Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor [617949]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Științific
Prof. U niv. Dr . Cătălina Sitnikov

Absolvent: [anonimizat], 2019

2
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor

Categorii de costuri ale calității î n activitatea de producție
la SC OLT PIESS SRL

Coordonator Științific
Prof. Univ. Dr. Cătălina Sitnikov

Absolvent: [anonimizat], 2019

3
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………….. ……4
CAPITOLUL 1: CATEGORII DE COSTURI ALE CALITĂȚII ………….. …..6
1.1. Definirea costurilor calității ………………………………………………… ……..6
1.2. Clasificarea costurilor calității pe cele patru categorii …………… ……….8
1.3. Încadrarea costurilor din descrierea contabilă pe cele patru
categorii ………………………………………………………………………… ………. .10

CAPITOLUL 2 : SC OLT PIESS SRL ……………………… …………………………. ….14
2.1. Prezentarea generală a centrului de practică ………………………………. ….15
2.1.1.Piațadeacțiune a societății ………………………………………………………. ……16
2.1.2.Evoluțiaprincipalilorindicatorieconomico -financiari ………………… …….17
2.2. Analiza costurilor calității în activitatea de producție a întreprinderii ….17

4
INTRODUCERE

Lucrarea “Categorii de costuri ale calit ății în activitatea de producție la SC OLT PIESS
SRL” își propune să prezinte câteva aspecte teoretice privind conceptul de cost al calității ,
clasificarea costurilor și
Lucrarea este structurată pe două capitole, ce cuprind e abordări teoretice referitoare la
tipurile de costuri ale calității în cadrul primului capitol și exemplificarea concretă pri n analiza
costurilor la SC OLT PIESS SRL.
Primul capitol prezintă aspecte teoretice cu privire la definirea costurilor calității ,
încadrarea acestora în cele patru categorii descrise ,
Pentru a colecta costuri de calitate, o organizație trebuie să adopte un cadru pentru
clasificarea costurilor. Cu toate acestea, nu există un acord general cu privire la o definiție unică
largă a costurilor de calitate. Costurile acestea sunt în mod obișnuit înțelese ca totalitatea
sumelor de conformitate, plus costurile de neconfor mitate, în cazul în care costul de
confor mitate este prețul plătit pentru prevenirea calității slabe (de exemplu, inspecția și
evaluarea calității), iar costul neconformității este costul de calitate slabă provocat de eșecul de
produs și serviciu (de exemplu, reparații și returnări) .
O organizaț ie poate alege să investească în costurile inițiale de calitate pentru a reduce
sau preveni defecțiunile sau pentru a plăti în final când defectul este în cele din urmă descoperit
de către client. În prea multe cazuri, organizațiile le aleg pe acestea din urmă. Eșecurile
produse pot duce la creșterea costurilor de garanție și, eventual, chiar la rechemarea produselor.
Impactul asupra liniei de bază poate fi devastat. În plus, există costurile greu de măsurat datorate
pierderii capitalului de brand și posib ilului declin al viitoarelor vânzări. Costul calității poate
avea un impact imens asupra liniei de bază a companiei, pozitivă sau negativă.
Capitolul al doilea prezintă în prima parte, activitatea întreprinderii în ultimii trei ani de
activitate , ca mai apoi, în cea de -a doua parte să fie prezentate cosurile utilizate de întreprindere
pentru a ține sub control calitatea în activitatea de producție.
Dacă o companie nu -și petrece suficient timp și bani pe activitățile de prevenire,
posibilitatea de neconformitate pentru creșterea calității. Pe măsură ce aceasta crește, activitățile
de măsurare vor fi intensificate. În acest caz, măsurarea calității este pr ețul neconformității cu
calitatea, deoarece managerii ar trebui să se concentreze mai mult pe activitățile de măsurare,
deoarece posibilitatea producerii unor produse de calitate slabă este ridicată.
Climatul de afaceri devine din ce în ce mai competitiv. Există mai multe opțiuni
disponibile pentru consumatori pentru aproape fiecare produs de pe piață. Companiile trebuie să
rămână competitive pentru a supraviețui. Companiile de top performante s -au despărțit de
concurență, ascultând vocea clientului și furnizând produse care satisfac cerințele clienților,
menținând în același timp un nivel ridicat de calitate și fiabilitate. Aceste companii măsoară
costurile de calitate și utilizează informațiile obț inute în avantajul lor. Principiul Costului Calității
este similar cu o reclama care a difuzat ani în urmă la televizor, care a făcut publicitate cu filtre
de ulei. Linia tagului a fost "Plătiți -mă acum sau plătiți -mă mai târziu". Mesajul a fost că

5
întreți nerea preventivă a vehiculului dvs. ar putea împiedica reparațiile mai costisitoare pe drum.
Costul de calitate este la fel.
O organizație poate alege să investească în costurile inițiale de calitate pentru a reduce
sau preveni defecțiunile sau pentru a pl ăti în final când defectul este în cele din urmă descoperit
de către client. În prea multe cazuri, organizațiile le aleg pe acestea din urmă. Eșecurile produse
pot duce la creșterea costurilor de garanție și, eventual, chiar la rechemarea produselor. Impac tul
asupra liniei de bază poate fi devastat. În plus, există costurile greu de măsurat datorate pierderii
capitalului de brand și posibilului declin al viitoarelor vânzări. Costul calității poate avea un
impact imens asupra liniei de bază a companiei, pozi tivă sau negativă.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta o serie de aspecte aplicative ce se referă la
categoriile de costuri ale calității utilizate la SC OLTPIESS SRL, dar și de o mai bună
cunoaștere a costurilor.

