ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [302360]

UNIVERSITATEA „VALAHIA” [anonimizat]:

Lect.univ.dr. Andreea Andreiana

STUDENT: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA „VALAHIA” [anonimizat] A TURISMULUI ÎN COMUNA POTLOGI.

STUDIU DE CAZ:

ANSAMBLUL BRÂNCOVENESC ȘI CURTEA DOMNEASCĂ DE LA POTLOGI

COORDONATOR:

Lect.univ.dr. Andreea Andreiana

STUDENT: [anonimizat]

2016

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], cel mai important generator de locuri de muncă. [anonimizat] o sursă principală de redresare a economiilor naționale ale acelor țări care dispun de importante resurse turistice și le exploatează corespunzător. Acțiunea sa se manifestă pe o [anonimizat], de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătățirea condițiilor de viață. Având o [anonimizat] o [anonimizat] a [anonimizat] a acestor procese asupra sferei economice și sociale. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor.

Scopul principal al acestei lucrări îl reprezintă identificarea posibilităților de creștere a numărului de turiști și a gradului de promovare a comunei Potlogi atât în plan național cât și internațional.

[anonimizat]:

În capitolul 1, denumit ,,Abordări teoretice privind turismul” [anonimizat]-[anonimizat], ale cererii și ofertei turistice.

Capitolul 2, intitulat ,,Scurtă prezentare a comunei Potlogi”, [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], învătământ, cultură, turism, sport și agrement.

În capitolul 3, intitulat ,,Oportunități de dezvoltare a turismului în comuna Potlogi” se evidențiază câteva aspecte: [anonimizat], posibilități de cunoaștere a zonei, măsuri pentru dezvoltarea turismului în comuna Potlogi.

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND TURISMUL

1.1. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Turismul reprezintă o activitate umană plurivalentă ce presupune deplasarea temporară a persoanelor, necesitând o [anonimizat]tuale și tehnice, ce au rolul de a evidenția într-un mod eficient timpul liber al populației, dar și potențialul turistic al spațiului geografic dat. Turismul are o încărcătură economică puternică, cu o multitudine de laturi, interacționând cu multe ramuri și sectoare economice. Conținutul noțiunii de turism a evoluat de-a lungul anilor, în special în a doua jumătate a secolului al XX-lea, când turismul a crescut remarcabil, jucând un rol important în istoria civilizațiilor.

În literatura de specialitate s-au format diverse clasificări ale formelor de turism practicate, care au în vedere criteriile urmărite pentru a le grupa cât mai omogen.

Astfel, după locul de proveniență a turiștilor, acesta se divide în :

turism național (intern) – această formă de turism este practicată de cetățenii unei anumite țări în interiorul granițelor.

turism internațional (extern) –se caracterizează prin vizitele turiștilor străini într-o țară și prin plecările turiștilor interni în afara graniței țării lor.

Clasificarea turismului după gradul de mobilitate:

turism de sejur – este reprezentat de turiștii care rămân un timp cu durată variabilă într-o zonă turistică.

turism de circulație – reprezentat sub forma unor deplasări continue, pe trasee deja stabilite, cu opriri și staționări scurte în diferite locuri de pe traseele parcurse.

Din punctul de vedere al sezonalității, se împarte în:

turism de iarnă, reprezentat prin două caracteristici diferite și anume motivul pentru care este făcută deplasarea: pentru zăpadă sau pentru soarele din timpul iernii;

turism de vară, acesta se practică intensiv în perioadele călduroase ale anului;

turism de circumstanță (ocazional), acest tip de turism este de obicei generat de diferite ocazii speciale (sezonul de vânătoare, pescuit sportiv, diferite festivaluri tradiționale, naționale și internaționale) cu caracter periodic sau ocazional.

După tipul mijlocului de transport folosit în desfășurarea călătoriei, avem:

drumeția, care cuprinde toate activitățile și deplasările pedestre în zonele nepoluate, pentru recreere și pentru sănătate, excursiile pe munte, alpinismul;

turismul rutier, este caracterizat prin formele sale de cicloturism, motociclism și îndeosebi prin turismul automobilistic;

turismul feroviar, este utilizat în diverse modalități de un număr considerabil de turiști, datorită comodității a siguranței și a costurilor;

turismul naval, este cunoscut îndeosebi sub forma croazierelor fluvial și maritime;

turismul aerian, care se găsește în plină dezvoltare, este practicat atat pe distanțe lungi cât și foarte lungi, datorită vitezei foarte mari de deplasare și a confortului călătoriei.

Clasificarea turismului după motivațiile deplasărilor: turism de agrement, turism de odihnă și recreere, turism de tratament și cură balneomedicală, turismul sportiv.

Alte forme de turism practicate: turismul de cupărături, turismul tehnic și științific, turismul religios.

O altă clasificare a formelor de turism este din punct de vedere al momentului și modului de angajare a desfășurării turistice. Sub acest aspect se diferențiază următoarele: turismul organizat, turismul pe cont propriu (neorganizat) și turismul mixt sau semiorganizat.

Organizația Mondială a Turismului (OMT) definește turistul ca fiind reprezentat de către ,,orice persoană care se găsește într-un loc, altul decăt reședința sa obișnuită, pentru un interval mai mic de 12 luni și al cărui motiv principal de deplasare este altul decât exercitarea unei activități retribuite în locul vizitat”.

Plurivalența turismului acceptă un spectru generos de motive și deprinderi, cu impact apreciabil în funcție de împrejurări. De aceea, există tot mai multe tipuri de turiști, dar și de ipostaze în care poate evolua turismul. Altfel spus a apărut o sumă de tentative de exemplificare a formelor turismului și a categoriilor de turiști.

După Cohen sunt identificate patru categorii de turiști:

turiștii în grup organizat – turismul în grupuri organizate depinde într-o mare măsură de posibilitatea infrastructurii transporturilor și de propunerea unui pachet de facilități de deplasare la prețuri concurențiale și care să nu necesite eforturi în rândul turiștilor.

turiștii individuali – sunt dependenți pe jumătate de infrastructura turismului practicat în masă, deoarece le procură doar anumite componente ale pachetului turistic, îndeosebi cazarea și transportul, însă își pot organiza călătoria după propriile lor doleanțe.

călătorii și exploratorii individuali – aceștia sunt întotdeauna în căutare de noi experiențe și senzații tari ce nu sunt incluse în noțiunile turismului în grup.

Neconvenționalii – ei își programează drumețiile pe cont propriu, evitând grupurile de turiști, și fiind mai tot timpul în descoperire de locuri noi neatinse de oameni, ei fiind printre primii drumeți din acea regiune.

O altă clasificare a turiștilor mai este și din punct de vedere al influenței turismului asupra mediului, în funcție de legătura turiștilor cu locul de destinație.

tipul de explorator– acest tip cuprinde atât exploratori, profesori cât și alpiniști. Numărul lor este relativ mic, ei fiind total de acord cu condițiile locale de trai (mâncare deshidratată, apă de izvor, fructe din pădure);

tipul elită – acest tip folosește resursele turistice adaptându-se la condițiile locale (plimbări cu căruța, experimenteză de fiecare dată ceva nou);

tipul original – simbolizează o clasă mai redusă, nefiind la fel de bogați ca cei din tipul elită, aceștia aspirănd la beneficiile serviciilor suplimentare;

tipul de masă incipient – conține grupuri mici de turiști sau turiști individuali.

tipul de masă – include un număr relativ mare de turiști ce aparțin clasei mijlocii, fluxul lor fiind predominant de sezon;

turismul de tip charter – este un tip de turism cu un impact puternic pe piața joasă, fiind o activitate total subordonată pieței călătoriilor.

1.2. Piața turistică

La nivel global, piața se exprimă într-o organizare extrem de diversificată, ea fiind constituită dintr-o varietate de componente, divizate după o diversitate de principii. Din acest întreg facând parte și piața turistică, alcătuită în timp, ca efect al intensificării călătoriilor, al formării produsului turistic și a mecanismelor specifice acestuia.

În prezent, piața este o legătură economică universală între producătorii-vânzători, deținători ai poziției de producție în condițiile economiei de piață, și cumpărătorii-consumatori, posesori de trebuințe umane, asociate cu capacitatea oamenilor de a achiziționa mărfuri prezentate care demonstrează convenabilitatea pentru ei, ale căror limite sunt util caracterízate prin domeniul geografic și prin ierarhizarea convențională a produselor.

Noțiunea de piață turistică nu se diferențiază, în principiu, de cuprinsul distribuit pieței în general în cercetarea economică. Poate fi caracterizată ca fiind cadrul economic de întâlnire a ofertei de mărfuri și servicii cu cererea de consum turistic, și a efectuării acestora cu ajutorul actelor de vânzare-cumpărare.

Datorită conținutul său, piața turistică include o gamă variată de procese și conexiuni economice, întreprinse de agenți economici, care derulează activități diversificate ca secțiune, volum și formă de organizare. În alcătuirea sa, piața turistică este o structură insemnată și tot odată diferită a pieței produselor și serviciilor.

Cu alte cuvinte, piața turistică se poate caracteriza ca fiind punctul de întălnire și de confruntare al cererii cu oferta produselor turistice, și anume locul amenajat special unde cumpărătorii și vânzătorii serviciilor turistice se adună pentru a-și reamplasa mărfurile.

Spre caracterizarea pieței turistice specialiștii în marketing recurg la un număr mult mai mare de componente, concretizate în:

produsul turistic, și anume totalitatea serviciilor care sunt cuprinse în acesta;

firmele care garantează realizarea tuturor claselor de servicii care intră în componența turismului;

purtătorii cererii, și anume cei care beneficiazăde turism sau consumă turism;

spațiul este reprezentat de locul unde se desfășoară documentele de vânzare-cumpărare a serviciilor de turism;

intervalul de timp vizat, cuprinde timpul în funcție de care se poate discuta de piața turistică a unor zile, a unor luni sau a unor ani.

Piața turistică simbolizează sfera economică de întretăiere a intereselor deținătorilor de ofertă turistică, concretizată prin producția turistică, cu interesele purtătorilor cererii turistice, concretizată prin consum.

Factorii de influență în evoluția pieței turistice sunt:

potențialul turistic este exprimat prin capacitatea, organizarea și calitatea resurselor turistice, determinând potențialul pieței turistice;

gradul de amenajare turistică din punct de vedere turistic prezintă o capacitate mare de creștere pe pieța turistică;

nivelul de creștere a infrastructurii în situația unei infrastructuri evoluate o zonă cu potențial turistic este pusă mai ușor în valoare.

Acești factori influențează, în mod direct oferta de produse și de servicii turistice.

Prin totaliatea acestor factori se stabilește dezvoltarea pieței turistice interne. O parte considerabilă dintre acești factori induce, într-o foarte mare măsură, și piața turistică externă. Există și un număr de factori care condiționează exclusiv piața turistică externă, și anume: factorii politici, climatul internațional, gradul de acumulare a pieței turistice, legislația.

Termenul de piață turistică, prezintă un înțeles mult mai limitat decât cel de piață, păstrându-și încă o însușire suficient de generală, datorită căruia spcialiștii în marketing au încercat să-i specifice mai bine componentele, atribuindu-i alte caracteristici.

