumele de care dispun în numerar.
De obicei, clienții străini care călătoresc organizat au în voucher un număr de servicii
turistice limitate și tot limitate sunt sumel e în numerar, pe care le posedă. Motive pentru a cumpă ra
mai mul te servicii cu cartea de credit:
-scăderea cantității de numerar și eliminarea precauților și a costurilor asociate manipulării
numerarului
-creșterea securității operațiunilor de plată î n valută,diminuându -se riscurile fraudelor
ocazionate de banii în numerar
-simplificarea muncii casierilor,procedura de validare a cărților de credit fiind mai
simplă,rapidă și sigură.
-creșterea prestigiului și îmbunătățirea imaginii pentru hotelurile și restaurantele care
afișează acceptarea cărtilor de credit
-posibilitatea de a realiza încasări în valută
Contractul dintre agenții economici și AMERICAN EXPRESS se realizează prin
intermediul Băncii Comerciale Ion Țiriac sau al firmei Marshal Turism și este exprimat în
valută.Acesta din urmă avantaj este, de fapt, modificarea crucială a sistemului de lucru în
România,începând cu acest an,pentru simplificarea și urgentarea plățiilor în valută către societățile
comerciale.
În plus, serviciile d e asistență,logistica,acordarea de material de lucru și de
promovare,expedierea săptămânală a facturilor,sunt gratuite și se acordă, în prezent, de către Banca
Comercial ă Ion Țiriac – București, care emite, împreună cu AMERICAN EXPRESS, card-uri pentru
cetățeni români, card-uri acceptate în peste 3,6 milioane de puncte comerciale din lume.
Avantajele folosirii card -ului în loc de numerar sunt evidente: eliminarea riscului de a purta
sume mari în numerar (pierdere, furt, falsuri); acceptarea card -ului î n peste 3,6 mil. de puncte
comerciale din lume ; posibilitatea de a primi pe loc asistență și sprijin, gratuite, înlocuirea card -ului
pe loc, în peste 1.700 de agenții AMEX din peste 120 de țări ; facilități substanțiale la condițiile și
tarifele oferite pen tru călătoriile în străinătate de firma Marshal Turism.

61
Aceste avantaje oferă unicitate card -ului AMERICAN EXPRESS, spre deosebire de alte
tipuri de card -uri.
Cu cele peste 1700 de birouri de turism,proprii sau reprezentante,în peste 120 ță ri ale lumii,
AMERICAN EXPRESS preia o parte importanță a fluxului de oameni de afaceri și turiști din lume.
Recent AMERICAN EXPRESS a cumpărat 30% din colosul turistic THOMAS COOK și
anume partea de turism de afaceri,adăugându -și astfel la r ețeaua de vânzare,birourile de turism
Thomas Cook.
Hotelurile publicate de AMERICAN EXPRESS,în număr de peste 3200 și acoperind circa
800 de destinații turistice din întreaga lume,sunt alese cu grijă din punct de vedere al serviciilor și al
tarifelor pre ferențiale acordate de AMERICAN EXPRESS,numai clienților săi.
Eforturile de promovare ale firmei sunt uriașe, iar efectele sunt pe măsura acestora,putând
lansa,în maxim doi ani,pe piața internațională,o destinație sau un hotel cu creșterea corespunzatoar e
pentru acestea a cifrei de afaceri.
Sistemul de rezervări supercomputerizat,cu două creiere -unul la New York,pentru America
de Nord și unul la Brighton(Anglia),pentru Europs -servește,în principal,posesorii de cărți de credit
AMERICAN EXPRESS,cărora li se acordă toata gama de servicii:rezervări de hoteluri,bilete de
transport terestru și aerian,închirieri de mașini,servicii financiare,servicii de vize și
pașapoarte,servicii de cărți de credit,asistență în orice domeniu legată de acestea -24 de ore pe zi.
Nici o altă firmă din lume nu are grijă de clienți săi în acest mod,dar acest răsfăț este
răsplătit de cartea de credit AMERICAN EXPRESS.
Orice posesor de card AMERICAN EXPRESS sau de documente de călătorie emise de o
reprezentantă AMERICAN EXPRESS ben eficiază de conceptul unic creat de AMERICAN
EXPRESS: ”GRIJA FA ȚĂ DE CLIENT ORIUNDE îN LUME ”, prin cele 1.700 de birouri de
voiaj,în peste120 de țări.
Aceasta înseamnă că acest client se poate adresa oricărui birou AMEX și obține gratuit:
reconfirmarea b iletului de avion ; recrutarea călătoriei ; rezervări de camere în hoteluri ; rezervarea
închirierilor de mașini ; rezervarea de tururi de oraș,transferuri sau alte servicii turistice ; înlocuirea
card-ului pierdut sau furat ; eliberarea de numerar .

62
3.4.3 . Cardul “NOUVELLES FRONTIERES SIMPATURISM”

Firma ,NOUVELLES FRONTIERES SIMPATURISM” este o firmă de turism mixtă
Româno -Franceza înființată în 1991.Este una dintre cele mai importante firme din țară în acest
domeniu, având deschise numeroase agenții în B ucurești, precum și filiale în cele mai importante
orașe din țară : Constanța, Brasov, Tulcea.
Are un vast domeniu de activitate, ocupându -se de turism intern,extern precum și vânzări
bilete de avion.
În ceea ce privește turismul extern, pe lângă agenț iile NOUVELLES FRONTIERES din
toată lumea,firma are numeroase contacte cu diverse alte firme de turism de pe întreg globul.
Având un asemenea mare volum de vînzări în toată activitatea, firma a trebuit să -și
stabilească anumite reguli de plată, valabile pentru cei care efectuează rezervări de servicii turistice
ca persoane fizice sau juridice, dar și reguli de plată pentru prestatorii externi și interni cu care se
lucrează.
Plata se poate efectua cash,la unul dintre ghișeele de la sediul firmei,sau se p oate face printr –
un ordin de plată. Suma de bani care trebuie platită sau virată este comunicată turistului la
telefon,sau,dacă discutăm despre o firmă revânzătoare,această suma se face cunoscută prin
trimiterea unei facturi proforma. Pe această factură se inserează și adresa băncii către care urmează
să se facă plata,toate coordonatele bancare,precum și adresa firmei cu numerele de telefon.
Acest ordin de plata se poate trimite și prin fax pentru a nu obliga clientul să facă o
deplasare la sediul firmei, pentru a putea să -și folosescă eficient timpul disponibil.
Odată primită copia ordinului de plată, acesta se va introduce in calculator conform
programului special creat pentru o asemenea plată,unde se înscriu: numărul ordinului de plată,
Banca clientului, numele acestuia, suma de bani virată și efectivul care trebuia plătit.
Acest tip de plată se poate face și dacă discutăm de o agenție revânzătoare sau o firmă care
dorește rezervarea anumitor servicii atât de grup sau pentru individuali.
Numai după efectuarea plății,clientului i se pot da voucherele pentru serviciile comandate
sau biletele de avion.
Plata către o agenție prestatoare străină:
În momentul în care se solicită efectuarea plății, se trimite o copie a facturii proforme prin
fax, pe care este înscrisă suma care trebuie virată precum și adresa băncii și coordonatele bancare.
Cu această factură proformă, contabila care efectuează plățiile se va duce la bancă și va plăti această

63
suma, prin transfer bancar. În momentul efectuării acestei plăți,pe factura respectivă se pune
ștampila băncii,semn al efectuării acestui transfer. Această copie a facturii cu ștampila băncii
aplicată se transmite prin fax firmei prestatoare pentru a dovedi că p lata a fost făcută.
Peste cateva zile,se va primi de la bancă swift -ul,care anunță intrarea banilor in contul firmei
cu care se lucrează. Aceasta va confirma primirea banilor sau va anunța,în caz contrar,inexistența
banilor în contul său. De obicei,în cazul în care colaborarea cu o anumită firmă es te la început,se va
efectua plata în avans a sumei în același mod. Factura originala se va trimite în scurt timp prin poștă.

