Economia Comerțului, Turismului Și Serviciilor [609641]

Universitatea „Petru Maior’’ din Tîrgu Mureș
Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative
Economia Comerțului, Turismului Și Serviciilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. Dr. GABOR Rozalia

Absolvent: [anonimizat]

2017

Universitatea „Petru Maior’’ din Tîrgu Mureș
Facul tatea de Științe Economice, Juridice și Administrative
Management/Economia Comerțului, Turismului Și Serviciilor

POTENȚIALUL TURISTIC AL REPUBLICII
MOLDOVA

Coordonator științific:
Conf. Dr. GABOR Rozalia
Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ LUCRARE DE LICENȚĂ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, Candidat (a) CHIOSA
JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE ELENA
Programul de studii : ECTS
Anul absolvirii : 2017

Coordonator științific : Viza
facultății

Conf. Dr. GABOR ROZALIA
a) Tem a lucrării de licență : POTENȚIALUL TURISTIC AL REPUBLICII MOLDOVA
b) Proble mele principale tratate :
Capitolul 1 – Potențial ul Turistic
Capitolul 2 – Turismul C ultural
Capitolul 3 – “Vinul Moldovei – O Legendă Vie”

c) Bibliografia recomandată :
1. Florea,Serafim. Potențialul Turistic al Republicii Moldova , Edit. Labirint,
Chișinău ,2005
2. Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei . Chișinău 2013
3. Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova 2003 -2015 ,
Chișinău, 2 septembrie 2003. Nr.1065.
4. Proiectul USAID Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED
II) 2010 -2015
5. Starea mediului în Republica Moldova, Raport popular 2004,
http://cim.mediu.gov.md/raport2004/ro/bibliogr.htm
d) Termene obl igatorii de consultații : LUNAR

e) Locu l și durata practicii : Martie – Iunie 2017

Primit t ema la data de : 30 octombrie 2016

Term en de predare : 27 iunie 2017

Semnătura Director Departament Semnătura
coordonatorului

Semnătura candidat: [anonimizat] 1
Capitolul 1: Potențialul Turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
1.1 Definiții și Noțiuni privind Potențialul Turistic ………………………….. ………………………….. ………… 3
1.2 Prezentarea Generală a Republicii Moldova ………………………….. ………………………….. …………….. 5
1.3 Pote nțialul Turistic al Republicii Moldova ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.4 Brandul Turistic al Republicii Moldova ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
Capitolul 2: Turismul Cultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
2.1 Definiții și Noțiuni privind Turismul Cultural ………………………….. ………………………….. ………….. 9
2.2 Turismul Cultural în Republica Moldova ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
2.3 Evenimente și Festivaluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
2.4 Tradiții și Obiceiuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 13
2.5 Gastronomia Moldovenească ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 13
Capitolul 3: STUDIU DE CAZ: „Vinul Moldovei – O Legendă Vie” ………………………….. ……………… 17
3.1 Istoria Viticulturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
3.2 Moldova – Cetatea Vinului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 19
3.3 Personalități marcante pentru viticultura Moldovei ………………………….. ………………………….. …. 20
3.4 Beciurile Subterane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 23
3.5 Date Statistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
3.6 Potențialul de export și principalele piețe de export a vinului moldovenesc ………………………. 35
3.7 Brandul de Țară și Susținerea Producătorilor Moldoveni de Vin ………………………….. …………… 41
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 45
Bibliog rafie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 46

1
Introducere
Amplasată în Europa de Est, Republica Moldova este o țară cu o suprafață mică și cu
un potențial turistic bogat, dar slab cunoscut și dezvoltat. Aceast bucățică de pamânt s ub
forma unui strugure te îmbată cu frumus ețea și mireasma ei, îți ademenește privirile către cele
mai enigmatice și virgine locuri . Deși a fost denumită cea mai neexplorată destinație turistică
din Europa (Conform Lonely Planet), Moldova este chiar demnă de a fi vizitată. Nu v eți mai
putea întâlni nicăieri în lume o combinație mai perfectă între bucatele tradițional e, vinul
moldovenesc și minunățiile naturii. Este un mic “colț de rai” al oamenilor simpli, frumoși și
ospitalieri , este plaiul natal și casa părintească, locul de care mereu te despar ți cu lacrimi în
ochi.
În această lucrare descriu Republica Moldova cu bune și rele, cu greutăți și progrese .
O prezint așa reală cum este pentru a nu da crezare diferitor surse sau zvonuri ci pentru a vă
trezi interesul, dorința d e a o explora și a o cunoaște așa cum știe ea mai bine să se prezinte și
să cucerească sufletele oamenilor. De la lucruri frumoase, la lucruri serioase, aceasta lucrare
are ca scop prezentarea potențialul turistic al Moldovei , despre cum a luat naștere br andul
țării, dar și scoaterea în evidență a celui mai fabricat și consumat produs din țară – vinul și
cramele moldovenești. O relatare despre lupta pe care o duc producătorii moldoveni de vinuri
pentru a pătrunde pe piețile internaționale și pentru ca vin ul nostru să fie apreciate la justa
valaoare , dar și despre cât de mândră este Moldova de cramele sale.
Lucrarea este intitulată “Potențialul Turistic al Republicii Moldova ” și este structurată
în trei mari capitole :
1. Capitolul 1 : Potențialul Turistic car e, la rândul său este format din trei subcapitole în
care am cuprins definiții și noțiuni privind potențialul turistic, prezentarea Republicii
Moldova dar și potențialul ei turistic.
2. În capitolul 2 am vorbit despre tot ce este legat de cultura moldoveneas că, even imente
pentru toate gusturile, c ategorii de vârstă și interese. Nu i s-ar mai spune cultură dacă
nu ar fi prezentate obiceiuri le și desigur gastronomia tradițională .
3. Partea culminant ă este cuprinsă în capitolul 3 , unde este descrisă toată bogăția
Moldovei – producția vinicolă sau licoarea magică a moldovenilor. Atunci când se
vorbește despre Moldova sau moldoveni, nu apare nimic altceva decât vinul și tot ce
este legat de el. Fiind bine cunoscut faptul că fiecare a doua familie din Moldova

2
deține p ropriile podgorii și producătoare de vinuri remarcabile de casă . Ce ține de
adevărații producători ai produselor vinicole, cum stau la capitolul producție,
promovare și variația de vinuri o regăsiți tot aici . De ce vinul? Pentru că vinul este cel
care ne slăvește și ne aduce faima, doar așa ne facem cunoscuți în orice colț al lumii.
Finalul lucrării este încheiat cu un set de curiozități despre vinurile moldovenești, urmat apoi
de concluzie și bibliografie.

3
Capitolul 1 : Potențialul Turi stic
1.1 Definiții și Noțiuni p rivind Potențialul T uristic
Conform Organizației Mondiale a Turismului și a altor organisme de profil din cadrul
Comunității Europene , ”potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul
componentelor naturale, culturale și socio -economice care exprimă posibilități de
valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie
premise pentru dezvoltarea activităților de turism .” Astfel, după cum susțin autorii, un anumit
spațiu geografic prezintă interes din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse
turistice naturale sau antropice, resurse ce – în urma unor amenajări specifice – pot fi puse în
valoare, intrând în circuitul turistic intern sau internațional.
Potențialul turistic al unui teritoriu se formează din următoarele patru componente
principale:
1. Patrimoniul național de monumente, obiective, activități de interes turistic;
2. Infrastructura turistică;
3. Personalul de deservire din ramura turistică;
4. Infrastruct ura de menire publică;1
Prima componentă întrunește numeroase monumente, obiective și activități de interes
turistic, ce pot fi clasificate în următoarele grupări:
1. Patrimoniul de monumente și obiective naturale;
2. Patrimoniul de monumente și obiective antr opice cu caracter neproductiv;
3. Patrimoniul de monumente și obiective natural -antropice;
4. Obiective economice și de menire socială (întreprinderi, instituții, organizații
de stat, private sau mixte), un ele din care sunt disponibile de a oferi posibilăți
de antrenare în lucrul lor a turiștilor la nivel de amatorism;
5. Colective de creație culturală (orchestrale, corale, teatrale, de cinematografie
etc.);
6. Obiective de creație etno -culturală (de artizanat – port popular, covoare,
obiecte din lemn, ceramică, piele, metal, obiective de croșetărie);
7. Activități etno – folclorice (colective de cânt și dans popular, orchestre de
muzică populară, manifestări tradiționale de sărbători creștine și naționale);

1 Florea,Serafim. Potențialul Turistic al Republicii Moldova ,Edit. Labiri nt,Chișinău,2005,pag.21

4
8. Activități cu caracter distractiv (ale circurilor, parcurilor dist ractive, sălilor cu
automate pentru jocuri etc.);
9. Patrimoniul reprezentat de specificul culinăriei naționale.
Dacă ne referim la Republica Moldova, primele patru grupări reprezintă monumente și
obiective specifice teritoriului dat. Celelalte cinci (cel sub numărul opt într -o măsură mai
mică) reprezintă activități și obiective în variante naționale cu aspect regional, în măsura
cunoscută ele fiind comune (sau aproape comune) cu cele similare din țară.
A doua componentă a poten țialului turistic con stă în infrastructura turistică, de odihnă
și de agrement (agen ții de turism, complexe turistice, hoteluri, moteluri, stațiuni balneare, case
și zone de odihnă etc.).
A treia componentă reprezintă personalul necesar de manageri și ghizi din domeniul
turismului și personalului de deservire hotelieră.
Componenta a patra este reprezentată de infrastructura publică, folosită de întreaga
populație, inclusiv de către turiști (întreprinderi comerciale, de alimentație publică, gări și
autogări, agenții de transpo rt, parcări auto, oficii poștale etc.).2
În privința clasificării resurselor turistice în literatura de specialitate sunt reprezentate
opinii diferite. De exemplu, economistul polonez M.Troisi3 grupează acest fond în trei
compartimente:
 Resursele turisti ce naturale (clima, aerul, peisajele impresionante etc.);
 Resursele turistice create prin munca umană (monumentele arhitectonice, operele de
artă etc.);
 Resursele turistice “suplimentare”, create prin munca umană în scopul oferirii
serviciilor, ce cuprind infrastructura și toate întreprinderile pentru primirea și
deservirea turiștilor în regiunea dată.

