ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [306647]

[anonimizat], [anonimizat]: [anonimizat]. univ. dr. Nedelcu Adrian Onoiu Ioana Florina

2016

[anonimizat], TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

POTENȚIALUL TURISTIC AL

MASIVULUI CIUCAȘ ȘI

MODALITĂȚI DE VALORIFICARE ȘI EFICIENTIZARE A [anonimizat]: [anonimizat]. univ. dr. Nedelcu Adrian Onoiu Ioana Florina

2016

CUPRINS

ABSTRACT (un mic rezumat al lucrarii in limba engleza, 1-2 pagini)

Cap I. TURISMUL ȘI IMPORTANȚA ECONOMICĂ A ACESTUIA

Turismul montan în România……………………………………………….

Masivul Ciucaș și așezarea geografică a acestuia……………………………

Cap II. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL MASIVULUI CIUCAȘ

2.1 Potențialul turistic al reliefului …………………………………………….

2.2 Potențialul turistic hidrografic…………………………………………………..

2.3 Potențialul turistic climatic………………………………………………….

2.4 Potențialul turistic biogeografic ……………………………………………..

2.5 Rezervații naturale ………………………………………………………….

Cap III. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC AL MASIVULUI CIUCAȘ

3.1 [anonimizat]………………………………………………… .

3.2 [anonimizat]……………………………………………….

3.3 Infrastructura turistică…………………………………………………………

Cap IV. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

4.1 Analiza indicatorilor de măsurare a circulației turistice………………………

4.2 Tipuri și forme de turism………………………………………………………

4.3 Modalități de valorificare și eficientizare a turismului în masivul Ciucaș…….

4.4 Stdiu de caz privind Statiunea Cheia…………………………………………

4.5 bla bla

OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA DE CERCETARARE

Tema lucrării mele de licență se intitulează „ Potențialul turistic al masivului Ciucaș și modalități de valorificate și eficientizare a activităților turistice ” [anonimizat], descriptivă, inductive și deductive.

Motivul alegerii acestei teme este dorința de a descoperii obiectivele turistice din zona masivului Ciucaș și de documentare cu privire la situația actuală a turismului. [anonimizat], [anonimizat].

Activitatea turistică ilustrează călătoria realizată de către o [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], de odihnă sau de tratament.

Pentru realizarea acestei lucrări a fost necesară o [anonimizat]-ul Institutului Național de Statistică.

Capitolul I

TURISMUL ȘI IMPORTANȚA ECONOMICĂ A [anonimizat] “turism” provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau „to tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa – în general. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Astfel turismul reprezintă deplasarea efectuată în scopul recreării, cunoașterii, divertismentului sau chiar călătorii pentru afaceri.

Dicționarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) recomandă următoarea definiție a turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, însemnând parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distanțe, pentru vizitarea localităților, regiunilor pitorești, a obiectivelor culturale, economice, istorice și de altă natură."

Legat de termenul „turist" Frederick Ogilvie, în anul 1933, consideră ca fiind turiști toate persoanele care îndeplinesc cel puțin două condiții și anume sunt depărtate de casă pentru o perioadă care nu depășește un an și cheltuiesc bani în acele locuri fără ca să-i câștige".

Două organisme internaționale, Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC) și Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) supraveghează permanent stadiul de dezvoltare atins de industria turismului și călătoriilor, instrumentul de evaluare utilizat, Contul Satelit al Industriei Turistice (TSA), fiind special concepute în acest scop.

Ca orice activitate economică, și turismul este influențat de o serie de factori care pot determină intensificarea sau diminuarea activității.

Factori demografici: schimbarea numerică a populației, structura pessexe, durata de vârstă, modificarea duratei medii a vieții;

Factori economici: veniturile populației și modificările acestora, oferta turistică;

Factori sociali: urbanizarea, timpul liber de care dispun oamenii;

Factori psihologici, educativi și de civilizație: nivelul de instruire, dorința de cunoaștere, caracterul individului, temperamentul, moda;

Factori tehnici: performanțele mijloacelor de transport, tehnologiile în construcții, parametrii tehnici ai instalațiilor și echipamentelor specifice;

Factori politici: instabilitate socială, conflicte armate;

Factori organizatorici: formalitățile la frontiere (vamale), facilități sau priorități în turismul organizat, regimul vizelor.

Pe lângă faptul că turismul satisfice nevoile materiale, are rol și în satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. „Orice pas al unei calatorii devine o aventura a cunoasterii; la fiecare pas mori si invingi de bucurie, ineditul te face sa renasti, natura te reinalta pe soclul fiecarei zile, martor la propriul miracol”(Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000, p. 17 ) .

IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

Turismul reprezintă uneelement activ al sistemului economic global deoarece este alcătuit dinccereri specifice de bunuri și servicii , cereri ce conduc la o creștere în sfera producției acestora. De asemenea cererea turistică determină o adaptare a ofertei,care se materializează prin dezvoltarea structurilor turistice și indirect prin stimularea producției ramurilor participante la instalații de agrement pentru sporturi de vară / iarnă , realizarea a noi mijloace de transport, etc.Dezvoltarea turismului conduce astfel la un spor de producție semnificativ.

Turismul își are rol și însstimularea producției din alte domenii, studiile de specialitate au evidențiat faptul că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile ce apar în turism. Turismul reprezintă pentru România unul dintre sectoarele prioritare și constituie un factor important pentru progresul economic. Masivul Ciucaș deține un impresionant potențial turistic format din peisajul de munte reprezentat printr-o mare diversitate a reliefului creat de existența elementelor floristice si faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervații naturale.

Problemele strategice ce au îngreunat dezvoltarea turistică a zonei masivului Ciucaș sunt :

Investiții reduse realizate în turism

Promovarea insuficientă a potențialului turistic al zonei

Lipsa unor produse și pachete turistice care să acopere în totalitate nevoile turistice fatță de serviciile oferite

Infrastructura turisticăadeficitară, calitateasslabă a drumurilor și lipsa unor căi de acces

Lipsa indicatoarelor spre obiectivele turistice

Parcări insuficiente pentru autocare sau mașini

Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilități de agrement și refacere

Resursele bugetare aflate la dispoziția administrației locale alocate dezvoltării economiei zonei sunt insuficiente și nu acoperă nevoile existente ale comunității

TURISMUL MONTAN ÎN ROMÂNIA

După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii, în România acesta fiind concentrat pe partea peisajelor naturale.