6
CAPITOLUL 1
CATEGORII DE COSTURI ALE CALITĂȚII

1.1. Definirea costurilor calității .
Costul calității reprezintă cheltuielile totale suportate de o organizație pentru realizarea
și menținerea unei bune calități, precum și gestionarea unei calități slabe în întreaga sa linie de
operațiuni cu scopul de a atinge cel mai înalt nivel de satisfacție a clienților. Costul unei bune
calități este costul implicat în asigurarea faptului că lucrurile se fac exact la început, ceea ce
include costurile de prevenire și evaluare.
Costul de calitate slabă sunt banii pierduți atunci când munca nu reușește să satisfacă
cerințele clienților, de obicei calculată pri n cuantificarea costului corectării, reproiectării,
dezmembrării, garanțiilor care corespund costurilor insuficiente. Costurile calitatii sunt
costurile asociate cu prevenirea, detectarea și remedierea problemelor legate de produs legate
de calitate. Costu rile de calitate nu implică pur și simplu modernizarea valorii percepute a unui
produs la un standard mai înalt. În schimb, calitatea implică crearea și livrarea unui produs care
să răspundă așteptărilor unui client.
Costurile de calitate pot apărea oriunde într -o companie. Pot apărea probleme de
proiectare a produselor care încep în departamentul de inginerie, precum și probleme de
fabricație care pot crea defecte de produs. Mai mult, departamentul de achiziții publice poate
achiziționa componente ca re nu corespund standardelor care duc la defecte de produs. În plus,
departamentul de introducere a comenzilor poate să fi introdus incorect o comandă de client,
astfel încât clientul să primească produsul greșit. Toate aceste probleme conduc la costuri de
calitate.
Costurile de calitate pot cuprinde o parte importantă din totalul cheltuielilor unei
întreprinderi, deși sunt ascunse în cadrul sistemului său normal de înregistrare a costurilor, care
este orientat mai mult către înregistrarea de către centrul de responsabilitate decât prin aspectul
calității. Reducerea problemelor de calitate poate duce la creșterea profitabilității unei afaceri,
precum și la creșterea nivelului de reținere a clienților.
Costul calității este definit ca o metodologie care per mite unei organizații să determine
măsura în care resursele sale sunt utilizate pentru activități care împiedică o calitate slabă, care
evaluează calitatea produselor sau serviciilor organizației și care rezultă din eșecuri interne și
externe. Având astfel de informații, o organizație poate determina potențialele economii
obținute prin implementarea îmbunătățirilor procesului.
Din punct de vedere istoric, managerii de afaceri au presupus că o calitate crescută este
însoțită de costuri mai mari; Calitatea s uperioară a însemnat un cost mai ridicat. Acest concept
a fost pus la îndoială de pionierii de calitate precum Juran și Feigenbaum. Juran a examinat
economia calității și a concluzionat că beneficiile au depășit costurile. Feigenbaum a introdus
"controlul total al calității" și a dezvoltat principiile conform cărora calitatea este locul de muncă
al fiecăruia, extinzând astfel noțiunea de cost de calitate dincolo de funcția de producție. În
1979, Crosby a introdus noul concept popular că "calitatea este grat uită".
Trei opinii diferite deținute de profesioniștii din management cu privire la costul calității .
Astăzi, costurile de calitate în rândul practicanților s e încadrează în trei categorii:

7
 Calitatea mai înaltă înseamnă costuri mai ridicate: atributele de calitate, cum ar fi
performanța și caracteristicile, costă mai mult din punct de vedere al muncii, materialului,
designului și a altor resurse costisitoare. Beneficiile suplimentare de la îmbunătățirea
calității nu compens ează cheltuielile suplimentare.
 Costul îmbunătățirii calității este mai mic decât economiile rezultate: Deming a promovat
această viziune, care este încă acceptată pe scară largă în Japonia. Rezultatele economiilor
rezultă din reduceri reduse, resturi și alte cheltuieli directe legate de d efecte. Acest lucru a
pregătit calea îmbunătățirii continue a proc esului între firmele japoneze.
 Costurile de calitate sunt cele care au fost suportate în exces față de cele care ar fi fost
suportate dacă produsul a fost construit sau serviciul a fos t efec tuat exact la prima dată.
Această viziune este susținută de adepții filozofiei TQM. Costurile includ nu numai cele
directe, ci și cele care rezultă din clienții pierduți, cota de piață pierdută și multe costuri
ascunse și oportunități neprevăzute care nu s unt identificate de sistemele moderne de
contabilitate a costurilor.
Costul calității este în general clasificat în patru categorii:
 Costul de eșec extern
 Costul de eșec intern
 Costul de i nspecție (evaluare)
 Costul de prevenire

– Costul defecțiunii externe : costul asociat cu defecțiunile constatate după ce clientul primește
produsul sau serviciul.
Exemplu: p relucrarea reclamațiilor clienților, a declarațiilor clienților, a cererilor de
garanție, a retragerilor de produse.
– Costul de eroare intern: costul a sociat cu defectele constatate înainte ca clientul să primească
produsul sau serviciul.
Exemplu: resturi, reparații, re -inspecții, retestări, revizuirea materialelor, deteriorări ale
materialelor
– Costul de i nspecție (evaluare) : costurile efectuate pentru a determina gradul de conformitate
cu cerințele de calitate (măsurare, evaluare sau audit).
Exemplu: Audituri de inspecție, testare, procesare sau service, calibrarea echipamentelor
de măsurare și de testare.
– Costul de prevenire : costurile suportate pentru a preveni (păstrarea la minim a costurilor de
eșec și eva luare) a unei calități proaste.
Exemplu: Revizuirea unui nou produs, planificarea calității, anchetele furnizorilor,
revizuirile proceselor, echipele de îmbunătățire a calității, educația și formarea profesională.