64
Capitolul IV
Instrumentele de plată electronice la BCR

4.1. Prezentare BCR

Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este o bancă universală care
deservește atât clienți retail, cât și clienți corporativi. Administrând active de peste 16 miliarde EUR,
BCR este principalul furnizor de servicii din România și cel mai valoros brand financiar rom ânesc.
BCR este în prezent cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiuni în
străinătate, precum și de leasing, economisire si creditare în scopuri locative (bancă pentru locuințe)
și subsidiare pentru pensii private.
BCR oferă întreaga gama de servicii bancare, incluzând soluții de internet banking, phone
banking și e -commerce. Rețeaua băncii cuprinde peste 667 de unități și agenții retail (pentru
persoane fizice și microîntreprinderi) în toate orașele din România cu peste 10.000 de loc uitori.
Clienții corporate (IMM -uri și companii mari) sunt deserviți de 48 de centre de afaceri dedicate.
BCR deține cea mai mare rețea națională de ATM -uri și POS -uri – peste 2.200 de bancomate și
peste 18.000 de terminale electronice operaționale la come rcianți pentru efectuarea plăților cu
cardul.35
În 1990 se constituie Banca Comercială Română prin prin preluarea activităților comerciale
ale Băncii Naționale a României. În 1998, BCR deschide o filială la Chișinău, în Republica
Moldova. În 1999, BCR fuzio nează prin absorbție cu Bancorex. În 2001 – BCR Leasing se lansează
pe piața românească. În 2003 are loc privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către
BERD și IFC. În 2005 se înființează BCR Asigurări de viață. În 2006, banca austriacă Erste Bank
finalizează achiziționarea Băncii Comerciale Române. Erste Bank a achiziționat 61,8825% din
acțiunile BCR de la Guvernul Român, BERD și IFC în urma achitării a 3,75 miliarde Euro. În 2007,
BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața românească. În 2008, Banca Comercială Română
vinde operațiunile de asigurări către Vienna Insurance Group, iar BCR Banca pentru Locuințe intră
pe piața românească. În 2009, BCR adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu –
Medium Term Notes (MTN) – in val oare totala de 3 miliarde EUR.36

35 www.bcr.ro
36 Ibidem

65
BCR a marcat, de -a lungul timpului, mai multe premiere pe piața bancară românească,
printre care: în 1994, BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru principal
EUROPAY; în 1995, BCR emite primele carduri d e debit din România sub siglă internațională și
are loc prima tranzacție la un ATM în România; în 2000, BCR lansează primul credit de trezorerie
pentru persoane fizice. BCR este prima bancă din România care efectuează operațiuni cu titluri de
valoare pe pi ața secundară. În 2002, BCR lansează primul credit ipotecar de pe piața bancară
românească. În 2003, BCR este prima bancă românească furnizoare de credite ipotecare clienților
retail și corporate. În 2004, BCR este prima banca din România care a instalat A utomate de Schimb
Valutar (ASV). În 2005, BCR permite utilizarea, în rețeaua sa de POS și ATM a cardurilor cu CHIP
(smart -card). În 2006, Banca Comerciala Română lansează în premieră, prin Universitatea BCR,
programul de practică – STUDENT BCR – care permi te studenților efectuarea practicii în cadrul a
șapte sucursale BCR din București. BCR este prima instituție bancară din România care a lansat o
rețea de birouri specializate la nivel național – „EU Office BCR” – dedicate exclusiv fondurilor
europene.37
BCR face parte din Grupul BCR care mai include și BCR Banca pentru Locuințe , BCR
Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. , BCR Leasing și BCR
Chișinău. BCR Banca pentru Locuințe (BCR BpL) este subsidiara grupului BCR specializa tă în
economisirea și creditarea domeniului locativ în sistem colectiv, care a fost lansată în iulie 2008. În
anul 2009 a încheiat 134.000 de contracte, în valoare de 3,5 miliarde lei. BCR BpL este liderul
necontestat al pieței în ceea ce privește activele totale (peste 50%) și noile contracte (peste 75%).
BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. a fost înființată în
luna iunie 2007, cu un capital social inițial de 50.000.000 RON. BCR PENSII a avut o activitate
extrem de din amică pe piața pensiilor private din România ce a determinat consolidarea poziției
companiei pe piață. În 2009, BCR PENSII a finalizat preluarea Fondului de Pensii Administrat
Privat Omniforte de pe piața pensiilor obligatorii, și tot în 2009 a intrat pe p iața pensiilor facultative
prin preluarea Fondului de Pensii Facultative BCR PRUDENT, iar la începutul anului 2010 a
finalizat preluarea fondurilor de pensii obligatorii Prima Pensie și OTP. BCR deține 99,99% din
acțiunile BCR Pensii, Societate de Administ rare a Fondurilor de Pensii Private S.A.38
BCR Leasing S.A. s-a înființat în martie 2001, ca o completare a ofertei de finanțare a
Grupului Banca Comercială Română destinată persoanelor fizice, persoanelor juridice și persoanelor
fizice autorizate, pentru a chiziționarea bunurilor de folosință îndelungată. BCR LEASING IFN S.A.

