ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [618256]
1
Universitatea din Petroșani
Facultatea de Științe
ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific
Conf. univ. dr.ec. Dura Codruța
Absolvent: [anonimizat]
2018
2
Universitatea din Petroșani
Facultatea de Științe
ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
DERULAREA CERCETĂRILOR DE
MARKETING ON LINE ÎN CONTEXTUL
EMERGENȚEI SOCIETĂȚII
INFORMAȚIONALE
Petroșani
2018Coordonator științific
Conf. univ. dr.ec. Dura Codruța
Absolvent: [anonimizat]
3
CUPRINS
CAPITOLUL I:
CERCETAREA DE MARKETING ONLINE ÎN CONTEXTUL SOCIETĂȚII
INFORMAȚIONALE
1.1 Evoluția umanității spre societatea informațională ………………………….. ……………………. 4
1.2 Impactul internetului asupra mediului de afaceri din România ………………………….. ….. 6
1.3 Cercetarea de marketing online – definire, particularități și elemente de deferențiere
comparativ cu cercetarea tradițională de marketing ………………………….. ………………………. 9
CAPITOLUL II:
CERCETAREA CANTITATIVĂ DE MARKETING OPERAȚIONALIZATĂ PE
BAZA SONDAJULUI ONLINE
2.1 Utilizarea metodei sondajului statistic în cercetările de marketing ……………………….. 12
2.2 Etapele derulării cercetării de marketing ………………………….. ………………………….. ……. 13
2.3 Tipologia sondajelor online ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
2.4 Metode de eșantionare utilizate în marketingul electronic ………………………….. ………. 20
CAPITOLUL III:
PLATFORME SOFTW ARE PENTRU PROIECTAREA CERCETĂRILOR DE
MARKETING ONLINE
3.1 Prezentarea platformelor de sondaj online . ………………………….. ………………………….. … 23
3.2 Instrumente de proiectare a unui chestionar online ………………………….. …………………. 29
3.3 Testarea chestionarelor online ………………………….. ………………………….. …………………… 29
CAPITOLUL IV:
PROIECTAREA UNEI CERCETARI DE MARKETING ONLINE
4.1 Etapele cercetării . ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 31
4.2 Proiectarea chestionarului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 35
4.3 Stabilirea volumului și structurii eșantionului ………………………….. …………………………. 40
4.4 Analiza și interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. …………… .41
CONCLUZII …………………………………………………………………… .………. 52
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………. 54
ANEXE …………………………………………………………………………………………. …………………….5 6
4
CAPITOLUL I. CERCE TAREA DE MARKETING ON LINE ÎN
CONTEXTUL SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE
1.1 Evoluția umanității spre societatea informațională
Evoluția a ccelerată a tehnologiei informaț iei în ultimii ani a avut un impact ridicat
asupra societății și a economiei globale, aducând în prim plan modificări fundamentale ale
sistemelor de producție și distribuți e, condițiilor comerciale, ocupă rii for ței de muncă și
vieții cotidiene.
O societate informațională este o societate în care crearea, distribuția, utilizarea,
integrarea și manipularea informațiilor reprezintă o activitate economică, politică și
culturală semnificativă. Principalele sale motoare sunt tehnologiile digitale de informare și
comunicare, care au condus la o exp lozie de informații și schimbă profund toate aspectele
organizării sociale, inclusiv economia, educația, săn ătatea, războiul, guvernarea și
democrația. Oamenii care au mijloacele de a participa în această formă de societate sunt
uneori numiți cetățeni digitali, definiți de K. Mossberger drept " Aceia care folosesc
Internetul în mod regulat și eficient ". Aceasta este una dintre numeroasele etichete care au
fost identificate pentru a sugera că oamenii intră înt r-o nouă fază a societății .1
Revoluția informa tică, care a debutat după al Doilea Război Mondial odată cu
construirea primelor calculatoare, a trecut prin numeroase faze de dezvoltare și inovare a
programelor. Dezvoltarea comunicațiilor și a calculatoarelor au avut o mare importanță,
însă evenimentul care a revoluționat cu adevărat modul de percepere a societății
informaționale de către marea ma să de cetățeni a fost apariția Internetului.
Indicatorii acestei schimbări rapide pot fi tehnologice, economice, ocupaționale,
spațiale, culturale sau o combinație a acestora. Societatea informațională este văzută ca
succesor al societății industriale care conduce la apariția a ceea ce se numeș te nou a
economie .
Se poate afirma că până acum, societatea informațională a fost redusă la producerea
și comercializarea de echipamente și programe din ce în ce mai performante într -o spirală
ascendentă, fiecare nouă dezvoltare tehnologică atragând dupa sine cre șterea posibilității
de ridicare a performanțelor în domeniul programelor de bază.
1 https://en.wikipedia.org/wiki/Information_society , accesat la data de: 10 martie 2018
5
În ultimii ani s -a înregistrat creșterea fenomenală a generațiilor fără fir. Există
cerințe din ce în ce mai mari ale rețelelor celulare care au motivat cercetătorii și indu striașii
să vină cu comunicații mobile de a patra generație (4G) și mai mult cu tehnologia 5G.
După cum arată istoria comunicațiilor mobile, s -au făcut multe încercări de a
reduce un număr de tehnologii într -un singur standard global. 4G ofer ă imagini și legături
video mai bune decât televizorul. Modelul de comunicare a dezvoltat versiuni de HTML,
Java, GIF, HTTP .2
În prezent, tehnologiile informaționale, în centru cărora Internetul este elementul
principal, sunt prezentate în toate domeniile de activitate, iar schimbul de informații
electronice a devenit principala sur să de comunicare.
Explozia tehnologică din ultimii ani a făcut ca informația să devină o sursă
strategică. Creșterea reprezentativă a volumului de informație, a făcut ca cunoașterea să fie
o componentă a economiei m oderne și un principiu organizaț ional de bază în noua
societate care a devenit cel mai important factor de producție.
Dinamic și imprevizibil, societatea umană și -a schimbat sfera de interes de la
producția de tip man ufacturier la cea automatizată, astfel mediul contemporan al afacerilor
a cunoscut schimbări profunde.
În mod tradițional, investițiile în tehnologia informațională s -au orientat în sensul
creșterii eficienței în interiorul fiecărei companii în parte. Apariția Internet -ului, așa cum se
știe, înseamnă, că mijloacele de comunicare tradiționale (poșta, fax, etc.) au fost depă șite
de noile cerințe de comunicare ale societății, care au găsit în Internet o modalitate rapidă,
eficientă și economică de c omunicare.
Devenită, î n anii ’90, o realitate tangibilă a țărilor dezvoltate ale lumii, societatea
informațională constituie o miză strategică pentru toate țările , indiferent de nivelul
decalajelo r existente, la un moment dat, în dezvoltarea economiilor și infrastructurilor
informatice.
Noile reguli ale societății informaționale se aplică atât la nivel economic, dirijând
noua economie, dar și la nivelurile politic, social, administrativ, cultural, transformând
realitatea într -o nouă formă de percepere virtu ală. Conceptele novatoare vehiculate astăzi
la nivelul societății moderne includ: e-Business, e -Commerce, e -Learning, e -Mail sau e –
trading /e -brokering , atât la nivelul Europei cât și la nivelul României care vorbesc de la
2 Varsha, K., Paramanand, S., Sapna, S., Jurnalul de Inginerie, Calculatoare și Științe Aplicate (JEC & AS)
ISSN nr.: 2319 -5606 Volumul 2, nr. 4, aprilie 2013
6
sine despre o perioadă de ample transformări care definesc trecerea de la societatea
informațională la un nou timp de societate.
Tabelul nr. 1.1
Comparație într e caracteristicile societații i nformaționale și industrial e
Criteriul Societatea informațională Societatea industrială
Resursa principal ă Informațiile și cunoștințele Capitalul
Entitatea de bază Individual și comunitatea Organizația (întreprinderea)
Bunurile caracteristice Calculatoa re conectate la
rețea, produsele program,
serviciile informatice și de
comunicații Mașinile, central ele
energetice, rețelele de
transport și comunicațiile,
vehiculele autopropulsate
Ponderea costurilor Activitatea de concepție Activitatea de producție
Tehnologii
representative Slab consumatoare de
energie și ecologie Intens consumatoare de
energie și agresive pentru
mediu
Schimbul de bunuri Multilicarea valorii Valori echivalente
Munca Noi activități la distanță,
capabile să absoarbă forța de
muncă Creșterea productivității
muncii, însoțită de șomaj
Schimbul și accesul la
informații Direct de utilizator, prin
rețeaua Internet Prin utilități specializate
Aria geografică Globală, mondială Națională
(Sursa: Roșca , Ion, Gh., Ghilic -Micu, Bogdan, Stoica, Marian, Informatica. Societatea
informațională. E -serviciile , Editura Economică, București, 2006)
1.2 Impactul internetului asupra mediului de afaceri din România
Economia societății informaționale este de tip tehnologico -informațional intensiv ,
asigurând în cadrul firmelor bazate pe informație – o valorificare înaltă a resurselor
materiale și de muncă , pe seama unei investiții ridicate de inteligență . Aceasta cond uce la
preponderența produselor cu informatica încorporată , precum și la accesibilitatea largă,
pentru cetățeni, a facilităț ilor sistemelor informatice , atât la locul de muncă, cât și în viața
lor publică și privată .
Creșterea ponderii utilizatorilor de Internet va înregistra, în continuare ritmuri
susținute, estimând la nivelul anului 201 7, un grad de penetrare de 54,4% față de 34, 3%
7
cât se înregistrase în 2012 la nivel global, de către Internet World Stats ,3 din totalul de
7.634.758. 428 de locuitori .
La nivelul lunii aprilie 2018, conform Worldmeters, populația estimată la
7,618,210,798 locuitori ,4 dintre care uti lizatori de Internet sunt 4.156.932. 140.
În zilele noastre, Internetul este o modalitate de a oferi servicii prin diverse site -uri
web și programe care rulează pe servere. Internetul devine o platform ă puternică, prin
intermediul căreia c ompaniile vor oferi o gamă largă de produse și servicii, o platformă
accesibilă atât prin rețelele de transmisie prin cablu, cât și rețele de comunicație mobile.
Tabelul 1.2
Principalii indicatori ai societ ății informaționale la nivel naț ional
Indicatori 2015 2016
Număr de linii telefonice fixe la 1000 de locuitori 197,9 191,0
Număr de abonați la telefonie mobilă la 1000 de
locuitori 1071,4 1064,3
Număr de utilizatori Internet la 1000 de locuitori 557,6 595,0
Număr de abonați la Internet banda largă la 1000
de locuitori 197,7 206,8
(Sursa: Institutul N ațional de Statistică, România,
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/seria_statistica_de_intreprinderi_societatea_inform
ationala.pdf , accesat la data de: 15 martie 2018)
Utilizarea produselor Tehnologiei Informației și Comunicației(TIC) în ultimul an a
înregistr at atât scăderi cât și creșteri, astfel în anul 2016, Internetul și -a păstrat trendul
crescător, numărul de abonați la o mie de locuitori a ajuns la 595,0. Trend crescător s -a
reflectat și în ceea ce privește numărul de utilizatori Internet în bandă largă la o mie de
locuitori, astfel în 2016 s -a înregistrat un număr de aproximativ 206 utilizatori, față de
circa 197 în 2015. Numărul de abonați la serviciile de telefonie mobilă a înregistrat
scădere, cauzată fiind de scăderile costurilor serviciului de telef onie mobilă cu interiorul și
între rețelele de telefonie mobilă.5
Internetul este una din metodele cele mai practice cu costuri reduse, de comunicare
și informare a lumii moderne. Numărul de utilizatori ai rețelei de Internet a atins un prag
3 https://www.internetworldstats.com/ stats.htm , accesat la data de: 27 aprilie 2018
4 http://www.worldometers.info/world -population/ , acces at la data de: 20 aprilie 2018
5http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/seria_statistica_de_intreprinderi_societatea_infor
mation ala.pdf , accesat la data de: 15 martie 2018
8
de stabilizare iar în țările în curs de dezvoltare, ritmul cunoaște o tendință modestă dar
crescendo, în situația aceasta regăsindu -se și România.
De asemenea pentru hoteluri, cabane , agenții de turism, lipsa prezenței acestora pe
Internet este practic echiva lentă cu inexist ența. Acestea folosesc în mod curent modalități
de comunicare on -line informative atât pentru actualii clienți, cât și pentru cei potențiali.6
Cea mai bună modalitate de a promova o afacere, în acest moment, în țările
dezvoltate, este prin intermediul Internet -ului, de accea se poate aprecia că informația este
cea mai bună monedă de schimb.
Internetul poate fi un instrument foarte util pentru orice companie, mare sau mică,
locală, națională sau globală, atunci când este utilizată într -un m od adecvat.
Pentru mediul de afaceri al lumii, revoluția tehnologică reprezentată de Internet a
creat un cadru de scară planetară menit să ofere producătorilor o deschidere către
consumatori din întreaga lume și un dialog interactiv permanent cu aceștia. Această
desch idere către consumatori are implicații importante pentru orice om de afaceri care
consideră internetul un instrument care să -și promoveze interesele la nivel național și
internaț ional.