Multe din costurile calității sunt ascunse și dificil de identificat de către sistemele uzuale
de evaluare. Modelul icebergului costurilor (fig.1.1) este des utilizat pentru a ilustra această
problemă: doar o minoritate a costurilo r calității superioare și inferioare sunt evidente, apar
deasupra suprafaței apei. Dar există un potențial ridicat de reducere a costurilor de sub apă.
Identificarea și îmbunătățirea acestor costuri vor reduce semnificativ costul total al activităților.

8

Fig.1. 1. Icebergul costurilor
Fiecare organizație trebuie să ia în considerare costurile asociate cu obținerea calității,
deoarece obiectivul lor nu este numai pentru a satisface nevoile clienților (și cerințele de
reglementare), dar și pentru a face acest lucru la cel mai mic cost. Asta înseamnă înțelegerea,
măsurarea și raportarea costului de calitate, care reprezintă o parte semnificativă a costurilor
totale ale companiei (aproximativ 20% – 30% din veniturile din vânzări în companiile
industr iale).
În majoritatea industriilor, modelele de costuri de calitate au ajuns la maturitate, dar ele
nu sunt comunicate în mod liber pentru ca, acestea transmit informații despre structura
costurilor companiilor, care rămâne un subiect delicat. Calitate sl abă a unei companii poate
avea efecte negative asupra imaginii companiei atunci când este raportat publicului.

1.2. Clasificarea costurilor calității pe cele patru categorii.

Costul de proastă calitate este definit ca fiin d costul asociat cu furnizarea de produse sau
servicii de proastă calitate. Pentru a calcula costul total al calității, elementele de cost de calitate
ar trebui identificate în cadrul categoriilor de prevenire, evaluare, eșec intern și costuri externe de
defecțiuni. Acest e liste acționează doar ca îndrumare pentru calcularea costurilor de calitate.
 Costurile de prevenire sunt costurile suportate pentru a menține la minim costurile de
eșec și de evaluare.
 Costurile de evaluare reprezentate de costurile suportate pentru a de termina gradul de
conformitate cu cerințele de calitate.

9
 Costurile interne ale defecțiunilor sunt costurile asociate defectelor constatate înainte
ca clientul să primească produsul sau serviciul.
 Costurile externe de insuficiență fac referire la costurile asociate cu defecțiunile
constatate după ce clientul primește produsul sau serviciul.

Fig.1.2. Clasificarea costurilor calității

COSTURILE DE PREVENIRE
Costurile de prevenire sunt suportate pentru a preveni sau a evita problemele de calitate. Aceste
costuri sunt asociate cu proiectarea, implementarea și întreținerea sistemului de management al
calității. Acestea sunt planificate și efectuate înainte de operarea efectivă și ar putea include:
– Cerințe privind produsele sau serviciile: stabilirea specific ațiilor pentru materialele,
procesele, produsele finite și serviciile primite ;
– Planificarea calității: crearea de planuri pentru calitate, fiabilitate, operațiuni, producție
și inspecție ;
– Asigurarea calității: crearea și întreținerea sistemului de calitate ;
– Instruirea: elaborarea, pregătirea și întreținerea programelor ;
Aceste costuri sunt generate de activitățile menite să m ențină defecțiunile la minimum. Ele pot
include, dar nu se limitează la, următoarele:
– Stabilirea specificațiilor produsului ;
– Planificarea calității ;
– Dezvoltarea și testarea de noi produse ;
– Dezvoltarea unui sistem de management al calității (QMS) ;
– Instruirea adecvată a angajaților ;

10
COSTURI LE DE EVALUARE
Costurile de evaluare sunt asociate cu măsurarea și monitorizarea ac tivitățil or legate de calitate,
dar si asociate cu evaluarea de către furnizori și clienți a materialelor, proceselor, produselor și
serviciilor achiziționate pentru a se asigura că acestea sunt conforme cu specificațiile. Acestea
pot include:
– Verificare: verificar ea materialelor primite, configurarea procesului și a produselor
conform specificațiilor convenite
– Audituri de calitate: confirmarea faptului că sistemul de calitate funcționează corect
– Evaluarea furnizorilor: evaluarea și aprobarea furnizorilor de produse și servicii
Sunt costurile suportate pentru a menține nivelurile accept abile ale calității produselor.
Costurile de evaluare pot include, dar nu se limitează la, următoarele:
– Controalele materialelor primite ;
– Controlul proceselor ;
– Verificarea programelor;
– Audit al calitatii
– Evaluarea furnizorilor
COSTURI INTERNE DE DEFEC ṬIUNE
Costurile interne de defecțiuni sunt suportate pentru remedierea defectelor descoperite înainte
ca produsul sau serviciul să fie livrate clientului. Aceste costuri apar atunci când rezultatele
muncii nu reușesc să atingă standardele de calitate ale proiectării și sunt detectate înainte ca
acestea să fie transferate clientului. Acestea ar putea include:
– Deșeuri: efectuarea de lucrări inutile sau deținerea stocurilor ca rezultat al ero rilor,
organizării necorespunzătoare sau comunicării ;
– Resturi: produs defect sau material care nu poate fi reparat, utilizat sau vândut ;
– Repararea sau rectificarea: corectarea materialului defect sau a erorilor ;
– Analiza defecțiunilor: activitatea necesară pentru a stabili cauzele producerii interne a
produsului sau a unei defecțiuni a serviciului ;
– Deșeurile din cauza proceselor prost proiectate;
– Defalcarea mașinii datorită întreținerii necorespunzătoare ;
– Costurile asociate analizei defecțiunilor ;
COSTURILE EXTERNE DE DEFECȚIUNE
Costurile de eșec extern sunt suportate pentru remedierea defectelor descoperite de clienți.
Aceste costuri apar atunci când produsele sau serviciile care nu reușesc să atingă standardele
de calitate ale proiectării nu sunt detectate decât după transferul către cl ient. Acestea ar putea
include:
– Reparații și service: atât pentru produsele returnate, cât și pentru cele din domeniu ;
– Declarațiile de garanție: produsele eșuate care sunt înlocuite sau serviciile care sunt re –
efectuate în cad rul unei garanții ;
– Plângeri: toate lucrările și costurile asociate cu manipularea și întreținerea reclamațiilor
clienților ;
– Returnări: manipularea și investigarea produselor respinse sau retrase, inclusiv a
costurilor de transport ;