România dispune de condiții avantajoase dezvoltării turismului montan datorită așezării geografice,reliefului și a potențialului turistic pe care îl deține. Zonele turistice montane se regăsesc în jurul arcului carpatic, stațiunile montane amenajate fiind diferite și deosebite prin altitudinea la care sunt localizate sau prin oferta turistică asigurată. Turismul montan a reprezentat și reprezintă pentru om o atracție deosebită pe tot parcursul anului.Acest tip de turism include o gamă largă de activități de recreere și nu numai, care se desfașoară în diverse regiuni montane.

Cererea pentru turismul montan este în creștere fiind influențată de numeroși factori, spre exemplu practicarea sporturilor de iarnă este considerată ca fiind o formă de turism scumpă deci veniturile influențează clar cererea turismului montan. Alți factori care au condus la creșterea cererii sunt reprezentați de progresul tehnic și dezvoltarea ofertei turistice montane (amenajarea unui număr mare de stațiuni montane). Din păcate la capitolul infrastructură nu există rezultate mulțumitoare chiar dacă accesibilitatea este un factor însemnat în dezvoltarea turismului.

Turismul montan se regasește sub mai multe forme :

Turismul de iarnă

Aceasta formă de turism se caracterizează pe baza criteriului sezonalității și se practică mai ales pentru sporturile de iarnă.

Turismul de agrement, turismul de odihnă sau recreere si turismul sportiv

Aceste forme de turism se pot practica sub formă de drumeție montană ( foarte practicat și răspândit), alpinism care este practicat de oocategorie mai restrânsă de oameni deoarece necesită aptitudiniffizice deosebite și un antrenament special sau turism in funcție de climă( numit și turismcclimateric).

Turismul de sejur

Se desfășoară în funcție de timpul disponibil pentru călătorii , poate fi un sejur lung, mediu sau scurt.

Tabel 1.1 Sosiri ale turiștilor în stațiunile montane din România

Sursa : www.inss.ro

În tabelul 1.1 se poate observa că numărul turiștilor, atât cei români cât și cei străini, crește începând cu anul 2013.S-a înregistrat însă o creștere semnificativă a numărului de turiști în anul 2015 față de anul 2014.

Tabel 1.2 Sosiri ale turiștilor în stațiunea Cheia în funcție de tipul de structură turistică

Sursa : www.inss.ro

În tabelul 1.2 sunt prezentate numărul de sosiri al turiștilor în zona masivului Ciucaș, iar din punct de vedere al stucturilor turistice de cazare cele mai alese și preferate sunt hotelurile.

1.2 MASIVUL CIUCAȘ ȘI AȘEZAREA GEOGRAFICĂ A LUI

Masivul Ciucaș reprezintă o unitate de relief ce aparține Carpaților de Curbură, din cadrul lanțului muntos al Carpaților Orientali. Granduosul masiv este format din două culmi principale , Culmea Ciucaș – Bratocea , pe aliniamentul SV-NE și Culmea Gropșoarele – Zăganu pe direcția NV-SE.

Fig I.1. Imaginea de ansamblu a masivului Ciucaș

Sursa : Fotografie personală realizată în vara anului 2015

Culmea Ciucaș reprezintă secțiunea nordică, atingând înălțimea maximă în Vârful Ciucaș (1954 m), iar culmea Bratocea reprezintă ccomponentassudică, întindându-seepe mai bine de 5 km. Culmea gGropșoarele – Zăganu se dsfășoară pe mai bine de 4 km, având un relief mai anost în partea de nord, înălțimea maximă atingând-o vârfulGGropșoarele de 1883 metri.

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru cadrul „Ciucaș” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind declararea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România , conform Directivei Habitate a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice) și se desface pe o suprafață de 21.864 hectare. Suprafața ariei naturale fiind acoperită în cea mai mare parte (60 %) de păduri; managementul sitului este încredințat Direcției Silvică Ploiești (Ocolul Silvic Măneciu).

Masivul Ciucaș a fost numit sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și păstrarea într-o stare deeconservareefavorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta ilustrează o arie naturală (păduri de foioase, tufărișuri ,păduri de conifere, pajiști naturale ,păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, , stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; înrămatiîn bioregiuneaaalpină a Munților Ciucaș (grupare montană aXCarpaților de Curbură, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl cuprinde rezervațiaanaturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de tip geomorfologic și peisagistic.

Masivul Ciucaș este amplasat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen și Târlung. Se învecinează cu  Munții Întorsurii la nord și Munții Gârbovei la sud-vest, Munții Tătaru și  Munții Siriu la sud-est și est.

Fig I.2 Harta masivului Ciucaș și vecinatățile acestuia

Sursa : http://www.ciucas.net/harti_gis_gps

Cea mai folosită cale de acces este dinspre partea de sud reprezentată de șoseaua modernizată București – Ploiești (DN 1) – Măneciu Ungureni – Cheia ( DN 1 A ). Totodată se poate merge cu trenul până la Măneciu – Ungureni , iar apoi la Cheia se va ajunge cu autobuzul. Se poate folosii și drumul forestier Mogoș-Valea Pridvarea-Valea Teleajenului, pâna la Poiana Stânei.

Dinspre nord-vest, de la Brașov spre Ploiești, se poate folosi DN 1 A , drum modernizat ce însotește Valea Târlungului. Drumul se face în aproximativ 1 oră.

Infrastructura rutieră a drumurilor comunale este afectată de fenomene meteorologice nefavorabile cum ar fii precipitațiile abundente, topirea zăpezilor, creșterea debitelor râurilor precum și de alunecările de teren. În județul Prahova lungimea drumurilor comunale este de 750 km, din care 275 km de drumuri asfaltate cu beton, 355 km drumuri pietruite și 120 km de drumuri cu pământ.

Fig I.3 Poziția și legăturile masivului Ciucaș cu marile centre urbane din apropiere

Sursa : Google Maps

CAPITOLUL II

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL MASIVULUI CIUCAȘ

Frumusețea și varietatea cadrului natural, bogăția izvoarelor minerale, atractivitatea înălțimilor muntoase cu aspect calcaros oferă un peisaj de neuitat celor care doresc să își petreacă timpul pe treitoriul Masivului Ciucaș. Astfel minunata creație a naturii trebuie să fie valorificată prin crearea unor condiții optime pentru practicarea formelor de turism specifice acestui areal.