37 www.bcr.ro
38 Ibidem

66
oferă servicii de leasing financiar intern pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată,
respectiv: leasing pentru achiziționarea de autovehicule, flote, echipamente și util aje industriale,
aparatură medicală, software și echipamente I.T. etc., precum și leasing pentru imobile cu destinație
industrială sau comercială. BCR Leasing este controlată în proporție de 89,03% de BCR, în timp ce
Financiara SA deține 10% din capital, i ar restul de 0,97% este deținut de către persoane fizice.39
Strategia BCR ia în considerare mediul economic actual și tendințele ce pot fi estimate
privind evoluția pieței financiar -bancare românești și stabilește că BCR trebuie să se diferențieze în
cadrul unui mediu competitiv prin adoptarea unei abordări de concentrare pe nevoile clientului.
BCR pune în centrul atenției transpunerea în practică a obiectivelor legate de clienți – BCR
să devină banca pe care clienții o recomandă – și de colegi – BCR să fie organizația în care lucrează
cu mândrie și plăcere cei mai buni oameni.
Linii de business – retail & private banking: cel mai de încredere brand financiar; creștere
continuă a numărului de utilizatori ai canalelor alternative; dezvoltare cotinuă a afacerii cu carduri;
Campanie de activare a posesorilor de carduri de credit și debit; ofertă dezvoltată de produse și
servicii specifice; lider pe piața serviciilor de Private Banking din România, concentrându -se pe
crearea de soluții personalizate adaptate nevoi lor clienților.
BCR oferă o gamă largă de servicii bancare pentru clienții de retail: cont curent, produse de
econimisire, credite garantate și negarantate, internet și phone banking, “Primește pensia în cont
curent”, direct debit, standing order, plăți pr in mandat, cecuri de călătorie, SEIF BCR – casete de
valori și saci sigilați, transferuri de sume în valută.
Corporate banking: f inanțarea investițiilor realizate de către autoritățile publice locale în
infrastructura socială și de utilități (orașe mari și mici); co -finanțare pentru implementarea
programelor de finanțare internaționale: PHARE/SAPARD/EBRD/EU; credite de investiții și
finanțarea capitalului de lucru pentru IMM -uri; cea mai importantă bancă pentru clienții din
industrie, retail, transport, con strucții, agricultură; finanțarea comerțului, factoring, cash
management pentru companii mari; soluții de e -payment (taxe locale, transfer bancar, multi -cash).
Cel mai înalt organism de guvernanță în BCR este Consiliul de Supraveghere, iar
Președintele ace stuia nu deține o funcție executivă în BCR. Conducerea BCR este organizată pe
două niveluri: conducerea executivă – Comitetul Executiv, format din 5 membri executivi și nivelul
de supraveghere – Consiliul de Supraveghere, format din 7 membri, în totalitate ne-executivi (adică
neimplicați în adoptarea deciziilor curente – executive – ale companiei). Comitetul Executiv

39 www.bcr.ro

67
raportează Consiliului de Supraveghere și îl informează periodic asupra deciziilor luate în
exercitarea atribuțiilor. Strategia băncii, inclus iv strategia de responsabilitate socială, este aprobată
de Consiliul de Supraveghere la propunerea Comitetului Executiv.
Structura acționariatului40:

În cadrul Grupului, ofertei tradiționale de banca comercială i s -au asociat servicii și produse
de asigurări, leasing, brokeraj pe piața de capital și administrare de active.Aceste noi servicii conexe
se desfașoară în subsidiarele specializate ale Băncii Comerciale Române : BCR Asigurări, BCR
Leasing, BCR Securities și BCR Asset Management.
Grupul BCR desfășoara o activitate completă, punând la dispoziția clienților săi pachete de
produ se și servicii ce pot fi procurate de la o singură unitate BCR, astfel avem din gama largă oferită
de bancă: garanții, credite, depozite și conturi curente, decontări, instrumente de plată, carduri,
asigurări, leasing

4.2. Tipurile de carduri BCR

Pentru persoanele fizice distingem următoarele tipuri de carduri:
1.Carduri de debit cu CIP: BCR Maestro – LEI; BCR VISA Electron – LEI; BCR VISA Clasic –
LEI; BCR VISA Clasic EURO; BCR VISA Clasic USD; BCR VISA Electron Fundatia Dinu
Patriciu; BCR VISA Electron JUNIOR.
2.Carduri de credit cu CIP: POWERCARD BCR Standard MasterCard; POWERCARD BCR
Standard Visa; POWERCARD BCR Gold MasterCard RON; POWERCARD BCR Gold Visa RON;
BCR Mastercard Gold – EURO.

40 www.bcr.ro

68
3.Carduri co -brand: BCR WIZZ AIR; BCR VISA Electron Fundatia Di nu Patriciu

4.2.1. Carduri de debit cu CIP

BCR Maestro – LEI
Avantaje
Acumulare puncte de loialitate la plata cumpărăturilor direct cu cardul: astfel, plătești cu
comision 0% și în plus pentru fiecare 2 lei cheltuiți la comercianții din țară, străinătate sau pe
internet primești 1 punct (1 punct = 0,006 lei).
Acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7 : la orice bancomat din România și din străinătate pentru
obținerea de numerar; in zonele Easy 24 Banking BCR unde se pot efectua, cu ajutorul cardului
operațiuni prin intermediul ATM -urilor, MFM -urilor (Mașini Multifuncționale) și a telefonului;
reduceri la plata cumpărăturilor cu cardul la partenerii BCR ; siguranța sporită a tranzacții lor datorită
tehnologiei cip incorporate; p lăți pe Internet în condiții de siguranță maximă prin înrolarea 3 -D
Secure ; schimbarea codului PIN direct la ATM BCR, fără commision; acces permanent la contul
curent la care este legat, prin intermediul Serviciul ui de efectuare operațiuni prin Canale Alternative
BCR ( Alo 24 Banking BCR și Click 24 Banking BCR ); posibilitatea accesării unui descoperit de
cont individual; Serviciul Asistență Carduri BCR disponibil 24/7 la numerele de telefon 021
311.10.01 sau 021 31 1.02.16. 41
BCR Maestro este un card de debit legat direct la contul curent în lei, cu tehnologie cip
încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente și are o perioadă de
valabilitate de 3 ani.
BCR Maestro poate fi utilizat în România și în străinătate pentru plata cumpărăturilor (la
POS si pe Internet) sau pentru retragere de numerar, oriunde este afișata sigla Maestro.
În cazul virarii salariului lunar într -un cont curent deschis la BCR, se poate acorda: un credit
de consum a cordat in limita unui plafon cuprins intre 500 RON si maxim 6 salarii nete fara a depasi
20.000 RON fara a fi necesara încheierea unui protocol între BCR si firma angajatoare.
Servicii necomisionabile atașate cardului BCR Maestro: plata facturilor curente de
utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.) prin
ATM -urile și Mașinile Multifuncționale (MFM -urile) ale BCR; transferuri de fonduri din propriul

41 www.bcr.ro

69
cont curent cu card de debit atașat într -un alt cont deschis la BCR în lei prin ATM -urile și MFM –
urile BCR , cum ar fi: contul de economii „MAXICONT BCR” ; rambursarea de sume pentru cardul
de credit ; rambursarea ratelor pentru creditele BCR ; reîncărcarea ca rtelelor de telefon mobil
Vodafone, Orange si Cosmote de la ATM -urile și MFM -urile BCR.42
Dobânda variabilă este stabilită în funcție de cotația ROBOR 3M la creditele acordate
persoanelor fizice prin intermediul cardurilor de debit fiind revizuită de bancă trimestrial, respectiv
în prima zi lucrătoarea a lunilor Ianuarie, Aprilie, Iulie și Octombrie a fiecărui an și se va stabili în
funcție de valoarea ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie,
Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de produs.