11
– Daune de transport dator ate ambalajului necorespunzător ;
Aceste patru categorii pot fi aplicate acum la ecuația inițială a costurilor calitatii. Ecuația
originală a afirmat că costul calității este suma costurilor de bună calitate și a costurilor de
calitate slabă. Acest lucru es te încă adevărat, totuși ecuația de bază poate fi extinsă prin
aplicarea categoriilor atât în cadrul costului unei calități bune, cât și al costului unei calități
slabe.
Costul unei calități bune este suma costului de prev enire și a costului de evaluare
CoGQ = PC + AC
Costul unei calități slabe este suma costur ilor externe interne și externe
CoPQ = IFC + EFC
Prin combinarea ecuațiilor, costul calității poate fi definit mai precis, după cum se arată în
ecuația de mai jos:
COQ = (PC + AC) + (IFC + EFC)
Un factor important de observat este faptul că ecuația costului calității este neliniară.
Investirea în costul unei bune calități nu înseamnă neapărat că costul general al calității va
crește. De fapt, atunci când resursele sunt investite în zonele potrivi te, costul calității ar trebui
să scadă. Atunci când eșecurile sunt prevenite /detectate înainte de a părăsi instalația și a ajunge
la client, costul de calitate slabă va fi redus.

Obiectivul principal al raportării costurilor de calitate este îmbunătățirea și facilitarea
planificării manageriale, a controlului și a luării deciziilor. De exemplu, atunci când decideți să
implementați un program de selecție a furnizorilor pentru a îmbunătăți calitatea intrărilor
materiale, un manager va avea nevoi e de o evaluare a costurilor actuale ale calităț ii pe articole
și pe categorii, evaluarea costurilor suplimentare asociate programului și o evaluare din
economiile proiectate pe articole și pe categorii. Când se v or face costurile și economiile trebuie
să fie proiectate.
După proiectarea acestor efecte de numerar, se poate face o analiză a bugetului de capital pentru
evaluarea meritelor programului propus. Dacă rezultatul este favorabil și programul este inițiat,
atunci devine important să monitorizați prog ramul prin raportarea la nivel de performanță destul
de standard.
Utilizarea informațiilor privind costul calității pentru deciziile de impleme ntare a
programului de calitate iar pentru evaluarea eficacității acestor programe, odată implementată,
este jus tă o utilizare pot ențială a unui sistem de cost al calității. Alte utilizări importante pot de
asemenea, să fie identificate. Următoarele scenarii ilustrează utilitatea costului calității unei
decizii strategice de stabilire a prețuri lor și analiza profita bilității a unui nou produs.

Costul optim al calității

12
Unii experți spun că pentru fiecare dolar cheltuit pentru prevenire se vor economisi aproximativ
șapte dolari în costuri de eșec. Această estimare poate să nu fie exactă, dar multe companii nu
cheltuie sc suficient pentru prevenire. Iată un tabel care prezintă un raport tipic al costuri lor de
calitate pentru companii: .
Categoria de cost -> Procent din total
 Prevenire -> 0 -5%
 Apreciere -> 10 -50%
 Eroare internă -> 20 -40%
 Defecțiune externă -> 20 -40%
Îmbunătățirea prevenirii va dura mult timp pentru a vedea rezultatul. Creșterea evaluării
determină, de obicei, eșecul intern să crească și eșecul extern să scadă la început.
Îmbunătățirea calității poate îmbunătăți productivitatea ș i invers. De exemplu, dacă
refacerea este redusă prin producerea unor unități defecte mai puține, se utilizează mai puțină
forță de muncă și mai puține materiale pentru a produce aceeași ieșire. Reducerea numărului de
unități d efecte îmbunătățește calitatea, reducerea cantității de intrări utilizate îmbunătățește
productivitatea.
Deoarece cele mai multe îmbunătățiri ale calității reduc cantitatea de resurse utilizate
pentru a produce și vinde o producție a unei organizații, ele vor îmbunătăți productivitatea.
Astfel, î mbunătățirile calității, în general, vor fi reflectate în măsurile de productivitate. Cu toate
acestea, există și alte modalități de îmbunătățire a productivității. O firmă poate produce un bun
cu puține sau fără defecte, dar are încă un proces ineficient.
Avantajele unui sistem de costuri de calitate :
 Oferă o entitate gestionabilă și o singură viziune a calității
 Aliniază calitatea și obiectivele companiei
 Oferă un sistem de prioritizare a problemelor și un mijloc de măsurare a schimbării
 Oferă o modalitat e de a distribui costuri de calitate controlabile pentru profiturile
maxime
 Îmbunătățește utilizarea eficientă a resurselor
 Oferă accentul pentru a vă face dreptul la locuri de muncă de fiecare dată
 Ajută la stabilirea unor noi procese de produs
Limitările unui sistem de costuri de calitate :
 Măsurarea calității costurilor nu rezolvă probleme de calitate
 Raportul privind costurile de calitate nu sugerează acțiuni specifice
 Costurile de calitate sunt susceptibile de gestionarea incorectă pe termen scurt
 Este adesea dificil să se potrivească efortul și realizarea
 Costurile importante pot fi omise din rapoartele privind costurile de calitate
 Costurile necorespunzătoare pot fi incluse în raportul privind costul calității
 Multe costuri de calitate sunt susceptibile la erori de măsurare

13
2.3. Încadrarea costurilor din descrierea contabilă pe cele patru categorii .