2 Ibidem,pag.22
3 M. Troisi. Economiczna teoria renty turystycznej. Warszawa, 1963,S.12 -13

5
1.2 Prezentarea Generală a Republicii Moldova

Denumire oficială
Republica Moldova, abreviat RM sau R.M
Țări vecine
România la vest și Ucraina la nord, est ș i sud
Suprafața
33.8 mii km². Teritoriul Republicii Moldova este de 350 km lungime de la nord la sud și 150
km de la vest la est.
Descrierea
Moldova este un stat fără ieșire la mare. Cu toate acestea, ea are un punct de acces la Dunăre
pe o porțiune de 430 de metri, la punctul cel mai sudic al țării (Giurgiulești), care de
asemenea, oferă acces potențial la Marea Neagră.
Populația
3 557 634 locuitori (cu excepția regiunii transnistrene) – estimat în 2014
Capitala
Municipiul Chișinău (804 476 locuitori). Cel e mai mari orașe Bălți, Soroca, Orhei, Cahul,
Tiraspol. Chișinăul este unul dintre cele mai mari orașe din Europa Centrală și de Sud, și
asemenea orașelor antice ca Roma și Atena,este amplasată pe șapte coline. Datorită faptului
că majoritatea clădirilor s unt construite din piatră albă de calcar,Chișinăul este supranumit
“orașul alb”.
Limba oficială
Româna, cu toate acestea ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară sunt de asemenea vorbite intens.
Indicatori de dezvoltare
PIB-ul țării 7.94 miliarde $ (2015)

6
Salar iul minim lunar pe economie $ 95 (2015)
Salariul mediu lunar pe economie $ 225 (2015)

Moldova este o țară mică din Europa de Est. Solul bogat și climatul continental
temperat cu veri calde și ierni blânde au făcut ca țara să fie una dintre cele mai produc tive
regiuni agricole, încă din cele mai vechi timpuri, și un furnizor major de produse agricole din
sud-estul Europei. Solul fertil al Moldovei produce fructe, legume și produse cerealiere și una
dintre cele mai importante industrii ale țării este industr ia vinicolă, pentru care Republica
Moldova este cunoscută cu mult dincolo de granițele sale. Timp de mulți ani, producerea
vinului în Moldova a fost ocupația de bază a populației.4
De-a lungul istoriei teritoriul Moldovei (între 1812 -1918 cu denumirea de Basarabia,
provincie a Imperiului Țarist Rus) a fost o punte de legătură de la hotarul de est al Europei
către cel de vest și Balcani. După războiul ruso -turc din 1812, populației creștine de origine
turcă din Dobrogea românească și cea din Zaporojie (Ucra ina) li s -a propus să se stabilească
în Basarabia, astfel cu trecerea secolelor astăzi la sudul Moldovei, în stepa Bugeacului
descoperim Gagauzia (Gagauz Yeri cu centrul în orașul Comrat). Din 1994 Gagauzia este
unitate teritorial autonomă.
După cel de -al doilea război mondial, Moldova este încorporată în Uniunea Sovietică
(1944 -1991), iar din perioada interbelică din teritoriul Moldovei face parte și Transnistria
(Republica Moldovenească Nistreană, centrul administrativ fiind Tiraspol). După conflictul
armat din 1992, autoritățile transnistrene au autoproclamat independența, iar autoritățile
Moldovei au pierdut controlul asupra acestei porțiuni din est.
Nu ezitați să veniți în Republica Moldova pentru a o cunoaște în toată splendoarea.5
1.3 Potențialul Tur istic al Republicii Moldova
Deși are o suprafață mică, Republica Moldova dispune de un considerabil poten țial
turistic, reprezentat, înt âi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită
diversitate de rezervații peisajistice sau landș afturi naturale și monumente geologice unice, de
valoare europeană și mondială.
Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova
sînt turismul rural, vitivinicol, cultural, religios, ecologic și de sănătate.

4 Wine Tours Moldova, accesbil la : http://winetours.md/rom/despre -moldova
5 Republica Moldova pagina Oficială, accesibil la : http://www.mold ova.md/ro/content/despre -republica –
moldova

7
Puncte atrac tive turistice din Republica Moldova
Monumente ale naturii: “Toltrele Prutului”, “O sută de movile”, Peștera “Emil Racoviță”,
Parcul Țaul.
Rezervații: Pădurea din Domneasca, Codrii, Iagorlîc, Prutul de Jos, Plaiul Fagului.
Muzee: Casele -muzeu “Alexei Matee vici”, “Aleksandr Pușkin”, “Constantin Stamati”, “Igor
Vieru”, Complexul Muzeal “Orheiul Vechi”, Muzeul Național de Etnografie și Istorie
Naturală, Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Muzeul Meșteșugurilor
Populare, Muzeul Național Găgăuz “Dumitru Cara -Ciobanu”.
Conace: Conacul “Zamfir Ralli Arbore”, Castelul de vînătoare al lui Manuc Bei.
Mănăstiri și biserici: Căpriana, Hîncu, Rudi, Saharna, Țîpova, Curchi, Frumoasa, Cosăuți,
Japca. Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căușeni.
Vinării: Cricova, Mileștii Mici, Purcari, Cojușna.6
1.4 Brandul Turistic al Republicii Moldova
Turismul este un sector, dezvoltarea căruia ține de modul în care reușești să trezești
interesul oamenilor, să le produci emoții și să le demonstrezi că Moldova are val ori, legende,
istorie și tradiții unice. Un punct de cotitură pentru evoluția turismului din Moldova a fost
unirea valorilor și simbolurilor naționale în jurul unei noi imagini, însoțită de un slogan care
place și emoționează. Astfel, în noiembrie 2014 a f ost lansat brandul turistic al Republicii
Moldova, reprezentat de simbolul Pomul Vieții ca logo și sloganul „Descoperă căile vieții”.7
Agenția Turismului a lansat brandul turist ic al Republicii Moldova, care a fost
elaborat cu scopul de a crește numărul de turiș ti în țară. Potrivi t reprezentanțil or de la Agenția
Turismului, Pomul Vieții a fost ales să ne reprezinte turismul. În cetrul logoului este litera M,
care simbolizează solul moldovenesc de unde crește pomul. Urmează ramurile pomului, iar
terminații le acestui pom au mai multe semnificații: inimi oara reprezintă ospitalitatea, există
simboluri care semnifică caracterul ortodox, sunt vinuri și floarea de busuioc, prin care sunt
reprezentate sărbătorile din Moldova, iar în frunte fiind ”trandafirul de l a Moldova”.8

6 Fondul Culturii, accesibil la: https://fondulculturii.wordpress.com/turism/
7 Agora.md, accesibil la : http://agora.md/stiri/8945/moldova -%E2%80%93 -de-la-cea-mai-neexplorata -tara-din-
europa -la-un-brand -turistic -milenar -si-vizibilitate -internationala
8 Bani.md, accesibil la: http://bani.md/discover -the-routes -of-life-acesta -este -noul -slogan -turistic -al-republicii –
moldova/

8
Brandul Turistic a fost elaborat de compania de publicitate Publicis, sub coordonarea
lui Eugen Boico , care afirmă că : Noul logo al Moldov ei este format dintr -un simbol al
culturii naționale, Pomul vieții. Acesta a fost ales să reprezinte va lorile și specificul
turismului în Republica Moldova: ospitalitatea, naturalețea, sinceritatea și autenticitatea. Iar
campania de promovare va fi derulată sub sloganul „Discover the routes of life”. 9

Lansarea brandului turistic a avut loc odată cu lan sarea primului spot turistic al
Republicii Moldova. În jumătate de minut, spotul prezintă cele mai frumoase locuri ale țării
noastre și face o introducere a ofertei turistice – vinuri, gastronomie și cultură. Mesajul
spotului turistic prezintă aprecierea d ată Moldovei de Lonely Planet în anul 2013 ca fiind cea
mai neexplorată țară turistică din Europa. Difuzat timp de o lună la Euronews, spotul turistic
a trezit interesul călătorilor și a adus peste 25 mii de potențiali vizitatori . 10

9Pagina de media, accesibil la : https://www.paginademedia.ro/2014/11/galerie -foto -noi-avem -o-frunza –
moldovenii -au-un-copac -republica -moldova -si-a-lansat -noua -identitate -vizuala
10Agora.md, accesibil la : http://agora.md/stiri/8945/moldova -–-de-la-cea-mai-neexplorata -tara-din-europa -la-
un-brand -turistic -milenar -si-vizibilitate -internationala

9
Capitolul 2 : Turismul Cultural
2.1 Definiții și Noțiuni p rivind Turismul Cultural
Apariția turismului cultural în cercetare ca și obiect de studiu își are originile la
începutul secolului XX, dar abia în 2002 Consiliul Internațional pentru Monumente Culturale
și Istorice a publ icat o definiție formală după cum urmează: „Turismul cultural și cultural –
cognitiv este acea formă de turism care se concentrează asupra mediului cultural și care, la
rândul ei include reperele culturale și istorice ale unei destinații sau moștenirea cu ltural –
istorică, valorile și stilul de viață al populației locale, artele, meșteșugurile, tradițiile și
obiceiurile populației locale.” În plus pot include și o vizită sau participare la activități și
evenimente culturale, vizite la muzee, concerte, expozi ții, galerii etc. (Consiliul Internațional
al Monumentelor și Siturilor)11.
Turismul cultural este definit de către Organizația Mondială a Turismului12 , drept
vizite al căror scop principal sau secundar este vizitarea siturilor și acele evenimente a căror
valoare culturală și istorică le -a făcut o parte a moștenirii culturale a unei comunități”. În
conformitate cu această definiție, o caracteristică importantă a turismului cultural este
presupunerea că vizitarea sau prezența în locurile culturale și istoric e care au legătură cu
moștenirea culturală nu este neapărat principalul motiv al vizitei. Din această perspectivă
turismul cultural -istoric este rareori implementat într -o perspectivă „curată” și cel mai adesea
este combinat cu alte tipuri tradiționale sau specializate de turism. Această caracteristică
interesantă scoate la iveală oportunități de îmbunătățire a eficienței turismului național și
regional prin dezvoltarea unui turism cultural -istoric, prin absorbția și integrarea în turismul
regional a resurs elor culturale și istorice și dezvoltarea pe această bază a unui brand regional
de turism.
2.2 Turismul Cultura l în Republica Moldova
Republica Moldova este o țară mică cu o diveristate mare de obiecte de interes turistic
care prezintă o vastă ofertă pent ruvizitatorii săi. Potențialul turistic al țării reprezintă o
combinație complexă de medii naturale și antropologice: rezervații peisagistice,landșafturi
naturale și monumente geologice unice, de valoare europeană și mondială, situri arhiologice,
mănăstiri vechi rupestre, monumente istorice și arhitecturale,tradiții și obiceiuri
inedite,evenimente culturale și de agrement. Cramele viti -vinicole unice în lume reprezintă
cartea de vizită a țării. Moldovenii sunt renumiți prin ospitalitatea lor. Toate acestea împreună

11 Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor ( 2002)
12 Organizația Mondială a Turismului (Raport OMT 2012)

10
formează acea ambianță, datorită căreia moldove îi este atribuit calificativul „colț de rai ”.
Printre atracțiile turistice majore menționăm evenimentele și activitățile culturale,
domeniul viti -vinicol,mediul rural,bucătăria tradițională, activită țile de aventură,
natură,patrimoniu cultural,monumetele istorice, etc., toate aceste elemente fiind importante
pentru dezvoltarea diverselor forme de turism în Republica Moldova.13
Sărbători Oficiale
1 ianuarie – Revelionul
7 ianuarie – Nașterea Domnului no stru Iisus Hristos
8 martie – ziua internațională a Femeii
27 Aprilie – Ziua Drapelului de Stat
Sfntele sărbători de Paști
1 mai – ziua internațională a Primăverii și muncii
9 mai – Ziua Victoriei și a Comemorării Eroilor Căzuți pentru Independența Patrie i
27 august – ziua independenței
31 august – „Limba Noastră”14
Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes
valorificat în turism. În total, au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului
cultural, care pot fi incluse în circuitul turistic. Cele mai timpurii monumente sînt așezările
geto-dacice și fortificațiile romane. O diversitate de atracții pentru turiști oferă vestigiile
fortificațiilor medievale, diverse complexe arheologice, în primul rînd, Orheiul Vechi ,
mănăstirile rupestre, conacele boierești și casele țărănești. Și în capitala țării există un număr
impunător de monumente, exemple reprezentative ale arhitecturii locale din secolele XIX și
XX, capabile să trezească interesul turiștilor.15
În Republica Mo ldova funcționează 87 de muzee, ele avînd bogate colecții de
exponate. În plus, cele mai multe din acestea sînt amplasate în clădiri de o deosebită
importanță arhitecturală. În temei, muzeele sînt destinate unui contingent special de vizitatori,
însă, cel puțin 20 dintre acestea, merită atenția publicului larg .