Piețele turistice se clasifică:

după obiectivele urmărite cu prioritate de diferitele clase de turiști, putem diferenția: piața turismului cultural, piața turismului istoric, piața turismului religios, piața turismului sportiv, piața turismului științific, piața turismului medical, piața turismului politic.

după desfășurarea geografică, se pot recunoaște: piața turismului local, piața turismului zonal, piața turismului național, piața turismului internațional.

după perioadă, piața turistică poate fi tratată: pe termen scurt, pe termen mediu, pe termen lung.

1.3. Cererea turistică – conținutul și structura cererii turistice

Cererea turistică este alcătuită din totalitatea persoanelor care își demonstrează dorința de călătorie periodic și provizoriu în afara propriei reședințe, pentru alte pretexte decât desfășurarea anumitor preocupări găsite în punctul de destinație.

Consumul turistic este realizat din totalitatea cheltuielilor executate de deținătorii cererii turistice pentru cumpărarea de servicii și bunuri strâns legate de argumentele turistice. Multitudinea de servicii pe care un turist obișnuit le poate necesita în timpul unei deplasări turistice, în intervalul unei perioade de vacanță sau în timpul unei forme caracteristice de turism, este foarte deosebită, depinzând de varietatea produselor turistice, de spațiul dintre locul de rezidență a turistului și punctul unde se realizează consumul turistic, de capacitatea de cumpărare a clientului, de gusturile, dorințe, de justificarea cerințelor speciale pentru servicii turistice ale clientilor potențiali.

Cererea turistică reiese:

din argumentele turistice, și anume din vizite la rude, călătorii de afaceri;

din timpul liber, adică din resursele de timp ale persoanei;

din resursele personale de venit, adică acea parte destinată pentru îndeplinirea motivației turistice.

Efectuând o recapitulare a acestor numeroase aspecte, reiese că cererea turistică se desfășoară practic într-un număr imens de variante, diferite de la un client posibil la altul, în funcție de:

tipologia socioprofesională, familia și forma de turism în care se derulează deplasarea turistică a clientului;

caracteristicile tehnice ale voiajului realizat;

resursele financiare pentru a acoperiri cheltuielile turistice în funcție de organizarea serviciilor;

argumentele clientelei și preferințele turiștilor pentru tentațiile oferite.

Evoluția industriei turistice atât pe plan mondial, cât și pe plan național este marcată constant de o succesiune de factori, cu acțiuni neîntrerupte sau întâmplătoare, care variază de la împărțirea în spațiu și timp la amploarea cererii turistice, de la alcătuire la energia cererii turistice.

Datorită unei succesiuni de caracteristici pe care le înfățișează, cererea turistică, provine automat din cercul necesităților sociale pentru produse sau facilități, astfel delimitând-o de cererea de mărfuri.

Comparând cererea de mărfuri pentru care persoana fizică sau juridică alege să achite cu mijloace de plată diferite, solicitarea serviciilor turistice nu se recunosc în întregime cu consumul turistic. Acest lucru/caz se justifică atunci când o parte din locuitori nu pleacă din localitatea de domiciliu în perioada de concediu nu sunt identificați ca fiind solicitanți de servicii turistice.

Întrucât în privința consumului de mărfuri se cuvine o clasificare aparte a cererii solvabile pentru o gamă variată de mărfuri, caracterizarea cererii turistice se face printr-un produs turistic similar, oferit la respectiva destinație turistică a călătoriilor. Privind aceste cauze, cererea turistică este ierarhizată în cerere turistică periodică și cerere turistică ocazională, periodicitatea produsului turistic, fiind percepută ca o exprimare generală a solicitării de servicii turistice în timpul unei perioade date, și, de asemenea, constatând faptul că periodicitarea consumului turistic afectează în mică măsură oferta de servicii într-o anumită perioadă de timp.

În situația deplasărilor în interes de serviciu, în urma prescrierii unor rețete de către medic pentru a urma tratamentede refacere în perioade de timp apropiate în cadrul aceleiași stațiuni turistice sau în cazul turismului de vânătoare sau de pescuit care au același scop de călătorie, sunt exemple de forme impuse ale periodicității cererii turistice.

Cererea turistică periodică determină diverse forme de călătorii care se bazează pe oferte anuale periodice în funcție de câștig, de weekend, de concediu sau vacanță și de sezon (spre exemplu turismul în sezonul de iarnă în stațiunile turistice sau turismul estival). Aspectul fundamental al cererii turistice sezoniere și distribuirea neconformă a cererii turistice, este constituit de timpul liber de care dispune turistul pe durata unui an.

În acest caz, timpul liber este reprezentat de perioada concediilor și a vacanțelor în decursul unui an și influențează cererea turistică prin:

intervalul de timp al concediilor și vacanțelor – cu cât perioada concediilor de odihnă și a vacanțelor se desfășoară pe o perioadă mai lungă de timp, permit împărțirea acestora și astfel, se diminuează sezonalitatea cererii;

concediile de odihnă se pot luat în perioade de timp stabilite în decursul unui an în scop turistic (un exemplu este concediul luat în vederea rezolvării activităților din agricultură).

Pentru turism, folosirea constantă a timpului liber la fiecare sfârșit de săptămână din timpul unui an calendaristic aduce o influență evidentă asupra cererii turistice periodice.

În practică, cererea turistică deține un nivel important spre deosebire de cererea de mărfuri. De asemenea, în turism, cererea este clasificată în cerere fermă și spontană. Astfel, cererea fermă nu necesită un nivel înalt de pregătire ci se evidențiază cu o flexibilitate variată în cadrul unor grupuri diferite de oameni.

Urmare a flexibilității cerințelor de întrebuințare ale populației, nivelul de satisfacere a cerințelor pentru produse și în același timp și pentru serviciile turistice sunt exprimate diferit de la o categorie de public la alta.

Costul câștigurilor, prețurile, spațiul și timpul de deplasare sunt aspecte care influențează cererea turistică. În acceași măsură tradițiile oamenilor și justificarea acestora sunt alte aspecte care îi instigă să desfășoare deplasări cu scop turistic.

Cererea turistică prezintă următoarele particularități:

dinamică, reflectată prin dezvoltarea indicatorilor de circulație turistică;

națională, se evidențiază în interiorul granițelor unei țări prin intermediul consumului turistic național;

concentrată teritorial;

intraregională;

sezonalitate accentuată.

Elementele importante care caracterizează cererea turistică sunt:

câștigul salarial – este necesar în perioada concediilor sau vacanțelor;

tariful – când tariful unui produs sau serviciu este în creștere, cererea se micșorează, prin urmare, restul elementelor rămân constante;

prețul altor produse;

calitatea ofertei, turiștii nu confruntă numai tarifele serviciilor de transport, de comitat și de hrană ci și modul în care sunt oferite;

comportamentul și gusturile turiștilor – tendința spre cheltuială sau agoniseală, firea turiștilor sau adaptarea lor, sunt factori care influențează cererea și consumul turistic.

media este, de asemenea, un factor important în dezvoltarea solicitării de bunuri și servicii;

avantajul pentru consumul turistic este reprezentat de timpul disponibil, perioada călătoriilor și câștigul salarial care duc la dezvoltarea cererii turistice.

elementele constitutive ale societății, reprezentate de densitatea populației, ritmul de creștere, structura și mobilitatea ei influențează cererea turistică.

1.4 .Oferta turistică – caracteristicile și factorii de influență ai ofertei turistice

Oferta turistică este alcătuită din totalitatea atracțiilor turistice care stimulează vizitarea lor. Practic, oferta turistică a unei zone, include ansamblul componentelor ce sunt puse în evidență pentru activarea cererii turistice.

Producția turistică constituie ansamblul de servicii care antrenează forța de muncă, echipamentele de producție și produsele materiale, și datorită mediului din cadrul unei ambianțe specifice, se concretizează într-un consum real.

Oferta turistică este formată din oferta turistică primară și secundară. Cea primară este constituită din ansamblul resurselor apărute în mod natural, iar oferta secundară este reprezentată de resursele făcute de om (resurse arhitecturale, culturale etc.).

Oferta turistică a unei zone va fi concretă, atunci când va însuma anumite însușiri în vederea activării consumului turistic, mai ales în momentul în care elementele indispensabile de găzduire a turiștilor și de ocupare a timpului în perioada concediului sau vacanțelor vor evolua în mediul reprezentativ al valorilor primare și secundare, ca efect a infrastructurii și a creșterii bazei materiale a turismului.

Oferta turistică primară se deosebește de cea secundară după valorile naturale. Ele sunt făurite de natură de-a lungul timpului și în spații diferite.

Ambele oferte, atât cea primară, cât și cea secundară, sunt necesare în ramura turismului și formează “materia primă”, în consumul de activități turistice, caracteristice fiecărui produs turistic.

“Materia primă” fiind restrânsă, micșorează “spațiul turistic”, și de asemenea eventuala utilizare a unui ținut predominant turistic. În acest caz, trebuie recunoscute valorile turistice care coincid fundamentului incontestabil care permit o estimare exactă a capacității de a schimba valorile posibile și resursele întrebuințabile în scopuri turistice.

Cererea și oferta, fiind în raport de cauză-efect, ele se clasează una față de cealaltă ca factor hotărâtor sau ca factor rezultant a acestei evoluții. Potrivit acestui considerent, caracteristicile produsului turistic fixează și ofertei turistice însușiri referitoare la capacitate, organizare și la aspecte variate orientate către îndeplinirea nevoii de consum a turiștilor care iau parte la diverse forme de turism, spijinind elementele care măresc sau restrâng circulația turistică.

Totalitatea de bunuri și servicii sunt elemente ale ofertei turistice., iar concretizarea lor este o funcție a capacității receptoare. Întrucât capacitățile de primire turistică mărginesc oferta turistică în cuprinsul zonei sau al teritoriului, oferta rămâne inflexibilă în comparație cu flexibilitatea cererii turistice.

Limitele ofertei turistice pot fi permanente sau având caracter sezonier. Acest lucru se determină în funcție de situațiile stricte pe care le îndeplinesc valorile naturale, în vederea acceptării de către turiști într-o perioadă dintr-un an.

Preocuparea pentru consumul turistic apare pe parcurs, ca și cauză a influenței cererii turistice la punctul de origine a posibililor turiști. Aceste situații determină atenția consumatorului de servicii turistice și totodată provoacă motivațiile turistice.

Investigarea legăturii universale dintre factorii motivaționali care ajută sau împiedică circulația turistică ajută la localizarea promptă a ofertei turistice în vederea îndeplinirii cerințelor de consum ale locuitorilor pentru serviciile turistice.

Cele mai importante caracteristiciale ofertei turistice sunt considerate ca fiind următoarele:

se adresează unei cantități mari de consumatori posibili;

exprimă o mare complexitate, influențată atât de organizarea ofertei, cât și de compoziția producției;

determină consumul turistic, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ;

presupune o capacitate semnificativă de investiții pentru amenajarea turistică destinată componentelor funcționale și recreative;

prezintă un evident caracter de înlocuire;

transmite un caracter inflexibil și rigiditate;

susține caracteristicile suplimentare prestațiilor turistice;

Aceste caracteristici ale ofertei necesită a fi studiate și știute de către agenții economici introduși în preocuparea turistică, în scopul asocierii acesteia, cu cererea turistică și totodată, cu creșterea eficacității la grad de legătură și ramură.