2.1 POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL RELIEFULUI

În județul Prahova 26% din suprafață este reprezentată de munți, un procent semnificativ ce conferă oportunitatea practicării unor activități turistice specifice, pe toată durata anului.

Relieful montan impresionează prin altitudine, prin forma crestelor și a vârfurilor montane, prin expresivitatea abrupturilor și platourilor situate la mari înălțimi. Masivul Ciucaș reprezintă unul dintre cele mai frumoase și impresionante ținuturi, care se face remarcat prin aspectul impunător, fiind un important punct turistic printre regiunile înconjurătoare.

Pe latura muntoasă de la est de Valea Prahovei, masivul Ciucaș , prin înălțimea lui de peste 1900 m și prin înfățișarea sa impunătore, constituie o individualitate geografică marcantă. Masivul Ciucaș este împrejmuit de înălțimi muntoase de nivel mediu cuprins între 1400 și 1500 de metrii, dar se poate observa de la distanța prin faptul că este mărginit de abrupturi stâncoase.

Din sensul Brașovului , dar și din Depresiune Întorsătura Buzăului, masivul Ciucașului pare a fii o autentică cetate de piatră care domină cu strășnicie culmile ondulate ale munților din jur. Din partea de sud ,aspectul lui pare mai puțin masiv, iar vârful Ciucaș este asemănat cu ruinele unui castel medieval.

Din oricare parte ai privi, între văile amintite relieful muntos se desfașoară în trei trepte, cu altitudini variate care corespund totodată unorddiferențieri geologiceeevidente.

Treapta înaltă a reliefului, este extinsă între 1 400 și 1 954 m și formează masivul Ciucaș propriu-zis. Conglomeratele sunt alcătuite din pietrișuri și blocuri rotunjite de șisturi cristaline, calcare, gresii etc., prinse într-o matrice calcaroasă-grezoasă. În ansamblu, conglomeratele reprezintă rocile cele mai solide și durabile din regiune, fapt ce explică dealtfel înăltimea reliefului pe care îl formează. Roci permeabile, conglomeratele fac ca apa provenită din precipitații să se infiltreze și să se formeze izvoare în văi, la baza lor, acolo unde se sprijină pe roci impermeabile. Din aceasta cauză, Ciucașul este lipsit în general de izvoare la o altitudine mai mare de 1 200-1 350 m. Văile sculptate în conglomerate sunt seci, numai în timpul averselor șuvoaiele de apă acumulate în grabă, rostogolesc la vale pietrișuri rotunde, desprinse din conglomerate.

Relieful de turnuri rotunjite, cu stânci în forme curioase, este caracteristic conglomeratelor și se întîlnește oriunde aceste roci apar la înălțime, în Ciucaș ca și în Ceahlău și Bucegi. La baza conglomeratelor se află blocuri mai mici sau mai mari de calcare. Uneori, ele alcătuie adevărate masive și în aceste cazuri se înscriu în relief prin înălțimi proeminente. Muntele Tesla corespunde unui astfel de masiv.

Fig II.1 Imagine a două dintre stâncile calcaroase de pe Muntele Tesla

Sursa :Fotografie realizată de Mănescu Tiberius, anul 2015

Scara mijlocie a masivului este formată din culmi cu înălțimi cuprinse între 1100 și 1200 m. Ea corespunde unor roci mai puțin rezistente – alternantă de gresii, marne și șisturimmărnoase de vârsta barremian-aptiana (cretaciccinferior). Această treaptă este bine accentuată în Dealul Cucului (la cabana Muntele Roșu), în Culmea Buzăianu, în Pasul Bratocea și în culmile muntoase dominate de Tesla și Dungu, ca și în bazinele superioare ale Buzăului și Telejenelului.

La est și sud-vest de Ciucaș ea constituie de fapt coridoare depresionare mai largi sau mai înguste care separă masivul de munții învecinați. Treapta cea mai joasă, mai puțin omogenă, este reprezentată de văile Teleajenului, Telejenelului și Pridvarei și de depresiunile Cheia și Poiana Stînei. Ea corespunde unor roci puțin rezistente (șisturi mărnoase și argiloase), ce au aparținut cretacicului superior. La est de aceste formațiuni mai noi, dispuse sub forma unei fâșii înguste, se dezvoltă flișul cu gresii masive care alcătuie Munții Tătaru cu înălțimi de 1400-1500 m. Masivul Ciucaș, reprezintă formațiune montană din care pornesc culmi încadrate de o rețea hidrografică complexă fiind astfel un nod orografic pe cumpăna principală de ape a Carpaților de Curbură. El este alcătuit din două culmi bine individualizate: Culmea Bratocei, cu direcția NE-SV, ce se întind între vârful Ciucaș (1 954 m) și Pasul Bratocea (1 272 m), și Culmea Gropșoarele-Zăganu, cu direcție NV-SE, separate de Valea Berii. Cele 2 culmi, cu atât mai accentuate cu cât sunt delimitate spre vest de abrupturi stâncoase, sunt legate între ele prin înalțimi de circa 1600 m care constituie o legătură largă (Chirușca).

Din Culmea Bratocei se împrăștie de o parte și de alta, culmi scurte între care menționez Tigăile Mari și Tigăile Mici. Din cea a Gropșoarelor se detașează spre sud-vest Muntele Roșu cu cele două întinderi ale lui – Bălăbanu și Dealul Cucului, iar spre est: Culmea Piatra Laptelui, Culmea Văii Stînei și Culmea Stâncoasă din care se desprinde spre sud Culmea Șuvițelor. În partea de nord a masivului,CCulmea Bratocea se prelungește, dincolo de șauaCCiucașului (1 532 m), prin CulmeaCUrlătoarea (1 440 m) din care se răspândesc numeroase alteCculmi, secundare, spreCvăile DalghiuluiCșiCBuzăului.