Figura nr. 1.1 .
Ponderea întreprinderilor care dețin website propriu în total întreprinderi
active
(Sursa: Institutul Național de Statistică, România,
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/societatea_informationala_in_anul_2015.pdf ,
accesat la data 27 aprilie 2018)
Internetul schimbă fiecare aspect al vieț ii noastre, dar mediul de afaceri este cel mai
afectat de schimbările rapid e și semnificative. Astăzi, atât companiile mari, cât și cele mici
6 Stoica , I., Inițiere în cercetări de marketing online , Editura Uranus, București, 2014, p.23 29,8
34,7
35,7
37,7
38 38,3 44,2 60 Sud-Vest-Oltenia
Vest
Sud-EST
Sud Muntenia
Nord-ESTNord-VESTCentruBucurești -Ilfov
9
utilizează internetul pentru a comunica cu potențialii clienți, cu partenerii, pentru
conectarea la sistemele și bazele de date și pentru a face tranzacții.
Despre E-business putem afirma următoarele :7
A devenit zona în care puterea tehnologiei informaționale tradiționale se
integrează cu Internetul și, de asemenea, cu o nouă viziune de a conduce o afacere;
Aceasta nu este doar o modalitate de a vinde pe Internet, ci ajută la
îmbunătățirea serviciilor pentru clienți, la modernizarea lanțului de aprovizionare și la toate
tipurile de vânzări, dezvoltarea re lațiilor "business -to-business" ;
Crește numărul de piețe, reduce costurile și avansează competitivitatea;
Permite companiilor să-și analizeze clienții potențiali și să aloce resursele în
mod corespunzător;
Permite companiilor să fie activ e 24 de ore pe zi.
Internetul, incluzând rețelele de calcul atoare și comunicațiile on line, a devenit un
mediu important pentru activitatea de marketing pentru că oferă posibilitatea schimbului de
informații și accesul la piețele întregii planete.
Internet ul face posibile discuții pe probleme profesionale cu alții, menținerea la
curent cu noile descoperiri și , bineînțeles, reprezintă un nou mediu de afaceri.
1.3 Cercetarea de marketing on line – definire, particularități și
elemente de diferențiere comparative cu cercetarea tradițională de
marketing
O definiție de referință a cercetării de marketing este cea formulată de Comitetul de
Definiții al Asociației Americane de Marketing, la începutul anilor "60 ai secolului XX.
Conform acestei definiții, cercetarea de marketing reprezintă culegerea, înregistrarea și
analiza sistematică a datelor referitoare la mar ketingul bunuril or și serviciilo r.8
Cercetările de marketing îndeplinesc un rol esențial în sistemul de marketing,
deoarece ele asigură informațiile necesare funcționării sale. Pe baza lor se cunosc
caracteristicile și oportunitățile pieței și se pot rezolva problemele cu care se confruntă
agenții economici .
7 https://ac.els -cdn.com/S2212567114006546/1 -s2.0-S2212567114006546 -main.pdf ?_tid=2c8d31ee -47e9 –
43cb -a8dd -707b4eb345df&acdnat=1524850417_1758ca3bc5ab45ba00fabec454b909b2 , accesat la data de:
15 martie 2018
8 Cătoiu, Iacob (coord.), Cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 2002, p.17
10
Metodologia de proiectare a unei cercetări pe Internet urmează aceleași etape ca ale
unei cercetări tradiționale, în care exista etapa preliminară, etapa de proiectare și cea de
realizare .9
Cercetarea online se referă la studiile re alizate cu un eșantion rectrutat offline sau
online care a fost echipat cu tehnologiile necesare pentru a putea completa chestionarul
online. Cercetările de marketing online includ următoarele particularități:
Evaluează reacțiile la designul site-urilor web ;
Măsoară audiența și activitatea sit e-urilor ;
Testează publicitatea on line.
Pentru a realiza o di ferențiere între marketingul on line și cel traditional, trebuie să
amintim succint care sunt problemele ce derivă din tehnicile și pract icile marketingului
tradiț ional:10
Marketingul tradițional este deseori costisitor (scump) – uneori costă enorm
să produci și să tipărești broșuri, foi de produs, cataloage. De asemenea, costă mult să
menții un personal pentru a răspunde cerințelor co nsumatorilor .
Marketingul tradițional poate fi un proces intensiv de timp – este inevitabil
ca în elaborarea textelor de publicitate să nu apară greșeli care trebuie să fie corectate;
revizuirile trebuie trimise la agenția de publicitate sau la tipografie, și deseori trebuie să
aștepți luni de zile ca o reclamă să apară într -o publicație.
Tehnicile marketingului tradițional nu de puține ori s -au dovedit ineficiente
– un exemplu ar fi faptul de a trimite prin corespondență mesaje întinse și a primi
răspunsuri extrem de scurte. La fel este și cu experiențele la telefon.
Putem sintetiza că marketingul electronic se diferențiază de marketingul tradițional
prin următoarele aspecte:
Costuri mai mici – cercetarea on line este mai ieftină și asigură restrângerea
bugetului de marketing;
Timp scurt – colectarea datelor est e mult mai rapidă, în mediul on line,
simultan, se pot complete sute d e chestionare de la respondent;
9 Cătoiu, I.,(coord.), Bălan, Carmen, s.a., Cercetări de marketing -Tratat, Editura Uranus, București, 2009,
p.191
10 Orzan, G., Cybermarketing, Editura Uranus, București, 2004, p.16
11
Globalizarea – marketing electronic înlătură barierele de timp și distanță din
calea tranzacțiilor cu clienții din alte țări. Cu ajutorul Internetului milioane de clienți, din
diferite colțuri ale lumii, navighează în căutarea de informații a unui produs sau serviciu;
Disponibilitatea continuă – unul dintre cele mai b une atribute ale unui
server on line este acela că este disponibil 24 d e ore din 24, 365 de zile pe an;
Interactivitatea – se adresează cumpărătorilor interesați de informații,
cumpărătorilor analitici. Permite cumpărătorilor și clienților curenți să caute și să
localizeze rapid informațiile de care au nevoie.
Cercetarea on line poate fi considerată ca cea mai bună decizie care poate fi
adoptată de către o firmă, datorită multiplelor sale avantaje, unul dintre ele fiind ușurința
uzabilității metodei. În ciuda comodității p e care o conferă, cercetarea on line nu ar trebui
preluată ca atare și nici văzută ca un substitut pentru metodele de cercetare tradiționale.11
11 Stoica , Ivona, op. cit., p.71
12
CAPITOLUL II. CERCETAREA CANTITATIVĂ DE MARKETING
OPERAȚI ONALIZATĂ PE BAZA SONDAJULUI ON LINE
2.1 Utilizarea metodei sondajului statistic în cercetările de
marketing
Creșterea rolului marketingului în activitatea economică a firmelor este posibilă
numai prin buna fundamentare a deciziilor de marketing. Procesul decizional presupune
utilizarea cercetărilor de marketing în mod eficace și eficient, pentru o mai bună cunoaștere
și înțelegere a mediului intern și extern al organizației, pentru alegerea celor mai adecvate
variante de produs, preț, distribuție și promovare, precum și pentru evaluarea politicii
firmei.
Cercetarea cantitativă de tip sondaj este una dintre cele mai frecvent aplicate
metode în domeniul cercetărilor de marketing. Sondajul este o metodă de culegere a
datelor primare, pe baza unui chestionar administrat unui eșantion reprezen tativ de
respondenți . Principalul obiectiv al acestor cercetări constă în măsurarea diferitelor
variabile studiate în cadrul cercetării. Întrebările specifice sunt: câți ? câte ? cât ? când ?
unde ?
Sondajul statistic e ste folosit pe ntru a verifica efectul unor mă suri administrative
într-un segment al vieții publice, pentru a verifica nivelul de predare a diferitor discipline,
obiectivitatea profesorilor în aprecierea cunoștințelor studenților în instituțiile de
învățământ, în sondarea opiniei publice cu pr ivire la diferite alegeri (prezidențiale sau
locale), referendumuri etc.12
În agricultură, sondajul are un domeniu larg de aplicare:
pentru determinarea procentului de germinare a semințelor necesare pentru
semănatul culturilor agricole;
la determinarea r ecoltei și productivității culturilor agricole;
pentru determinarea pierderilor recoltei pe toate canalele prin care se produc
aceste pierderi ;
la determinarea efectelor diferitor activități în agricultură ;
se folosesc la controlul calității produselor agricole (cal itatea cerealelor,
laptelui );
12 Timofti, Elena, Statistică: Teorie și aplicații , Chișinău, 2010 , p.26 -27
13
în analiza eficienței economice a utilizării progresului te hnico -științific în
agricultură.
În comerț , sondajul statistic se utilizează:
pentru testarea acceptării noilor mărfuri industriale, produse alimentare;
la studierea cererii și ofertei de piață;
pentru studiul opiniei cumpărătorilor privind activitatea comercială;
pentru studiul evoluției prețurilor la o unitate de serviciu marfă prestat etc .
În industrie , sondajul se utilizează:
la controlul calității producției pe parcursul diferi tor procese tehnologice;
la studierea capacităților de producție pe suprafețele existente;
la studierea consumului de materie primă necesară pentru f abricarea
producției;
la depistarea și analiza cauzelor, ce prov oacă fluctuația forței de muncă.
2.2 Etapele derulării cercetării de marketing
Cercetarea de marketing permite întreprinzătorilor, prin îmbinarea științei cu arta,
să pătrundă în mintea con sumatorului, să identifice care sunt necesitățile acestora și să
propună strategii și programe de marketing menite să satisfacă respectivele nevoi la cele
mai înalte standarde de exigență.
Cercetarea de marketing, fiind o activitate cu specific de proiect, care are o
perioadă de timp bine determinată, trebuie să urmeze o serie de etape bine stabilite,13 care
conduc la îndeplinirea obiectivelor cercetării, începând cu identificare a problemei de
marketing și cont inuând cu stabilirea obiectivelor cercetării, pr oiectarea acesteia, culegerea
datelor și prelucrarea informației, până la întocmirea raportului cercetării, care marchează
și finalul proiectului.
Etapele se repetă cu conținut specific, de la o cercetare la alta, respectarea lor
asigurând suportul științi fic al acesteia.
În forma cea mai simplă, procesele apar ca sarcini, care prin grupare se constituie în
atribuții și în final, prin reunirea acestora în cercetare de marketing, poate fi definită o
activitate, componentă a funcțiunii de ma rketing a organizației (firmei).
13 Lefter, C., Cercetarea de marketing – teorie și practică , Editura Lux Libris, Brașov, 1996, p. 9
14
Descoperirea temei (problemei,
oportunității etc.)
Alegerea metodelor de cercetare
exploratorie
Date
secundare
Anchete
exploratorii
Definirea temei
Stabilirea ipotezelor și obiectivelor
cercetării
Alegerea metodelor de bază ale crecetării
Ancheta
Experimentul
Stabilirea populației
crcetate
Colectarea datelor
Prelucrarea și analiza
datelor
Interpretarea rezultatelor și
formularea concluziei
Elaborarea raportului cercetării
Observarea
Simularea
Studii
calitative
Studiu de
caz
1.Descoperirea
și definirea
temei de cercetat
2.Stabilirea ipotezelor
și obiectivelor
3.Proiectarea
cercetării
4.Culegerea d atelor
5. Prelucrarea și a naliza
6.Intepretarea r ezultatelor
7.Elaborarea raportului
cercetării
Fig.2.1 .
Fluxul și componentele fazelor cercetării de marketing
(Sursa: Lefter, C ., Cercetarea de marketing, Editura Infomarket, Brașov, 2004) Date
secundare
15
1. Descoperirea și definirea temei de cercetat.
Primul pas în orice proiect de cercetare de marketing este definirea temei
(problemei) de cercetat. În această etapă, cercetătorul trebuie să țină cont de scopul
studiului, de informațiile de fond relevante, de informațiile necesare și de modul în care
acesta va fi utilizat în luarea deciziilor. Definirea problemei presupune discuții cu fac torii
de decizie, interviuri cu experții din industrie, analiza datelor secundare și, probabil, unele
cercetări calitative, cum ar fi grupurile de interese. Odată ce tema a fost definită cu
precizie, cercetarea poate fi proiectată și de sfășurată în mod cor espunzător.14
2. Stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării
Stabilirea ipotezelor și obiectivelor ce rcetării este o fază inițială a procesului efectiv
de cercetare, în care se co nturează direcțiile de bază ale cercetării și se stabilește necesarul
de informații pentru org anizația beneficiară. Obiectivele și ipotezele se fac de regulă în
paralel, existând o strânsă legătură între cele două procese.15
3. Proiectarea cercetării
Proiectarea cercetării reprezintă un plan care specifică contextul studiului prec um și
procedurile ce se impun pentru colectarea, obținerea și analiza informațiilor necesare.
Obiectivele cercetării, stabilite anterior, stau la baza alegerii metodei de cercetare, a
surselor de obținere a datelor primare și secundare, a metodologiei de e șantionare și de
stabilire a mărimii eșantionului, a variabilelor ce se vor examina și a modului lor de
măsurare, a metodelor de analiză, a costurilor cercetării și a perioadei de desfășurare a
cercetării.