BCR VISA Electron – LEI
Avantaje
Acumulare puncte de loialitate la plata cumpărăturilor direct cu cardul: astfel, plătești cu
comision 0% și în plus pentru fiecare 2 lei cheltuiți la comercianții din țară, străinătate sau pe
internet primești 1 punct (1 punct = 0,006 lei).43
Acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7 : la orice bancomat din România și din străinătate pentru
obținerea de numerar; in zonele Easy 24 Banking BCR unde se pot efectua, cu ajutorul cardului
operațiuni prin intermediul ATM -urilor, MFM -urilor (Mașini Multifuncționale) și a telefonului;
reduceri la plata cumpărăturilor cu cardul la partenerii BCR ; siguranța sporită a tranzacțiilor datorită
tehnologiei cip incorporate; p lăți pe Internet în condiții de siguranță maximă prin înrolarea 3 -D
Secure ; schimbarea codului PIN direct la ATM BCR, fără commision; scces permanent la contul
curent la care este legat, prin intermediul Serviciului de efectuare operațiuni prin Canale Alternative
BCR ( Alo 24 Banking BCR și Click 24 Banking BCR ); posibilitatea accesării unui descoperit de
cont individual.

BCR VISA Clasic este un card de debit legat direct la contul curent în lei, cu tehnologie
cip încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente și a re o perioadă de
valabilitate de 3 ani.
BCR VISA Clasic in lei este un produs superior, care permite efectuarea de tranzactii in
mediul online (plata cumparaturilor la POS / pe Internet sau retragere de numerar de la bancomat) si
in mediu offline (tranzact ii la imprinter), oriunde este afisata sigla VISA.

42 www.bcr.ro
43 Ibidem

70
În cazul virarii salariului lunar într -un cont curent deschis la BCR, se poate acorda: un credit
de consum acordat in limita unui plafon cuprins intre 500 RON si maxim 6 salarii nete fara a depasi
20.000 RON fara a fi necesara încheierea unui protocol între BCR si firma angajatoare.
Servicii necomisionabile atașate cardului BCR VISA Clasic: plata facturilor curente de
utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV c ablu etc.) prin
ATM -urile și Mașinile Multifuncționale (MFM -urile) ale BCR ; transferuri de fonduri* din propriul
cont curent cu card de debit atașat într -un alt cont deschis la BCR în lei prin ATM -urile și MFM –
urile BCR , cum ar fi: contul de economii „MAXI CONT BCR” ; rambursarea de sume pentru cardul
de credit ; rambursarea ratelor pentru creditele BCR ; reîncărcarea cartelelor de telefon mobil
Vodafone, Orange si Cosmote de la ATM -urile și MFM -urile BCR; reîncărcarea cardului de
transport RATB online pe http://online.ratb.ro și la ATM -urile BCR din București care au integrată
tehnologia contactless.44

BCR VISA Clasic EURO
Avantaje
Protectie impotriva riscului de schimb valutar daca este utilizat in tarile Uniunii Europene:
clientul plateste sau ridica euro cu cardul care acceseaza contul sau in euro.
Arie mai larga de acceptare. Acumulare puncte de loialitate la plata cumpărăturilor direct cu
cardul oriunde in lume. Acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7 : la orice bancomat din România și din
străinătate pentru ob ținerea de numerar; in zonele Easy 24 Banking BCR unde se pot efectua, cu
ajutorul cardului operațiuni prin intermediul ATM -urilor, MFM -urilor (Mașini Multifuncționale) și a
telefonului; r educeri la plata cumpărăturilor cu cardul la partenerii BCR; s iguran ța sporită a
tranzacțiilor datorită tehnologiei cip încorporate; p lăți pe Internet în condiții de siguranță maximă
prin înrolarea 3 -D Secure ; schimbarea codului PIN direct la ATM BCR, fără commision.45
Acces permanent la contul curent la care este legat, pr in intermediul Serviciului de efectuare
operațiuni prin Canale Alternative BCR ( Alo 24 Banking BCR și Click 24 Banking BCR ).
BCR VISA Clasic este un card de debit embosat legat direct la contul curent în EUR , cu
tehnologie cip încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice care călătoresc frecvent în
străinătate în special în zona euro și are o perioada de valabilitate de 3 ani. Dobanda: pentru
disponibilitatile din cont peste 100 euro – 0,10 %/an

44 www.bcr.ro
45 Ibidem

71
BCR VISA Clasic USD
Dobanda: pentru disponibilitatile din cont peste 100 USD – 0,10 % pe an.

BCR VISA Electron Fundatia Dinu Patriciu
Cardul este legat direct la contul curent în lei si are tehnologie cip încorporată. BCR. VISA
Electron Fundatia Dinu Patriciu poate fi utilizat în România și în străinătate pentru plata
cumpărăturilor (la POS si pe Internet) sau pentru retragere de numerar, oriunde este afișata sigla
VISA Electron si are o perioadă de valabilitate este de 3 ani.
Particularitati: nu se emite un card suplimentar pen tru un utilizator autorizat; reinnoirea
cardului se face automat in BCR VISA Electron Fundatia Dinu Patriciu pentru beneficiarii care sunt
inca in programul de burse, iar pentru cei care nu mai sunt in programul de burse, cardul se va
reinnoi in BCR VISA E lectron JUNIOR, in cazul minorilor si in BCR VISA Electron Standard in
cazul persoanelor fizice majore.

BCR VISA Electron JUNIOR
Caracteristici: card de debit in lei, cu cip, emis sub sigla VISA (tranzactiile se efectueaza in
limita disponibilului din con tul de card); destinat persoanelor fizice minore, rezidente sau
nerezidente cu varsta cuprinsa intre 14 – 18 ani; cardul poate fi utilizat atat in tara, cat si in
strainatate, in mediu electronic (terminale POS si/sau ATM), oriunde este afisata sigla VISA; la
implinirea varstei de 18 ani banca blocheaza accesul la contul cardului BCR VISA Electron
JUNIOR si emite un card de debit BCR VISA Electron, in lei, fara a fi necesara completarea vreunei
cereri in contul caruia se va transfera automat soldul creditor /debitor al cardului BCR VISA
Electron JUNIOR; nu se emite un card suplimentar pentru un utilizator autorizat; valabilitatea
cardului 2 ani; operatiuni de retragere numerar ATM respectiv plati la comercianti (POS) conform
acordului semnat de reprezentantii legali ai minorului.46
Cardul poate fi utilizat pentru: plata de marfuri si servicii la comerciantii acceptanti de
carduri; ridicarea de numerar de la ATM -uri si de la ghiseele bancilor care accepta carduri; plata,
prin ATM -urile BCR, a facturilor curente de utilitati/servicii (electricitate, apa, gaze, salubritate,
telefonie fixa si mobila, TV cablu etc.), in functie de conventiile care se incheie cu societatile
furnizoare de utilitati/servicii; » transferuri de fonduri, prin ATM -urile BCR, din conturile d e card in
conturile curente; transferuri de fonduri in lei din contul de card de debit in lei in contul de economii

46 www.bcr.ro

72
in lei „MAXICONT BCR”, prin serviciul Plati facturi la ATM; reincarcarea cartelelor de telefon
mobil de la ATM -urile BCR.