Fig II.2 Cea mai reprezentativă culme a masivului , Tigăile Mari (1844m)

Sursa : http://jurnalspiritual.eu/frumusetile-romaniei-tigaile-din-ciucas-spelndoarea-sculptata-de-timp-in- stanca-galerie-foto/

La culmile Dalghiului și Babaruncăi, sub abruptul stâncos al Bratocei se aderă șaua Teslei (cca 1 350 m), la vest de ea se înalță cele două mici masive: Tesla, cupola de calcar (1 613 m) și Dungu (1 502 m), o muchie proeminentă de conglomerate, despărțite printr-o șa joasă. Văile din masivul Ciucaș auCdirecții radiare, unele îndreptîndu-se spre sud, către depresiunile Cheia și PoianaCStânei, altele spre nord și est, către VăileCDalghiului și Buzăului, iar altele spre vest, cătreCValea Târlungului.

La baza munților își fac apariția văile care se cufundă treptat și se extind pe nesimțite. Astfel masivul Ciucaș este format din strate compacte de gresii masive și conglomerate a căror grosime ating 600 m și prezintă formațiuni rotunjite de roci cristaline și sedimentare (calcare) legate între ele printr-un ciment calcaros-grezos. Șuvoaiele de apă ce pătrund prin cheile înguste mărginite de pereții verticali au generat un relief specific de turnuri, ciuperci, stâlpi și stânci.

Pe alocuri, stratele compacte de gresii masive și conglomerate stau în calea lor, dar sunt biruite de șuvoaiele de apă ce năvalesc prin cheile înguste mărginite de pereții verticali (Cheița, Cheile Pârâului Alb, Cheile Văii Stânei, Cheile Strâmbului). Dar îndată cevvăile scapă dinnîncleștarea conglomeratelorsse lărgesc dintrodată datorită marnelorrși argilelor, formând mici depresiuni.

Fig II.3 Vârful Ciucaș

Sursa : Fotografie realizată de către Laurențiu Vasilescu ( anul 2014)

2.2 POTENȚIALUL TURISTIC HIDROGRAFIC

Hidrografia zonei masivului Ciucaș contribuie la sporirea atractivității turistice prin prezența râurilor și pârâurilor ce aparțin de trei bazine hidrografice : bazinul Teleajenului (Pârâul Berii), bazinul râului Buzău, bazinul râului Târlung. Apele ce coboară pe pantele munților sunt limpezi și bine oxigenate creând un mediu prielnic păstrăvului.

Teleajenul  izvorăște din masivul Ciucaș (în culoarul superior se numește "Pârâul Berii") și se desfășoarăppe trei mari unități de relief (Carpații de Curbură, Subcarpații de Curbură și Câmpia Română) pe direcția Nord/Sud. La izvorul râuluiTTeleajen (1350m) este amenajată fântâna “ Nicolae Ioan “ cunoscută și sub denumirea de “ Trei izvoare “.

Valea Teleajenului este cea mai accesibilătturiștilor, întindându-se pe zonammontană 27 de km, iar în masivul Ciucașului 10 km.

În depresiunea Cheia primește ca afluent pârâulTTâmpa, apoi, la ieșirea din munți, un afluent mai important, râul Telejenel. La confluență, în nordul comunei Măneciu, se află Lacul de acumulare Măneciu și Barajul Măneciu.

Barajul Măneciu este situat la poalele masivului Ciucaș și constituie unul dintre punctele de atracție ale zonei. Construcția acestui barajului a început în anul 1977 sub coordonarea inginerului Aristide Teodorescu și a fost terminat în anul 1994. Are o înălțime de 75 m și a fost construit pe un fundament de roci stâncoase. La interior este umplut cu argilă, iar prismele de rezistență sunt din balast și anrocamente. Acest baraj și lacul de acumulare are multiple funcțiuni, precum rolul important în alimentarea cu apă a localităților din Prahova, irigații și în producerea de energie electrică.

Fig II .4 Barajul Măneciu

Sursa : http://mapio.net/s/64930523/

Râul Buzău  izvorăște din Carpații de Curbură din Munții Ciucaș și se varsă în Siret.

Pe sectorul subcarpatic și cel montan, afluenții mai importanți sunt: Râul Bâsca Roziliei, Râul Bâsc Chiojdului, Pănătău, Slănic și Câlnău.

Turiștii din această zonă pot alege să își petreacă timpul practicând rafting-ul, un sport extraordinar ce se realizează pe valurile râului. Acest sport presupune îmbarcarea pe bărci speciale, construite din material rezistent și realizarea unei drumeții de-a lungul cursului râului Buzău. Frumusețea acestui sport constă în adenalina pe care o oferă.

Fig II.5 Turiști practicând rafting pe râul Buzău

Sursa : http://www.romanianadventure.com/magazinul-de-aventura/turism/rafting-pe-buzau-t1

Valea Stânei este un pârâu cu un potențial turistic ridicat datorat frumuseții cheilor, chiar dacă traseul acestui pârâu este în cea mai mare parte lipsit de apă. Valea Stânei împreună cu pârâul Boncuța contribuie la alimentarea lacurilor de la păstrăvarie.

Apa minerală din zona masivului Ciucaș provine de la Izvorul Zăganului situat la altitudinea de 1300 m, fiind una dintre surselemminerale din România aflate la o altitudine așa de mare. Această apă este preluată de fabrica de îmbuteliere Keia, transportul acesteia făcându-se printr-o conductăssubterană cu lungimeadde 2 km.

Fig II.6

Sursa : http://www.keia.com.ro/#!/despre_keia

2.3 POTENȚIALUL TURISTIC CLIMATIC

Condițiile climatice în masivul Ciucaș sunt favorabile pentru practicarea deverselor forme de turism. Clima este una temperat – continentală, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 2°C și 4°C pe culmi și vârfuri, iar în stațiunea Cheia cât și în depresiunile masivului valorile climatice ajung până la 4°C / 6°C. Componentele climei influențează desfășurarea activității turistice din zonă, astfel iarna valorile cuprinse între -8°C și -6°C crează un mediu prielnic pentru doritorii de sporturi de iarnă (ski, săniuș), iar vara atmosfera cu temperature medii cuprinse între 10°C și 15°C este ideală pentru practicarea drumețiilor montane.