4. Culegerea datelor
Colectare a datelor se poate realiza fie de că tre un personal care operează în
domeniu, fie de aparate electronice. Diferite le metode de cercetare determină metode
diferite de culegere a datelor. Se pune problema ca acti vitatea de culegere a datelor să
elimine sau să minimizeze eroril e care pot să apară în această fază .
14 https://en.wikipedia.org/wiki/Marketing_research_process , accesat la data de: 02 februarie 2018
15 Constantin, C., Cercetări de marketing. Note de curs, pp.49 -54, disponibil on -line pe:
https://www.scribd.com/document/56458401/Cristi -Constantin -CERCETARI -de-MArketing -ID-2009 ,
accesat la data de: 02 februarie 2018
16
5. Prelucrarea și analiza datelor
După ce operațiile de verificare și codificare s -au final izat, are loc prelucrarea și
analiza datelor . Aceasta constă în determinarea frecven țelor de apariție a diferitelor
variante ale va riabilelor cercetate și prezentarea datel or în tabele conform machetelor
elaborate. De asemenea, în cadrul operației de prelucrare , datele p ot fi centralizate sau
agregate (respectiv, se determină nivelul totalizat al diferiților indicatori pe grupe sau pe
întreaga colectivitate) și se pot calcula, de asemenea, mediile sau proporți ile pentru
diferitele variabile cercetate.
6. Interpretarea rezultatului și furmularea concluziei
Pe baza analizei informațiilor se desprind o serie de tendințe, se descoperă o serie
de legături și corelații, se confirmă sau se infirmă ipotezele cercetării. Toate acestea se
impun a fi interpretate cu scopul de a caracteriza și ințelege fenomenele de marketing avute
în vedere. Pe această bază pot fi formulate o serie de concluzii și pr opuneri menite să ofere
factorilor de decizie suportul necesar adoptării deciziilor ce se impun. Valoarea
concluziilor și propunerilor depinde de modul în care acestea pot contribui la rezolvarea
problemei.
7. Elaborarea raportului cercetării
Întregul proiec t trebuie să fie documentat într -un raport scris care abordează
întrebările specifice de cercetare identificate, descrie abordarea, proiectarea cercetării,
colectarea datelor și procedurile de analiză a datelor adoptate și prezintă rezultatele și
concluzii le majore. Constatările trebuie prezentate într -un format ușor de înțeles, astfel
încât acestea să poată fi utilizate cu ușurință în procesul de luare a deciziilor. În plus, o
prezentare orală ar trebui prezentată managementului, utilizând tabele, cifre și grafice
pentru a s pori claritatea și impactul.16
16 Timiraș, L., Proiectarea și organizarea cercetării de marketing. Note de curs, Universitatea Vasile
Alecsandri, Bacău, pp. 53 -55, disponibil on -line pe:
http://cadredidactice.ub.ro/timirascatalina/files/2012/05/suport -curs-proiectarea -si-organiza rea-cercetarii.pdf ,
accesat la data de: 03 mai 2018
17
2.3 Tipologia sondajelor online
Clasificarea sondajelor se face în funcție de gradul de structurare, cunoașterea
scopului cercetării de respondent, criteriul temporal, modul de comunicare cu
respondenții.17
Figura nr. 2.2.
Criterii de clasificare a sondajelor
(Sursa: Adaptare după Cătoiu, I., (coord.), Cercetări de marketing , Editura Uranus, București, 2002,
p.266)
17 Cătoiu, Iacob (coord.), op., cit., pp.264 -266
Criterii
Gradul de
structurare
Grad înalt de
structurare
întrebări închise
cu variante fixe
Grad scăzut de
structurare
multe întrebări
deschise
Criteriul
temporal
Cercetări
transversale
informația se culege o
dată de la unu sau mai
multe eșantioane
Cercetări
longitudinale
examinează
evenimentul în timp,
prin sondaje periodice
Modul de
comunicare cu
respondenții
Sondaje
nedisimulate
scopul este cunoscut
Sondaje
disimulate
scopul este
necunoscut
Cunoașterea
scopului cercetării
de respondent
Sondaje clasice
Sondaje asistate la
calculator
Sondaje on line
realizate Web
18
Progresele înregistrate în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor au
determinat mutații profunde și în domeniul cecretărilor de marketing. O nouă categorie a
sondajelor se afirmă în prezent flexibilă și accesibilă , determinată de evoluțiile
spectaculoase în domeniul rețelelor de calculatoare și de comunicație și spre care se
îndreaptă deopotrivă atenția cercetătorilor și a oamenilor de afaceri și este reprezentată de
sondaje on line realizate pe Web . Mediul on line o feră organizațiilor posibilitatea de a
comunica și interacționa online cu clienții săi, prin individualizarea și personalizarea
nevoilor și cerințele acestora, urmărind satisfacerea lor la un nivel superior.
Desfățurarea sondajelor online este avantajată d e existent ul unor platform e bazate
pe Web, care permit proiectarea, culegerea și interpreta rea rezultatelor extrem de simplu
într-un timp foarte scurt, cu erori nesemnificative și la un timp foarte scurt. Rezultatele
sunt prezentate sub formă de grafice sa u tabele.18
Figura nr. 2.3 .
Tipologia sondajelor online
(Sursa: Adaptare după Cătoiu, I., (coord.), Cercetări de marketing , Editura Uranus, București,
2002, p.266)
Sondajele online bazate pe un site Web constă în publicitatea pe propriul site al
companiei sau a unui site gazdă, banner sau a unei hiper -legături către pagina la care se
află chestionarul ce urmează a fi completat.
18 Stoica, I., Ghid practic pentru realizarea sondajelor online, Editura Uranus, București, 2014, pp. 14 -15
Sondaje online
realizate pe Web
Sondaje
online
bazate pe un
site Web
Sondaje
online
prin email
Sondaje
bazate pe
panel online
Sondaje
online
activate prin
SMS
Sondaje
online de tip
CAWI
Sondaje
online prin
chioșc
interactiv
19
Sondajele online prin email constau din modalitatea de distri buție a invitației de a
completa chestionarul atașat la emai l sau prin primirea unui mesaj prin care clienții sunt
invitați să acceseze site -ul web unde pot complete chestionarul .
Sondaje le bazate pe paneluri online se caracterizează prin crearea de eșantioane de
respondent care se clasifică în raport cu scopul și obiectivele cercetării prin flirtare de baze
de date a panelului online. Panelul online se organizează ca o bază de date.
Sondaje le online activate prin SMS se diferențiază prin modalitatea de transmi tere
a invitației de a completa chestionarul prin interm ediul unu mesaj text pe telefonul mobil
prin care persoanele invitate trebuie să acceseze hyperlink -ul la site -ul web pentru a
parcurge acest chestionar.
Sondaje online de tip CAWI (Computer Assisted Web Interview) reprezintă un tip
special de sondaj web s au de tip poll19 care permite personalizarea prin intermediul
șabloanelor oferite de platform e sau crearea de tipare în CSS20 utilizând tehnologii
multimedia audio și video.
Sondaje le online prin chioșc interactiv constau în utilizarea în rețea Web a
terminalelor digitale computerizate de timp chioșc interactive, amplasate în instituții
publice, aeropoarte, banci, săli de așteptare în spitale și policlinici, teatre și librării dotate
cu ecrane tactile sensibile de tip touc hscreen, trackballs și pushbuttons pr in care
respondenții accesează și completează chestionarele .
Cel mai adecvat tip de sondaj este acela care permite obținerea tipul ui dorit de
informații în cantitatea necesară, de calitate ridicată, cu cel mai mic cost posibil.21
19 Poll = sondaj efectuat pe un grup de respondenți utilizând un chestionar cu una -două întrebări, având scop
alegerea unei variante decizionale pe baza rezultatului votului liber exprimat de participanți
20 CSS (Cascading Style Sheets) = un standard pentru formatarea elementelor unui document HT ML.
Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe sau în cadrul documentului,
prin elementul <style> și/sau atributul style. CSS se poate utiliza și pentru formatarea elementelor XHTML,
XML și SVGL.
21 Cătoiu, Iacob (coord.), op., cit., p.309
20
2.4 Metode de eșantionare utilizate în marketingul electronic
Mulți specialiști consideră că eșantionarea online este o tehnică unică, mixtă din
punct de vedere al criteriilor și conceptelor de bază specific e eșantionării probabilistice și,
respective nonprobabilistice, diferența fiind asigurată de profunzimea tehnicilor de selecție
online folosite în mediul virtual. Tehnologiile moderne permit specialiștilor în domeniul
cercetării de marketing să formuleze st rategii într-un grad cât mai ridicat de securitate și
reprezentativitate oferite de mediul online, în condițiile în care membrii colectivităților
cercetate sunt navigatorii constanți de Intenet .
Figura nr. 2.4.
Metode de eșantionare online
(Sursa: Adaptare după Cătoiu, I., (coord.), Cercetări de marketing -Tratat, Editura Uranus, București, 2009,
pp.289 -308)
Literatura de specialitate include între noile tehnici de eșantionare online
urmatoarele metode:22
1. Eșantionarea aleatoare online
Selecț ia persoanelor incluse în eșantion, folosește o me todă computerizată ce constă
în rutine realizate în Java sau HTML care pot asigura alegerea din colectivitatea
vizitato rilor website -ului, a respondenților selectați, utilizând una din metodele cum ar fi:
rutin ele generare a numerelor aleatoare computerizate, metoda primei litere (care
presu pune luarea î n considerare a primei litere din numele de familie sau prenumele
vizitatorilo r și se înscriu î ntr-o bază de date online puse la dispoziție pe website) meto da
seriilor (prin luarea în considerare a unui cod numeric personal sau a adresei IP a
calculator ului gazdă ) fie prin utilizarea metodei pasului mecanic sau metode de segment are
22 Stoica, I., op., cit., p.28
Eșantionarea
online
Eșantionare
aleatoare online
Eșantionare
online prin
invitații
Eșantionare
bazată pe
panelul online
Alte tipuri de
eșantionări
online
21
a colectivității vizitatoril or pe straturi prin includerea î n baza de date a website -ului a unei
caracteristici socio -demografice ale navigatorilor pe website. Aceste metode co respund fie
tehnicilor de eș antionare simplă al eatoare, sistematică aleatoare și chiar eș antio narea
stratific ată. În condițiile lipsei de rigurozitate ș i a unor proceduri computerizate puț in
restrictive uti lizate, ne poate conduce la o eș antionare nonprobabilistică de tip eș antionare
convențională.
2. Eșantionarea online prin invitații
Se lansează invitații și alerte de notificare prin email privind completarea unor
chestionare plasate pe un we bsite sau specificat printr -un hyperlink în cadrul mesajului pe
email. De obicei, colectivitatea cercetată sunt persoane dintr -o bază de date online, care s –
au înscris volunta r, cu diferite ocazii cum ar fi: accesarea unei informații utile, cumpărarea
online sau programe de recompense.
Transmiterea invitațiilor se face respectând o tehnica de eșantionare probabilistică
simplă sau sistematică aleatoare, asigurâ nd printr -o procedură computerizată că acel email
nu este un Spam.
3. Eșantionarea bazată pe panelul online
Este una dintre cele mai folosit e tehnici de eșantionare online. Panelurile online
sunt generate sub forma unor baze de date întreținute de companii proprietare constitu ite
după criteria riguros științiifice având în vedere criterii geografice, venitul și alte
caracteristici socio -demografice și , în consecință , membrii sunt recompensați pentru
participarea la realizarea sondajului online. Cerc etătorii utilizeaz ă această tehică de
eșantionare prin abonament la o astfel de bază de date, punându -i-se la dispoziție un
eșantion care respectă criteriile predefinite, stabilite de că tre organizatorul cercetării .
4. Alte tipuri de eșantionări online
Eșantionările care sunt fezabile sunt limitate doar de creativitatea proiectanților de
eșantioane. În mediul online , frecvent se utilizează promovarea prin banere, tehnici care
permit selecția, flirtarea și constituirea de eșantioane probabilistice și nonpr obabilistice
utilizabile în cercetările selective.
Spre deosebire de metodele manuale, când companiile lucrează chiar și câteva luni
pentru lansarea cercetării, apoi așteaptă câteva săptămâni până când datele sunt aduse în
22
formă tabelară; cercetarea pe p iața online permite ca un studiu de câteva luni să fie redus la
câteva zile.
În concluzie, cercetarea de marketing online reprezintă pentru companii mai mult
decât o metodă mai rapidă și mai ieftină de colectare a datelor, aceasta oferind posibilitatea
evalu ării rezultatelor în timp real, astfel încât companiile să poată lua decizii strategice mai
bune, mai inteligente și mai rapide.