13 Republica Moldova Ghid Turistic, pag: 3
14 Revista Agenției de Turism a R. Moldova , pag: 5
15 Fondul Culturii, accesibil la : https://fondulcu lturii.wordpress.com/turism/

11
2.3 Evenimente și Festivaluri
Lista evenimentelor culturale din Moldova16
“Festivalul Bostaniada ”
A trei -a editie a festivalului național BOSTANIADA Festival Etno Gastronomic va avea loc
pe 28 septemb rie in s.Lozova r.Str ășeni.
Festivalul va sarbatori roadele toamnei precum si splendoarea acestui anotimp, printr -o
expozitie deosebita unde dovleacul este prezentat în diferite forme și ipostaze de la cele mai
mari si ciudati.Se va asculta muzica etno,vor fi prezente parade si multe concursuri si jocuri,
sculpture in dovleci , degustari de vin si bucate de casa dintre cele mai alese.
Evenimentul promovează cultura consumului de dovleci și calitatea bucatelor tradiționale
Programul festivalului cuprinde: tâ rgul gastronomic, muzică, târgul obiectelor de artizanat,
târgul fructelor și legumelor proaspete.
„Lavender Fest ”
18 iunie, satul Cobușca Nouă, Anenii Noi
Cea de -a doua ediție a Lavender Fest revine cu un program bogat: gastronomie vegetariană,
sesiuni de yoga, târg de artizanat tematic, sesiuni de masaj, sesiuni foto în câmp de levănțică,
activități pentru copii, Art Lavanda, concurs de artă inspirată din levănțică, Concert live
Golan (România) ș.a. te așteaptă la festivalul inspirat de aroma levănțicii.
„Ia Mania ”
9 iulie , satul Holercani, stânga Nistrului
IA Mania este un festival de artă tradițională, „cel mai mare târg de artizanat autentic, târg de
bucate tradiționale, concursul de artă murală «CAI VERZI PE PEREȚI», concursul tinerilor
designeri «MÂN DRIA», concert de muzică Live, dansuri și tradiții. De data aceasta
festivalului nostru se alătură Comunitatea femeilor Ucrainence din Moldova, iar primul are a
susținut Ia Mania este Ministerul Culturii al RM”, precum afirmă organizatorii.17

16 Turism Informator, accesibil la : http://www.informator.md/ro/despre -moldova/de -vizitat/evenimente -si-
festivaluri/
17 Locals.md, accesibil la www.locals.md

12
„Ziua Orașului Chișinău”
Ziua Orașului Chișinău sau Hramul Chișinăului are loc la 14 octombrie a fiecărui an. Oaspeții
capitalei așteaptă cu nerăbdare aceasta sarbatoare cînd va fi posibilă petrecerea sărbătorii în
spiritul autohton . În această zi traficul pe strada pri ncipală a orașului, este închis,
desfășurându -se un enorm festival în aer liber.
O mulțime de feluri de bucate tradiționale și vin sunt servite la terasele de pe bulevard si peste
tot răsună muzică națională si toti danseaza ( în special hora). Unii oameni poartă costume
naționale valorificind traditiile. De obicei în Scuarul Piața Marii Adunări Naționale se
organizează un concert, care se sfârșește cu un impresionant foc de artificii.
„Ziua Națională A Vinului”
Se sărbătorește anual, în a doua duminică di n luna octombrie. L ocul d e organizare –pe întreg
teritoriul moldovei, însă evenim entele p rincipale au loc în centrul Chișinăului sau pe teritoriul
CIE «molde xpo». Festivalul oferă posibilitatea de a g usta cele mai bune vinuri moldovenești
și specialități d in bucătăria națională , de a vedea artiști locali și străini, de a admira lucrări de
artizanat sau de a merg e în excursie la fabrici de vin și săli de deg ustare .18
„Gustar”
Сomplex Istoric Și Cultural Orheiul Vechi
Festivalul „Gustar” se desfășoară deja pen tru a doua oară și începe să devină o tra -diție. Este
la modă să petreci câteva z ile de vară aici. Ce poate fi mai g ustos decât un pahar de vin de
casă, cu mămăligă și brânză, pe malul Răutului, cu sunete de fl aut, cimpoi și chitare pe
fundal? Lum ea vine a ici pentru că ține la tradiții și știe că acest mediu este unul ideal pentru
suflet, un sufl et dornic de gust adevărat, arm onie și dans. Ce poate fi mai g ustos decât gustarul
de la sfârșitul verii?19
„Mai Dulce – cel mai dulce festival din Estul Europei ”
Are loc pe data de 28 mai , echipa Klumea organizează festivalul “Ma i Dulce” ajuns la cea
de-a cincea ediție. În cadrul evenimentului va fi organizat un târg gastronomic de deserturi

18 Revista Agenției de Turism a R. Moldova , pag: 6
19 Ibidem, pag: 8

13
tradiționale, locale și internaționale, gătite de gospodinele Chișinăului, un târg de obiecte,
accesorii, create manual de artiștii din Chișinău.20
2.4 Tradiții și Obiceiuri
Moldova este o țara europeană cu o bogată istorie, o țara populată, preponderent, de
moldoveni (români) – peste 64%, cât și de multe minorități naționale: uc raineni, bulgari,
găgăuzi, ruși, e vrei, țigani, nemți, cehi etc. În același timp, aici s -au păstrat multe tradiții
multiseculare. Neobișnuit poate părea faptul că mozaicul polietnic al acestui teritoriu nu s -a
șters din tradițiile populare, ba din contra l e-a îmbogățit cu noi calități, dându -le un nou
colorit și formând un original conglomerat de obiceiuri, ritualuri, folclor etc. omniprezente în
satele Moldovei.
Ospitalitatea în Republica Moldova este cunoscută: fiecare oaspete este primit cu o
deosebită căldură. La țară oaspeții sunt, de obicei, invitați în „Casa Mare", o odaie tradițională
în fiecare casă unde se petrec toate sărbătorile. Oaspeții Moldovei în timpul săr bătorilor pot
participa la un șir de evenimente culturale: concerte („Mărțișor", „Cireșar", „Va invită Maria
Bieșu" etc.), teatre, parade și manifestări de masă de Ziua Independenței, „Limba Noastră",
hramurile orașelor și satelor, iarmaroace tradiționale de toamnă, expoziții naționale și
internaționale etc. In timpul acestor evenimente turiștii străini pot cunoaște îndeaproape
folclorul , costumele tradiționale, piesele de artizanat, etc.
Sunt foarte atrăgătoare și tradițiile cu caracter familiar: cumătrii le, nunțile, petrecerile
etc., care în satele noastre s -au transformat în adevărate spectacole cu mulți oaspeți și multe
daruri. Tradiționale în Moldova sunt șezătorile în zilele de iarnă cu cântece de lăutari și
dansuri .21
2.5 Gastronomia Moldovenească

Sursa: Adevărul.ro

20Madein.md ,accesibil la : www.madein.md
21 Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a Republicii Moldova

14
Bucătăria națională moldoveneasc ă a influen țat mult buc ătăriile tradi ționale ale alto r
popoare de pe teritoriul ei, și în acela și timp s -a completat cu elemente din ce a ucrainean ă,
bulgar ă, gagauz ă, rusă, iar în secolele trecute din buc ătăria greceasc ă și turceasc ă.
Tradiționale pentru bucătăria autohtonă sunt bucatele pregătite din cele mai variate
legume: roșii, ardei, vinete, varză albă, fasole, ceapă, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite
la pregătirea salatelor și sosurilor, ele sunt coapte, înăbușite, murate, sărate sau marina te,
obținându -se astfel adevărate opere de artă culinară. Un colorit specific redă bucătăriei
tradiționale o diversitate mare de bucate din porumb și f ăină de porumb: crupe, copturi, supe,
fulgi, băuturi nealcoolice, etc. Mămăliga este servită cu jumări, f ripturi, br ânza, smântână etc.
Nici o s ărbătoare tradi țional ă nu se petrece f ără sarmale, r ăcituri, t ăiței cu carne de
pasăre etc. Masa de s ărbătoare în Moldova este cu gust împodobit ă cu bucate delicioase din
făină de gr âu: prăjiței, copturi, învârtite, p lăcinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc. 22
In dife rite zone ale Moldovei predomin ă bucătăria local ă: în zonele de est ucrainenii prefer ă
renumitele bor șuri, la sud bulgarii v ă pot servi cu un sos tradi țional – mangea din pui, iar
găgăuzii – cu șorpa, o supa din carne de berbec, pre gătită cu multe mirodenii, în comunit ățile
de ru și sunt p opulare pelmeni – un soi de col țunași cu carne, etc.
În buc ătăria moldoveneasc ă sunt servite o gam ă variat ă de băuturi tradi ționale: compoturi,
sucuri din fructe, dar și băuturi t ari: vinuri, divinuri, brendi, țuica, etc.
Viticultura in Moldova are traditii multisecul are. Celebrele vinuri moldovene ști sunt
cunoscute și apreciate departe peste hotarele țării. Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot
avea un buchet variat de arome și nuan țe cromatice. La preg ătirea vinurilor sunt folosite soiuri
europene: Sovign on, Cabernet, Muscat etc., dar și cele moldovene ști: Feteasca, Rara neagr ă,
Moldova etc.
Băuturile tari: rachiurile, brendy și divinurile sunt preg ătite dup ă tehnologiile tradi ționale.23
 mîncăruri reci: răcituri, pastramă, jambon, saltison, rulade, mititei, salate, icre de
vînătă, ardei copți, diferite coșulețe cu brînză și usturoi, pește umplut etc.;
 mîncăruri calde: sarmale, pîrjoale, fripturi, cighiri, găini umplute, plăcinte, „baba
neagră”, „baba albă” etc.;

22 Starea mediului in Republica Moldova Raport popular, 2004
23 Moldova.org , accesat la data de 12 Aprilie 2017

15
 un număr mare și variat de prăjituri de casă și torte, prune fierte umplute cu nucă,
mere coapte etc.24
Bucate Tradiționale:
 Mămăliga
Deși se întâlnește și în bucătăria altor țări, modul în care se servește mămăliga în Republica
Moldova este special. Ingredientele sunt foarte simple, fiind nevoie doar de făină de porumb,
apă și sare. În mod tradițional, mămăliga se gătește într -un vas de fontă cu o formă specială
numit ceaun. Astfel, preparatul capătă o formă rotundă. Mămăliga poate fi mai consistentă
sau, dimpotrivă, mai moale. Se servește cu brânză de oi, smântână, jumări, scrob sau chiar cu
pește prăjit și mujdei. Unii o preferă înmuiată în zeamă sau lapte, alții o mănâncă în loc de
pâine.
 Zeama de pui cu tăiței de casă
Zeama de pui cu tăiței de casă este probabil preferata moldovenilor atunci când vine ora
prânzului. Este considerată a fi un remediu bun împotriva răcelii sau mahmurelii și face parte
din tradițiile de nuntă ale moldovenilor, întrucât a doua zi după petrecere, mir ele invită nașii și
prietenii apropiați „la zeamă”.
 Sarmale
Sarmalele sau găluștele, cum mai sunt numite în unele regiuni, se bucură de o mare
popularitate în Republica Moldova. Sarmalele reprezintă un preparat culinar din carne tocată,
de obicei de porc, amestecată cu orez și cu alte ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă
sau murată) sau de viță -de-vie în formă de rulou.
 Plăcinte
În Republica Moldova gospodinele fac plăcinte pentru toate gusturile, cu brânză, cu varză, cu
cartofi, cu carne, cu v ișine, cu dovleac, cu mere. Cele mai faimoase rămân a fi însă cele cu
brânză de vaci și cozi de ceapă sau cele cu brânză de oi.