Contabilii d e cheltuieli ar trebui să facă costuri le de calitate disponibile în evidențele
contabile
precum și în rapoarte. O mare parte din informațiile privind costurile de calitate pot fi disponibile
din evidenț ele contabile existente. Se pot obține informații despre costurile de calitate
din fișele de timp, rapoartele de cheltuieli, comenzile de achiziție, rapoartele de reparații și de la
multe alte surse. De exemplu, prin examinarea foilor de timp, contabilii întreprinderilor pot vedea
cât de mult timp cheltuiesc muncitorii pentru activitățile de reparații. În plus, investigarea
rapoartelor de cheltuieli pot oferi managerilor informații despre măsurare sau costurile de
inspecție.
Dacă nu există date disponibile din rapoartele existente, pot fi făcute estimări pentru a
ajunge la informațiile necesare. De exemplu, este foarte dificil de cuantificat vânzările pierdute
care rezultă din eșecul extern. În acest caz, datele anterioare și alte informații conexe ar putea fi
utilizate pentru a face estimări.
Măsurarea, analiza și raportarea costulu i articolelor de calitate oferă managerilor informații
despre funcționarea sistemului de cali tate. Acest proces ajută, de asemenea, managerii să
evalueze succesul în atingerea obiectivelor de calitate.
După cum s -a explicat mai sus, costurile de calitate ar trebui i ncluse în evidențele
contabile. În plus, acestea trebuie raportate managerilor pen tru ai ajuta să ia decizii . Costul
calității poate fi organizată în înregistrări contabile în funcție de costul de bază al calității
cum ar fi prevenirea, evaluarea, eșecul intern și costurile de eșec extern.
Atunci când costurile de calitate sunt înregist rate în mod regulat, ele pot fi rezumate și alocate
baze de cost adecvate. În acest caz, ar trebui alocate costurile de calitate lega te de comercializare
și vânzare la cheltuielile de marketing. În plus, costurile de calitate legate de administrare ar treb ui
să fie alocate cheltuielilor administrative.
De exemplu, costul ce rcetării de marketing care este inclus în costurile de prevenire ar trebui
transferate la cheltuie lile de marketing și de vânzare deoarece cercetarea de marketing este legată
de publicita te.
Pe de altă parte, costurile de calitate legate direc t de producție ar trebui să fie alocate
costurilor de producție. Costuri care pot fi urmărite dir ect la anumite linii de produse ar trebui să
li se atribuie. De exemplu, costul materialelor direc te consumate pentru reprocesarea anumitor
produse pot fi atribuit e direct liniilor lor de producție .
Cu toate acestea, costurile de calitate care nu pot fi urmărite la produse specifice, ar trebui in cluse
în costurile de producție la cheltuieli. La rândul său, costurile de calitate colectate în costurile
generale de fabricație ar trebui să fie alocată produselor utilizând costurile de conducere
corespunză toare. De exemplu, inspecția și activitățile de testare sunt efectuate pentru a testa
materiile prime și pro dusele finite.
Activitatea de inspecție este inclusă în activitățile de măsura re. Prin urmare, activitatea de
inspecție determină costuri de măsurare (evaluare) și apare în funcția de fabricație. Mai mult,
activitățile de inspecție și de testare sunt efec tuate pentru toate produsele și nu pentru acestea
pentru produse specifice. Prin urmare, costurile de inspecție și testare a r trebui să fie alocate
tuturor prin utilizarea unor costuri adecvate.
În primul rând, toate costurile aferente, cum ar fi material ele utilizate pentru t estarea
produselor, deprecierea echipamentelor utilizate în scopuri de testare și costul energiei consumate
ar trebui să fie adunat e într -un fond comun de inspecție -cost. Apoi, costul total al activităților de

14
inspe cție și testare ar trebui să fie alocată produsului prin utilizarea unui driver de cost adecvat.
De exemplu, numărul de ore de inspecție pot fi folosite pentru a aloca costurile de inspecție și
testare a produselor, deoarece orele de inspecție au o bună cauză și efect de relați i cu costurile de
inspecție. În în acest caz, diferite produse ar trebui să primească o p arte din costurile de inspecție
și testare în proporție directă în ceea ce privește consumul orelor de inspecție.