23
CAPITOLUL III. PLATFORME SOFTW ARE PENTRU
PROIECTAREA CERCETĂRILOR DE MARKETING ONLINE
3.1 Prezentarea platformelor de sondaje online
Sondajele online s e realizează prin intermediul unei platforme gazd ă sau a
invitaț iilor transmise online către grupul tintă. Platforma online pe care este proi ectat
chestionarul este un website accesat prin intermediul unu i navigator (browser – Internet
Explorer, Mozilla Firefox, Google Chrome, Opera, Safari ), care se accesează de la un
calculator, sau de pe alte dispozitive mobile p recum telefoane mobile intelige, tablete,
laptop -uri, netbook -uri ultrabook -uri etc. Platformele de proiec tare a chestionarelor online
sunt foarte d iverse, practicând tarife mici și /sau mari, în funcț ie de complexitatea aplicaț iei.
Platformele de proiec tare a chestionarelor online varia ză în ofertele sale, oferind în
funcție de tarife diverse scale de măsurare, design atractiv, analize statistice complexe,
grafice, flexibilitate ridi cată, trimiterea invitațiilor pe email etc.
Instrumentele software pentru sondaje sunt variate, de la apli cații desktop la sisteme
complexe de web pentru monitorizarea comportamentului consumatorilor. Lista cuprinde
toate formele de sondaje și tehnici de captare a datelor: PAPI, CATI, CAPI, CAWI, on -line
și off -line. Tabelul nr. 3.1 includ e informații generale și tehnice pentru software -ul de
colectare a informațiilor de ansamblu a anchetelor (CASIC).23
Informațiile din tabel alcătuiesc o listă dinamică , ce nu poate fi în măsură să
satisfacă standarde speciale pentru completare.
1. Office Froms
Este un creator de sondaje online, gratuit, disponibil pentru abonații Office 365
Education. Lansa te de Microsoft în iunie 2016, formularele permit specialiștilor să creeze
sondaje , teste și chestionare și să vadă cu ușurință rezultatele în timp ce apar . Autorii
Formularelor pot să trimită un link sau un cod QR24 pentru a lua ches tionare sau pentru a
încorpora chestionarul într-o pagină web, în blog sau în sistemul de management al
învățării , iar d estinatarii pot completa chestionarul pe te lefoane, tablete sa u PC -uri. Datele
pot fi exportate în Microsoft Excel.25
23 https://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_survey_software , accesat la data de: 05 mai 2018
24 Codul QR = este o gamă de standarde de codare cu formă de bare bidi mensionale.
25 https://en.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Forms , accesat la data de: 05 mai 2018
24
Tabelul nr. 3.1
Prezentarea celor mai populare platforme de proiectare a sondajelor online în
funcție de data apariției
Nr.
crt. Platforma de
proiectare a
WebSondajelor
Dezvoltator
Sediul Perioada
de
lansare
Metoda
de
livrare
1 Office Froms Microsoft Redmond,
Washington 2016 SaaS26
2 Zaho Survey Zoho
Corporation Pleasanton,
California, USA 2013
SaaS
3 Sogosurvey Sogosurvey Herndon, Virginia,
USA 2013 SaaS
4 Survio Survio Brno, Czech
Republic 2012 SaaS
5 Google Froms Google, Inc. Mountain View,
California, USA 2008 SaaS
6 Cvent Web
Surveys Cvent, Inc. McLean, Virginia,
USA 2006 SaaS
7 From Stack Formstack,
LLC Indianapolis,
Indiana, USA 2006 SaaS
8 SurveyGizmo SurveyGizmo Boulder, Colorado,
USA 2006 SaaS
9 Qualtrics Qualtrics Labs,
Inc. Provo, Utah, USA 2005 SaaS
10 LimeSurvey The
LimeSurvey
project team Hamburg,
Germany 2003 On-
premises
11 SurveyMonkey SurveyMonkey
.com LLC Palo Alto,
California, USA 1999 SaaS
12 Create Survey Imposant, LLC Moscow, Russia 1999 SaaS
13 FormSite Vroman
Systems, Inc. Downers Grove,
Illinois, USA 1998 SaaS
(Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_survey_software , accesat la data de: 05 mai 2018)
26 SaaS = Software -ul ca serviciu (Software as a service) este un model de licențiere software și de livrare în
care software -ul este licențiat pe bază de abonament și este găzduit în mod centralizat.
25
2. Sogosurvey
SoGoSurvey este o aplicație SaaS bazată pe cloud concepută pentru a crea, distribui
și analiza sondaje multilingve, formulare , chestionare și evaluări. Clienții pot proiecta
sondaje de la zero sau pot utiliza un șablon de anchetă gata pentru utilizare de la banca de
anchetă preîncărcată.
În prezent, SoGoSurvey furnizează clienților din întreaga lume servicii de analiză,
prelucrare a datelor de marketing și sisteme de feedback, inclusiv branduri precum eBay,
Citibank, UNICEF și Marriott.
Dincolo de lumea afacerilor, SoGoSurvey sprijină indivizii și instituțiile din
întreaga lume oferind back -offering planuri de bază gratuite și oferind studențil or și
organizațiilor non -profit licențe gratuite și reduse pentr u a-și desfășura cercetările.27
3. Zaho Survey
Zoho Survey este un instrument de creare a anchetelor on -line, lansat pe 1 iulie
2013. Este parte dintr -o suită mai mare de aplicații bazate pe nor (aplicații software c a
serviciu), Zoho Office Suite.28
Zoho Survey furnizează utilizatorilor săi cercetări nelimitate și personalizabile, care
pot fi lansat e de la diverse dispozitive. De asemene a, oferă utilizatorilor la nivel individual
și de întreprindere caracteristici avansate, cum ar fi suportul multilingv, sondaje de marcă,
rapoarte avansate și abilitatea de a împărtăși, de a revizui și de a colabora pe sondaje.
4. Survio
Survio este un sistem de sondaj online pentru pregătirea chestionarelor, colectarea
și analiza datelor și partajarea rezultatelor. Survio este un proiect al creatorilor cehi din
orașul Brno, cunoscut și sub numele d e Silicon Valley din Cehia.29
Versiunea de bază a program ului Survi o este disponibilă gratuit. Survio oferă de
asemenea servicii premium plătite. În meniul avansat, există și anumite tipuri de
chestionare, cum ar fi, de exemplu, scorul promotorului NPS Net sau feedback -ul de 360
de grade.30
27 https://en.wikipedia.org/wiki/Sogosurvey , accesat la data de: 05 mai 2018
28 https://en.wikipedia.org/wiki/Zoho_Survey , accesat la data de: 05 mai 2018
29 https://en.wikipedia.org/wiki/Survio , accesat la data de: 06 mai 2018
30 https://www.survio.com/en/survey -tool-features -comparison , accesat la data de: 06 mai 2018
26
5. Google Froms
Goog le Forms este un instrument care permite colectarea de informații de la
utilizatori printr -un sondaj personalizat sau un test. Informațiile sunt apoi colectate și
conectate automat la o foaie de calcu l. Foaia de calcul este populată cu răspuns urile
sondajului și a testului.31
Serviciul Formulare a primit, de asemenea, actualizări de -a lungul anilor. Platforma
Google Froms este gratuită sau poate fi de 5$ pe lună bazată pe un domeniu personalizat și
caracteristici de afaceri.32
6. Cvent Web Surveys
Cvent este o companie privată de software -as-a-service (SaaS), care este
specializată în tehnologia de gestionare a întâlnirilor. Compania oferă software bazat pe
web pentru selectarea site -urilor de întâlniri, înregistrarea evenimentului online,
gestionarea evenimentului, marketingul prin e -mail și sondajele web. Programul este
deținut de compania de capita l privat Vista Equity Partners.
În iulie 2000, Cvent a introdus primul său produs SaaS, un instrument bazat pe web
pentru planificatorii evenimentelor pentru a gestiona invitațiile și pentru a colecta taxe de
înregistrare. În 2006, a introdus un produs pentru efectuarea de sondaje on -line, urmată de
introducerea rețelei furni zorilor . Rețeaua furnizorilor este un loc de marketing online
gratuit, care leag ă planificatorii de întâlniri de locații și servicii.
Cvent produce, de asemenea, un “Ghid de Destinație ”, un ghid gratuit, online, de
8000 de pagini, destinat întâlnirii planificatorilor cu informații despre 800 de destinații
diferite. O "gestionare stra tegică a întâlnirilor" îi ajută pe utilizatori să gestioneze
bugetele.33
7. From Stack
FormS tack este o soluție de gestionare a datelor care ajută utilizatorii să colecteze
informații prin diferite tipuri de formulare online, inclusiv anchete, cereri de lo curi de
muncă, înregistrări de evenimente și formulare de plată. Produsele și serviciile sale au
31 https://en.wikipedia.org/wiki/Google_Docs,_Sheets,_and_Slides#Google_Forms , accesat la data de: 06
mai 2018
32 https://zapier.com/apps/google -forms , accesat la data de: 06 mai 2018
33 https://en.wikipedia.org/wiki/Cvent#Web_Surveys , accesat la data de: 06 mai.2018
27
scopul de a ajuta profesioniștii din toate sectoarele să colecteze date pentru organizațiile lor
într-un mod mai eficient.34
FormS tack permite organizațiilor să construiască și să creeze formulare web fără a
avea nevoie de aptitudini de programare sau de software . Platforma FromStack nu este
gratuită, prețul variind de la 19$ pe lună oferta de bronz, până la 249$ pe lună oferta
platină.35
8. SurveyGizmo
SurveyGizmo este o platformă de creare a sondajelor online. SurveyG izmo poate fi
personalizat pentru a satisface o gamă largă de cerințe de colectare a datelor. Se pot colecta
cât mai multe date de dorit, fără costurile ascunse și taxele suplimentare, la u n preț
flexibil.36 Compania deservește 300.000 de clienți în 144 de țări în domeniul marketingului
și cercetării de piață.37
9. Qualtrics
Qualtrics este o companie privată de administrare a experienței, cu sediul central în
Provo, Utah și Seattle , Washington, în Statele Unite. Qualtrics este un software de abonare
pentru colectarea și analizarea datelor pentru cercetarea pieței, satisfacția clienților și
loialitatea, testarea produselor și a conceptului, evaluările angajaților și feedback -ul site –
ului web.38
10. LimeSurvey
LimeSurvey este o aplicație web on line a sondajelor statistice gratuite și deschise,
scrisă în PHP,39 bazată pe o bază de date, distribuită sub licența GNU General Publ ic. Ca
software de server web, permite utilizatorilor care utilizează o interfață web să dezvolte și
să publice sondaje on -line, să colecteze răspunsuri, să creeze statistici și să exporte datele
rezultate în alte aplicații.40
34 https://en.wikipedia.org/wiki/Formstack , accesat la data de: 06 mai 2018
35 https://www.formstack.com/pricing , accesat la data de: 06 mai 2018
36 https://www.surveygizmo.com/team -enterprise/,accesat accesat la data de: 06 mai 2018
37 https://en.wikipedia.org/wiki/SurveyGizm o, accesat la data de: 06 mai 2018
38 https://en.wikipedia.org/wiki/Qualtrics , accesat la data de: 06 mai 2018
39 PHP = Hypertext Preprocessor este un limbaj de scripting al server -ului conceput pentru dezvoltarea web,
dar folosit și ca limbaj de programare generală.
40 https://en.wikipedia.org/wiki/LimeSurvey , acces at la data de: 06 mai 2018
28
11. SurveyMonkey
SurveyMonkey este un software de tip sondaj online, bazat pe tehnologi a cloud –
based, ca companie de servicii, inființată î n 1999 de Ryan Finley. SurveyMonkey oferă
sondaje gratuite, personalizabile, precum și o suită de programe de back -end plătite, care
includ analiza datelor, selecția probelor și instrumentel e de reprezentare a datelor. În plus
față de furnizarea de planuri gratuite și plătite pentru utilizatori individuali, SurveyMonkey
oferă mai multe opțiuni de întreprindere pe scară largă pentru companiile interesate de
analiza datelor, gestionarea mărcilor și marketing orientat spre consumatori.41
12. Create Survey
CreateSurvey este o companie privată rusă care oferă utilizatorilor un sistem de
management online al sondajelor pentru a -și crea propriul sondaj web. CreateSurvey oferă
produse și servicii gratuite online și offline. Birourile compan iei sunt situate la Moscova.
Compania a fost înființată în 1999, în august 2007 au fost adăugate noi oferte de sondaj
online.
CreateSurvey este un instrument care permite utilizatorilor să creeze sondaje online
pentru a c olecta și împărtăși feedback -ul. Sunt disponibile patru planuri de sondaj online –
Lite, Standard, Pro și Corporate; numărul de anchete variază de la cinci la nelimitat.
Programarea personalizată a sondajelor, cum ar fi integrarea CRM, calcularea rezultate lor
și raportarea personalizată, sunt, de asemenea, disponibile.
13. FormSite
FormS ite este un serviciu care permite utilizatorilor non -tehnici să construiască
formulare web de calitate profesională și sondaje fără experiență HTML sau codificare.
Serviciul FormS ite permite utilizator ilor să proiecteze formulare on line care
utilizează orice componentă HTML fără cunoașterea limbajului HTML markup, permițând
utilizatorilor fără abilități tehnice să creeze eficient formulare online care să arate și să se
comporte într -o manieră profesională . Formularele formate oferă validarea integrată și
gestionarea erorilor, precum și capacitatea de procesare, stocare și trimitere prin e -mail a
formularului.