Factorii principali care influențează oferta turistică sunt:

prețurile altor produce insuflă oferta turistică spre o dezvoltare a prețului unui produs, determinând producătorul să-și redirecționeze resursele spre acel produs spre defavoarea altora.

modificările în costurile de producție influențează oferta spre direcția de scădere a costurilor de realizare, derminând o creștere a ofertei prin culegerea noilor ofertanți și invers.

progresul tehnic influențează oferta prin îmbunătățirea structurii materiale pentru desfășurarea serviciilor turistice și creșterea valorii produselor și a nivelului de mulțumire a consumatorilor.

factorii conjuncturali care influențează oferta sunt: manifestații, conflicte, vremea.

Pe lângă acești factori și alții influențează volumul, organizarea și dezvoltarea ofertei turitice atribuindu-i o mare variație și o energie proeminentă.

CAPITOLUL 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI POTLOGI

Comuna Potlogi este alcătuită din cinci sate: Potlogi, Pitaru – atestat documentar în anul 1471, Vlăsceni – atestat documentar în anul 1733, Românești – atestat documentar în anul 1480 și Podu Cristinii – atestat documentar în anul 1596.

Satul Potlogi, reședință a comunei cu același nume, a fost certificat documentar în anul 1580, la data de 6 februarie. Satul Potlogi a avut parte de o dezvoltare considerabilă în secolele XVII – XVIII, datorită așezării avantajoase pe care o deținea pe drumul de legătură dintre fosta capitală a Țării Românești, Târgoviște, și actuala capitală, București. Un alt avantaj al comunei Potlogi l-a înfățișat situarea într-o zonă productivă, înconjurată de păduri, și străbătută de apele reci și limpezi alerâurilor Argeș și Sabar, fapt ce a favorizat evoluția atât a agriculturii, a zootehniei, cât și a comerțului și a meșteșugurilor tradiționale.

Punct de intersecție, comuna Potlogi, se leagă de cele trei mari orașe, București, Târgoviște și Pitești prin rețeaua de drumuri județene și naționale și prin autostrada A1.

2.1.Așezare geografică

Așezată în sud-vestul județului Dâmbovița, în Câmpia Titului, comuna Potlogi este traversată de râul Sabar, pârâul Șuța și delimitată la vest de râul Argeș.

Se învecinează la Sud cu județul Giurgiu, la Est se află comunele Poiana și Lungulețu, Comuna Odobești la Nord, comuna Corbii Mari la Vest. Situată la intersecția DJ 711 A (Bilciurești – DN 71-DN 7-A1/E – Corbii Mari DN 61) cu DJ 401 A (Bolintin Vale – A 1/E – DN 7 Găiești).

2.2.Istoric

Comuna „POTLOGI”, își trage numele de la „potlog”, cuvânt care înseamnă bucată de piele cu care se cârpește, se peticește încălțămintea, potlogarul fiind cizmarul cârpaci.

Atestată documentar la data de 6 februarie 1580, comuna Potlogi a profitat de o situație unică, în secolele XVII și XVIII, atunci când s-a înregistrat o creștere a agriculturii, a comerțului, a creșterii animalelor și a meșteșugurilor. Situată pe drumul de legătură dintre fosta capitală a Țării Românești, Târgoviște, și actuala capitală, București, localitatea Potlogi îi stârnește curiozitatea Domnitorului Constantin Brâncoveanu. De aceea, între anii 1683-1698, domnitorul român construiește, la Potlogi, Curtea Domnească, monument istoric de o importanță națională, care înfățișează concomitent și un început pentru arhitectura brâncovenească la începutul secolului al XVIII-lea.

În anul 1776, la Potlogi, este consemnat un târg săptămânal, care funcționa și funcționează încă în fiecare zi de luni. După anul 1838, târgul de la Potlogi a devenit foarte de activ, prin prezența a 42 de meșteșugari (boiangii, cojocari, fierari, croitori, mămulari, olari, pielari, țesători, morari și brutari).

La 1838, comuna Potlogi prezenta statutul de localitate foarte mare, cu o populație de 1614 locuitori. În perioada interbelică, aici, se desfășoară o activitate economică intensă, animată, printre altele, de o societate pentru cumpărat pământ (imobiliară) și o bancă comercială.

În satul Pitaru, localitate componentă a comunei Potlogi, s-a născut cel mai mare pictor al românilor, Nicolae Grigorescu, al șaselea copil al lui Ion și al Mariei Grigorescu. La moartea tatălui, în 1845, familia se mută la București.

2.3.Cadrul natural

Comuna Potlogi se înregistrează în marea subdiviziune climatică a zonei semiumede, caracteristică pădurilor de foioase.

Clima se definește prin amplitudini termice destul de mari, provocate de răcirea intensificată a atmosferei pe timpul iernii, datorită introducerii maselor de aer arctic din nordul continentului, și de temperaturile ridicate de pe timpul verii, stârnite de masele de aer cald dinspre Mediterană.

Fauna și flora sunt caracteristice zonei de pădure, fiind prezente soluri argilo-fluviale și brune argiloase compacte. În aria pădurii care s-a păstrat, în rândul florei, găsim gorunul, fagul, ulmul, teiul și frasinul, iar în rândul faunei întâlnim iepurele, vulpea, veverița, iar în iernile cu ger și precipitații bogate, lupul.

Unele dintre florile protejate în zonă sunt:

– bujorul românesc, cu flori mari, roșii-sângerii, ce are perioada de înflorire în lunile mai-iunie, facându-l astfel o plantă deosebit de atractivă, care se întâlnește prin poienile însorite de la extremitatea pădurilor;

– brândușa galbenă, este o plantă perenă cu flori de culoare galben–portocaliu.

Resursele minerale sunt reprezentate de gazele de sondă și de petrol.

2.4.Activitate economică

Comuna Potlogi a prezentat întotdeauna o activitate economică puternică, datorită poziționării în zona fertilă a Câmpiei Române.

Datorită potențialul economic prezent atât în industrie, comerț, agricultură, cât și datorită prestărilor de servicii, și a altor elementele și funcții socio-culturale, comuna Potlogi se plasează în rândul celor mai mari și mai redutabile localități ale județului Dâmbovița.

Principale domenii de preocupare sunt agricultura, comerțul și industria. Industria este simbolizată într-o mare măsură de fabrica de mobilă SC Exploit SRL, care are o piață de desfacere atât în țară, cât și în străinătate, confecționând mobilier pentru casă și birouri, din materie primă românescă, dar cu tehnologie și  echipamente italiene. De asemenea, industria mai este susținută și de o secție de confecții metalice, o fabrică de vopsele, o secție de extracție a petrolului și a gazelor naturale, o secție de tors lână, trei brutării, un laborator de patiserie, patru mori pentru cereale, două balastiere și o societate de prestări servicii agricole.

Târgul săptămânal reprezintă locul principal unde comerțul se desfășoară într-o zonă amenajată special, pe o suprafață de aproximativ 10.000 mp. Localnicii având astfel ocazia, de a-și valorifica și comercializa produsele din gospodăriile proprii dar și animalele. Totodată la nivelul comunei, sunt înregistrate, peste 20 de unități comerciale, sub formă de magazin mixt. De asemenea, există un număr aproximativ de 50 de meseriași calificați în practicarea meseriilor de: fierar, vopsitor fibre textile și de lână, sudor, vopsitor auto, constructor etc.

Pe raza comunei Potlogi, agricultura constituie o puternică sursă de venit, astfel fiind desfășurată de 3450 de proprietari de terenuri și animale, care lucrează aproximativ 6500 ha de teren cultivabil, cu ajutorul unui număr remacabil de tractoare și utilaje agricole.

Pe teritoriul comunei, se află de asemenea și un intens bazin legumicol, legumele cultivându-se atât în câmp deschis, cât și în sere și solarii. Datorită recoltelor bogate, și pentru a ajuta la economia comunei, producătorii, au teren de desfacere atât pe piețele capitalei cât pe cele ale orașelor Titu, Găești și Pitești.

2.5.Sănătate și asistență socială

Asistența medicală pe raza comunei Potlogi este susținută de 17 medici (generaliși, de familie, dentiști, farmaciști) și 18 asistenți, desfășurându-și activitatea în centre medicale specializate.

Instituții medicale prezente în comuna Poltogi sunt:

Dispensarul uman Potlogi;

Dispensarul uman Românești;

Dispensarul uman Vlăsceni.

În perimetrul comunei activează și 4 farmacii moderne.

Fiind în curs de constituire, laboratorul de analize medicale și de radiologie din cadrul centrului de sănatate Potlogi, încă nu prezintă un personal calificat.

2.6.Învățământ

În localitatea Potlogi există 8 unități școlare:

4 grădinițe cu program normal, în satele Potlogi, Românești, Pitaru și Vlăsceni, cu un număr de aproximativ 298 de preșcolari înscriși;

3 școli gimnaziale, în satele Potlogi, Pitaru și Românești, iar în satul Vlăsceni există o școală cu nivel primar, în total înregistrându-se un număr de aproximativ 1069 de elevi;

Activitatea școlară este desfășurată de 83 de persoane didactice structurate astfel: 44 titulari, 9 suplinitori necalificați, 20 suplinitori calificați, iar 9 ca personal nedidactic și o persoană didactiă auxiliară.

Absolut toate unitățile de învățământ din comuna Potlogi beneficiază de: instalație de apă curentă, grupuri sanitare, încălzire prin centrală, laboratoare de informatică. Școala Gimnazială Potlogi este dotată și cu o sală de sport cu vestiare, un teren de sport și un atelier școlar.

2.7. Cultură și culte

Activitatea social-culturală, este reprezentată de cele două cămine cultural și de biblioteca publică, aflată în centrul satului Potlogi, ce are o capacitate de 35 locuri, iar fondul de carte de care dispune este de aproximativ 13.000 de exemplare.

În prezent, activitățile desfășurate în căminele culturale sunt puține și rare, în esență fiind vorba de serbări scolare, uneori spectacole, sau evenimente sociale, precum nunți, botezuri.

În ceea ce privește locașurile de cult, în comună există 6 biserici de ritm ortodox: Biserica Sfântul Dumitru – Potlogi, Biserica Adormirea Maicii Domnului – Potlogi, Biserica Sfântul Nicolae – Vlăsceni, Biserica Adormirea Maicii Domnului – Pitaru, Biserica Adormirea Maicii Domnului –Strâmbeanu, Biserica Sfântul Nicolae – Românești.

2.8.Turism

Poziționat central, Asamblul Monumental Constantin Brâncoveanu, reprezintă principalul obiectiv turistic al comunei Potlogi. Palatul de la Potlogi se află printre cele mai unitare monumente brâncovenești, acesta fiind mărginit pe trei laturi de ziduri înalte, iar pe latura din nord de cursul pârâului Tudorel, afluent al râului Sabar. Recent lucrările de restaurare au pus în valoare numeroasele vestigii ale decorației interioare și exterioare.

Un alt obiectiv turistic îl reprezintă bustul pictorului Nicolae Grigorescu situat în centrul localității Pitaru, despre a cărui copilărie pe meleagurile noastre, din păcate, se știu foarte puține lucruri.

În partea veche a satului Pitaru, numită Strâmbeanu există o biserică foarte veche ce datează din anul 1672. Declarată monument istoric, lăcașul de cult păstrează încă picturile interioare originale, un edificiu ce merită văzut, dar și o icoana veche ce se presupune că ar fi pictată de însuși Nicolae Grigorescu și care a fost adusă aici de unul dintre cumnații săi la ceva timp după moartea pictorului.