15

CAPITOLUL II
SC OLT PIESS SRL

2.1. Prezentarea generală a centrului de practică.

SC Olt Piess SRL este o întreprindere din România, cu sediul central în Slatina. Acest a
se ocupă cu producția combinată a fructel or oleaginoase și a cerealelor. Fondată în anul 1994,
întreprinderea a avut ca obiect de activitate comercializarea de piese agricole , mai târ ziu, în
anul 2002 firma își extinde activitatea prin comercializarea de mașini și echipamente pentru
agricultură, insecticide, pesticide, cereale, semințe ca în prezent , compania să devină un
producător important de cereale al Olteniei. Compania își exercită activitatea în prezent, pe o
suprafață agricolă de circa 3.000 ha (50% în proprietate), pe raza a 3 comune din județul Olt, și în
paralel se ocupă și de comerțul cu cereale. Din totalul suprafețelor lucrate, 280 ha sunt în sistem irigat,
urmare a unei investiții de 400.000 euro. Sursa de apă e un canal gra vitațional cu apă captată din râul
Olt.
Ca spații de stocar e, întreprinderea dispune în Slatina de silozuri dotate cu echipamente de
ultimă generație, a căror capacitate cumulată este de 60.000 tone . Această companie oferă și servicii
de stocare și condiționare a recoltelor fermierilor din zonă și tranzacționează anual în jur de 50.000
tone. Producțiile de cereale sunt livrate către traderi și la consumatorii locali. Pe lângă activitățile de
depozitare, compania deține și o mic ă unitate de morărit, cu capacitatea de 1.000 kg/h. Această unitate
produce făină ce este livrată micilor brutării din județul Olt.
Produsele comercializate de întreprindere au sunt destinate către:
– grâu: producătorii de produse de panificație din zonă;
– porumb: complexe zootehnice:
– soia: producă torii de ulei;
– rapiță: producă torii de ulei pentru biodisel;
– floare a-soarelui: producă torii de ulei comestibil și întreprinderile ce au ca obiect de activitate
procesare a semințelor de floarea -soarelui.
Prestările de servicii realizate de firmă, constau în recepț ia calitativă și cantitativă, depozitarea,
păstrarea și condiț ionarea (tarare, aerare, uscare ) cerealelor pentru boabe ș i plante tehnice.
De asemenea, prestă rile de servicii efectuate cuprind și p rocesarea pentru terți a semințelor de
floarea -soarelui, grâu, porumb și rapiță . Activitatea de prest ări servicii, și anume: depozitarea,
păstrarea și condiț ionarea produselor agricole se referă la toți producato rii agricoli care apelează
la astfel de serv icii.

2.1.2 Piața de acțiune a societății.

 Clienții întreprinderii sunt:
– ADM România Trading SA București
– Ameropa Grainis SA Constanța
– Bunge România
– Patberg International SRL
 Concurența :
– Uniconfex Exim

16
– Longin
– Mes SA
– SC Adela SRL
SC OLT PIESS SRL derulează o activitate profitabilă folosind cu eficiență activele
imobilizate și circulante de care dispune și cu respectarea prevederilor legale ce
reglementează această activitate, situându -se pe un loc frunta între firmele de profil din
zonă.

 Furnizorii :
– Kwizdo Agro România SRL
– SC Comfert Bacău SA
– Agrovet SA
Relațiile cu furnizorii se bazează pe contracte de vânzare -cumpărare sau consignație cu
termene de plată în general la 30 zile de la livrare cu fila C.E.C. sau ordin de plată.

2.2.2 Evoluția principalilor indicatori economico -financiari.

Tabelul nr. 2.1: Nivelul principalilor indicatori economico -financiari la SC OLT PIESS SRL

Sursa: Situațiile financiar contabile aferente anilor 2016, 2017 și 2018

17

Tabelul nr. 2.2 : Nivelul ratelor financiare la SC OLT PIESS SRL

Sursa: Calcule proprii ale autorului .

Fig.2.1. Rezultatele economico -financiare ale SC OLT PIESS SRL
2016 2017 2018
Veniturile totale 25.771.517 42.332.940 28.123.356
Cifra de afaceri 20.943.713,00 40.934.272 24.828.724
Cheltuielile totale 22.990.310 35.520.825 25.396.95805.000.00010.000.00015.000.00020.000.00025.000.00030.000.00035.000.00040.000.00045.000.000R E Z U LTAT EL E E C O N O M I CO -F IN AN CIA RE A L E
Î N T R E P RIN D ERI I
Veniturile totale
Cifra de afaceri
Cheltuielile totale

18

Fig.2.2. Evoluția ratelor de rentabilitate la OLT PIESS SRL

2.2. Analiza costurilor calității în activitatea de producție a întreprinderii.
Costurile de calitate sunt asociate cu crearea de calitate, evaluarea conformitatea cu calitatea și
consecințele neîndeplinirii cerințelor în fabrică și în mâinile clienților.
1. Costurile de prevenire sunt costur ile asociate cu activități le desfășurate pentru a preveni
apariția unor calități proaste. Acestea sunt cunoscute ca activități de prevenire care includ
costurile de planificare, implementarea și controlul sistemului total de control al calității.
Activitățile de prevenire sunt, de asemenea, compuse din planificarea calității, analiza
marketingului și a clienților, dezvoltarea de produse pentru design, achiziționarea, dezvoltarea
calității și dezvoltarea forței de muncă, verificarea design -ului prod uselor și dezvoltarea
activități i de management. Toate aceste activități vizează prevenirea producerii de produse de
calitate slabă. În cazul în care companiile doresc defecte zero în produsele lor, trebuie să își
intensifice activitățile de prevenire. D e aceea, costurile de prevenire cresc ca procentajul
defectelor apropie de zero. Cu cât sunt îndeplinite mai multe activități preventive, cu atât mai
puțin este probabilitatea producerii unor produse de calitate slabă. Costurile de prevenire sunt
clasifica te și explicate în detaliu după cum urmează:
 Costul planificării calității : Planificarea calității presupune proce sul de planificare a detaliilor
sistemului calității. Activitățile de planificare a calității includ planificarea metodelor de
producție, proceduri și instrucțiuni care vor putea transpune cerințele de calitate ale clienților
în specificațiile produsului. Planificarea calității presupune planificarea instrucțiunilor și
procedurilor de testare, inspecție și control al proceselor. Costul planifică rii calității include
toate costurile legate de activitățile de mai sus. Deoarece toate aceste activități de planificare
sunt efectuate pentru a preveni producerea de produse inferioare, costurile acestor activități
sunt incluse în costurile de prevenire.
05101520
2016 2017 20186,11797413915,52967978
5,4566037279,7882220118,5721082
6,97936462912,5974367615,01872319
10,00324866Evoluția ratelor de rentabilitate la OLT PIESS SRL
Rata rentabilității economice a activelor (ROA)
Rata rentabilității financiare (ROE)
Rata rentabilității vânzărilor (ROS)