În privința precipitațiilor s-a remarcat că sfârșitul verii și începutul toamnei sunt perioadele cu cele mai puține averse. Prima ninsoare cât și primul strat de zăpadă apar deseori în luna octombrie, menținându-se până în luna mai. Pentru cei ce practică ski-ul, lunile ianuarie și februarie sunt cele mai indicate datorita stratului abundent de zăpadă. Un alt fenomen meteorologic spectaculos ce apare în perioada iernii este chiciura ce se produce pe timp de ceață în perioadele cu temperaturi scăzute, umiditate ridicată si vânt puternic. Chiciura sau promoroaca îmbracă crengile arborilor și alte plante cu o depunere cristalină de gheața formând un aspect de dantelă din cristale fine.

Durata de strălucire a soarelui variază, iar însumat numărul de ore anual este de peste 1800 ore. Vânturile își au direcția în funcție de orientarea culmilor, locurile cu cele mai mari frecvențe de vânturi fiind crestele, iar cele mai adăpostite zone fiind văile și teritoriile împădurite. Însumate numărul zilelor care au în întregime cerul senin este de până la 40 de zile , iar cel în care cerul este acoperit de nori poate ajunge anul la 120 sau 140 de zile.

Este bine de știut că pe teritoriul masivului Ciucaș precipitațiile sunt aproximativ abundente, perioada cu cele mai multe averse fiind primăvara, iar în total în decursul unui an se constată între 160 și 180 de zile cu precipitații.

Fig II.7

Sursa :

2.4 POTENȚIALUL TURISTIC BIOGEOGRAFIC

Elementele tabloului biogeografic au un rol substanțial în dezvoltarea turismului in masivul Ciucaș fiind apreciate pentru bogăția și diversitatea lor. Acest masiv reprezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată manifestată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Unul dintre elementele de potențial turistic biogeografic este reprezentat de flora și vegetația masivului. Flora este atractivă prin prezența unor specii aparte sau ocrotite printre care se pot menționa floarea de colț, clopoțelul de munte, piciorul cocoșului de munte, stânjenel mic de munte, papucul doamnei (Fig II.8), crucea voinicului, cornuț de munte, ochii-șoricelului, cimbrișor de câmp, sânziană, arnică, albăstreaua de munte, clopoței, brândușele, garofițele, talpa ursului, pelinul, ghințura.

Prima treaptă a masivului este înconjurată de păduri mixte unde predomină fagul. În aceste păduri întâlnim și carpenul, frasinul, mesteacănul, iar în depresiuni arinul. După altitudinea de 1000 de metri pădurea de foioase se amestecă cu pădurea de conifere, iar de la 1200 de metri predomină atât coniferele cât și molidul, păduri întunecate și sumbre. Tot în acest tablou apar abundent mușchii și ferigiile, dar și alte specii care îndulcesc puțin atmosfera precum măcrișul iepurelui (Fig II.9), clopoțeii cu talie înaltă, fragul, iarba stupului și ciuperci.

Fig II.8 Papucul doamnei (Cypripedium calceolus) Fig II.9 Măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella)

Sursa : Sursa :

De la 1700 de metrii predomină jnepenii, ienuperii și smârdarul ce se întind spre pășunile alpine de pe culmi, unde vântul bate cu putere în cea mai mare perioadă a anului de aceea vegetația s-a adaptat la aceste condiții formând tufe pitici. În perioada verii peisajul este unul spectaculos datorat culorilor predominante precum albastrul și violetul în luna iunie, iar roșul și galbenul domină în lunile iulie și august.

Încă din perioada primăverii unele specii de flori încep să înflorească pe crestele muntelui, acestea fiind ochiul găinii (Fig II.10), egetăruții, brândușele, ciuboțica cucului. Odată cu venirea verii își fac apariția stânjeneii de munte ce formează mici covorașe galbene, garofițele de munte, argințica, sclipeții de munte, bulbucii de munte (plantă ocrotită), trei frați pătați, albăstrelele, ș.a. Peisajul floristic este completat de vegetația ierboasă formată din rogoz, iarba vântului, ochiul șarpelui, clopoțeii pitici de stâncă.

Fig II.10 Ochiul găinii (Primula minimă)

Sursa :

Componenta faunistică a potențialului biogeografic prezintă o importanță ridicată datorită speciilor cinegetice care populează pădurile de foioase și mai ales pe cele de conifere. Se regăsesc specii precum mistrețul (Sus scrofa), ursul brun (Fig II.11), lupul, râsul, cerbul (Fig II.12), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea, dar și specii mai mici reprezentate de pisica sălbatică, jder, veveriță. Fauna, bogată și prețioasă, reprezintă un factor de atractivitate pentru turiști, mai ales că posibilitatea de a întâlnii aceste specii specifice zonei este foarte mare.

Fig II. 11 Urs brun (Ursus arctos) Fig II. 12 Cerb (Cervus elaphus)

Sursa : Sursa :

Din rândul păsărilor ce populează teritoiul masivului Ciucaș fac parte privighetoarea, brumărița de stâncă, acvila țipătoare mică, mierla, ciocârlanul, pițigoiul, cocoșul și găinușa de munte, scațiul, șoimul călător , eretele vânăt, ș.a.

La nivelul solului cu puțină atenție se pot observa șopârla de munte, salamandra carpatică, șarpele de alun și broasca roșie de pădure.

Râurile sunt populate în mare parte de mreana vânătă și păstrăv.

2.4.1 ARIILE PROTEJATE DE INTERES ȘTIINȚIFIC DIN MASIVUL CIUCAȘ

Frumusețea și ineditul elementelor biogeografice endemice sau chiar rare, sunt concentrate în rezervații, unde acestea sunt ocrotite și menținute în stare nealterată atât pentru turiștii de astăzi cât și pentru cei din generațiile viitoare. Aceste rezervații au rolul important de a susține habitatul natural pentru numeroasele specii de plante și animale.

Tigăile Mari – Vârful Ciucaș

Această zonă protejată se situează în centrul masivului, are o suprafață de 3 ha și cuprinde două dintre cele mai înalte vârfuri: Vf.Ciucaș (1957 m) și Vf.Tigăile mari (1862 m). Această zonă acumulează grupuri de turnuri, ciuperci, abrupturi și stânci cu dimensiuni uriașe și forme complexe. Ceea ce se afirmă de la prima vedere este ansamblul de turnuri țuguiate sau rotunjite, când răsfirate când grupate în mănunchiuri cu înălțimi diferite: “Babele la Sfat”, “Ciupercile”, “Turnul lui Goliat”, “Mâna Dracului” și “Tigăile Mari”. Această rezervație are un caracter complex atât botanic cât și geologic, dintre speciile de plante își fac apariția clopoțelul (Hieracium auriantiacum), floarea de colț (Leontopodium alpinum), garofițele și stânjenelul de munte (Iris ruthenica).