2.9.Sport

Activitatea sportivă se desfășoară pe cele trei terenuri special amenajate atăt în satele Potlogi și Pitaru cât și Românești. Cele două echipe active de fotbal ocupând un loc fruntaș în divizia județeană. De asemenea, în cadrul Școlii Generale Potlogi, există o sală de sport modernă, în care se derulează orele de educație fizică, dar și celelalte activități specifice ale elevilor.

2.10.Agrement

Ca modalitate de petrecere a timpului liber pe malul râului Argeș, în punctul numit „Balta”, este amenajată o plajă naturală, cu suprafața de 1,5 ha, unde turiștii și cetățenii comunei își pot petrece sezonul de vară și timpul liber. În zona imediat apropiată, funcționează câteva puncte comerciale, unde se pot găsi produse de patiserie și băuturi răcoritoare. Frumusețea locului este desăvârșită de parcul natural ce înconjoară plaja.

CAPITOLUL 3. OPORTUNITĂȚI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN COMUNA POTLOGI

3.1. Oferta locală

Localitate emblematică “Potlogi” – nume de rezonanță istorică și important centru economic și social din județul Dâmbovița, așezată în inima câmpiei între râurile Argeș și Șabăr a cunoscut ample mutații de destin până în zilele noastre.

3.1.1.Istoria locală se înscrie pe axa periodicității evoluției naționale înregistrând mărturii elocvente încă din epoca primitivă. Ascensiunea localității, destinul și afirmarea plenară sunt marcate însă de existența resedinței domnești a lui Constantin Brâncoveanu. În anul 1678 moșia a fost cumpărată de către viitorul domn care a acordat locului o atenție deosebită. După cumpărare a ridicat biserica domnească în anul 1683, iar în primăvară anului 1698 a început zidirea palatului căruia i-a acordat o atenție deosebită după cum relatează cronicarul Radu Greceanu – “Maria Să în București n-au mai șezut ci s-au ridicat de au mers la Potlogi, de unde au văzut casele Mariei Sale ce se lucrau acolo”. În toamna meșterii din Dalmația au dat castelul la roșu.

Întorcându-se de la Târgoviște spre București, domnitorul a poruncit meșterilor să așeze deasupra ușii foișorului principal pisania care străjnuie și astăzi monumentul. Această dată este considerată piatră de temelie a viitorului localității dar și a zonei deoarece în mod regulat în drumul spre Târgoviște dar și la întoarcere domnitorul se oprea aici.

Dezvoltarea economică a localității a început prin înființarea unui târg prosper care i-a adus mai târziu, în anul 1831 statutul de localitate urbană, condusă de o comisie până în anul 1864 când a luat ființă primăria comunei urbane Potlogi. Târgul a avut un rol hotărâtor pentru comună și zona, fiind amplasat în apropiere de marele drum comercial care lega Piteștiul de București și făcea legătură cu marile orașe din Transilvania, Sibiul și Brașovul.

Astăzi existența târgului săptămânal de la Potlogi pe același amplasament reprezintă un punct strategic economic și comercial care a condus în timp la formarea unei conștiințe comunitare a transformărilor spiritual și morale ale localității.

Paralel cu târgul, există pe moșia brâncovenilor și o localitate cu o populație mult mai numeroasă decât a târgului, condusă de la 1832 de un sfat sătesc, iar de la 1864 de primăria comunei Potlogi rurali. Evoluția economică ulterioară a făcut ca în anul 1898 cele două localității să se unifice devenind primăria comunei Potlogi.

Toate aceste monumente, biserica domnească, palatul domnesc și târgul săptămânal sunt mărturii ale unui trecut înnobilat de personalitatea marelui Brâncoveanu care a îndrăgit acest colț de țară și l-a inzeztrat cu aceste nestemate care au devenit peste timp arc al prezentului și viitorului nostru.

Potlogiul a fost și va rămâne emblemă unui moment istoric de neegalat, Vodă Brâncoveanu devenind simbolul acestei vetre potlogene, el care a fost mistuit de dragostea de neam și de credință.

Potlogi și Brâncoveanu sunt dovezile statorniciei și ale biruinței adevărului, sunt altarele neprihănirii cugetului, trepte spre mâine, izvoare dătătoare de încredere în flacăra vie a simțirii românești și în puterea de sacrificiu.

3.1.2. Palatul domnesc

Palatul de la Potlogi a fost finalizat în anul 1698, după cum aflăm din pisania fixată în peretele de deasupra ușii de intrare: “Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiul lui Constantin Brancoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”.

Palatul de la Potlogi este primul palat din seria celor 4 pregătite pentru fii săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei.

Palatul prezintă, excluzând sacnasiul (încăpere mică la catul de sus al caselor domnești și boierești de altădată, ieșită în afară din fațada clădirii) și foișorul intrării, un plan dreptunghiular (32×23). Are în componentă sa o pivniță, un parter și etajul. Pe cele patru lături existau patru scări, dintre care astăzi se păstrează numai două, ce facilitau accesul dinspre palat spre curte și grădini. La nivelul parterului, pe jumătate îngropată, se află pivniță. Este încadrată simetric de camera de serviciu la est și vest, precum și de logia nordică a parterului. Pivnița, cu accesul prin colțul de sud-est al palatului, este boltită în calote, sprijinite de un stâlp central. Deasupra acestui stâlp se află o ascunzătoare boltită, care face legătură cu camera tezaurului, situată la etaj, dar și cu exteriorul, printr-un culoar boltit, care se mai păstrează intact și azi. Etajul este compartimentat conform unor criterii funcționale complexe, cuprinzând o sala de ospețe, apartamentele doamnei și ale domnului, camera tezaurului, loggie, umblători și un sacnasiu. Încăperile etajului erau luminate prin ferestre mari, arcuite la partea superioară. Pereții interiori, că și cei exterior, erau decorați cu stucaturi, cu influențe decorative aparținând atât stilului renașterii italiene târzii cât și stilului oriental. Foișorul de pe latura sudică, adăpostește intrarea principală. Din elementele sculptural din calcar de Albești, care îl decorează, se remarcă pisania, încadrată în peretele de deasupra intrării. Platul avea două logii suprapuse pe latura Nordică. Loggia de la etaj ocupă partea central a fațadei de nord a palatului. Loggia se prezintă ca un balcon pe stâlpi ornamentați în stil baroc, inclus în planul clădirii. Ea era locul contemplării, al liniștii, locul de priveală spre grădina intotdeauna îngrijită și spre heleșteul din partea de nord a curții.

Odată construită curtea domnească, importanța satului crește, fiind unul dintre locurile privilegiate din itinerariul domnitorului Brâncoveanu. După mazilirea domnitorului și masacrarea sa alături de cei patru fii la Constantinopol, palatal nu își mai găsește un stăpân care să îl pună în valoare.

Curtea Brâncovenească este situată în centrul localității Potlogi, la intersecția drumurilor care conduc spre Pitaru- DN 7 și spre Zidurile-Crovu-Odobești-DN 7. Vechea curte domnească este de formă dreptunghiulară cu laturile de 126 m în fațadă și 180 de m în adâncime. Mărginită la nord de apele unui heleșteu și închisă pe celelalte trei lături cu un zid înalt de cărămidă.

Ansamblul este compartimentat în trei curți, separate prin șiruri de clădiri cu portice și ziduri: – curtea principală sau curtea de primire;

curtea de serviciu sau curtea slijitorilor;

grădinile.

Cea mai întinsă dintre curți este curtea de primire, de formă aproape pătrată, ce se întinde de la intrare până la fațada de sud a palatului. Curtea de serviciu, sau a slujitorilor, este dreptunghiulară și ceva mai scurtă. Este situată la stânga celei principale și avea accesul pe latura de vest a incintei. Motivația acestei separări rezidă în diferența de statut social, întrucât domnul nu împărțea același spațiu cu slugile. Cea de a treia curte, care forma grădina, cuprinde toată partea de nord (circa 2/3 din incintă), inclusiv clădirea palatului, până în lunca Sabarului.

Turnul de intrare

Accesul în curtea de primire se făcea, că și astăzi pe sub poartă monumentală de pe latura de sud, arcuită, boltită în calotă, peste care se înălța foișorul. Intrarea este străjuită de camerele corpului de garda, situate în lateralele curții.

Casa slujitorilor

În dreapta intrării se află camerele servitorilor private ai familiei domnești, înșirate cu spatele la zidul de incintă de pe latura de sud. Este vorba despre slujitorii care însoțeau familia domnitoare în drumurile sale mai ales cele dinspre București spre Târgoviște. Între aceștia, foarte probabil s-au aflat secretarul domnitorului, italianul Anton Maria del Chiaro, slujitoarele apropiate ale Doamnei Maria (doicile), sau bucătării favoriți. Ceilalți slujitori erau localnici iar ei îngrijeau permanent palatal și curtea, nu doar în momentele când familia și suita marilor boieri locuiau aici.

Cuhnea (bucătăria) domnească

Cuhnia este situată în colțul de sud-est al curții principale, în dreapta intrării. Ea s-a păstrat numai la nivelul funațiilor, pe plan pătrat, restul construcției fiind refăcut în totalitate.

Cuhnia reprezintă o construcție separată de corpul palatelor sau conacelor boierești, cu o autonomie completă, la o distanță apreciabilă, pentru a evita pericolul major de izbucnire a incendiilor. Inconvenientul principal îl constituia transportul mâncărurilor, care se răceau până ajungeau la masă.

Droșcăria

Atelierul pentru confecționarea și repararea droștelor (trăsuri, birje) este amplasat în stânga intrării principale.

Luxoasele trăsuri ale domnului se aflau depozitate, la rândul lor, într-o construcție pe măsură, droșcăria, ale cărei urme au fost descoperite pe cale arheologică. Ca și cuhnia, și droșcăria a fost reconstruită, pentru a putea vedea și astăzi ceea ce acum 300 de ani abia era înălțat.

Umblătoarea

Două mici cămări având bolțile terminate cu lanternouri pentru aerisire serveau ca umblătoare (toaletă).

Zidurile de incintă

Deosebit de înalte, ele înconjoară din trei părți reședința. Pe zidurile laturii sudice erau ancorate o serie de construcții, precum Turnul de intrare, Poartă slugilor, Camerele de gardă, Cuhnia, Grajdurile și Droșcăria. Zidul laturii de est face corp comun cu cu încăperile destinate servitorilor palatului și cu vechea casă boierească a lui Brâncoveanu. Pe latura nordică, unde nu există zid de incintă, se aflau heleșteul domnesc și albia pârâului Tudorel.

Biserica

Prima construcție brâncovenească de pe moșia de la Potlogi, înaintea tuturor celeorlalte părți ale ansamblului domnesc, a fost biserica. Viitorul paraclis al curții domnești a fost inchinat Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, fiind sfințită în anul 1683. Aceată biserica deschide seria lăcașurilor sfinte ce definesc stilul brâncovenesc, caracterizat prin ornamentația bogată a ancadramentelor și a coloanelor, pridvorul deschis (lipsește la Potlogi), boltirea în semicilindru sau cupole sferice, decorul sculptat în piatră în care predomină motivele florale. Tabloul votiv din pronaos îl înfățișează în partea stânga pe domnitor împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei. În dreapta, sunt zugrăvite Doamna Maria împreună cu cele șase fiice.