19
 Costul cercetării de marketing și al analizei clienților : cerințele, compania efectuează studii
de piață. Acasta încearcă să determine clientul pentru a produce produsele care vor satisface
aceste nevoi. Când nevoile clienților sunt satisfăcute , înseamnă că a fost atinsă calitatea dorită.
La fel de cercetarea de marketing este efectuată pentru a preveni producerea de produse cu
sărăcie calitate, este acceptată ca activitate preventivă. Prin urmare, costurile legate de timp
și altele costurile aferente aces tor activități sunt incluse în costurile de prevenire.
 Costul dezvoltării designului produselor : Înainte de a începe costul real de producție al
produselor dezvoltarea de produse de probă în scopuri de testare este considerată ca fiind de
acest tip. Acestă activitate de dezvoltare a produselor eșantionului vizează prevenirea
producerii de produse cu o calitate slabă. Prin urmare, aceste costuri sunt considerate costuri
de prevenire.
 Cheltuieli de achiziție: pentru a asigura achiziționarea de materii prime a decvate sau
componente, companiile evaluează mai mulți furnizori. Această activitate este efectuată
pentru a împiedica compania să cumpere materii prime inadecvate. Prin urmare, toate
costurile legate de evaluarea furnizorilor sunt incluse în costuril e de prevenire.
 Costul instruirii de calitate și al dezvoltării personalului : pentru a depăși erorile și eșecuri le,
personalul companiei este instruit. Programele de instruire de calitate iau timp și provoacă
unele costuri. Întrucât aceste programe sunt realizate pentru a preveni apariția calității slabe
a producției, costurile asociate acestora sunt considerate ca fiind prevenirea cheltuieli lor.
 Costul dezvoltării și gestionării sistemului: activități legate de gestionarea calității în
procesele de control sunt efectuate pentru a se asigura că produsele de înaltă calitate sunt
oferite clienților . În acest caz, se cheltuiește pe lucruri precum salariile managerilor care sunt,
de asemenea considerate costuri de prevenire ce cauzează costuri pentru companie.

2. Costurile de măsurare sunt asociate activităților de testare și inspectare a produselor
pentru a se asigura că acestea sunt în conformitate cu standarde de calitate predeterminate.
Cu cât au fost efectuate mai multe teste și inspecții, cu atât costurile de măsurare au fost mai
ridicate. Costurile de măsurare pot fi enumerate și explicate după cum urmează:
 Costul testării și inspectării materiilor prime : aceste costuri sunt asociate cu testarea și
inspectarea materiilor prim e achiziționate pentru a se asigura că aceste materiale sunt în
conformitate cu cerințele de calitate prestabilite. Astfel de costuri ca costul timpului
inspectorii sau testerele sunt cheltuite pentru a constitui costuri de testare și inspectare. De
asemenea, costurile de deplasare către fabricile furnizorilor pentru evaluarea materiilor prime
sunt incluse în aceste costuri.
 Costul testelor de acceptar e de laborator: aceste costuri sunt legate de testele furnizate de
personalul laboratorului pentru a evalua calitatea materiilor prime achiziționate. Acestea
implică costul timpului pe care îl petrece personalul, costul materialelor utilizate pentru
testarea materiilor prime și deprecierea și alte costuri asociate echipamentului utilizat pentru
testarea și inspectarea materialelor.
 Costuri de inspecție : face referire la costurile legate de inspectarea produselor din fabrică,
cum ar fi salariile personal ului de conducere și de supraveghere. De asemenea, costul timpului
petrecut de personal pentru a testa produsele poate fi dat ca exemplu acestor costuri. In orice
caz, aceste costuri exclud costul inspecției materiilor prime explicate mai sus.
 Costuri de te stare : implică costurile asociate evaluării performanței tehnice a produselor.
Costul materialelor utilizate pentru a testa performanța produselor poate fi dat de exemplu ca

20
exemplu de testare a costurilor. Alte costuri legate de personalul de supr aveghere și personalul
angajat în testare sunt, de asemenea, incluse în costurile de testare.
 Costul de instalare pentru testare și inspecție: acestor costuri le sunt asociate instalarea
produselor și a echipamentelor în scopuri de testare. Cu alte cuvinte, echipamentele ar trebui
să fie pregătite pentru testarea produselor și costurile aferente acestor procese sunt incluse în
costurile de măsurare. Costurile legate de timp, costurile materialelor și altele legate de
echipamentele de instalare sunt incluse în aceste costuri.
 Alte costuri : costurile de energie, cum ar fi electricitatea sau uleiul, care sunt utilizate pentru
a rula echipamente de testare / inspecție sunt incluse și în costurile de măsurare. În plus,
costurile de aprovizionare utilizate și amortiz area, lubrifierea și întreținerea asociate cu
echipamentele de testare pot fi, de asemenea, incluse în costurile de evaluare .