Fig II. 13 Drumul spre vârful Ciucaș prin rezervația Tigăile Mari

Sursa : http://www.infovamabuzaului.ro/rezervatia-naturala-tigaile-mari-varful-ciucas/zimbri19/

Jneapănul de pe Muntele Bratocea

Situat la limita superioară a pădurii de molid, între pasul Bratocea (sud), șaua Tigăilor (nord), valea Bratocea (vest) și pârâul Berii (est) se întinde pe aproape 6 km o culme cu înălțimi destul de mari (1600m).

În partea de sud-vest a culmii, se află “Sfinxul din Bratocea” (Fig II.14), stânca meșteșugit daltuită de îngheț-dezgheț, precipitațiile abundente și vânturi.

Vârful Bratocea (1769m) se află în centrul culmii, este conic și are poalele îmbrăcate în ceea mai mare parte în ienupăr și jneapăn.

Fig II. 14 Sfinxul din Bratocea

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Sfinxul_Bratocei_in_the_Ciuca.jpg

Fig II. 15 Masivul Ciucaș – Rezervația de jnepeni de pe Muntele Bratocea

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Sfinxul_Bratocei_in_the_Ciuca.jpg

Șuvițele Benii

O altă rezervație ocrotită de lege se află în bazinul superior al Teleajenului. Ea provine din unirea apelor numeroaselor pâraie care coboară în depresiunea Poiana Stânei. Două dintre ele Valea Stânei și Pârâul Alb se fac remarcate în peisaj prin dimensiuni și debite bogate. Interfluviu care le separă, Culmea Șuvițelor, formează unul dintre cele mai frumoase sectoare ale munților.

Prezența calcarelor și a conglomeratelor calcaroase a facilitat dezvoltarea în lungul pâraului Alb a două mici sectoare de chei. Ele impresionează prin îngustime, versanți abrupți și izvoare cu debit foarte mari. Aici există și trei peșteri mici la o altitudine de circa 1200 m. Și în această zonă se întalnește floarea de colț, datorită faptului că locurile sunt mai inaccesibile celor care au distrus-o în celelalte părți ale masivului.

Culmea Zăganu – Gropșoarele

Aceasta se situează în sud – estul Munților Ciucaș, separând Teleajenul de Telejenel. Urmarită de departe această culme iese în evidență prin două înfățișări: vârfurile răsfirate de la nord la sud, ceea ce crează impresia unei lame de fierăstrău, și versanții abrubți de peste 600 m, orientați spre est și vest. În partea sa nordică în masa conglomeratelor domină elemente ce au rezultat din roci cristaline și eruptive, pe când în partea sudică întâmpinăm calcar.

Creasta poate fi separată în două sectoare: jumătatea superioară (1500-1862 m), cu vârfuri și turnuri, despărțite de hornuri și șăi adânci, și poalele cu penți domoale, învelite de păduri de conifere. Rezervația propriu-zisă se află în treimea superioară a culmii și cuprinde zona de stânci și tot colectivul de coloane, vârfuri și culmi secundare ce se desprind din cele două vârfuri importante, Gropșoarele (1862 m) și Zăganul (1785 m).

Fig II. 15 Culmea și vârful Zăganu

Sursa: Fotografie propie realizată în vara anului 2015

CAPITOLUL III

POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

3.1 OBIECTIVE CULTURALE ȘI MONUMENTE

Potențialul turistic antropic reprezintă ansamblul creațiilor realizate de om de-a lungul timpului, ele fiind de natură cultural – istorică, artistică, socio – demografică sau tehnico – economice care prin diversele caracteristici (stil, mărime, culoare, vechime) atrag atenția turiștilor. Patrimoniul cultural – istoric cuprinde monumente, muzee, lăcașuri religioase și alte ansambluri de arhitectură excepțională.

Muzeul “Flori de mină”

Este o secție a Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, secție înființată relativ recent, în 2002. Aici suse regăsesc piese din colecția de flori de mină „Mihai Viteazul”.In present, muzeul are o colecție de 175 de piese expuse în 22 de vitrine.Piesele provin din zona Baia Mare, iar principalele zăcăminte din care provin florile de mină sunt : Cavnic, Băiuț, Herja, Săsar și Nistru din județul Maramureș.

Fig III. 1

Sursa:

Muzeul antropologic Francisc Rainer din Cheia

În cadrul acestui muzeu puteți întâlnii biroul profesorului Rainer reconstituit și se poate afla câteva informații de bază despre istoria antropologiei în România. Muzeu cuprinde prezentări video, panouri expoziționale și obiecte de studiu (câteva exemple din colecția de cranii a profesorului) sau instrumente științifice (ecorșeuri, instrumente medicale).

Francisc I. Rainer (1874-1944) este părintele antropologiei românești, reușind să înființeze, ca o încununare a carierei academice, Institutul de Antropologie din București în anul 1940.

Fig III. 2

Sursa:

La nivelul teritoriului național s-a constatat că numărul cel mai mare de monumente de arhitectură este deținut de lăcașurile de cult, pornind de la cele mai mari ansambluri monahale până mânăstiri, catedrale, biserici și temple.

Mânăstirea Cheia

Mânăstirea Cheia este o construcție masivă, realizată din cărămidă și piatră. Este situată pe malul pârâului Tâmpa, în partea de sud – est a localității, într-un loc unde frumusețea și liniștea naturii predomină.

Biserica actuală a fost construită între anii 1835 – 1839, iar picturile au fost realizate de către Gheorghe Tătărașcu în anul 1837. Exteriorul bisericii este unul simplu, pereții fiind văruiți în alb cu picturi în stil baroc amplasate în partea superioară a clădirii.

Mânăstire de călugări cu hramul Sfintei Treimi, Mânastirea Cheia atrage un număr mare de pelerini cât și de vizitatori.