4.2.2. Carduri de credit cu CIP

POWERCARD BCR Standard MasterCard
Cardul poate fi utilizat pentru: plăți la comercianții acceptanți; plăți pe internet prin înrolarea
cardului în serviciul 3-D Secure direct pe site -ul www.bcr.ro; retragere de numerar de la ATM -uri
(BCR sau alte bănci din țară și străinătate); plata, prin ATM -urile BCR, a facturilor curente de
utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în
funcție de convențiile încheiate de bancă cu companiile furnizoare de utilități/servicii; reîncărcarea
cartelelor de telefon mobil (Vodafone, Orange, Cosmote) de la ATM -urile BCR; reîncărcarea
cardurilor de transport RATB la ATM -urile din Bucure ști cu tehnologie contactless integrată (locații
ATM contactless BCR).
Condiții de eligibilitate pentru deținătorii principali de carduri: venit net minim: mai mare
sau egal cu 750 RON/lună; vârsta: pentru carduri negarantate: între 18 – 64 ani (la data so licitării
cardului de credit); pentru carduri garantate: între 18 – 74 ani (la data solicitării cardului de credit).
Limita maxima de creditare: minim: 500 RON; maxim 20.000 RON cu sau fără garanții /
maxim 100.000 RON cu garanții.
Limita maximă de retra gere numerar: deținătorul poate retrage numerar în limita a maxim
40% din linia de credit acordată de bancă cu condiția de a nu retrage mai mult de 2.000 RON/zi în
maxim 20 de tranzacții/zi. Limita maximă de utilizare linie de credit / lună: suma tranzacți ilor
efectuate prin card într -o lună nu poate depăși valoarea liniei de credit acordată de bancă în contul
cardului.
Modalități de rambursare: debitarea automată gratuită a sumei minime de plată dintr -un cont
curent BCR în RON; transfer bancar; serviciul P lăți facturi la ATM (prin încheierea unei convenții
cu banca și deținătorul cardului de debit BCR); utilizând Serviciul de efectuare operațiuni prin
Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24 Banking BCR); depuneri de numerar la
orice unitate B CR /Mașină Multifuncțională (MFM).47

47 www.bcr.ro

73
BCR percepe un nivel de dobândă variabil. Dobânda curentă anuală este revizuită trimestrial,
respectiv în prima zi lucrătoare bancară a lunilor Ianuarie, Aprilie, Iulie și Octombrie ale fiecărui an
și se stabilește după cum urmează: pentru cardurile emise pe bază de venit: valoarea ROBOR 3M
fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2
zecimale + marja de 11,5%; pentru cardurile garantate cu depozit colateral: valoa rea ROBOR 3M
fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2
zecimale + marja de 6,5.

POWERCARD BCR Standard Visa
Card de credit cu CIP emis în RON sub logo Visa /MasterCard, cu utilizare internațională.
Linia de credit se acordă pe perioadă nedeterminată, iar plasticul se reînnoiește automat la fiecare 3
ani.
Cardul poate fi utilizat pentru: p lăți la comercianții acceptanți; plăți pe int ernet prin înrolarea
cardului în serviciul 3-D Secure direct pe site -ul www.bcr.ro; retragere de numerar de la ATM -uri
(BCR sau alte bănci din țară și străinătate); plata, prin ATM -urile BCR, a facturilor curente de
utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în
funcție de convențiile încheiate de bancă cu companiile furnizoare de utilități/servicii; reîncărcarea
cartelelor de telefon mobil (Vodafone, Orange, Cosmote) de la ATM -urile BCR.
Condiții de eligibilitate pentru deținătorii principali de carduri: v enit net minim: mai mare
sau egal cu 750 RON/lună; vârsta: pentru carduri negarantate: între 18 – 64 ani (la data solicitării
cardului de credit); pentru carduri garantate: între 18 – 74 ani (la data solicitării cardului de credit).
Limita maxima de creditare: m inim: 500 RON; maxim: 20.000 RON cu sau fără garanții /maxim
100.000 RON cu garanții. Limita de utilizare linie de credit acordată: l imita maximă de retragere
numerar: deținătorul poate retrage numerar în limita a maxim 40% din linia de credit acordată de
bancă cu condiția de a nu retrage mai mult de 2.000 RON / zi în maxim 20 de tranzacții / zi; limita
maximă de utilizare linie de credit / lună: suma tranzacțiilor efectuate prin card într -o lun ă nu poate
depăși valoarea liniei de credit acordată de bancă în contul cardului.
Modalități de rambursare: debitarea automată gratuită a sumei minime de plată dintr -un cont
curent BCR în RON; transfer bancar; serviciul Plăți facturi la ATM (prin încheiere a unei convenții
cu banca și deținătorul cardului de debit BCR); utilizând Serviciul de efectuare operațiuni prin

74
Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24 Banking BCR); depuneri de numerar la
orice unitate BCR /Mașină Multifuncțională (MFM).48

POWERCARD BCR Gold MasterCard RON
Card de credit cu CIP emis în RON sub logo Visa /MasterCard, cu utilizare internațională.
Linia de credit se acordă pe perioadă nedeterminată, iar plasticul se reînnoiește automat la fiecare 3
ani.
Cardul poate fi utiliz at pentru: plăți la comercianții acceptanți; plăți pe internet prin înrolarea
cardului în serviciul 3-D Secure direct pe site -ul www.bcr.ro; retragere de numerar de la ATM -uri
(BCR sau alte banci din țară și străinătate); plata, prin ATM -urile BCR, a factu rilor curente de
utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în
funcție de convențiile încheiate de bancă cu companiile furnizoare de utilități/servicii; reîncărcarea
cartelelor de telefon mobil (Vod afone, Orange, Cosmote) de la ATM -urile BCR; reîncărcarea
cardurilor de transport RATB la ATM -urile din București cu tehnologie contactless integrata (locații
ATM contactless BCR).
Conditii de eligibilitate pentru detinatorii principali de carduri: v enit n et minim: mai mare
sau egal cu 4.000 RON/lună; vârsta: pentru carduri negarantate: între 18 – 64 ani (la data solicitării
cardului de credit); pentru carduri garantate: între 18 – 74 ani (la data solicitării cardului de credit).
Limita de creditare: minim 10.000 RON; maxim 100.000 RON. Limita de utilizare linie de credit
acordată: l imita maximă de retragere numerar: deținătorul poate retrage numerar în limita a maxim
40% din linia de credit acordată de bancă cu condiția de a nu retrage mai mult de 2.000 RON / zi în
maxim 20 de tranzacții/zi; limita maximă de utilizare linie de credit / lună: suma tranzacțiilor
efectuate prin card într -o lună nu poate depăși valoarea liniei de credit acordată de bancă în contul
cardului.49
Modalități de rambursare a liniei de credit utilizată se face prin: debitarea automată gratuită a
sumei minime de plată dintr -un cont curent BCR în RON; transfer bancar; serviciul Plăți facturi la
ATM (prin încheierea unei convenții cu banca și deținătorul cardului de debit BCR); utilizând
Serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24
Banking BCR); depuneri de numerar la orice unitate teritorială.