Inițial biserica a fost construită cu o singură turla, însă de-a lungul veacurilor edificiul a cunoscut mai multe transformări. În anul 1904, în vremea regelui Carol I, s-a adăugat o a doua turlă și a primit al doilea hram, cel al Sfântului Ierarh Nicolae. În perioada 2010-2013, biserica a fost restaurată integral, fresco brâncovenească putând fi admirată și astăzi, chiar dacă nu în întreg lăcașul.

3.1.4. Monumentul Eroilor din Războiul de Independență-1877

Inaugurat în octombrie 1910, monumentul este situat în centrul localității, în apropierea Palatului Brâncovenesc. Autorii monumentului sunt Inginerul Nicolae Bruneanu din Târgoviște și sculptorul Aristide Iliescu. Sculptura imaginează un soldat în uniformă de dorobanț. Statuia turnată în bronz, înfățișează un militar în mărime naturală, cu arma pe umărul stâng și goarna în mâna dreapta. Soclul, înalt de 4 metri, este ridicat pe un soclu de piatră. Pe cele patru fete ale soclului, pe plăci de marmură albă sunt săpate versuri omagiale, precum și numele eroilor din comună, căzuți pentru cucerirea independenței patriei.

3.1.5. Centru de petrecere a timpului liber

În centrul localității se află complexul The Pentagon House care dispune de o pizzerie (cca. 50 de locuri), o terasă deschisă pe timp de vară, un club de noapte și un spațiu destinat jocurilor sociale: șah, rummy, table și billiard.

Un alt spațiu de petrecere a timpului liber este și Berăria Potlogi, situată la aproximativ 150 de metri de Ansamblul Monumental. Berăria Potlogi este un loc de recreere și relaxare atât pentru localnici cât și pentru turiști. Localul dispune de un restaurant cu o capacitate de 150 de locuri, unde se organizează evenimente speciale (zile onomastice, petreceri private, botezuri). Un avantaj de care dispune localul îl reprezintă faptul că este deschis 24 de ore/7 zile pe săptămână.

3.1.6. Tipuri și forme de turism practicate în zona și valorificarealor

Turismul rural în comuna Potlogi este în curs de dezvoltare. În ceea ce privește turismul rural, acesta ar putea aduce mari câștiguri comunei, nu doar economice ci și câștiguri în ceea ce privește mediatizarea și cunoașterea acestui areal. Principalul furnizor de turism în acest areal este Ansamblul Monumental al Curții Domnești de la Potlogi.

Turismul cultural. Reședința de comună, Potlogi oferă turiștilor care practică turismul cultural, Curtea Brâncovenească, Palatul de la Potlogi, Biserica Domnească, Turnul porții principale, cu camerele de gardă, Biserica “Adormirea Maicii Domnului”-Stranbeanu 1722-1730, tradiții locale.

Turism sportiv. Spațiul rural reprezintă un mediu important pentru desfășurarea diferitelor activitiati sportive. Se pot menționa cicloturismul, pescuitul, activități de orientare turistică. Printre activitățile turistice cu un caracter general rural putem menționa plimbatul cu căruță, echitația, observarea naturii, fotografierea, cunoașterea patrimoniului rural, sărbătorile rurale. Toate acestea sunt posibil de realizat în cazul comunei, acesta dispunând de tot ce este necesar pentru practicarea turismului sportiv. Și anume pentru activitățile sportive, turiștilor le este pusă la dispoziție baza sportivă situată între satul Pitaru și reședința comunei Potlogi.

Turism de agrement. Turismul de agrement a început în ultimii ani să se dezvolte, foarte mulți turiști manifestând o atracție din ce în ce mai mare față de această formă de turism. Turistul este tentat din ce în ce mai mult să observe natura și chiar să se integreze prin intermediul diferitelor activități cum ar fi observarea păsărilor, identificarea speciilor de plante, culesul plantelor medicinale, a fructelor de pădure sau a ciupercilor. Animația și agrementul au loc important în ocuparea timpului într-un sejur turistic, acesta putând fi realizat și de săteni.

3.2. Cererea de servicii turistice pentru comună Potlogi și comportamentul de consum al turiștilor

În ultimele luni, cererea de servicii turistice pentru comuna Potlogi, a fost în continuă creștere, datorită redeschiderii Palatului Brâncovenesc și a curții Domnești de la Potlogi, astfel fiind foarte căutat și tranzitat de o mulțime de turiști, dornici de cunoașterea stilului brâncovenesc, de aflare a legendelor locale și a epocii Brâncovenești.

Încă nu se cunoaște numărul exact de turiști din ultimul an, datorită faptului că a fost dat spre vizitare în urmă cu doar 6 luni, de aceea, prin intermediul personalului Ansamblului Brâncovenesc, am reușit să aproximez un număr de turiști, din fiecare lună, astfel:

în luna Decembrie 2015, Ansamblul Brâncovenesc a fost vizitat de aproximativ 2000 de turiști, datorită evenimentelor organizate de către cei din conducerea Ansamblului, și anume, vizita lui Moș Crăciun, și concerte susținute de către Corul de copii din Comuna Grajduri, județul Iași;

în luna Ianuarie 2016, Ansamblul Brâncovenesc a fost vizitat de aproximativ 700 de turiști, cei mai mulți dintre ei fiind în timpul vizitei oficiale a Premierului Dacian Cioloș;

în luna Februarie 2016, Ansamblul Brâncovenesc a fost vizitat de aproximativ 600 de turiști;

în luna Martie 2016, Ansamblul Brâncovenesc a fost vizitat de aproximativ 800 de turiști, numărul acestora crescând în perioada de vizită a unor arhitecți străini din Republica Moldova;

în luna Aprilie 2016, s-a atins un număr record de turiști, datorită Programului Săptămâna Scoala Altfel, astfel Ansamblul Brâncovenesc fiind vizitat de aproximativ 600 de turiști pe zi, și aproximativ 4000 de turiști în săptămâna 18-24 aprilie;

– în luna Mai 2016, Ansamblul Brâncovenesc a fost vizitat de aproximativ 500 de turiști, cei mai mulți fiind în zilele de week-end.

Pentru luna iunie 2016, se aproximează un număr de peste 1000 de turiști, datorită faptului că este începutul sezonului de vară și al concediilor, și vacanța de vară a copiilor, astfel turiștii rezervându-și timp pentru recreere și relaxare în incinta Ansamblul Brâncovenesc.

În prezent, se aproximează un număr total de 8000 de turiști, ce au vizitat Ansamblul Brâncovenesc și Curtea Domnească de la Potlogi. Deoarece, Ansamblul Brâncovenesc se află încă în perioada de promovare, nu a fost întrodus un sistem de taxare, intrarea fiind liberă.

Tipurile de turiști care sosesc în zona comunei Potlogi sunt foarte variate, astfel întâlnim:

– tipul turistului dornic de relaxare și recreere, acest tip de turist este interesat în deosebi de facilitățile Clubului Insieme Grand Resort, căutând astfel modalități de relaxare la piscina special amenajată, la pescuit sau la spa,

– tipul turiștilor în grupuri organizate, de obicei sunt turiști aflați în pelerinaje, la mănăstiri, biserici, aceștia sunt în căutare de liniște și pace sufletească,

– tipul turiștilor de afaceri, sunt acei turiști care vin la Clubului Insieme Grand Resort pentru conferințe, team buildinguri, sau workshopuri, și care după ședințele sau congresele pe care le susțin, sunt dornici de relaxare și de vizitare a Ansamblul Brâncovenesc și a obiecivelor turistice din zonă,

– tipul turiștilor individuali, sunt exemplul de turiști care pleacă în căutarea necunosutului, neavând un program după care să se ghideze, sau un obiectiv anume de vizitat,

– tipul turiștilor sportivi, acest tip de turiști sunt în permanență în căutarea de activități de mișcare. Cei mai mulți turiști de acest gen vin în comuna Potlogi pentru a parcurge traseul cicloturistic ”Pe urmele lui Brâncoveanu”, care are o lungime de 42 de kilometri, și care pornește din centrul localității Potlogi, și se sfârșește în localitatea Bolintin-Vale.

– tipul turiștilor în grupuri organizate de către scoli, acest tip de turist este reprezentat de elevii de scoală primară, gimnazială sau de către elevii din cadrul liceelor. Acest tip de turiști este cel mai frecvent întălnit în cadrul Ansamblului Brâncovenesc, deoarece elevii sunt dornici de cunoaștere.

3.3. Posibilități de cunoaștere a zonei

Comuna Potlogi a devenit un pol important al turismului istoric românesc, mai ales după reabilitarea și redeschiderea pentru publicul vizitator.

Cel mai efiecient mijloc de promovare a turismului, în general în România și în particular în comuna Potlogi, îl constituie publicitatea realizată de turiștii care au vizitat zona și care au fost satisfăcuți atât de obiectivele turistice, cât și calitatea serviciilor de care au beneficiat.

Palatul Brâncovenesc de la Potlogi reprezintă unul dintre cele mai prețioase monumente de arhitectură civilă românească medieval, deoarece păstrează, nealterate, infățișearea și proporțiile inițiale. Restaurarea și repunerea în circuitul cultural și turistic a acestui monument a fost și este o prioritate și va constitui, cu siguranță, un reper cultural major la nivel național și european.

Centrul de informare turistică se ocupă de promovarea localității Potlogi, prin diferite modalități, și anume:

promovarea cu ajutorul rețelelor de socializare, având o pagină de Facebook;

promovarea cu ajutorul pliantelor, ghidurilor, broșurilor și fluturașilor;

promovarea cu ajutorul internetului, având de asemenea și un site;

promovarea comunei și a Ansamblului Brâncovenesc la diferite târguri de turism din zonă și din țară: Târgul European al Castelelor din Hunedoara, Târgul de turism din Iași, Târgul de turism al României, Târgul de turism din Aninoasa, Târgul de turism de la Romexpo, Târgul de turism din Covasna.

la promovarea comunei Potlogi, participă într-o mare măsură și Clubul Insieme Grand Resort, datorită renumelui, atât pe plan local, cât și pe plan regional.

În cadrul Centrului de Informare Turistică, sunt angajate 2 persoane care se ocupă de promovarea comunei la târgurile de turism din țară, dar și de îndrumarea și informarea turiștilor spre obictivele de interes turistic din zonă.

Atât în timpul lucrărilor de restaurare, cât și după marea redeschidere din Noiembrie 2015, Ansamblul Monumental al Curții Domnești de la Potlogi, a beneficiat de multiple vizite din partea oamenilor politici, și a autorităților de la Consiliul județean Dâmbovița, promovând într-un fel sau altul Comuna Potlogi.

Așadar, prima vizită oficială a fost din partea fostului premier Emil Boc, și a Elenei Udrea, în timpul restaurării Ansamblului Brâncovenesc din anul 2011, unde au semnat contracte de finanțare pentru asfaltarea drumurilor din comună, și desigur continuarea lucrărilor de restaurare a Palatului Brâncovenesc. Următoarea vizită oficială a fost cea a ministrului Muncii, Rovana Plumb, din anul 2012, în care lucrările de restaurare erau încă în derulare. O altă vizită oficială a fost cea a fostului vicepremier, Liviu Dragnea, acesta de asemenea efectuând o vizită în șantierul de la Palatul Brâncovenesc, urmărind lucrările de restaurare a palatului și de reconstrucție a spațiilor care au dispărut în timp.