Fig III. 3

Sursa:

Mânastirea Suzana

Situată la o distanță de 40 km de orașul Vălenii de Munte, pe valea râului teleajen, Mânastirea Suzana este înconjurată de păduri de brazi și fagi. Pe aceste locuri, prima așezare monahală a fost ridicată în anul 1740. Aceasta era o biserica din bârne ce purta hramul ''Sf. Ierarh Nicolae'', hram pe care îl are și astăzi. Numele de Suzana îl moștenește de la ctitora Stânca Arsica din Săcele Brașov care călugărindu-se s-a numit Suzana.

Fig 3.4 Mânastirea Suzana

3 .1.2 PATRIMONIUL CULTURAL – IMATERIAL : TRADIȚII ȘI OBICEIURI ALE LOCULUI

Pusul Cănilor

Pusul cănilor se facea de Anul Nou pentru pretendenții la însurătoare sau la măritiș. Femeile vârstnice așezau sub cănile de pământ, cărbune, bani, un pieptene, o floare etc. Când tânărul sau tânăra nimerea sub cana ridicată carbune sau floare însemna că viitoarea pereche era neagră sau frumoasă ca o floare.

Iordănitul
            Iordănitul era urarea de bine pentru noul an în care se intra. Pentru iordănit, de la Bobotează la Sf. Ioan, grupuri de flăcăi (care intrau și în curțile caselor), pe cine întalneau în cale, în special pe barbați, ii ridicau în poziție verticală de la pământ, făcându-le în mare zgomot, urarea de bine pentru Anul Nou. Flăcăii erau dăruiți cu bani, cozonaci ca și în zilele noastre la colindat sau plugușor.

Strigătul
            Strigătul se practică la lăsatul secului de Paști, când flăcăii se urcau pe înălțimile apropiate de sat, pe deal, în pomi, și cu voce tare, pentru a fi mai bine auziți de tot satul, strigau sub formă dialogala în liniștea serii când sătenii ieșeau din casa curioși să audă informațiile ce se dădeau, dezvăluind mai puțin calitatea, dar mai mult defectele unor fete de măritat. Exemplu, despre unele fete vârstnice, despre altele urâcioase, puturoase, altele cuminți, bune, blânde etc.

3.3 INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Reprezintă totalitatea dotărilor tehnice și echiparea zonei necesare asigurării serviciilor ce duc la o bună desfășurare a actului turistic. În cadrul bazei tehnico-materiale sunt incluse : capacitate de alimentație publică, unități de cazare, structuri de agreement și tratament, precum și serviciile aferente turismului ( transportul ).

În județul Prahova în anul 2015, indicele de utilizare netă a capacității în funcțiune a fost de 32,4%.

3.3.1 ANALIZA A CAPACITĂȚII DE CAZARE

Refugiul Stâna lui Cojocaru

Altitudine: 1470 metri
Localizare: Pe piciorul ce coboară din zona Muntelui Roșu, între zona "La Porți" și Colțul Muntelui Roșu, într-o poiană
Capacitate de cazare: 15 locuri la prici (necesari saci de dormit și izoprene)
Număr de camere: 2 plus o magazie

Istoric: 

Prin anii '50 a fost construită partea din spate care funcționa drept casa de vânătoare. Prin anii '60-'70 a fost dată la casare și a folosit un timp ca stână de unde și numele poienii. În 1986 a fost preluată de Clubul de Turism-Alpinism Ciucaș din Ploiești (mai avea doar 4 pereți fără acoperiș) și în 1987 a devenit baza montană a clubului. S-a mai construit partea din fața și magazia. În 2002 s-a construit o sobă de cărămidă în camera de dormit și s-a echipat veranda cu soba pentru gătit. Din anul 2003 refugiul folosește și ca refugiu salvamont pentru formația Cheia a Serviciului Public Județean Salvamont Prahova. În 2007 s-au făcut modificări în interior și soba a fost înlocuită cu un șemineu.

Cabana Babarunca

Altitudine: 1000 metri
GPS: Lat: 45.589281; Long: 25.663306
Localizare: Într-o poiană de la poalele versantului nord-vestic al Masivului Ciucaș-Zăganul
Capacitate de cazare: 20 locuri în camere cu 2 și 4 paturi
Dotări: Bucătărie, apă curentă în camere, electricitate, încălzire cu lemne.

Cabana Muntele Roșu

Altitudine: 1280 metri
Localizare: Într-o poiana de pe versantul sud-vestic al Muntelui Roșu
Capacitate de cazare: 61 locuri în 23 camere cu TV, frigider în Cabana Muntele Roșu, 26 locuri în 7 camere de 3-4 paturi în Cabana Bujorul Roșu și 20 locuri în 10 căsuțe camping
Dotări: Încălzire centrală, grup sanitar și dușuri comune, restaurant, bar și discotecă.

Istoric:

Cabana Muntele Roșu a fost construită în anul 1948 din inițiativa Asociației "Turing-Clubul României", numele cabanei venind de la culoarea bujorilor de munte care acoperă pantele învecinate. Este a treia cabană ridicată în Munții Ciucaș după Cabana Alexandru Vlăhuță (1937) și Cabana Babarunca (1939). Cabana renovată de curând fiind mai mult un hotel.

Cabana Silva

Altitudine: 1300 metri
Localizare: Lângă Complexul Muntele Roșu
Capacitate de cazare: 28 locuri în 14 camere cu câte 2 paturi și 15 căsuțe cu câte 2 paturi
Dotări: Bucătărie, încălzire centrală, grupuri sanitare cu apă curentă în exteriorul cabanei, terasă, parcare.

Cabana Vârful Ciucaș

Altitudine: 1595 metri
GPS: Lat: 45.509610; Long: 25.947990
Localizare: La piciorul Muntelui Chirușca, la întretăierea potecilor alpine ce străbat masivul
Capacitate de cazare: 60 locuri în camere cu 2 și 3 paturi cu baie proprie în cabană + 12 locuri în 4 camere a câte 3 locuri cu baie comună într-o vilă mică.