POWERCARD BCR Gold Visa RON

48 www.bcr.ro
49 www.bcr.ro

75
Avantaje: perioadă de grație; program de loialitate – pentru fiecare 1 RON cheltuit la
comercianții acceptanți din țară, străinătate sau pe internet primești 1 punct (1 PUNCT = 0,006
RON); r educeri acordate la comercianții parteneri BCR afisati pe site -ul www.powercard.ro; plata
cumpărăturilor în maxim 12 rate egale cu dobân dă 0% la partenerii BCR; 0% comision pentru
cumpărăturile la comercianții acceptanți/internet; e xtras de cont gratuit transmis lunar la adresa de
corespondență; c arduri suplimentare pentru utilizatori autorizați, maxim 2 (rude de gradul I/soț/soție,
18-74 ani); p erioadă de acordare a liniei de credit : nedeterminata; SMS Reminder – notificări privind
întârzieri de plată, transmitere de mesaje de prevenire fraudă, informații privind suma minimă de
plată; i nrolare gratuită 3 D-Secure pentru tranzacțiile efectu ate pe internet; servicii conexe gratuite la
ATM BCR, ce asigură o economie de timp și confort; asigurare de protecția cumpărăturilor.
Plătind cu cardul de credit, în România și în străinătate, cumpărăturile sunt protejate
împotriva deteriorării, distruger ii sau a furtului atat pentru detinatorul principal, cat si pentru
utilizatorul autorizat.
Asigurare de călătorie : asigurare de deces și invaliditate permanentă; intarzierea mijloacelor
de transport; răspundere civilă; asigurarea documentelor; protecție le gală; pierderea/deteriorarea
bagajelor; intârzierea bagajelor; asistența medicală. Acces gratuit în Business Lounge -ul
Aeroportului Otopeni de fiecare dată când urmează să călătoriți cu avionul. Profitați de acces gratuit
pentru dumneavoastra plus un invit at. Acces gratuit la Brunch -ul oferit de Hotelul Novotel București
– acces gratuit la un “Sunday Brunch” din restaurantul Cafe Theatro din incinta Hotelului Novotel –
București. Primiți un voucher de acces pentru 2 persoane la emiterea cardului principal s au la fiecare
reînnoire a acestuia pe motiv de card expirat. Accesul 24 /7 , la orice ATM din țară și străinătate.
Card pierdut/furat la Serviciul Asistență Carduri (021 311.10.01 sau 021 311.02.16) sau la Linia
Urgență Carduri (LUC): 021CARDURI (2273874).50

4.2.3. Carduri de credit pentru persoane juridice
BCR POWERCARD Business Electron LEI
Beneficiari: clienții din categoria Micro care au minim 12 luni de activitate și performanță
financiară A, B sau C

50 www.bcr.ro

76
Destinația: efectuare de tranzacții de cumpărare de b unuri/servicii, de tranzacții de retragere
numerar la ATM -uri sau ghișeele bancare oriunde în lume este afișată sigla POWERCARD
Electron, plata facturi sau reîncărcare electronică a cartelelor Vodafone la ATM -uri BCR
Moneda de acordare: RON
Suma maxima: ma xim CAML (cifra de afaceri medie lunară) stabilită pe baza celei mai
recente situații contabile (situație de raportare contabilă semestrială) dar nu mai veche de 12 luni de
la data analizei cererii. Valoarea maximă nu poate depăși 10 000 RON inclusiv, pent ru linia de
credit garantată cu garantie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor curente, 35 000
RON inclusiv, pentru linia de credit garantată cu garanții personale de tipul contractului de
fidejusiune și până la 145 000 RON inclusiv cu gar anții fără risc sau cu risc scazut (GRS)
Termen maxim: linia de credit se acordă pe o perioadă de 1 an, cu posibilitatea prelungirii pe
noi perioade prin act adițional
Documente necesare: cererea de emitere a cardului de credit în lei pentru persoane juridice
BCR POWERCARD Business Electron/BCR MasterCard Business; declarație pe propria
răspundere
Garantii: garanție reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor
curente/subconturilor, cu valoare 0; contract de fidejusiune semnat de parsoana fizică și
soțul/soția/acesteia/acestuia; în situații excepționale (când persoana fizică nu deține active în
patrimoniul propriu – proprietăți imobiliare) se poate semna accepta semnarea contractului de
fidejusiune de către o terță persoană; ga ranții fără risc sau cu risc scazut (GRS)

BCR MasterCard Business – USD
Card de credit emis in USD, destinat persoanelor juridice si persoanelor fizice autorizate ai
caror angajati calatoresc in strainatate.
Plafon prestabilit: tranzactiile se efectueaza în limita unui plafon de creditare acordat de catre
banca, de minim 1.000 USD si maximum 50.000 USD; plafoanele intermediare ce pot fi acordate
sunt: între 1.000 USD si 10.000 USD inclusiv, multiplu de 1.000 USD; între 10.000 USD si 50.000
USD inclusiv, mu ltiplu de 5.000 USD.51
Persoane juridice: linia de credit acordata nu poate depasi cifra de afaceri medie lunara
rezultata din ultimul bilant sau din ultima situatie financiar -contabila semestriala, dar nu mai veche
de 12 luni de la data analizei cererii de credit

51 www.bcr.ro

77
Persoane fizice autorizate: linia de credit acordata nu poate depasi venitul mediu lunar
stabilit pentru ultimul an financiar încheiat, în conformitate cu reglementarile interne specifice ale
bancii
Cardul poate fi utilizat ,atât în mediu electroni c (on -line, terminale POS, bancomate), cât și
manual (imprintere ZIP -ZAP), oriunde este afișată sigla MasterCard. Aria de utilizare: cardul poate
fi utilizat atat în tara, cat si în strainatate. Este acceptat oriunde în lume unde este afisata sigla
MasterC ard.
Perioada de valabilitate: Linia de credit se acorda pe o perioada de 1 an, cu posibilitatea
prelungirii pe noi perioade prin act aditional.

4.3. Serviciul e -commerce „3 -D Secure”
Deși există o tendință globală de creștere a volumului cumpărărilor de bunuri/servicii pe
Internet, în același timp persistă îngrijorări privind potențialul utilizării frauduloase a cardurilor
pentru plata acestora. In acest context, Visa International și Mastercard au dezvoltat un standard
nou, 3-D Secure , pentru asigurarea securității tranzacțiilor pe Internet. Ideea centrală este de a
autentifica orice plată cu card făcută pe Internet și aceasta a stat la baza dezvoltării tehnologiilor
hard/soft, metodel or și procedurilor care compun standardul 3 -D Secure. In lumea virtuală,
magazinele care participă în acest serviciu afișează logo -urile Verified by Visa sau Mastercard
SecureCode acestea fiind mărcile de comerț ale celor două organizații internaționale ga rantând astfel
securitatea informațiilor de plată.
Funcționarea serviciului 3 -D Secure implică efortul comun al băncilor emitente de carduri, al
băncilor cu care posesorii magazinelor virtuale au încheiat contracte de acceptare la plată a
cardurilor, al co mercianților respectivi și al organizațiilor internaționale de carduri. Pe măsură ce tot
mai multe magazine virtuale împreună cu băncile lor și tot mai multe bănci emitente de carduri
aderă la acest serviciu, creste încrederea tuturor părților implicate în tranzacțiile pe Internet și
implicit volumul acestora, scăzând concomitent riscul de fraudă.
Serviciul 3 -D Secure a apărut ca răspuns la necesitatea dezvoltării unor mijloace prin care să
se verifice dacă persoana care face o plată pe Internet este chiar deținătorul real al cardului. Efectele
pozitive induse de introducerea acestui serviciu se răsfrâng asupra tuturor participanților într-o
tranzacție pe Internet dar mai ales asupra cumpărătorilor și vânzătorilor.