3. Costul unei defecțiuni interne sunt costuri asociate cu activitățile desfășurate pentru a face
față produselor care nu respectă cerințele de calitate. Produsele inf erioare provoacă un
consum suplimentar de resurse. Utilizarea suplimentară a timpului, a consumabilelor, a
materialelor și a altor resurse va crea costuri suplimentare inutile. De exemplu, produsele
defecte pot fi r efăcute sau reparate. Costurile in terne de defecțiuni pot fi examinate în detaliu
după cum urmează:
 Costurile reduse: aceste costuri sunt legate de activitățile preluate pentru a obține costurile
necesare nivel de calitate. Materiale suplimentare, forța de muncă și alte resurse consumate
pentru repararea produsele defecte reprezintă costuri de reparație. Costurile de refacere
repre zintă costurile asociate cu înlocuirea și fixarea produselor defecte înainte de livrarea
către un client .
 Costurile de achiziție a materialelor: aceste costuri sunt suportate din cauza manipulării atât
a obiectelor, cât și a reclamațiilor privind materialele achiziționate. Acestea pot include
obtinerea de dispozitie de la furnizori .
 Costul ingineriei: reprezintă costurile asociate cu timpul pe care inginerii îl petrec pentru
probleme de producție legate de calitate. Atunci când produsele sunt dovedite a fi d e proastă
calitate, procesul de producție trebui e revizuit astfel încât să poată fi identificată cauza de
calitate slabă.
În acest caz, este posibil ca procesul de producție să trebuiască să fie modificat din nou pentru
a crea un mediu în care producția de produse infer ioare nu mai este produsă. Deoarece
activitățile de inginerie sunt realizate pent ru a corecta problemele legate de calitate, costurile
aferente acestor activități sunt costuri interne de eșec.
 Costul timpului pierdut : timpul pe care angajații îl petrec pentru corectarea tuturor
problemelor legate de calitate poate determina inutil cost uri suplimentare pentru companie.
Aceste costuri sunt cauzate de utilizarea inutilă a timpului, de aceea sunt costuri ale resurselor
pierdute.

4. Costul defecțiunii externe aceste costuri sunt legate de nemulțumirea clienților din cauza
neconformităților sau defectelor după ce produsul este vândut. Cu alte cuvinte, costurile de
defecțiuni externe sunt suportate dacă produsul nu satisface nevoile clienților. Creșterea
costurilor externe de eroare la creșterea numărului de unități defecte livrate unui client.
Costurile externe de insuficiență pot fi clasificate după cum urmează:
 Costul reclamațiilor în garanție : când produsele inferioare sunt vândute clienților,
compania va compensa dacă produsele includ garanție. Costul reclamației în garanție este

21
asociată cu investigarea, repararea și înlocuirea cu privire la reclamații în c adrul garanției.
Aceste costuri sunt asociate cu resursele consumate în investigând și găsind soluții la
plângerile clienților. Costul de asigurare poate fi listat la aceste costuri. De asemenea,
costurile care sunt cheltuite în timpul corecțiilor imperfecțiuni unilor sunt legate de
garanție.
 Costuri de răspundere pentru produse: aceste costuri sunt suportate ca urmare a
judecăților de răspundere care rezultă din eșecurile de calitate. Clienții pot da în judecată
compania în cazul în care produsele achiziționate sunt de slabă calitate. Dacă clienț ii
câștigă cazul, compania este obligată să despăgubească acești clienți pentru daunele sau
pierderile cauzate de aceste produse inferioare.
 Revocarea produselor: costuri ce sunt suportate ca urmare a r etragerii produselor de pe
piață. Atunci când produsele de calitate slabă sunt colectate de pe piață, rezultatul este
pierderea resurselor utilizate pentru vânzarea acestor produse. Când produsele inferioare
sunt colectate de pe piață, vor fi consumate resurse suplimentare pentru a le corecta. Prin
urmare, compania va suporta costuri suplimentare.
 Pierderea vânzărilor și a reputației: oferirea de produse de calitate slabă va descuraja
clienții să cumpere produsele companiei . Prin urmare, vânzările viitoare ale companiei
vor scădea probabil din cauza reputației slabe cauzate ca urmare a acestui fapt. Nu numai
că compania își pierde vânzările pentru produsele inferioare, ci și pentru alte linii de
produse. Aceste costuri sunt costuri ascunse, deoarec esunt foarte greu de estimat .

Controlul total al calității
După analizarea detaliată a costului calității, managerii companiei pot compara diferite
segmente de costuri de calitate și pot determina relații între ele. Mai mult, prin clasificarea
costurilor de cali tate, managerii pot vedea proporția fiecărui cost al articolului de calitate în
total și pot lua decizii eficiente.
De exemplu, după analizarea d iferitelor segmente de costuri, managerii pot determina că,
pe măsură ce activitățile de prevenire sunt intensi ficate, se obțin reduceri mai mari în cazul
costurilor de eșec. Pe baza acestor constatări, managerii pot decide să investească în activități
de prevenire și să reducă costurile interne de eșec. În acest caz, a face ceva mai mult
investițiile în activități de prevenire pot duce la reduceri semnificative ale costurilor de
defecțiuni.
Managerii trebuie să fie atenți deoarece programul progresează și cele mai multe cazuri
de costuri de eșec sunt aduse sub control, dar efortul suplimentar de prevenire nu poate f i
plătit. Din acest motiv, dacă resursele cheltuite în activități preventive sunt mai mult decât
necesare, costul total al calității va crește în mod inutil. Astfel, este necesar un echilibru între
banii cheltuiți în eforturile de prevenire și banii econom isiți ca urmare a reducerii costurilor
de insuficiență.
Ca rezultat, managerii ar trebui să echilibreze toate activitățile și să găsească un nivel optim
de calitate dacă costurile de calitate sunt raportate managerilor în mod regulat.