Dotări: Restaurant cu bar (60 locuri), sală de conferințe, terasă, curent electric, încălzire centrală, TV cablu, sală de distracții și relaxare (gratăr de interior, proțap, masă de ping-pong, masa de fotbal, remi, table, cărți)

Istoric:

Asociația Turistică Romania Pitorească (înființată în 1930 în București) începe construcția la 16 mai 1937. Fondurile necesare au fost obținute prin donații. Cabana este inaugurată la 26 septembrie 1937 și primește numele "Alexandru Vlăhuță". Casa avea o sufragerie, două dormitoare, un vestibul, bucătărie, pivnița și camera pentru îngrijitor.
Vreme de 60 de ani Cabana Ciucaș a servit drumeților drept loc de adăpost montan și relaxare, însă începând cu anii 2000, aceasta a fost puternic dezafectată și se prezenta în condiții deplorabile (fără uși, priciuri, plină de gunoaie etc).
În anul 2008 s-a început organizarea de șantier în vederea construirii unei noi cabane pe același amplasament de pe muntele Chirușca, din masivul Ciucaș.
Ca urmare a reabilitării cabanei Ciucaș, clădirea este redeschisă turiștilor începând cu iunie 2011. Odată cu această reabilitare, Cabana Ciucaș va prelua denumirea de Cabana Vârful Ciucaș.

Cap IV

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

4.1 ANALIZA INDICATORILOR DE MĂSURARE A CIRCULAȚIEI TURISTICE

a) Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică Cheia(Măneciu)

-anul 2013 – 22 Structuri primire turistică

-anul 2014 – 16 Structuri primire turistică

-anul 2015 – 20 Structuri primire turistică

Din analiza structurilor cu funcție de cazare turistică se observă o scădere însemnată a acestora în anul 2014, numărul acestora crescând începand cu anul 2015.

b) Capacitate de cazare turistică Cheia (Măneciu)

Conform datelor obținute de pe site-ul Institutului Național de Statistică reiese că numărul de sosiri ale turiștilor scad cu 6 % în anul 2013 față de anul 2012,iar în anul 2014 scad cu 2% față de anul 2013.

e) Durata medie a sejurului (Dsmed=Nr total al zilelor petrecute în sejur per turist/Nr turiști)

– este un indicator calitativ cu privire la amploarea actvității turistice și disponibilitatea turiștilor de a rămâne o anumită perioadă într-o anumită zonă sau țară.

Potrivit datelor obținute de pe site-ul Institutului Național de Statistică se observa o scădere a duratei medie a sejurului de unde reiese faptul că activitatea turistică în zona Masivului Ciucaș a înregistrat o scădere a eficienței. Aceasta scădere este determinată de diferiți factori precum :

-starea defectuasă a drumurilor și a căilor de acces

-tarifele prea mari în relație cu serviciile oferite

-amenajarea slabă a teritoriului din punct de vedere turistic

4.2 TIPURI ȘI FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN MASIVUL CIUCAȘ

Resursele turistice atât cele naturale cât și cele antropice dezvoltă urmatoarele tipuri de turism :

Turismul montan – reprezintă o formă de turism ce se practică fără ajutorul unui mijloc de transport și mai este cunoscut sub denumirea de “ drumeție montană “ . Practicarea acestei forme de turism menține starea de sănătate a organismului, dar nu este ușor de făcut deoarece necesită o condiție fizică bună astfel încât sa depașești starea de oboseală aparută în urma efortului fizic.

Turism pentru sporturi de iarna – din păcate acest tip de turism este neglijat în această zonă, investițiile fiind foarte scăzute în acest domeniu,fapt ce determină practicarea acestor sporturi foarte dificilă.

Turism de odihnă– se practică în general la sfârșit de săptamână și reprezintă o evadare a oamenilor din mediul urban,într-un mediu mult mai liniștit așa cum este și zona masivului Ciucaș.

Turism cultural-religios –constă în vizitarea muzeelor,a mânăstirilor și a obiectivelor turistice cu caracter istoric.

Turism de tranzit – se desfășoară pe o perioadă scurtă de timp,cel mai adesea o singură noapte de cazare,și se datorează amplasării stațiunii pe rutele ce duc la destinații cu un interes mai mare din punct de vedere turistic.

4.3 POSIBILITĂȚI ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MASIVUL CIUCAȘ

Amenajarea unei pârtii de ski

Ținând cont că există deja o pârtie de ski ,dar care nu este întreținută, aceasta idee este ușor de pus în aplicare prin realizarea următoarelor obiective :

-Terenul trebuie curățat de arbuști

-Finalizarea teleschi-ului început în anul 2013

-Amenajarea rutei de acces a pârtiei

-Întreținerea pârtiei de ski în condiții optime de confort și siguranță

-Construire standuri cu rol de a pune la dispoziție închirierea de echipamente sportive

-Construirea uneia sau a mai multor unități cu funcție de alimentație publică.

Fig 4.1 Imagine actuală a pârtiei existente în masivul Ciucaș

Fig 4.2 Imagine în ansamblu a pârtiei existente în masivul Ciucaș

Festivalul Smârdarului / Rhododendronului

Fig 4.3 Rhododendron înflorit în masivul Ciucaș

În perioada iunie – iulie își face apariția bujorul de munte (denumire populară) cunoscut și ca smârdar sau rhododendron.

Smârdarul crește sub formă de mici tufe, cu frunze ovale ce rămân verzi pe toată perioada anului, lucrul cel mai spectaculos la apariția florilor viu colorate cu un miros asemănător celui de vișine,îl constă în împodobirea unei suprafețe mari ,dând senzația unui întreg munte acoperit de un covor roz.

Raritatea acestei plante face ca aceasta să fie o specie ocrotită,iar frumusețea florilor atrage un număr mare de turiști.Pornind de la acest lucru se poate organiza anual un festival dedicat apariției acestor flori. Prin organizarea acestui festival se urmărește atragerea unui număr important de turiști ce vor genera venituri care vor ajuta la dezvoltarea zonei.

În cadrul acestui festival se pot include următoarele activități :

Expoziții de vânzare flori și aranjamente florale

Vânzarea de preparate tradiționale (preparate din carne, brânzeturi, prăjituri de casă și alte dulciuri, legume conservate)

Vânzarea băuturilor cu specific local și nu numai (vin, țuică, compot)

Punerea în vânzare a altor articole precum suveniruri, articole textile tradiționale

Organizarea de spectacole în aer liber

Concursuri pentru mai multe categorii de vârstă

http://www.romania-travel-guide.com/atractii/la-munte/muntii-ciucas.html