 Colțunași

24 Moldovenii.md, accesat la data de 1 6 Aprilie 2017

16
Rețeta pentru colțunași are mai multe variante, multe dintre ele fiind adaptate de gospodine
după propriile gusturi. Tradițional, colțunașii se umplu cu brânză sărată, cartofi dar pot fi
umpluți cu vișine ori cu carne.25
Deserturi:

Figura 2.1: Întocmită de către auto r conform dateloroferite de blogrilel culinare

25Diez.md, accesibil la: http://diez.md/2017/06/04/lista -bucatelor -pe-care -sa-le-recomandati -prietenilor -ce-
viziteaza -republica -moldova/
"Cușma
lui
Guguță” Sursa: http//anastassiacafe.blogspot.ro
•„Cornulețe cu
dulceață de
trandafir”
Sursa: http/anastassiacafe.blogspot.ro
„Prune
uscate
cu nuci” Sursa: valeriesfood.md

17
Capitolul 3 : STUDIU DE CAZ : „Vinul Moldovei – O Legendă Vie ”
3.1 Istoria Viticulturii
Republica Moldova, una dintre cele mai mici țări din Comunitatea Statelor
Independente, se numără, însă, printre cele mai mari țări cultivatoare de viță -de-vie dintre
acestea.
Istoria Republicii Moldova este strâns legată de istoria României, aceasta aparținând
României în câteva rânduri. Astfel, prezența viței -de-vie pe aceste meleaguri datează din cele
mai vechi timpuri, existând dovezi arheologice care atestă faptul că pe teritoriul dintre Prut și
Nistru se cultiv a viță -de-vie încă de acum 4.000 -5.000 de ani, notează prof. dr. Liviu Dejeu în
articolul ''Viticultura Republicii Moldova pe drumul modernizării'', publicat în ''Almanahul
podgorenilor'' (2004).
Viticultura a cunoscut o dezvoltare accentuată în secolele VII-VI î.Hr., odată cu
întemeierea coloniilor grecești pe malurile Dunării, Prutului, Nistrului și Bugului de sud.
După începutul secolului al XI -lea, viticultura Moldovei cunoaște o nouă etapă de dezvoltare,
odată cu sosirea coloniștilor romani, care au a dus cu ei noi tehnici de perfecționare a culturii,
dar și lărgirea sortimentului de soiuri. Așa se face că, în secolul al IX -lea, principii de la Kiev
apreciau în mod deosebit vinul ''adus de dincolo de Nistru''.26
În prezent, sortimentul viticol al Republ icii Moldova este foarte diversificat, cu soiuri
pentru struguri de masă, pentru vin alb, pentru vin roșu, pentru vinuri spumante sau pentru
distilate. Acesta este constituit din soiuri autohtone, multe dintre ele cultivate și în România,
dar și din soiuri preluate din străinătate.
Suprafața viticolă este dominată, în proporție de 70%, de soiurile albe, printre care se
numără: soiul românesc Fetească albă și soiurile străine Aligoté, Riesling de Rhin, Sauvignon,
Muscat Ottonel, Rkațiteli, Chardonnay, Musca t de Frontignan,Traminer roz și Pinot gris. În
ceea ce privește soiurile roșii, cele mai bune rezultate se obțin cu soiurile Pinot noir, Saperavi,
Cabernet Sauvignon, Merlot, Malbec și Rară neagră (Băbească neagră, soi local). Soiurile
pentru struguri de m asă sunt Muscat Perlă de Csaba, Muscat jemciujnâi, Muscat chihlimbariu,
Ranii magaracia, Cardinal, Regina viilor, Chasselas doré, Chasselas roz, Chasselas musqué,

26 Moldova Discover, accesibil la: http://moldovadiscover.com/ro/content/29 -overview -history -of-moldovan –
wine

18
Leana, Alb de Suruceni, Muscat Hamburg, Coarnă neagră, Kișmiș moldovenesc, Frumoasă
albă, Sta rtovâi, Kișmiș lucistâi, Codreanca, Ialovenskii ustoicivâi.27
Sortiment viticol în Moldova
Viticultura Republicii Moldova corespunde tendințelor mondiale, cuprinzând soiuri de
origine vest -europeană, caucaziană, dar și autohtonă. Arealul viticol constituie circa 112 mii
ha plantate cu Vitis Vinifera, dintre care 70 % plantate cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon
Blanc, Chardonnay, Aligote, etc.), preponderent în zona Codru și 30% soiuri roșii (Cabernet
Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi, etc.), specif ice regiunilor de sud. Soiurile aromate
ocupa 36 % din podgorii. Autenticitatea și unicitatea vinului moldovenesc este asigurat prin
soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafețe, printre care: Feteasca Albă, Feteasca
Regala, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Plăvai, Viorica etc.28
Din punctul de vedere al dispunerii geografice, viile Moldovei se grupează în patru
regiuni viticole: nordică, centrală, sudică și sud -estică.
Regiunea nordică, cu resurse heliotermice mai reduse, se caracterizează prin iern i mai
aspre, care, în mulți ani, afectează recolta de struguri. Aici predomină soiuri pentru vinuri
albe, dar se obțin și distilate de vin.
Regiunea centrală, care cuprinde circa 60% din viticultura Moldovei, beneficiază de
un relief favorabil culturii vi ței-de-vie. Pădurile și dealurile de aici protejează via de vânturile
uscate din anotimpul estival, dar și de gerurile de peste iarnă. Este regiunea cea mai bună
pentru obținerea unor vinuri albe valoroase, precum și a vinurilor roșii. Tot aici se află și
centrul viticol Romanești, primul centru imperial de vinificație al dinastiei Romanov, unde se
obține vinul comercializat sub denumirea de ''Trandafirul Moldovei'', realizat din soiul
Traminer, notează oenologul Mihai Macici în cartea ''Lumea vinurilor. Vi nurile lumii''.
Demne de amintit sunt și pivnițele de la Cricova, săpate în calcar natural, care
formează un adevărat oraș subteran. Galeriile săpate în calcar, în lungime de 65 km, sunt
organizate sub forma unor străzi, cu denumiri de soiuri (Fetească, R iesling, Cabernet
Sauvignon etc). Locul acesta are o valoare deosebită nu numai prin vinurile pe care le
adăpostește, ci și prin ambientul deosebit.

27 Portal informațional, accesibil la : www.vinmoldova.org
28 Wine of Moldova, accesibil la : www.wineofmoldova.com

19
Regiunea sudică beneficiază de condiții climatice favorabile culturii soiurilor de
origine franceză, care s-au adaptat foarte bine aici, centrele Vulcănești, Cahul, Taraclia,
Comrat, Leova sau Cimișlia mândrindu -se cu rezultate foarte bune în ceea ce privește cultura
soiurilor pentru vinuri roșii de înaltă calitate.
În regiunea sud -estică, situată în zona Nis trului, se cultivă soiuri pentru vinuri roșii.
Tot aici se produc și vinurile Negru de Purcari, obținut din Cabernet Sauvignon, Rară neagră
și Saperavi, și Roșu de Purcari, obținut din Cabernet Sauvignon, Merlot și Malbec.
Pe lângă aceste vinuri, în Moldo va se obțin și vinuri speciale tari de tip Porto, Madera,
Jerez sau Marsala, dar și spumante renumite sau distilate. Cât despre distilatele de vin de bună
calitate, acestea sunt comercializate sub numele de ''Divin'', constituind o adevărată mândrie
națion ală. Sunt învechite în butoaie de stejar timp de 3 -5 ani, putând ajunge chiar și până la 40
de ani. Astfel, ''Divinul'' Bucuria se obține după o maturare de 10 ani, Noroc, după 20 de ani,
iar President și Ambasador, după 40 de ani.29
Cu talent artizanal, v inul se produce cu grijă, din struguri colectați manual, de pe
podgorii alese, din soiuri autohtone și din cele adaptate terroir -ului local, exprimînd
autenticitatea și stilul tradițional de vinificație, pentru consumatorii pasionaț i de descoperiri
surprin zătoare.
3.2 Moldova – Cetatea Vinului
“Vinul nostru, moldovenesc este creat de multe generații de vinificatori în cele mai mari
galerii subterane din lume apreciat de consumatorii din est și din vest consacrat de legende
în care cu toții ne regăsim.”
„Moldova este o gură de rai. De milenii pe aceste meleaguri, via a fost îmblînzită de -a lungul
secolelor prin trudă și dăruire. ”
„Vinul a devenit faima și simbolul țării, imbold de renaștere și trofeu de victorie. ”

29 Agen ția Națională de Presă, accesibil la: https://www.agerpres.ro/flux -documentare/2016/12/07/viticultura –
si-vinurile -lumii -republica -moldova -10-07-53

20
Vinurile Moldovei sun t emblematice grație t eritoriulu i specific de unde provin. 18 vinuri au
fost selectate pentru reprezentarea „Vinul Moldovei”. Notele de degustare au fost scrise de
Caroline Gilby, Master of Wine din Londra, Marea Britanie .30
1. Cuvée Blanc Et Cetera 2012, S.R.L. Ampelos
2. Alb de Purc ari 2012, Vinăria Purcari
3. Roșu de Bulboaca 2011, Castel Mimi
4. Codru 2007, S.A. Cricova
5. Taraboste Cuvée 2009, Château Vartely
6. Black Doctor 2012, Vinăria Bostavan
7. Cuvée Noir 2012, Château Vartely
8. Rară Neagră 2011, Vinăria Purcari
9. Feteasca albă 2012, Vinăria d in Vale
10. Feteasca Regală 2013, Château Vartely
11. Cuvée Rouge Et Cetera 2012, S.R.L. Ampelos
12. Negru de Purcari 2010 , Vinăria Purcari
13. Sauvignon Blanc 2012, S.R.L. Asconi
14. Sauvignon Blanc 2012 , S.R.L. Fautor
15. Sauvignon Blanc, Chi 2012, S.A. Cimișlia
16. Cabernet Sauvig non 2012, Castel Mimi
17. Cabernet Sauvignon, Via Etulia 2010, Vinăria Bostavan
18. Cabernet Sauvignon 2011, S.R.L. Ampelos
3.3 Personalități marca nte pentru viticultura Moldovei
Orice moldovean este un viticultor și un vinificator prin însăși originea sa, vinul fiind
parte din viața, cultura și tradițiile neamului. Viticultura Moldovei a fost aliniată la standarde
de calitate prin contribuția multor personalități, care și -au dedicat talentul și pasiunea Vinului
Moldovei.

Dimitrie Cantemir
Domnitor al Moldovei, f ilozof,
enciclopedist, scriitor. (1673 -1723) 1. În monumentala operă „Descrierea
Moldovei” (1714) scrie că: „în secolul al
XVIII -lea vinurile moldovenești erau foarte
căutate de negustorii ruși, polonezi, cazaci,
unguri și transilvăneni. Vinul era păstrat și

30 Wine of Moldova, accesibil la : www.wineofmoldova.com

21
exportat în vase de stejar. Stejarul
moldovenesc, apreciat de străini pentru că
nu făcea cari, era folosit la prepararea
vaselor, ce prelungeau viața vinului, de la o
recoltă la cealaltă”.