78
Deținătorul cardului se poate orienta pentr u cumpărături numai către site -urile care afișează
logo-urile Verified by Visa sau Mastercard SecureCode știind că în aceste magazine nu este posibilă
fraudarea datelor sale de plată. El este solicitat să se autentifice la fiecare tranzacție păstrând astfe l
controlul asupra cumpărăturilor on -line.52
Procesul de autentificare nu necesită instalarea vreunei aplicații speciale pe computerul
clientului și nici nu îngreunează navigarea pe Internet dar determină creșterea încrederii în această
modalitate de a cump ăra bunuri/servicii. Se elimină riscul fraudei prin copierea informațiilor de
plată sau prin generarea aleatoare de numere de carduri și utilizarea lor ulterioară pe Internet.
Magazinele virtuale sunt interesate să utilizeze serviciul 3 -D Secure pentru că astfel se
elimină riscul de fraudă și implicit de contestare a tranzacțiilor cu toate costurile asociate refuzurilor
de plată, lărgindu -se baza pentru dezvoltarea afacerilor.

4.4. Mobile Banking BCR
Destinat clienților persoane fizice și juridice posesori de carduri de debit BCR în lei și valută
și utilizatori de telefonie mobilă î n una dintre rețelele: Vodafone, Orange, Zapp și Cosmote .
Serviciile puse la dispoziția clienților sunt de tip: SMS + browsing (SmartTel 3G si SmartTel
Wap): se adresează utiliza torilor de telefonie mobil care au microbrowser încorporat în telefon.
Serviciul SmartTel 3G se adresează clienților BCR utilizatori ai rețelei Zapp iar serviciul SmartTel
Wap se adresează clienților BCR utilizatori ai rețelelor Vodafone și Orange; SMS: se adresează
utilizatorilor de telefonie mobilă care nu au microbrowser încorporat în telefon.
Permite: vizualizarea soldului contului de card de debit în lei și valută; vizualizarea listei
ultimelor 5 tranzacții, prin solicitarea unui mini extras de cont; t ransferul de fonduri între conturile
de card de debit în lei și valută ale aceluiași utilizator (de ex:se pot transfera fonduri dintr -un cont de
card de lei, într-un cont de card în valută, la cursul BCR de vânzare/cumpărare în funcție de sensul
operațiuni i, stabilit și comunicat zilnic de către Direcția Piețe Financiare); solicitarea unui extras de
cont letric, care va fi transmis prin poștă; blocarea contului de card în cazul pierderii cardului sau
dacă acesta a fost furat; primirea de informații on -line despre tranzacțiile efectuate din conturile de
card, la ATM și POS indiferent de valoarea tranzacției; primirea de informații on -line despre
tranzacțiile efectuate din conturile de card, la ATM și POS pentru sume mai mari de……/ mai mici
de… (alerte cu limită de sumă); obținerea numerelor de telefon de la Asistență Carduri BCR;

52 www.bcr.ro

79
Serviciul Mobile Banking BCR poate fi accesat în două moduri, în funcție de performanțele
telefonului mobil, astfel: prin simpla transmitere/primire de SMS la numărul de telefo n 1881 (pentru
clienții : Vodafone , Orange, Zapp) sau 1681 (pentru abonații Cosmote); prin protocolul WAP
respectiv protocolul 3G, pentru abonații rețelelor Vodafone și Orange, respectiv Zapp care utilizează
aparatele de telefon mobil dotate cu microbrowse r. In acest caz, serviciul Mobile Banking BCR
furnizează în plus, față de serviciile menționate mai sus, informații (sub formă de pagini HTML)
despre: rețeaua de ATM -uri și unități BCR; cursul valutar la casa de schimb BCR din ziua curentă
sau pe o anumită perioadă; informații despre tipurile de card BCR; dobânzile practicate de către
BCR la depozitele în lei și valută; campaniile de promovare derulate de BCR; numerele de telefon
ale InfoBCR.53
Costuri: c omision 0,23 EUR pentru mesaj SMS de răspuns primit la mesajul de comandă
inițiat de client sau în urma setării alertelor; abonament lunar de 1 EUR, numai pentru utilizatorii
serviciului Mobile Banking SMS + Browsing.
Avantaje: confort și economie de timp prin folosirea telefonului mobil pentru a intra în
legătură cu banca; în cazul clienților Vodafone, Orange și Cosmote, aceasta se poate face și din
străinătate; accesul la informații asupra contului de card și a tranzacțiilor efectuate la ATM și/sau
POS; siguranța și confidențialitatea operațiunilor; inform ații financiar -bancare on -line.

4.5. Plăți facturi prin ATM
Serviciul se adresează deținătorilor de carduri BCR , persoane fizice și juridice, care dețin
carduri emise în lei si/sau valută.
Clienții, persoane fizice au posibilitatea de a efectua: plăți rep rezentând contravaloarea
facturilor emise de către furnizorii de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie
fixă și mobilă, TV cablu etc), atât pentru titularul contului de card, cât și pentru alte persoane;
transferuri de fondur i din conturile de card în conturile curente; transferuri de fonduri reprezentând
rambursări rate credit în lei, inclusiv pentru cardurile de credit in lei. Transferurile se fac numai între
conturile aceluiași client.
Clienții, persoane juridice au posibil itatea de a efectua: plăți reprezentând contravaloarea
facturilor emise de către furnizorii de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie
fixă și mobilă, TV cablu etc) numai pentru facturile pe care firma respectivă le are de plăt it

53 www.bcr.ro

80
Procedura: firma urmează să indice un singur deținător de card care să efectueze plata
utilităților; în cazul firmelor care dețin atât carduri de debit cât și carduri de credit se va indica un
singur deținător pentru fiecare tip de card; decontarea cu furnizorul de utilități se face de către bancă
prin debitarea contului firmei cu suma plății și transferul acesteia în contul furnizorului. Data plății
este egală cu data efectuării tranzacției iar operațiunea se va evidenția în extrasul de cont.
Costuri : comision 0 pentru efectuarea plăților din conturi de card în lei; comision de
conversie valutară (2%), în cazul în care operațiunea de plată este efectuată dintr -un card cu cont în
valută.
Avantaje : posibilitatea plății atât a propriilor facturi cât și a fa cturilor altor persoane;
posibilitatea efectuării plăților de la orice ATM al BCR, din orice localitate, alta decât cea de
reședință, în orice zi, la orice oră; BCR are cea mai extinsă rețea de ATM -uri din țară; evitarea
aglomerației de la ghișee pentru plata facturilor de utilități/ servicii.
Pentru a realiza tranzacții e -commerce cele două părți aflate în tranzacție (cumpărătorul și
vânzătorul) au nevoie de următoarele elemente:
1. Vânzătorul are nevoie de un achizitor (o instituție financiară) care stabilește contul vânzătorului
și prelucrează autorizațiile de plată cu carduri ale acestuia. In plus, este necesar un website dotat cu
un program (plugin) oferit de către un procesator de plăți el ectronice.
B. Cumpărătorul are nevoie de un card emis de o instituție de credit (bancă) care permite
desfășurarea tranzacțiilor de comerț electronic pe Internet. Nu toate tipurile de card acceptă acest
lucru însă majoritatea cardurilor nou emise fac posib ilă, din punct de vedere tehnic, derularea lor.
Trebuie să subliniem faptul că securitatea este criteriul esențial în alegerea unui astfel de card. In
lucrarea de față am ales un card Visa Electron emis de BCR deoarece este simplu și comod de a -l
solicita, iar suma necesară pentru constituirea soldului inițial la deschidere este de doar 10 lei. In
plus, acest tip de card se poate înrola 3D Secure.