Ca și multe software -uri ca modele de servicii, caracterist icile disponibile pentru
utilizatorii Fo rmSite se bazează pe o taxă anuală de abonament, care variază în funcție de
nivelul de servicii pe care un utilizator îl dorește, este oferit un nivel gratuit de servicii ,
41 https://en.wikipedia.org/wiki/SurveyMonkey , accesat la data de: 06 mai 2018
29
împreună cu opțiuni mai scumpe care permit utilizatorilor mai sofisticați să creeze
form ulare mai complexe și să stocheze mai multe rezultate.42
3.2 Instrumente de proiectare a unui sondaj online
De obicei, pe platformele de gestionare a sondajelor online se proiectează un
chestionar prin introducerea succesivă a fiecărei întrebări. Unele dintre aceste platforme
oferă posibilitatea de selectare a u nui document Word si convertirea acestuia pe interfaț a
grafică a platformei gazdă. De cele mai multe ori, chestionarul se concepe într -un
document Word ca specialiștii de marketing să se familiarizeze cu problema decizională .
După ce a fost verificat , chestionarul prinde viață în mediul online.
Instrumentele privind crearea chestionarelor online sunt următoarele:43
Șabloanele;
Verificarea greșelilor gramaticale;
Modificarea tipurilor de întrebări cu răspuns unic sau multiplu;
Instrumente de copiere și ștergere ;
Opțiuni plurilingve;
Flexibilitatea de mi grare a întrebărilor;
Copierea, ștergerea și mutarea chestionarului;
Personalizarea și configurarea chestionarelor .
Este foarte important pentru cercetători ca atunci când proiectează chestionarul să
vizualizeze ma i ușor în modul în care v izualizează ș i respondent ul același chestionar, dar
în același timp , să poată accesa rapid butonul de care are nevoie. Este foarte important ca
cercetătorul să aibă o imagine de ansamblu continuă privind previzualizarea, așa cum este
văzută prin ochii respondentului.
3.3 Testarea chestionarului online
Platformele care asigură suport pentru proiectarea chestionarelor onli ne pot oferi și
servicii de managementul proiectului ș i monitorizare în sco pul îmbunătățirii procesului de
managementul de proiect. În cadrul acestor se rvicii pot f i incluse testarea proiectelor
42 https://en.wikipedia.org/wiki/Forms ite, accesat la data de: 06 mai 2018
43 Stoica, I., op., cit., pp.33 -34
30
înainte de lansare, generarea de rapoarte, conținând tabele de contingen ță cu expresii
procentuale pentru fiecare variabilă, monitorizarea , raportarea de diverse informații,
rapoarte complexe, filtre, c ross-tab-uri, trimiterea invitaț iilor pe perioade de timp distincte,
notificări de email privind completarea progresivă a chestionarului online.
Platformele de proiectare a chestionarelor online oferă o gamă de in strumente și
opțiuni pentru a ajuta la test area unui formular online. Înainte de expedierea chestionarelor
online pentru completare, este necesară opțiunea de testare a acestuia pe un eșantion pilot
sau experimentarea sa automată .
Un puternic instrument de testare este abilitatea de a rula interviu ri fictive, de
exemplu, crearea unui set de 10.000 de completări pe lună.
Chestionarul nu trebuie privit ca un simplu instrument de recoltare a informațiilor,
ci ca un instrument prin intermediul căruia se pot analiza cu mare acuratețe variabilele
cercetar e. Dacă nu este proiectat corespunzător, în analiza variabilelor pot apărea erori, de
aceea, înainte de a lansa un chestionar , acesta trebuie de testat în prealabil .
31
CAPITOLUL IV. PROIECTAREA UNEI CERCETARI DE
MARKETING ONLINE
4.1. Etapele cercetării
Desfã surarea cu succes a unei cercetă ri presupune parcurgerea unor etape
obligatorii:44
1. Definirea problemei decizionale
Încă de la apariția sa, I nternetul a fost într -o reală cursă contra cronometru,
dezvoltând și punând bazele u nei noi modalități de informare . Într-un mediu atât de
concurențial și aflat în continua mișcare, poziția informației determină notorietatea și
succesul mesajului sau lipsa de vizibilitate și decăderea sa. În mediul online , totul circulă
cu o altă viteză, așa încâ t, specialiștii sunt întotdeauna preocupați de „mai mult ”, „mai
bine”, „mai corect ” și mai ales „MAI SUS ”. Performanța este cea care dictează tendințele
în ac est mediu, așa încât informarea în mediul online trebuie să fie în continuă mișcare
ascendentă pe scala performanței.
Scopul acestei cercetări este de a afla care sunt sursele de informare online cele mai
importante și des folosite pentru a influența comportamentul consumatorilor în direcția
efectuării unei acțiuni care poate avea scop comercial.
2. Definirea obiectvelor cercetării
Principalele obiective folosite în studiu de caz sunt :
1. Identificarea principalului rol ce îi revine societății informaționale;
2. Identificarea principalelor surse de informare ;
3. Identificarea influenței sursei d e informare asupra deciziei de cumpărare;
4. Identificarea principalilor factori care fac ca o sursă de informare să fie credibilă;
5. Identificarea persoanelor care sunt dispuse să participe benevol la completarea
chestionarelor publicate;
6. Identific area persoanelor care accesează de sine-stătător site -urile cu ch estionare
publice în care să ofere opinia proprie;
7. Identificarea date lor demografice despre respondenți (vârsta, sexul și mediul de
proveniență).
44 Dura, C., Cucu, I., Niță D., Marketing teorie și aplicații, Note de curs pentru învățământul la distanță,
Atelierul de Multiplicare și Tipografie al Universității din Petroșani, Petroșani, 2011
32
3. Stabilirea ipotezelor cercetării
1. H0 – mai puțin de 80% din respondenți consideră că principalul rol ce îi revine
scietății informaționale este „informarea cetățenilor ”;
H1 – mai mult de 80% din respondenți consideră că principalul rol ce îi revine
scietății informaționale este „infor marea cetățenilor ”;
2. H0 – mai puțin de 50% din respondenți consideră că principala sursă de
informare o reprezintă rețelele de socializare;
H1 – mai mult de 50% din respondenți consideră că principala sursă de
informare o reprezintă rețelele de socializare ;
3. H0 – mai puțin de 50% din respondenți sunt influențați de alte persoane , în
deciziile lor de cumpărare ;
H1 – mai mult de 50% din respondenți în decizia de cumpărare sunt influențați de
alte persoane;
4. H0 – mai puțin de 80% din respondenți consideră că o sursă de informare poate
să fie considerată credibilă, în funcție de calitatea conținutului său;
H1 – mai mult de 80% din respondenți consideră că o sursă de informare poate să
fie considerată credibilă , în funcție de calitatea conținutului său ;
5. H0 – mai puțin de 80% din respondenți sunt dispuși să participe benevol la
completarea chestionarelor publicate;
H1 – mai mult de 80% din respondenți sunt dispuși să participe benevol la
completarea chestionarelor publicate;
6. H0 – cel puțin 45% din respondenți accesează de sine-stătător site -urile cu
chestionare publice în care să ofere opinia proprie;
H1 – cel mult 45% din respondenți accesează de sine-stătător site -urile cu
chestionare pub lice în care să ofere opinia proprie;
33
4. Defi nirea conceptuală și operațional ă a variabilelor
Tabelul nr. 4.1
Definirea conceptuală și operațională a variabilelor din sondaj
Denumirea variabilei Definirea conceptuală Definirea operațională
Vârsta
Vârsta respondenților Sub 18 ani
Între 18 și 25 ani
Între 26 și 35 ani
Peste 36 ani
Domiciliul
Locul în care trăiește persoana Urban
Rural
Credibilitate
Cât de mult au încredere
respondenții în sursele de
informare online Credibilitate redusă
Credibilitate medie
Credibilitate ridicată
5. Definirea coordonatelor spațiale, temporale și modale
În perioada 16 -23 iunie 2018, am realizat un studiu în rândul utilizatorilor de
internet din România. Cercetarea a fost publicată în mediul online cu ajut orul platformei
GoogleFroms. Am ales ca intrument de culegere a datelor un chestionar de tip structurat, la
care răspunsurile au fost consemnate prin auto -înregistrare de la fiecare respondent,
folosindu -se ca metodă de comunicare mediul online.
6. Definirea surselor de informații
Au fost folosite surse externe de informare. Colectivitatea cercetată o reprezintă
totalitatea familiilor din România. Unitatea de observare și unitatea de sondaj – individual.
7. Constituirea chestionarului
La elaborare a chestionarului am folosit întrebări formulate clar, fără ambiguități,
utilizând scale nominale, ordinale și de interval. Întrebările sunt variate – întrebări cu o
singură sau mai multe variante de răspuns.
Variabilele demografice au fost plasate la final ul chestionarului pentru ca
respondentul să capete încredere pe parcursul completării și să nu i se pară neobișnuit ș i
prea indiscret să răspundă la întrebări privind vârsta și mediul de proveniență.
34
Din cauza faptului că respondenții nu dec lară întotdeauna adevărul, fie că o fac în
mod conștient sau incoștient, rezultatele cercetării pot fi denaturate , iar informațiile
colectate pot să nu fie de o acuratețe ridicată.
8. Stabilirea dimensiunii și structurii eșantionului
În cercetarea empirică prezentată ca studiu de caz, s -a folosit un eșantion
nereprezentativ, de 111 de respondenți, iar tehnica de eșantionare utilizată este
eșantionarea online prin invitații , transmise de pe platforma GoogleFroms , specificat
printr -un hiperlink în cadrul mesa jului email.
9. Recoltarea informațiilor
În cercetarea online desfășurată prin intermediul platformei GoogleFroms, s -au
transmis invitații prin email, Facebook și prin SMS pentru accesarea și completarea
chestionarului online.
Invitațiile conțineau un mesaj prin care se comunica scopul cercetării și adresa URL
a chestionarului plasat pe platforma cu invitația de accesare și completare a chestionarului.
10. Analiza și interpretarea informațiilor
Pentru un chestionar proiectat online, se generează o bază de date în format Excel,
conținând răspunsurile înregi strate de la respondenți, care a fost analizată din punct de
vedere s tatistic în SPSS ( Statistical Package for Social Sciences); vor fi create tabele de
contingență, matrici de corelații între variabi le, analiza univariată și bivariată a
informațiilor.
11. Redactarea raportului de cercetare
Conține formularea concluziei care să conducă la elaborarea strategiei de marketing
potrivit problemei decizionale.
35
4.2 Proiectarea chestionarului
Ches tionarul are rolul de a răspunde în mod corect obiectivelor cercetării prin
intermediul întrebărilor proiectate și este foarte important ca etapă în demersul cercetării
întrucât pe baza acestuia se realizează raportul cercetării prin intermediul căruia se
formează strategii sau se trasează noi direcții de cercetare.
Chestionarul este un intrument prin intermediul căruia se pot analiza cu mare
acuratețe variabilele cercetării. În elaborarea chestionarului se urmăresc idenificarea
caractersticilor cuprinse în obiectivele cercetării și formularea întrebărilor pe baza acestora.
La conceperea întrebărilor se va avea în vedere tipul întrebărilor utilizate, calitatea
întrebărilor, ordonarea logică a acestora, principiul de realizare, design -ul și punerea în
pagină a chestionarului, codificarea și elaborarea listei de coduri.
Chestionarul utilizat în această cercetare a fost proiectat utilizând facilitățile
platformei GoogleFroms și a fost transmis prin email și SMS -uri pentru culegerea
infrmațiilor.
Figura nr. 4.1 .
Proiectarea chestionarului pe platforma GoogleFroms
36
În procesul elaborării studiului de caz am utilizat patru tipuri de întrebări.
1. Întrebări închise, cu răspuns unic – persoana investigată efectuează o singură
alegere dintr -un număr limitat de răspunsuri predeterminate.
De exemplu, se cere:
-să marcheze răspunsul care se potrivește
Într-o zi obișnuită, ce sursă de informare folosiți cel mai des ?
Panourile publicitare
Borșurile
Ziare și reviste
Radioul
Televiziunea
Site-ul web
Rețele de socializare
Blog -uri și forumuri de discuții
Informarea prin viu grai( informarea de la alte persoane)
-să bareze răspunsul care se potrivește cu situația sa
În momentul navigării, vă oferiți benevol pentru completarea chestionarelor
publicate ?
Da
Nu
Accesați de sine -stătător site -urile cu chestionare publice în care puteți să vă
oferiți opinia proprie?
Da
Nu
Genul
Feminin
Masculin
Mediul de proveniență
Urban
Rural
Vârsta
Sub 18 ani
18-25 ani
26-35 ani
Peste 36 ani
37
2. Întrebări mixte – reprezintă o combinație între întrebările închise și cele
deschise. Este posibil ca variantele de răspuns ale un ei întrebări închise să nu fie
satisfăcătoare pentru respondent, el având o altă opțiune și atunci i se oferă o variantă
distinctă pe care este rugat să o definească, ca și în cazul unui răspuns la o întrebare
deschisă.