2. „Prisosul de poame este atât de mare, încât
leșii, când năvăleau p e vremuri în Moldova,
socoteau că nu e nevoie să -și aducă
merinde. Cutez să susțin că este mai ales și
mai bun decât alte vinuri evropenești și
chiar decât vinul de Tokay. Când este
păstrat în pivnițe adânci și boltite, cum se
obișnuiește la noi în țară, ș i este ținut trei
ani, în cel de -al patrulea capătă o asemenea
tărie, încât arde ca vinul fierbinte”.31

Țarul Alexandru al II -lea

Țarul Rusiei în perioada 1855 – 1881 1. Împărat al Rusiei, descendent al dinastiei
Romanov, Țarul Alexandru al II -lea er a
cunoscut ca un mare admirator al vinurilor
moldovenești, în special al vinului „Negru
de Purcari”, dar și al vinurilor albe. În
perioada domniei sale a fost înființată
”Școala de Horticultură din Basarabia”, a
fost dezvoltată viticultura, fiind aduse
soiuri din regiunea Crimeei, dezvoltat
materialul săditor, plantate vii și promovată
imaginea vi nurilor moldovenești în Europa.

2. Surse istorice spun că familia Romanov ar
fi înființat podgoriile și vinăria Romanești,
celebră în tot Imperiul Rus, iar mai târzi u în
tot spațiul sovietic. Vinăria Romanești
continuă și azi să producă vin de calitate.

31 Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei. Chișinău 2013

22
Țarul Nicolae al II -lea, nepotul lui
Alexandru al II -lea, a apreciat și el vinul
moldovenesc, în special Negru de Purcari,
respectând tradițiile de servire a acestuia în
cadrul festinurilor domnești.

Constantin Mimi

(1868 – 1935) Guvernatorul Basarabiei,
vinificator 1. Studiază viticultura și vinificație în Franța,
la Școala Superioară de Agronomie din
Montpellier. Înființează în 1901 o vinărie
modernă la Bulboaca, fiind mare exportator
de vinuri din soiuri europene în Moscova,
Odessa și Vladivostok. În 1915, pe cele 44
desetine de teren, Constantin Mimi cultivă
soiuri precum: Aligote, Pinot Gri,
Traminer, Cabernet, etc. Sub regimul
Rusiei Sovietice, teritoriul fabr icii este
transformat în lagăr de concentrare, iar
gospodăria vinicolă și averea sa furată.
Reamenajată în 1952, vinăria își reîncepe
activitatea, în 1998 fabrica este privatizată
continuând să producă vinuri conform
tradițiilor de calitate impuse de către
Constantin Mimi.

Petru Ungurean

(1894 -1975) – savant, oenolog,
fondator al Scolii științifice oenologice. 1. După studiile elevate în Krasnodar (Rusia),
Petru Ungurean se dedică sectorului
vitivinicol al Moldovei, aducând contribuții
colosale la dezvoltarea aces tuia: a pus
bazele producerii de vinuri spumante
conform metodei tradiționale în beciurile
de la Cricova, a studiat soiurile autohtone și
cele caucaziene, salvând viile după
filoxeră. De asemenea, a efectuat studii de
micro -raionare a teritoriului în arii
favorabile viticulturii de calitate, plantațiile
de viță -de-vie s -au dublat în acea perioada

23
atingând 150 mii ha. Cercetările privind
fermentarea mustului în flux continuu,
selectarea levurilor, studii privind păstrarea
aromelor, au oferit vinificației
moldovenești un avânt al calității. După 10
ani de studii minuțioase a celor 4 regiuni
vitivinicole, a creat vinuri prin cupajare și
sepajare, care exprimau cel mai bine
terroir -ul Moldovei, cum ar fi: ”Alb de
Codru”, ”Floarea viei”, ”Codru”. Fondator
al școl ii științifice oenologice, Petru
Ungurean este o personalitate marcantă a
istoriei contemporane a Vinului Moldovei.
Tabelul 3.1: Personaltăți marcante pentru viticultura Moldovei, Wine of Moldova
3.4 Beciurile Subterane
Beciurile subterane ale Moldovei s unt legendare prin colecțiile impunătoare de vinuri,
recunoscute de Cartea Guinness, misterioase prin distanțele traseelor subterane, glorioase prin
numele marcante ale personalităților care le -au vizitat și autentice prin regăsirea lor în
gospodăria fiecă rui moldovean.
Recordul Guinness
Cea mai mare colecție de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane de sticle, înscrisă
în Cartea Guinness în 2 005 este din Republica Moldova.
Denumită „Colecția de Aur”, aceasta este stocată la o adîncime de peste 80 metri, în
”caze” de tip gotic, în galeriile subterane Mileștii Mici. Cel mai vechi vin din colecție este
din 1969, la colecție fiind adăugate în fiecare an mii de sticle de vinuri fine, albe și roșii,
seci și de desert. Maturarea vinurilor beneficiază de microcl imatul ideal al beciurilor, la
o temperatură și umiditate constantă.

24
Vinurile păstrate în ”Colecția de aur” sunt exportate în zeci de state, cum ar fi: Japonia,
China, Taiwan, Olanda, Cipru, Danemarca, Finlanda, Malaysia etc.32
 Galeriile subterane Mileștii Mici
Galerii subterane în calcar, cu o lungime totală de peste 200 kilometri la o adâncime
de până la 80 de metri. La suprafață complexul Mileștii Mici are o înfățișare în stilul vechilor
cetăți feudale ale Moldove, iar beciurile grandioase cuprind 55 km de galerii în care se
desfășoară procese tehnologice de producție și altele zeci în care se maturează vinul în butoaie
și în sticle. În galerii se circulă cu mașina, bicicleta, pe străzile denumite ”Feteasca”, strada
”OIV”, sau pe jos, cu respectarea regul ilor de circulație.
Tot aici sunt amenajate săli pentru degustare, răcoroase în timpul torid al verii și
emanând căldura șemineului în perioada geroasă a anului. Cele trei elemente care stau la baza
construcției arhitecturale sunt: piatra -apa-focul, toate apropiate culturii noastre.
Beciurile Mileștii Mici, situate la 10 km de capitala Chisinău, sunt vizitate de zeci de
mii de turiști anual, fiind o carte de vizită a Moldovei .33
 Orașul Subteran Cricova
Devenit emblemă a vinificației Moldovei, orașul vinic ol subteran Cricova dispune de
galerii ce se întind pe 70 km, cu străzi numite simbolic: Dionis, Feteasca, Cabernet -Sauvignon
etc. Situate la 11 km de capitala Chișinău, subteranele din var natural, aflate la o adâncime de
35-80 m, găzduiesc 30 milioane li tri de vin la o temperatură constantă de 12 -14 ˚C și
umiditatea de +97 -98%.
Fondat în 1952, combinatul ”Cricova” este cel mai mare producător de vinuri
spumante conform metodei tradiționale din Moldova, maturarea vinului fiind integral
petrecută în beciur ile subterane. La Cricova se păstrează ”Vinoteca națională”, o colecție
remarcabilă de vinuri legendare, atît locale, dar și străine, provenind din colecția de vinuri a
lui Goering, printre care renumitele vinuri Moselle, Bourgogne, Bordeaux, Porto. Cel ma i
vechi vin al colecției, și unicul vin de acest tip din lume, este vinul ”Ierusalim de Paște”,
produs într -un singur loc, în 1902.

32 Agenția Națională de Turism, accesibil la:
http://turism.gov.md/index.php?pag=atractii&opa=view&tip=vitivinicol&id=188&start= &l=
33 Mileștii Mici, accesibil la: http://www.milestii -mici.md/ro/

25
Beciurile Cricova sunt o atracție pentru miile de turiști, dar și pentru personalități
notorii, politicieni, lideri de opin ie și oameni celebri din întreaga lume, de -a lungul timpului
fiind vizitată de: Iurie Gagarin, Angela Merkel, John Kerry etc.34
Cricova este declarată prin lege patrimoniu cultural -național.
 Alte galerii
Majoritatea vinăriilor dispun de beciuri proprii, con struite în mod tradițional. Unele
din aceste beciuri poartă legendele Vinului Moldovei:
Vinăria Purcari – dispune de beciuri construite la sfârșitul sec. XIX, în stil de conac,
unde temperatura și umiditatea este constantă. Vinoteca Purcari conține vinuri le cele mai
reușite, prețul cărora începe de la 100 dolari sticla. Cel mai vechi vin din colecție este din
1951. În beciuri sunt plasate la maturare vinurile în butoaiele de stejar și sticlele de vin înainte
de a fi plasate pe piață.
Pivnițele Brănești – la o adâncime de 60 metri, în crestele pietroase ale complexului
turistic Orheiul Vechi, pivnițele se întind pe aprox.58 km.
Chateau Cojușna – dispune de galerii subterane în stil medieval, cu străduțe mici
completate pînă la refuz de vinuri de colecție, î n special vinuri licoroase, dar și cu vinuri
aflate la maturare.
Chateau Vartely – o vinărie modernă, care însă are un beci de toată frumusețea,
construit conform tradițiilor autohtone.35
3.5 Date Statistice
3.5.1 Filiera vitivinicolă – sector strategic a l Moldovei
Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul
exporturilor din Republica Moldova, angajează peste 250 mii de cetățeni la cele 140
întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai ma re densitate a viilor din lume, de 3,8% din
suprafața țării și 7% din terenurile arabile .
Apreciat de secole de consumatorii din est și devenit o curiozitate pentru consumatorii
din vest, v inul moldovenesc contiuă să își facă drum pe piața mondială. Apreciat pentru

34Orașul Subteran Cricova, accesibil la: http://www.cricova.md/
35 Portalul Basarabenilor din România, accesibil la: http://www.basarabeni.ro/stiri/articol/galerie -foto10 -vinrii –
din-repu -487/

26
terroir -ul local, dar și pentru note le universale, vinul moldovnesc devine un produs căutat și
respectat în cele mai mari orașe ale lumii.

Figura 3.1 : Întocmită de că tre autor , după datele oferite de www.wineofmoldova.com

15 mln dal
Volumul anual de vin produs în Republica Moldova, din
care 88% vinuri liniștite; 6% vinuri spumante și 6% vinuri
speciale.
30 mii ha
Plantațiile noi de viță -de-vie în ultimii 7 ani, majoritatea
Vitis Vinifera, inclusiv cu soiuri autohtone.
67 mln sticle
Exportate anual în peste 30 de state ale lumii, din care
55 % vinuri roșii.
250 km
Lungimea cumulată a galeriilor subterane utilizate pentru
producere și păstrarea vinurilor, în care sunt depozitate
aprox. 10 mln litri de vin .
330 mln EUR
Investițiile în plantații viticole noi, echipamente
și tehnologii de producere în ultimii 10 ani.

27
 Vinul Mo ldovei – tradiție și modernizare
80% din vinurile produse în Moldova sunt exportate, în peste 50 țări. Top 10 țări în care vinul
nostru este consumat cu plăcere sunt: Belarus, Kazahstan, Federația Rusă, Ucraina, Republica
Cehă, Polonia, România, Slova cia, Statele Unite ale Americii, China.
Exportul de vinuri reprezintă 13,4 mln dal, în valoare totală de 156,1 mln USD. 40 %
din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri îmbuteliate.
 Exportul de vin îmbuteliat
EST
 Statele CSI au fost de deceni i piețe tradiționale ale vinului Moldovei, reprezentând
astăzi 68% din totalul exporturilor, față de 90% în 2004.
6% Belarus
11% Ucraina
15% Kazahstan
38% Federația Rusă
Figura 3.2: Întocmita de catre autor, după datele oferite de www.wineofmoldova.com

VEST
 Diversificarea exporturilor este un obiectiv strategic al filierei vinicole, prin
dezvoltarea prezentei pe piețele vestice, dar și pe cele emergente.