Ultimele vizite oficiale au fost cele ale actualului premier Dacian Cioloș, alături de ministrul Muncii, Ana Costea, și ministrul Educației, Adrian Curaj, la grădinița din satul Podul Cristinii, din localitatea Potlogi, dar și vizitarea Ansamblului Monumental al Curții Domnești de la Potlogi.

În urma tuturor vizitelor oficiale, Ansamblul Monumental al Curții Domnești de la Potlogi, a fost promovat atât în cadrul televiziunilor, locale sau naționale, cât și prin intermediul internetului, a ziarelor on-line, sau chiar în publicațiile locale.

3.4. Măsuri pentru dezvoltarea turismului în comuna Potlogi

Pentru dezvoltarea turismului în comuna Potlogi, recomand următoarele măsuri, și anume, includerea Ansamblului Monumental al Curții Domnești de la Potlogi în ofertele agențiilor de turism, prin colaborarea și crearea de noi parteneriate în vederea promovării Ansamblului Brâncovenesc; o altă măsură, o reprezintă crearea unui parteneriat între Clubul Insieme Grand Hotel și Ansamblul Brâncovenesc, pentru efectuarea de sejururi turistice; iar, printre cele mai importante măsuri de promovare și dezvoltare, o constituie colaborarea cu autoritățile locale din țară și schimbul de materiale promoționale între acestea.

3.4.1. Includerea Ansamblului Monumental al Curții Domnești de la Potlogi în ofertele agențiilor de turism

În vederea includerii Ansamblului Monumental al Curții Domnești de la Potlogi în ofertele agențiilor de turism din cadrul orașelor Târgoviște și București, am identificat cele mai importante agenții de turism, cu care autoritățile să poată colabora pentru promovarea și introducerea Ansamblului Brâncovenesc în circuitelelor turistice. Pentru început am luat în considerare principalele agenții din orașul Târgoviște, și anume: B.T.T. Târgoviște; ALTOURS; BLUE MOON TRAVEL; TOP HOLIDAY;SAIZ TOUR Târgoviște.

În vederea introducerii Ansamblului Brâncovenesc în ofertele agențiilor de turism prezentate, am elaborat o ofertă turistică pentru un week-end în zona comunei Potlogi, astfel:

Prima zi: Vineri

de la ora 08:30 la ora 09:00 primirea și cazarea turiștilor la hotelul din cadrul Clubului Insieme Grand Resort;

de la ora 09:30 până la ora 11:30 servirea micului de jun, în cadrul restaurantului Clubului Insieme Grand Resort;

la ora 12:00 plecarea cu autobuzul spre principalele obiective turistice din zonă;

de la ora 12:30 până la ora 16:30 vizitarea Ansamblul Monumental al Curții Domnești de la Potlogi, Biserica Sfântul Dumitru, Biserica Sfântul Nicolae din Vlăsceni, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Pitaru, Bustul lui Nicolae Grigorescu, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strâmbeanu, Biserica Sfântul Nicolae din Românești;

la ora 17:00 întoarcerea cu autobuzul la Clubul Insieme Grand Resort;

de la ora 19:00 până la ora 20:00 servirea cinei;

după ora 20:00 turiștii au acces la toate facilitățile Clubului Insieme Grand Resort: piscină, spa, terenuri de sport, sala de fitness;

A doua zi: Sâmbătă

08:30 – 09:30 servirea micului de jun;

10:00 plecarea cu autobuzul spre celelalte obiective turistice din zonă: comuna Găiseni și comuna Lungulețu;

11:00 – 15:00 vizitarea obiectivelor turistice: Mănăstirea Căscioarele; Mănăstirea fostul Schit Strâmbul; Biserica Adormirea Maicii Domnului; Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril;

15:30 întoarcerea cu autobuzul la Clubul Insieme Grand Resort;

17:00- 18:30 servirea cinei;

20:00 prezentarea de diferite evenimente cultural – artistice de către copii din zonă, la focul de tabără din parcul special amenajat al Clubului Insieme Grand Resort;

A treia zi: Duminică

08:30 – 09:30 servirea micului de jun;

09:00 participarea la slujba de Duminică de la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Pitaru (lângă Clubul Insieme Grand Resort) pentru cei doritori;

10:00 plecarea cu autobuzul spre centrul satului Potlogi, unde are loc startul traseului de cicloturism “ Pe urmele lui Brâncoveanu”, pentru cei dornici de aventură;

10:30 lecții gratuite de călărie, în cadrul Clubului Insieme Grand Resort pentru copii sub 14 ani;

12:00 servirea prânzului;

după 16:00 se face decazarea de la hotelul Clubului Insieme Grand Resort

Pentru o promovare cât mai intensă, recomand colaborarea și cu agenții din Municipiul București, datorită pieței mai largi de acoperire a turiștilor, și anume: Perfect Tour România; Paralela 45; Genius Travel; TravelPlanner; Alltur; Direct Booking; J'INFO TOURS.

În concluzie, includerea Ansamblului Monumental al Curții Domnești de la Potlogi în ofertele agențiilor de turism, reprezintă cea mai bună metodă de promovare a turismului din zona comunei Potlogi.

3.4.2. INSIEME Grand Resort – o oportunitate de dezvoltare turistică a comunei Potlogi

Amplasat într-un loc încărcat de istorie, beneficiind de un cadru pitoresc și un parc de 50 000 mp, Club Insieme Grand Resort reprezintă alegerea perfectă pentru petrecerea timpului liber, situat la doar 45 de km de București, în Pitaru, județul Dâmbovița, satul natal al lui Nicolae Grigorescu.

Scurt istoric. Clubul Insieme Grand Resort s-a dezvoltat în jurul conacului boieresc ce a aparținut mai întâi lui Ienache Văcărescu, iar ulterior marelui logofăt Filip Lens. Printre cei care au administrat domeniul de la Pitaru în vremea lui Filip Lens, s-a aflat și tatăl pictorului Nicolae Grigorescu.

Deschiderea Clubului Insieme Grand Resort a coincis cu organizarea evenimentului dedicat împlinirii a 171 de ani de la nașterea lui Nicolae Grigorescu.

Cazare și facilități. Clubul Insieme Grand Resort dispune de un hotel de trei și patru stele, cu o capacitate maximă de 110 de locuri, o sala de conferințe cu 250 de locuri perfectă pentru workshop-uri, conferințe și ședințe, un restaurant și un cafe-bar având 250 de locuri. Serviciile clubului includ terapii naturiste, zona de spa, sala de fitness și o piscină. De asemenea, clubul mai dispune de un teren de tenis, un teren de sport multifuncțional și un lac artificial amenajat pentru pescuit. Clubul hotelier pune la dispoziția amatoriilor de echitație și cai de rasă și ponei, iar în viitorul apropiat va avea loc și deschiderea unei saline artificiale.

Evenimente corporate. Datorită poziționării, la doar 45 km de București, Insieme Grand Resort este ales de către numeroase companii naționale și multinaționale pentru organizări de evenimente corporate: conferințe, team buildinguri, workshopuri, congrese, lansări de produs sau evenimente tematice.

Clubul Insieme Grand Resort dispune de asemenea și de o piscină interioară/bazin semiolimpic, cu dimensiunile de 10/15m, adâncime 1.7/2.7 , unde mișcarea fizică se îmbină cu răsfățul oferit de personalul bine pregătit. Iar în sezonul cald, piscină exterioară este un deliciu pentru turiști și invitați.

Health&Spa Insieme. Într-un cadru ideal, liniștit, departe de agitația urbană, cu o suprafață de peste 15 ha și un parc de peste 3 ha, într-o ambianța relaxantă și confortabilă, echipa Health&Spa Insieme îmbină starea de bine cu terapiile profilactice anti aging Ana Aslan, tratamente de reabilitare/refacere și cele mai inovative tratamente cosmetice de înfrumusețare, reîntinerire și remodelare. Viziunea Health&Spa Insieme ilustrează conceptul sănătății în planurile fizic/psihic/emoțional, conceptul sănătății fiind strâns legat de ideea progresivă a îmbătrânirii.

Echitație. Un sport nobil, frumos, care poate fi practicat pe cei 5 cai din rase nobile, iar pentru bucuria celor mici, Clubul Insieme Grand Resort dispune de 2 mânji și 4 ponei.

Pescuit sportiv. Special pentru împătimiți acestui sport, Clubul Insieme Grand Resort a amenajat în mijlocul naturii, într-un cadru feeric, un lac unde turiștii pot să petreacă momente de neuitat.

Sport. Iubitorii de mișcare în aer liber și pasionații de competiții au la dispoziție un teren de tenis și un teren de sport multifuncțional (fotbal, volei, baschet, handbal). Sala de fitness Club Insieme Grand Resort completează gama serviciilor destinate frumuseții și sănătății turiștilor.

Clubul Insieme Grand Resort ajută foarte mult la dezvoltarea localității, atât prin atragerea turiștilor dornici de relaxare, cât și prin atragerea oamenilor de afaceri cu idei de investiții și de dezvoltare.

Numărul turiștilor cazați. Datorită poziționării, dar și accesibilității, numărul de turiști cazați în incinta Clubului Insieme Grand Resort, a fost și este în continuă creștere, cu atât mai mult în ultimele 6 luni, datorită redeschiderii Ansamblului Brâncovenesc din comuna Potlogi. Datorită informațiilor primite de la angajații Clubului Insieme Grand Resort, am aproximat numărul de turiști cazați în ultimele 6 luni, ca fiind următorul:

Decembrie 2015 au fost cazați un număr aproximativ de 160 de turiști;

Ianuarie 2016 au fost cazați un număr aproximativ de 150 de turiști;

Februarie 2016 au fost cazați un număr aproximativ de 140 de turiști;

Martie 2016 au fost cazați un număr aproximativ de 130 de turiști;

Aprilie 2016 au fost cazați un număr aproximativ de 140 de turiști;

Mai 2016 au fost cazați un număr aproximativ de 170 de turiști.

După cum se poate observa, numărul turiștilor variază în funcție de sezon, astfel în perioada sărbătorilor (Decembrie 2015), cât și la începutul sezonului de vară (Mai 2016) numărul turiștilor este în continuă creștere. Din numărul total de turiști cazați pe lună,

În general, turiștii sunt atrași în zonă, de către Clubul Insieme Grand Resort, datorită multitudinii de facilități de care dispune, dar și de liniștea oferită de viața la țară. Aflându-se într-o zonă accesibilă, la doar câțiva kilometri de autostrada București – Pitești, Clubul Insieme Grand Resort, atrage turiști de toate tipurile, fie că sunt în trecere, și vor cazare doar pentru o noapte, fie că sunt în team buildinguri, workshopuri sau congrese, fie pentru un sejur întreg de relaxare, aceștia beneficiază de toate dotările necesare pentru o ședere cât mai plăcută. Turiștii cazați în cadrul Clubului Insieme Grand Resort au acces gratuit la toate modalitătile de relaxare, începând de la piscină, sală de fitness, echitație, pescuit sportiv, și până la tratamente de reîntinerire și remodelare corporală.

Datorită prezenței istoriei și atradițiilor locale, Clubul Insieme Grand Resort, oferă turiștilor dornici de cunoaștere, o oportunitate de vizitare a obiectivelor turistice aflate în zonă dispunând de un ghid turistic bine calificat, și de un autobuz, cu care se efectuează turul principalelor obiective turistice din zonă, în esență Palatul lui Constantin Brâncoveanu și satul natal al pictorului Nicolae Grigorescu.