De exemplu:
Cum credeți care este principalul rol ce îi revine societății informaționale? (se
aleg maxim două variante)
Informarea cetățenilor
Cunoașterea în societate
Producerea de cunoștințe noi prin inovare
Deschide rea porților spre formarea de noi idei și exprimare a opiniilor
personale
Ce face ca o sursă de informare să fie credibilă? (se aleg maxim 3 variante de
răspuns)
Calitatea conținutului
Atractivitatea anunțului publicitar
Popularitatea sursei
Interactivitatea
Volumul informației
Recomandarea prietenilor
Recomandarea specialiștilor
La ce surse nu ați renunța? (se aleg maxim 3 variante)
Website -uri
Blog -uri și forumurile
Presa online
Facebook
YouTube
Twitter
Instagram
Newslettere
38
3. Întrebări cu acordare de note. În acest caz, persoanele interogate dau o notă
pentru elementele cu privire la care sunt consultate.
De exemplu, se poate cere:
În ce măsură sunteți dispuși să completați un chestionar online? (1 fiind nota
minimp, iar 5 nota maximă )
1 2 3 4 5
În ce masură influențează sursele de informare asupra deciziei de cumpărare?
(1 fiind nota minimp, iar 4 nota maximă )
1 2 3 4
Panourile publicitare
Borșurile
Ziare și reviste
Radioul
Televiziunea
Site-ul web
Rețele de socializare
Blog -uri și forumuri de discuții
Informarea prin viu grai
( informarea de la alte persoane)
Cât de mult aveți încredere în sursele de informare online?
credibilitate credibilitate credibilitate
redusă (1) medie (2) ridicată (3)
Website -uri
Blog -uri și forumurile
Presa online
Facebook
Twitter
Instagram
Newslettere
39
4. Întrebări cu scale de atitudini. Observarea atitudinilor prezintă un interes
deosebit deoarece permite prevederea comportamentului indi vizilor față de anumiți stimuli
cum ar fi: produse, mărci, magazine, anunțuri publicitare etc. Este posibilă identificarea,
măsurarea intensității sau a forței atitudinii cu ajutorul scalelor. În studiul de caz prezentat
am folosit scala Likert.
În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații:
Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total total
Societatea informa țtională presupune :
Utilizarea intensivă a informaț iei în toate
sferele activității și existenț ei umane
Culegerea ș i schimbul de date electronice
conduc la reducerea masivă a serviciilor
poștale clasice
Computerele și Internetul fac inutile
serviciile bibliotecii, împrumutul cărților
Mediul online este pentru mine cea mai
importantă și principala mea sursă de
informare și documentare
Platforma GoogleFroms permite personalizarea chestionarelor în funcție de
preferințe; de asemenea, cercetătorul poate introduce condiții de obligativitate la toate
întrebările chestionarului. Chestionarul este format din 13 întrebări logice. Răspunsurile
urmează a fi prelucrate în SPSS .
40
4.3 Stabilirea volumului și structurii eșantionului
Stabilirea volumului și structurii eșantionului depinde de tipul și natura
colectivității cercetate , în concordanță cu scopul, obiectivele și ipotezele cercetării, cu
metodele de măsurare și scale propuse, în corelație cu chestionarul proiectat.
În practica dimensionării unui eșantion trebuie să se aibă în vedere două categorii
de restricții: de ordin statistic și de ordin organizatoric .45
Restricții de ordin statistic sunt:
gradul de dispersie a valorilor caracteristicilor individuale ale colect ivității;
precizia do rită a estimărilor/rezultatelor;
mărimea intervalului de încredere în care se așteaptă să se încadreze
rezultatele (limitele între care se găsește fenomenul cercetat față de
rezultatele indicate în eșantion);
tipul de selecție folosit.
Dacă se notează cu n mărimea eșantionului, acesta poate fi determinat cu relația:
(4.1)
unde:
t – coeficientul care corespunde probabilității cu care se garantează rezultatele (se
extrage din tabelele st atistice );
p – proporția componentelor din eșantion care posedă caracteristica cercetată;
E – eroarea minimă acceptată.
Restricții de ordin or ganizatoric:
fondurile bănești afectate cercetării;
numărul și pregătirea persoanelor care vor efectua sondajul;
natura bazei de sondaj;
dispunerea în spațiu a unităților colectivității cercetate;
timpul afectat cercetării etc.
Eroarea limită acceptată, cunoscută și sub denumirea de marjă de eroare, reprezintă
o variabilă statistică a cărei semnificație trebuie să fie cercetată în legătură cu utilizarea
eșantioanelor în cercetare.
45 Dura, C., Cucu, I., Niță D., Marketing teorie și aplicații, Note de curs pentru învățământul la distanță,
Atelierul d e Multiplicare și Tipografie al Universității din Petroșani, Petroșani, 2011 ,
41
În practica cercetărilor de marketing, eroarea limită acceptată utilizată e ste cuprinsă
între ± 1 și ± 5%, stabilirea acestor limite rămân la latitudinea maximă a cercetării.
Avantajul principal al acestor tehnici de eșantionare reprezintă asigurarea unui nivel
ridicat de acuratețe al selecției, a unei bune reprezentativități a eșantionului cercetării,
oferind posibilitatea de a generaliza rezultatele cercetării asupra colectivității cercetate la
un nivel de probabilitate prestabilit.
Prentru a calcula mărimea eșantionului se stabilește o eroare limită de 0. 05 și un
coeficient t, care corespunde unei probabilități de 95%, egal cu 1. 96, deoarece valoarea lui
p nu se c unoaște se consideră egală cu 0. 5.
=
=384 (persoane)
Din calculele statistice, m ărimea eșantionului calculat este 384 de persoane, datorită
restricțiilor de ordin organizatoric, l -am restrâms la 111 de persoane.
În cercetarea prezentată ca studiu de caz, s -a folosit un eșantion nereprezentativ de
111 de respondenți, iar tehnica de eșantionare utilizată este eșantionarea onl ine prin
invitații, transmise de pe platforma GoogleFroms prin email sau prin SMS, pentru
accesarea și completarea chestionarului online.
4.4 Analiza și interpretarea rezultatelor
Datele au fost exportate în Excel după în SPSS, pe baza cărora am realizat tabele și
grafice. În continuare este prezentată o sinteză a rapoartelor generate în Excel și SPSS sub
formă de tabele și grafice realizate prin intermediul bazei de date generată de patforma
Google Froms.
În cazul studiului de caz realizat, voi c omenta rezultatele obținute astfel:
1. Primul obiectiv al cercetări este identificarea principalului rol ce îi revine
societății informaționale. Pentru a vedea răspuns la acest obiectiv am aplicat Testul
Binomial în SPSS.
Testul binomial se referă la compararea rezultatelor obținute de un grup la o
variabilă care are doar două niveluri de măsurare (ex. genul subiecților, admis/respins,
vindecat/bolnav etc.) cu o anumită proporție presupusă a exista în populație. Pentru
aceasta, proporția celor două niveluri de măsurare este calculată pentru eșantion și apoi
comparată cu distribuția binomială pentru o anume valoare a proporției, o distribuție
42
teoretică care precizează care este probabilitatea de a obține un anumit rezultat în mod
aleatoriu.46
Procedura de analiză a testului este: Analyze Nonparametric Tests Legacy
Dialogs Binomial.
În Anexa nr. 1 putem observa că primele trei coloane ale tabelului sunt descriptive,
în timp ce ultimele trei conțin elementele ce permit interpretarea testului.
Am considerat un eșantion de 111 de respondenți ca re au răspuns la întrebarea
„Care credeți c ă este principalul rol ce îi revine societății informaționale ?”. La această
întrebare au răs puns 84 de femei ce reprezintă un procent 76% din totalul respondenților și
27 de bărbați ce reprezință difrența de 24 %. Acestea, comparate cu distribuția teoretică
50%/50% sunt diferite semnificativ; astfel, testul de semnificație (prezen tat în ultima
coloană din Anexa nr.1 ) ne arată p<0,001 , proporțiile din eșantionul nostru dif eră
semnificativ de cele ideale ; prin urmare, ipoteza H 0 trebuie respinsă .
Conform tabelului din A nexa nr. 1 , este evident că proporțiile observate pentru
distribuție sunt 0,82/0,18. Majoritatea respondenților consideră că principalul rol ce îi
revine scocietății informaționale este „Informarea cetățenilor”.
Pe locul al doilea, respondenții consideră că principala sursă de informare este
„Deschiderea porților spre formarea de noi idei și exprimarea opiniei persona le”. Vedem
astfel că proporția observat ă pentru distribuția răspunsului ”Da” este 64 , ceea ce reprezintă
58% din resp ondenți, iar pentru ”Nu” este de 47 , care reprezintă 42 %.
Pe de altă parte, răspunsurile cu cele mai mici fecvențe de apariție în rândul
respondenților sunt cele conform cărora principala sursă de informare este “producerea de
cunoștințe noi prin inovare” și “cunoașterea în societate”.
46 Lungu, Ovidiu, SPSS 10.0 Psihologie experimentală și aplicată , Editura Erota, Iași, 2001, p.178
43
Figura nr. 4.2.
Principalu l rol al societății informaționale
2. Cel de -al doilea obiectiv este identificarea principalelor surse de informare.
Pentru a analiza aceast obiectiv voi folosi TESTUL – HI-PĂTRAT .
Testul hi -pătrat este folosit pentru a determina dacă există o diferență semnificativă
între distribuția teoretică ( frecvențele așteptate ) și distribuția reală (frecvențele observate )
pentru variabile categori ale. Testul compară abaterile de la această distribuție teoretică și
estimează care este probabilitatea ca ele să apară aleatoriu. În exemplul din studiul de caz ,
doresc să aflu care sunt cele mai populare surse de informare și dacă respondenții preferă
vreo sursă comparativ cu celelalte.
Am introdus variabila de interes ( sursa_folosită ) în câmpul pentru analiză . Adică
compar situația reală a sursei cu situația în care cele nouă surse ar obține același număr de
voturi. Rezultatul testului este prezentat sub forma a două tabele , Anexa nr. 2.
În primul tabel sunt trecute elementele descriptive ale testului, categoriile sale,
frecvența observată, cea teoretică la care se face raportarea și abaterile frecvenței observate
de la frecvența teoretică (coloana RESIDUALS).
În A nexa nr.2 observăm că, în timp ce frecvența celor ce folosesc sursa de
informare site-urile web și informarea prin viu grai, nu prea diferă mult de la frecvența
teoretică, cei mai mulți folosesc ca sursă de informare rețelele de socializare , 64 din
respondenți . Pe de altă p arte, cele mai puțin folosite surse de informare sunt: Panourie
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Informarea
cetățenilor Cunoașterea în
societate Producerea de
cunoștințe noi
prin inovare Deschiderea
porților spre
formarea de noi
idei și
exprimare a
opiniilor
personale
44
publicitare, broșurile, radio ul plasându -se pe ultimul loc în top, cu doar un respondent care
folosesc aceasta sursă de informare. De asemenea ziarele și revistele , blog -urile și
forumurile de discuții nu sunt des folosite.
Valoarea statistică a testului, prezentată în tabelul al doilea, este semnificativă
p<0,00 1, ceea ce înseamnă că respondenții au o preferință formată, iar din datele obținute
în primul tabel știm că ei folosesc ca principala sursă de informare rețelele de socializare și
respingem ipoteza H 0.
Figura nr. 4.3.
Principalele surse de informare ale respondeților din eșantion
3. Pentru a răspunde la al treilea obiectiv – identificarea influenței sursei de
informa re asupra deciziei de cumpărare – vom folosi testul Z/t pentru un eșantion care
testează media unui eșantion față de media cunoscută a populației din care face parte (vezi
Anexa nr. 3 ).
În SPSS, se folosește în acest scop, următoarea p rocedura de analiză :
Analyze Compare Means One Sample T Test.
Testul conține două tabele, primul tablel prezintă statistica descriptiv ă a variabilei
testate (N, media, ab. standard, eroarea standard a mediei) . Al doilea tabel include
rezultatele testului statistic.
panourile publicitare
broșurile
ziare și reviste
radioul
televiziunea
site-un web
rețele de socializare
blog -uri și forumuri de discuții
informarea prin viu grai
45
Pentru a vedea rezultatul la acest test, trebuie să calculăm indic ele de mărime d-
Cohen a efectului după formula:
(4.2)
unde:
m – este media eșantionului;
μ – media pop ulației (valoarea de referință);
σ – abaterea standard .
Vom calcula indic ele de mărime a efectului d-Cohen pentru fiecare componentă în
parte:
1. Indice le de mărime a efectului pentru panourile publicitare:
= – 0,01
În cazul dat d= -0,01. Efectul este foarte mic, adică panourile publicitare nu
influențează asupra deciziei de cumpărare.
Media persoanelor care au votat pentru panourile publicitare a eșantionului cercetat
(m=1,99) nu diferă semnificativ de media votului (µ=2) (t= -0,117, df=110, p>0,005).
Indicele de mă rime a efectului arată o diferență importantă a mediei eșantionului față de
media populației, limitele de încredere indică o precizie mare a rezultatului (95% CI: –
0,16-0,14) .