5% USA
6% România
22% Republica Cehă
36% Polonia
Figura 3.2: Întocmită de către autor, după datele oferite de www.wineofmoldova.com

28
Tabelul 3. 2 Producț ia principalelor produse industriale pe Tipu ri de produse ș i Ani
(mii litri )
2011 2012 2013 2014 2015
1. Vinuri spumante,
mii l 6860,0 6540,0 5960,0 5140,0 5020,0
2. Vinuri naturale din
struguri, mii l 120,5 140,1 150,3 130,9 130,4
3. Vinuri de Porto36,
Madeira, Sheary,
Tokay si altele, mii l 1 111 0,6 5280,2 6510,1 3480,3 3700,9
Sursa: Biroul Na țional de Statistică al Republicii Moldova

Graficul 3.1 Producția de vin

În topul produs elor vinicole pentru anul 2011 se afl ă vinurile de Porto,Madeira,Sheary
etc. cu un num ăr de 1111.6 mii dal, urmat apoi de vi nurile spumante cu 686 mi dal și cele
naturale cu 12,5 mii dal. Produc ția acestor categorii de pr oduse scade de la an la an, num ărul
lor ajung ând până la 503 mii dal pentru vinurile spumante, 370.9 mi i dal pentru vinurile de
Porto și 13,4 mii dal pe ntru cele naturale. Cea mai mic ă canti tate de vinuri naturale a fost
înregistrat ă în anul 2013 , num ărul ajung ând la doar 1.3 mii dal. Acest lucru fiind justificat de
pierderile majore cauzate de seceta din anul 2012.

36 „Vinurile de tip Porto – sunt vinuri portugheze, producerea lor s -a început în Portugalia și erau destinate pentru
export în Marea Britani . Plantațiile de vii sunt plasate de a lungul râului Duăro. Vinurile Porto în dependență de
culoare sunt vinuri albe, roze și roșii. În dependență de calitate ele pot fi de consum curent și calitate superioară.” 6860 6540 5960
5140 5020
120.5 140.1 10.3 130.9 130.4 11110.6
5280.2 6510.1
3480.3 3700.9
020004000600080001000012000
2011 2012 2013 2014 2015
Vinuri spumante, mii dal
Vinuri naturale din struguri, mil. dal
Vinuri de Porto, Madeira, Sheary, Tokay si altele, mii dal

29
Tabelul 3.3 Indicii volumului produc ției indust riale a vinurilor din struguri în R.
Moldova pentru anii 2011 -2015 , anul precedent = 100
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Graficul 3.2 Producția vinurilor din struguri
1. Volumul p roducț iei vinurilor din struguri in 2011 depășește volumul produc ției de
struguri din 2010 cu 4%. În 2012 se produce cu 1% mai mult dec ât în 2011, iar în
2015 cu 3% mai mult dec ât în 2014, astfel dovedindu -se că cel mai mult vin d in
struguri s -a produs în 2011 și 2015, unde volumul anului curent depășește volumul
anului precedent.

Tabelul 3.4 Comer țul exteri or pe Indicatori, Sec țiuni și capitole conform
Nomenclatorului Mărfurilor și Ani (mii dolari SUA )

În anul 2016 exporturile de băuturi alcoolice au constituit 156,7 milioane dolari, în
creștere cu 9,3% comparativ cu anul 2015, dar cu circa o treime mai pu țin decât în anul 2013,
arată date din Balanța de Plăți publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM). 103% 101%
93% 85% 103%
2011 2012 2013 2014 2015Produc ția vinurilor din struguri
R. Moldova (%) 2011 2012 2013 2014 2015
R. Moldova (%) 103.4 100.9 92.6 85.2 102.9

30
Exporturile de băuturi alcoolice au avut în anul 2016 un trend pozitiv, majorându -se cu
9,3% în raport cu anul 2015, constituind astfel 156,74 milioane d e dolari .
2011 2012 2013 2014 2015
Export

Bauturi
alcoolice, fara
alcool si oteturi 181 313,4 214 968,1 252 300,2 193 73 6,2 160 017,4
Import

Bauturi
alcoolice, fara
alcool si oteturi 50 287,3 68 276,1 76 069,7 57 798,5 40 011,5
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Graficul 3.3 Băuturi alcoolice

1. Exportul de bauturi alcoolice, fără alcool s i oțeturi deviază semnificativ din anul 2011
până în 2015, prezentând atât creșteri cât și descreșteri. Din 2011 până în 2013 s unt
înregistrate creșteri semnificative. În 2014 însă , exportul scade considerabil din cauza
embargoului impus Moldovei de Federa ția Rusă în 2013. Interzicerea importului rusesc de
vinuri moldovenești a fost instituit în septembrie 2013 și a generat un conflict diplomatic
major între Republica Moldova și Rusia. Embargoul este de fapt un răspuns politic la intenția

31
și semnarea de căt re Chișinău a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, pe 28
noiembrie 2013.
2. „Embargoul pus de ruși a influențat exportul de vin, dar producătorii s -au orientat spre
alte piețe și vinul rămâne primul în top. Purtăm discuții cu rușii pentru a remedia ace astă
situație. Pierderile anuale ale Republicii Moldova de la aceste restricții se estimează la 40 de
milioane de dolari anual. Chiar săptămâna aceasta este posibil să merg la Moscova pentru a
discuta cu Rospotrebnadzor -ul”, a spus Vasile Bumacov.37
3. Importu l însă este d e câteva ori mai mic dec ât expo rtul, fapt care duce la ideea c ă pe
lângă gama variat ă de vin produs anual în Moldova, moldovenii nu ezit ă să guste și să
savureze din vinurile de pe alte meleaguri.

Tabelul 3.5 Exportul de vin pentru anii 2008 -2012 , compa rativ cu Rom ânia și
Bulgaria (în 1000 hl)
Unitatea
de
măsură 2008 2009 2010 2011 2012
Moldova litri 89.900 95.700 126.000 119.800 122.000
Romania litri 14.100 10.700 9.800 10.500 11.400
Bulgaria litri 87.500 53.500 50.300 52.900 56.000
Sursa: International Organisation of Vine and Wine Statistics

Graficul 3.4 Exportul de vin

37 Ziarul Timpul, accesibil la : http://www.timpul.md/articol/vinul -este -cel-mai-exportat -produs -din-republica –
moldova -50942.html 899 957 1,260 1,198 1,220
141 107 98 105 114 875
535 503 529 560
2008 2009 2010 2011 2012Export de Vin
Moldova Romania Bulgaria

32
1. Exportul de vin din Republica M oldova detine locul de frunte comparative cu
Romania si Bulgaria. Din 2008 si pana in 2012 se inregistreaza o crestere
semnificativa a exportului de vin din R.Moldova, dar reprezinta o descrestere pentru
tarile vecine precum Romania si Bulgaria unde numaru l exportului de vin oscileaza
considerabil .

Tabelul 3 .6 Exportul vinului la nivel mondial în anul 2016
Țara Valoarea ( mln $ ) Valoarea exportului la
nivel mondial ( % )
22. Republica Moldova 107.9 0.3
Sursa: World’s Top Exports

Conform World’s Top Exp orts, Moldova se clasează pe locul 22 din 144 țări exportatoare de
vin, astfel valoarea de vin exportată ajunge până la 107.9$ mln.

Sursa: www.worldstopexports.com

33
Tabelul 3. 7 Importul de vin pentru anii 2008 -2012 , comparativ cu România și
Bulgaria
Unitatea
de
măsură 2008 2009 2010 2011 2012
Moldova litri 700 500 4.300 2.700 400
Romania litri 38.800 13.000 22.400 90.800 54.500
Bulgaria litri 6.900 5.300 8.200 6.700 7.100
Sursa: International Organisation of Vine and Wine Statistics

Graficul 3.5 Importul de vin

1. Printre cei mai mari importatori de vin se dovedeste a fi Rom ania care ajunge la un
numar de 9 0.800 litri de vin in 2011, Moldova si Bul garia nefiind concurente
pentru aceasta .

7 5 43 27 4 388
130 224 908
545
69 53 82 67 71
2008 2009 2010 2011 2012Import ul de Vin
Moldova Romania Bulgaria

34
Tabelul 3.8 Producți a de vin pentru anii 2008 -2012 , comparativ cu România și
Bulgaria
Unitat
e de
măsur
ă 2008 2009 2010 2011 2012
R.Mold ova mii
litri 171.0 159 840 152 147
Romania mii
litri 515.9 670.3 328.7 405.8 331.1
Bulgaria mii
litri 161.7 142.7 122.4 123.7 144.2
Sursa: International Organisation of Vine and Wine Statistics

Graficul 3. 6 Producția de vin

1. Cel mai mare producăt or de vin se dovedește a fi România deținând locul de
frunte din 2008 si pana in 2012 . Moldova si Bulgaria rămân a fi concurente, totuș i
în 2012 Moldova se clasează pe locul al I I-lea cu un număr de 147.000 litri de vin.

1,710 1,590
840 1,520 1,470 5,159 6,703
3,287 4,058
3,311
1,617 1,427 1,224 1,237 1,442
2008 2009 2010 2011 2012Producția de vin
R.Moldova Romania Bulgaria

35
Tabelul 3.9 Consumul de vin 2008 -2012
Unita te
de măsură 2008 2009 2010 2011 2012
R. Moldova mii litri 605 299 150 150 150
Romania mii litri 540.4 403.5 162.6 351.6 258.2
Bulgaria mii litri 808 878 874 789 864
Sursa: International Organisation of Vine and Wine Statistics

Graficul 3.7 Consumul de vin

1. Fiind cel mai mare producător de vin ( comparativ cu Moldova și Bulgaria ) ,
România deține locul de frunte și la categoria de consum a vinului = 540.400 litri
pentru anul 2008 , urmată apoi de Bulgaria cu 80.800 mii litri și Moldova cu
60.500 litri. Pentru România și Moldova lucrurile se modifică considerabil în ceea
ce privește consumul de vin în anul 2012, în România înregistrându -se un număr
de 258.200 litri și în Moldova consumul fiind de doar 15.000 litri de vin. În
comparație cu 2008 în 2011 consumul de vin crește cu 5600 litri.
3.6 Potenț ialul de export și principalele piețe de export a vinului m oldovenesc
În condițiile economiei de piață și ext inderii relațiil or comerciale internaționale, o
importanță deosebită se acordă promovării exportului produse lor autohtone pe piața externă. 605 299 150 150 150 5,404
4,035
1,626 3,516
2,582
808 878 874 789 864
2008 2009 2010 2011 2012Consumul de vin
R. Moldova Romania Bulgaria

36
Industria vinicolă este în mod tradițional cel mai puternic sector al economiei naționale,
precum și sectorul în car e Moldova se bucură de renume internațional. Este binecunoscut
faptul că în Moldova vinul se produce din cele mai străvechi timpuri. Republica devenea cel
mai mare exportator de vinuri pe piața internă a URSS, fiecare a doua sticlă de vin și fiecare a
treia sticlă de șampanie era produsă în Moldova sau din materialele primare de proveniență
moldovenească. În acea perioadă de prosperare a ramurii suprafața totală a viilor constituia
peste 220 000 de hectare. Ele dădeau circa 1 140 000 tone de struguri, din c are se produceau
42 de milioane de decalitri de vin. 38
Potențialul de export al produselor vinicole moldave era cel mai competitiv în raportul
calitate/preț, avantaj ce pare a se pierdea în timp. Începînd cu anul 1985 suprafețele de viță –
de-vie din toată lumea se reduc aproximativ cu 1 -2% în an. În Moldova acest proces a început
cu zece ani mai devreme, în 1975. În aceiași măsură reducerea suprafețelor de viță de vie în
ultimele decenii a influențat și cantitatea de produse alcoolice produse în lume, de la 325 mii
dal în 1987 la 265 mii dal în 1993.39

Principalele Piețe de Export
1. Belarus rămâne principala piață
Cea mai importantă piață pentru "licoarea" din Moldova deja de patru ani la rândul este
Belarus, unde în anul 2016 au ajuns peste 20% din băuturile alcoolice moldovenești. Livrările
au fost însă în scădere cu 10% față de anul 2015 și cu circa 30% față de anul 2014..
Pe locul doi se află Ucraina, cu o cotă de 10%. Pe trei a urcat Polonia, care a surclasat
Statele Unite și unde au ajuns băuturi alcoolice în valoare de circa 13 milioane dolari, în
creștere cu circa 39%.SUA (11,59 milioane dolari) și Rusia (11,57 milioane dolari) ocupă la
locurile patru și cinci, diferența dintre ele este una nesemnificativă. Pe locul șase a urcat
China, gr ație unei creșteri cu circa 58% a exporturilor, iar pe șapte România cu un volum de
peste 9,6 milioane dolari în creștere cu circa 50% față de anul 2015.
2. România a devenit adoua piață de desfacere din UE pentru vinurile din Moldova
Locurile opt și nouă sun t ocupate de Cehia și Georgia, iar pe 10 a coborât Kazahstanul. În
cazul Kazahstanului livrările sunt în scădere dramatică, ca urmare a interdicțiilor impuse de
Rusia, la tranzitul TIR -urilor cu marfă din Moldova. Astfel în 2016, livrările de băuturi
alcoo lice în Kazahstan s -au diminuat de 2,4 ori față de anul 2015 și de patru ori față de anul
2013.