3.4.3. Colaborarea autorităților locale din România în schimbul de materiale promoționale care pot fi expuse în centrele de informare turistică din țară

Investițile realizate în ultimii ani mai ales în domeniul infrastructurii rutiere, a materialelor informative (crearea centrului de informare turistică), și acțiunile de reabilitare a Palatului Brâncovenesc, reprezintă o dovada în plus a eforturilor prin care primăria comunei Potlogi întelege să contribuie la efortul general de promovare a valorilor locale în vederea dezvoltării turismului în aceasta regiune. În acest sens, primăria comunei Potlogi intenționează să stabilească colaborări permanente cu toate instituțile, societățile și organizațiile care au ca obiect de activitate turismul, în vederea unificării eforturilor de promovare a comunei și de dezvoltare a turismului local.

Principalele activitați ale Centrului local de informare turistică din comuna Potlogi pentru colaborarea cu alte centre de informare sunt următoarele:

informarea generală asupra ofertei turistice locale, regionale și naționale;

punerea la dispoziția turiștilor a materialelor de promovare în mai multe limbi: pliante, ghiduri, hărți;

realizarea materialelor de promovare și a serviciilor turistice oferite;

informarea privind ofertele de cazare;

cooperarea cu autoritatea publică centrală pentru turism și furnizarea de date statistice referitoare la circulația turistică locală și regională;

colaborarea cu operatorii de turism locali și cu centrele de informare turistică din județ și din țară;

organizarea de manifestări expoziționale de turism pe plan local și regional.

În prezent, Centrul de informare turistică se ocupă de promovarea localității Potlogi, prin diferite modalități, și anume:

promovarea cu ajutorul pliantelor, ghidurilor, broșurilor și fluturașilor;

promovarea cu ajutorul rețelelor de socializare, având o pagină de Facebook;

promovarea cu ajutorul internetului, având de asemenea și un site;

promovarea comunei și a Ansamblului Brâncovenesc la diferite târguri de turism din zonă și din țară: Târgul European al Castelelor din Hunedoara, Târgul de turism din Iași, Târgul de turism al României, Târgul de turism din Aninoasa, Târgul de turism de la Romexpo, Târgul de turism din Covasna.

Principalele obiective turistice promovate de Centrul de informare turistică, atât la nivelul comunei, cât și al celor cu care se află în colaborare, și anume localitatea Găiseni aflată la doar 8 km distanță spre sud, în județul Giurgiu și localitatea Lungulețu aflată la doar 10 km față de reședința comunei Potlogi, sunt:

Ansamblul Brâncovenesc și Curtea Domnească de la Potlogi, ce include:

Palatul Domnesc

Curtea Brâncovenească

Turnul de intrare

Casa slujitorilor

Cuhnea domnească

Droșcăria

Zidurile de incintă

Biserica Sfântul Dumitru din Potlogi

Monumentul Eroilor din Războiul de Independență

Biserica Sfântul Nicolae din Vlăsceni

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Pitaru

Bustul lui Nicolae Grigorescu

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strâmbeanu

Biserica Sfântul Nicolae din Românești

Mănăstirea Căscioarele din Comuna Găiseni

Mănăstirea fostul Schit Strâmbul din Comuna Găiseni

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Comuna Lungulețu

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Comuna Lungulețu

În prezent, promovarea la nivelul localității Potlogi este destul de amplă, însă pentru susținerea interesului dar și a curiozități turiștilor, recomand următoarele posibilități de promovare, dar și idei de dezvoltare turistică a comunei, și anume:

în primul rând, colaborarea cu cât mai multe autorități locale din țară pentru promovarea la nivel național a Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi;

în al doilea rând, promovarea cât mai intensă la nivelul televiziunilor, atât locale, cât și naționale, deoarece există posibilitatea ca în rândul turiștilor, accesul la internet să nu existe, astfel neavând de unde să se informeze despre Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi;

în al treilea rând, promovarea comunei înființând un circuit turistic care să pornească de la Ansamblul Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște și care să parcurgă traseul pe care Domnitorul Constantin Brâncoveanu îl efectua în călătoriile sale, poposind la Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, continuând cu Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia și încheiând la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, unde sunt așezate moaștele Domnitorului.

o altă propunere pentru promovare, ar fi amplasarea a cât mai multor panouri informative, și de indicatoare rutiere în zonele de interes maxim, și anume orașele Târgoviște, Titu, Găești, și pe Autostrada București – Pitești, pentru atragerea curiozității turiștilor.

o altă recomandare, poate cea mai importantă posibilitate de promovare atât a comunei cât și a Ansamblului Brâncovenesc de la Potlogi, este traducerea în engleză:

a tuturor materialelor informative prezente: a pliantelor, a ghidurilor, a broșurilor și a fluturașilor

la nivelul Ansamblului Brâncovenesc, să existe un ghid care să vorbească fluent limba engleză, pentru atragerea de turiști străini.

de asemenea, la nivelul Ansamblului Brâncovenesc, să existe panouri informative în limba engleză, amplasate la fiecare obiectiv turistic din cadrul Ansamblului. Astfel, lărgind aria de turiști și în cadrul turiștilor străini.

pentru dezvoltarea turisticăa comunei, propun înființarea de pensiuni agroturistice, sau transformarea de către localnici a propriilor gospodării și case în unități de primire a turiștilor,

crearea de către Centrul de informare turistică de sejururi scurte, de 1-2 zile în care turiști să poată vizita obiectivele turistice din zonă, dar și crearea de sejururi de 3-4 zile în care turiști se pot caza la Clubul Insieme Grand Resort, unde beneficiază de ședințe de echitație, pescuit sportiv, ședințe la spa, piscină, sau se pot caza în casele oamenilor, trăind cu adevărat viața la țară și învățând meșteșugurile încă practicate de cei bătrâni.

Pentu o promovare cât mai amplă a comunei Potlogi și a Ansamblului Brâncovenesc, propun următoarele posibilități de colaborare cu autoritățile locale, atât din zonă, cât și din țară:

– posibilitatea colaborării cu Ansamblul Muzeal Curtea Domnească din Tărgoviște, prin introducerea Ansamblului Brâncovenesc în circuitul turistic al acestuia;

– posibilitatea colaborării cu Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, prin realizarea unui circuit turistic specific epocii și arhitecturii brâncovenești;

– posibilitatea colaborării cu Biserica Sfântul Gheorghe Nou, recent restaurată din București, în vederea realizării de pelerinaje la moaștele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu;

– posibilitatea colaborării cu autoritățile locale din Râmnicu Sărat pentru introducerea Mănăstirii cu hramul Adormirea Maicii Domnului, în circuitul turistic al Ansamblului Brâncovenesc;

– posibilitatea colaborării cu autoritățile locale din Râmnicu-Vâlcea pentru introducerea Mănăstiri Hurezi, principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, reprezentând cel mai vast ansamblu de arhitectură monastic din Țara Românească, în circuitul turistic al Ansamblului Brâncovenesc, și a Mănăstirii Surpatele din județul Vâlcea;

– posibilitatea colaborării cu autoritățile locale din județul Gorj pentru introducerea Mănăstirii Polovragi în circuitul turistic al Ansamblului Brâncovenesc;

– posibilitatea colaborării cu autoritățile locale din județul Prahova pentru introducerea Mănăstirii Turnu în circuitul turistic al Ansamblului Brâncovenesc;

– posibilitatea colaborării cu autoritățile locale din centrul țării pentu un circuit turistic în Transilvania, pentru vizitarea bisericii ctitorite de Domnitorul Constantin Brâncoveanu, mai exact în Făgăraș, precum și vizitarea Mănăstirii Sâmbăta de Sus, în Ocna Sibiului.

3.4.4. Identificarea problemelor și stabilirea obiectivelor în vederea dezvoltării comunei Potlogi ca locație turistică

În vederea acestei lucrări s-a realizat o analiză socio-economică în care sunt prezentate atât problemele cu care se confruntă cetățenii comunei Potlogi, dar și obiective pentru realizarea acestora:

Populația și nevoile sociale:

Demografie

Probleme:

îmbătrânirea accentuată a populației,

sporul natural în scădere ;

scăderea populației datorită migrației, în special a tinerilor, cu studii medii sau superioare, spre orașele mari, București și Târgoviște sau străinătate.

Obiective pe termen mediu și lung:

condiții de viață mai bune pentru tineri, atât pentru cei din localitate cât și pentru cei din exterior;

condiții și facilități pentru familiile tinere cu copii.

b) Starea de sănătate și serviciile medicale

Probleme:

cadre medicale și auxiliare insuficiente;

dotările dispensarelor medicale sunt învechite și necorespunzătoare.

Obiective pe termen mediu și lung:

acces ușor la servicii medicale de calitate, prompte și suficiente;

populație educată privind starea generală de sănătate și modalitățile de a duce o viață sănătoasă.

c) Starea de ocupare a forței de muncă

Probleme:

nivel relativ scăzut de locuri de muncă pe plan local;

nivel relativ scăzut al ratei șomajului;

mentalitatea față de schimbarea și reconversia profesională.

Obiective pe termen mediu și lung:

locuri de muncă suficiente în toate domenile de activitate;

posibilitatea de a urma cursuri de instruire profesională în domenii căutate pe piața forței de muncă,

d) Educație

Probleme:

mobilier uzat, necorespunzător pentru desfășurarea orelor în condiții optime;

lipsa posibilității de formare continuă pentru adulți.

Obiective pe termen mediu și lung:

acces la un sistem educațional performant și flexibil;

infrastructură și bază materială suficientă și capabilă pentru desfășurarea orelor;

posibilitatea de formare continuă pentru adulți.

e) Cultura

Probleme:

infrastructură și bază materială în declin;

resurse financiare insuficiente pentru practicarea și revitalizarea unor obiceiuri și forme de exprimare culturală tradiționale;

acces dificil sau restrictiv la surse de informare (internet etc.);

abandonarea practicilor tradiționale în favoarea modernității.

Obiective pe termen mediu și lung:

practici tradiționale revitalizate și capabile de a fi transmise nealterate generațiilor viitoare;

practici tradiționale puse în valoare;

acess facil la surse de informație tradiționale sau moderne;

infrastructură corespunzătoare cerințelor unei societăți în permanentă mișcare.

f) Sport

Probleme:

starea precară a bazelor sportive necesare practicării sporturilor individuale și colective;

importanța minoră acordată de sistemul educațional activităților sportive organizate.

Obiective pe termen mediu și lung:

practicarea de sporturi individuale și de masă, cu baze materiale corespunzătoare.

Infrastructura

Dotări edilitare

Probleme:

clădirile administrative necesită reparații și dotări moderne;

servicii publice deficitare sau inexistente datorită lipsei infrastructurii necesare.

Obiective pe termen mediu și lung

dotări edilitare funcționale și capabile să deservească cetățenii localității în condiții civilizate;

dotări edilitare extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spațiului rural.

Alimentare cu apă curentă, canalizare și gaze

Probleme

lipsa rețelei de alimentare cu apă potabilă

lipsa rețelei de canalizare

lipsa stațiilor de epurare a apelor uzate

existența a puține gospodării care au bazine vidanjabile sau fose septice,

lipsa rețelei de gaze naturale în satul Românești

Obiective pe termen mediu și lung

populație informată asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate în locuri neamenajate, asupra utilizării durabile a resurselor de apă și a prevenirii poluărilor,

sistem de furnizare a apei curente, canalizare și epurare capabile să deservească locuitorii comunei.

extinderea rețelei de gaze natural.