2. Indice le de mărime a efectului pentru broșuri:
= 0,02
În cazul dat d=0,02. Efectul este foarte mic, adică pentru respondenți broșurile nu
influențează asupra deciziei de cumpărare.
Media persoanelor care au votat pentru broșuri a eșantionului cercetat (m=2,02) nu
diferă semnificativ de media votului (µ=2) (t=0,257, df=110, p>0,005). Indicele de mărime
a efectului arată o diferen ță importantă a mediei eșantionului față de media populației,
limitele de încredere indică o precizie mare a rezultatului (95% CI: -0,12-0,16).
46
3.Indice le de mă rime a efectului pentru ziare și reviste:
= -0,05
În cazul dat d= -0,05. Efectul este foarte mic, adică pentru respondenți ziarele și
revistele nu inf luențează asupra deciziei de cumpărare.
Media persoanelor care au votat pentru ziare și reviste a eșantionului cercetat
(m=1,96) nu diferă semnificativ de media votului (µ=2) (t= -0,483, d f=110, p>0,005).
Indicele de mărime a efectului arată o diferență importantă a mediei eșantionului față de
media populației, limitele de încredere indică o precizie mare a rezultatului (95% CI: –
0,18-0,11).
4. Indice le de mărime a efectului pentru radio :
= -0,09
În cazul dat d= -0,09. Efectul este foarte mic, adică pentru respondenți radioul nu
influențează asupra deciziei de cumpărare.
Media persoanelor care au votat pentru radiou a eșantionului cercetat (m=1,92) nu
diferă semnificativ de media votului (µ=2) (t= -0,976, df=110, p>0,005). Indicele de
mărime a efectului arată o diferență importantă a mediei eșantionului față de media
populației, limitele de încredere indică o precizie mare a rezultatului (95% CI: -0,25-0,08).
5. Indice le de mărime a efectului pentru televiziune:
= 0,44
În cazul dat d=0,44. Efectul este mediu, adică pentru respondenți televiziunea poate
influența asupra deciziei de cumpărare.
Media persoanelor care au votat pentru televiziune a eșantionului cerce tat (m=2,36)
nu diferă semnificativ de media votului (µ=2) (t=4,642, df=110, p <0,001 ). Indicele de
mărime a efectului arată o diferență importantă a mediei eșantionului față de media
populației, limitele de încredere indică o precizie mare a rezultatului ( 95% CI: 0,21-0,51).
6. Indice le de mărime a efectului pentru site -ul web:
= 1,02
47
În cazul dat d=1,02. Efectul este mare, adică pentru respondenți site -ul web poate
influența asupra deciziei de cumpărare.
Media persoane lor care au votat pentru site -ul web a eșantionului cercetat (m=2,85)
nu diferă semnificativ de media votului (µ=2) (t=10,706, df=110, p <0,001 ). Indicele de
mărime a efectului arată o diferență importantă a mediei eșantionului față de media
populației, limitele de încredere indică o precizie mare a rezultatului (95% CI: 0,69-1,00).
7. Indice le de mărime a efectului pentru rețele de socializare:
= 1,27
În cazul dat d=1,27. Efectul este mare, adică pentru respondenți rețelele de
socializare pot influența considerabil asupra deciziei de cumpărare.
Media persoanelor care au votat pentru rețelele de socializare a eșantionului
cercetat (m= 3,05) diferă semnificativ de media votului (µ=2) (t= 13,354, df=110, p <0,001 ).
Indicele de mărime a efectului arată o difer ență importantă a mediei eșantionului față de
media populației, limitele de încredere indică o precizie mare a rezultatului (95% CI: 0,89-
1,20).
8. Indice le de mărime a efectului pentru blog -uri și forumuri de discuții:
= 1,15
În cazul dat d=1,15. Efectul este mare, adică pentru respondenți bog -urile și
forumurile de discuții pot influența asupra deciziei de cumpărare.
Media persoanelor care au votat pentru blog -uri și forumuri de discuții a
eșantionului cercetat (m=2,89) nu diferă semnifica tiv de media votului (µ=2) (t=11,109,
df=110, p <0,001 ). Indicele de mărime a efectului arată o diferență importantă a mediei
eșantionului față de media populației, limitele de încredere indică o precizie mare a
rezultatului (95% CI: 0,73-1,05).
9. Indice le de mărime a efectului pentru informarea prin viu grai:
= 1,35
În cazul dat d=1 ,35. Efectul este mare, adică informarea prin viu grai poate
influența asupra deciziei de cumpărare.
48
Media persoane lor care au votat pentru informarea prin viu grai a eșantionului
cercetat (m=2,85) nu diferă semnifica tiv de media votului (µ=2) (t=14,201 , df=110,
p=0,000). Indicele de mărime a efectului arată o diferență importantă a mediei eșantionului
față de media populației, limitele de încredere indică o pre cizie mare a rezultatului (95%
CI:1,04 -1,38).
Concluzionând, putem spune că mai mult de 50% din respondenți sunt influențați
de alte persoane în decizia de cumpărare . Valoarea statistică a testului, prezentată în tabelul
al doilea, pentru informarea prin viu grai, este semnificativă , deoarece p<0,001 , ceea ce
înseamnă că respondenții au o preferință formată, lucru care ne conduce la respinge rea
ipotezei H0.
Rețelele de socializare conform grilei Cohen se plasează pe locul al doilea în
preferințele respondenților d=1,27. Radioul, ziare și reviste, panourile publicitare, au o
pondere foarte mică și nu influențează respondenții în decizia de cumpărare.
4. Următorul obiectiv presupune identificarea princ ipalilor factori care fac ca o
sursă de informare să fie credibilă.
La întrebarea “Ce face ca o sursă de informare să fie credibilă?” am primit
răspuns de la un eșantion de 111 de respondenți. Respondenții trebuiau să aleagă maxim
trei variante de răspuns din cele prezentate. Această întrebare am analizat -o în IBM SPSS
aplicând, testul Binomial , Anexa nr. 4.
Luând în considerare o serie de factori care pot deter mina credibilitate a unei surse
de informare , am obținut următoarele rezultate:
utilizatorii se bazează cel mai mult pe sursele care au un conținut calitativ (acest
răspuns a fost furnizat de 93 din totalul celor 111 de respondenți ), respectiv pe sursele
care sunt recomandate de prieteni (preferate de 57 dintre respondenți );
volumul informației și atractivitatea anunțului publicitar sunt factorii care
determină cel mai puțin credibilitatea unei surse de informare;
52 din 111 respondenți consideră c ă popularitatea sursei face ca o sură de
informare să fie credibilă.
Datele comparate cu distribuția 50/50 sunt diferite semnificativ, pentru calitatea
conținutului p<0,001 , proporțiile de eșantionul nostru diferă semnificativ deci putem
exclude ipoteza d e nul ( H0).
49
5. Următorul obiectiv presupune identificarea persoanelor care sunt dispuse să
participe benevol la complectarea chestionarelor publicate;
Pentru a analiza acest obiectiv voi folosi testul z al diferenței dintre două proporții
independente, acest test se utilizează atunci când se dorește compararea a două proporții
obținute pentru o variabilă dihotomică . Anexa nr. 5
Testul z pentru diferența proporților se calculează prin extragerea radicalului din
valoarea lui hi -pătrat:
√
Semnul lui z se află prin diferența proporțiilor testate:
Decizia statistică se ia prin raportarea valorii calculate z la valorile critice ale
acestuia de pe curba normală, pentru un test bilateral. În cazul dat , pentru testul bilateral cu
, z=0.36 este mai mic decât z critic 1,96. Acest fapt permite respingerea ipotezei
de nul și confirmarea ipotezei prin care 89 din respondenți participă benevol la
completarea chestionarelor publicate, dintre care 68 de gen feminin și 21 de gen masculin.
Dintre cei 111 de respondenți doar 22 nu ar participa benevol la completarea
chestionarelor.
Figura nr. 4.4.
Respondenții care participă bene vol la completarea chestionarelor publicate
81% 19% Da Nu
50
6. Ultimul obiectiv presupune identificarea persoanelor care accesează de sine –
stătător site -urile cu chestionare publice în care să ofere opinia proprie;
Ca în cazul obiectivului 5, am folosit testul z al diferenței din tre două proporții
independente datele testului sunt prezentate în A nexa nr. 6.
Diferența proporților se calculează prin extragerea radicalului din valoarea lui hi-
pătrat:
√
Semnul lui z se află prin diferența proporțiilor testate:
Decizia statistică se ia prin raportarea valorii calculate z la valorile critice ale
acestuia de pe curba normală, pentru un test bilateral. În cazul nostru pentru testul bilateral
cu , z=0,77 este m ai mic decât z critic 1,96. Acest fapt permite re spingerea
ipotezei de nul și confirmarea ipotezei că cel mult 45% din respondenți (50 din 111)
accesează de sine -stătător site -uri cu chestionare publicate în care să ofere opinia proprie.
Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 ani, doresc cel mai m ult să își exprime opinia
proprie prin intermediul chestionarelor publicate. Dacă 89 din respondenți participă
benevol la completarea chestionarelor online, doar 50 accesează site -uri cu chestionare
publicate.
Figura nr.4.5.
Respondenții care accesează de sine -stătător site-uri cu chestionare publicate
în care să ofere opinia proprie
45%
55% Da
Nu
51
Publicul principal care a fost vizat pentru re alizarea acestui studiu de caz este
format din totalitatea utilizatorilor de internet româ ni – acest lucru înseamnă 70 % din
populația României.47
Toți utilizatorii de internet chestionați sunt familiarizaț i cu sursele de informare
online , însă fiecare dintre aceștia folosesc în mod frecvent maxim 3 surse de informare
pentru a -și satisface nevoile .
Prietenii unui respondent contribuie în mod direct la influența deciziei de
cumpărare, aceștia fiind mai puțin influențați de publicitatea tipărită . Cu cât un site pune
mai mult accent pe calitate în conținutul său, cu atât este mai credibil pentru cei car e îl
citesc.
47 https://www.internetworldstats.com/stats4.htm#europe , accesat la data de: 01 iulie 2018
52
CONCLUZII
Revoluția informațională, la începutul secolului al XX -lea, a provocat schimbări
semnificative în relația dintre întreprinderi și consumatori. Noile soluții tehnice și
tehnologice au oferit un acces sporit la noi posibilități de obținere a informațiilor. Datorită
tehnologiei moderne, furnizarea de informații și comunicarea au devenit instantanee,
consumatorii fiind mai liberi să vorbească despre nevoile lor și să ia parte la modelarea
produselor pentru produsul lor ideal. Internet ul este o sursă de informație care a dus la o
schimbare a rolului consumatorului.
Companiile percep acum și recunosc avantajele derivate dintr -o astfel de sursă de
comunicare, care, pe de o parte, oferă un acces simplu la informațiile destinate
consumatori lor, iar pe de altă parte, mesaje mai ușor și mai fiabile despre produsul sau
marca lor.
Cu toate acestea, conștientizarea de către consumatori a sursei de informații
relevante pentru recomandarea unei mărci sau a unui produs și stabilirea limitelor sale î n
ceea ce privește confidențialitatea în t ransmiterea informațiilor rămân aspecte deosebit de
important e.
În ultimii ani, putem observa o înmulțire a aplicațiilor comerciale care au avantaje
asupra standardelor publice de operare pe care le oferă Internetul. Companiile care
operează în diverse sectoare (bancare, divertisment, telecomunicații, distribuție) își
schimbă modul de a face afaceri pentru a profita de puterea noilor tehnolog ii.
Ușile tehnologiei au fost deschise într -o nouă economie globală, una electronică.
Cu toate acestea, afacerile online nu se bazează doar pe distribuirea rapidă a informațiilor.
Există, de asemenea, o premisă pentru schimbarea continuă care, prin natura sa, necesită
îmbunătățiri și inovații constante. Pentru a concura, trebuie să inovăm mai repede decât
concurentul nostru care încearcă să facă același lucru. Și, desigur, poate fi oriunde, în orice
țară a lumii.
Primul capitol schițează coordonatele noii s ocietăți informaționale. Internetul și
tehnologiile digitale au cre at un mediu favorabil pentru promovarea, vânzarea și di stribuția
mărfurilor . Integrarea instrumentelor marketingului online în cadrul activităților de
marketing ale organizațiilor depinde î n mod semnificativ de evoluția penetrării și utilizării
Internetului. Marketingul online include folosirea unui website al companiei împreună cu
tehnici promoționae online prin motoare de căutare, publicitate interactivă și marketingul
prin e -mail. În ziua de azi, o companie dacă nu are site web, este ca și cum nu ar exista.
53
Capitolul al II -lea trece în revistă succint instrumentele cercetării de marketing
operaționalizate pe baza sondajul online. Cercetările de marketing asigură legătura
întreprinderii cu piața și un feed -back continuu de informații privind reacțiile cererii față de
eforturile întreprinderii de a satisface prin produsele și serviciile ei nevoile consumatorilor.
Cercetările de marketing se constituie astfel într -un sistem organizat de comun icații de la
piață la vânzător și producător.