38 Strategiei de dezvoltare du rabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003 -2015
39Vinificația și Viticultura din Moldova,accesibil la :
http://www.vinmoldova.md/index.php?mod=analytics&id=4170

37
3. O treime din exporturi spre UE
De notat că datele BNM relevă că în anul 2016 exporturile spre statele CSI s -au diminuat cu
circa 10%, iar cota acestor țări în e xporturile de băuturi alcoolice din Moldova a constituit
42%. În același timp livrările spre piața UE s -au majorat cu 32%, iar cota l or a ajuns la 33,2%
din total. Un studiu realizat în 2015 de Oficiul Național al Viei și Vinului, constata că în
următorii ani, vinurile moldovenești au șanse reale de a -și consolida poziția pe piețele din
Polonia, Cehia, România, China și SUA, care au devenit și destinații țintă pentru băuturile din
Moldova.40

Unde își exportă Moldova vinurile
TOTAL : 97.1 $ Milioane
Tabelul 3.10 Europa , 2015
Țara Valoarea Exportată
( Milioane $) %
Belarus 25.5 26
Rusia 9.2 9.5
Republica Cehă 8.04 8.3
România 6 6.2
Ucraina 4.9 5
Polonia 7.51 7.7
Sursa: OEC , the Observatory of Economic Complexity

Graficul 3.8 Exportul de vin în Europa

40 Jurnal TV.md, accesibil la : http://jurnal.md/ro/economic/2017/4/3/cine -mai-cumpa ra-vinul -moldovenesc/
26
9.5 8.3 6.2 5 7.7
Belarusia Rusia Republica Cehă România Ucraina PoloniaExportul de vin ( %)

38
1. Belarus este în fruntea țărilor unde moldova își exportă produsele vinicole de -a lungul
mai multor ani , urmată apoi de Rusia care se clasează pe locul doi cedând locul de
frunte Belorusiei datorita embargou lui impus Moldovei. Rusia fiind de asemenea un ul
dintre cei mai mari p arteneri comerciali ai Moldovei, pe care are tendința sa -l piardă.
Pe locurile trei, patru, cinci și șase se află Cehia, Polonia, România și Ucraina.

Tabelul 3.11 Asia / America de Nord, 2015
Țara
Valoarea Exportată
( Milioane $) %
Asia
Kazah stan 8.25 8.5
Georgia 7.13 7.3
China 5.9 6.1

America de Nord
Statele Unite ale Americii 1.8 19
Sursa: OEC , the Observatory of Economic Complexity

Graficul 3.9 Exportul de vin în Asia/ America de Nord

 Accesul către noile piețe de desfacere precum și creșterea potențialului de export
pe piețele existente va depinde în mare măsură de următorii factori:
– armonizarea legislației, dezvoltarea cadrului j uridic preferențial cu UE (diminuarea
complexității procedurilor vamale în schimburile comerciale reciproce.)
– conformarea la sistemele internaționale de standardizare, certificare și control al calității
8.5
7.3
6.1 19
Kazahstan Georgia China Statele Unite
ale AmericiiExportul de vin (%)

39
– asigurarea dezvoltării stabile și eficiente a secto rului în dependență de conjunctura,
posibilitățile pieței interne și accesul la piețele externe;
– sporirea productivității, calității și competitivității produselor viti -vinicole.
– crearea unui regim stimulator pentru dezvoltarea sferei de cercetare – dezvo ltare
– pătrunderea masivă în țară a capitalului străin și explorarea la maximum a oportunităților
existente, dar nerealizate.
– modernizarea tehnologiilor și introducerea unor tehnologii noi performante
– reacția adecvată la schimbările preferințelor consumător ilor și cerințelor piețelor
tradiționale;
– diversificarea sortimentelor de produse vinicole;
– oferirea de noi oportunități și de noi avantaje de ordin fiscal, comercial atât investitorilor
existenți și potențiali, cât și exportatorilor.
– controlul calităț ii produselor exportate și combaterea contrafacerii acestora.
– promovarea politicii statului în domeniul viticulturii, fabricării și circulației producției
alcoolice;
– studierea și monitorizarea pieței interne și externe de produse alcoolice;
– promovarea co operării, participarea activă la expozițiile și concursurile internaționale și
naționale de vinuri;
– promovarea intereselor producătorului autohton pe aceste piețe.
– oferirea unui suport juridic eficient și real din partea statului agenților economici
Cu toate acestea, c onform rezultatelor pentru 9 luni ale anului 2006 privind f abricarea
vinurilor, divinurilor, băuturi alcoolice derivate :
 Din totalul de întreprinderi ce activau în ramură 30,3% (72 din 238) au fost rentabile;
 66,4% (158) – nerentabile;
 3,3% (8) – n-au rezultat financiar sau lipsa activității.
Rezultatul financiar cumulativ al ramurii a fost de – (minus) 150,6 mln lei.
Astfel, cu certitudine putem afirma că după dezmebrarea URSS, avantajul comparativ pe care
l-a avut Republica Moldova în aces t domeniu prin existența unei piețe sigure și imense a
dispărut, însă creșterea consumului de alcool în toate țările lumii, penetrarea produselor
vinicole pe piețele mondiale fac posibilă creșterea potențialului de export al produselor
vinicole .41

41 Revistă științifică a Universității de Stat din Moldova, 2009, nr.2(22)

40

Motivele pentru slaba prezență a vinurilor moldovenești pe piața europeană
Până în 2006, sectorul vinicol moldovenesc s -a bazat pe expor tul în Federația Rusă de vin de
calitate inferioară, semidulce și ieftin, numărul consumatorilor în această țară, precum și în
alte state din CSI fiind în creștere. Vinurile de calitate mai bună și potrivit e gusturilor
consumatorilor din UE au constituit o mică parte a sectorului vinicol din Republica Moldova.
În 2012 s -a reformat legislația care reglementa sectorul vitivinicol, intrând în vigoare în
februarie 2013. Noua lege cadru a vinului a armonizat reglementările națio nale ale sectorului
cu cele ale Uniunii Europene și cu standardele internaționale în vigoare. De exemplu, au fost
adoptate norme de etichetare clare și proceduri m ai eficiente de evaluare a calității.
Numeroase practici legislative costisitoare și greoaie, cum ar fi procedura de acordare a
licențelor, au fost eliminate. În acest moment, problemele ce țin de furnizarea vinului
moldovenesc pe piețele din UE n u sunt legate de respectarea reglementărilor specifice
fitosanitare, cât de specificul producției (vinurile moldovenești sunt mai dulci, nu corespund
gusturilor europene care preferă vinurile mai seci), de lipsa competitivității în privința
prețurilor, de concurenț a semnificati vă din partea altor regiuni (UE și non -UE).
 Vinul moldovenesc nu este recunoscut în Uniunea Europeană ca fiind un vin de bună
calitate, deci e nevoie de o creștere a brandului de țară în domeniu.
 Cooperarea între producătorii de vin și între p roducătorii de struguri este limitată.
 Costurile de producție și de desfacere în Uniunea Europeană sunt însemnate, ceea ce
face ca vinurile moldovenești să fie necompetitive în raport cu alte țări

Promovarea pe piețele Uniunii Europene
Activitatea -cheie pe care producătorii de vinuri trebuie să le întreprindă pentru a pătrunde pe
piețele europene, evocată de toți producătorii intervievați în scopul acestui studiu, este
participarea la târguri internaționale de profil, evenimente „business to business“ cu
importatorii și distribuitorii de vinuri, organizarea de degustări etc. Crearea unui
brandumbrelă comun – Wine of Moldova – pentru cei mai mari zece producători de vinuri,
precum și parteneriatul public – privat ”Oficiul Național al Viei și Vinului” reprezin tă o bună
bază de plecare pentru derularea activităților de promovare a vinurilor moldovenești în UE.
De asemenea, dezvoltarea în continuare a turismului vinului în Republica Moldova ar

41
reprezenta o modalitate de a interacționa cu potențiali parteneri de a faceri din Europa,
învederea stabilirii de relații comercia le.42
3.7 Brandul de Țară și Susținerea Producătorilor Moldoveni de Vin
Necesitatea susținerii producătorilor moldoveni să își se înregistreze p roducția ca
denumire de origine protejată (DOP) / i ndicație geografică protejată (IGP). Deocam dată, în
Republica Moldova sunt înregistrate DOP doar două mărci de vin și patru IGP. La nivel
european, sistemul de indicații geografice este foarte bine reglementat, iar calitatea produselor
cu indicații geograf ice este recunoscută de consumatorii di n UE, dat fiind că aceasta este
garantată de niște organe de stat din țara de origine. Astfel, aceste c ertificări conferă plus
valoare acestor produse și ele pot fi vândute la un preț mai ridicat. De asemenea, crearea
mărcii naționale „Agricultura Ecologică – Republica Moldova” reprezintă o oportunitate
pentru certificare în agricultură ecologică a mu ltor producători moldoveni care îndeplinesc
condițiile necesare. Aceasta ar conferi valoare adăugată la export pe piața europeană, în
special în sectoarele cu înaltă valoare în care producătorii moldoveni su nt competitive (fructe,
legume, vinuri) etc.43
Pe lângă susținerea inițiativei de creare a sistemului de producere a vinurilor cu
IGP/DOP în Moldova, CEED II a susținut activ dezvoltarea de noi produse vinicole, de
calitate înaltă, elaborate în corespundere cu așteptările pieței și ale consumatorilor, susținute
de activități de marketing bine organizate. Astfel au fost lansate 17 noi produse vitivinicole,
majoritatea fiind vinuri din segmentul premium, ceea ce a contribuit la formarea unei oferte
de produs l a nivel național, apte de a susține brandul național vinicol.
„Vinul Moldovei. O legendă Vie” – un brand național vinicol promovat și orientat spre
piețe cu plusvaloare
Moldova este cunoscută la nivel internațional pentru beciurile subterane de vinuri.
Țara noastră deține cea mai mare colecție de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane de sticle,
înscrisă în Cartea Guinness în anul 2005. Deși avem produse deosebite și atracții unice,
apreciate la nivel internațional, nu reușim să ne impunem pe piețele exte rne pentru că nu
avem strategii de marketing solide și eficiente, dar și pentru că piețele țintă nu sunt
diversificate. Astfel, producătorii au trebuit să studieze în profunzime tendințele piețelor de