3. Economia

a) Industria

Probleme

resurse financiare insuficiente, investiții autohtone și străine limitate,

echipamente și tehnologii învechite, poluante

Obiective pe termen mediu și lung

industrie diversificată, dinamică și capabilă să ofere posibilitatea de împlinire profesională și materială locuitorilor comunei,

industrie generatoare de venit la bugetul local,

industrie nepoluantă și durabilă.

Agricultura

Probleme

resurse financiare insuficiente, investiții puține,

utilaje agricole învechite, rudimentare și tehnologii neperformante,

media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activități agricole,

degenerarea raselor animalelor și servicii medicale veterinare sporadice,

scăderea producțiilor medii la aproape toate culturile,

piață de desfacere redusă in comuna

Obiective pe termen mediu și lung

practici de agricultură durabilă, adaptate condițiilor climaterice și solului din comună,

activități agricole diversificate și generatoare de venit la bugetul local,

asocierea producătorilor,

îmbunătățirea practicilor agricole,

politici de marketing eficiente.

Comerțul și serviciile

Probleme

unități comerciale mici, cu profit mic

diversitate redusă, majoritatea fiind orientate spre alimentație publică – magazine alimentare și baruri,

orientare în majoritate spre clienții locali,

activități de marketing reduse,

valorificare slabă a resurselor locale.

Obiective pe termen mediu și lung

diversificarea obiectului de activitate al firmelor,

utilizarea eficientă a resurselor locale,

promovarea unor tehnici eficiente de marketing,

orientarea parțială spre turiști ca potențiali clienți.

Turismul.

Probleme

promovare slabă a produselor turistice existente (palatul Brâncovenesc, casa pictorului Nicolae Grigorescu )

Obiective pe termen mediu și lung

practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate,

realizarea unor programe de pregătire pentru practicanții de agro-turism,

realizarea și promovarea unor evenimente locale,

introducerea în circuitul turistic al obiectivelor turistice

Mediul înconjurător

Probleme

degradarea solului,

poluarea apei datorate lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate,

sistem de gestionare a deșeurilor slab dezvoltat,

educație ecologică redusă,

Obiective pe termen mediu și lung

promovarea practicilor de agricultură ecologică,

realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate,

realizarea unor cursuri de educație ecologică,

curățarea cursurilor de apă și a domeniului public,

realizarea unei stații de depozitare a deșeurilor (zonală).

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În prezent, promovarea la nivelul localității Potlogi este destul de amplă, însă pentru susținerea interesului dar și a curiozități turiștilor, recomand următoarele posibilități de promovare a comunei, colaborarea cu cât mai multe autorități locale din țară pentru promovarea la nivel național a Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi; promovarea cât mai intensă la nivelul televiziunilor, atât locale, cât și naționale, deoarece există posibilitatea ca în rândul turiștilor, accesul la internet să nu existe, astfel neavând de unde să obțină informații; promovarea comunei înființând un circuit turistic care să pornească de la Ansamblul Muzeal Curtea Domnească din Tărgoviște și care să parcurgă traseul pe care Domnitorul Constantin Brâncoveanu îl efectua în călătoriile sale, poposind la Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, continuând cu Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia și încheiând la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, unde sunt așezate moaștele Domnitorului.

Alte propuneri pentru promovare, ar fi amplasarea a cât mai multor panouri informative, și de indicatoare rutiere în zonele de interes maxim, și anume orașele Târgoviște, Titu, Găești, și pe Autostrada București – Pitești, pentru atragerea curiozității turiștilor; de asemenea o altă recomandare, poate cea mai importantă posibilitate de promovare atât a comunei cât și a Ansamblului Brâncovenesc de la Potlogi, este traducerea în englezăa tuturor materialelor informative prezente, a pliantelor, a ghidurilor, a broșurilor și a fluturașilor.De asemenea,la nivelul Ansamblului Brâncovenesc, să existe un ghid care să vorbească fluent limba engleză, pentru atragerea de turiști străini. Totodată, la nivelul Ansamblului Brâncovenesc, să existe panouri informative în limba engleză, amplasate la fiecare obiectiv turistic din cadrul Ansamblului, lărgind astfel aria de turiști și în cadrul turiștilor străini.

Pentru dezvoltarea turistică a comunei, propun înființarea de pensiuni agroturistice, sau transformarea de către localnici a propriilor gospodării și case în unități de primire a turiștilor,

Totodată propun crearea de către Centrul de informare turistică de sejururi scurte, de 1-2 zile în care turiști să poată vizita obiectivele turistice din zonă, dar și crearea de sejururi de 3-4 zile în care turiști se pot caza la Clubul Insieme Grand Resort, unde beneficiază de ședințe de echitație, pescuit sportiv, ședințe la spa, piscină, sau se pot caza în casele oamenilor, trăind cu adevărat viața la țară și învățând meșteșugurile încă practicate de cei bătrâni.

Pentu o promovare cât mai amplă a comunei Potlogi și a Ansamblului Brâncovenesc, propun următoarele posibilități de colaborare cu autoritățile locale, atât din zonă, cât și din țară, colaborărea cu Ansamblul Muzeal Curtea Domnească din Tărgoviște, pentru introducerea Ansamblului Brâncovenesc în circuitul turistic al acestuia; colaborarea cu Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, prin realizarea unui circuit turistic specific epocii și arhitecturii brâncovenești; colaborarea cu Biserica Sfântul Gheorghe Nou, recent restaurată din București, în vederea realizării de pelerinaje la moaștele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu;

De asemenea, colaborarea cu autoritățile locale din Râmnicu Sărat pentru introducerea Mănăstirii cu hramul Adormirea Maicii Domnului, în circuitul turistic al Ansamblului Brâncovenesc;posibilitatea colaborării cu autoritățile locale din Râmnicu-Vâlcea pentru introducerea Mănăstiri Hurezi, principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, reprezentând cel mai vast ansamblu de arhitectură monastic din Țara Românească, în circuitul turistic al Ansamblului Brâncovenesc, și a Mănăstirii Surpatele din județul Vâlcea;

Totodată, colaborării cu autoritățile locale din județul Gorj pentru introducerea Mănăstirii Polovragi în circuitul turistic al Ansamblului Brâncovenesc;colaborării cu autoritățilelocale din județul Prahova pentru introducerea Mănăstirii Turnu în circuitul turistic al Ansamblului Brâncovenesc; colaborarea cu autoritățile locale din centrul țării pentu un circuit turistic în Transilvania, pentru vizitarea bisericii ctitorite de Domnitorul Constantin Brâncoveanu, mai exact în Făgăraș, precum și vizitarea Mănăstirii Sâmbăta de Sus, în Ocna Sibiului.

În concluzie, investițile realizate în ultimii ani, mai ales în domeniul infrastructurii rutiere, a materialelor informative, și acțiunilor de reabilitare a Palatului Brâncovenesc, reprezintă o dovada în plus a eforturilor prin care locuitoriicomunei Potlogi,înțeleg importanța promovării turismului și a valorilor locale.

BIBLIOGRAFIE

Balaure V., Cătoiu I., Vegheș C., (2005), Marketing turistic, Editura Uranus, București

Bucur-Sabo M., (2006), Marketing turistic, Editura Irecson, București

Cosmescu I., (1998), Turismul: fenomen complex contemporan, Editura Economică, București

Dinu M., (2002), Geografia Turismului, Editura Didactică și pedagogică, București

Gherasim T., Gherasim D., (1999), Marketing turistic, Editura Economică, București

Ioncică M., Stănciulescu G., (2006), Economia turismului și serviciilor – un domeniu proiritar într-o nouă economie, Editura Uranus, București

Minciu R., (2001), Economia turismului, Ediția a II-a revăzută, Editura Uranus, București

Niță I. Niță C., (2008), Piața turistică a României Realități-mecanisme-tendințe, Ediția a doua: restructurată și completată, Editura Economică, București

Snak O., Baron P., Neacșu N., (2001), Economia Turismului, Editura Expert, București

http://primariapotlogi.ro/scurta-prezentare

http://primariapotlogi.ro/scurta-prezentare

Comuna Potlogi

http://primariapotlogi.ro/istoric

http://primariapotlogi.ro/cadru-natural

http://www.cdep.ro/proiecte/2004/600/10/9/em619.pdf

http://primariapotlogi.ro/activitate-economica

http://primariapotlogi.ro/sanatate-si-asistenta-sociala

http://primariapotlogi.ro/invatamant

http://www.centrulturisticpotlogi.ro/ro/tipuri-de-turism

https://www.bikemap.net/en/route/3197057-traseul-cicloturistic-pe-urmele-lui-brancoveanu-bolintin-vale-potlogi/#/z11/44.50605,25.60157/terrain

http://www.centrulturisticpotlogi.ro/ro/traditii-locale-si-zonale

http://www.n24plus.ro/stiri-social-politic/udrea-si-boc-la-palatul-brancovenesc-din-potlogi.html

http://incomod-media.ro/ziar/tot-cu-tocuri-pe-santier-rovana-plumb-in-vizita-la-palatul-brancovenesc/

FOTO – Vicepremierul Liviu Dragnea, vizită de lucru la Palatul de la Potlogi

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol–premierul-ciolos-in-comuna-potlogi,34850.html

http://www.insiemegrandresort.ro/insieme

http://www.insiemegrandresort.ro/cazare-hotel

http://www.insiemegrandresort.ro/evenimente/business-corporate

http://www.insiemegrandresort.ro/health-spa

http://www.insiemegrandresort.ro/cazare-hotel/echitatie

http://www.insiemegrandresort.ro/cazare-hotel/lac-de-pescuit

ANEXE

Palatul Brâncovenesc de la Potlogi

Poarta de intrare în curtea Brâncovenească

Cuhnea (bucătăria) domnească

Casa slujitorilor

Droșcăria

Zidurile de incintă

Elemente de detaliu ale ferestrelor

Sala de ospețe

Cancelaria(biroul Domnului)

Sala tronului

Dormitorul Domnului

Sigiliul oficial al Domnului

Semnătura oficială a Domnitorului

Pivnița

Tunelul săpat de turci spre Tainiță

Elemente de detaliu floral originale din timpul Domnitorului

Obiecte din epoca Brâncoveană

Centrul de informare turistică din comuna Potlogi

Biserica Sfântul Dumitru Potlogi- 1683

Monumentul Eroilor din Războiul de Îndependență – 1877

Bustul lui Constantin Brâncoveanu din centrul localității Potlogi -2014

Bustul lui Nicolae Grigorescu- sat Pitaru

Biserica Adormirea Maicii Domnului – Strâmbeanu(1722-1730)

Mănăstirea Căscioarele – comuna Găisenisec. XVII-XVIII

Mănăstirea fostul Schit Strâmbul- comuna Găisenisec. XVI-XVII (1510)

Biserica Adormirea Maicii Domnului – comuna Lungulețu(1831-1832)

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril – comuna Lungulețu(1780-1790)

Clubul Insieme Grand Resort

Piscina interioară

Sala de conferințe

Restaurantul

Terenul multifuncțional

Sala de jocuri

Sala de fitness

Echitație

Pescuit sportiv