Al III -lea capitol prezină totalit atea platformelor software pentru proiectarea
sondajelor online. În momentul în care dorim să efectuăm o cercetare de marketing trebuie
să alegem cu acuratețe platforma dorită, pentru ca chestionarul să fie corect și bine
efectuat.
În final , am realizat o cercetare cu finalitate științifică despre Societatea
Informațională. Cu ajutorul platformei GoogleFroms, am elaborat un chestionar, care a fost
trimis prin i nvitații respondenților. Chestionarul a fost completat de 11 1 persoane , am
formulat o serie de obiective și ipoteze statistice, iar pentru verificarea lor am apelat la
testele statistice cunoscute .
Concluzionând, pot spune că principalul rol ce îi revine s ocietății informaționale
este informarea cetățenilor, dezvoltarea tehnologiei informaționale a oferit oamenilor
acces liber la Internet, care este acum un loc pentru consumatori să caute ocazii de a -și
împărtăși impresiile și așteptările cu alții. Rețelele de socializare sunt principala sursă de
informare, de aceea companiile și -au găsit locul și pe Internet, unde furnizează informații
de la utilizatorii de internet. Ei realizează puterea consumatorului ca sursă de informație de
marketing și "profită" de co mportamentul consumatorilor pentru a -și promova brandurile.
Consumatorii au o credibilitate ridicată a informației publicate și nu ar renunța la
Facebook, Instagram, Blog -uri și forumuri de discuții de aceea producătorii analizează
preferințele consumatorilor, și apoi publică acest lucru prin intermediul rețelelor sociale în
moduri care ar putea atrage utilizatorii și i -ar determina pe aceștia să le împărtășească
altora.
Utilizatorul de Internet dor ește să fie mai conștient și participă de bună voie la
dezvoltarea brandurilor emergente, de aceea participă benevol la co mpletarea
chestionarelor online. D oar o parte mică din consumatori accesează însă site-urile web
specializate. Acest studiu a avut rol ul de a evidenția relați a dintre consumatori și marketing
prin intermediul internetului și modul în care consumatorul este o sursă de in formații de
marketing, ca urmare a posibilitățil or create, pentru antreprenori, de către tehnologiile
specifice societăț ii informați onale.
54
BIBLIOGRAFIE
1. Balure, Virgil (coord.), Marketing , Editura Uranus, București, 2002
2. Cătoiu, Iacob (coord.), Cercetări de marketing , Editura Uranus, București, 2002
3. Cătoiu, Iacob, Bălan, Carmen, s.a., Cercetări de marketing -Tratat, Editura Uranus,
București, 2009
4.Demetrescu, Mihai, Metode cantitative în marketing , Editura Științifică, București, 1972
5. Drăgănescu, Mihai, De la Societatea informațională la Societatea cunoașterii , Editura
Tehnică, București, 2003
6. Dura, C., Cucu, I., Cercetări de marketing , Editura Focus, Petroșani, 2004
7. Dura, C., Cucu, I., Niță D., Marketing teorie și aplicații, Note de curs pentru
învățământul la distanță, Atelierul de Multiplicare și Tipografie al Universității din
Petroșa ni, Petroșani, 2011
8. Kotler, Philip, Managementul marketingului , Editura Teora, Bucuști, 2005
9. Kotler, Philip, Armstong Gary, Principiile marketingului, Editua Teora, București, 2004
10. Lefter, Constantin, Cercetarea de marketing – teorie și practică , Editura Lux Libris,
Brașov, 1996
11. Lungu, Ovidiu, SPSS 10.0 Psihologie experimentală și aplicată , Editura Erota, Iași,
2001
12. Olaru, S., Marketing, Teorie și aplicații , Editura Lumina Lex, București, 2006
13. Orzan, Gh eorghe , Sisteme informatice de marketing , Editura Uranus, București, 2001
14. Orzan Gheorghe , Orzan, Mihai , Cybermarketing, Editura Uranus, București, 2004
15. Prada, Sorin, Negruț, Constantin , Marketingul tradițional și marketingul electronic,
Editura Solness, Timișoara, 2002
16. Roșca, Ion, Ghilic -Micu, Bogdan, Stoica, Marian, Informatica. Societatea
informațională. E -serviciile , Editura Economică, București, 2006)
17. Stoica, Ivona , Inițiere în cercetări de marketing online , Editura Uranus, București,
2014
18. Stoica, I vona , Ghid practic pentru realizarea sondajelor online , Editura Uranus,
București, 2014
19. Timofti, Elena, Statistică: Teorie și aplicații , Univ. Agrară de Stat din Moldova. – Ch.:
UASM, , Chișinău, 2010,
20. Varsha, K., Paramanand, S., Sapna, S., Jurnalul de In ginerie, Calculatoare și Științe
Aplicate (JEC & AS) ISSN nr.: 2319 -5606 Volumul 2, nr. 4, aprilie 2013
55
21. *** https://ac.els -cdn.com/
22. ***http://cadredidactice.ub.ro/
23. ***https://www.internetworldstats.com/
24. *** http://www.insse.ro/
25. *** https://www.formstack.com/
26.***https://en.wikipedia.org/wiki/
27.***https://www.scribd.com/
28.***https://www.survio.com/
29.***https://www.surveygizmo.com/
30.***https://zapier.com/
31.***http://www.worldometers.info/
56
ANEXE
Anexa nr. 1
Rezultatele testului Binomial
Binomial Test
Category N Observed
Prop. Test Prop. Exact
Sig. (2 –
tailed)
Credeți că principalul
rol al societății
informaționale este
cunoașterea î n
societate? Group 1 Nu 82 ,74 ,50 ,000
Group 2 Da 29 ,26
Total
111 1,00
Credeți că principalul
rol al societății
informaționale este
producerea de
cunoștinț e noi prin
inovare? Group 1 Nu 85 ,77 ,50 ,000
Group 2 Da 26 ,23
Total
111 1,00
Credeți că principalul
rol al societății
informaț ionale este
deschider ea porților
spre formarea de noi
idei ș i exprimarea
opiniei personale? Group 1 Da 64 ,58 ,50 ,128
Group 2 Nu 47 ,42
Total
111 1,00
Credeți că principalul
rol al societății
informaționale este
informarea cetăț enilor? Group 1 Da 91 ,82 ,50 ,000
Group 2 Nu 20 ,18
Total
111 1,00
Genul Group 1 Feminin 84 ,76 ,50 ,000
Group 2 Masculi
n 27 ,24
Total 111 1,00
57
Anexa nr. 2
Rezultatele testului HI -PĂTRAT
Într-o zi obișnuită ce sursă de informare folosiț i cel mai
des?
Observed
N Expected
N Residual
Panourile publicitare 1 12,3 -11,3
Broșurile 1 12,3 -11,3
Ziare și reviste 2 12,3 -10,3
Radioul 1 12,3 -11,3
Televiziunea 7 12,3 -5,3
Site-ul web 15 12,3 2,7
Rețele de socializare 64 12,3 51,7
Blog -uri și forumuri de
discuț ii 3 12,3 -9,3
Informarea prin viu
grai(informarea de la
alte persoane) 17 12,3 4,7
Total 111
Test Statistics
Într-o zi
obișnuită ce
sursă de
informare
folosiț i cel
mai des?
Chi-
Square 268,054a
df 8
Asymp.
Sig. ,000
a. 0 cells (0,0%) have
expected frequencies less
than 5. The minimum
expected cell frequency is
12,3.
58
Anexa nr. 3
Rezultatele testului Z/t pentru un eșantion
One-Sample Statistics
N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpă rare?(1 fiind gradul inferior ș i
4 cel superior) [Panourile publicitare] 111 1,99 ,815 ,077
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și
4 cel superior) [Borș urile] 111 2,02 ,738 ,070
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și
4 cel superior) [Ziare ș i reviste] 111 1,96 ,785 ,075
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și
4 cel superior ) [Radioul] 111 1,92 ,875 ,083
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și
4 cel superior) [Televiziunea] 111 2,36 ,818 ,078
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și
4 cel superior) [Site -ul web] 111 2,85 ,833 ,079
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și
4 cel superior) [Rețele de socializare] 111 3,05 ,824 ,078
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și
4 cel superior) [Blog -uri și forumuri
de discuț ii] 111 2,89 ,846 ,080
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și
4 cel superior) [Informarea prin viu
grai( informarea de la alte persoane)] 111 3,21 ,896 ,085
59
One-Sample Test
Test Value = 2
t df Sig.
(2-tailed) Mean
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și 4
cel superior) [Panourile publicitare] -,117 110 ,907 -,009 -,16 ,14
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și 4
cel superior) [Borș urile] ,257 110 ,798 ,018 -,12 ,16
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și 4
cel superior) [Ziare ș i reviste] -,483 110 ,630 -,036 -,18 ,11
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și 4
cel superior) [Radioul] -,976 110 ,331 -,081 -,25 ,08
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și 4
cel superior) [Televiziunea] 4,642 110 ,000 ,360 ,21 ,51
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și 4
cel superior) [Site -ul web] 10,706 110 ,000 ,847 ,69 1,00
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și 4
cel superior) [Rețele de socializare] 13,354 110 ,000 1,045 ,89 1,20
In ce masura influenteaza sursele de
informare asupra deciziei de
cumparare?(1 fiind gradul inferior si 4
cel superior) [Blog -uri si forumuri de
discutii] 11,109 110 ,000 ,892 ,73 1,05
60
În ce măsură influentează sursele de
informare asupra deciziei de
cumpărare?(1 fiind gradul inferior și 4
cel superior) [Informarea prin viu
grai( informarea de la alte persoane)] 14,201 110 ,000 1,207 1,04 1,38
61
Anexa nr.4
Rezultatele testului Binomial
Binomial Test
Category N Observed
Prop. Test Prop. Exact
Sig.
(2-
tailed
)
Calitatea face ca o
sursă de informare să
fie credibilă ? Group 1 Da 93 ,84 ,50 ,000
Group 2 Nu 18 ,16
Total 111 1,00
Atractivitatea anunț ului
publi citar face ca o
sursă de informare să
fie credibilă? Group 1 Nu 93 ,84 ,50 ,000
Group 2 Da 18 ,16
Total
111 1,00
Popularitatea sursei
face ca o sursă de
informare să fie
credibilă? Group 1 Nu 59 ,53 ,50 ,569
Group 2 Da 52 ,47
Total
111 1,00
Interactivitatea face ca
o sursă de informare să
fie credibilă? Group 1 Nu 85 ,77 ,50 ,000
Group 2 Da 26 ,23
Total 111 1,00
Volumul informaț iei
face ca o sursă de
informare să fie
credibilă? Group 1 Nu 94 ,85 ,50 ,000
Group 2 Da 17 ,15
Total
111 1,00
Recomandarea
prietenilor face ca o
sursă de informare să
fie credibilă? Group 1 Da 57 ,51 ,50 ,850
Group 2 Nu 54 ,49
Total
111 1,00
Recomandarea
specialiș tilor face ca o
sursă de informare să
fie credibilă? Group 1 Nu 63 ,57 ,50 ,184
Group 2 Da 48 ,43
Total 111 1,00
62
Anexa nr. 5
Rezultatele testului z al diferenței dintre două proporții independente
One-Sample Test
Test Value = 3
t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
În ce măsură sunteți
dispuși să completaț i un
chestionar online?(1
fiind grad inferior ș i 5
grad superior) 5,939 110 ,000 ,577 ,38 ,77
În momentul navigării pe internet, vă oferiț i benevol pentru
completarea chestionarelor publicate ? * Genul
Crosstabulation
Count
Genul Total
Femin
in Masculi
n
În mome ntul navigării
pe internet, vă oferiț i
benevol pentru
compl etarea
chestionarelor publicate ? Da 68 21 89
Nu 16 6 22
Total 84 27 111
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig.
(1-sided)
Pearson Chi -Square ,130a 1 ,719
Continuity Correctionb ,007 1 ,934
Likelihood Ratio ,127 1 ,721
Fisher's Exact Test ,783 ,456
Linear -by-Linear
Association ,128 1 ,720
N of Valid Cases 111
a. 0 cells (0,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 5,35.
b. Computed only for a 2×2 table
63
Anexa nr. 6
Rezultatele testului z al diferenței dintre două proporții independente
Case Processing Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
Accesați de sine –
stătător sit e-urile cu
chestionare publice în
care puteti să vă oferiț i
opinia proprie? *
Vârsta 111 52,6% 100 47,4% 211 100,0%
Accesați de sine -stătă tor sit e-urile cu chestionare publice în care puteți să vă
oferiț i opinia proprie? * Vâ rsta Crosstabulation
Count
Varsta Total
Sub 18 ani 18-25 ani 26-35 ani peste 36
Accesați de sine –
stătător site -urile cu
chestionare publice în
care puteti să vă oferiți
opinia proprie? Da 5 31 10 4 50
Nu 4 41 12 4 61
Total 9 72 22 8 111
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi -Square ,598a 3 ,897
Likelihood Ratio ,595 3 ,898
Linear -by-Linear
Association ,000 1 ,986
N of Valid Cases 111
a. 4 cells (50,0%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is 3,60.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [618256] (ID: 618256)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.