42 Toderiță, Alexandra : Vin – Marketing și investiții pentru o piață pretențioasă, pag.30
43 Toderiță, Alexandra: Exportul produselor agricole moldovenești în Uni unea Europeană, pag. 13

42
export, avantajele competitive ale ofertei de produs, d ar și strategiile principalilor concurenți
pentru a putea genera o poziționare sectorială și un vector de export.44
“Toata lumea, inclusiv experți și sommelieri, ne spun că vinurile noastre sunt de
calitate, au personalitate și au șanse de a fi bine vândute pe piețele din Vest. Însă, lipsa unei
imagini de țară, a unei focusări clare pe piețele țintă și a unor acțiuni persistente de
comunicare au năruit ani buni eforturile exportatorilor de a cuceri noi piețe. De aceea,
industria vitivinicolă a arătat un exem plu în premieră națională cum un sector se poate
organiza pentru a face față acestor dificultăți. Vinul Moldovei poate să devină un brand
notoriu, iar aceasta va ajuta să crească vânzările.” – afirmă Eugen Boico (Publicis)
Pentru că de la independență în coace, „tradiția comercială” a Moldovei a fost de a -și
exporta vinurile în principal către Federația Rusă, vinificația a fost de multiple ori la pământ
din cauza unor restricții comerciale impuse peste noapte, dar și nu a fost destul de motivată să
se ridi ce mai sus de indicii de calitate impuși în spațiul CSI. Totodată, în încercările lor să
penetreze noi piețe de export, exportatorii au înțeles că Moldova și vinurile lor sunt puțin sau
deloc cunoscute în vest, intrând totodată în competiție cu vinuri a că ror imagine este
consacrată de secole, precum cele franceze, italiene, sau vinuri promovate prin acțiuni de
marketing concertate, așa cum sunt cele australiene sau argentiniene.
Vinul și viticultura din Moldova avea nevoie de o imagine, de o strategie cla ră de
marketing, precum și de instrumentele necesare pentru a cuceri noi piețe și a reduce riscurile
dependenței de țările CSI. Astfel, producătorii vitivinicoli au renunțat la ideea de a concura
între ei și s -au solidarizat în jurul obiectivului de a prod uce vinuri de calitate, de a ținti piețe
externe stabile și emergente, dar și de a utiliza o imagine comună ca indiciu al identității
vinurilor pe care le produc – un brand național vitivinicol „Vinul Moldovei. O Legendă Vie”.
Noul brand național a fost prezentat în premieră presei internaționale în decembrie
2013, de către secretarul Statelor Unite ale Americii, John Kerrry, în beciurile de la Cricova.
Programul „Wine of Moldova” a fost lansat în anul 2014, în cadrul expoziției internaționale
ProWein, di n Dusseldorf, Germania. Succesele au continuat și în 2015, când, la aceeași
expoziție, Vinul Moldovei a fost reprezentat de mai multe vinării, 29 la număr, dar și de
producătorii de divin, cu un stand dublu ca suprafață, activitate care a adus noi contacte și
oportunități de business.

44 Agora.md , accesibil la: http://agora.md/stiri/9207/vinul -moldovenesc -%E2%80%93 -de-la-victima -a-
embargourilor -la-renasterea -titlului -de-legenda -vie

43

Sursa: Agora.md / Wineofmoldova.com
Logo -ul și sloganul brandului de țară vinicol nu au fost alese deloc întâmplător, ci au
fost gândite astfel încât generațiile noi și producătorii istorici din industria vitivincolă a
Moldovei să coexiste și să se regăsească în ceea ce urma să devină identitatea vizuală a
vinurilor moldovenești. Totodată, brandul de țară vinicol nu se rezumă doar la imagine, ci
implică un amplu program de marketing, care include piețele țintă, obiective s trategice și
elemente de asigurare a calității vinurilor.
Printre recentele concursuri de talie internațională la care vinurile moldovenești au
obținut importante aprecieri sunt Decanter World Wine Awards 2014 și 2015 din Marea
Britanie și Concours Mondi al de Bruxelles 2015, acestea fiind unele dintre cele mai
importante competiții de vinuri și degustare din întreaga lume. Totodată, numărul record de
medalii obținute de vinurile Moldovei a fost atins la Concursul Internațional de Vinuri
București 2014, un de, din 110 de probe de vinuri, 37 au fost premiate cu medalii de aur, argint
sau bronz.
În doar un an de la lansarea internațională, Republica Moldova a reușit să se impună
ca țară producătoare de vinuri de calitate. Dovadă a acestor importante progrese sunt cele
peste 95 de apariții în mass -media internațională, inclusiv în revistele vinicole internaționale,
precum Meininger sau Decanter, care au publicate editoriale extinse despre vinurile
Moldovei, prin publicații online notabile din Marea Britanie, Po lonia, SUA, România, dar și
în emisiuni TV, inclusiv la Fox News și canalul național al Republicii Populare Chineze.
Toate aceste acțiuni de propagare a culturii vinului au avut impact notabil, astfel că
vânzările de vinuri pe piața locală au crescut cu a proximativ 50 la sută în ultimii 4 ani,
contribuind la stabilitatea afacerilor dar și la sporirea atractivității turistice.45

45 Proiectul USAID Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II (C EED II) 2010 -2015

44
12 LUCRURI UIMITOARE PE CARE NU LE ȘTIAȚI DESPRE VINUL MOLDOVEI
1. Istoria Vinului Moldovei începe la 3000 î.Hr. vița-de-vie fiind a testată aici la 7000 î.Hr.
2. Moldova găzduiește două dintre cele mai mari crame și colecții de vinuri din lume.
Cricova este cel mai mare beci de vinuri din Europa, în timp ce Mileștii Mici deține
cea mai mare colecție de vinuri din lume, peste 1,5 milioane de sticle de vin, incluse în
Guinness World Records.
3. 2% din suprafața mondială de viță -de-vie se află în Moldova, Moldova fiind una dintre
primele 20 de țări producătoare de vin din lume și a ocupând locul 13 în topul monidal
al țărilor exportatoare de vin uri.
4. Aproximativ un sfert din populație este implicat în procesul de producere a vinului și
viticultură.
5. Unica sticlă de vin din lume “Ierusalim de Paști, roada 1902, se păstrează în colecția
de vinuri de la Cricova.
6. Cea mai veche vinărie din Moldova este Chateau Purcari, fondat în 1827.
7. Castel Mimi este primul castel vinicol din Moldova, a fost fondat în 1893 și este inclus
în top 15 capodopere arhitecturale din lumea vinului.
8. În 1878, la Expoziția Mondială de la Paris, vinul Negru de Purcari a câștigat pr ima
medalie de aur, fiind primul vin moldovenesc premiat vreodată la o expoziție
internațională.
9. În Moldova veți găsi cea mai mare clădire din lume, construită în forma unei sticle
(28m), numit Muzeul Băuturilor Tari.
10. Moldova este singura țară, care are o zi întreagă dedicată vinului, Ziua Națională a
Vinului este o celebrare la nivel de țară a culturii vinului. În anul 2003 a fost emisă o
monedă comemorativă, dedicată Săr bătorii Naționale Ziua Vinului, cu valoarea
nominală de 10 lei.
11. Există 4 regiuni vinic ole în Moldova: Codru, Ștefan -Vodă, Valul lui Traian, Bălți.
12. Autenticitatea și unicitatea vinurilor moldovenești este reprezentată de soiurile de
struguri autohtone, care reprezintă 10% din podgorii, cele mai populare sunt: Feteasca
Albă, Feteasca Regală , Viorica, Feteasca Neagră și Rara Neagră.
13. BONUS: În anul 1998, o sticlă de coniac de marca KVINT ajunge bordul navei
spațiale MIR -26, fiind prima și până când unica sticlă de divin (coniac) care a zburat
în spațiu.46

46 Wine Tours Moldova, accesibil la: http://winetours.md/rom/blog/12 -lucruri -uimitoare -pe-care -nu-le-stiai-
despre -vinul -moldovei

Concluzii

În urma efectuării ac estei lucrări pot afirma că turismul în Republica Moldova nu este
dezvoltat la nivelul cel mai avansat dar, cu trece rea anilo r evo luăm în promovarea turismului.
Moldova a încercat și încearcă în continuare să-și creeze un nume pe piața internaț ional, sau
pentru a obține un “loc sub soare”. Cu pași mici, dar siguri ne -am creat brandul de țară, am
mai făcut un pas pentru a ne face țara auzită și cunoscută. Suntem un popor de oameni
muncitor, care mereu vor tinde spre ce este mai bun, spre noi performanțe c hiar dacă roadele
eforturilor noastre vor fi văzute doar peste ani buni.
Pentru a ne putea crea un nume pe piața interna țională, și pentru a putea atrage căt mai
mulți turiști străini, este necesară verificarea nivelului de calitate a serviciilor și prod uselor pe
care le oferă Moldova . Cu toate acestea se spune că beneficiem de servicii și produse de
calitate, sunt însă necesare certificate drept dovezi ale ace stora.
Valorificarea potențialului turistic prin includerea în ofertele turistice a resurselor
turistice, bazate, în mare parte, pe patrimoniul cultural, inclusiv tradițiile, obiceiurile,
evenimentele culturale , care vor duce la cunoa șterea și valorificarea acestora, contribuind, în
final, și la sporirea nivelului de cultură al societății dar și la promovarea mai bună a tot ceea
ce înseamnă Moldova.
Obiectivele acestei lucrări au fost îndeplinite, am vorbit despre potențialul turistic al
Republicii Moldova, despre cultură, gastronomie și brand turistic. În studiul de caz se
regăsesc informații pri vind istoria viticulturei și a produselor vinicolee, reprezentări grafice și
date statistice despre cât s -a produs, s -a exportat și pe cine are Moldova ca concurentă.
Nu este o lucrare care vorbește despre probleme, este o lucrare care vrea să vă
ademene ască în lumea frumosului și a tradițiilor. O lucrarea care să vă încânte privirile și să
vă trezească curiozitatea.
“Unde gazda e primitoare , și vinul e bun! ”

Bibliografie

1. Florea,Serafim. Potențialul Turistic al Republicii Moldova , Edit. Labirint,
Chișinău,2005
2. Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei . Chișinău 2013
3. Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova 2003 -2015 ,
Chișinău, 2 septembrie 2003. Nr.1065.
4. Proiectul USAID Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderil or II (CEED
II) 2010 -2015
5. Starea mediului în Republica Moldova, Raport popular 2004 ,
http://cim.mediu.gov.md/raport2004/ro/bibliogr.htm
6. Agenția Turismului a Republicii Moldova, www.turism.gov.md
7. Fondul Culturii din Moldova, www.fondulculturii.wordpress.com
8. Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova, www.ad tm.md
9. Pagina Oficială a Republicii Moldova, www.moldova.md
10. ANTREC Moldova, www.moldova -tourism.md
11. Moldovenii, www.moldovenii.md
12. International Organisation of Vine and Wine, www.oiv.int
13. International Wine Contest Bucharest, www.iwcb.ro
14. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md
15. E-Democracy, www.e -democracy.md
16. Portalul Agricol #1 în Moldova, www.agrobiznes.md
17. Vinificație și Viticultură, www.vinmoldova.md
18. Banca de Statistice Moldova, www.statbank.statistica.md
19. The Observatory of Economic Co mplexity, www.atlas.media.mit.edu
20. Wine Tou rs Moldova, www.winetours.md
21. Diez, www.diez.md
22. Agora, www.agora.md