81

Concluzii

Plata electronică, fără nici o îndoială, va constitui și pentru viitor modul generalizat de plată
pentru ca viteza cu care evoluează tehnologia Internet -ului este impresionantă. Daca acum se
apreciază că există câteva zeci de milioane de oameni care folose sc serviciile Internet in fiecare
moment, numarul lor va crește exponențial în anii ce urmează . Dintr -un recent sondaj a reieșit că,
dacă cu un an în urmă 70% din utilizatorii Internet -ului apreciau e -mail-ul ca principal beneficiu si
doar 30% Web -ul, astăzi 50% din persoane consideră pe primul loc e -mail-ul, 40% Web -ul și, deja
10%, comerțul si plățile electronice.
Apariția banilor electronici a reprezentat un pas decisiv in perfecționarea sistemelor de plați
care a adus importante avantaje clienților bancari prin facilitațile create de transmitere rapidă a
fondurilor și reducere substanțială a costurilor tranzacțiilor, precum si autorităților monetare prin
posibilitațile de reglare și supraveghere a sistemului monetar și in special al celui bancar.
In domeniul bancar d in momentul apariției primelor carduri, instituțiile de credit au realizat
avantajele acestor instrumente moderne de plată, astfel încât s -au făcut demersuri din ce în ce mai
concertate și mai revoluționare pentru a facilita și dezvolta plățile prin intermediul acestora.
Inițial, băncile utilizau cardurile doar ca un mod de a acorda credite, propunând clienților
împrumuturi fără a mai fi nevoie ca aceștia să se prezinte la bancă, crescând astfel veniturile băncii
prin intermediul dobânzii încasate de la cei care făceau credite pe care le rambursau în tranșe lunare
sau prin comisioanele achitate de comercianți pentru prestarea serviciilor aferente plăților.
Programele de carduri bancare au apărut în România în 1992, deși cardurile internațio nale
erau acceptate încă in 1972 prin intermediul Organizației Naționale de Turism, exclusiv în cazul
persoanelor fizice nerezidente.
La început , volumul tranzacțiilor era relativ scăzut în comparație c u țările vecine, ponderea
cea mai mare a tranzacțiilor constând în ridicarea salariilor de pe conturile de card. Pentru lărgirea
bazei de utilizare a cardurilor este necesară dezvoltarea acceptării lor la comercianți.
De asemenea, se recomandă realizarea de parteneriate cu rețelele naționale de benzinării și
supermarket -uri cu scopul acceptării la plată a cardurilor, asfel încât se poate dezvolta piața
cardurilor și crește, totodată, volumul vânzărilor comercianților.

82
O altă recomandare este dotarea cu POS -uri a tuturor hotelurilor ce au mai mult de două ste le
și a restaurantelor, atrăgându -se astfel numeroase unități turistice în rețeaua de acceptare a
cardurilor.
O modalitate de extindere a utilizării cardurilor poate fi constituită și de obligativitatea
agenților economici cu capital parțial sau majoritar de stat de a plăti salariile prin intermediul
cardurilor.
Se observă că băncile romanești încep să se concentreze, pe lângă creșterea numărului de
carduri, pe o acceptare mai mare, pe folosirea mai frecventă și pe strategii mai eficiente de emitere a
cardurilor. În România, piața de carduri tinde spre o maturitate și o dezvoltare la nivelul celorlalte
țări europene.
Deși, mijloacele electronice de plată pot fi mult mai eficiente decât un sistem de plăți bazat
pe hârtie, există mulți factori care îngreunează această trecere la noul sistem de plăți, precum:
– economia nu este pregătită pentru un astfel de sistem, neexistând cultura economică
necesară pentru acest lucru.
– inexistența sistemelor digitale de plăți ajunse la o utilizare de masă
– costurile mari cu întreținerea hardware -ului ș i a soft ware -ului utilizat
– neîncrederea în sistemul electronic.
– riscul folosirii acestor mijloace datorită posibilităților de fraudă fară o cunoaștere temeincă
a modului de utilizare al acestora.

83
BIBLIOGRAFIE

1. Basno, C., Dardac, N., Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1999
2. Curiac, D., Drăgan, F., Sisteme informatice pentru comerț electronic, Editura Orizonturi
universitare, Timișoara, 2004,
3. Dardac N., Operațiuni bancare – instrumente și tehnici de plata, E.D.P., București, 1996
4. Filip, B., Dezvoltarea tehnologiilor bancare bazate pe instrumentele electronice, în vol.
Mecanismele financiar -monetare în procesul tranziției la economia de piață, coordon ator
Voinea, Gh., Editura Sedcom Libris, Iași, 1999
5. Ionescu, L., Băncile și operațiunile bancare, Editura Economică, București, 1996
6. Ionescu, M., Mobile -Banking în România, în revista „Piața Financiară”, supliment e –
Fin@nce, iulie -august 2000
7. Lupu, N., Hot elul – Economie și Management, Editura All Beck, București, 2005
8. Pascariu, Gh., Moneda electronică și informatizarea plăților. Cardul, în vol. România și
problemele integrării europene coordonator Ștefura, G., Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași,
2005
9. Socol, A., Repere ale utilizării cardurilor inteligente în activitatea bancară, în vol. România
și problemele integrării europene,coordonator Ștefura, Gabriel, Editura Universității „Al. I.
Cuza”, Iași, 2005
10. Stănciulescu, G., Țigu, G., Tehnica operațiuni lor de turism, Editura All Beck, București,
1999
11. Stoica, O. (coord.), Căpraru, B., Filipescu, D., Efecte ale integrării europene asupra
sistemului bancar românesc, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005
12. Stoica, O., Tehnologii financiar -bancare, su port curs portal, curs 6, Iași, an universitar 2005
– 2006
13. Studiu GfK Romania, 25 noiembrie 2010 www.gfk -ro.com
14. Văcaru, V., Carduri și smart -carduri, Catalogul de tehnologii informaționale și bancare, în
revista „Piața Financiară”, 1998
15. www.bnr.ro
16. http://www.link2ec.ro